You are on page 1of 37

TUTUI.

NAŢIONAL DE HIDROLOGIE Şl GOSPODĂRIRE A APELOR
->M A N f A

^&- Bucuros*: - Floissti 9?. Bucuraşi, aodOU635. P.OMANIA

Referat de expertiză hidrogeologică
pentru
„StudiuL hidrogeologic preliminar pentru stabilirea posibilităţilor de
alimentare cu apă la S.C. PIRELLI TYRES ROMÂNIA S.R.L. SÎatina,
judeţul Olt"
Documentaţia elaborată de S.C. SAFAR HOLDING S.R.L. Sucursala Bucureşti,
înregistrată la institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Bucureşti cu numărul
2585/14.07.2006, în vederea obţinerii referatului de expertiză, analizează la nivel de studiu
hidrogeologic preliminar posibilităţile de suplimentare a alimentării cu apă din sursă proprie
subterană a S.CPIRELLI TYRES ROMÂNIA S.R.L. Slatina.
în prezent fabrica fiind în faza de construcţie, alimentarea se realizează dintr-un foraj
care furnizează un debit de 2.3 l/s, necesarul suplimentar de apă solicitat de beneficiar
pentru funcţionarea obiectivului fiind de 27.7 l/s.
Obiectivul este situat în partea de SE a municipiului Slatina, pe partea stângă a
drumului Slatina-Brebeni-Drăgăneşti.
în documentaţie sunt prezentate condiţiile naturale de amplasament geomorfologice,
geologice, hidrogeologice şi hidrochimice zonale, punându-se în evidenţă caracteristicile
fizico-chimice ale potenţialelor surse de-apă din zonă.
Dintre sursele potenţiale de apă subterană capabile să asigure debitul solicitat,
proiectantul de specialitate a ales ca soluţie exploatarea apei subterane prin şase foraje cu
adâncimea de circa 1Jfo,0 m, care să capteze acviferul de vârstă pleistocen inferior de tipul
stratelor de Cândeşti.
Această soluţie decurge din analiza datelor geologice şi hidrogeologice ale zonei
amplasamentului, pe baza unor date din literatura de specialitate şi a rezultatelor obţinute la
forajele de exploatare existente.
în urma consultării documentaţiilor hidrogeologice din arhiva Institutului Naţional de
Hidrologie şi Gospodărire a Apelor- Secţia de Hidrogeologie şi Izotopi de Mediu şi a datelor
prezentate de proiectant, considerăm justificată soluţia propusă în studiu.
Pentru o corectă execuţie şi o bună exploatare în timp se recomandă:
• primul foraj executat va avea caracter de explorare - exploatare;
• săparea forajului se va opri la adâncimea de circa 140,0 m, după traversarea
ultimului strat de nisip interceptat până la această adâncime;
PT-07-INH-SHIM

alegerea intervalelor captate, tipul de filtre şi sortul de pietriş mărgăritar vor fi stabilite
pe baza litologiei întâlnite in timpul săpării găurii de sondă şi a diagrafiei geofizice;
• se vor izola prin cimentare stratefe superioare celor captate;
• după finalizarea execuţiei se vor face teste de pompare pe minim 3(trei) trepte de
debit, pentru determinarea parametrilor reali ai acviferului şi stabilirea debitului optim
de exploatare;
• se vor preleva probe de apă pentru analize fizico-chimice şi bacteriologice în vederea
stabilirii calităţii acesteia şi se vor propune, după caz, soluţii de tratare (clorinare,
filtrare, etc);
• după execuţia primului foraj se vor executa şi celelalte foraje, cu respectarea aceloraşi
recomandări, numărul acestora şi distanţa dintre ele stabilindu-se pe baza rezultatelor
obţinute la pompările experimentale;
• în jurui forajelor beneficiarul va institui zonele de protecţie sanitară conform legislaţiei
în vigoare.
După finalizarea execuţiei se va întocmi documentaţia tehnică a forajelor care va
cuprinde toate datele privind execuţia şi definitivarea acestora (parametrii tehnici ai lucrării,
adâncime, litologie, intervale captate etc), rezultatele pompărilor experimentale (niveluri,
denivelări, debite specifice, parametrii hidrogeoiogici ai acviferului), rezultatele analizelor
chimice şi date de exploatare (debit exploatabil, raza de influenţă, denivelare la exploatare,
regim de funcţionare).
Un exemplar din această documentaţie va fi transmis la „Institutul Naţional de
Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" - Secţia de Hidrogeologie şi Izotopi de Mediu, pentru
completarea Fondului naţional de date hidrogeologice.
în scopul obţinerii autorizaţiei de gospodărire a apelor, pe baza documentaţiei mai sus
menţionate, se va întocmi studiul pentru stabilirea zonelor de protecţie sanitară şi a
perimetrului de protecţie hidrogeologica, conform H.G. 930 /2005, a cărui elaborare poate fi
asigurată de către „Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" -Secţia de
Hidrogeologie şi Izotopi de Mediu.

Referat nr. 224/2006
17.07.2006
Şef laborator LHIM: Dr.lng. Mihai BRETOTEAN
întocmit: ing. Dan STOICHIŢAn JF&tA*^ Redactat:
Elena CRISTEA MT" ' Compartiment QMS:
Răzvan MAREŞ

PT-07-INH-SHIM

lini.lHM.S.K.1

Sediul centrai :Str. CIPRIAN PORUMBESCU, camera ni-.l, nr.60 Constanta
Sucursala Bucureşti str. Drumul Sabareni nr. 32-34 sect6, Bucureşti
Tel: 1)21/303.68.03; Tel/ Fax: 021/303.6X02
înregistrata la Registrul Comerţului J40/ 17V39 / 2005
Cod Unic de înregistrare 11502916
Cont: IBANR088 FNNB 003202294128RO03
Banca FINANSBANK - GARA DE NORD

STUDIU fflDROGEOLOGIC
PRELIMINAR
PENTRU STABILIREA
POSIBILITĂŢILOR DE
ALIMENTARE CU APA LA S.C.
PIRELLI TYRES
ROMÂNIA S.R.L. SLATINA,
JUDEŢUL OLT

Director
executiv pirector
executiv adjunct

ing.
. Constantin SANDRU <±*f V ol.
Marian ANTONESC1

Sef Secţie
Proiectare

SoimuPADURELE
ANU

-VJJH

BUCUR EŞTI .

parţial squ integral fora acordul scris al elaboratorului. si pot fi utilizate numai de aceasta Documentaţia nu poate fi consultata. Marian ANTONESCU 2P Ing. Teh. Lucrarea a fost editata in 6 exemplare 2 .ELABORATORII PROIECTULUI 1. Soiinu PADURELEANU 3.A. Atena MARINESCU Soluţiile tehnice si economice cuprinse in prezenta documentaţie sunt proprietatea societăţii comerciale SAFAR S. Geol. reprodusa ori difuzata.

.........................2 3.. 1:500 5....... Chimismul apei .................. Date de referinţa hidrogeologice se...... PIESE SCRISE 1.. Studiu hidrogeologic preliminar......... Amplsarea in zona se...................... PIESE DESENATE 1........13 B................BORDEROU A..............................tema de proiectare...... Borderou.....1 2K Colectiv de proiectare.. Foaie de capăt...............4-12 5............ 1:5000 3..000 2........ Harta geologica se......................................... 1: 200.........3 4...... Plan de încadrare cu forajele propuse 4.. Comanda ..

' SLATINA . 18. ACETI S.2006 . emisa de S. 10. PIRELLI TYRES | 19.C.L. 12. Proiect nr. 8.R. HOLDING S. 9. 7. JUDEŢUL OLT I 21. 350/9118/19.RX. Drumul Sabareni nr. 11. HOLDING S. STUDIU fflDROGEOLOGIC PRELIMINAR PENTRU STABILIREA POSIBILITĂŢILOR DE ! ALIMENTARE CU APA LA S. < In urma comenzii nr.A. a fost încheiat contractul nr.06. 32-34 sect6 . 9118 16.l. I1. CIPRIANPORUMBESCU. judeţul Olt. ! I - 17. nr. 490/23. 20. Bucureşti Tel: 021/303.02 înregistrata la Registrul Comerţului J40/ 17939 / 2O05 Cod Unic de înregistrare 11502916 Cont: IBAN R088 FNNB 003202294128RO03 Banca FINANSBANK . camera nr. | intre susnumita societate comerciala in calitate de beneficiar si S.L.68.03. 25.2006 24. 23.Sucursala Bucureşti . 26.68. ROMÂNIA S.SLATINA . Tel/ Fax: 021/303. hidrogeologic Acest contract are drept scop intocmirea unui studiu . in calitate SAFAR de li executant.60 Constanta Sucursala Bucureşti -str.05. 1.R. Constanta . 13.C.C. 14. DATE GENERALE 22. Sediul central: Str.GARA DE NORD I I 15.I 6.

i sa se stabilească .C. posibilităţile de acoperire a . necesarului de apa la S. 28. PIRELLI TYRES ROMÂNIA S. Slatina.| preiiminar prin care 27.RL.

In respectiva documentaţie se propune executarea a doua foraje la 150m adâncime . CONSIDERATIUNIGEOMORFOLOGICE SI GEOLOGICE 37.R. ALIMENTAREA CU APA IN PREZENT .31/sec.06. pe partea stânga a drumului Slatina -Brebeni . in prima faza de construcţie a fabricii . După cum rezulta din adresa nr. astfel ca este de acoperit un debit de Qn = 27. si de microrelief. 2 9 anexata ) . 2 AMPLASAMENT. Este de precizat faptul ca. Acest contact urmează o linie care se suprapune cu linia C.a fost obţinut referatul de expertiza hidrogeologica al INHGA Bucureşti nr. judeţul Harghita. 34. .C. care vin in contact fara denivelări accentuate . Actualmente . 38.C. Miercurea Ciuc . Slatina se afla situata in partea de SE a municipiului cu acelaşi nume.R. PIRELLITYRES ROMÂNIA S. S. 33.7 l/sec. aceasta unitate industriala se afla in stadiul final de construcţie si este alimentat cu apa dintr-un foraj executat de S.a fost înaintat de către beneficiar un debit necesar de 6. 35. Despre rezultatele obţinute ca urmare a spălării ambelor foraje vom face referiri la capitolul nr. 4 . 30. debitul necesar de apa este de Qn == 301 /sec . In cadrul acestor doua mari unitati morfologice . care furnizează 2. Din punct de vedere geomorfolomc .Piatra Olt-Slatina-Corbu. 102/2005. la nord si Câmpia Romana. reprezentat prin sistemul de vai si interfluvii. DEBITUL NECESAR 31.29. 240/28.C.2006. grupate in doua categorii mai importante : de mezorelief.Draganesti ( vezi planşa nr.pe baza documentaţiei intocmite de către S.R. care se întâlneşte peste tot in cuprinsul primei categorii.L. 32. Bals . 3.F. se găseşte o gama bogata de forme de relief.L. AGATA S. AGATA S.01/sec si pentru care . municipiul Slatina este situat in zona de contact morfologic dintre doua mari unitati de relief: Podişul Getic. la sud . Miercurea Ciuc .L.de consideratiuni hidrogeologice 36. 39.

5 .40.

iai ultimele apar ca resturi din suprafaţa iniţiala.iar cel drept .Olt pe partea stânga . Valea Oltului prezintă întreg sistemul pe terase cuaternare (P. Lunca insoteste albia minora si are o latime medie de 5-6 km . Primele reprezintă formele negative . medii si inferioare . cu mare extindere in zona localităţilor după care au fost denumite si cu prelungire către nord. cu terase întinse. fiind dominata de fruntea teraselor joasa si inalta si chiar de fruntea Câmpului Boianu. având versantul stâng inalt si abrupt .41. Sectorul nordic al luncii Oltului se întinde pana la localitatea Stoenesti . caz unic in evoluţia unei reţele hidrografice de la noi din tara . Coteţ . care. 42. . 46. neinundabile . la sud de Dragasani . 48. Văile si interfluviile . Terasele Oltului se remarca prin întinderea mai mare pe partea dreapta a văii.prelung . Sectorul sudic iese in evidenta in primul rând prin prezenta paraului Saiu.lacustru de acumulare piemontana si lacustra . 45. de diferite categorii . ca si prin limitarea lor numai pana la Draganesti . concomitent cu acumularea de loess si dune de nisip.Olt. 43. terase ce se pot grupa in trei categorii: superioare . Terasele superioare sunt reprezentate prin terasele Coteana (80- 90m ) si Slatina (50-60m ) . 49. adâncite ia relieful iniţial de apumulare pe care 1-a fragmentat in mod diferit . unde albia raului traversează lunca trecând de pe partea estica a luncii pe cea vpstica. unde sunt mai bine dezvoltate terasele înalte . pana la localităţile Verguleasa si Vultureşti. 47. Valea Oltului reprezintă o adevărata axa orohidrografica si se caracterizează printr-o asimetrie morfologica . 1957). 44. sunt rezultate din acţiunea directa a reţelei hidrografice asupra reliefului iniţial fhivio.prin mutarea gurii Oltului spre vest in 1941-din afluent al Oltului a devenit rau independent de lunca .

6 .50.

Jnterfluviile sunt prezente atât in câmpie (intre 100-180m altitudine ) . de o alta importanta unitate tectonicaDepresiunea Getica. interftuviile au aspect de poduri mai late in partea de sud a Podişului Spineni ( denumire locala care reprezintă partea vestica a Podişului Cotmeana ). dezvoltata pe malul drept al Oltului .pana in apropiere de Corabia si pana la Islaz . ) fiind fragmentate de văile secundare . la nord si sud de valea Oltetuiui. 52. Terasele medii sunt reprezentate numai printr-una singura ( terasa Caracal ) . 56. si ajung in sud . 57. In alcătuirea Platformei Moesice se disting doua etaje structurale : soclul. unde apar terasele Hotarani si Stoenesti. 59. alcătuit in principal de şisturi cristaline si cuvertura depozite 9 reprezentata prin .Dragasani . In Podişul Getic. si de culmi deluroase in NE (Dealurile Aîunisului) si de NW (Dealurile Balsului) . Climatologic . 53. datorita valurilor de aer uscat dinspre E.Piteşti nord . Severin.51. zona in studiu se caracterizează printr-o clima temperat -continentala . Terasele medii sunt reprezentate numai printr-o singura treapta ( terasa Caracal ) . la nord si sud de valea Oltetuiui. 58. 54. insa a fost detectata pe direcţia Gaesti sud . mai numeroase in podiş fata de câmpie . zona municipiului Slatina aparţine pârtii de N a Platformei Moesice . cu o nuanţa mai umeda spre N si mai arida in sud . Terasele inferioare apar ca suvite înguste desfăşurate in evantai : incep la sud de valea Tesluiului ( nord Slatina). Din punct de vedere geologic .Strehaia -DrobetaTr. cat si in podiş ( intre 180-400m alt. Aceasta importanta unitate tectonica este incalcata dinspre nord de-a lungul faliei pericarpatice . 55. care deterrnina ierni aspre si veri uscate . Falia pericarpatica este acoperita de depozite Sarmato.pliocene . 60. dezvoltata pe malul drept al Oltului .

61. 7 .

roşcate . de tip loessoid . inalta si superioara . Primul orizont a fost pus in evidenta pe valea Oltului. 64. Jurasic inferior . 67.psefîtice ( nisipuri .Carboniferului . Cel de al doilea orizont . 72. unde -sub acumulările aluvionare de terasa . fiind alcătuite din pietrişuri si nisipuri . Depozitele aparţinând pleistocenului superior ( qp3 ) sunt reprezentate prin proluviile de pe terasele veche . 66. interesează doar depozitele cuaternare. afloreaza la nord de zona Slatina. Cuaternarul ( q) începe in baza prin depozite aparţinând pleistocenului inferior (qpl). Cele doua orizonturi constituie irnpreuna asanumitele „ Strate de Candesti". bolovanisuri) . superioara si inferioara . „Stratele de Candesti " trec la depozite nisipoase > cu lentile mari de pietrişuri. mai precis Villattranciiianului. acoperite de depozite de tip loessoid.Cretacicului superior si Badenian -Cuaternarului. 69. ce conţin si lentile de pietrişuri mărunte . cunoscute in literatura de specialitate sub numele de „ Strate de Frăţeşti" si atribuite St Prestianului. sedimentare aparţinând Cambrian. 70. 68. Spre sud . Depozitele terasei vechi a Oltului au fost atribuite pârtii superioare a pleistocenului mediu ( qp32). argile si nisipuri. reprezentat prin doua orizonturi: unul bazai 5 alcătuit din argile in alternanta cu pachete groase de nisipuri. Pârtii bazale a pleistocenului mediu i-au fost atribuite depozitele siltice argiloase .apar mame . 65. si prin acumulările aluvionare ale teraselor inalta . pietrişuri . constituit din depozite psamo. gălbui . Ele sunt reprezentate prin pietrişuri si nisipuri .62. altul superior . Permian superior -Triasicului . Din punctul de vedere al scopului prezentului studiu . 8 . 63. 71. alcătuit din sedimente psefîtice bine rulate . ce formează partea superioara a succesiunii din partea meridionala a Platformei Cotmeana .

pi et ri ş ur i si b ol o .73. A c u m ul ăr il e al u vi o n ar e ( ni si p ur i.

v a ni s ur i) al e te ra se i jq as e a O lt ul ui a u fo st at ri b ui te p âr tii .

in fe ri o ar e a H ol o c e n ul ui fq h) p e b a z a p o zi ţi ei st ra ti gr .

i) S. 77. ALRO Slatina F4/2003. Principala formaţiune acvifera din subsolul zonei in studiu corespunde orizontului bazai al depozitelor cuaternare si anume . depozitele loessoide de pe terasele joase si nisipurile de dune . 74. Acestea au fost interceptate si captate prin numeroasele foraje executate atât in zona de lunca a Oltului ( Curtisoara . c) S. b) Hotel „Parc" Slatina. PIRELLITYRES Slatina . am pus in evidenta câteva dintre cele mai apropiate foraje fata de unitatea beneficiara : a) C. Slatina. 78.T. e) S.C. g) S. 81. Pentru exemplificare . 4. 75. in planşa nr. 150m . d) Liceul I. pietrişuri si bplovanisuri ) a condus la acumularea unor importante rezerve de ape subterane. cat si in zona de terasa a Slatinei .C ACMRIC Slatina.Streharet ) pentru alimentarea cu apa a Slatinei . 79. Ponderea mare a depozitelor aluvionare grosiere ( nisipuri . Minulescu Slatina. a căror limita inferioara se situează la 100-120m sub baza locala de eroziune.pe o grosime de peste 200m . din depozite cuatemare . 80.C. „Stratelor de Candesti" ( pleistocenul inferior).af ic e. Subsolul zonei studiate este alcătuit . SCADT Slatina . CQNSIDERATIUNIHIDROGEOLOGICE 76. Holocenului suverior ( qh2 ) i-au fost raportate depozitele luncilor .4 . ^ceste foraje au atins adâncimi cuprinse intre 80m (f) respectiv .E. anexata .C.

9 .82.

debitele consemnate la recepţie oscilează in jurul valorii de lO.grosiere . la 8 Im adâncime . Grosimea orizonturilor permeabile si acvifere .00m. litologia interceptata fiind constituita dintr-o alternanta de argile compacte sau nisipoase .f) . iar la pompări a fost consemnat un debit de 9. nivelul hidrostatic a fost măsurat la cote situate sub cea 50m adâncime . nisipuri si bolovanisuri uneori. cenuşii. După cum menţionam la capitolul nr.R. ACMRIC Slatina.ca debit specific -ar insemna 1.45mc/h/m . 87. ( a.ar insemna valori de 3-2. uneori .de către S. Forajul executat la S. cenuşii . ultima valoare inregistrandu-se la forajul (g) . La pompările experimentale executate au fost obţinute debite variind intre 9. AGATA S. 91.2mc/h/m denivelat . ceea ce .Om (b) si respectiv . daca ne referin la forajele care au captat „ Stratele de Candesti" . cu pietrişuri mijlocii. excepţie facand-o . apa furnizata de forajele susmenţionate se încadrează cu aproape toţi indicatorii chimici in limitele de potabilitate prevăzute de Legea 458/2002 . a interceptat si captat depozitele de terasa cuprinse intre 21-74m adâncime si reprezentate prin pietrişuri. 88.gălbui sau vineţii si nisipuri de diferite granulometrii. judeţul Harghita doua foraje .2 in anul 2005 au fost executate . variază intre cea 5- 50m . care a captat depozitele de terasa.83. 90.50m (d) .5 anexata). mai precis intre -55. Nivelul hidrostatic a fost măsurat la cota de -28. 85.62. nu dispunem de date in ceea ce priveşte chimismul apei. 84.L. substanţele organice ( vezi planşa nr.0m .OOm . Miercurea Ciuc . Alimentarea cu apa a acestor orizonturi se face din precipitaţii sau infdtratii din râul Olt .C. 89.00m .Omc/h.7 mc/h la denivelări „ S" cuprinse intre 3-6. Din punct de vedere mdrochimic . are nivelul hidrostatic la cota de -28. din .C.7mc/h la un S=12.00-14. In general . mai mult mediu . 86. Forajul (f) . In general. ceea ce -ca debite specifice reieşite din calcul.

10 .92.

91/sec.93. La unitatea vecina ( S. Din punct de vedere chimic . Din cele expuse mai sus .ca debit specific . care doar unul (Fh2) funcţionează in momentul de fatasi despre care am primit informaţii dela beneficiar. Nivelul hidrostatic a fost măsurat la ambele foraje la aceiaşi cota ( NHs = -55. 5.m . NHd = -57.R.exploatare la lâOm adâncime.721/s/m q 101. PIRELLI 97. fost săpat la 150m adâncime si au fost captate orizonturile permeabile si acvifere situate intre 65-140m adâncime .Om ) . Acesta.7 l/sec ) la S. Nivelul hidrostatic a fost măsurat la cota de -58. ceea ce .ar însemna 3. situate sub cea 70m adâncime . FI F2 98.0m 99. propunem executarea unui număr de 6 foraje de explorare . adâncime .C.91/s Q = 3. judeţul Olt . rezulta ca .3 I/s q =0.0 m 100. 96. ambele interceptând si captând „ Stratele de Candesti" . 94. apa prelevată din acest foraj se incadreaza in limitele de potabilitate ale Legii 458/2002 . Slatina . ROMÂNIA CABLURI SI SISTEME S. 95. 104.L.prin forajele executate in zona municipiului Slatina -au fost puse in evidenta depozitele de terasa si „ Stratele de Candesti^'cu potenţiale acvifere si chimism diferite . PIRELLI TYRES ROMÂNIA S.50 m -1.8mc/h la un S= 2.C.32 l/s/m 102. NHs = -55. dar la pompările experimentale executate au fost obţinute valori diferite ale debitelor . NHd = -59. Q = 2.A. . scopul final fiind interceptarea si captarea „ Stratelor de Candesti'Me vârsta pleistocen inferior.0mNHs =-55. Slatina ) au fost săpate doua foraje la 120m . In consecinţa . CONCLUZII SI PROPUNERI DE LUCRĂRI 103.iar la pompările experimentale a fost obţinut un debifde I0.8m .pentru acoperirea necesarului de apa (Qn=27.

11 .105.

D ea se m en ea .106. pr op un e m si de nis ip ar ea for aj ul ui nr. pe ntr ua se co . 2 .

nst ata sit ua ţia ex act aa ac est ui fo ar aj de oa re ce s-a co nst ata t fa pt ul ca ar fur ni .

ca re po ate af ect a fu nc ţio na re a in bu ne .za si o ca nti tat e inf im a de nis ip .

sub forma unui pătrat cu latura de 5m. cu regim sever . 110. urmând ca funcţie de rezultatele obţinute sa se fixeze debitul de exploatare . Forajele se vor executa pe amplasamente situate in incinta beneficiarului. După terminarea lucrărilor de foraj in jurul acestora se vor institui perimetre de protecţie sanitara.co nd iti un i a po m pe i su b m ers ibi le .apa cu nisip . 107. acesta furnizează .7 se va executa la lOm de F2h.in continuare . Pompările experimentale se vor executa cu trei trepte de denivelare . 109. 111. . după denisiparea forajului nr. conform planşei nr.3 9 anexate . In cazul in care . Definitivarea forajelor se va face funcţie de litologia interceptata si de rezultatele investigaţiei geofizice care se efectuează la terminarea săpării forajelor.2 . atunci forajul propus nr. 108.

: 024943 1735 116. Minza^ Oftidiu oject Manager . Mariar^NTONESCU 115. 27. Către SC ACET7 SA Va informam prin prezenta ca necesarul de debit de apa din puţuri 120.FPX MO. pentru PIREU Tyres SI ina este de 30 I/s. ACETI. iNiocivwr.112. 2b 2^06 O9:03hf'' ^■//ţ/M^^ 2. Pr Tng.2006 119. Geol.FROM : SC. 121. 114.Jun.SA SLPTINH 117. 118.06. 113. 122.

123. Ra&kNîcu _. . HVAC Supervisor ing.

. 124. S. q 135. 124. ■ >. CONSTANTA 144.PENTRU STABILIREA POSIBILITĂŢILOR DE 147.C. 126.VAV°y .9. 134. . SAFAR HOLDING S.--. !/ " '•. ii/. 124.. 143. Depozite loessoide Pietrişuri nisipuri si qh 138. 148. 124.Drctnovtstti 124. OS!otio0ra%. . SLATINA . 125.. ficat înto Des Veri 152.Th.. 124. \ . . \3. 124.*\*« } 131.STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR 146. jKef:J \ 13. 128. li 17. 154. V v. 151.1 F . enat 164. 10.L.. 129. 124.-.. \ 14. 142. 124. ^ C(. I ■- Msiiovu^-^:W. /. 124. \ 19.R. )ipi Moroii. S. jCirebţov WCfoz /. 166.R. 7.!t . -.J! P T X LEGENDA 133. 11. 124. ţ ^ \Aaieo A > 12.1:2 00.I // \". 1 | Ml r l l-'V iu |il 4. 3 > ■' îl 11 /'ViGârieasa. PIRELLI TYRES S. 124. 124. 124. 124.L. 124. Padurelean foraj propus 145. ^fiafrn 16.ROMÂNIA Sc 155. 124. 3 3 depozite loessoide Pietrişuri nisipuri si qh 139..C.Ani %' ■ # . HARTA GEOLOGICA 159. ara : 160. 137. \ ^ \-. 8. /'' 15. 1 -) % W' V V l|. 158. Depozite loessoide si nisipuri dedune .Ing. M.qh1. U\0 18. cmit 157. 6. 127.. 124. 132. 124. Breben&blQ.ALIMENTARE CU APA LA S.. 2 3 depozide loessoide Depozite loessoide 140.oru jy. pietrişuri si h 2 nisipuri 136. 124. Marinescu 165.. 124. "r 130. JUDEŢUL OLT 153. \ \^^o. 124.(-. qhi 141. B.COPIE IGR A. 1 o 1 r.

■ . l i p s a a n a l i z a c h 22. 202. 7 1 . obat Apr 174. 8 213. Antonesci 180.173. . 190. S 222. V q 212. " " •1 25. SLATINA SLATINA JT£TF_ POMPARE 183. 66 32. 1 0 34. 5 27. — 205. 33. . . " . : " m c / h / m 217.0 12 5. ' = ( 9 . M. sc A C MR I C (V 181. 187.' 175. 43 225. 6 5 .20 06 8 ?A 89 . . I 221. 11 6. n (/$£ PIRELLI TYRES 182. 184. . 7 m c / h 208. ■• Q 199. 0 23. =H2y0m NHd=j40/0m 223. 21. 20. 10 8. = 0 .Geol..0 22 . 1 2 224. 220. ' 193.0 26. 176. " . S 214. ■ o 196.

nisip . 227.0 235. . D A T E P O M P A R E 230. cote filtru 71. N / / D A sol vegetal bolovanis N cu pietriş H s = 37. 35.9 mc/ h/m 226. 232. S.>5| 2 ni'sip. N cărbu ne H d loess = 6 0 . £ argila 233.8 mc/ hq = 3.i m i c a mQ = 10. gresie 228.« si nisip 5 8 . 36. LEGE 231.0 234. pietr 0 iş cu nisip m nisip cu S = pietriş U.'i a-' o. 65. 8 argilos m 229.

DATE DE REFERINŢA HIDROGEOLOGICE 245. PENTRU STABILIREA POSIBILITĂŢILOR DE 240.236. P r o i e c f 243. JUDEŢUL OLT 242.C. 238. 246. 247. S.C.R. ISr . ROMANU S. 4 . ALIMENTARE CU APA LA S. CONSTAN TA 237.L.R. nr.L. PI. SLATINA. SAFAR HOLDING S. PIRELLI TYRES 241. STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR 239. 91 18 244. 38.

279. B = 5 5 . LICEU 262. = 09 50 30 � � mc/h 294.001 285. 274. q 147 = 0 3 282. NHs=62. 281. : 275.0 =6 1. 264. *7T ATE POMPAR 54.5 0 97. ® 249. 43. SC.0(11 286. 1 1 47.50m S = 3.248. N H d 720 7^0 296. 0 1 1 1 S = 1 0 . E 42. LMINULESCU SLATINA A F4/2003 \ e ? m . 251. D 52. 1 2 DATE POMPARE 49. E 289. 254.0 ATE POMP 283. 288.50m 50. «*I. s NH =- N H s 291.:# 58. 271. 253. 276. 266. SLATINA © 250. 45. . 277. 9 4 .67 54 01 63 � 42 9 267. 265.� 80 77 90 40 5 270. i1 278. mc/h/m 295. SUTINA 255. 284. Q 45 112. 287. �528 6345 44. S = 3.ET 259. #• . o ' 39. :« * 53. * ° o 269. A R E 290. 268. © A L RSOL A T I N 261. 55. D 48. NHd=66ipsa f0m Ol = 51. 0 280. 0 40. analiza chimic 48. 92. HOTEL 260. C. 46. Cd) 256.* 292. 273.10 11op m 0 � 293. 41. • 272.

=10. o .Om Q = 11mc/h q = 1.« 311. 56. =56 82. himic a c . 12 306.00 mQ = 14.45 mc/h/ m 310. c himic a 60 303. . 61.C N Hd =6: 314. N Hs=5E 313. D A T E P O f 312. N Hd=62. 309.0 psa analiz 13 a 307.0 01 0 S 92. '■O '". 10 3. =U lipsa a 317. S = 8. li 0. 58. 70 N P H s 300. N Hd =65.7 mc/h l q = 2. 1 316. a q 305.1 mc/h/m DA T E P O M P A R E m 297. 1 - 301. 0 00 57. 60.0 m O 'O o 302. = 6. Kl 299. 298. 315. > '•" -a°LlJ 308.m 304.

A 463. 376. Durit gr. 4. Ing.00 397. 8. 8. 432. JUDEŢUL OLT S. 7. 05 371. 2 357. 0.30 -■ 329. N0 3" mg/1375. SAFAR HOLDING 422. 0. - 402. 268.0 328. 425.0 378.n5 416.RL. 44.59 407. 15.026 384. STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR PENTRU 423. 381. STABILIREA POSIBILITĂŢILOR DE ALIMENTARE CU 424. ABSE NT 363. I 'Data : 2006 433. 244. JUDKTUL OLT 319. 10 0346. 10 406. 327.0 NT 373. Na+ + K+ + mg/i 355.R.A. germ perm 410. HC0 mg/1 390. ABSE NT 338. Geol.00 418.56 354. 3. mg Mg 2+ mg/1 350. 321. 16. M. 8.30 413.349 379. 5 .3 334.germ G E A 326.318. 0.14 403.20 333. C0 2 liber 2+ mg/i 340. LE Foraj 320. 43. Th. 5 361. SLATINA .0 394. Ve 454. mi 411. 50 322.28 420. Geol.C. Nr . 200.25 364.10 419.01 389. FI nr.43 388. 1. 25 386. CI' mg/1 395. TABKL< U ( l l l i Y I I S M U L APK1 KORAJKLOR lOXKCUTATK IN ZONA MUNICIPIULUI SLATINA . S. Durit gr. 8. 434. 0401.20 347. ABSE NT 367. ABSE NT 342. 366. înt 436.0 374.A. 19. Ca l\ 345. 3. 19. B.001 8 383. De 445.0 332. 5.3 348. ABSE NT 382. 8.A. 325. 344. 00. 0. 15. 6.0 377. 2. CONSTANTA 429. 331. 421.5336. Antonescu 431. 0. ABSE NT 368.55 399.51 349. 409. 8. Reziduu fix 400.00 417. 0. 50 351. ABSE 359. 339. 9. 1. S.L.38 414. NH 4 360. 315. 79.4 0 392. ABSE NT 362. 3.14. ABSE 358.0 404. 447.87 353. APA LA S. 456. pr 430. A 446. H2S mg/l 335. 437.C.mg/1 Fe3+ mg/1 365.40 343. 444/18 66/1993 b 84 a B.81 387. 0. 93.00 398. PH Indicatori chimici 330. 438. 455. 470. 323. germ 415. 412. 175.85 408. 7.0 393. 25 0 396.10. B. S0 4 " mg/l3" 385. 157. 369. ABSE NT 337. KMn04 mg/1 mg l\ totala 405.0391. 80 NT 372.72 1/2005 c 324. Durit temp gr. 341. 3. Pr oie ct 427. M. Mn 2+ mg/1 370. 0. N02" 2 mg/l 380. 356. CHIMISMUL APEI 426.72 352. PIRELU TYRES ROMÂNIA S. 435.