You are on page 1of 14

Introducere

Una dintre principalele probleme de mediu ale societăţii de astăzi este creşterea continuă
a cantităţii de deşeuri organice. În multe ţări, managementul durabil al deşeurilor, precum şi
prevenirea   acumulării şi  reducerea   cantităţii  acestora   au   devenit   priorităţi  politice   majore,
aceasta reprezentând o contribuţie importantă la  eforturile comune de reducere a poluării, a
emisiilor de gaze cu efect de seră şi diminuării schimbărilor climatice la nivel global. Practicile
din trecut ale evacuării necontrolate a deşeurilor nu mai sunt astăzi acceptabile. Chiar
şi depozitarea pe platforme de gunoi sau incinerarea deşeurilor organice nu reprezintă cele mai
bune practici, deoarece standardele de protejare a mediului au devenit mult mai stricte în 
prezent, iar recuperarea energiei şi reciclarea nutrienţilor şi a materiei organice un lucru
necesar.
Producerea   biogazului   prin   digestie  anaerobă  (AD)   este   considerată  a   fi   tratamentul
optim în cazul gunoiului animal, precum şi în acela al unei largi varietăţi de deşeuri organice
pretabile   acestui   scop,   deoarece   astfel   respectivele   substraturi   sunt   transformate   în   energie
recuperabilă şi în îngrăşământ organic pentru agricultură. În acelaşi timp, eliminarea fracţiei
organice   din   cantitatea   total  ă  de  deşeuri creşte  atât   eficienţa   conversiei   energetice   prin
incinerarea deşeurilor rămase, cât şi stabilitatea haldelor.
Digestia  anaerobă reprezintă un proces microbiologic  de  descompunere  a  materiei
organice, în lipsa oxigenului, întâlnit în multe medii naturale  şi  aplicat astăzi  la scară  mare
pentru producerea de biogaz în reactoare­cisternă, etanşe împotriva pătrunderii aerului, în mod
obişnuit denumite digestoare. O largă varietate de microorganisme sunt implicate în procesul
anaerob, în urma căruia rezultă două produse finale: biogazul şi digestatul. Biogazul  este un
gaz combustibil, care constă din metan, dioxid de carbon, şi cantităţi mici de alte gaze
şi microelemente.   Digestatul   reprezintă substratul   descompus   anaerob,   bogat   în   macro­ şi
micronutrienţi şi care poate fi utilizat, prin urmare, drept îngrăşământ pentru plante.
Producerea şi colectarea biogazului rezultat în urma unui proces biologic a fost pentru
prima dată  documentat   în   Marea   Britanie   în   anul   1895  (METCALF   &   EDDY,  1979).   De
atunci, acest proces a fost continuu dezvoltat şi aplicat pe scară largă, în scopul tratării apelor
reziduale şi a stabilizării nămolurilor. Criza energetică de la începutul anilor ’70 a adus o
nouă provocare   cu   privire   la   utilizarea   combustibililor   regenerabili,   inclusiv   a   biogazului
rezultat din procesele digestiei anaerobe. Interesul pentru biogaz a crescut până astăzi, datorită
eforturilor globale de înlocuire a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei cu
unii regenerabili, precum şi a necesităţii găsirii unor soluţii sustenabile pentru tratamentul şi
reciclarea gunoiului de origine animală şi a deşeurilor organice.
În prezent, cea mai importantă aplicaţie a proceselor digestiei anaerobe o reprezintă
producerea   de   biogaz   în   instalaţii  speciale,   prin   procesarea   substraturilor   provenite   din
agricultură, precum gunoiul animal, reziduurile vegetale, culturile energetice sau deşeurile
organice rezultate din activităţile agro­industriale şi din industria alimentară. Conform Agenţiei
Internaţionale pentru Energie (IEA), un număr de câteva mii de fabrici agricole care utilizează
procesul de digestie anaerobă sunt funcţionale în Europa şi în America de Nord.
Multe dintre acestea sunt reprezentate de instalaţii avansate din punct de vedere tehnologic,
construite la scară mare, numărul lor cunoscând o creştere considerabilă în ultimii ani. Numai
în Germania, mai mult de 3.700 de fabrici pentru biogaz funcţionau  în anul 2007. În Asia,
câteva  milioane  de  digestoare  mici,  simple,  pentru  biogaz,  sunt  funcţionale  în  ţări  precum
China, India, Nepal şi Vietnam, acestea producând combustibil pentru gătit şi iluminat.

 vapori de apă. În acelaşi  timp. Digestatul reprezintă substratul descompus anaerob. mercaptani. a diverselor bioreziduuri. care poate fi utilizat. eliminarea fracţiei   organice   din   cantitatea   totală  de   deşeuri   creşte  atât   eficienţa  conversiei energetice prin incinerarea deşeurilor rămase. alături de care se întȃlnesc cantităţi mici de hidrogen. biogazul rezultat prin procesele digestiei   anaerobe   constituie   una   dintre   principalele   priorităţi  ale   strategiei   europene privitoare la biocombustibili şi energie regenerabilă. urme de amoniac si azot. drept îngrăşământ pentru plante.20%). Biogazul produs prin procesul de digestie anaerobă este ieftin şi constituie o sursă de energie regenerabilă.   de   asemenea. După lărgirea UE. în urma căruia  rezultă două produse finale: biogazul şi digestatul. Biogazul este un gaz combustibil. Definitie. . biogazul aduce un mare număr de beneficii de natură socio­economică. a   apelor   reziduale   organice   provenite   din   industrie.Se estimează că la nivel european există un potenţial considerabil pentru creşterea producţiei actuale de biogaz.   deoarece   astfel   respectivele   substraturi   sunt transformate în energie recuperabilă şi  în îngrăşământ organic pentru agricultură. etanşe împotriva pătrunderii aerului. atât pentru  fermierii implicaţi în mod direct în producerea acestuia. pe baza activităţilor din domeniul zootehnic. În acelaşi timp.   în  lipsa oxigenului. acesta producând. pe o cale sustenabilă şi “prietenoasă” cu mediul înconjurător. odată cu intensificarea   dezvoltării durabile a comunităţilor rurale şi a sectorului agricol în ansamblu. CO2 neutru şi oferind posibilitatea tratării şi a reciclării unei întregi varietăţi de reziduuri şi produse agricole secundare. bogat în macro­ şi micro­  nutrienţi. care constă din metan.  cât şi  la nivelul  întregii societăţi.  să  utilizeze   aceste tehnologii şi să beneficieze  de   pe   urma   potenţialului  lor   ridicat   pentru   biogaz. Producerea   biogazului   prin  digestie   anaerobă  (AD)  este   considerată  a   fi tratamentul optim în cazul gunoiului animal. în mod  obişnuit denumite digestoare.Aspecte generale Biogazul este amestecul gazos format din metan (CH4­ max. Implementarea tehnologiilor digestiei anaerobe în aceste ţări va contribui la reducerea unui număr mare de probleme de poluare a mediului.   noile  ţări   membre   ale   Europei   de   Est   trebuie. AD  reprezintă un proces  microbiologic  de  descompunere  a  materiei  organice. hidrogen  sulfurat. cât şi stabilitatea haldelor. O largă varietate de microorganisme sunt implicate în procesul anaerob. precum şi în acela al unei largi varietăţi de deşeuri   organice   pretabile   acestui   scop. în urma combustiei. Din toate aceste motive. şi  cantităţi mici de alte gaze şi microelemente.   a   apelor   menajere şi nămolurilor de canalizare.80%) si dioxid de  carbon (CO2­min. prin urmare. dioxid de carbon. întâlnit în multe medii naturale şi aplicat astăzi la scară mare pentru  producerea de biogaz în reactoare­cisternă.

 hidrogen si anhidride carbonice.  bacterii acetogene.La proces participa urmatoarele grupuri de bacterii:  bacterii hidrolitice. care utilizeaza ca substrat compusii organici simpli eliberati de bacteriile  hidrolitice si produc acizi organici cu lant scurt.   bacterii acidogene. producatoare obligate de hidrogen (OPHA: ObbligateHydrogen Producing  Acetogens). numite acetoclastici. Reactia chimica este umatoarea: C6 H12O6  + n(H2O)   3 CH4  + 3 CO2 + m (H2O) . care utilizeaza ca substrat produsele din bacterii acidogene dand nastere la acetat.  bacterii omoacetogene care sintetizeaza acetat plecand de la anhidride carbonice si hidrogen. care descompun macromoleculele biodegradabile in substante mai simple.  metanigene. b) cele In timp ce metanul este eliberat aproape complet in faza de gaz vazuta fiind scazuta sa solubilitate in apa. anhidrida carbonica participa la echilibrul carbonatilor prezente in biomasa in reactie. diferentiate in doua grupe:    bacterii a)  cele care  produc  metan  si anhidride  carbonice  din acid  acetic. care la randul lor reprezinta  substratul pentru grupurile urmatoare de bacterii.

). 1. După diferiţi cercetători.Beneficii la nivelul societăţii Sursă de energie regenerabilă În prezent. Faţă de combustibilii   fosili. Aceste surse sunt rezultatul fosilizării  resturilor  plantelor şi  animalelor   moarte. Scenariu pentru producţia mondială de petrol şi vârful producţiei de petrol (ASPO. Din această cauză. Figura 3. care  nu reprezintă  altceva decât stocarea actuală  a energiei solare prin procesul de fotosinteză. 2008) Producţia de vârf a petrolului este definită drept “momentul în care este atinsă rata globală  maximă  a  producţiei  de petrol brut. după  care această rată de producţie intră  în declinul ei final”. sau urmează să fie atinsă în următoarea perioadă (Figura 1. antracit. .   care   au   fost   expuse   la presiune şi temperatură în scoarţa terestră timp de sute de milioane de ani. producţia de vârf a petrolului a fost deja atinsă.   pe măsură  ce este produs din biomasă. producerea la nivel global a energiei este în mare măsură dependentă de sursele de energie fosilă  (petrol brut. gaze naturale).1. Biogazul produs prin procesul AD nu numai că va îmbunătăţi bilanţul energetic al unei ţări. ale căror rezerve sunt consumate mult mai repede decât sunt formate cele noi. combustibilii fosili reprezintă surse neregenerabile de combustibili. ci va aduce şi o contribuţie importantă la conservarea resurselor naturale şi la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.   biogazul   rezultat   prin   AD   este   regenerabil   în   mod   permanent. lignit.

 urmată de reciclarea acestora ca   îngrăşăminte. contribuind. agricultură.   concentrate   în  puţine  zone geografice de pe planeta noastră.   Multe  ţări  europene   se   confruntă  cu   probleme  uriaşe. principala diferenţă. ciclul carbonului din biogaz este închis într­ o   perioadă foarte scurtă de  timp   (între   unul  şi câţiva   ani). de asemenea.  cum   este biogazul   de  provenienţă AD.  asociate   unei supraproducţii a deşeurilor organice rezultate din industrie. eliberează CO2. Acest lucru creează. Totuşi.   bazate   pe   resurse naţionale şi regionale. Producerea şi utilizarea biogazului din AD are potenţialul de a satisface toate cele trei directive. Arderea biogazului. petrolul brut  şi gazele naturale. în comparaţie cu acela al dioxidului de carbon. Directivele europene referitoare la producţia de energie regenerabilă. Reducerea deşeurilor Unul dintre principalele  avantaje ale producerii biogazului  este capacitatea  de a transforma deşeurile în resurse valoroase. Creşterea concentraţiei CO2  atmosferic în prezent are drept consecinţă încălzirea globală. prin comparaţie cu combustibilii fosili. de asemenea. simultan. Producerea biogazului reprezintă  o cale foarte bună de  satisfacere a reglementărilor naţionale şi europene din ce în ce mai restrictive din acest domeniu şi de utilizare a deşeurilor organice pentru producerea de energie. este aceea a originii   carbonului   din   biogaz. vor creşte sustenabilitatea şi siguranţa rezervelor naţionale de energie şi vor reduce dependenţa de importul de energie. Prin urmare. în acest fel.  Dezvoltarea şi implementarea   sistemelor   de   energie   regenerabilă. o stare permanentă şi nesigură  de  dependenţă de  importul de resurse energetice. Dependenţă scăzută de importul de combustibili fosili Combustibilii   fosili  reprezintă  resurse   limitate. deoarece dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră (GHG). antracitul. precum şi din activităţile  casnice. Prin urmare. iar cel al oxidului azotos de 296 de ori mai ridicat. . prin utilizarea acestora ca materii prime pentru procesul   AD. precum lignitul. şi emisiile de metan (CH4) şi de oxid azotos (N2O).   Tehnologiile   de   producere   a   biogazului   contribuie   la   reducerea volumului de deşeuri. rezultate   în   urma   depozitării şi utilizării  gunoiului   animal   ca   îngrăşământ.   Producţia de biogaz prin procesul AD reduce. pentru ţările situate în afara acestor areale. la reducerea emisiilor de GHG şi la managementul sustenabil al deşeurilor se bazează pe angajamentul statelor membre de a implementa măsuri potrivite în scopul îndeplinirii acestora. precum şi a costurilor determinate de înlăturarea acestora. prin activitatea fotosintetică a plantelor actuale. Emisii reduse de gaze cu efect de seră şi diminuarea încălzirii globale Utilizarea combustibililor fosili. Contribuţie la directivele UE pentru energie şi protecţia mediului Lupta împotriva încălzirii globale reprezintă una dintre principalele priorităţi ale politicilor europene pentru energie şi mediu. utilizarea biogazului în locul combustibililor fosili pentru producerea şi transportul energiei reduce emisiile de CO2. la reducerea încălzirii globale.   precum   Rusia  şi  Orientul Mijlociu.   care   este   recent   preluat   din   atmosferă. converteşte carbonul stocat   timp   de   milioane   de   ani   în   scoarţa terestră şi îl eliberează sub formă de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă. CH4 şi N2O. Cele mai multe ţări europene sunt foarte puternic dependente de importurile de energie fosilă  din   regiuni   bogate   în   surse   de   combustibili   fosili.  Potenţialul efectului de seră al metanului este de 21 de ori mai mare.

Tipuri de instalatii de biogaz Motoarele Otto cu gaz Motoarele de tip Otto cu gaz sunt dezvoltate special pentru utilizarea biogazului conform principiului Otto. biogazul este folosit pentru co­generarea energiei termice şi electrice (CHP). Motoare Otto cu gaz (RUTZ. În multe dintre ţările europene. 2007) . biogazul este îmbunătăţit şi folosit pentru alimentarea reţelei de gaze naturale.  care  vor creşte veniturile din  zonele rurale şi vor crea noi locuri de  muncă. utilizat drept combustibil pentru autovehicule sau în tehnologiile pilelor electrice.3. potrivită multor aplicaţii. prevăzută în multe regiuni ale lumii.  Comparativ   cu   utilizarea   combustibililor   fosili importaţi.  producerea  de  biogaz  prin   tehnologia  AD  necesită  o  forţă de  muncă  mult   mai numeroasă pentru procesul de producţie. din punct de vedere al eficienţei energetice a biogazului. pentru colectarea şi transportul  materiilor   prime necesare.Crearea de noi locuri de muncă Dezvoltarea unui sector naţional  în domeniul biogazului stimulează  constituirea unor noi  întreprinderi  cu  potenţial  economic  semnificativ. În ţările dezvoltate. De asemenea. din cauza preconizatei crize a apei. Utilizare flexibilă şi eficientă a biogazului Biogazul este o sursă flexibilă de energie. biogazul necesită cele mai scăzute aporturi de apă tehnologică. execuţia lucrărilor de construcţii şi exploatarea fabricilor de biogaz. Reducerea necesarului de apă Prin comparaţie cu alţi biocombustibili. Acest lucru este important. Figura 4. fabricarea echipamentului tehnic. una dintre cele mai simple aplicaţii ale acestuia o reprezintă gătitul şi iluminatul.

 aflat. motoare Otto.4.  Microturbine cu biogaz Figura 4.5. Structura fizică de bază (ansamblul componentelor) a unei pile de combustie constă dintr­un strat de electrolit. Într­ o pilă de combustie tipică.   care   transformă energia chimică a unei reacţii direct în energie electrică.Motoarele (motoare cu ardere incompletă) funcţionează cu un surplus de aer.  în urma căreia este produs curentul electric. însă reduce performanţele motorului. Motoarele mai mici. Ambele tipuri de motoare sunt numite “motoare Otto cu gaz”.) pot  funcţiona cu biogaz sau cu un alt tip de gaz.  Motoarele   Otto   cu  gaz necesită un biogaz cu un conţinut de minimum 45% metan. pe ambele părţi  ale   sale. deoarece la  baza funcţionării acestora stă principiul Otto.   bazat   pe   presiunea   gazelor   de   eşapament.   O reprezentare schematică a unei pile de combustie este arătată în Figura 4.3. Acest lucru este compensat prin utilizarea unui grup de turbo­supraalimentare. de până la 100 KWel sunt.   iar   oxidantul   (de   exemplu. .   în   contact   direct   cu   un   anod  şi un catod construite din  material   poros. cum este cel natural. combustibilul gazos (biogazul) este în mod continuu introdus în   compartimentul   din   partea   anodului   (electrodul   negativ). oxigenul atmosferic) alimentează  în mod continuu compartimentul situat în partea catodului (electrodul pozitiv). Structura unei microturbine Pile de combustie Pilele   de   combustie   reprezintă dispozitive  electrochimice. fapt care determină  un consum redus de  gaz.. Acestea sunt echipate cu bujii. Motoarele Otto cu gaz (Figura 5. de obicei. Pentru performanţe electrice mai mari sunt folosite agregate Diesel adaptate. La nivelul electrozilor are loc o reacţie electrochimică. cu scopul minimizării  emisiilor de monoxid de carbon.

Figura   4. .   Schema   simplificată  a   unei   pile   de   combustie   (EMERGING ENVIRONMENTAL ISSUES. Germania şi Elveţia. combustibil pentru autovehicule Utilizarea biometanului în sectorul transporturilor reprezintă o tehnologie cu un mare potenţial şi care determină importante beneficii la nivel socio-economic.5.2007) Biogazul. funcţionând în Germania  (RUTZ. Biogazul este deja folosit drept combustibil pentru autovehicule în ţări precum Suedia. 2005)                                                                                         Prima pilă de combustie MCFC pentru biogaz din lume.

Motoarele duale necesită o proiectare mai puţin specială şi sunt capabile de performanţe egale cu cele ale motoarelor diesel clasice. Emisiile totale de dioxid de carbon sunt drastic reduse. echipate cu filtre de particule. mai mult de 50 de fabricanţi din lumea întreagă pun la dispoziţie un număr de aproximativ 250 de modele de autovehicule de pasageri. de asemenea. valorile emisiilor nu sunt la fel de satisfăcătoare precum cele din cazul autovehiculelor similare dedicate pe gaz. Un astfel de motor utilizează un sistem de injecţie diesel. Autovehiculele proiectate în mod special pentru a folosi gazul sunt optimizate în scopul obţinerii unei eficienţe crescute în funcţionare. pe combustibil fosil. adaptate pentru a folosi gazul prin adăugarea unui rezervor pentru gaz lichefiat. însă în unele cazuri sunt folosite şi motoare duale. ori destinate transportului de mărfuri uşoare sau grele. iar tehnologia de construcţie a motoarelor duale rămâne un compromis între aceea a motoarelor cu aprindere prin scânteie şi cea a motoarelor diesel. gazul fiind aprins prin injecţia unei mici cantităţi de combustibil diesel. simultan cu păstrarea capacităţii de funcţionare pe combustibil clasic. reduse în mod drastic. precum şi în comprimarea acestuia. Cu toate acestea. astfel încât să nu se piardă din spaţiul destinat bagajelor. . capabile să funcţioneze simultan pe gaz şi pe combustibili lichizi clasici. având ca bază aluminiul. care funcţionează pe bază de gaz. Cele mai multe dintre automobilele care funcţionează pe gaz sunt automobile obişnuite. chiar şi în comparaţie cu motoarele diesel de ultimă generaţie. în funcţie de natura materiilor prime utilizate şi de originea energiei electrice (fosilă sau regenerabilă) folosită în procesul de îmbunătăţire a biogazului. Biometanul poate fi folosit drept combustibil pe aceleaşi autovehicule care folosesc şi gazul natural. amplasat în portbagaj. Autovehiculele destinate transportului mărfurilor grele pot fi adaptate pentru a funcţiona numai pe gaz metan. În prezent. Un număr din ce în ce mai mare de oraşe europene îşi înlocuiesc parcul de autobuze diesel cu unul format din autobuze care funcţionează pe bază de biometan. al celor destinate transportului public şi al camioanelor care funcţionează pe gaz lichefiat se află într-o creştere accelerată. Autovehiculele care funcţionează pe bază de biometan prezintă avantaje substanţiale comparativ cu cele care folosesc motoare pe benzină sau diesel. Emisiile de NOx şi de hidrocarburi non-metan (NMHC) sunt şi acestea reduse în mod semnificativ. în recipiente presurizate construite din oţel sau din materiale compozite. Gazul este stocat la 200-250 bari. Emisiile de particule şi de funingine sunt. şi a unui sistem de alimentare cu gaz a motorului.Numărul autovehiculelor pentru pasageri. precum şi a unei amplasări mai convenabile a rezervoarelor de gaz.

sub forma distanţei parcurse de către un automobil care funcţionează pe bază de biocombustibili produşi din culturi agricole. pe hectarul de teren arabil. 2008) INSTALATII DE BIOGAZ FOLOSITE IN ROMANIA A) Instalatii de mica capacitate 1.Comparaţie între diverşi biocombustibili. gazometrul si camera de evacuare. un bazin de fermentare. Este compusa dintr-o camera de alimentare. Sursa: (FNR. Camerele de alimentare si evacuare au forma unor camine de vizitare. Mihai Dima si a fost realizata in gospodarii rurale din judetele Iasi.1 m care permite deplasarea gravitationala a materialului supus fermentarii (podeaua camerei de alimentare si a fermentatorului se constituie intr-un plan inclinat). Botosani si Suceava. Instalatia avand o capacitate de 14 m 3 a fost conceputa de un colectiv de la facultatea de Hidrotehnica a Institutului Politehnic Iasi condus de dr. De la baza peretelui exterior al camerei de alimentare pana la baza camerei de evacuare se realizeaza o diferenta de nivel de 1.ing. cu capace de lemn si accesul pe trepte metalice. Instalatie de biogaz de mica capacitate .

10 – perete interior al camerei de alimentare. 6 – clopot de tabla (gazometru). Schema acestei instalatii este prezentata in figura. cilindrica cu ax vertical. Capacitatea fermentatorului este de 25 ÷ 50 m 3.1 – podea de lemn. 3 – perete exterior. 8 – bucsa de bronz. Baron si functioneaza in comune din judetul Teleorman. 5 – lest de balast pe podea de lemn. 11 – perete interior al camerei de evacuare. 2 – agitator. 4 – conducta de evacuare gaz. instalatia avand doua componente principale: cuva de fermentare. B) Instalatie de capacitate mijlocie Instalatia a fost proiectata de un colectiv din cadrul Institutului de Chimie Alimentara Bucuresti. 9 – canal de evacuare. izolata termic si un clopot . Schema instalatiei este prezentata in figura . Un alt tip de instalatie de capacitate mica (3 ÷ 5 m3) a fost proiectata de C. 7 – burlan de evacuare.

In interiorul cuvei exista patru opritoare metalice. care poate culisa pe verticala in cuva de fermentare. Cuva de fermentare este semiangropata.).multifunctional.5 m din inaltimea ei este deasupra solului. Instalatia functioneaza in regim mezofil. Diluarea materialului se face cu apa calduta. iar evacuarea materialului fermentat se realizeaza prin preaplin. fiind prevazuta posibilitatea montarii unui schimbator de caldura interior.C. astfel ca cel putin 1. cu tub de evacuare.A. C) Instalatie de capacitate mare Statiile de biogaz de mare capacitate au fost proiectate de colectivul Institutului de Studii si Proiectari de Constructii pentru Agricultura si Industria Alimentara (ISPCAIA) pe baza tehnologiei stabilite de un colectiv de cercetare din cadrul Institutului de Chimie Alimentara (I. Alimentarea cu materiale organice se face printr-un tub care patrunde prin axul clopotului. . care limiteaza pozitia inferioara a clopotului.

parteneriatul consta in valorificarea energiei termice . Judetul Prahova. Statia de biogaz construita la Filipestii de Padure. a inceput in luna iunie 2012 cu scopul de a produce energie regenerabila (electrica si termica). pe baza de biogaz. PRAHOVA Statia de biogaz. Parteneriatul dintre Genesis BIOPARTNER si CrisTim a fost cladit prin identificarea unor obiective comune care le ofera avantaje ambilor parteneri. Primul beneficiar este Fabrica de mezeluri CrisTim. este un proiect initiat. precum si posibilitatea de stocare a energiei (biogazului). iar proiectul a presupus o investiție de aproximativ 5. unic in Romania pana in prezent. Prahova Genesis BIOPARTNER. 1. Implementarea proiectului. aer cald). iar instalatia de cogenerare pe baza de biogaz se preteaza oricarui consumator industrial care utilizeaza energie termica (apa calda. FILIPESTII DE PADURE. furnizarea predictibila (peste 8000 ore functionare/an). abur tehnologic.000. dezvoltat si finanțat integral de Genesis BIOPARTNER si are o capacitate de 1MW/h electric.000 euro. Noutatea proiectului consta in furnizarea catre un partener a energiei termice produse de centrala de cogenerare.2MW/h termic si proceseaza zilnic o cantitate de 49 tone substrat organic.Instalatie de biogaz de capacitate mijlocie (25 – 50 m3) INANTARE STATIA PRODUCATOARE DE BIOGAZ. Filipestii de Padure. a construit prima statie romaneasca de producere a energiei regenerabile in cogenerare. prin utilizarea de substrat organic(vegetal si. Acest proiect sta la baza dezvoltarii a trei domenii prioritare in Romania: energia. holding romanesc format din parteneriatul Baupartner Romania si Vireo Energy Suedia. agricultura si protectia mediului inconjurator. in cogenerare. producerea de energie electrica in bandă. ulterior. Pentru Genesis BIOPARTNER. de șeuri organice) in zona amplasamentului.

in timp ce CrisTim beneficiaza de scaderea costului pentru producerea energiei termice. Statia de producer biogaz. Filipestii de Padure . precum si gestionarea eficienta a deseurilor rezultate din procesarea carnii.produsa in cogenerare.