You are on page 1of 9

Student : Mihalache Constantina

Universitatea din Craiova
Facultatea de Stiinte ,departamentul de Fizica

Referat : Materiale plastic

Polimerii termoplastici ( de exemplu polietilena) la incalzire devin moi si in aceasta stare isi schimba usor forma. . care contribuie la pastrarea proprietatilor maselor plastice in timpul proceselor de prelucrare si in timpul utilizarii.valtuire. fibre de sticla s. Din polimerii termoplastici pot fi formate prin incalzire si presiune diferite articole care in caz de necesitate pot fi din nou supuse aceluias mod de prelucrare. pot capata o noua forma si tot asa mai departe..a. Un astfele de material nu mai poate fi supus prelucrarii a doua oara: el a capatat o structura spatiala si si-a pierdut plasticitatea – proprietate necesara pentru acest scop.etc. apoi isi pierd plasticitatea devinind nefuzibili si insolubili. Ex. procesul putând fi repetat ).Sub denumirea de materiale plastice se înţeleg azi materialele obţinute pe bază de polimeri. a căror prelucrare sub formă de produse finite se face la temperaturi la care acestea devin plastice.valtuire. policlorura de vinil. coloranti. trebuie sa stim din ce fel de polimeri au fost produse ele – termoplastici sau termoreactivi.). produse termoreactive [( rigide )acele produse care se înmoaie prin încalzire putând fi prelucrate. produse termoplastice (acele produse care supuse la încalzire se înmoaie si pot fi prelucrate prin diferite procedee: presare.: polietena. Ex: rasinile fenol-formaldehidice. polistirenul. Materialele plastice la presiune şi temperatură normală sunt relativ dure.etc. Materialele plastice reprezintă amestecuri în proporţii determinate între polimeri şi unele materiale auxiliare care modifică în mod avantajos caracteristicile de utilizare şi de prelucrare. Dupa racire se solidifica . O masa plastica este constituita din:     materialul de implutura ( faina de lemn. La racire ele din nou se solidifica si isi pastreaza forma capatata. de asemenea prin presare. alte substante. sau aspectul polimerului. Pentru a ne comporta corect cu masele pastice. le reduc fragilitatea.dar printr-o noua încalzire devin din nou plastice. puţin elastice şi lipsite de proprietăţi plastice. Polimerii termoreactivi la incalzire devin plastici. în general sintetici. teseturi. ele iarasi devin moi. materiale plastice de polimerizare. formindu-se o structura tridimensionala ( ca in cazul vulcanizarii cauciucului). plastifianti( de exemplu esteri cu punctul de fierbere inalt). deoarece intre macromoleculele lor liare au loc interactiuni chimice. stabilizatori (antioxidanti. Clasificare Dupa comportarea la incalzire materialele plastice se împart în: 1.azbest. fotostabilizatori). iar apoi se întaresc ireversibil ( devin rigide )]. materiale plastice obtinute prin policondensare. 2.care le sporesc elasticitaea. care ii reduc costul si ii imbunatatesc proprietatile mecanice. care le dau culoarea necesara. Fiind din nou incalzite.

celuloza ).automobile si în transportul feroviar ).9 si 2. de absortie a umiditatii.  proprietati optice care se concretizeaza fie in transparenta (sticlele organice). materialele plastice se împart în:  materiale plastice de polimerizare. aeronautica.  coeficient mare de dilatatie termica (daca în timpul folosirii lor sunt expuse la variatii bruste de temperatura. fie în opacitate.altele pâna la 200oC si numai câteva pot fi folosite la temperaturi mai înalte).  proprietati de antifrictiune ( diferite materiale plastice sunt caracterizate printr-un coeficient mic de frecare si printr-o uzura redusa (se folosesc la construirea lagarelor. Tipuri de mase plastice : POLIETILENA În drumul mereu ascendent al materialelor plastice. Dintre aceste dezavantaje amintim:  stabilitate termica scazuta (unele pot fi utilizate pâna la 70oC . etc ). P.C. Proprietati: Principalele proprietati ale materialelor plastice sintetice sunt urmatoarele:  densitatea este mult mai mica decât a metalelor ( sunt folosite în industria navala. pâna la flexibile si extensibile (asemanatoare cu pielea si cauciucul.2 gf/cm3.  conductibilitatea termica redusa.  materiale plastice obtinute prin transformarea produsilor.  stabilitatea chimica este foarte mare comparativ cu metalele (masele plastice se folosesc ca materiale anticorozive la fabricarea de aparate chimice ). apar tensiuni interne care pot produce fisuri). etc ). greutatea specifica între 0. a rolelor. spre deosebire de sticlele obisnuite. o deosebita importanta a avut descoperirea facuta de Karl Ziegler. de reducere a duritatii. si anume ca amestecul de combinatii organo-aluminice si .  "îmbatrânirea" ( care se manifesta prin procese lente de oxidare. Dezavantaje: Materialele plastice au si dezavantaje care limiteaza folosirea lor. macromoleculari si naturali ( de ex. etc).  materiale plastice de policondensare. ele lasa sa treaca si razele ultraviolete. la elasticitatea redusa (asemanatoare cu a materialelor ceramice. a rotilor dintate.  proprietati dielectrice ( materialele plastice sunt în general buni dielecrtici si datorita acestui fapt prezinta o importanta deosebita pentru industria electrotehnica). în anul 1954.V.Dupa tipul reactiilor chimice care stau la baza sintezei lor. a lemnului).  rezistenta mecanica variaza în limite largi cum ar fi de la rigide. polietena.  duritate mica în comparatie cu sticla obisnuita sau cu metalele. de închidere a culorii.

fibre de azbest etc). Un asemenea material plastic se topeste într-un interval larg de temperatura. Ranforsarea (armarea) materialelor plastice mareste mult rezistenta mecanica si greutatea specifica. În anul 1955 Giulio Natta pune bazele polimerizarii stereospecifice care permite obtinerea polimerilor stereoregulati. ceea ce face ca materialul plastic sa aiba o cristalinitate de numai 40-50%. conducând la asa numita polietilena de presiune înalta si foarte înalta sau polietilena de densitate joasa (0. amorfa are intervalul de înmuiere la 100-120°C. iar proprietatile termomecanice ale acestui material plastic sunt considerabil îmbunatatite. obtinnându-se materiale plastice cu proprietati noi.92 g/cm3). Descoperirea lui Karl Ziegler a fost dezvoltata cu succes de lucrarile lui Giulio Natta si ale scolii sale. folosind drept catalizator de polimerizare produsii de reactie ai combinatiilor organo-aluminice cu compusii materialelor traditionale (asa numitii catalizatori Ziegler-Natta). datorita aranjamentului spatial regulat al monomerilor si ai substituentilor acestora. Materialele plastice izotactice se utilizeaza atât ca atare.000) atmosfere. faptul acesta conferindu-le o rezistenta mecanica si termica superioara celor ale materialelor plastice atactice (nestereoregulate). Procedeul Ziegler a revolutionat tehnologia de obtinere a polietilenei. Importanta acestor descoperiri rezulta si din faptul ca în 1963. dar în acelasi timp creste si pretul lor. Polietilena obtinuta prin procedeul Ziegler este cunoscuta sub numele de polietilena de mare densitate. pe când polipropilena atactica. Ca urmare. Macromoleculele acestui polimer prezinta numeroase ramificatii. Sinteza decurge astfel încât în macromolecule se gasesc blocuri cristaline si amorfe. celor doi savanti le-a fost decernat premiul Nobel pentru chimie. ea are si alte întrebuintari. Pentru a îmbunatati calitatile maselor plastice se recurge si la alte procedee. ceea ce permite împachetarea usoara a macromoleculelor. cât si sub forma compozitiilor lor ranforsate (cu fibre de sticla.97 g/cm3) sau polietilena dura. cu foarte putine ramificatii. În acest sens o mare realizare a constituit-o obtinerea polipropilenei izotactice cu structura cristalina a carei temperatura de topire este de circa 165°C. Deosebit de interesanta este obtinerea unor polimeri de propilena stereobloc.tetraclorura de titan catalizeaza polimerizarea etilenei la presiuni joase. Pe lânga utilizarile clasice în domeniul ambalajelor. creste continutul în faza cristalina pâna la 94%. Cu acesti catalizatori au fost polimerizati cei mai diversi momomeri. izolatii electrice. grafit. cum ar fi: conducte de presiune. Pâna la acea data. (100-170°C) ceea ce îi faciliteaza prelucrarea. polietilena de densitate joasa se caracterizeaza prin rezistenta termica si mecanica relativ scazute (polietilena moale). rezervoare foarte mari. permitând obtinerea industriala a acesteia la presiuni de numai câteva atmosfere. Drept urmare. (0. ambarcatiuni usoare sau chiar roti dintate. polietilena se obtinea numai prin polimerizarea radicalica la presiuni de ordinul câtorva mii sau chiar zeci de mii de atmosfere (5000-20. . Aceasta polietilena este formata în principal din macromolecule liniare. Una din proprietatile de baza este aceea ca sunt apte de a cristaliza.

Rezistenta polimerului si temperatura lui de topire in acest caz ar fi trebuit nu sa creasca. Polimerizarea propilenei se realizeaza in prezenta de catalizatori.CH2 – CH – CH2 – CH – CH2 – CH – CH2 – CH CH3 CH3 CH3 CH3 .CH3 capata in cazul unei polimerizari de acest fel o orientare spatiala regulata. La prima vedere aceasta pare de neinteles.CH3 ar fi trebuit sa impiedice la alipirea macromoleculeleor una de alta.CH2 – CH – CH – CH2 – CH2 – CH – CH – CH2 – CH3 CH3 CH3 CH3 Primul procedeu se numeste “cap-coada”. putin grasoasa la pipait. de culoare alba. POLIPROPILENA (-CH2-CH-)n este foarte asemanatoare cu polietilena. de culoare alba. cel de-al doilea procedeu-“coada-cap”. ceea ce contribuie la formarea dintre toti polimerii posibili a polimerului cu o structura regulata corespunzatoare principiului “capcoada”. Daca ne vom inchipui ca atomii de carbon. termoplastica. ceea ce influenteaza asupra proprietatilor. Acidul azotic concentrat o distruge. La un asemenea polimer macromoleculelesint strins lipite una de alta( au un inalt grad de cristalitate). duap cum se spune o structura sterioregulata. atunci grupele metil vor fi situate sau de una si aceeasi parte a acestui plan. Pentru a intelege aceasta “contradictie”. Clorura de polivinil(. Ca si polietilena ea poate fi considerate hidrocarbura macromoleculara saturata (masa moleculara – 80 000 – 200 000). este necesar sa examinam mai profound structura acestei substante. Solutiile de acizi. sint situati intr-un singur plan. Polietilena arde cu o flacara albastrie luminoasa. De aci se poate trage concluzia despre inflamabilitatea polietilenei si despre stabilitatea ei chimica fata de reagenti. Este un polimer stabil la mediile agresive. grefari de macromolecule pe un material dat etc. ale . baze si oxidanti( permanganat de caliu) asupra ei nu influenteaza. grasos la pipait. ci sa descreasca. (. In procesul de polimerizare moleculele de propilena(sau de alt monomer cu o structura asemanatoare)pot sa se uneasca unele cu altele in diferite moduri. sau se vor succeed regulat de ambele parti ale lui Polimerul capata. Acesta asemanare poate fi inteleasa daca vom lua in consideratie faptulca acest polimer prezinta prin structura sa o idrocartbura saturata (parafina) cu o masa moleculara mare.CH2 – CH -)n – este un poilimer termoplastic. caracterizata printr-o succesiune dreapta a grupelor metil in catena. de exemplu: . asemanatoare cu parafina. care formeaza macromolecula zigzag.Alte cai e modificare a proprietatilor materialelor plastice constau în formarea de aliaje între ele. Spre deosebire de polietilena. fortele de atractie reciproca dintre ele cresc. Grupele. termoplastic. ea devine moale la o temperatura mai inalta( de 160-170 C) si are o rezistenta mai mare.CH2-CH2-)n este o substanta solida. E posibila si o varianta mixta de combinare. Prezenta in prolipropilena a numeroase grupe laterale . Ea de asemenea este un CH3 material solid.

CH2 – CH . in masele plastice fabricate pe baza lui se introduc stabilizatori. elimminind clorura de hidrogen. ca si cum ar fi etilena. Ea se obtine prin polimerizarea prin radicali a clorurii de vinil CH2=CH Cl In prezenta de initiatori. Pe baza de clorura de polivinil se obtin mase plastice de doua tipuri: viniplast . El reprezinta C6H5 C6H5 o imbinare de hidrocarburi nesaturate cu hidrocarburi saturate. Spre deosebire de polimerii examinati mai inainte. In present datorita cauciucului la sintetizarea polimerului se obtine polistiren rezistent la lovire. polistirenul la incalzire se depolimerizeaza foarte usor. de aceea clorura de polivinil este stabila la actiunea acizilor si a bazelor. Monomerul acestui polimer este stirenul CH2=CH. o rezistenta mecanica mare. POLISTIRENUL (. Pentru a preveni descompunerea acestui polimer. sau benzen. adaugind in timpul prepararii materialului a unei subtante de spumare. Prezenta legaturii dublein stiren poate fi usor demonstrata pe cale experimentala. Ea de fapt nu arde. Din viniplast se fabrica tevi nrezistente la actiunea agentilor chimici. care e un material ceva mai moale. care are o regiditate considerabila. Polisterenul are o structura liniara. piese pentru aparatajul chimic. iar pentru a obtine plasticate moi se introduc si plastifianti. Dupa pozitia si structura sa clorura de polivinil poate fi considerate un clor-derivat al poilietilenei. Faceti schema unei macromolecule crescinde de polimer prin formarea successive de radicali liberi. ceea ce-I reduce domeniile de utilizare.formaldehidicaeste o substanta macromoleculara care constituie baza maselor plastice ea se sintetizeaza nu prin polimerizare. MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE Rasina fenol. sint legati trainic de atomii de carbon.Cl carui macromoleculele au o structura de tipul “cap-coada”(Mr de la 10 000 pine la 150 000). dar se descompune usor la incalzire. Atomii de clor.)n. din a caror dezintegrare rezulta radicali liberi pentru inceputul cresterii catenei. in a carui molecula atomul de hydrogen este substituit cu un radical de vinil CH2=CH-. El se obtine. cutii de accumulator si multe altele. masa moleculara de la 50 000 pina la 300 000. Se obtine prin polimerizarea monomeruluiin prezenta de initiatori. areproprietati dielectrice bune. adica se dezintegreaza.… nCH2=CH C6H5 C6H5 C6H5 C6H5 Un astfel de process poate fi realizat si in laboratorul scolii: la incalzirea polimerului in aparatul pentru distilarea lichidelor in receptor se va acumula monomerul format. Unul din dezavantajele polistirenului este rezistenta relativ mica la lovire. formind monomerul initial: -CH2 – CH – CH2 – CH – CH2 – CH . si plasticat. in a carui molecula un atom de hydrogen este substituit cu un radical de fenil – C6H5. Acest polistiren este acum cel mai raspindit. O varietate de polimer este penopolistirenul. ci prin reactia de policondensare si dupa proprietati . Ca rezultat polistirenul capata o structura asemanatoare cu o spuma solidificata cu porii inchisi. care substituie o parte din atomii de hydrogen.

se obtine o masa plastica rezistenta denumita textolit ( piatra textila). coloranti si altele. Materialele plastice au patruns adânc în domeniile de utilizare ale sticlei. iar pe tari o dezvoltare proportionala cu produsul national brut. umple bine forma. Sint larg cunoscute materialele plastice cu straturi lemnoase. ci termoreactiva. Utilizind in calitate de material de umplutura materiale fibroase. Industria de ambalaje este si va ramâne si în viitor în lume principalul consumator de materiale plastice Se estimeaza ca rata de dezvoltare a ambalajelor din plastic va fi în continuare în medie de 10% anual în lume. Articolele produse pe baza de mase plastice fenolformaldehidice se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica. substante de solidificare. . Aceasta rasina se sintetizeaza prin incalzirea fenoluluiimpreuna cu aldehida formica in prezenta de acizi sau de baze in calitate de catalizatori. Acest process secundar. se obtin materialele cu fibre. in compozitia lor intra materiale de umplutura. El este o masa plastica la care in calitate de material de umplutura serveste tesatura din fibre de sticla. la cre in calitate de material de umplutura serveste faina de lemn. in prezenta unei cantitati suficiente de aldehida formica la reactie participa si atomi de oxygen din pozitia 4. formind un compus macromolecular cu o structura spatiala. Stim de acum ca in fenol se produc usor reactii la atomii de hidrogen din pozitiile 2. tablelor si foliilor metalice.prin presare la cald – un larg asortiment de articole electrotehnice. se prepara pulberi de presare. in transport. are o stabilitate termica sporita. Rasinele fenolformaldehidice se utilizeaza. Fiind un material rezistent si ieftin. Ele se obtin prin prelucrarea furnirului de lemn cu rasina formaldehidica si prin presarea lui ulterioara. se folosesc in industria constructoare de masini. precum si pentru fabricarea mobilei. de regula. areloc de acum in timpul procesului de prelucrarein scopul obtinerii articolului necesar. prin proprietati dielectrice bune. rezistenta termica si stabilitate mare la actiunea acizilor. in diverse ramuri ale tehnicii.nu e termoplastica. Din masele plastice fenolformaldehidice. ca parti componente ale diferitelor materiale artificiale. In procesul de prelucrare la executarea articolelor din ele. de exemplu in timpul presarii la cald. de exemplu linters de bumbac. si atunci moleculele liniare se unesc prin intermediul grupelor CH2 una cu alta. apoi in timpul incalzirii si sub actiunea presiunii in ea se formeaza structura spatiala si ea devine articol solid monolit. proprietati electroizolante bune. precum si multe aparate de uz casnic. in timpul caruia se manifesta caracterul reactive al polimerului. Din ea se executa piese deosebit de importante pentru masini. extinderea si perfectionarea sistemelor de ambalaje. iar din acestea . O larga intrebuintare isi gaseste textolitul de sticla. Iata pe scurt câteva dintre cele mai interesante domenii de aplicare a materialelor plastice. 6. o astfel de masa plastica la inceput e termoplastica. In acest caz policondensarea are loc acolo unde se gasesc atomii de hydrogen din pozitia 2 si 6. Prin aceste doua particularitati si se deosebeste de celelalte mase plastice. Acesta este un material de o rezistenta deosebita. 4. In afara de poilimeri care joaca rolul de lianti. Daca in calitate de material de umplutura se foloseste tesatura de bumbac.

polimeri acrilici sau aliaje din diferite materiale plastice cum ar fi acrilonitrilul. pe plan mondial atingându-se ritmuri de crestere a productiei si consumului de 1015%. masele plastice îsi vor continua de asemenea ascensiunea.ph https://es.scribd. polifenilen oxidul etc. polietilena. Principalele categorii de produse sunt profilele din materiale plastice ca înlocuitor ai tablelor ondulate si profilelor metalice. Industria constructiilor de masini si autovehicule a înregistrat cel mai înalt ritm de asimilare a mateeialelor plastice: în medie.com/doc/135816067/MATERIALE-PLASTICE . polistirenul dar si unele mase plastice speciale cum sunt policarbonatii. retele sanitare si electice cuprinzând tevi din policlorura de vinil si poliolefine. au cunoscut o patrundere relativ importanta a maselor plastice. instalatii sanitare din poliesteri armati. în special polmerii traditionali ca policlorura de vinil. Directiile de utilizare a materialelor plastice în constructia de masini se diversifica si se multiplica continuu. elementele prefabricate cu izolatie termica si fonica din spume poliuretanice.În domeniul materialelor de constructii. poliacetalii. poliolefinele si polimerii stirenici. Electrotehnica si electronica.scritub.com/stiinta/chimie/Materialele-plastice431319229. pe plan mondial.com/masele-plastice/ www.wordpress. butadiena si stirenul(ABS). Bibliografie :    https://adriana1994. Principalele tipuri de polimeri folositi sunt policlorura de vinil. 44% anual. panourile stratificate. beneficiari traditionali ai materialelor polimere.