You are on page 1of 181

Analiza situației

copiilor vulnerabili,
excluși și discriminați
din Moldova

unite for children

Analiza situației
copiilor vulnerabili,
excluși și discriminați
din Moldova

UNICEF MOLDOVA
Noiembrie, 2011

unite for children

© Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Noiembrie, 2011
Autori: Manuela Sofia Stănculescu, Monica Marin
Design: Vitalie Munteanu
Poza copertă: © UNICEF Moldova / 2011 /Paul Hodorogea

...............................................2 Sănătatea maternă .5 Probleme de capacitate instituțională și politici ........................1 HIV/SIDA ........................................ EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 5 ........................ 49 3...................................................................................5 Copiii cu dizabilităţi.6 Egalitatea de gen şi împuternicirea femeilor ..................................... 27 3...............................3 Imunizarea copiilor prin vaccinare............1 Date cheie ..................................................3 Situaţia politică .............. 31 3........... 17 3 2...........................2.....2.......................1.....2...........1....... 41 3.................................................3 Sinuciderea ... 29 3..3 Sănătatea și dezvoltarea adolescenților ...................... 46 3......... 21 2............. 22 2...............................................2 Utilizarea de substanțe .....1......................4 Accesul la apă și facilități sanitare ........................................................ 23 2.............................1.................................3..............................................1 Mortalitatea infantilă și a copiilor sub cinci ani .. 33 3..................... 15 2 Contextul general al ţării ........ 52 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI...........4 Nutriţia ....................................................................................................7 Mediu şi schimbări climatice ............... 17 2................................................................... 24 Sănătate și nutriţie.............5 Dezvoltarea umană incluzivă .......CONTENTS 1 Introducere ....................1.....2........................ 35 3..............................3................... 20 2....................3............................. 41 3...................................................1........... 19 2.......................2 Sănătatea și supraviețuirea copiilor ..... 29 3.............. 50 3......................................................2 Tendinţe demografice .........................................1 Tendinţe economice .......................................................2.......... 38 3............................ 27 3...............................1...................................4 Administraţie publică ....................................................

3.5.1

Capacitatea instituțională ............................................................... 52

3.5.2

Politici: probleme şi soluţii .............................................................. 58

3.6 Recomandări.......................................................................................... 64
4

Dezvoltarea timpurie și educația ............................................................. 67
4.1 Date cheie ............................................................................................. 67
4.2 Educația preșcolară ................................................................................ 68
4.3 Educația primară și secundară .................................................................. 71
4.3.1

Accesul la educație ........................................................................ 71

4.3.2

Calitatea educației ......................................................................... 77

4.4 Probleme de capacitate instituțională și politici ........................................... 78
4.4.1

Capacitatea instituțională ............................................................... 78

4.4.2

Politici: probleme şi soluţii .............................................................. 83

4.5 Recomandări.......................................................................................... 88
5

Protecția copilului ................................................................................... 91
5.1 Date cheie ............................................................................................. 92
5.2 Separarea și copiii lipsiți de îngrijirea părintească ....................................... 93
5.3 Violență și exploatare.............................................................................. 100
5.4 Copiii în contact cu legea ......................................................................... 104
5.5 Probleme de capacitate instituțională şi politici ........................................... 107
5.5.1

Capacitatea instituțională ............................................................... 107

5.5.2

Politici: probleme şi soluţii .............................................................. 112

5.6 Recomandări.......................................................................................... 117
6

Politici sociale și sărăcia ......................................................................... 121
6.1 Date cheie ............................................................................................. 121
6.2 Criza internațională și sărăcia în Republica Moldova ..................................... 123
6.3 Sărăcia copiilor ...................................................................................... 138
6.4 Sunt protejați copiii cei mai vulnerabili?................................................ 134
6.4.1

Sistemul de protecție socială ........................................................... 134

6.4.2

Eficiența asistenței sociale în protecția copilului ................................. 136

6.4.3

Actuala reformă a sistemului: efecte de bunăstare pentru copii ............ 140

6.4.4

Actuala reformă a sistemului: provocări ............................................ 145

6.5 Recomandări.......................................................................................... 147

6

ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI, EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA

7

Media și opiniile copiilor .......................................................................... 149
7.1 Media și copiii ........................................................................................ 149
7.2 Copiii despre drepturile lor ....................................................................... 149
7.3 Participarea adolescenților la viața comunitară ........................................... 154
7.4 Recomandări.......................................................................................... 155

8

Concluzii și recomandări ......................................................................... 157

9

Bibliografie .............................................................................................. 169

10 Anexă

................................................................................................... 179

Listă de figuri și tabele
Figura 1 Produsul intern brut per capita, prețuri constante ................................ 17
Figura 2 Populația Moldovei pe categorii de vârstă (număr de persoane) .............. 20
Figura 3 Ratele mortalității infantile și a copiilor sub cinci ani ............................. 29
Figura 4 Rata mortalității infantile la nivel de raion, la mia de născuți-vii, 2009 .... 31
Figura 5 Rata acoperirii cu vaccinare .............................................................. 33
Figura 6 Proporția copiilor subponderali de vârste sub 5 ani (%)......................... 35
Figura 7 Principalele cauze ale invalidității la copii (la 1.000 copii sub 18 ani) ....... 38
Figura 8 Numărul de copii cu dizabilități (0-18 ani) și disponibilitatea serviciilor
relevante la nivel de raion ............................................................................ 40
Figura 9 Evoluția incidenței HIV/SIDA în Moldova, pe grupuri de vârstă,
2000-2010 (la 100.000 locuitori) ................................................................... 42
Figura 10 Evoluția incidenței HIV/SIDA în Moldova, pe regiune, 2001-2009
(la 100.000 locuitori) ................................................................................... 42
Figura 11 Incidența HIV/SIDA în Moldova, 2010 (număr de cazuri raportate) ........ 43
Figura 12 Indicatori ai cunoștințelor, atitudinilor și practicilor sexuale ale
tinerilor de 15-24 ani (%) ............................................................................ 45

ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI, EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA

7

Figura 13 Consumul de alcool și tutun la adolescenți (15-19 ani) în Moldova,
2006 și 2008 (%) ....................................................................................... 46
Figura 14 Rata sinuciderilor pe sexe, la categoria de vârstă 15-19 ani, în
2009 (decese la 100.000 populație relevantă) ................................................. 50
Figura 15 Personal medical la 10.000 locuitori ................................................. 54
Figura 16 Medici de familie la 10.000 locuitori ................................................. 54
Figura 17 Numărul de tineri specialiști din instituțiile medicale din zonele
rurale și din raioanele care beneficiază de facilități în Moldova, 2006-2009 ........... 56
Figura 18 Rata brută de înrolare, educație preșcolară (%) ................................. 69
Figura 19 Rata brută de înrolare după zona de rezidență (%) ............................. 72
Figura 20 Instituțiile de învățământ din Moldova (număr) .................................. 80
Figura 21 Rata copiilor aflați în îngrijire rezidențială (la 100.000 locuitori în
vârstă de 0-17 ani) ..................................................................................... 94
Figure 22 Evoluția sărăciei absolute la nivel de populație și structura populației
sărace în 2010, pe zone de rezidență (%) ......................................................123
Figura 23 Barele: Distribuția gospodăriilor după numărul de copii și mediul de
rezidență (număr); Discurile: Structura gospodăriilor cu copii după numărul
de copii în fiecare zonă de rezidență (%) .......................................................129
Figura 24 Tendințe ale sărăciei copiilor, ratele sărăciei absolute și extreme (%) ...130
Figura 25 Gradul de acoperire cu prestații bănești de asistență socială a
gospodăriilor cu copii în 2010 (% populație) ...................................................139
Figura 26 Modificarea între 2009 și 2010 a asistenței sociale pentru
gospodăriile cu copii ...................................................................................141
Figura 27 Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în domeniul sănătății,
situația actuală și țintele pentru Moldova .......................................................179
Figura 28 Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în domeniul educației,
situația actuală și țintele pentru Moldova .......................................................181
Figura 29 Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în domeniul sărăciei,
situația actuală și țintele pentru Moldova .......................................................182

8

ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI, EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA

.........................000 copii de această vârstă) .......................................................106 Tabelul 7 Structura venitului disponibil per persoană......................000 de copii) ........ 70 Tabelul 4 Rezultatele elevilor la matematică..................... în funcție de prezența părinților.. 40 Tabelul 3 Rata brută de înscriere în instituții de pregătire preșcolară.125 Tabelul 8 Deprivarea materială a gospodăriilor din Moldova........ pe decile de cheltuieli de consum.... pe sector ..... 77 Tabelul 5 Salariile brute în sectoarele sociale din Moldova..132 Tabelul 11 Impactul transferurilor sociale asupra sărăciei la copii...... 81 Tabelul 6 Infracțiuni împotriva copiilor ............................. în 2010 (%) ....................127 Tabelul 9 Ratele de sărăcie absolută și extremă la copii și distribuția gospodăriilor cu copii după quintilele de consum................................ 37 Tabelul 2 Morbiditatea copiilor sub 18 ani: tulburări mentale și de comportament (cazuri la 100.. pe mediu de rezidență...................... în 2010 (%) .................139 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI...... științe și citire (note medii) ....... pe zone de rezidență (% din copii de 3-6 ani) .......................... 2010 (%) ....... EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 9 .................................................Lista de tabele Tabelul 1 Anemia la copiii de vârste sub 5 ani (la 1..130 Tabelul 10 Ratele sărăciei absolute la copii și distribuția gospodăriilor cu copii pe quintile de consum.......................... 2010 ................................... 2010 (%) ........

ONG-uri. publicații și statistici mulțumim călduros experților pe care am avut plăcerea să îi intervievăm în Chișinău. 10 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. UNICEF nu își asumă nici o responsabilitate pentru eventualele erori. reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova. Acest raport a fost pregătit de către experții internaționali Manuela Sofia Stănculescu și Monica Marin. think-tank-uri. Opiniile exprimate în acest raport sunt cele ale autorilor și ale experților. Pentru identificarea celor mai relevante și actualizate studii. mediul academic. Viorica Craievschi-Toartă și Maria Vremiș care ne-au fost de mare ajutor în munca de teren.Mulțumiri Această analiză de evaluare a situației copiilor vulnerabili. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Cu deosebire mulțumim Biroului UNICEF Moldova pentru sprijinul acordat în elaborarea și coordonarea acestui raport. precum și pe datele statistice disponibile pentru documentarea situației actuale a copiilor din Moldova. Studiul a fost realizat în colaborare cu multe persoane. analiza de față reflectă eforturile de cercetare ale experților naționali și internaționali care au abordat diverse aspecte cu impact asupra bunăstării copiilor din Republica Moldova. experți independenți. Dorim să le mulțumim tuturor. și ele nu reflectă neapărat politicile sau opiniile UNICEF. excluși și discriminaţi din Moldova a fost comandată de UNICEF Moldova în cooperare cu Consiliul Național al Protecției Drepturilor Copilului din Republica Moldova (CNPDC). Analiza se bazează pe un mare număr de studii și publicații existente. Suntem deosebit de recunoscători mai ales doamnelor Stela Bivol. Rezultatele preliminare ale analizei au fost comunicate partenerilor la întâlnirea ordinară a CNPDC din septembrie 2011. Prin urmare. ai administraţiei publice locale. în luna aprilie 2011.

programe și proiecte. sunt de asemenea incluse. excluși și discriminați din Moldova va folosi ca instrument pentru activitățile de lobby și advocacy. ONG-uri active în domeniu.Rezumat executiv Context Analiza situației copiilor vulnerabili. Opiniile copiilor. coordonare și operaționalizare comună. Principalele obiective ale analizei situației sunt reprezentate de răspunsul la două întrebări: (i) (ii) Care sunt problemele cheie care îi fac pe copii să fie vulnerabili: situație și tendințe? Care sisteme și practici răspund la nevoile copiilor vulnerabili? Metodologie Analiza de situație are la bază o extinsă cercetare de birou și interviuri cu parteneri relevanți din partea Guvernului. așa cum au fost exprimate în cadrul unor consultări cu copii cu privire la problemele pe care le au în realizarea drepturilor. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. precum și pentru planificarea noului Program de Cooperare. Scop/Obiective Scopul prezentei analize este identificarea. a vulnerabilităților cheie. Principalele rezultate Principalul rezultat al analizei arată că punctul capital pentru îmbunătățirea situației copiilor din Republica Moldova îl reprezintă cooperarea intersectorială între nivelul local și cel central. cu atenție specială pentru echitate. pentru a aborda în mod adecvat și eficient nevoile categoriilor vulnerabile de copii. a progresului și provocărilor care mai rămân pentru îmbunătățirea nivelului de viață a celor mai vulnerabili copii din Republica Moldova. sunt în desfășurare o multitudine de strategii. UNICEF și experți independenți. planuri de acțiune. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 11 . precum și între finanțatorii naționali și donorii internaționali. În prezent. între care sunt necesare legături. a Cadrului de Parteneriate cu Organizațiile Națiunilor Unite și a strategiilor naționale. pe baza datelor și studiilor disponibile. dar și ca sursă de informații și reper pentru monitorizarea și evaluarea sprijinului și intervențiilor UNICEF în Republica Moldova.

probleme structurale care afectează bunăstarea copiilor. În plus. copiii din zonele rurale (mai ales cei cu ambii părinți angajați în activități agricole) și copiii cu părinți migranți la muncă în străinătate care au rămas în gospodării sărace. număr mic de profesioniști și un nivel general ridicat de deprivare materială.În contextul unor constrângeri fiscal bugetare din ce în ce mai mari și a unei cereri crescânde pentru protecție socială. Zonele rurale au tendința de a acumula dezavantaje multiple: rată ridicată a sărăciei. politici sociale eficiente pot fi dezvoltate doar prin consolidare și multiplicarea eforturilor de prevenire la nivel comunitar. Există. dar cea în învățământul obligatoriu a scăzut. dar mortalitatea maternă a crescut. cât și ale tinerilor. dar cazurile de reintegrare în familie a copiilor instituționalizați sunt foarte puține. cunoștințele limitate de sănătate atât ale părinților. Problema monitorizării și evaluării intervențiilor în cadrul tuturor sectoarelor care contribuie la bunăstarea copiilor rămâne esențială pentru a se asigura o distribuție eficace și echitabilă a resurselor. dar incidența HIV/SIDA la categoria de vârstă 15-24 ani a crescut. cât și tendințe negative în toate domeniile studiate: sănătate. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . dar anemia la copiii sub cinci ani are o tendință crescătoare. de asemenea. număr mare de copii rămași acasă după ce părinții au migrat. În ultimii ani au existat atât tendințe pozitive. Rata de înrolare în învățământul preşcolar a crescut. participarea limitată a copiilor la deciziile care le afectează drepturile. Numărul de copii instituționalizați a scăzut foarte mult. calitate slabă a serviciilor. Ratele mortalității infantile și a copiilor sub vârsta de cinci ani au scăzut. este necesară o schimbare de paradigmă de la reducerea sărăciei la incluziunea socială. cum sunt atitudinile discriminatorii atât ale populației generale cât și ale profesioniștilor din sectoarele sociale față de copiii cu HIV/SIDA sau față de copiii cu dizabilităţi. 12 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Rata vaccinării împotriva rujeolei este ridicată. infrastructură subdezvoltată de transport sau apă și canalizare. Proporția de copii de 0-5 ani sub greutatea normală a scăzut. protecţia copilului și protecția socială. educație. majoritatea pe mai multe dimensiuni: Categoria copiilor dezavantajați economic care include copiii din gospodării în sărăcie (mai ales din familiile cu mulți copii). disparitățile urban-rural rămân importante pentru majoritatea indicatorilor. În plus. Studiul a identificat trei mari categorii de grupuri vulnerabile.

Această categorie include de la copiii cu HIV/SIDA și copiii care utilizează diferite substanțe (droguri. Provocarea pentru Guvernul Republicii Moldova este substanţială: în una din cele mai sărace țări din Europa. există o listă lungă de recomandări. copiii din instituțiile rezidențiale. etc. participare și comunicare. dezvoltarea de politici. finanțare. resurse umane. tutun sau alcool) la copiii în contact cu legea. Unele se referă la date și statistici. atât în statisticile oficiale. asigurând în același timp distribuirea echitabilă și utilizarea eficientă a resurselor (prin reforme cum sunt optimizarea. Dacă se obține un progres sustenabil. cât și în studii. pe baza unei abordări sistematice. copiii cu dizabilități. care sunt în principal vulnerabili pe o dimensiune (sănătate. în timp ce altele se centrează pe problemele la nivel sectorial precum legislație. precum și copiii de 0-3 ani. servicii. să coordoneze diversele intervenții în sectoarele sociale și să țintească zonele care nu sunt încă acoperite. A treia categorie se referă la copii afectați în diferite moduri. copiii cu părinți migranți. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. mamele adolescente. protecție socială.Categoria copiilor ‘invizibili’ care cuprinde copiii de etnie Roma. Situația lor este slab documentată. dezinstituționalizarea sau îmbunătățirea prevenției la nivel comunitar). copiii străzii. cei care au ieșit din instituțiile rezidențiale. copiii necuprinși în învățământ sau care au abandonat școala. În termeni de sisteme și practici care răspund nevoilor copiilor vulnerabili. Republica Moldova poate deveni un exemplu de bune practici pentru țările din regiune. precum și copiii din Transnistria. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 13 . educație.) ce determină însă deprivări și în alte arii. victimele traficului sau a diferitelor forme de abuz sau violență. infrastructură.

EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .14 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.

INTRODUCERE Acest raport descrie situația copiilor din Republica Moldova. și deci cu o mulțime de ‘copii părăsiți’. Isabel Castro. Pe baza datelor și studiilor disponibile.blogs.1 una dintre cele mai sărace țări din Europa. November 29. ONG-uri. prezenta analiză a situației copiilor din Moldova identifică vulnerabilitățile cheie. UNICEF și experți independenți în problemele copiilor au avut loc în cadrul a 22 de interviuri realizate în perioada 10-15 iulie 2011. Children Heading Households in Moldova. precum și documente programatice ale unor programe și politici care afectează drepturile copiilor. http://news.cia. progresul și provocările rămase pentru creșterea nivelului de bunăstare a copiilor din Republica Moldova.4 Asemenea etichete transmit un mesaj mai degrabă pesimist. April 14.2 sau o ‘țară fără părinți‘.org/Groups/90709/Kids_Alive/Where_We_Work/Europe/Moldova/Moldova. Selectarea persoanelor intervievate s-a bazat pe rapoartele și studiile colectate înainte de începerea misiunii. Julia Rooke. cu posibilitatea unei îmbunătățiri substanțiale pe termen lung.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/md. interviuri și consultări cu copii. The World Factbook 2011.3 cu o mulțime de gospodării conduse de copii.com/2010/11/29/children-heading-households-in-moldova/ 4 BBC News. date statistice și administrative. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 15 . http://lens. Consultări cu partenerii relevanți ai guvernului.aspx 2 CIA. statisticile oficiale arată o dezvoltare economică fragilă dar pozitivă.1.html 3 The New York Times. Cu toate acestea. Raportul are la bază trei surse de informații: documentare. 1 Kids Alive International. O cercetare de birou extensivă a fost efectuată în perioada iulieseptembrie 2011 și a avut în vedere peste 200 documente cuprinzând studii și rapoarte existente.uk/2/hi/programmes/crossing_continents/6542385. 2010. cu o atenție specială față de aspectele de echitate.stm ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.bbc. nytimes. ‘o mică țară aflată între România și Ucraina‘.co. Helping Moldova’s Deserted Children.kidsaliveuk. http://www. BBC radio. 2007. https://www. la Chișinău.

inconsistente. media și opiniile copiilor. Primul capitol prezintă aspecte generale despre Republica Moldova. Aceștia au fost recrutați pe baza unor proiecte derulate în Călărași.Șase discuții de tip focus-grup cu copii au fost efectuate de UNICEF Moldova. Următoarele cinci capitole abordează domeniile de interes: sănătate și nutriție. Ungheni. există și cazuri de date învechite. Chișinău și Bălți. 16 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. protecția copiilor. Acest raport este structurat în șase capitole. Ultimul capitol rezumă constatările cheie și principalele recomandări. Țibirica. sau care pur și simplu lipsesc. despre problemele pe care aceștia le întâmpină în obținerea drepturilor lor. au inclus copii între 9 și 19 ani. Deși analizele și studiile pe temele acoperite în acest raport sunt numeroase și bogate în informații. 34 de fete și 22 de băieți. Comrat. Participanții. Progresul spre atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului este prezentat în Anexă. Principala limitare a acestui studiu se referă la disponibilitatea datelor. politicile sociale și sărăcia. în mai 2011. inclusiv principalele tendințe socioeconomice și de dezvoltare. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . în număr de 56. dezvoltarea timpurie și educația.

500 2.95 2. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 17 . axat pe principalele tendinţe socio-economice şi de dezvoltare. populaţia (persoane) de la Biroul Naţional de Statistică.639.000 Date: International Monetary Fund.000 1.000 3. urmată de o întoarcere la creştere în 2010. Datele despre PIB per capita în preţuri constante (moneda naţională.org. Figura 1 arată cum dezvoltarea economică realizată după anul 2000 a fost întreruptă de recesiunea economică din 2009.34 2. Valorile 2011-2016 reprezintă estimări. September 2011.1 Tendințe economice Republica Moldova.500 3.544.188. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. situaţia nu s-a schimbat considerabil.000 2.imf. privatizărilor doar parțial reuşite. în principal din cauza întârzierilor în reformele economice (cel puţin în primii ani ai tranziţiei). Figura 1. CONTEXTUL GENERAL AL ŢĂRII Acest capitol prezintă un scurt profil al Republicii Moldova. a început în 1991 drept una dintre cele mai sărace ţări din Europa şi Comunitatea Statelor Independente.2.56 3. Este de asemenea abordată şi problema importantă a situaţiilor de urgenţă şi a dezastrelor naturale. World Economic Outlook Database.1. prețuri constante 4. Produsul intern brut per capita. www. nivelului scăzut al investiţiilor străine şi lipsei de resurse naturale. pentru 1992-2010. precum şi modul în care guvernul este pregătit să administreze şi să diminueze impactul acestora. miliarde).500 1. 2. După două decade. ca stat independent.

cu jumătate de producţie exportată. 6 Cele mai afectate au fost persoanele din mediul rural.8 din care 58.5 milioane locuitori. deși recesiunea din economia globală va afecta cel mai probabil economia Moldovei.2%. Raport privind sărăcia și impactul politicilor 2009. estimările furnizate de FMI prevăd continuarea creșterii (figura 1). ratei relativ înalte a mortalității și ratei ridicate de emigrare a forței de muncă. 2. Cel mai recent Recensământ. 40% din veniturile lor fiind din remitenţe și activităţi agricole. români 2. Rata creşterii naturale a populaţiei a scăzut considerabil în ultimii 20 ani (de la 9. Moldova – Concluding Statement of the IMF Mission.Scăderea înregistrată în 2009 a fost în principal rezultatul unui nivel scăzut al exporturilor.4%.1. UN Moldova. www. 2011.org. agricultura.5 Remitenţele au jucat un rol cheie în creşterea înregistrată în perioada 20102011. bulgari 1. Populaţia a scăzut în continuu după 1990. 40% din veniturile lor fiind din remitenţe şi activităţi agricole. din 2004. Raport privind sărăcia și impactul politicilor 2009.6% în urban. 7 International Monetary Fund. Se estimează că agricultura are un potenţial mare de creştere. 18 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei ţării 5 Cele mai afectate au fost persoanele din mediul rural. ruşi 5. în principal din cauza scăderii fertilității. împreună cu industria alimentară. găgăuzi 4.8%. transporturile şi comunicaţiile. arată următoarea structură etnică a populaţiei: moldoveni 75. Ministerul Economiei.4%. reducerii veniturilor din remitenţe (datorită recesiunii globale) şi aşteptărilor negative asupra dezvoltării economice a ţării. dar impactul ei asupra PIB-ului nu este direct. Aceleaşi date arată că mai mult de 90% din populaţie este creştin ortodoxă. Agricultura reprezintă principala ramură a economiei naţionale a Republicii Moldova. Mai 2011. industria. 2010: 4. 2010: 4. exporturile au crescut. alături de investiţiile importante înregistrate.9% şi alţii 1. conducând la o scădere a cheltuielilor de consum.4 în 2009). EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .5% şi şomajul a scăzut la 6. Ministerul Economiei. din moment ce o mare parte rămâne netaxată.4%. creşterea PIB a atins 7. Country Analysis. Creşterea solidă a remitenţelor şi salariilor. au condus la perspectiva unei reveniri economice.2 Tendințe demografice Populaţia totală a Republicii Moldova era de aproximativ 3. 8 Contribuţia la PIB a fost de 12% în 2010 și de 17%.7 Producţia agricolă este totuşi vulnerabilă la riscul climatic. September 22. Pe la mijlocul anului 2011. Criza financiară a avut un impact negativ asupra veniturilor populaţiei.9%.4% trăiesc în zonele rurale şi 41. Sectoarele economice cele mai afectate de recesiune au fost construcţiile. aşa cum arată şi sub-secţiunea despre Mediu şi Schimbări Climatice. la începutul anului 2011.6 Pentru perioada 2011-2016.imf.7 în 1989 la -0. ucraineni 8.2%.

proporţia vârstnicilor este de aşteptat să atingă nivelul de 30% din populaţie. în următorii ani.10 Ca rezultat. comparativ cu 10. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 19 . proporţia vârstnicilor de 60 ani şi peste a crescut în mod constant.9 Proporţia copiilor şi adolescenţilor (0-19 years) în totalul populaţiei a scăzut de la aproximativ 33% în 2000 la mai puţin de 24% în 2011.pdf 12 EveryChild. Începând cu 1998. Populația Moldovei pe categorii de vârstă (număr de persoane) 3. Oxford Policy Management.000.000 826. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.unfpa.338. în particular la nivelul populaţiei de femei din zonele rurale. în timp ce proporţia copiilor va scădea la 11.648 2.000 locuitori în 2010. ajungând la 11. 11 Academia de Ştiinţe a Moldovei (2009). de la 11. având în special în vedere caracterul temporar al migraţiei.000. pentru că generațiile numeroase din mijlocul anilor ‘80 au atins perioada reproductivă.500.8%.557 0 1980 1985 1990 1995 1998 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Date: Biroul Naţional de Statistică.000 2.500.12 Rata mortalităţii generale a crescut ușor începând cu 2000. susţinătorii reformelor în domeniul protecţiei copilului trebuie să-și intensifice eforturile de promovare și susținere a politicilor adresate copiilor.000 329. În contrast. UNICEF.000 1.6% în 1990 şi respectiv 13. datele nu includ Transnistria. 2009: 31. până în 2050.474) a fost unul din cele mai mari din ultimii 10 ani.9% în 2011.000 0-19 years 1. 2009: 10.000 20-64 years 2. Potrivit celui mai pesimist scenariu de prognoză demografică realizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei (2009). se așteaptă ca următorul Recensământ (programat pentru 2012) să determine populaţia prezentă în ţară.585 65 or more 500.6% în total populaţie în 1980 la 12. Assessment of child care system in Moldova and technical assistance to the Government of the Republic of Moldova to host the sub-regional consultation on child care system reforms in ENP countries. Astfel.8 9 Date de la Biroul Naţional de Statistică.4 nou născuţi la 1.md/images/stories/publicati/imbatrinireapopulatieirm_book_color_out. este de așteptat ca politicile publice să se concentreze pe populaţia vârstnică şi. Republica Moldova se confruntă cu un declin al populaţiei de copii.este mai degrabă accentuată.2 în 2000.5 în 2005 şi în special cu 10. http://www. Rata naşterilor a fost de 11. UNFPA. în consecinţă. 10 Comisia Naţională pentru Populaţie și Dezvoltare. deoarece datorită ratei mari de migraţie la muncă în străinătate. Numărul nou-născuţilor în 2010 (40. Notă: Din 1998.000. care este de aşteptat să continue. Totuși. Cartea Verde a Populaţiei Republicii Moldova.11 Figura 2. Îmbătrînirea populaţiei în Republica Moldova: consecinţe economice și sociale . datele de populaţie nu mai includ populaţia de pe malul stâng al Nistrului și municipalitatea Bender. statisticile populaţiei nu sunt considerate solide.

Situaţia este însă mult mai gravă în zonele rurale.97. marcată de trei alegeri generale şi patru alegeri prezidenţiale pentru Parlament. 2011. industrie şi agricultură. Migraţia pentru muncă în străinătate este un fenomen larg răspândit în societatea moldoveană. Dar migraţia economică aduce şi efecte negative. în 2009. Planul de Acţiuni UE-Moldova din cadrul politicii europene de vecinătate fixează obiective strategice și asistență financiară pentru susținerea implementării efective a unui set de reforme politice. economice şi instituţionale. 16 Destinaţiile migranţilor sunt ţările CSI. în timp ce femeile muncesc în sectorul de servicii (curăţenie. statistica. Portugalia și Spania. în 2010.md. Din 1991. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .1. Pe de o parte. care contribuie substanțial la procesul de îmbătrânire a populației. în special Federaţia Rusă. dar peste media UE-27 de 9.13 Cei mai mulţi migranţi din Moldova sunt bărbaţi. 17. 2010. Grecia. unde mortalitatea este considerabil mai mare. Cimișlia și Ocniţa). 20 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. dar şi pe integrarea economică graduală şi intensificarea cooperării politice. Situaţia copiilor din Republica Moldova în anul 2010. În anul 2010.1% din toţi copiii sub 18 ani (aproximativ 133 mii) aveau unul sau ambii părinţi la lucru în străinătate. Bunăstare’ stabilește integrarea 13 Rata natalităţii este mai mare în mediul rural (12. căsătoriţi. cu o vârstă medie de 35 ani. http://80. Pe de altă parte.decedaţi la 1. 15 Ministerul Muncii. comerţ). 2011. În total. Programul de activitate al Guvernului ‘Integrarea Europeană: Libertate.2%) decât în zonele urbane (10.000 locuitori. Moldova este parte a Comunităţii Statelor Independente. alături de Uniunea Europeană. dar totuşi mai sunt necesare două voturi pentru alegerea unui preşedinte. absolvenți de şcoală vocaţională sau liceu. Moldova a dezvoltat relaţiile cu Uniunea Europeană. circa 311 mii persoane erau plecate la muncă în străinătate. a format un guvern. Numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a crescut atât în zonele rurale cât și în cele urbane. După alegerile parlamentare din noiembrie 2010.2%) și în anumite regiuni (cum ar fi Găgăuzia. Criuleni sau Ialoveni) decât în altele (cele mai scăzute rate ale natalităţii au fost înregistrate în raioanele Basarabeasca. Protecţiei Sociale și Familiei. în special Italia. Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) reconstituită prin coaliţia a trei partide. Democrație. servicii de îngrijire. mai ales asupra copiilor lăsaţi acasă de părinţi. Biroul Naţional de Statistică.3 Situația politică Între 2009 şi 2010. Acest indicator poziţionează Moldova în acelaşi interval cu ţările Sud-Est Europene. focalizate nu numai pe cooperare. ca stat cu granițe comune cu Uniunea Europeană (din momentul în care România a devenit stat membru UE).php?l=ro&id=3418&idc=168.163/newsview. www.56. din zonele rurale.14 Bărbaţii lucrează în principal în construcţii. De asemenea. 14 Biroul Naţional de Statistică. Forţa de muncă în Republica Moldova – ocuparea și șomajul în 2010.7 cazuri la 1.000 locuitori. Raport Social Anual 2009. ţara a trecut printr-o situaţie politică nesigură.15 Influxul de remitenţe de la migranții în străinătate are o contribuţie substanţială la PIB.16 2.

Protecţiei Sociale și Familiei. copiii din mediul rural sunt vulnerabili în termeni de acces echitabil la servicii publice. Numărul mare de orașe și comune. 3 municipii (Bălți. Mai 2011. Managementul resurselor umane21 a fost identificat ca principală cauză a performanţei slabe a administraţiei publice locale. cu sprijin financiar internaţional.4 Administrație publică Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova include 902 de unităţi de prim nivel (oraşe şi comune). Country Analysis-UN Moldova. 21 UN. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 21 . 2. cât şi financiare.18 Parte a negocierilor cu UE este şi problema regiunii separatiste Transnistria. Localităţile rurale sunt în special dezadvantajate. 18 Guvernul Republicii Moldova (2011) Programul de activitate al Guvernului ‘Integrarea Europeană: Libertate. Capitala ţării este Chişinău și concentrează aproape 800 mii locuitori. Joint Evaluation of Impacts of Assistance to Social Sector Reforms in Moldova. din moment ce 94% din ele nu au capacităţile necesare să furnizeze servicii publice de calitate. Bunăstare’ pentru anii 2011-2014. construcţia și întreţinerea drumurilor şi sistemul central de încălzire. necesită eforturi substanţiale pentru îmbunătăţire. 19 SIDA. www.europeană ca obiectiv principal al politicii de afaceri externe. Strategia Naţională de Descentralizare.1. Accentul pus pe dezvoltarea de servicii comunitare trebuie însă să țină cont de capacitatea instituțională scăzută de la nivel local. din care peste un sfert au mai puțin de 1. Din punct de vedere al bunăstării copilului.20 Capacitatea administrativă scăzută la nivel local se referă atât la nivelul resurselor umane. în special problema copiilor și tinerilor cu HIV/SIDA. Autorităţile locale au responsabilitatea principală pentru alimentarea cu apă. 2011. aşa cum arată acest raport.5% din populația urbană. Mai mult decât atât. În mod corespunzător. adică peste 22% din populația țării și 48. copiii din Transnistria nu sunt incluşi în multe programe sociale şi situaţia lor este documentată doar în mod fragmentar. salubrizare. 2011.md.17 Comisia Europeană este de asemenea un donor important în domeniul protecţiei copilului.500 locuitori. 20 În 2008. o unitate teritorială autonomă (Găgăuzia) şi o regiune separatistă (Transnistria). Guvernul Republicii Moldova. rezultă în fragmentarea sistemului administrativ-teritorial în localităţi de mici dimensiuni care nu sunt capabile să furnizeze în mod eficient servicii publice locale. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. iar aspectele cu privire la care există informații. sunt depuse multiple eforturi în dezvoltarea de servicii comunitare. sănătate. Transferul responsabilităţilor 17 Ministerul Muncii. Conflictul îngheţat din această regiune continuă să fie o ameninţare la adresa stabilităţii politice. 2011.19 32 raioane. Democraţie. Raport Social Anual 2010. în prezent. Bender şi Chișinău). proiect pentru discuţie publică.gov.

Ministerul Justiţiei este de asemenea important pentru problema copiilor în contact cu legea.undp.org/en/statistics/hdi/. Ministerul Educaţiei și Ministerul Sănătăţii. cadrul legal. adică cu aproape 1.către comunitățile locale nu va rezulta automat într-o îmbunătăţire a furnizării serviciilor publice. cât și resurselor financiare insuficiente sau fenomenului destul de accentuat de ‚exod de creiere’.850). Protecţiei Sociale şi Familiei. 2.55).undp. Cele trei dimensiuni ale Indicelui Dezvoltării Umane sunt: (1) sănătatea (măsurată ca speranţa de viaţă la naştere). capabilă și împuternicită.5 Dezvoltarea umană incluzivă Indicele Dezvoltării Umane23 a avut în 2010 o valoare de 0. 2011. trafic de fiinţe umane. valoarea atinsă a rămas sub media Europei şi Asiei Centrale (0. a fost de 69. (2) educaţia (cu doi indicatori: numărul mediu și numărul așteptat de ani de școală) şi (3) standardul de viaţă (venitul naţional brut per capita).6) sau Ucraina (11. Country Analysis-UN Moldova.22 Evaluările actuale concluzionează că în 2011. http://hdr.org/en/statistics/hdi/.7 ani în 2010.717) şi mult sub media celor 27 state membre UE (0. etc. proiect pentru discuţie publică. procesul de luare a deciziilor.623 pentru Republica Moldova. Strategia Naţională de Descentralizare.24 Speranţa de viaţă la naştere. http://hdr. implementarea reformelor a fost lentă.1 ani în 2010. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .undp. 22 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Deși indicele a urmat o tendință ascendentă în comparaţie cu 2000 (0. Următoarele ministere sunt deosebit de importante pentru situaţia copiilor vulnerabili: Ministrul Muncii. 23 Aceasta nu este singura zonă de reforme. 26 The Human Development Index (HDI). deşi în continuă îmbunătăţire din 2000. UN.html. La nivel central.5 ani mai mare decât media ţărilor CSI.25 Numărul mediu de ani de școală al populației adulte era de 9. Moldova este inclusă între ţările cu un nivel mediu al dezvoltării umane. 24 The Human Development Index (HDI). Aceeaşi 22 În special politicile de recrutare în sectorul public. Guvernul Republicii Moldova. violenţă domestică. iar Ministerul Afacerilor Interne este important pentru problemele de monitorizare a părinţilor migranţi.26 ceva mai scăzut decât în țările vecine România (10. Especially recruitment policies in the public sector.3). 25 International Human Development Indicators database http://hdrstats.1. Mai 2011. managentul resurselor umane și al finanţelor publice. procesul de reformă are în vedere în principal îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice. sunt abordate și probleme legate de organizare.org/en/tables/default. atât datorită instabilităţii politice (alegeri frecvente). atât timp cât modelul de descentralizare nu este implementat integral pentru a asigura o administrație publică locală eficientă. dar cu aproape 10 ani mai mică decât media UE-27.

în instituţii rezidenţiale.28 În ciuda cadrului legislativ adoptat de autorităţi. pe baza nivelelor de educaţie ale populaţiei transformate în ani de școlarizare având în vedere durata teoretică a fiecărui nivel de educaţie atins. Corelat.md.8 ani pentru România și 14. www. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.situaţie a fost înregistrată și cu privire la numărul așteptat de ani de școală. România are.6 ani pentru Ucraina. Printre acestea se află și diferite grupuri vulnerabile de copii (cum ar fi cei săraci. 2. UNESCO Institute for Statistics în UNDP. etc. Excluziunea socială este legată de vulnerabilităţi individuale cum sunt existența unei dizabilități sau a unui nivel redus de educaţie sau calificare. Cu cât este mai înaltă o poziţie în ierarhia posturilor. valoarea de 16. în baza de date Eurostat. http://hdr.org. valorile sociale discriminatorii şi practicile culturale. nivelul mediu al veniturilor femeilor în Moldova reprezintă 73% din venitul mediu al bărbaţilor.6 ani.4 ani mai mare în cazul femeilor decât cel al bărbaţilor (73.30 27 Speranţa de viaţă la naștere este cu 8.(2010) în UNDP.statistica.J and J.4 ani). 28 Numărul mediu de ani de educaţie primit de persoanele de 25 ani și peste în cursul vieţii.27 Venitul naţional brut per capita din Moldova este unul din cele mai scăzute din regiune. precum şi factorii geografici conturează un mediu care duce la excluziunea socială a unor grupuri de populaţiei. Este de așteptat ca femeile. International Human Development Indicators.undp. cei cu HIV/SIDA. 29 Numărul de ani de școlarizare pe care un copil de vârstă școlară se așteaptă să-i primească dacă modelele principale de școlarizare în raport cu vârsta se menţin pe durata vieţii copilului. a crescut din 2009. aşa cum arată şi Raportul Naţional al Dezvoltării Umane 2010/2011 pentru Republica Moldova. http://hdr. Baza de Date Statistice. după cum este menţionat şi în secţiunea privind Tendinţele Economice. R. Eurostat database). Totuşi. a adoptat Legea privind asigurarea egalităţii de șanse între femei și bărbaţi precum și Strategia Naţională de Asigurare a Egalităţii de Gen în Republica Moldova pentru anii 2009-2015. normele tradiţionaliste ale societăţii moldovene sunt încă rezistente la schimbare. ceea ce nu încurajează participarea lor în viaţa economică şi publică.4 ani în comparaţie cu 65 ani) și cu 4. Sursa: Barro. International Human Development Indicators. posturi diplomatice). are prevederi cu referire la egalitatea de gen în Constituţie. în primul rând.1. cu părinţi migranţi. obstacolele politice şi instituţionale.) a căror situație este prezentată în detaliu în capitolele următoare şi sintetizată în secţiunea finală despre Concluzii şi recomandări. pentru 2009. Valoarea pentru UE: 17. Valorile sunt de 12 ani pentru Moldova comparativ cu 14. În acelaşi timp însă mecanismele slabe de suport instituţional.6 Egalitatea de gen și împuternicirea femeilor Republica Moldova a realizat reforme legislative importante în zona egalităţii de gen. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 23 .2 ani în 2009 (School expectancy. sistem judiciar. Niveluri mai ridicate ale dezvoltării umane nu pot fi realizate în condiţii de excluziune socială persistentă. comparativ cu al bărbaţilor. Femeile sunt sub-reprezentate în poziţii de decizie în Parlament29 şi în alte instituţii publice de stat şi locale (servicii publice. cu dizabilităţi. 30 Republica Moldova a ratificat mai multe convenţii internaţionale în domeniul drepturilor omului.-W. Totuși. Biroul Naţional de Statistică.Lee. cadrul legal inechitabil sau inadecvat.org. cu atât este mai scăzut numărul femeilor care o deţin. să aibă grijă de familie şi de casă. pentru acest indicator.6 ani mai mare în urban faţă de rural (72 ani comparativ cu 67.undp.

Accesul sustenabil la surse de apă potabilă a crescut în ultimii ani la 55% din populaţie. în 2009.3% pentru 2010 şi 71. care reprezintă o proporţie crescândă din emisiile totale.32 rămâne încă problema emisiilor generate de transportul rutier. Human Development Report 2009-2010. Republic of Moldova.Atât violenţa domestică cât şi traficul de fiinţe umane rămân probleme importante ale societăţii moldovene. www. 34 European Commission. 2011. doar 47. Biroul Naţional de Statistică. probleme manageriale. implementarea politicilor31 întâmpină dificultăți care ţin de insuficienţa resurselor. 2010.md. tratamentul.3%) şi 2015 (65%) nu vor fi atinse. De accea. 2. chiar dacă emisiile aproape s-au înjumătăţit din 1995 până în 2002. 33 Ministerul Muncii. Country Strategy Paper 2007-2013. În acelaşi timp. recuperarea sau depozitarea finală.9% din populaţie avea acces la sisteme îmbunătăţite de canalizare. protecţia naturii şi managementul dezastrelor. numai 45. cel mai probabil. În acest domeniu. 2011:29. Totuşi.8% pentru 2015) nu vor fi atinse nici în această privință. Raport Social Anual 2009. Violenţa împotriva femeilor este încă percepută ca ‘normală’.34 Managementul deşeurilor reprezintă încă o problemă semnificativă în ceea ce priveşte atât prevenţia. 32 Ministerul Muncii.33 Problemele de calitate a apei se referă la accesul la apă potabilă şi la colectarea şi tratarea apelor reziduale. Privind poluarea aerului. dezvoltarea şi renovarea sistemelor centralizate de colectare şi a stațiilor de tratare a apelor reziduale a fost lent. Raport de monitorizare a procesului de implementare a Strategiei Sistemului naţional de referire pentru protecţia și asistenţa victimelor și potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane pe perioada anului 2010. Progresul către construcţia. ţintele ODM pentru 2010 (50. managementul deşeurilor. Provocările în domeniul protecţiei naturii sunt legate de degradarea solului şi pierderea biodiversităţii din cauza practicilor agricole şi a defrișărilor necontrolate.7 Mediu și schimbări climatice Principalele probleme de mediu în Moldova se referă la calitatea aerului. femeile deţin numai 22% din locurile de parlamentari (25% în 2009). Protecţiei Sociale și Familiei. Diferite forme de violenţă şi abuz împotriva femeilor sunt prezentate în secţiunea despre Protecţia Copilului. cât și colectarea.1. Protecţiei Sociale și Familiei.statistica. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . 31 După alegerile din 2004. Obiectele Dezvoltării Mileniului după Indicatori și Ani. ceea ce arată că atât ţintele ODM (51. acces slab al victimelor şi potenţialelor victime la asistenţa necesară şi protecţie. În 2009. ţinta ODM din acest domeniu nu va fi probabil atinsă pentru anul 2010 (59%) şi este de asemenea nesigură şi pentru 2015 (65%). UNDP. respectarea prevederilor legale.9% din populaţie are acces la facilităţi îmbunătăţite de salubrizare. Comunităţile rurale din Moldova nu au un sistem organizat de colectare şi depozitare a deşeurilor solide. European Neighbourhood and Partnership Instrument. a apei. 24 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. pentru că ‘femeile trebuie să-şi cunoască locul’ sau ‘ele sunt cele care cer bătaie’.

38 Colliard. Moldova se confruntă de asemenea cu diferite forme de dezastre naturale (secetă. Pierderile din agricultură rezultă şi în nutriţie mai săracă a populației (inclusiv a copiilor). activitatea mai multor instituţii de sănătate oprită. Creating a psychosocial component to the Moldovan Emergency Response System. vârstnicii şi persoanele cu dizabilităţi. calitatea solului a scăzut de la 70 la 63 puncte.37 Soluţiile includ crearea unei componente psiho-sociale pentru sistemul de răspuns la situaţii de urgenţă. De asemenea. dar anumite grupuri sunt în special vulnerabile. Frecvenţa ridicată a fenomenului de secetă are un impact negativ resimţit în întreaga economie dat fiind rolul important al agriculturii în economia Moldovei. UNICEF. 37 Ibid. Un alt efect al secetei este accesul redus la apă potabilă. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 25 . În ceea ce priveşte biodiversitatea.35 pe o scală de la 0 la 100. şi procesul de degradare a solului s-a intensificat spre mijlocul anilor ‘90. 36 Guvernul Republicii Moldova. C. sectoarele sociale nu au fost excluse.Deşi Moldova are avantajul unui sol de înaltă calitate.. cutremure şi alunecări de teren). pentru a diminua efectele traumelor şi post-traumelor. Moldova a atins ţintele ODM încă din 2007. politicile și măsurile necesare pentru reducerea emisiilor cu efect de seră. Dezastrele afectează grupuri largi de oameni. intervenţiile prioritare ar trebui direcţionate către ele pentru a nu le creşte şi mai mult vulnerabilitatea. Totuşi. gospodăriile conduse de femei. Impactul negativ al inundaţiilor asupra PIB-ului este estimat la 0. În ultimii 30-40 ani. 2010: xii. alături de persoanele în sărăcie.38 În această perspectivă.15. copiii victime ale unui dezastru ar putea fi identificați și monitorizați pentru o perioadă de trei ani după dezastru prin intermediul şcolilor. Aceste fapte întăresc nevoia de un plan integrat de management al dezastrelor.. Mai mult decât atât. Evaluarea realizată după inundaţiile din 2010 a concluzionat că cele mai afectate sectoare sunt agricultura şi transportul. Totuşi. Aceste grupuri sunt deja dezavantajate înainte de dezastru. Post Disaster Needs Assessment Floods 2010. există studii36 care avertizează că inundaţiile ar putea deveni un risc frecvent în Moldova. în special în zonele rurale. etc. Unele familii cu copii au fost mutate în totalitate. Tocmai de aceea. există riscul de a-l pierde dată fiind persistența unui proces de degradare cauzată în principal de factorul uman. mai rămân de realizat îmbunătăţiri şi în privinţa ariei acoperite de păduri. aceste ţinte nu vor fi realizate. parte din infrastructura educaţională distrusă. unde cişmelele/fântânile sunt principalele surse de apă potabilă. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Copiii sunt printre acestea. 2009. 35 Moldova a aderat la Protocolul Kyoto în 2003 și are sprijinul Comisiei Europene pentru a implementa prevederile legale. prin creşterea ponderii zonelor protejate de stat pentru menţinerea biodiversităţii. cum este utilizarea și protecţia apelor comune – în principal Dunărea și Marea Neagră. Date fiind reducerile cheltuielilor bugetare făcute în perioada de criză economică şi slaba activitate de împădurire realizată în ultimii ani. Assessment Report. inundaţii. Moldova este parte din programele și convenţiile regionale și internaţionale care au în vedere problemele de mediu. climă severă.

EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .26 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.

1 Date cheie Care sunt aspectele cheie care îi fac pe copii vulnerabili: situație și tendințe? Rata mortalității infantile și cea a copiilor sub cinci ani a scăzut substanțial.3 la mia de născuți vii). inclusiv prin aprovizionarea corespunzătoare cu alimente nutritive și apă potabilă. fără discriminare. de a asigura ocrotirea sănătății mamelor în perioada pre. Rata mortalității infantile și cea a copiilor sub cinci ani este disproporțional mai mare la copiii din zonele rurale. Totuși. SĂNĂTATE ȘI NUTRIŢIE Convenția cu privire la drepturile copilului Acest capitol analizează dreptul la sănătate și accesul la servicii de îngrijire a sănătății. igienă. conform Articolului 24 din Convenția Drepturilor Copilului. de a combate maladiile și malnutriția. la copiii Roma și la copiii din regiunea de sud.7 la mia de născuți vii) rămâne mult mai ridicată decât media UE-27 (4. salubritatea mediului înconjurător și prevenirea accidentelor. 3. la ‘de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate posibilă și de a beneficia de serviciile medicale și de recuperare’. accesul la educație despre sănătate. 1989. în mod deosebit pentru părinți și copii. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 39 UN. Convention on the Rights of the Child.3. Aplicarea efectivă a acestui drept presupune eforturi din partea statului de a reduce mortalitatea infantilă. la băieți.39 Acest articol stipulează dreptul tuturor copiilor. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 27 . mortalitatea infantilă (11. de a crea serviciile de medicină preventivă și de a diminua efectele practicilor tradiționale dăunătoare sănătății copiilor. la copiii din gospodăriile cu venituri reduse. de a asigura asistența medicală cu accent pe dezvoltarea măsurilor primare de ocrotire a sănătății.și postnatală.

ceea ce pune sub semnul întrebării atingerea țintei ODM. Morbiditatea prin anemie rămâne o problemă majoră. Proporția de copii sub doi ani imunizați împotriva rujeolei este foarte ridicată. existența unor plăți suplimentare (mită) și atitudinea discriminatorie a personalului medical și a populației adulte reprezintă factori care îngreunează accesul copiilor la servicii de sănătate. crescând constant în perioada 2001 . Rata sinuciderii la adolescenți (15-19 ani) plasează Republica Moldova pe o poziție medie în cadrul regiunii. Prevalența consumului de droguri injectabile în rândul tinerilor este mai ridicată în Moldova decât în țările membre UE. Rata tulburărilor mentale la copii a crescut între 2005 și 2010. Adolescenții (15-19 ani) au un nivel considerabil mai scăzut de cunoștințe despre bolile cu transmitere sexuală decât grupul de vârstă 20-24 ani. Rata HIV/SIDA la populația de 15-24 ani a avut o tendință crescătoare în 2009-2010. este mult mai scăzut în școlile din zonele rurale decât în cele din zonele urbane. cât și în rândul profesioniștilor din sănătate și educație. Accesul copiilor la surse sigure de apă. Proporția de medici de familie raportată la populație a scăzut.2010. numai circa o treime din tineretul rural are cunoștințe corecte despre modul de transmitere a HIV. slabele cunoștințe despre sănătate.Mortalitatea maternă este încă mare și foarte departe de media europeană. Proporția de copii de 0-5 ani cu greutatea sub medie a scăzut considerabil. Incidența HIV/SIDA este mult mai mare pe malul stâng al Nistrului decât pe malul drept. În plus. Există o creștere a consumului de alcool și o proporție relativ constantă de fumători în cadrul adolescenților de 15-19 ani. slaba dezvoltare a infrastructurii de transport. Există o schimbare a căilor de transmitere a HIV/SIDA de la injectarea de droguri la raporturi sexuale. Stigmatul și discriminarea împotriva persoanelor infectate cu HIV sunt larg răspândite atât în rândul populației. canalizare și condiții de igienă. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Lipsa de asigurare medicală pentru circa 20% din populație. 28 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Ponderea a scăzut însă. igienă și prevenirea accidentelor ale părinților și adolescenților.

44 40 Aceste ţinte sunt de 16.3.7 la mia de născuți-vii. 42 Guvernele Japoniei și Elveţiei. ajungând la 8 la mie pentru nou-născuți și 10 la mie pentru copiii sub cinci ani. (1) revizuirea în 2007 a obiectivelor ODM bazate pe o presupunere greșită (că datele statistice furnizate de instituţiile medicale în cadrul mecanismului de monitorizare subestimează rata mortalităţii infantile) și (2) adoptarea în 2008 a definiţiei nașterilor-vii recomandată de OMS. atingând în 2010. Banca pentru Reconstrucţie și Dezvoltare. Cu toate acestea.6 la mia de născuți-vii. Adoptarea noii metodologii a dus la creșterea considerabilă a ratei mortalităţii infantile în 2008. care and protection of young children in Moldova: extension of the IMCI Initiative in ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Banca Mondială au oferit asistenţă financiară pentru reducerea mortalităţii copiilor.42 așa cum sunt regionalizarea asistenței medicale perinatale. conform căreia pentru măsurarea ratei mortalităţii infantile se ia în considerare moartea după 22 de săptămâni de sarcină și o greutate a copilului de 500 g (în loc de 28 de săptămâni de sarcină și o greutate a copilului de 1000 g).2 Sănătatea și supraviețuirea copiilor 3. pentru copiii sub cinci ani (figura 3).41 Acesta este în principal rezultatul diferitelor programe de sănătate implementate de guvern cu ajutorul partenerilor de dezvoltare ai țării. 43 Eurostat. 2011. 41 Acesta este de asemenea rezultatul a două fapte. înființarea unui sistem național de monitorizare și observare a asistenței medicale perinatale sau implementarea transportului in vitro. și 18. 11. accesat pe August 8. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 29 . în 2009. Ensuring survival. Mortalitatea infantilă a scăzut și în Transnistria. conform datelor furnizate de autoritățile din regiune.2. UNICEF. Ratele mortalității infantile și a copiilor sub cinci ani Date: TransMONEE 2011 DATABASE – publicate în luna mai 2011.3 în 2015 pentru mortalitatea copiilor sub cinci ani.1 Mortalitatea infantilă și a copiilor sub cinci ani Republica Moldova a redus substanțial ratele mortalității infantile și a copiilor sub cinci ani.3 în 2015 pentru mortalitatea infantilă. care a scăzut însă în 2009-2010. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM)40 pentru 2010 și 2015 au fost deja atinse pentru ambii indicatori. 44 UNICEF. Datele nu includ Transnistria. pentru copiii sub un an. și 15. mai este nevoie de eforturi constante pentru reducerea în continuare a mortalității infantile.3 la mia de născuți-vii.43 Figura 3. respectiv 13.3 la 1000 de nașteri vii în 2010 și 13. întrucât în Moldova rata mortalității infantile este încă de peste două ori mai mare decât media UE27 de 4.6 la 1000 de nașteri vii în 2010.

2010. UNICEF. Roma in the Republic of Moldova. The Second Millennium Development Goals Report. 30 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 46 Cele mai ridicate rate de boli respiratorii care contribuie la rata totală a morţii infantile post-neonatală au fost înregistrate în România. cele mai frecvente cauze de deces în 2010 au fost cauzele perinatale (39. 2009: 24-25. deși sistemul național de îngrijire prenatală s-a dezvoltat. acesta încă necesită îmbunătățiri.48 Băieți. cât și pentru mortalitatea copiilor sub cinci ani. UNICEF.9%). bolile respiratorii (13. urmate de malformațiile congenitale (29. boli infecțioase și respiratorii.euro. Pentru copiii sub un an. otrăvire. cum sunt rănire.4%). date pentru 2006. Majoritatea acestor cazuri apar la copiii vulnerabili. Sursa: World Health Organization Europe.49 Copiii din gospodăriile cu venituri reduse. referitoare mai ales la supravegherea în timpul perioadei de sarcină a femeilor care au migrat la lucru în străinătate. 49 Guvernul Republicii Moldova. 46 Rata mortalității infantile și a copiilor sub cinci ani este disproporționat de ridicată la:47 Copiii din zonele rurale. 2011: 57. 48 Diferenţa urban-rural a crescut după 2000 atât pentru mortalitatea infantilă. decesul copiilor din cauze respiratorii este legat de situația slabă economică și de mediu.2.5%) și bolile infecțioase (3. traumatisme și otrăvire (6. un studiu al OMS arată că în Europa de Est. Copiii Roma. 45 Centrul pentru Politici de Sănătate și Analize ale Sănătăţii.pdf. respectiv sub cinci ani. Kyrgyzstan și în Republica Moldova. 2007.who.Cele mai importante cauze ale mortalității infantile sunt legate de sănătatea mamei și a copilului în timpul perioadei de sarcină. în majoritatea cazurilor din motive care puteau fi prevenite. Republic of Moldova. Fact Sheet 3. În Transnistria este folosită încă vechea definiţie a nașterii vii (începând de la 1000 gr).4%). Cu toate acestea. http://www.2-Infant-mortality-from-respiratory-diseases-EDITED_ layouted_V3. întrucât în fiecare an se nasc mai puține fete decât băieți. atât pentru băieți cât și pentru fete. Analiza echităţii în sănătatea mamei şi copilului.int/__data/assets/pdf_file/0004/96997/3. aproape 20% din decesele copiilor45 sub cinci ani au avut loc acasă. De exemplu.4%). Decembrie 2009. Infant Mortality from Respiratory Diseases. 2010: 6. Evaluation of Integrated Management of Childhood Illnesses Initiative in the Republic of Moldova Years 2000-2010. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . responsabile pentru o mare proporție a infecțiilor respiratorii acute severe. 47 Centrul pentru Politici și Studii de Sănătate. De aceea.50 Transnistria. 50 UNDP.

000 născuți-vii. determinate de numărul mic de nașteri-vii.2 Sănătatea maternă Similar cu mortalitatea infantilă.000 nașteri-vii) este foarte sensibil la orice creștere a numărului absolut de cazuri. NCHM (htt p://www.000 copii născuți-vii). deși valoarea indicatorului este departe de ținta stabilită pentru 2010 (15. Hâncești.53 51 Centrul Naţional de Management în Sănătate. Glodeni.2.000 născuți-vii. Raport Anual în Sănătate 2010. indicatorul mortalității materne este folosit pentru evaluarea dezvoltării generale a țării. unde copiii au cele mai ridicate șanse de supraviețuire în primii cinci ani de viață. Rata mortalității infantile la nivel de raion. Raioanele cu cele mai înalte rate ale mortalității infantile în 2009 au fost Basarabeasca.Figura 4. precum și a eficienței sistemelor de sănătate. Criuleni și Florești. Cahul. la mia de născuți-vii.000 născuți-vii pentru întreaga perioadă 2008-2010.md/areas/stati stics/indik/) (http://www.md/areas/statistics/indik/) Există o variație semnificativă a incidenței mortalității copiilor între regiuni. cele 18 cazuri înregistrate în Moldova în 2010 au determinat o creștere a ratei mortalității materne la 44.4 cazuri în 2008. Chiar și cu noua metodă de calcul.4 cazuri la 100. rata mortalității materne trebuie interpretată cu precauție întrucât indicatorul (proporția la 100. Cu toate acestea. 2011: 66. sau 17. 52 Comparativ cu 38. o medie de 33. valoarea indicatorului mortalității materne este încă foarte departe de media europeană de 4.cnms.2 la 100000 nașteri vii în 2009.28 cazuri la 100. cel mai recent raport ODM evaluează pozitiv probabilitatea ca Moldova să atingă în 2015 ținta de 13. corespunzând la 7 cazuri.51 3. Hartă realizată folosind SPD2. corespunzând la 15 cazuri.5 cazuri la 100. 53 Ministerul Sănătăţii.5 la 100. 2009 Sursa: Centrul Naţional pentru Managementul Sănătăţii Sursa:realizată Centrul Naţional pentruNCHM Managementul Sănătăţii Hartă folosind SPD2. SPD2 2009-2013. Pentru a corecta erorile de calcul pentru acest indicator. Ratele mortalității infantile sunt mai ridicate în regiunea de sud a țării prin comparație cu regiunea Chișinău. Călărași. Republica Moldova a înregistrat progrese în această arie în perioada 2001-2007 și. Leova.3.52 În realitate. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 31 . ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.cnms. Astfel. Moldova respectă în prezent recomandarea OMS și a comunicat în Raportul Anual asupra Sănătății din 2010.

UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. rata pentru Moldova este de 31. nu pot fi ignorate disparitățile în accesul la servicii de sănătate legate de mediul rural și de venituri. urmate de gestoză tardivă. October 2008. statistica. 2011. 56 În 2010. dintre care 54 în zone rurale.org/indicator. Vol. Alte studii atribuie 47% din decesele materne unor cauze sociale cum sunt: (i) femeile care lucrează în străinătate. Ministry of Health.php?l=ro&id=3376&idc=168. 1. situația înrăutățindu-se din 2009 pe măsură ce numărul de femei gravide anemice a crescut.worldbank. abandon școlar. http://www. ciroză hepatică și complicații la anestezie. sărăcie.790 născuți-vii cu mame sub 20 de ani. șomaj și trafic de ființe umane.md/newsview.54 Referitor la celelalte ținte ale ODM legate de sănătatea maternă. Republic of Moldova. World Population Prospects in World Bank. 32 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 59 54 Guvernul Republicii Moldova. fiind cea mai scăzută din regiunile Sud-Est și Central europene.55 Situație mamelor adolescente este un factor cheie pentru sănătatea maternă. Copiii lor au de asemenea un risc mai mare de deces. Anemia reprezintă una din cauzele complicațiilor din timpul sarcinii și nașterii. Mid-Term Review. 56 UNICEF.7 la 1.5 ani) a scăzut în ultimii 10 ani. Cu toate acestea. ocupate în activități sezoniere. 57 68 nașteri vii cu mame sub 16 ani.. considerate un risc pentru sănătate. 58 Rata fertilităţii la adolescenţi este dată de numărul de nașteri la 1000 de femei în vârstă de 15-19 ani. http://data. tromboembolism.4% din numărul total al născuților-vii. 16 Octombrie. MPS Notes. World Development Indicators. în 2006). Moldova deja a atins ținta pentru 2010. Adolescentele sub 16 ani au un risc de patru ori mai mare de a muri din cauze materne decât o femeie de 20 de ani sau mai mult. Adolescent Pregnancy. care au reprezentat 9. au fost 3. Leadership Area. Sursa: United Nations Population Division.5 în Uniunea Europeană. În anul 2008. Pentru 2009. 2010: 67. 58% din femeile decedate au fost din mediul rural. 2010: 68. 55 Ibid. Rata fertilității la adolescente este mult mai ridicată în Moldova decât în Uniunea Europeană.Structura mortalității materne în 2008 arată că principala cauză de deces o reprezintă hemoragiile. precum abandon de către părinți. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . fiind în același timp expuși și altor riscuri. The Second Millennium Development Goals Report. cu condiții grele de muncă. rata nașterilor în categoria de vârstă 15-19 ani este ridicată (28. 99% din nașteri fiind asistate de personal medical. 59 World Health Organization.9. (i) stilul de viață legat de migrația circulatorie în străinătate care aparține în principal femeilor fiind din zonele rurale. stări septice.000 născuți-vii. Sursa: Biroul Naţional de Statistică. precum și în cadrul Comunității Statelor Independente. Adolescent Health and Development. Vârsta medie la prima naștere raportată în Republica Moldova (22. În mod corespunzător. (iii) femeile care nu consultă medicul. în special din cauza nivelului scăzut de informare și cunoștințe. comparativ cu 13.57 80% dintre acestea provin din zone rurale. 2009: 29.58 Mamele adolescente au un risc mai mare de mortalitate maternă decât femeile de 20 sau 30 ani.

61 Guvernul Republicii Moldova. ușor de la peste 96% în perioada 20052007. Septembrie 2011. Rata acoperirii cu vaccinare Sursa: Centrul pentru Politici de Sănătate și Analize de Sănătate. banii pe care trebuie să-i plătească din buzunarul propriu și alte costuri ascunse (cum este mita cerută de personalul medical). UNICEF (2011). 60 UNDP. ceea ce periclitează atingerea țintei ODM pentru 2010 (să nu fie sub 96%). când cheltuielile sunt acoperite de asigurarea medicală. p. Annual Ministerial of the ECOSOC. Moldova’s Report on IADGs Implementation.60 Imunizarea copiilor prin vaccinare Proporția de copii sub vârsta de doi ani imunizați împotriva rujeolei este foarte ridicată în Republica Moldova.Femeile Roma și femeile din gospodării cu venituri reduse apelează la servicii profilactice de sănătate mult mai puțin decât femeile din gospodăriile cu venituri peste medie.61 Proporția a scăzut. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Roma in the Republic of Moldova. Situația este mult mai gravă în regiunea Transnistreană unde acoperirea cu imunizare este de numai 71. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 33 . Cele două categorii tind să consulte un medic ginecolog doar în timpul sarcinii. Folosind informaţii de la baza de date internaţională Nation Master care include date din surse cum sunt UN.62 Figura 5. OECD și Central Intelligence Agency.53. totuși. una din cele mai ridicate din lume. la 94.3%.4% în 2008. Îndeplinirea acestui ODM depinde în mare măsură de implementarea Programului Național de Imunizare și a acțiunilor de creștere a conștientizării asupra efectelor pozitive a vaccinării copiilor împotriva rujeolei. 62 UNICEF Moldova. 2007. sau pentru o problemă specifică de sănătate. 2010: 9. conform OMS. Principalele bariere care îngreunează accesul lor la sistemul de ocrotire a sănătății includ costurile de transport.

65 UNDP. Rezistența părinților la imunizare este menționată în mai multe rapoarte ca fiind un obstacol pentru creșterea gradului de acoperire. Analiza echităţii în sănătatea mamei şi copilului. 2007. 2011: 46. 65 Nutriția O bună nutriţie este esențială pentru supraviețuire. o populație bine hrănită are o productivitate mai mare. O analiză de echitate arată existența unei corelații negative între nivelul de educație al mamei și rata imunizării copilului. nivelul mai bun de informare referitor la efectele secundare ale imunizării duce la o rată mai scăzută a acceptării vaccinării de către femeile cu un grad mai ridicat de educație. 34 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Roma in the Republic of Moldova.63 Deși majoritatea familiilor cu copii au un card galben pentru imunizare. urmată de un declin în perioada 2007-2009. Republic of Moldova. mai ales din regiunile din sudul și centrul țării. Între copiii sub 14 ani. Pe de altă parte. The Second Millennium Development Goals Report. au o rată mai scăzută a imunizării prin comparație cu copiii din mediul rural. Studiul a luat în considerare cazul imunizării cu DTP3 și cu hepatita B3. UNICEF. Guvernul Republicii Moldova.64 O altă inegalitate importantă cu privire la imunizare se referă la copiii Roma care sunt mai puțin acoperiți de programul de vaccinare decât copiii de alte etnii. aceste carduri nu au fost furnizate în mod sistematic în unele zone. 2009: 32. Explicațiile se referă la legăturile sociale mai puternice din comunitățile rurale. La nivel macro. copiii din zonele urbane. care oferă un mecanism de convingere mai facilă a populației de a-și vaccina copiii. devin adulți sănătoși și pot oferi un start mai bun în viață propriilor lor 63 Centrul pentru Politici de Sănătate și Analize ale Sănătăţii. mai ales din regiunea Nord și municipiul Chișinău. 2010. față de 3% din copiii non-Roma. 11% din copiii Roma nu sunt vaccinați. 64 Centrul pentru Politici de Sănătate și Analize ale Sănătăţii. ‘femeia cu o bună nutriţie este expusă la mai puține riscuri în timpul sarcinii și nașterii. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . iar copiii pornesc pe o cale mai sigură de dezvoltare.Imunizarea prin vaccinare pentru alte boli are o tendință similară cu cea pentru rujeolă: o tendință crescătoare până în 2007. cum sunt Cahul. UNICEF. atât fizică. cât și mentală. Motivele menționate de respondenții Roma includ lipsa unei asigurări medicale și lipsa de informații: ‘nu știam că trebuie vaccinat‘. În același timp. costuri mai mici cu îngrijirea medicală și un produs economic mai mare. La nivel micro. Evaluation of Integrated Management of Childhood Illnesses Initiative in the Republic of Moldova Years 2000-2010. Ciadir Lunga și Bender. Copiii bine hrăniți au rezultate mai bune la școală. sănătate și dezvoltare.

6% în 2000 la 87. rata malnutriției 67 a scăzut considerabil atât pentru copiii în primul an de viață. UNICEF. Totuși.statistica. Al doilea raport privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului recunoaște schimbările pozitive înregistrate în domeniul nutriției copiilor. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 35 . aproape jumătate din valoarea anului 2000 (figura 6). care a crescut de la 73. sunt colectate pe daza datelor administrative.6 20 19 17. Datele pentru 2005 referitoare la greutatea sub normal a copiilor și datele pentru 2006 referitoare la lipsa hranei sunt măsurate prin proporţia de populaţie cu un consum caloric mai mic de necesarul minim de 2.8 11 10. 2006:2. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. cât și pentru copiii sub cinci ani. Datele referitoare la dezvoltarea incompletă și greutatea sub normal sunt colectate prin sondaje la nivelul gospodăriilor (Multiple Indicator Cluster Survey -MICS și Demographic Health Survey numai prin studii demografice (DHS Survey -DHS).md În Republica Moldova. No. The Second Millennium Development Goals Report. 69 Guvernul Republicii Moldova. Republic of Moldova. Tendințele pozitive de reducere a malnutriției copiilor sunt corelate cu evoluții favorabile ale ratei de alăptare exclusivă în primele șase luni de viață. pot deveni captivi în ‘cercul vicios al bolilor recurente și al creșterii ezitante.8 18. 70 Centrul pentru Politici de Sănătate și Analize ale Sănătăţii.6 2008 2009 10 5 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Date: Biroul Naţional de Statistică.6% în 2009. www. A Report Card on Nutrition. 67 Datele pentru malnutriţie.500 kcal.’66 Contrar. prin îmbunătățirea proporției de copii subponderali de 0-5 ani. 4. precum și a malnutriției la nou-născuți.68 După anul 2000. 2011: 54. prevalenţa deprivării 66 UNICEF.3 15 12.1 16. Progress for children. pe parcursul vieții. copii subnutriți au o rezistență mai mică la infecții și. (ibid.7 14. ajungând la 10. 2010: 24.9 19. 68 Centrul pentru Politici de Sănătate și Analize ale Sănătăţii.70 În același timp. Analiza echităţii în sănătatea mamei şi copilului.7% în 2010. Republica Moldova se află încă deasupra mediei UE pentru acest indicator. Proporția copiilor subponderali de vârste sub 5 ani (%) 25 20. numai definită ca boală.copii. proporția copiilor subponderali cu vârste sub 5 ani a scăzut puternic. Evaluation of Integrated Management of Childhood Illnesses Initiative in the Republic of Moldova Years 2000-2010.69 O analiză de echitate arată că există o tendință de concentrare a copiilor subponderali în gospodăriile sărace. adesea cu deteriorări ireversibile ale dezvoltării lor cognitive și sociale’.) Figura 6. UNICEF. 2009: 27 și 35.

zonele rurale fiind dezavantajate față de cele urbane. cu o creștere constantă între 2001-2010. UNICEF. În zonele rurale. dar fenomenul trebuie urmărit cu atenție. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .73 În primul an UNICEF. cei mai importanți predictori pentru calitatea alimentației sunt statutul socio-economic și zona de rezidență. Consumul de alimente în cantități mai mici și de o calitate mai scăzută poate duce la deteriorarea stării de sănătate a populației. au o alimentație mai degrabă monotonă. Totuși. scăderea cheltuielilor cu alimentele a fost mult mai importantă. la produse mai ieftine. Având în vedere strategiile gospodăriilor de răspuns la criza economică. Încă nu există date empirice care să arate că starea sănătății se înrăutățește. La orașe. copiii din mediul rural. Zonele rurale au fost mai puțin afectate întrucât consumul de alimente în natură este principala strategie de adaptare a gospodăriilor din rural. atitudinile și practicile familiilor în domeniul îngrijirii și dezvoltării timpurii a copiilor. cheltuielile de consum ale gospodăriilor au scăzut semnificativ. În plus. cu sau fără copiii. produse lactate și carne. din moment ce din toți copiii cu vârste sub 7 ani. 73 Centrul pentru Politici de Sănătate și Analize ale Sănătăţii.2 la 1. doar 50% consumă zilnic produse lactate și numai 62% din ei consumă fructe și legume în fiecare zi. cu gospodăriile cu 3-4 membrii și cu populația urbană. Evaluation of Integrated Management of Childhood 36 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. calitatea nutriției să fi scăzut. și mai ales în orașele mici. The World Bank. Cea mai mare reducere a cheltuielilor a fost operată în domeniul alimentar (-13% la nivel național) de toate tipurile de gospodării. Totuși. medii sau ridicate. 2010. precum și cei din gospodăriile cu venituri mici.000 copii sub cinci ani. calitatea nutriţiei pare să fie o problemă larg răspândită în întreaga țară.de hrană la nivelul populației generale este corelată cu venitul gospodăriei. 71 72 UN. mai puțin de 33% consumă zilnic produse de carne sau pește.72 Morbiditatea prin anemie rămâne o problemă majoră. Studiul naţional Cunoștinţele. care cuprinde considerabil mai puține fructe și legume. unul din șase din zonele rurale și unul din cinci din gospodăriile cu venituri reduse primesc trei mese pe zi sau mai puțin. Astfel. cu venituri mici. este foarte probabil ca în 2010-2011.71 Dintre copiii de 0-7 ani. nuclee familiale complete sau incomplete. întrucât agricultura reprezintă principala sursă de venit pentru majoritatea gospodăriilor. mai ales dacă criza economică persistă. Impact of the Economic Crisis on Poverty and Social Exclusion in the Republic of Moldova. calitatea alimentației este destul de slabă. atingând 116. iar deprivarea de hrană să fi crescut. 2009: 39-45. oamenii au trecut de la alimente cu prețuri mari sau mijlocii. Drept rezultat. deprivarea de hrană este mai scăzută. Pe perioada crizei. mai ales a copiilor.

2010: 6. Tabelul 1.2 102. 74 Biroul Naţional de Statistică.2 Schimbare 2010/2000 1. 2009: 28.57 Sursa: Centrul pentru Politici de Sănătate și Analize ale Sănătăţii.3 116. Totuși. in 2010.74 Cu toate acestea. Evaluation of Integrated Management of Childhood Illnesses Initiative in the Republic of Moldova Years 2000-2010. ca parte din pachetul Illnesses Initiative in the Republic of Moldova Years 2000-2010.55 Situația este diferită în Transnistria. Analiza echităţii în sănătatea mamei şi copilului. problema nu este neapărat mai mare. patologiile perinatale (151 cazuri la 1000 de copii) și bolile sistemului nervos (104 cazuri la 1000 de copii. mai ales din regiunea de Centru a țării. cu nivelul de educație al mamei și cu nivelul veniturilor. anemia este numai a doua cauză a morbidităţii. urmând aceeași tendință ascendentă din ultimii zece ani. 76 UNICEF.75 Deci. ca parte din Inițiativa Managementului Integrat al Bolilor Copilăriei (Strategia IMCI) sprijinită de UNICEF Moldova.2 103 106. care and protection of young children in Moldova: extension of the IMCI Initiative in Transnistria. 65. UNICEF.6 107. incidența anemiei la copiii variază semnificativ cu mediul de rezidență.78 Un Program Național adresează această problemă prin asigurarea unui supliment de fier și acid folic tuturor femeilor gravide. 78 Centrul pentru Politici de Sănătate și Analize ale Sănătăţii. regiunea.208 în 2009. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 37 . cu mame având un nivel scăzut de educație și cei din gospodăriile cu venituri mici. copiii din zonele rurale. Incidența ridicată a anemiei reflectă probabilitatea mai ridicată a acestor copii să trăiască în condiții socio-economice precare în care femeile sunt mai expuse la o dietă săracă și infecții. 2011.1 69.77 Anemia copiilor sub un an este strâns legată de anemia mamelor. 2011. De exemplu. 2011: 54. Evaluarea Iniţiativei Managementului Integrat al Bolilor Copilăriei în Republica Moldova. 237 de cazuri la fiecare mie de nou-născuți (în 2010).723 în 2007 la 1.7 86. morbiditatea prin anemie este chiar mai mare. ci doar mai vizibilă. dar a scăzut datorită îmbunătăţirilor în detectarea și tratamentul bolii. principala cauză a morbidităţii au fost bolile respiratorii (725 cazuri la 1000 de copii). UNICEF. au un risc mai mare de anemie. pentru copiii în primul an de viaţă. pe lângă vârsta copilului. Ensuring survival.3 81.5 106. p. urmată de anemie (237 cazuri la 1000 de copii). de la 1. UNICEF. În mod corespunzător. precum și la muncă fizică în condiții grele pe timpul sarcinii și alăptării. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Anemia la copiii de vârste sub 5 ani (la 1.000 copii de această vârstă) Anemia la copiii sub 5 ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 74.de viață. 77 Morbiditatea prin anemie raportată de autorităţi este mai mare decât în Moldova. 75 Centrul pentru Politici de Sănătate și Analize ale Sănătăţii.9 91. Astfel. această creștere este atribuită în principal unui screening mai bun.76 unde a fost raportată o descreștere semnificativă a cazurilor de anemie la copiii sub cinci ani. 2000-2010.

http://80. Non-discriminarea. 2011.97.321 în 2010.000 copii sub 18 ani) Date: Biroul Naţional de Statistică.79 Principalele cauze ale invalidității la copii sunt reprezentate de malformațiile congenitale și de anomaliile cromozomiale (creștere de la 4. Situaţia copiilor din Republica Moldova în anul 2010.97.163/ newsview. precum și educația incluzivă au fost dezvoltate doar în trei raioane ale țării (Chișinău. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . au acces deplin la serviciile publice. Serviciile de intervenție timpurie. Copiii cu dizabilități Figura 7. trebuie să îndrume pe cei care fac politicile în a se asigura că toți copiii.000 copii sub 18 ani. între altele. de pregătire pentru angajare. http://80. 2011.php?l=ro&id=3418&idc=168 38 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. în timp ce în șapte raioane 79 Biroul Naţional de Statistică. ca principiu intrinsec al Convenției.1 în 2005 la 5.56. inclusiv cei cu dizabilități. în 2010). Criuleni și Bălți). Situaţia copiilor din Republica Moldova în anul 2010. chiar din primele stadii ale dezvoltării copilului. precum și posibilități de recreere. servicii de sănătate. Principalele cauze ale invalidității la copii (la 1. nivelurile persistent ridicate de morbiditate prin anemie la copii cer un plan de implementare mai eficient. Totuși. tulburările mentale și de comportament. Articolul 23 din Convenția Drepturilor Copilului menționează. servicii de reabilitare.56. dreptul copiilor cu dizabilități de a avea acces efectiv la educație. Accesul la servicii de sănătate al copiilor cu dizabilități este problematic. serviciile comunitare.php?l=ro&id=3418&idc=168 Numărul de cazuri de invaliditate la copii a crescut de la 12.de servicii de bază pentru prevenirea și tratamentul anemiei. precum și bolile sistemului nervos.5 la 1.859 în 2005 la 15.163/newsview.

Deși au fost formulate diferite documente strategice. în tratamente și prevenire. Fenomenul este cu atât mai accentuat în cazul dizabilităților care nu au semne vizibile. amplasarea acestuia în capitală împiedică accesul unei părți din copii. Assessment and Recommendation on Child Disability Prevention and Care System in Moldova. moment în care copilul este integrat în învățământul de masă sau este referit către o școală specială. 2010. Totuși. În majoritatea raioanelor. au fost dezvoltate numai serviciile comunitare. facilitățile pentru persoanele cu dizabilități sunt deficitare atât în instituțiile publice. cu precădere în cazul gospodăriilor sărace și/sau dintr-o zonă izolată. control și evaluare. În general. 80 UNICEF. Centrul Național al Mamei și Copilului din Chișinău asigură servicii complexe în perioada prenatală și postnatală pentru aproximativ o mie de copii din întreaga țară. diagnosticarea târzie apare mai ales atunci când părinții nu știu să identifice semnele sau simptomele unei dizabilități. așa cum sunt cele cauzate de tulburări mentale sau de comportament. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 39 . 81 O altă problemă majoră este diagnosticarea târzie a multor copii cu dizabilități. Centrul pentru Drepturile Omului. diagnosticul se pune atunci când copilul intră la școala primară. 2009. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. activitățile prevăzute sunt încă la nivel general și nu există nici un mecanism clar de implementare. Accesul persoanelor cu nevoi speciale la infrastructura socială: realitate și necesitate. mulți doctori angajați în detectarea timpurie. În plus. inclusiv cu privire la vizitele pentru serviciile ulterioare tratamentului. Acest lucru este cu atât mai adevărat pentru doctorii care activează în raioanele îndepărtate. 81 Instituţia naţională a ombudsmanului. În condițiile unui sistem slab.80 Pe lângă faptul că serviciile relevante sunt subdezvoltate. Astfel. cele care există sunt slab dotate cu echipamente. cât şi în sistemul de transport public.nici un asemenea serviciu nu este disponibil. folosesc tehnologii învechite. Raport tematic. Îmbunătățirea capacității profesionale a acestor doctori este critică pentru îmbunătățirea performanțelor sistemului.

p.Figura 8. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Numărul de copii cu dizabilități (0-18 ani) și disponibilitatea serviciilor relevante la nivel de raion Sursa: UNICEF. 52 40 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Assessment and Recommendation on Child Disability Prevention and Care System in Moldova (2009).

82 UNICEF. această prevalență ridicată. 2009: 34. UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. 2009: 35.1 HIV/SIDA Incidența HIV/SIDA în populația generală a scăzut după 2008.6 614. Leadership Area.84 Mai îngrijorător este faptul că rata tulburărilor mentale la copii a crescut între 2005 și 2010. În plus.php?l=ro&id=3418&idc=168 Moldova are o prevalență ridicată a tulburărilor mentale în populația generală.2 517. de la circa 524 la 637 cazuri la 100. tulburările psihiatrice sunt greșit diagnosticate. După o scădere puternică în 2008.56.7 25. în 2010. Adolescent Health and Development. precum și la conflicte la școală. non-psihotice 366. 83 Ibid.82 Rapoartele existente atrag atenția asupra sistemului de clasificare diferit utilizat în Moldova. în 2010.000 de copii.000 de copii) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total persoane.2 138.4 29. Leadership Area.9 30. Morbiditatea copiilor sub 18 ani: tulburări mentale și de comportament (cazuri la 100.Tabelul 2. se arată că în cazul unor aspecte psihologice și sociale legate de situațiile de conflict. ajungând la 17. UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011.3 460.3. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 41 . din care 523. de circa 21 de cazuri la 100. separarea de familie și migrația părinților. Situaţia copiilor din Republica Moldova în anul 2010. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Rata incidenței HIV/SIDA la grupul de vârstă 15-24 ani a urmat o evoluție diferită.9 Tulburări mentale.85 3. Adolescent Health and Development. 84 UNDP. comparativ cu noile state membre ale UE și cu statele din regiune.12 cazuri la 100.9 636. http://80.9 150.6 645.97. Principalii factori care contribuie la tulburările mentale la copii se referă la conflicte familiale. a reluat tendința crescătoare în 2009-2010.7 Tulburări psihotice 33. care explică. Mid-Term Review.163/ newsview.9 Sursa: Biroul Naţional de Statistică.3 Sănătatea și dezvoltarea adolescenților 3. 2011.9 126 146 111.9 590.2 35. 2010: 48. revenind la nivelul din 2007.8 465. Ministry of Health.1 496 453. Astfel. în timp ce cazurile de retard mental sunt foarte probabil supraestimate. 85 UNICEF.000 locuitori. Mid-Term Review. Analiza stării de sănătate a populaţiei Republicii Moldova prin prisma indicatorilor statistici. Ministry of Health.83 Incidența tulburărilor mentale și de comportament la copiii de 0-18 ani este mai mare față de cea înregistrată la adulți. situația a revenit la modelul stabil de incidență HIV/SIDA considerabil mai ridicată în rândul tinerilor (15-24 ani).1 24.3 Retard mental 148. cel mai probabil.000 locuitori.9 626.

12 16 14 12 10. Având în vedere actualele tendințe. 2000-2010 (la 100. p.Țintele ODM pentru întreaga populație.000 locuitori) 70 60 50 40 30 20 10 0 2001 2002 2003 2004 Malul drept 42 2005 Teritoriile de est 2006 2007 2008 2009 Media pe republică ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Evoluția incidenței HIV/SIDA în Moldova. 55. . Figura 9. Figura 10. p. Situaţia în infecţia HIV/SIDA și sarcinile pentru anul 2010. au fost revizuite în scădere în 2007. pe grupuri de vârstă. ca și pentru grupul de vârstă 15-24 ani. pe regiune. Centrul Naţional ȘtiinţificoPractic de Medicină Preventivă.1.5 4 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Po p ulaţia g enerală Populaţia de 15-24 ani Date: Ministerul Sănătăţii. Evoluția incidenței HIV/SIDA în Moldova. ca rezultat al deteriorării continue a acestor indicatori. 2001-2009 (la 100.000 locuitori) 24 22 21. Raport Anual în Sănătate 2010 (2011). 23 februarie (2010). respectiv 2015) sunt foarte puțin probabil a fi atinse. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA Sursa: Ministerul Sănătăţii. Buletin Informativ. țintele stabilite la 8 și 10 la 100.000 locuitori (pentru 2010.01 20 18 17.38 10 10 8 6 8 5. chiar şi după aceste revizuiri.

Incidența HIV/SIDA în Moldova.md Mai multe studii și rapoarte despre epidemia HIV prezintă caracteristicile specifice și tendințele pentru Republica Moldova: (i) Există o schimbare în calea de transmitere a HIV/SIDA. Bivol (2010).88 Pe ambele maluri.8% din cazurile nou înregistrate au fost atribuite transmiterii pe cale sexuală. 86. de la drogurile injectabile la transmiterea pe cale sexuală. Data Synthesis on Tendencies of the HIV epidemic and Impact of HIV prevention interventions in the Republic of Moldova 2011. Ministerul Sănătăţii. de peste trei ori mai mare decât rata de 12. tinerii de 15-24 ani reprezintă proporții similare din totalul cazurilor raportate. 88 UNAIDS. 2010 (număr de cazuri raportate) 140 123 120 100 75 80 60 48 35 40 20 24 8 2 11 10 0 Moldova Transnistria 0-14 15-19 20-24 Total Date: UNAIDS. Republic of Moldova. Ministerul Sănătăţii. 89 Guvernul Republicii Moldova. prestatorii comerciali de servicii sexuale. probabil datorită testării obligatorii a femeilor în perioada de sarcină. 21. Assessment of Risk of HIV Infection among Most at Risk Adolescents (MARA).Figura 11. 2011.87 (iii Există diferențe semnificative între malul drept și malul stâng al Nistrului. The Second Millennium Development Goals Report. Incidența în regiune Transnistreană este de 42. Data Synthesis on Tendencies of the HIV epidemic and Impact of HIV prevention interventions in the Republic of Moldova 2011.86 (ii) Patru grupuri de populație (indiferent de vârstă) au un risc disproporționat de mare de infectare cu HIV/SIDA. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. precum și deținuții. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 43 . 2011. Raport Anual în Sănătate 2010. 87 UNAIDS. Ministerul Sănătăţii.8% pe malul stâng al Nistrului. Raport Anual în Sănătate 2010. 2011.42 cazuri înregistrată pe malul drept al Nistrului. utilizatorii de droguri injectabile. Data Synthesis on Tendencies of the HIV epidemic and Impact of HIV prevention interventions in the Republic of Moldova 2011.89 (iv) Raportul dintre bărbați și femei s-a schimbat în 2004. bărbații care fac sex cu bărbați.25 cazuri la 100. 2009.6% pe malul drept și 23. http://aids.000 locuitori. În 2010. Al doilea raport ODM atrage atenția asupra existenței unei prevalențe înalte a violenței împotriva femeilor. 2011. 2011. care duce la reducerea puterii de negociere a femeilor 86 UNAIDS. respectiv. 2010: 76.

8 51. rămânând sub 2% după aceea.7% în 2008.75 Parteneri sexuali multipli Cunoştinţe despre HIV Cunoaşterea a cel puţin un simptom de STI Cunoştinţe despre prezervative Folosirea prezervativului la ultimul raport sexual cu partener ocazional Date: Scutelniciuc et al. STI – infecţii transmise pe cale sexuală. management și coordonare. (2008). 93 Scutelniciuc et al. (2006). 90 UNAIDS.5 60 48 50 47. O evaluare recentă a acestui sistem a identificat următoarele arii care trebuie dezvoltate: ‘mecanismul de supraveghere. Având în vedere că prevalența HIV la femeile gravide a continuat să crească. Note: PLWH – persoane care au HIV. la 1.91 Nivelul de cunoștințe despre comportamentul sexual variază semnificativ în rândul tineretului. 2009: 9. Adolescenții (15-19 ani) au un nivel de cunoștințe despre bolile cu transmitere sexuală considerabil mai scăzut decât tinerii de 20-24 ani.8 40 2006 26 30 2008 15. atitudinilor și practicilor sexuale ale tinerilor de 15-24 ani (%) 80 75 70.9 40. (2006).90 (v) Rata transmiterii HIV de la mamă la făt a scăzut mult. Indicatori ai cunoștințelor. 2010: 77. Între 2006 și 2008. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Republic of Moldova. nivelul general de cunoștințe a crescut (cu 15% despre HIV și cu 12% despre prezervative). sistemul de servicii pentru prevenirea transmiterii HIV de la mamă la făt necesită încă eforturi susținute de eficientizare. accesul și calitatea serviciilor’.referitor la folosirea prezervativelor în cazul relațiilor sexuale cu risc ridicat.8 70 63. 44 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. http://aids. ceea ce face ca vulnerabilitatea femeilor la infecția cu HIV să fie destul de mare. numai circa o treime din tineretul din zonele rurale avea cunoștințe corecte despre modul de transmitere a HIV. The Second Millennium Development Goals Report.md 91 Guvernul Republicii Moldova. de la 10% in 2004.9 20 10 0 5 8 6 Testarea HIV 10 Atitudini tolerante faţă de PLWH 9. 26-27. p. Evaluation of Prevention of HIV Mother to Child Transmission Services in the Republic of Moldova. (2008). La aceasta se adaugă disponibilitatea limitată a prezervativelor. în funcție de zona de rezidență și de vârstă. sustenabilitatea și countinuitatea furnizării de servicii.92 În 2008.93 dar continuă să fie scăzut la adolescenți. 92 Ministerul Sănătăţii. mai ales în zonele rurale. Figura 12.

programele de prevenire se axează pe creșterea nivelului de conștientizare și nu pe schimbarea comportamentului. 2010. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 45 . dar doar de la 75% la 71%.3%) aveau asigurare medicală. cu cea mai mare parte a respondenţilor din Bălţi (198 respondenţi). Însă aceste programe nu au reușit să țină pasul cu evoluția HIV. cea mai mare parte a lor aveau venituri mici și trăiau în condiții de sărăcie. urmat de Chișinău (110 respondenţi).94 Programele de prevenție sunt inegale din punct de vedere al acoperirii geografice și al sub-populației căreia i se adresează. precum și programele de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri. (iii) ‘Virusul HIV poate fi transmis. Numai 5-6% din tineri (15-24 ani) au făcut în mod voluntar testul HIV și cunosc rezultatul.Atitudinile tolerante față de persoanele infectate cu HIV au rămas alarmant de scăzute la tineri. Diferite programe de prevenire au fost implementate și s-au extins rapid. cunoștinţele despre prezervative sunt evaluate pe baza unui indice alcătuit din răspunsurile corecte la un set de trei întrebări: ‘Riscul de infectare cu virusul HIV poate fi redus prin utilizarea corectă a prezervativului la fiecare contact sexual?’. În plus. între 2006 și 2008. Baseline Situation Analysis of Children and Families Affected by HIV and People Living with HIV in the Republic of Moldova. Sub jumătate din tineri folosesc prezervativul în mod obișnuit atunci când au raporturi cu un prestator comercial de servicii sexuale. Metoda de eșantionare este metoda bulgărelui de zăpadă. având un singur partener sexual fidel si neinfectat?’. Folosirea prezervativului la ultimul raport sexual cu un partener ocazional a scăzut ușor.96 numai 38% aveau un loc de muncă și aproximativ jumătate din persoanele infectate cu HIV cu copii aveau familii incomplete. Un raport din anul 2008 95 arată că mai puțin de jumătate din respondenți (44. accesul la prezervative. iar dintre aceștia foarte puțini erau din zonele rurale. Studiul a inclus 576 respondenţi. 2008. 94 Cunoștinţele despre HIV sunt măsurate folosind un indice bazat pe răspunsul corect la patru întrebări: (i) ‘Riscul de infectare cu HIV poate fi redus. în ciuda eforturilor semnificative depuse pentru a reduce acest stigmat. Serviciile adresate adolescenților sunt în mod clar insuficiente. Practicile sexuale preventive nu s-au răspândit în rândul tinerilor. Guvernul Republicii Moldova. 97 Datele se referă numai la malul drept al Nistrului.97 Așadar. Republic of Moldova. și (iv) ‘Cum credeţi. La fel. în principal pentru că unele dintre acestea au fost implementate numai parțial. (2010). luînd masa din acelaşi tacâm cu o persoană HIV infectată?’. cu precădere serviciile de incluziune socială. S. The Second Millennium Development Goals Report. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. dintre care 402 cu copii și 174 fără copii. 96 Centrul Naţional de Management al Sănătăţii. Persoanele infectate cu HIV au serioase probleme de incluziune socială. o persoana care arată complet sănătoasă ar putea fi HIV infectată?’. O proporție în creștere (de la 10% la 16%) de tineri au avut mai mulți parteneri sexuali în ultimele 12 luni. (ii) ‘Riscul de infectare cu HIV poate fi redus.. folosind corect prezervativul la fiecare contact sexual?’. Cadrul de eșantionare este reprezentat de cazurile înregistrate în baza de date a Centrului Naţional SIDA. ‘Riscul de infectare cu STI poate fi redus prin utilizarea corectă a prezervativului la fiecare contact sexual?’ și ‘O sarcină nedorită poate fi evitată prin utilizarea corectă a prezervativului la fiecare contact sexual?’ 95 Bivol.

Ca strategie de supraviețuire. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . 98 Divorţaţi. discriminarea împotriva părinților poate afecta șansele copilului la educație. cât și la fete. efectuat în 2006 și 2008. 2006 și 2008 (%) 100 83. cum ar fi ţigări sau pipe? Masculin Feminin Total În ultimele 12 luni aţi consumat cel puţin o băutură alcoolică? Date: Scutelniciuc et al. întrucât multe cadre medicale nu respectă această regulă. Jumătate din respondenți au declarat că se simțeau discriminați din cauza statutului lor de HIV pozitiv. (2006) (2008).7 80 76. semnificativ mai mulți băieți decât fete adoptă aceste comportamente de risc.3. Respondenții infectați prin utilizarea de droguri injectabile au raportat mai frecvent episoade de discriminare decât cei infectați probabil prin raport sexual.4 67.2 60 2006 40 2008 16.4 0 Total Aţi fumat tutun. inclusiv medici și alte persoane cărora le spuseseră anterior acest lucru. separaţi. 46 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. studiul calitativ a arătat că mulți părinți infectați cu HIV întâmpină rezistență atunci când încearcă să-și înscrie copiii într-o instituție de învățământ. Figura 13.2 Utilizarea de substanțe Un studiu98 referitor la cunoștințele. precum și o proporție relativ constantă de fumători. 3.Stigmatul și discriminarea față de persoanele infectate cu HIV sunt larg răspândite atât la nivelul populației. cât și printre profesioniștii din educație și sănătate. bând alcool și/sau fumând. În termeni de disparități de gen. văduvi și persoane singure. arată o creștere a consumului de alcool în rândul adolescenților de 15-19 ani. Consumul de alcool se răspândește atât la băieți. atitudinile și practicile tinerilor. 62. Proporția ridicată de adolescenți care beau alcool este cu atât mai alarmantă cu cât consumul de alcool este considerat o ‘problemă’ de mai puțini tineri decât fumatul.7 79. Astfel. mulți părinți infectați cu HIV care au copii la școală sau la grădiniță evită să informeze instituția respectivă. p. Confidențialitatea cu privire la persoane infectate cu HIV este de asemenea problematică. Astfel. În plus. Consumul de alcool și tutun la adolescenți (15-19 ani) în Moldova.1 20 16.3 70. Aproape jumătate din respondenți au declarat că diferiți oameni știau despre statutul lor de HIV pozitiv de la altcineva.3 64.

UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. Leadership Area. Canabisul este cel mai folosit drog de populația din Moldova. Ministry of Health. Leadership Area. 100 Scutelniciuc et al. 2009 103 UNICEF. 104 European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction. Ministry of Health. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 47 . Adolescent Health and Development. Leadership Area. Ministry of Health. handicapuri permanente și moarte. indiferent de alte caracteristici (cantitate. Leadership Area. a arătat o prevalență de-a lungul vieţii a canabisului de 4. UNICEF. La nivelul tinerilor de 15-24 ani. Ministry of Health. Adolescent Health and Development. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova. fapt ce asigură o socializare anticipatorie. citat in UNICEF.atmosfera generală este destul de restrictivă cu privire la fumat. frecvenţă). Ministry of Health. legile împotriva fumatului la minori nu sunt aplicate: magazinele continuă să vândă tutun adolescenților. și este mai mare în mediul urban decât în cel rural. violență. cu o rată mult mai mare pentru băieți decât pentru fete. (2008). 102 Prima Anchetă în școlile europene în materie de alcool și alte droguri (ESPAD). Chișinău.101 Republica Moldova este o țară sursă pentru canabis. 2008 citat in UNICEF. risc de accidente (de trafic sau alte tipuri). Mid-Term Review. Adolescent Health and Development. Astfel. raport naţional.105 99 IDIS Viitorul. Mid-Term Review. 102 Calmic V. Adolescent Health and Development.99 Aceasta este o sursă majoră de îngrijorare cunoscând legăturile puternice între consumul de alcool. UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. Adolescent Health and Development. 2009. efectuată în 2008. 105 Prevalenţa pe timpul vieţii este folosirea unui anumit drog pe timpul vieţii unei persoane. Tinerii in Moldova. 2008 citat in UNICEF. Mid-Term Review. cât și în cursul ultimului an) este mai mare la băieți decât la fete. comportament sexual periculos. Un studiu asupra adolescenților care frecventează școala a arătat că 83% din adolescenți declară că ar vrea să se lase de fumat. dar este tolerantă față de consumul de alcool. în cadrul grupurilor de prieteni. Leadership Area. 2009: 20.8% 103 din copiii de școală născuți în 1992.104 Statisticile dezagregate pentru grupul de vârstă 15-19 ani arată disparități de gen și de zonă rezidențială. 2009: 21.100 Deși Republica Moldova a aprobat Legea asupra Convenției Cadru de Control al Tutunului în 2007. UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. Tinerii in Moldova. 2009. UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. prevalența canabisului (atât de-a lungul vieţii. 2004:12. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă. în adoptarea acestui comportament de risc. atât prevalența de-a lungul vieţii. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Ancheta globală a fumatului la tineri (GYTS). Un mod eficient de a rezolva această problemă ar fi creșterea taxelor pe țigări. care împreună cu macul este un drog cultivat. întrucât Moldova încă are cele mai mici prețuri la țigări din Europa. 2010: 41. cât și cea în cursul ultimului an a canabisului sunt mult mai scăzute în Moldova decât în UE-27. 101 IDIS Viitorul. UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. Mid-Term Review. The State of Drugs Problem in Europe. Annual Report. Mid-Term Review.

106 Durata medie a consumului de droguri prin injectare a crescut. Annual Report. precum și comportamentul sexual riscant. 106 European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction. Majoritatea acestora au beneficiat de distribuirea de prezervative. Mid-Term Review. UNICEF. hepatită) sau supradozajul. Drug Situation in the Republic of Moldova. Ministry of Health. Adolescent Health and Development. UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. Date din 2008. urmat de efedrină. Scutelniciuc et al. Ministry of Health. ‘vint’. HIV 21. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . hepatita cronică B 6..110 Proiectarea și implementarea unor politici și practici dedicate. trebuie să aibă în vedere ratele ridicate de folosire în comun a seringilor. Mid-Term Review.1%. Totuși. 2010: 4 43. cum sunt infecțiile declanșate prin intermediul sângelui (HIV/SIDA.. Bălţi și Tiraspol.111 Respondenții din Tiraspol au o probabilitate mai mare de a practica folosirea în comun indirectă față de cei din Bălți și Chișinău. UNICEF. 2009: 53. 2009: 21-22. 108 Încă nu sunt disponibile date despre prevalenţa folosirii de opioide de către tinerii de 15-25 ani în ţările europene. UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. mai ales în rândul tinerilor utilizatori de droguri prin injectare. schimbarea seringilor. 2009:21. Drug Situation in the Republic of Moldova. studii recente au relevat câteva aspecte utile pentru direcţionarea intervențiilor de politică publică: Prevalența consumului de droguri prin injectare (asimilată consumului de opiacee) la tineri este mai mare în Moldova decât în statele membre UE. 110 Prevalenţa hepatitei C la utilizatorii de droguri care beneficiau de Programele de Reducere a Riscului a fost în 2007 de 42. Leadership Area. Studiul a acoperit capitalele de raion și comunităţile rurale din jurul municipiilor Chișinău. 2009: 22. The State of the Drugs Problem in Europe. 2009: 29. 107 Scutelniciuc et al. tranchilizante și heroină. 48 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.Numărul total de consumatori de droguri nu este cunoscut. Adolescent Health and Development.. Extractul de opiu reprezintă drogul injectat cel mai frecvent. distribuirea de dezinfectanți și de materiale informative.0%.108 O mică proporție de adolescenți care utilizează droguri prin injectare beneficiază de-a lungul unui an de serviciile din cadrul programelor de reducere a riscurilor (mai puțin de 28% în cazul celor de 1517 ani).107 Utilizatorii de droguri injectabile au un risc mai mare de a avea probleme de sănătate. 109 Scutelniciuc et al.7%. Utilizator de droguri injectabile este considerată o persoană în vârstă de 12-24 ani care și-a injectat droguri cel puţin o dată în ultimele 12 luni înainte de interviu.8% iar sifilisul 12. Leadership Area. 2009: 23-24. Drug Situation in the Republic of Moldova. 111 Ministerul Sănătăţii. Pe baza Anchetei de comportament și monitorizare efectuată în 2007 pe persoane care utilizau droguri prin injectare și beneficiau de programele de reducere a riscului. precum și pentru adolescenții de 15-17 ani (circa 11%). întrucât nu există estimări de încredere a numărului de consumatori de droguri injectabile în Republica Moldova.109 Acoperirea cu intervenții de prevenire a infecției cu HIV este foarte scăzută pentru copiii de 12-14 ani. Assessment of Risk of HIV Infection among Most at Risk Adolescents (MARA).

3% din adolescenţii de 12-14 ani și 14. Leadership Area. numai 5. Această restrângerea a serviciilor riscă să se traducă în rate mai mari de infecție cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală.. Cele câteva servicii existente au un număr mic de beneficiari și sunt oferite de Centrul Național de Narcologie și de câteva ONG-uri. 2009:7. Drug Situation in the Republic of Moldova. 25.114 La nivelul populației generale. Mid-Term Review. pe baza unei definiții acceptate la nivel internațional. 114 Scutelniciuc et al. întrucât numai un număr mic de cazuri au fost raportate de Centrul de Medicină Legală. care sunt ambele specifice adolescenților de 15-17 ani.3 Sinuciderea Moldova are o rată ridicată a sinuciderilor. Serviciile de reabilitare pentru utilizatorii de droguri prin injectare sunt subdezvoltate.3. între utilizatorii de droguri prin injectare. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. cât și în cel privat. din care 65. Serviciile de bază pentru prevenirea folosirii drogurilor sunt limitate.3% au avut în medie 4. 2009: 51-53.115 112 Deși majoritatea utilizatorilor de droguri prin injectare știu unde pot să-și facă un test HIV.000 locuitori. cu proporții mai ridicate la bărbați. 2009: 9 și 43. UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. 2009: 8. adolescenții au un risc mai mare de îmbolnăvire cu HIV sau infecții cu transmitere sexuală în comparație cu tinerii de 18-24 ani. Adolescent Health and Development. Assessment of Risk of HIV Infection among Most at Risk Adolescents (MARA). 115 UNICEF. scăzând cu vârsta de la 100% la adolescenţii de 12-14 ani la 81% la persoanele de 20-24 ani. Ministry of Health. 113 3. în special pentru tinerii sub 18 ani. Cea mai mare rată a partenerilor multipli și a partenerilor ocazionali. Dezintoxicarea se face de obicei fără modalități suplimentare de tratament.2 parteneri sexuali. a fost observată la grupul de vârstă 15-17 ani. aceste boli sunt predominant cauzate de folosirea în comun a seringilor și de comportamentul sexual periculos. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 49 .112 În concluzie. deoarece la utilizatorii de droguri prin injectare.3% dintre respondenţi.Raportul anual cu privire la situația în domeniul drogurilor în Republica Moldova pentru anul 2008 arată că nu s-a înregistrat nici un progres în îmbunătățirea monitorizării deceselor legate de consumul de droguri. Ministerul Sănătăţii. cu peste 17 cazuri la 100.1% din cei de 15-17 ani au făcut un asemenea test. dar gama de servicii oferite a scăzut odată cu reducerea finanțării din ultimii ani. Assessment of Risk of HIV Infection among Most at Risk Adolescents (MARA). Date din 2008. în decursul ultimului an. 113 Folosirea în comun a seringilor în ultima lună a fost raportată de 85. Ministerul Sănătăţii. principalul serviciu disponibil fiind dezintoxicarea atât în sectorul public. Tratamentul de substituţie cu metadonă are încă o acoperire insuficientă. Moldova are o rețea extinsă de servicii de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri. ratele sinuciderilor sunt relativ constante. Opțiunile de tratament disponibile pentru consumatorii de droguri sunt limitate de asemenea.

iar intervențiile pe termen lung pentru sprijinirea reintegrării în familie și comunitate sunt dispersate și întâmplătoare. Totuși.0 Masculin 25.117 3. rata de sinucidere a tinerilor de 15-19 ani a fost de 5.int/mental_health/media/repmol. precise. Republic of Moldova.pdf. 2010: 54.116 Figura 14 arată că rata sinuciderilor în rândul adolescenților (15-19 ani) situează Republica Moldova mai degrabă pe ultimele poziţii între țările din regiune. 50 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.000 locuitori de sex și vârstă corespunzătoare. Suicide Rates. tentativele de sinucidere sunt tratate în spitalele psihiatrice sau în instituțiile speciale pentru copii. Statisticile referitoare la sinucideri nu sunt.who. Menținerea ritmului investițiilor din ultimii ani. în 2009.1 cazuri la 100.000 populație relevantă) 35. La adolescenți.0 Georgia Bulgaria Armenia Azerbaijan Tajikistan Slovakia Serbia Republica Moldova TFYR Macedonia Croatia Czech Republic Romania Slovenia Hungary Kyrgyzstan Latvia Estonia Poland Ukraine Belarus Russian Federation 0. Serviciile naționale de prevenire a sinuciderilor sunt foarte limitate.000 locuitori de sex și vârstă corespunzătoare.5% din populație în 2002. pentru femei. care necesită finanțare puternică atât de la bugetul statului. În 2009. de la 38. este critică pentru atingerea țintelor ODM pentru 2010 (59%) și 2015 (65% din populație).0 15. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .0 Lithuania 5. ratele sinuciderilor sunt mai mici.La nivelul copiilor. pentru bărbaţi. totuși. în 2009 (decese la 100. Diferitele agenții oferă date divergente. rata sinuciderilor este mai ridicată la persoanele de sex masculin decât la cele de sex feminin.0 20. Din acest motiv.000 populație relevantă. Figura 14. Rata sinuciderilor pe sexe. http://www.0 10. la 55% în 2009. al 116 World Health Organization.43 cazuri la 100.0 Feminin 30. marile disparități urban-rural încă persistă. la categoria de vârstă 15-19 ani. cât și de la donorii externi.13 cazuri la 100. Biroul Naţional de Statistică. comparativ cu 5. TransMONEE 2010.0 Date: UNICEF. La fel ca în cazul tulburărilor de sănătate mentală. 117 Ratele de mortalitate datorate sinuciderilor: 32. Statistical Yearbook of the Republic of Moldova 2010.4 Accesul la apă și facilități sanitare Ponderea persoanelor cu acces la surse îmbunătățite de apă a crescut considerabil în Moldova. Serviciile comunitare disponibile depind în foarte mare măsură de sprijinul donatorilor externi.

partea de sud a țării fiind dezavantajată. 121 Guvernul Republicii Moldova. Criuleni. asociate unui risc crescut de poluare microbiană. Ialoveni. Întreruperile aprovizionării cu apă. ceea ce mărește riscul de boli acute diareice sau parazitare. Mid-Term Review. se așteaptă ca țara să fie supusă riscului de deficit de apă. UNICEF. Summary Report Study on the Quality of Water. Leadership Area. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 120 Proiect de 45 milioane euro de îmbunătăţire a accesului la apă și canalizare în Moldova. Adolescent Health and Development. Ministry of Health. poluarea apei pentru consum uman cu nitrați. se produc cel mai des în zona sudică. Unul din patru copii este expus unui risc major de sănătate în urma consumului de apă la școală. cât și 118 UNICEF. 2010: 91. Unul din șase copii din Moldova riscă să se îmbolnăvească de diaree acută din cauza apei poluate. Human Development Report 2009-2010. UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. în ciuda proiectelor extensive pentru aprovizionarea cu apă și canalizare. unul din fiecare zece copii folosește WC-uri care nu satisfac normele sanitare. The Second Millennium Development Goals Report. Taraclia și Fălești. Edinet. Dondușeni. Republic of Moldova. 2011. 2009: 36. 119 UNICEF. TransMONEE 2011 Database. Ștefan Voda. 2010: 95. Școlile din zonele rurale au rămas în urmă atât în ceea ce privește disponibilitatea. Proporția de școli cu condiții nesatisfăcătoare de igienă este mai mare în zonele rurale decât în cele urbane. fluor și bor.119 Mai mult. De asemenea. 2010. Summary Report Study on the Quality of Water. Raioanele cu cel mai mare risc123 sunt Șoldănești. 122 UNDP.121 Acest studiu aduce dovezi noi asupra disparităților urban-rural: Aproximativ o treime din școlile din zonele rurale nu au un sistem de aprovizionare cu apă.122 Factorii de risc sunt microbieni. 80% din școlile care nu satisfac cerințele referitoare la zonele de protecție sanitară din jurul surselor de apă sunt localizate în zonele rurale.118 Există disparități regionale semnificative în ceea ce privește disponibilitatea apei potabile. a fost subiectul unui studiu efectuat în școlile din Moldova. la condiții de salubrizare și igienă. Proporția de școli conectate la rețeaua de apă este cea mai scăzută (sub 20%) în raionul Șoldănești. realizate cu sprijinul Comisiei Europene. Sanitation and Hygiene Practices in the schools of Moldova. 123 UNICEF. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 51 . Sanitation and Hygiene Practices in the schools of Moldova.120 Accesul copiilor la surse sigure de apă. Ungheni. Găgăuzia (Ciadir-Lunga). în următorii ani. Soroca.doilea raport ODM pentru Moldova evaluează ca ‘improbabile’ șansele țării de a atinge țintele referitoare la accesul la facilități îmbunătățite de canalizare și salubritate.

De exemplu.2% nu au săpun (față de 11. folosirii de prosoape de unică folosință.9%). la școală.8% în zonele urbane). uscătoarelor de mâini și WC-urilor.5% din PIB în 2009. iar 29.9% din PIB în 2007.125 mai mult decât în țările vecine. dar mai puțin decât media UE-27. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Majoritatea populației care nu avea asigurare medicală lucra pe cont propriu în agricultură (48. bugetul de stat și din programe cu finanțare internațională dedicate unor probleme de sănătate specifice.126 Acoperirea populației cu asigurări medicale ridică probleme de echitate.2% din școlile rurale au chiuvete în stare proastă (comparativ cu 3. în zonele rurale. Același studiu a subliniat că 30% din populația cu cel mai mic nivel al veniturilor (prima quintilă de venit) nu avea asigurare medicală. 126 UNICEF. Mai mult. 26. România și Ucraina. din care 51.7% în zonele urbane). ajungând la 6. șomeri (19. Summary Report Study on the Quality of Water.5% în 2009. 125 Riscul de sănătate este evaluat pe baza proporţiei de elevi expuși la factorii de risc.starea tehnică a chiuvetelor.7% din populație avea asigurare medicală.4% în 2008 și 6.7% cumpărându-și propria asigurare medicală. nu au acces la WC-uri de interior. 124 Ibid. săpunului. numai 22. 5.1 Capacitatea instituțională Finanțarea sistemului și asigurările medicale Reforma sistemului sanitar a fost marcată de introducerea în 2004 a sistemului de asigurări medicale obligatorii.5. Sistemul este finanțat din Fondul Asigurărilor Medicale Obligatorii..2%) sau lucrau pe cont propriu în activități non-agricole (9. Alocațiile din bugetul de stat pentru sănătate au crescut în ultimii ani. 127 Cheltuielile generale ale guvernului pentru sănătate au reprezentat 4. 19. 10/232. IMF Country Report Nr.7% din copii au apă curentă acasă.9%). alții erau angajați (21.127 Un studiu efectuat în 2009 de Biroul Național de Statistică a arătat că 79. 2010: 15-18. 2010: 14. adică circa 55% din copii. Aproape toate școlile rurale (95%) au WC-uri exterioare de tip tradițional.9%). ceea ce reprezintă un obstacol important pentru respectarea practicilor de igienă de către aceștia. 52 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Iulie 2010: 11.5 Probleme de capacitate instituțională și politici 3.7% prin plata asigurării lunare și numai 1.124 3.3% asigurare medicală de stat. Sanitation and Hygiene Practices in the schools of Moldova.

129 128 Guvernul Republicii Moldova. În plus. Asistența primară este responsabilitatea medicilor de familie. Ministerul Sănătății are în subordine directă servicii de urgență și instituții medicale specializate. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 53 .136 în 2002 la 1. 2011. Leova (3) și Cimișlia (3.4). copiii sub 5 ani și femeile gravide primesc medicamente gratuite. Report on the Evaluation of the National Development Strategy Implementation During the Period 2009-2010.3 în 2010. Structura organizațională și resursele umane Nivelul administrativ responsabil pentru asistența medicală primară și secundară este nivelul raional. cel municipal fiind în Chișinău. majoritatea amplasate în Chișinău. guvernul a pus un accent din ce în ce mai mare pe dezvoltarea și susținerea medicinei de familie. Pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației din țară. față de 32 în 2009. Asistența secundară este acordată prin intermediul spitalelor amplasate în centrele de raion. de la 2.5 medici de familie la 10. 129 Ministerul Sănătăţii. Raioanele din nord și capitala Chișinău sunt acoperite mult mai bine cu medici de familie.1). În mod corespunzător. 128 Numărul absolut de medici de familie a cunoscut un declin constant. numărul de medici de familie raportat la numărul de locuitori a scăzut de la 5.8 în 2003 la 5. În zonele rurale. Procedura de separare a început în 2008.000 de locuitori. în conformitate cu prevederile legale. dar există asistenți medicali de familie.Toți copiii din grupa de vârstă 0-18 ani beneficiază de asigurare medicală gratuită. Numărul de Centre de Sănătate care funcționează pe bază de contract încheiat direct cu Casa Națională a Asigurărilor Medicale a crescut la 54. mai ales în localitățile mici nu sunt medici de familie. 2010. Rata alocărilor de la Fondul Asigurărilor Medicale Obligatorii a fost menținută la 30%.9). ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.873 în 2010. A fost aprobată o Strategie de Dezvoltare a Asistenței Medicale Primare pentru perioada 2010-2013. Asistența medicală primară a fost separată juridic de spitale și de serviciile ambulatorii. Hâncești (2. Raport Anual în Sănătate 2010. mult mai puțin decât media UE-27 de 8. Lipsa de medici de familie este foarte accentuată în raioanele Cantemir (2.

(http://www. Numai 30% din medicii pediatrii lucrează în cadrul sistemului de sănătate. p. Doar o treime din numărul total de ginecologi pregătiți în perioada 2003-2009 lucrează în cadrul sistemului public de sănătate. Dacă această proporție nu va crește.3 20 5.Figura 15. majoritatea în Chișinău.6 70 60 50 40 29.000 de locuitori.md/ areas/statistics/indik/) Figura 16. NCHM.5 80 64. 25.3 10 8. Medici de familie la 10. și Centrul Naţional pentru Managementul Sănătăţii. va fi nevoie de până la 12 ani pentru a acoperi deficitul de doctori din zonele rurale. care este media UE-27.5 0 Medici Angaja ţi medicali cu studii medii Moldova EU Medici de familie Date: Ministerul Sănătăţii (2011). 130 Ibid. nu numai medicii de familie. statisticile131 referitoare la medicii specializați arată o situație îngrijorătoare pentru sănătatea copilului și femeii. 131 Galbur (2010).000 locuitori 90 77. Harta a fost elaborată folosind SPD2. cu 29. Moldova rămâne în dezavantaj. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . datele pentru 2010.130 Având în vedere toți medicii.000 locuitori Deficitul de medici de familie la nivelul țării este estimat la 290 de doctori. datele pentru 2009. în timp ce 10 raioane nu au medici neonatologi. 54 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.8 doctori la 10. În șapte raioane. Personal medical la 10. Mai mult.cnms.8 30 32. numai 25 din 60 de medici de familie proaspăt absolvenți aleg să lucreze în zonele rurale. există câte un singur medic pediatru. iar un raion nu are nici unul. În cursul unui an. Cu toate acestea. față de 32. discrepanța dintre Moldova și statele membre UE scade.

Fragmentarea îngrijirii specializate și lipsa mecanismelor de coordonare între sistemul de consiliere psihologică și sistemul psihiatric a dus la deficiențe în culegerea de date. în 2010. Drept rezultat. Ministry of Health. De aceea.Referitor la sănătatea mentală. Ministerul Sănătății eliberează 200 de certificate pentru doctori și 300 de certificate pentru personal medical cu educație secundară.000 persoane erau angajate în sectorul sănătății și asistenței sociale. În Moldova. numărul de salariați din sănătate și asistență socială a crescut după 2008. pe termen mediu și lung. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Adolescent Health and Development. viabilitatea lor este nesigură.md. Al doilea este lipsa de continuitate în cazul sistemului primar de sănătate. Transnistria nu este inclusă. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 55 . UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. Datele se referă la media lunară a angajaţilor. 133 Biroul Naţional de Statistică.statistica. numărul de salariați din sectorul sanitar a continuat să scadă și după 2008. National Human Development Report 2010/2011. servicii de îngrijire a copiilor. ținând cont de faptul că o parte din personalul specializat (în special dintre cei cu educație secundară în domeniu) nu cer certificate de studii pentru că au în vedere slujbe neoficiale în străinătate (spre exemplu. studiul132 despre Sănătatea și Dezvoltarea Adolescenților (2009) identifică mai multe neajunsuri ale furnizării de servicii. care sunt necesare pentru a lucra în străinătate. Primul se referă la lipsa de psihologi și personal psihiatric în zonele rurale. http://statbank.000 de doctori și asistente medicale au părăsit sistemul între 1996 și 1999.000 angajați din sistemul sanitar au făcut acest lucru în perioada 2000-2008. Managementul resurselor umane din sistemul sanitar este serios afectat de două aspecte negative. Numărul certificatelor subestimează însă numărul de specialiști care au părăsit sistemul.134 O estimare a fenomenului poate fi dedusă și din numărul de certificate eliberate de Ministerul Sănătății pentru legalizarea studiilor. 2011: 83. 134 UN. Moldova are mai puțin de 65 poziții de personal medical cu studii secundare la 10. peste 61. serviciile dezvoltate la nivelul comunității au o acoperire geografică limitată și depind în mare măsură de finanțarea de la donatorii internaționali. 2009: 35-37. Primul aspect este migrarea în masă a profesioniștilor. iar alți 10. În fiecare an. Leadership Area. Peste 9. în numai 17 din 35 de raioane există psihiatrii specializați în copii.).000 de locuitori. Similar cu alte programe de sănătate publică. 132 Nu este disponibilă o evaluare a acoperirii și calităţii serviciilor medicale mentale pentru copii și adolescenţi. Mid-Term Review. UNICEF. față de 77. a persoanelor în vârstă etc.5 media UE-27. În schimb. După un declin accentuat. Majoritatea acestor salariați sunt femei (80%) și lucrează în sectorul public (97%).133 Această creștere a fost legată de reforma sistemului de protecție socială și de creșterea corespunzătoare a numărului de asistenți sociali (vezi capitolul Protecția Copilului).

136 Guvernul Republicii Moldova. din lipsa datelor actualizate. mai ales pentru grupurile 135 Nemerenco. În 2005-2006. 2010: 70. 2007. Poverty and Social Exclusion in the WHO European Region: health systems respond. pentru îmbunătățirea politicii de management a personalului medical.136 Astfel.Al doilea aspect se referă la disparitățile considerabile dintre zonele urbane și rurale ale țării. Factori care împiedică accesul la servicii de sănătate Lipsa unei asigurări medicale împiedică accesul la servicii de sănătate pentru circa 20% din populație. 56 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.66 milioane MDL pentru acești specialiști (30. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . 70. numai 23% din gospodăriile Roma aveau o asigurare medicală. În plus. a fost înființată o bază de date cu resursele umane din domeniul sănătății.137 Nu este clar dacă situația s-a îmbunătățit sau nu în ultimii ani.000 MDL pentru fiecare doctor și 24. Report on the Evaluation of the National Development Strategy Implementation During the Period 2009-2010.000 MDL pentru fiecare asistent medical). Nivelul slab de informare a populației este un factor suplimentar care obstrucționează accesul la îngrijiri medicale. Guvernul a făcut eforturi de a angaja personal medical în mediul rural.135 Din anul 2006. Notă: Date din raportările contabile ale Ministerului Sănătăţii. 2006-2009 270 Angajaţi 220 Demişi 246 225 TOTAL=Angajaţi-Demişi 170 120 120 70 51 63 67 75 84 20 -30 2006 2007 2008 Doctori 2009 2006 2007 2008 2009 Asistenţi medicali cu educaţie secundară Sursa: Guvernul Moldovei (2010). 417 tineri specialiști au fost angajați (72 doctori și 345 asistenți medicali). in World Health Organization Europe. fiind alocate 7. mai ales tineri specialiști. Republic of Moldova: children living in poverty – implications for the health system. Roma in the Republic of Moldova. 137 UNDP. Numărul de tineri specialiști din instituțiile medicale din zonele rurale și din raioanele care beneficiază de facilități în Moldova. 2010: 141. p.. Accesul populației Roma la serviciile de sănătate este problematic în Moldova. ceea ce reprezenta la acea vreme circa jumătate din proporția aferentă întregii populații. În primele 8 luni din 2010. Figura 17. ca și în alte țări. un număr crescând de medici de familie și de asistenți medicali au fost distribuiți în mediul rural. A.

nu există nici un fel de doctor. dat fiind nivelul lor scăzut de informare. talentele personale și comunicare. prevenirea HIV. Raportul Anual în Sănătate (2009)140 identifică 200 de localități rurale unde doctorul vine doar de două-trei ori pe săptămână. Leadership Area. pentru copiii cu dizabilități. alimentaţie sănătoasă și drepturile copilului. femeile sărace și femeile de etnie Roma tind să acceseze în mai mică măsură serviciile medicale profilactice. UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. 61. Balti și în zece raioane.vulnerabile cum sunt cei săraci. sănătatea mentală. amplasate în Chișinău. pe de altă parte. Drept urmare. 2010: 32. Activităţile de informare sunt orientate spre sănătatea reproductivă. În aceste clinici. gospodăriile cu persoane cu handicap și familiile cu trei sau mai mulți copii. familiile numeroase sau populația Roma. Raport Anual în Sănătate 2009. stil sănătos de viaţă.141 În plus. inclusiv cu privire la universalitatea asigurării medicale pentru copii și femeile gravide. 139 Ministerul Sănătăţii. 2011: 88. 141 UNDP. prevenirea violenţei. 143 Ibid.5% din gospodării au acces limitat la serviciile de sănătate din cauza localizării în zone îndepărtate. Date de la Biroul Naţional de Statistică. National Human Development Report 2010/2011. și acestea nu ajung la cei mai vulnerabili sau la adolescenții cu risc. Părinții și adolescenții din aceste grupuri au un nivel scăzut de cunoștințe în domeniul sănătății. Regional study on Social Exclusion. echipe multidisciplinare oferă servicii cum sunt consultaţii de obstretică-ginecologie. deși servicii de consiliere şi testare voluntară sunt disponibile începând din 2008 în toate raioanele. Ministry of Health. iar testarea este gratuită. sunt disponibile 12 clinici care furnizează servicii medicale prietenoase tinerilor. dar și din cauza prejudecăților 138 National Human Development Report. Cele mai dezavantajate grupuri includ părinții singuri cu copii. Spre exemplu. serviciile de intervenție timpurie au fost dezvoltate doar în 4 raioane (vezi Figura 8).142 Alți factori care împiedică accesul la serviciile de sănătate țin de practicile populației sau ale personalului medical. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 57 . asistenţi sociali. Date din UNDP RBEC (2009). Adolescent Health and Development. TB și hepatitei. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. are atitudini discriminatorii și nu păstrează confidenţialitatea cu privire la copiii și familiile afectate de HIV/SIDA.138 O anchetă din 2008 efectuată de Ministerul Sănătății a arătat că aproximativ o treime din populație nu cunoștea serviciile medicale incluse în asigurarea medicală. În alte 25 de sate. foarte puțini adolescenți se testează pentru HIV. 142 UNICEF. servicii specializate de medicină internă. Mid-Term Review. 5. 140 Ministerul Sănătăţii. Un alt exemplu. 2010: 87. mai ales datorită insuficienței serviciilor medicale în zonele rurale.143 Personalul medical. psihologie sau psihiatrie.139 Infrastructura subdezvoltată și costurile legate de transport sunt de asemenea factori care îngreunează accesul la ocrotirea sănătății. În 2009. consiliere și management privind bolile cu transmitere sexuală. În Republica Moldova. consultaţii de urologie.1% din gospodăriile cu trei sau mai mulți copii nu mergeau la doctor întrucât credeau că nu au asigurare medicală. Servicii de sănătate prietenoase tinerilor sunt furnizate numai în 10 raioane din 35. Rezultatele sondajului de opinie privind gradul de satisfacţie al pacienţilor la nivel naţional pe parcursul anului 2008. 2009: 31-32. 2009: 24.

întrucât asigurarea medicală nu acoperă decât o mică parte din costurile legate de tratamentul și medicația acestora. 145 European Observatory on Health Systems and Policies. Perceptions and experiences of household representatives and businessmen regarding corruption in the Republic of Moldova. 2008: 49-50.149 144 UNDP. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . 58 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 146 O medie de 200 plăţi informale cu o ‘mită’ medie de 783 lei. Moldova. 2011: 9. Health Systems in Transition. costurile adiționale pentru servicii medicale îngreunează accesul la servicii de sănătate pentru majoritatea gospodăriilor. costul serviciilor de reabilitare este destul de ridicat. În plus.5. Health System Review. Cea mai mare parte din aceste cheltuieli sunt pentru medicamente. vol.10. În plus. co-plata bunurilor și serviciilor incluse în asigurarea medicală și plățile informale către personalul sanitar. sub formă de mită.afișate de personalul medical (mai ales împotriva populației Roma) sau a plăților suplimentare directe către personalul medical. 2011: 10. Pentru a merge la spital. Impact of public transfer payments on poverty and well being of the most vulnerable families in the Republic of Moldova. 147 Comportamente și atitudini părtinitoare ale unor medici sunt raportate și de părinții din gospodării sărace. medicale şi farmaceutice de calitate. in the context of transition from category-based to means-testing social assistance. ceea ce sporește și mai mult costurile adiționale. 148 UNICEF. mai ales având în vedere eforturile lor constante de a asigura tratamentul medical atunci când unul din copiii lor este bolnav. 2007. inclusiv în scopul îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului sunt incluse în Programul de Activitate al Guvernului pentru 2011-2014 între prioritățile din domeniul sănătății populației. persoanele cu dizabilităţi trebuie să închirieze o mașină. Ca strategie de adaptare. 2009:21. Sursa: Transparency International. o gripă) tratându-și copiii cu mijloace tradiționale. Needs assessment of persons with severe disabilities and their families. aceștia percep accesul la servicii medicale ca fiind nesatisfăcător. Roma in the Republic of Moldova. Din acest motiv. Bunăstare’ pentru anii 2011-2014. 2011: 72.148 3.144 De altfel. Democraţie.2 Politici: probleme și soluții Asigurarea accesului tuturor cetăţenilor Republicii Moldova la servicii de sănătate publică. în celelalte cazuri (spre exemplu. un studiu al Transparency International a arătat că instituțiile de sănătate ‘colectează’ cel mai mare număr de plăți informale de la gospodării.146 Situația este și mai gravă în cazul persoanelor cu dizabilităţi (inclusiv copii).145 Acestea includ plățile directe pentru bunurile și serviciile care nu sunt acoperite de asigurarea medicală. 147 Oxford Policy Management. 149 Programul de activitate al Guvernului ‘Integrarea Europeană: Libertate. ei merg la doctor numai când boala se agravează sau apar complicații.

UNICEF sprijină de asemenea Ministerul Sănătății în elaborarea Ghidului Părinților și Adolescenților care are menirea de a îmbunătăți cunoștințele și practicile părinților pentru îngrijirea și dezvoltarea copiilor. în anul 2010. criterii socio-economice și distribuție geografică (inclusiv Transnistria).151 Această inițiativă este foarte relevantă dacă avem în vedere că în Moldova aproape 20% din decesele copiilor sub 5 ani au loc la domiciliu. 2010. într-o manieră coerentă și continuă. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.Statistici și studii O problemă importantă pentru monitorizarea accesului la serviciile de sănătate o reprezintă calitatea datelor statistice. iar fenomenul poate fi în mare parte cauzat de numărul mare de copii lăsați nesupravegheați de părinții care au plecat la muncă în străinătate. în majoritatea cazurilor din cauze ce pot fi prevenite. contribuind astfel la prevenirea mortalității infantile și a copiilor cu vârste sub 5 ani. Republica Moldova trebuie să facă progrese semnificative în furnizarea. Raport Anual în Sănătate 2010. 2011: 61. la domiciliu și în primele 24 de ore de spitalizare. etnie.150 Un proiect pilot pentru testarea acestui mecanism a fost elaborat în patru raioane cu sprijinul Fundației Lumos și UNICEF Moldova. 1182/ 22 Decembrie. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 59 . sunt necesare statistici dezagregate în funcție de vârstă. a indicatorilor statistici utilizați la nivel internațional în domenii precum tulburările mentale. 150 Hotărârea Guvernului nr. Mortalitatea infantilă Pentru a îmbunătăți eficacitatea politicilor în domeniul ocrotirii sănătății. Oricum. Pentru proiectarea de politici și programe bazate pe dovezi. sunt necesare studii aprofundate în arii în care datele lipsesc sau sunt insuficiente. rămâne de văzut măsura în care își va atinge obiectivele acest proiect. În această privință. cum sunt suicidul sau mamele adolescente. atât timp cât serviciile de educație parentală lipsesc. gen. Guvernul Republicii Moldova a emis un Regulament asupra mecanismului de colaborare intersectorială în domeniul medico-social în vederea prevenirii şi reducerii ratei mortalităţii infantile şi a copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani. În același timp. Acest proiect pilot urmărește să elaboreze și să testeze mecanismul de referire care ar trebui să ajute la identificarea timpurie a familiilor vulnerabile și să asigure referirea acestora către serviciile sociale și sanitare. 151 Ministerul Sănătăţii.

2010: 73. 2009: 28-30. inclusiv de cele mai sărace care concentrează gospodăriile cu mulți copii. precum și îmbunătățiri legislative aduse 152 Guvernul Republicii Moldova. mai ales a celor în situații de risc) și a programelor de distribuire de prezervative gratuite.152 Pe de altă parte. Republic of Moldova. The World Bank. ceea ce duce la o incidență ridicată la tineri a sarcinilor nedorite și a bolilor cu transmitere sexuală. reducerea numărului de sarcini la adolescente este un aspect critic. mamele care alăptează și copiii sub 3 ani) și extinderea gradului de acoperire a Programului de dezvoltarea timpurie a copiilor. ținând cont de faptul că reducerea consumului de hrană (atât din punct de vedere al cantității. Accesul gratuit la metode contraceptive moderne trebuie de asemenea extins.153 Copii cu dizabilități Recomandările154 referitoare la politicile adresate copiilor cu dizabilități se axează pe dezvoltarea serviciilor de intervenție timpurie. 153 UN. mai ales în rândul grupurilor de risc. cu accent pe copiii mici (0-7 ani) care sunt cei mai vulnerabili la malnutriție. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . În acest sens. instituirea unui sistem unic de intervenție timpurie susținut de stat. Malnutriția Cele mai recente analize asupra impactului crizei economice recomandă consolidarea eforturilor pentru prevenirea malnutriției copiilor (prin continuarea distribuției de hrană pe perioada iernii către femeile gravide. Assessment and Recommendation on Child Disability Prevention and Care System in Moldova. Acestea includ dezvoltarea unor asemenea servicii în cadrul centrelor medicilor de familie.Sănătatea maternă Îmbunătățirea accesului la servicii de îngrijire medicală. mai ales în zonele rurale. The Second Millennium Development Goals Report. Impact of the Economic Crisis on Poverty and Social Exclusion in the Republic of Moldova. 2009: 39-45. precum și reducerea sărăciei sunt considerate priorități ale politicii de reducere a mortalității materne. 154 UNICEF. Cunoștințele despre comportamentele sexuale sigure trebuie mult îmbunătățite întrucât comportamentele periculoase continuă să fie dominante la tineri. Acest lucru este de o deosebită importanță în vreme de criză. implementarea la un nivel adecvat a protocoalelor de monitorizare și tratare a femeilor în perioada de sarcină. serviciile prietenoase pentru tineri pot fi extinse și întărite prin dezvoltarea activităților de outreach (servicii adaptate necesităților tinerilor și adolescenților. cât și al calității hranei) reprezintă principala strategie de adaptare folosită de majoritatea gospodăriilor. 60 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. cursuri de pregătire pentru cadre.

deoarece datele statistice existente nu furnizează informații riguroase despre incidența. au fost realizate progrese atât la nivelul cadrului legal și de politici. iar lipsurile sunt și mai mari în asigurarea îngrijirii copiilor și adolescenților. sănătatea reproducerii și sănătatea mentală. Sistemul este fragmentat și lipsit de coordonare între sistemul educațional și cel sanitar. Sănătatea mentală și sinuciderea Elaborarea unei politici bazate pe dovezi în acest domeniu nu este posibilă în acest moment. serviciile comunitare de sprijin pe termen lung a reintegrării copiilor cu tulburări mentale sau de comportament în familie și comunitate sunt puține și depind în mare măsură de finanțarea de la donatorii externi. mecanismul de referire între cele două sectoare nu este reglementat. au fost înființate 12 clinici prietenoase pentru tineri (din 2008.metodologiilor și practicilor de lucru cu familiile care au copii cu dizabilități. În plus. prevenirea infecțiilor cu HIV și a bolilor cu transmitere sexuală. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 61 . În plus. Cu sprijinul donatorilor internaționali. Diferența față de clasificările standard folosite în țările europene introduce noi dificultăți. Politicile de sănătate sunt bine definite și includ activități specifice pentru tineret. Serviciile de sănătate mentală sunt insuficiente. Asigurarea medicală gratuită acoperă copiii și tinerii de până la 18 ani. printre care o strategie națională și programe care adresează stilurile de viață sănătoase. și în realitate nici nu există. Guvernul a inițiat și implementat Legea tineretului. actualul sistem de monitorizare nu furnizează informații care să permită evaluarea rezultatelor și indicatorilor cheie asupra funcționării sistemului de sănătate mentală. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Începând din 2008 este de asemenea disponibilă în fiecare raion o rețea națională de centre de consiliere și testare HIV voluntară (35 de centre finanțate de la fondul de asigurări de sănătate). cât și mecanismul de referire. în conformitate cu standardele europene. Strategia pentru Tineret 2009-2013 și un Plan de acțiune pentru 2009 finanțat de la bugetul de stat. cât și cu privire la furnizarea de servicii. În fapt. atât în ceea ce privește culegerea de date. distribuția. În întreaga țară au fost înființate mai multe mecanisme de împuternicire și participare a tinerilor. precum și revizuirea Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. structura și cauzele tulburărilor mentale la adolescenți. finanțate de la fondul de asigurări de sănătate). Sănătatea și dezvoltarea adolescenților În acest domeniu.

Mai sunt, totuși, lacune care trebuie rezolvate. Politicile și programele naționale
nu sunt țintite către adolescenții din grupurile de risc și nici către sub-populații
specifice la nivelul cărora intervențiile ar putea avea cel mai mare impact.155
Serviciile prietenoase pentru tineri au o acoperire geografică limitată și nu
includ programe de outreach adresate adolescenților din grupurile de risc,
cum sunt tinerii din mediul rural, cei din familiile incomplete și/sau sărace, cei
lipsiți de supravegherea părinților sau tinerii cu comportamente riscante. Încă
nu există politici publice coerente la nivel național pentru educația obligatorie
a tinerilor care să contribuie la creșterea nivelului de cunoștințe despre HIV/
SIDA și despre stilul de viață sănătos.156 Serviciile și activitățile medicale de
prevenire sunt subdezvoltate și cronic subfinanțate. În același timp, ele nu
sunt integrate cu serviciile de tratament. În sfârșit, alocările bugetare nu
acoperă toate activitățile prevăzute in strategiile sau programele naționale.
De cele mai multe ori, alocările bugetare acoperă cheltuielile pentru salarii și
întreținerea infrastructurii, rămânând puțin pentru implementarea activităților.
HIV/SIDA
Ca răspuns la provocările crescânde date de răspândirea HIV/SIDA, în vederea
atingerii țintelor ODM, un nou Plan Guvernamental pentru perioada care a
mai rămas a fost adoptat în 2010, Programul Național pentru Prevenirea
și Controlul HIV/SIDA și a Infecțiilor cu Transmitere Sexuală (ITS) 20112015. Ariile prioritare de intervenție sunt următoarele:157
Dezvoltarea și extinderea activităților de prevenire pentru
populația generală, inclusiv cea din zonele rurale, pentru migranți
și alte grupuri cu risc ridicat;
Dezvoltarea continuă a serviciilor de consiliere și testare voluntară;
Dezvoltarea infrastructurii pentru îmbunătățirea accesului
universal la asistență medicală și îngrijire paleativă, prin
descentralizarea tratamentului antiretroviral.

Utilizarea de substanțe
Nu există o estimare oficială a numărului de utilizatori de droguri prin
injectare din Republica Moldova, ceea ce face foarte dificilă elaborarea unui
politici realiste.
155 UNAIDS, Data Synthesis on Tendencies of the HIV epidemic and Impact of HIV prevention interventions in the Republic
of Moldova 2011, 2011; Ministerul Sănătăţii, Raport Anual în Sănătate 2010, 2011.
156 Scutelniciuc et al. (2008); UNICEF, Ministry of Health, Mid-Term Review, UNICEF – Government of the Republic of
Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011, Leadership Area, Adolescent Health and Development, 2009.
157 Ministerul Sănătăţii, Raport Anual în Sănătate 2010, 2011.

62

ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI, EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA

La nivelul țării este disponibilă o rețea extinsă de servicii de reducere a
riscurilor asociate consumului de droguri.158 Volumul serviciilor asigurate de
această rețea a scăzut continuu din cauza scăderii fondurilor după anul 2007.
Sustenabilitatea financiară a serviciilor trebuie avută în vedere pe termen
lung întrucât este finanțată de guvern cu 20%, iar restul este asigurat de
donatorii externi.159
Actualul Program de Reducerea Riscurilor nu include intervenții de
‘întrerupere a ciclului’. Pentru a deveni mai eficace, acest program trebuie
să găsească soluții de extindere a gamei de servicii disponibile și de
acoperire și a cohortelor mai tinere. Altfel, noi generații vor continua să
alimenteze sistemul, mai ales în absența unui program național cuprinzător
de prevenire a consumului de droguri în școli și având în vedere practicile
dominante ale adolescenților utilizatori de droguri injectabile (folosirea în
comun a seringilor și practici sexuale de risc, chiar și printre beneficiarii
programului de reducerea riscurilor). Aceasta va duce în viitor la un număr
persistent mare de copiii care utilizează drogurile prin injectare și, cel mai
probabil, la rate mai mari de infecție cu HIV/ITS.
Convenția-Cadru a OMS privind Controlul asupra Tutunului a fost aprobată,
dar implementarea întârzie. Posibilele măsuri eficiente includ creșterea
semnificativă a prețului la țigări, introducerea unui program de renunțare
la fumat pentru tineri precum și programe educative pentru prevenirea
fumatului.
Referitor la alcool, nu există un program național de prevenire și de reducere
a consumului adresat tinerilor. Aceasta este o lipsă majoră, având în vedere
proporția ridicată și în creștere a adolescenților care beau alcool, băieți și
fete, precum și atitudinile tolerante față de acest comportament periculos.
Accesul la apă și facilități sanitare
Îmbunătățirea accesului la surse sigure de apă și la facilități sanitare necesită
investiții substanțiale, care solicită resurse financiare considerabile atât de
la bugetul de stat, cât și de la donatorii externi.
158 Implementarea Strategiei de reducere a riscului asociat consumului de droguri (începută în 1997) a fost sprijină
în principal de Fundaţia Soros Moldova, precum și de alţi donatori internaţionali. Programele de reducere a răului sunt
disponibile începând din 2000, extinzându-se teritorial începând cu 2003. De la sfârșitul lui 2007, serviciile de schimbare
a acelor erau oferite în 21 de teritorii administrative (cu extinderi în zonele rurale) și în 6 instituţii penitenciare. UNICEF,
Ministry of Health, Mid-Term Review, UNICEF – Government of the Republic of Moldova Country Programme of Cooperation
2007-2011, Leadership Area, Adolescent Health and Development, 2009: 24-25.
159 Guvernul Republicii Moldova, The Second Millennium Development Goals Report, Republic of Moldova, 2010: 81;
UNICEF, Needs Assessment Study Prevention of Mother to Child Transmission Programme in the Republic of Moldova, 2009:
10-11.

ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI, EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA

63

3.6 Recomandări
Îmbunătățirea datelor statistice prin adoptarea metodologiilor
internaționale standard și prin efectuarea de studii aprofundate în
domenii în care lipsesc datele (de exemplu, sănătatea maternă,
sinuciderile, utilizatorii de droguri injectabile, mamele adolescente,
etc.). Pentru proiectarea de politici și programe bazate pe dovezi,
sunt necesare statistici dezagregate în funcție de vârstă, gen,
etnie, criterii socio-economice și distribuție geografică (inclusiv
Transnistria).
Dezvoltarea mecanismelor legale pentru ca sectorul public
să poată contracta ONG-uri pentru furnizarea de servicii
prietenoase tinerilor.
Îmbunătățirea legislației referitoare la metodologia și practicile
de muncă cu familiile copiilor cu dizabilități și revizuirea legii asupra
incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi, în conformitate cu
standardele europene.
Asigurarea finanțării de la Fondul Național de Asigurări și
a mecanismelor de implementare (inclusiv prin externalizarea
serviciilor către ONG-uri) cu precădere pentru servicii medicale
preventive și activități de promovarea a sănătății.
Dezvoltarea la nivel comunitar a serviciilor de identificare
timpurie a familiilor vulnerabile și de referire a acestora
către serviciile sociale și de sănătate, contribuind astfel la
prevenirea mortalității infantile și a copiilor cu vârste sub 5 ani.
Dezvoltarea unui mecanism național de referire între
sistemul de învățământ și sistemul sanitar atât în ceea ce
privește culegerea datelor, cât și în ceea ce privește referirea
copiilor și adolescenților cu tulburări mentale și de comportament.
Introducerea serviciilor de educație parentală, mai ales
pentru părinții copiilor de 0-3 ani.
Continuarea distribuirii de hrană către femeile gravide, mamele
care alăptează și copiii sub 3 ani, pe perioada iernii, precum și
extinderea gradului de acoperire a Programului de dezvoltare
timpurie a copiilor, cu concentrare asupra copiilor de 0-7 ani, pentru
a preveni malnutriția copiilor în timpul perioadelor de criză.

64

ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI, EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA

cum sunt programele de distribuire de prezervative gratuite.). Dezvoltarea serviciilor specializate adresate grupurilor de tineri cu risc maxim (spre exemplu. Pregătirea personalului care vine în contact cu copiii și tinerii (personalul medical și asistenții sociali. includerea de intervenții de ‘întrerupere a ciclului’ în cadrul Programului de Reducere a Riscurilor. mai ales în zonele rurale. și pentru grupurile cele mai vulnerabile (inclusiv regiunea Transnistria). mai ales în zonele rurale). Creșterea capacității serviciilor prietenoase tinerilor de a ajunge la grupurile cele mai vulnerabile (prin activități de outreach) și extinderea gamei de servicii de prevenire disponibile. dar și despre stilul de viață sănătos. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 65 . Dezvoltarea infrastructurii de transport pentru îmbunătățirea accesului geografic la asistență medicală. Introducerea unei politici naționale coerente pentru educație sanitară obligatorie. servicii pe termen lung de reabilitare pentru consumul de droguri și alcool. persoanele de etnie Romă. persoanele infectate cu HIV. etc. contribuind astfel la creșterea nivelului de cunoștințe despre HIV/SIDA. etc.Extinderea accesului geografic la serviciile prietenoase tinerilor.). ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Îmbunătățirea accesului la surse sigure de apă. programe de renunțare de fumat. la facilități de canalizare și salubrizare în școlile și gospodăriile din mediul rural. Colaborare cu mass media pentru promovarea unui stil de viață sănătos și pentru a reduce atitudinile discriminatorii față de grupurile vulnerabile de copii (de ex.

66 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .

Convenția recunoaște că țările vor ajunge să îndeplinească aceste drepturi ‘progresiv și pe baza egalității de șanse’. nici educația parentală sau serviciile de consiliere nu sunt dezvoltate pentru părinții copiilor din aceeași grupă de vârstă. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 67 .4. consfințit de articolele 28 și 29 din Convenția cu privire la Drepturilor Copilului (CRC). Serviciile de educație timpurie pentru copiii de 0-3 ani nu sunt disponibile. Cu toate acestea. Există progrese minore în folosirea practicilor pozitive de îngrijire a copiilor în cadrul familiilor cu copii mici (0-7 ani) din Moldova. Zonele rurale sunt constant dezavantajate. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.160 Asigurarea accesului la învățământul general obligatoriu reprezintă unul din Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului. Grupurile de copii vulnerabili din punct de vedere al accesului la învățământul general obligatoriu sunt copiii din gospodăriile cu 160 UN. 1989.1 Date cheie Care sunt problemele cheie care îi fac pe copii vulnerabili: situație și tendințe? Ratele de înscriere în educația preșcolară au crescut continuu. De asemenea. Convention on the Rights of the Child. DEZVOLTAREA TIMPURIE ȘI EDUCAȚIA Convenția cu privire la drepturile copilului Această secțiune se adresează dreptului copilului la educație. 4. ele sunt încă departe de media UE-27. Ratele brute de înrolare în educația primară și secundară au o tendință descrescătoare.

Rata înscrierii în educația preșcolară a crescut constant și va atinge probabil în 2015 ținta de 78% (pentru copiii de 3-6 ani). 4. 162 Biroul Naţional de Statistică. copiii cu HIV/SIDA. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Sursa: Guvernul Republicii Moldova. Totuși. unii copii încep educaţia primară. întrucât la această vârstă. 2010: 36. a ajuns la 97. din Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. atitudinea negativă și slaba pregătire a profesorilor sunt factori care împiedică accesul copiilor la școală. 68 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.php?l=ro&id=3211&idc=168. există discrepanţe între datele furnizate pentru acest indicator de Biroul Naţional de Statistică și cele de la Ministerul Educaţiei (folosit pentru raportul pe ODM 2007 și pentru stabilirea ţintelor ODM pentru 2010 și 2015). http://www. Cohorta de 0-4 ani a crescut începând cu 2005. că rata este în ceștere.2 Educația preșcolară Educaţia timpurie în Republica Moldova se confruntă cu noi provocări.md/newsview.7%. care au participat la orice formă de educație timpurie. statisticile oficiale162 asupra pregătirii obligatorii pentru școală arată că proporția de copii înscriși în educația primară în 2010/2011. iar numărul de copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate este mare. The Second Millennium Development Goals Report. cu o creștere de 6.2% față de 2009/2010.venituri scăzute (inclusiv gospodăriile cu mulți copii sau familiile monoparentale). Atitudinile intolerante ale populației generale față de copiii cu necesități educaționale speciale sunt larg răspândite. Republic of Moldova. sărăcia. copiii cu părinți migranți în străinătate și copiii din Transnistria. Totuși. copiii de etnie Roma. 161 Rata de înscriere pentru grupa de 6-7 ani este greu de a fi ‘captată’ obiectiv în datele statistice. Accesul geografic.161 În același timp.statistica. Se consideră însă. copiii cu dizabilități. rata este departe de media UE-27 (Figura 18).

Equitable Access to Quality Education. în 2009 încă erau 230 comunități rurale care nu aveau unități de pregătire preșcolară.5 101. 165 IDIS Viitorul. Ministry of Education and Youth of the Republic of Moldova. World Bank Development Indicators.Figura 18. Rata înscrierii în instituțiile de pregătire preșcolară din zona urbană a fost în mod constant de peste 1. Mid-Term Review of the 2007-2011 Program of Cooperation between the Moldovan Government and UNICEF.7 95.0 100.4 70.2 94.0 85.5 ori mai mare decât cea din zonele rurale (Tabelul 3). cele mai dezavantajate sunt Soroca. educație preșcolară (%)163 120. Făleşti. UNICEF. discrepanțe majore între mediul rural și urban. Sângerei și Orhei.7 70.0 0. a ajuns la numai 47. at http://data. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 69 .1 72. Note: Rata brută de înscriere este raportul dintre rata totală de înscriere.0 Roma ni a Mol dova . The Second Millennium Development Goals Report. Republic of Moldova. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.4 55.4 92.0 2000 2001 2002 2005 Date: United Nations Educational. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. regiunea de nord avea cel mai mare număr de localități fără grădinițe.3 59.8 89. and Cultural Organization (UNESCO).7% din grupul de vârstă 3-6 ani.org/data-catalog/world-development-indicators. Scientific. 2010: 37. menit în principal să îi obișnuiască pe copii cu mediul școlar. 42. Institute for Statistics. Rata brută de înrolare. baza de date TransMONEE 2011.2 89.0 40. Educaţia preșcolară se referă la stadiul iniţial al educaţiei organizate. acoperirea cu instituții de pregătire preșcolară este mult mai mică în localitățile rurale.0 Europea n Uni on. Diferenţa în termeni de tendinţă între UE.9 89. și populaţia grupei de vârstă care corespunde oficial nivelului de educaţie arătat.6 2006 2007 2008 80.4 2003 2004 66. La nivel raional. World Bank.0 60. 164 Guvernul Republicii Moldova. România și Moldova se menţine indiferent de metoda de calcul.164 La nivel regional.worldbank. Rata de înscriere în instituțiile preșcolare în zonele rurale. 2008: 20. În prezent. 88. Educaţia preșcolară în Republica Moldova din perspectiva incluziunii și a echităţii sociale. La nivelul țării. 2009: 16.1 46. în 2010. baza de date UNESCO). deși a crescut semnificativ după 2000.0 20. indiferent de vârstă. totuși.165 163 Există diferenţe între calculul ratei brute de înscriere în educaţia preșcolară realizat de diferite surse de date (Eurostat. Există.

Studiul naţional Cunoștinţele.7 71. Pe lângă nivelul de educație.8 62. 168 UNDP.9 68. Nu există diferențe de gen în accesarea educației preșcolare. 2010: 29.7 51.7 41.4 35. cu atât este mai mare probabilitatea înscrierii copiilor în educația preșcolară. Acestea sunt copiii Roma. atitudinile și practicile familiilor în domeniul îngrijirii și dezvoltării timpurii a copiilor. The Second Millennium Development Goals Report. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . National Human Development Report. mai ales în perioada rece a anului. UNICEF. Pe de o parte. Educaţia în Republica Moldova 2010/2011. Cheltuielile medii pentru grădiniţă ale gospodăriilor cu copii de 0-7 ani au crescut de aproape două ori între 2003 și 2009 (de la 282 MDL la 538 MDL). plățile informale.2 57.2 Rural 29.5 60.1 34. Guvernul Republicii Moldova. În acest fel. Nivelul de educație al mamei influențează puternic participarea copiilor la educația preșcolară. 167 Guvernul Republicii Moldova.2 50. 2011: 37..8 48. ei economisesc bani în perioadele când câștigurile sunt mici.8 39.Tabelul 3.6 70.3 42.1 Urban 56. 70 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 2010: 7172. Totuși. IDIS Viitorul. Cu cât este mai ridicat nivelul de educație al mamelor. În 2008. ținând cont de cheltuielile din ce în ce mai mari și de plățile informale cerute.167 Mai mulți factori împiedică accesul copiilor la educația preșcolară. părinții săraci și cei din zona rurală preferă să-și țină copiii acasă în loc să-i trimită la grădiniță. Publicaţie statistică. 2008: 30.1 53.166 Notă: Rata brută de înscriere în instituţiile de pregătire preșcolară este raportul dintre copiii de 3 ani sau mai mult înscriși în instituţiile de pregătire preșcolară și populaţia grupului de vârstă corespunzătoare nivelului de educaţie (3-6 ani). Date SADI.7 Sursa: Biroul Naţional de Statistică.2 65. conceptul de educație incluzivă la nivelul preșcolar este încă departe de a fi operațional.0 42. trei grupuri de copii au rate de înscriere considerabil mai mici în educația preșcolară.168 Cei mai importanți factori includ infrastructura slabă de transport și educațională.6 47.0 67. nivelul de educație al părinților și atitudinea acestora față de educație. Republic of Moldova. atitudinea față de educație are și ea importanță. Rata brută de înscriere în instituții de pregătire preșcolară.3 45.2 47. From Social Exclusion towards Inclusive Human Development.5 44. Educaţia preșcolară în Republica Moldova din perspectiva incluziunii și a echităţii sociale. copiii din familiile cu venituri mici (inclusiv gospodăriile cu copii mulți și familiile monoparentale) și copiii cu dizabilități. 2008: 5. 2010: 35. 169 Ibid.8 73.7 56.0 66. 33 de grădinițe 166 Biroul Naţional de Statistică.169 Alți părinți consideră că bunicii sau alte rude au mai bine grijă de copii decât instituțiile preșcolare. pe zone de rezidență (% din copii de 3-6 ani) 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Moldova 34. Pentru copiii cu dizabilități.4 44.1 54.

Assessment and Recommendation on Child Disability Prevention and Care System in Moldova. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 71 . specialiștii consideră că grupul de vârstă de 0-3 ani este vulnerabil din punct de vedere al educației. rata brută de înrolare a atins 93. O cercetare recentă172 arată un progres minor în utilizarea practicilor pozitive de îngrijire a copiilor la familiile cu copii mici (0-7 ani) din Moldova. Ambele rate au urmat o tendință descrescătoare începând din 2005.pentru copiii cu nevoi speciale lucrau în grupe specializate.. Studiul naţional Cunoștinţele.173 4.1% pentru educația secundară. 173 Al doilea raport ODM pentru Moldova recomandă începerea educaţiei părinţilor înainte de concepere.171 Cunoștințele. numărul părinților care se joacă cu copiii lor a crescut la 92%. Între 2003 și 2009. Având în vedere nivelul redus de cunoștințe și folosire a practicilor pozitive de îngrijire a copiilor din Moldova. De aceea. 2010: 25-26. educaţia prenatală. atitudinile și practicile părinților au un rol cheie în dezvoltarea timpurie a copiilor. urmată de programe educaţionale cu părinţii care au copiii în instituţiile preșcolare sau în sistemul de protecţie a copiilor. atitudinile și practicile familiilor în domeniul îngrijirii și dezvoltării timpurii a copiilor. nici ținta de 98% pentru 2015 nu pare probabil a fi atinsă. a scăzut (de la 37% în 2003 la 30% în 2009). nici cele de consiliere. Numai 5% dintre acestea sunt de acord ca grădinițele din comunitatea lor să fie frecventate și de copiii cu dizabilități și numai 46% și-ar lăsa copiii să se joace cu copii cu dizabilități. 172 Ibid. Foarte dezavantajați sunt copiii din gospodăriile cu venituri mici și din zonele rurale (cu observația că apartenența etnică a respondenților nu a fost înregistrată). Guvernul Republicii Moldova. 2010: 21. 171 UNICEF. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. În anul școlar 2010/2011. în condițiile unor dotări slabe cu cărți pentru copii a gospodăriilor (26% din familii nu au nici o carte). De asemenea.170 În plus. Copiii cu dizabilități mentale medii sau severe nu sunt integrați deloc în sistemul preșcolar.267 copii cu dizabilități ușoare. pentru părinții copiilor din aceeași grupă de vârstă. Serviciile de educație preșcolară pentru copiii de 0-3 ani nu sunt disponibile. 2009.6% pentru educația primară și 88. atitudinile tolerante față de copiii cu nevoi speciale sunt alarmant de scăzute printre familiile cu copii mici (0-7 ani). Proporția de părinți care le citesc copiilor lor.1 Accesul la educație Ținta ODM pentru 2010 stabilită la 95% pentru educația generală obligatorie nu a fost atinsă.3. nu sunt dezvoltate nici serviciile de educație parentală. însă. Date din 2009. Cea mai mare pierdere 170 UNICEF.3 Educația primară și secundară 4. totalizând 2.

9 101. numai rata brută de înrolare în ciclul primar a crescut. În zonele urbane. exprimată procentual. 175 Proporţia populaţiei în vârstă de 18-24 ani cu nivel gimnazial de educaţie sau care nu și-a completat studiile gimnaziale și care nu urmează nici o formă de educaţie și formare profesională.htm . cu diferențe mari între urban și rural (31% în rural față de 7% în urban). în timp ce nivelul din educația secundară a urmat tendința generală negativă. Figura 19. Acest indicator este folosit acum pentru a monitoriza în mod constant. 72 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. În consecință. Al doilea indicator arată că cei care părăsesc școala timpuriu174 reprezentau 20. în timp ce rata părăsirii timpurii este calculată numai la cerere. unde ratele au scăzut cu circa -6% atât la nivelul primar.3 86. din totalul populaţiei în varstă de 18-24 ani.9 85 87.3 87. din totalul populaţiei în varstă de 18-24 ani. Date de la Ancheta Forţei de Muncă.6 Primar total. 88 90. exprimată procentual. 176 http://ec.1 Primar Rural. diferența urban-rural a crescut mult. Date de la Ancheta Forţei de Muncă. 93.1% din categoria de vârstă 18-24 ani.9%. la nivelul UE. în 2008. Sustainable and Inclusive Growth . pe de altă parte. 104 100 Secundar Urban.4 100. Strategy for Smart. 88. 84. 174 Proporţia populaţiei în vârstă de 18-24 ani cu nivel gimnazial de educaţie sau care nu și-a completat studiile gimnaziale și care nu urmează nici o formă de educaţie și formare profesională. Rata brută de înrolare după zona de rezidență (%) 110 105 102. Educaţia în Republica Moldova. Alți indicatori relevanți pentru monitorizarea accesului la educație includ rata abandonului școlar și rata părăsirii timpurii a școlii.Europe 2020.4 Primar Urban.6 95 90 Secundar total.6 102.5 100.3 Secundar Rural.eu/europe2020/index_en.europa. Valoarea este mare în context european.3 85.a fost înregistrată în zonele rurale. 95.175 Tendințele descrescătoare176 ale înscrierii în învățământul general obligatoriu sunt determinate de factori care țin de slaba infrastructură în zonele rurale. unde media UE-27 pentru 2008 este de 14. Datele despre abandonul școlar nu sunt disponibile pentru Moldova. cât și la cel secundar. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .3 80 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Date: Biroul Naţional de Statistică. 2010/2011 și 2008/2009.

Proporția variază între 0. cheltuielile lunare de consum per membru de familie au fost reduse semnificativ. The Second Millennium Development Goals Report. în timp de educația secundară superioară este de numai 20%. Gospodăriile din mediul rural cheltuiesc de până la trei ori mai puțin din bugetul lor decât gospodăriile din mediul urban și de șapte ori mai puțin decât gospodăriile din orașele mari (0.177 Gospodăriile cu copii din Republica Moldova cheltuiesc pentru educație mai puțin de 1% din bugetul total al gospodăriei.2% pentru gospodăriile cu venituri scăzute. față de 6% din copiii non-Roma. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 73 .4%). 179 UN. ceea ce produce valori scăzute ale indicatorului despre învăţământul general obligatoriu. resursele fiind realocate în principal pentru educație (și mai puțin spre sănătate. care concentrează familiile cu copii mulți. Plăţile informale în învăţământul preuniversitar și accesul egal la educaţie. abandonul școlar este foarte ridicat.2% față de 0. Equitable Access to Quality Education. copiii cu părinți migranți și copiii din Transnistria. Principalele motive de abandon școlar la copiii Roma includ costul ridicat al studiilor (34%).1-0. Ministry of Economy. 2007. 177 Acesta este parţial efectul practicii de comasare a doi ani în unul. The Second Millennium Development Goals Report. Gospodăriile cu copii au făcut cele mai semnificative reduceri în consumul alimentar (și în alte domenii). și 1.9% din bugetul total al gospodăriei pentru educație. 2009: 39-45. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. copiii cu dizabilități. Institutul de Politici Publice. Grupurile de copii cu rate de înscriere în învățământul general obligatoriu considerabil mai scăzute includ copiii din gospodăriile cu venituri reduse (inclusiv gospodăriile cu mulți copii și familiile monoparentale). 2010: 32. Copiii din familiile sărace (inclusiv gospodăriile cu mulți copii și familiile monoparentale) ca și cei din zonele rurale au un acces semnificativ mai scăzut la educația obligatorie.4%). În timpul crizei. În cadrul grupului 7-15 ani. Familiile monoparentale cheltuiesc mai puțin cu educația (0. 2009. Republic of Moldova. întreținerea casei. care este redus și mai mult de prezența plăților informale. 2010: 37.178 Copiii Roma întâmpină multiple obstacole în accesarea educației obligatorii. copiii cu HIV/SIDA. 2010: 22-23. 178 Guvernul Republicii Moldova. UNICEF. The World Bank. copiii de etnie Roma. Corespunzător. Republic of Moldova. 43% din copiii Roma nu merg la școală. întrucât înrolarea în educația secundară este de numai 45% (față de 94% la copiii non-Roma). În timpul crizei. Ministry of Education and Youth of the Republic of Moldova. respectiv față de 1. primar și secundar. Mid-Term Review of the 2007-2011 Program of Cooperation between the Moldovan Government and UNICEF.6%. Raport privind sărăcia si impactul politicilor 2009. Există diferențe semnificative în rata de înscriere a copiilor Roma și nonRoma. comunicații și altele). Impact of the Economic Crisis on Poverty and Social Exclusion in the Republic of Moldova.179 Un studiu PNUD din 2007 arată că scăderea ratei de înrolare a copiilor Roma începe chiar din școala primară. comun ambelor cicluri.5% în cele mai bogate gospodării.de atitudinile și practicile personalului didactic sau de alte aspecte care împiedică grupuri specifice de copii să acceseze sau să continue educația. familiile cu copii alocă 0.

Aceste subgrupuri au fost menționate ca grupuri vulnerabile în capitolul despre sănătate. ca și deficiența de metodologii.182 ceea ce arată nevoia clară de studii suplimentare despre această subpopulație de copii din Moldova.321 copii cu dizabilități. Support to the National Development Strategy. (vezi și secţiunea 5. O parte din profesori consideră că integrarea copiilor cu nevoi educaționale speciale înseamnă schimbarea centrului de atenție și. Lipsa facilităților fizice (inclusiv în școli). The Situation of Roma Children in Moldova.boala (7%) și distanța mare până la școală (5%).183 În cazul în care profesorul vine acasă.181 Cei înscriși studiază în școli specializate sau acasă. din perspectiva educației incluzive. 2009.100 de copii cu dizabilităţi (0-18 ani) se află în instituţii rezidenţiale speciale din subordinea Ministerului Sănătăţii sau a Ministerului Muncii. Situaţia copiilor din Republica Moldova în anul 2010. 2011: 12-13. acest lucru nu durează mult timp. 181 UNDP.000 de copii. În plus. 74 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. migrația întregii familii și discriminarea percepută în școală. Alte subgrupuri de populație pentru care este necesară culegerea de date referitoare la educație sunt mamele adolescente și utilizatorii de droguri injectabile. lipsa de cadre pregătite pentru educația incluzivă. căsătoria timpurie. Nu există informații sistematice despre restul de circa 11. Roma in the Republic of Moldova. Date pentru 2005-2006. Prevederile legale stipulează că în cazul în care copilul nu poate merge la școala normală. Motivațiile subiective se referă la atitudinile părinților (nivelul necesar de educație este considerat a fi unul scăzut de mulți dintre părinți). Alți profesori consideră că integrarea copiilor cu nevoi educaționale speciale ar impune constrângeri bugetare instituțiilor educaționale. 182 Biroul Naţional de Statistică. 2011. Needs Assessment of Persons with Severe Disabilities and Their Families. O altă parte semnalează o marginalizare și excludere a copiilor cu dizabilități. Totuși. 185 UNICEF. 2007: 61-62.148 de copiii sunt înscriși la școală. un profesor trebuie să îl/o învețe acasă. numai 3. pentru identificarea completă a cauzelor profunde ale vulnerabilității trebuie avută în vedere și educația. alți copii ar fi dezavantajați.3) 184 Oxford Policy Management.184 Un studiu185 asupra profesorilor și elevilor din Moldova arată atitudinile dominante în sistemul național de educație. Protecţiei Sociale și Familiei. un recent studiu calitativ arată că nu așa stau lucrurile în majoritatea cazurilor. Date pentru 2005-2006. 66. iar alții invocă atitudinile intolerante ale populației 180 UNICEF. echipamente și instrumente îi ‘forțează’ pe părinții copiilor cu dizabilități să aleagă instituția rezidențială. profesorii nu au aptitudinile și metodologiile necesare pentru educația copiilor cu dizabilități. dintr-un total de 15. în situația frecventării școlilor din învățământul de masă. în consecință. 2010: 23.180 Copiii cu dizabilități au o participare foarte scăzută în învățământul de masă. 183 Circa 1. Assessment and Recommendation on Child Disability Prevention and Care System in Moldova. Ultimul motiv este considerat de conducătorii Roma a fi cel mai important. Cu toate acestea. În 2010/2011. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .

În acest sens. Relațiile cu persoanele care au grijă de acești copii nu 186 UNICEF. Ei evită să informeze școala că familia lor este afectată de HIV.față de copiii cu dizabilități. Spre deosebire de profesori. Cimișlia. Pe de altă parte.. 189 Biroul Naţional de Statistică. facilități fizice pentru acces. copiii sunt mai deschiși decât profesorii la incluziunea educațională a copiilor cu HIV/SIDA.188 În această privință. Approaches to Social Exclusion in the Republic of Moldova.2% în 2006 la 24% în 2008. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 188 Scutelniciuc et al. studiile disponibile sunt de acord asupra următoarelor caracteristici și tendințe.186 În acest mediu de prejudecăți. În mod similar. Cu toate acestea. pentru a include copiii cu dizabilități în cadrul învățământului de masă. deși copiii îi acceptă mai mult decât adulții (profesorii și părinții copiilor sănătoși). chiar și în acest caz. În opinia profesorilor.. Studiu Educaţia de bază în Republica Moldova din perspectiva școlii prietenoase copilului. la comportamente sociale nedorite sau la abandon școlar. majoritatea copiilor se simt singuri. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 75 . părinții care au copii infectați cu HIV au dezvoltat strategii de supraviețuire. 187 Ibid. copiii din zonele rurale sunt mai puțin toleranți și. pregătirea profesorilor. cu atât elevii sunt mai toleranți față de copiii infectați cu HIV. încercând chiar să-i și evite.189 Pe de o parte. 2009: 36. 35. iar 28% nu sunt deloc de acord). la relațiile sexuale precoce.187 Proporția de copii de vârstă școlară care au părinți la muncă în străinătate din numărul total de copii a crescut de la 18. Totuși. 2008: 10. copiii sunt mai dispuși să accepte copiii cu dizabilități în calitate de colegi (40% din copii sunt complet de acord. copiii cu HIV/SIDA pot fi marginalizați. După plecarea părinților. cadrele didactice se autoevaluează ca având un nivel scăzut de cunoștințe despre strategiile pedagogice adecvate copiilor cu dizabilități. Fălești și Florești. pentru a minimiza riscul de reacții negative din partea personalului sau a copiilor. 30% sunt parțial de acord. lipsa de supraveghere îi face pe copii mai vulnerabili la diferite riscuri legate de abuzul de substanțe (droguri. migrația părinților pentru muncă în străinătate îmbunătățește condițiile de viață ale copiilor care au rămas acasă. 2009: 30. Cu toate acestea. Ministerul Educaţiei și Tineretului din Republica Moldova. atât timp cât trimit bani acasă. Cele mai mari ponderi sunt înregistrate în raioanele Basarabeasca. elevii au declarat că ar fi mai atenți cu copiii infectați cu HIV/SIDA. ar fi nevoie de următoarele: schimbarea programei (diferențiată și adaptată). triști și nesiguri emoțional. nivelul de acceptanță este mai degrabă pentru copiii cu dizabilități fizice decât pentru cei cu dizabilități intelectuale. actualizarea manualelor. modificări ale sistemului de evaluare. Cu cât este mai mare nivelul de cunoaștere despre mecanismele de transmitere și metodele de protecție. 2010: 126. alcool).

Majoritatea îngrijitorilor tind să neglijeze domeniul educațional. Școlile au obligația de a înscrie elevii la începutul fiecărui an școlar. performanțele școlare scad. Cu toate acestea. Studiu efectuat în 128 comunităţi din Moldova de Institutul de Știinţe Educaţionale. 191 Tiron. În al doilea rând. Pe total. Totuși. Protecţiei Sociale și Familiei. Lipsa de supraveghere și sprijin duce la absenteism școlar. dar școlile nici nu urmăresc situația lor. UNICEF. în timpul crizei. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Copiii sub nivelul scăzut reprezintă 9% la citire. The impact of parental deprivation on the development of children left behind by Moldovan migrants. 2010. nici nu oferă servicii de consiliere. 2007. From Social Exclusion towards Inclusive Human Development.3. lipsa de interes pentru școală și chiar la abandon școlar. 4. Transnistria nu este integrată în procesul Bologna de creare a unui spațiu unic european al educației superioare. 76 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Numai 3% din elevii din Moldova au un nivel avansat de citire. Relația familieșcoală este foarte slabă. În numai 20% din școlile din regiune copiii pot studia în limba română. în majoritatea cazurilor. 2008. National Human Development Report. în regiunea Transnistria. Unii invidiază condițiile mai bune ale elevilor. 20% au un nivel ridicat. remitenţele au scăzut sau chiar au încetat astfel că cel puțin o parte din acești copii au suferit scăderi bruște și consistente ale venitului în 2010-2011. educația în limba maternă este o provocare pentru copiii moldoveni. Moldova este aproape de media internațională. UNDP. Rezultatele testelor Centrelor Internaționale TIMSS și PIRLS191 arată o calitate destul de slabă a educației.190 Prima. Nici instituțiile comunității nu fac acest lucru. studiile asupra copiilor lăsaţi fără îngrijire părintească din cauza migraţiei se bazează pe metode calitative sau pe sondaje de opinie. 2010: 77. Performanțele academice ale copiilor se pot schimba în ambele direcții. Referitor la copiii din Transnistria. UNICEF și CRIC. În multe cazuri. 2011. 2009: 10. au dificultăți în încercarea de a accesa școlile de pe malul drept. și nu pe indicatori ai rezultatelor educaţionale.2 Calitatea educației Informațiile disponibile despre calitatea educației în Moldova datează din 2006 (PIRLS) și 2003 (TIMSS).sunt totdeauna suficient de apropiate pentru a satisface nevoia copiilor de sprijin moral. există două tipuri de probleme în accesul la învățământul general obligatoriu. iar 41% au un nivel intermediar și 24% au un nivel scăzut. 190 În Moldova. Approaches to Social Exclusion in the Republic of Moldova. Profesorii au atitudini diferite față de copiii care au rămas fără îngrijire părintească. relațiile cu îngrijitorii și cu familia rămasă acasă sunt tensionate. elevii moldoveni cu diplomă de la instituțiile educaționale din Transnistria. Ministerul Muncii. Necesităţile specifice ale copiilor și vârstnicilor lăsaţi fără îngrijirea membrilor de familie plecaţi la muncă peste hotare. 23% din elevi la matematică și 17% la științe. întrucât copiii migranților sunt adesea văzuți ca fiind mai degrabă o categorie privilegiată decât una vulnerabilă. Alți profesori oferă sprijin emoțional și simpatie. Biroul Naţional de Statistică. 2006. Situation of children left behind by migrating parents. De aceea.

Același studiu explică lipsa de satisfacție față de educația primită mai ales în școlile vocaționale. 192 Disponibil în baza de date UNICEF. 193 European Training Foundation. însoțite de un interes scăzut al profesorilor. Un studiu recent asupra dezvoltării capitalului uman în Moldova194 constată o tendință de scădere a calității educației specializate (vocaționale.192 indică o tendință descrescătoare. Mulți dintre elevii școlilor vocaționale sunt viitori migranți. după părăsirea sistemului educațional. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Intrarea tinerilor pe piaţa muncii. Deși specialiștii consideră că după reformă. în ultimii 20 de ani. post-secundare non-terțiare și superioare). interpretarea datelor trebuie să aibă în vedere schimbările în legislație care permit promovarea în clasa următoare chiar dacă elevul nu are note de trecere. științe și citire (note medii) Rezultate la matematică (clasa 8) 467 Rezultate la științe (clasa 8) 474 Rezultate la citire (clasa 4) 500 Moldova 460 472 500 Letonia 508 512 541 Media internațională Federația Rusă 508 514 565 Lituania 502 519 537 România 476 470 489 Bulgaria 475 479 547 Date: Rezultate TIMSS și PIRLS în European Training Foundation. 2010: 23. să găsească un loc de muncă a scăzut semnificativ.195 Factorii explicativi cheie pentru calitatea educației au fost atribuiți calității profesorilor și a programei.193 În plus. 28 Alți indicatori ai calității educației se regăsesc în datele statistice referitoare la ratele de repetenție sau la ratele de supraviețuire. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 77 . Datele oficiale de la Biroul Național de Statistică arată că. proporția de tineri (15-34 ani) care a reușit. considerații importante referitoare la calitatea educației privesc intrarea tineretului pe piața muncii. Overview of the Relationship between Human Capital Development and Equity in the Republic of Moldova. Rezultatele elevilor la matematică. Ratele de repetenție. cu o programă și o bază materială învechită. ceea ce duce la acumularea de cunoștințe irelevante pentru piața muncii. Overview of the Relationship between Human Capital Development and Equity in the Republic of Moldova.Tabelul 4. 194 European Training Foundation. 2010. mai ales pentru bărbați. TransMONEE 2011. cu date disponibile numai pentru 2007/2008. Totuși. 195 Biroul Naţional de Statistică. Overview of the Relationship between Human Capital Development and Equity in the Republic of Moldova (2010). 2010. Observația se bazează pe percepțiile angajatorilor și angajaților privind gradul de pregătire la intrarea pe piața muncii. p.

1 Capacitatea instituțională Finanțarea Sistemul educațional din Moldova are un sistem de învățământ obligatoriu de 9 ani.5% din PIB în 2009. 2009: 653. Ponderea în PIB alocată educației în Moldova reflectă pe de o parte responsabilitățile administrative ale Ministerului Educației. de la 4.1% în 2006.0% în 2007.2% în 2008.6%. Equitable Access to Quality Education. și 8. percepțiile subiective ale părinților.4 Probleme de capacitate instituțională și politici 4. 2009: 17-18. Alocațiile de la bugetul de stat au crescut continuu. care este încă 196 Guvernul Republicii Moldova. Sursa datelor: IMF Country Report No. 197 Institutul de Știinţe ale Educaţiei. Evaluarea curriculumului școlar – perspectiva de modernizare. Învățământul general obligatoriu este gratuit pentru toți copiii între 0-16 ani. 8. Sistemul este finanțat de la bugetul de stat și din programe internaționale de finanțare dedicate unor aspecte specifice.programa a fost rarefiată. 78 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 10/232. 4. cheltuielile publice pentru educație sunt încă scăzute în Moldova.197 Recomandările de îmbunătățire includ. un accent mai mare pe dezvoltarea competențelor. În acest context. în 2009).198 Cota din PIB alocată educației plasează Moldova pe primul loc în comparație cu statele membre UE (media UE-27 este de 5. în termeni absoluți. Educația copiilor până la vârsta de trei ani este responsabilitatea părinților.5% în 2000. promovarea valorilor democratice şi a unei școli prietenoase copilului. alături de respectul pentru drepturile individuale și responsabilitățile față de comunitate și societate. mai ales referitor la educația sexuală și utilizarea de substanțe. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . 2010: 37. cu un maxim de 8% în Danemarca și un minim de 4.199 Totuși. o proporție mai mare din programă lăsată la decizia școlii. la 9. 198 Cheltuielile generale ale guvernului pentru educaţie au reprezentat 7. accentuarea dobândirii deprinderilor de viață ar putea aduce rezultate în diferite domenii. deși au crescut considerabil în ultimii ani. Mid-Term Review of the 2007-2011 Program of Cooperation between the Moldovan Government and UNICEF. asigurarea educației pentru viața personală.2% din PIB în 2005.4. Iulie 2010: 11. între altele.1% în România. The Second Millennium Development Goals Report. UNICEF. Republic of Moldova. elevilor și profesorilor încă o consideră supraîncărcată. 8. inclusiv în cele identificate în capitolul referitor la Sănătate și Nutriţie. 199 Baza de date Eurostat (Cheltuielile generale ale guvernului pe funcţii – COFOG) la data de 13 august 2011. Ministry of Education and Youth of the Republic of Moldova.196 Evaluarea programei efectuată în 2009 de Institutul de Științe ale Educației arată că versiunea actuală a programei ‘acordă puțină atenție pentru gestionarea înțeleaptă a vieții personale’. Educația preșcolară începe la vârsta de 3 ani.

multe școli se află în condiții precare. 201 UNICEF.201 care includ: (i) finanțarea pe instituție. 2009: 80. împreună cu autoritățile publice locale. Equitable Access to Quality Education. 29% din școli nu au sistem de încălzire și 49% nu au apă și canalizare.4) 200 Guvernul Republicii Moldova. Ministerul Educaţiei și Tineretului din Republica Moldova. (iii) ponderea ridicată a personalului administrativ (care nu este legat de procesul educațional). 202 UNICEF. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 79 . 203 UNICEF. The Second Millennium Development Goals Report. rețeaua de instituții de învățământ a fost mărită în cazul grădinițelor. în loc de finanțarea pe elev. Pe de altă parte. care duc la o centralizare excesivă și o reprezentare insuficientă a părinților și a comunităților locale în luarea deciziilor referitoare la educația copiilor. Studiu Educaţia de bază în Republica Moldova din perspectiva școlii prietenoase copilului. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 2009. dar redusă pentru școli. Autoritățile locale sunt responsabile de organizarea transportului la școală. În perioada 2000-2010. (iv) numărul în scădere al elevilor raportat la profesori și personalul administrativ. Direcţiile de Educație.202 Cu toate acestea. asigură înscrierea în învățământul obligatoriu a copiilor în vârstă de până la 16 ani. noua Strategia consolidată de dezvoltare a învățământului pentru anii 2011-2015 anunță diferite acțiuni care este de așteptat să contribuie la evoluții pozitive. Structura organizațională și resursele umane Ministerul Educației este instituția administrației publice centrale responsabilă cu proiectarea politicilor educaționale și are în subordine Direcţiile de Educație. care sunt organizate la nivel raional și municipal. în loc de performanță. Republic of Moldova.203 (vezi și secțiunea 3. Rapoartele anterioare au atras atenția asupra anumitor probleme legislative. precum și de ocrotirea sănătății și nutriția copiilor. Studiu Educaţia de bază în Republica Moldova din perspectiva școlii prietenoase copilului. Ministry of Education and Youth of the Republic of Moldova. 84 școli au fost închise din cauza numărului mic de elevi. 2010: 31. (ii) salariile scăzute și puternic influențate de vechime. 2009: 22. Mid-Term Review of the 2007-2011 Program of Cooperation between the Moldovan Government and UNICEF. Ministerul Educaţiei și Tineretului al Republicii Moldova. Pe partea de infrastructură. În zonele rurale. În plus. ceea ce face ca tinerele cadre să plece din sistem sau să nu dorească să intre în sistem.responsabil de un număr mare de instituții rezidențiale.200 Eficiența cheltuielilor publice în educație este destul de scăzută dintr-o serie de cauze. al doilea raport ODM pentru Moldova arată că alocările financiare crescute nu au fost transpuse în îmbunătățirea calității educației.

Cea mai mare parte a lor lucrau în sectorul public (98%). mult mai scăzut decât în sistemul de sănătate. Deși salariile au crescut. Soluţiile de transport sunt identificate așa cum este menţionat în componenta (ii). Școlile selectate care vor fi regrupate la nivel de raion vor fi selectate din comunităţile cu număr mic de elevi. (iii) introducerea finanțării pe elev.207 Alte aspecte relevante pentru sistemul educațional din Moldova se referă la salarii. așa numite școli ‘centrale’. Sursă: Tiron (2009). (iv) descentralizarea financiară la nivel de instituție de educație.000 de profesori. National Human Development Report. primul aspect este migrarea în masă a personalului didactic.205 În Moldova. 5. Datele se referă la media lunară de angajaţi. 204 (ii) dezvoltarea sistemului de transport școlar. 192 instituţii de învăţământ general cu 92. 204 Școlile de circumscripţie vor grupa elevii din mai multe comunităţi. Ca și în cazul sectorului sănătății.359 copii. sectorul educației avea peste 119. Datele pentru educaţia primară și secundară includ instituţiile subordonate Ministerului Educaţiei de pe malul stâng al Nistrului. From Social Exclusion towards Inclusive Human Developmen. În acest context este implementată reforma optimizării rețelei școlare care urmărește o folosire mai eficientă a fondurilor prin următoarele acțiuni cheie: (i) crearea de școli de circumscripție. Veniturile mici (și în scădere în timpul crizei) ale gospodăriilor.000 de profesori. 207 UNDP. sunt încă la un nivel scăzut în sistemul educațional. erau femei (74%).206 Managementul resurselor umane din sistemul de educație este influențat de mai multe aspecte. Notă: Celelalte instituţii din Transnistria includ 176 instituţii preșcolare cu 21. în 2010.md. 2010: 31. iar numărul angajaților manifesta o tendință continuă de scădere începând cu anul 2006. Republic of Moldova.statistica. Medium Term Development Priorities. Statisticile oficiale indică peste 12. 206 Biroul Naţional de Statistică. mai ales din zonele rurale. Instituțiile de învățământ din Moldova (număr) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Schimbare 2010-2000 Preșcolare 1135 1128 1192 1246 1269 1295 1305 1334 1349 1362 1381 246 Primare și secundare 1573 1584 1587 1583 1577 1558 1546 1541 1526 1512 1489 -84 Date: Biroul Naţional de Statistică. http://statbank. 80 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. p. care au părăsit sistemul între 1995 și 1999. 2011: 68. Sistemul educațional este influențat negativ de factori demografici și economici.Figura 20. Rethink Moldova. iar statisticile neoficiale menționează cifra de peste 20.352 de elevi și 2 instituţii de educaţie terţiară. precum și incidența ridicată a sărăciei de consum scad și mai mult populația școlară. la atractivitatea muncii și la tendința puternică de îmbătrânire a forței de muncă din sistem. Rata scăzută a natalității a dus la scăderea cohortelor de copii care intră în sistem. Transnistria nu este inclusă. 205 Guvernul Republicii Moldova.000 salariați. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . unde costurile de funcţionare sunt din ce în ce mai mari.

2 2265.1 Average monthly wage on economy (nominal.6 98. 209 European Training Foundation. http://statbank. 210 UNICEF. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Impactul acestui program nu a fost însă evaluat încă. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 81 .0 . dar o mare parte au și peste 1.8 1209. MDL 710.5 89. pozitive în opinia directorilor de școli și ai reprezentanților Ministerului Educației. în 2008 a fost elaborat un program guvernamental pentru asigurarea de locuințe gratuite în zonele rurale pentru tinerii specialiști cu studii terțiare și cu studii post-universitate din instituțiile publice. În sectorul educațional norma de muncă este mare.7 881.0 77.5 1703. Educaţia în Republica Moldova 2010/2011.6 77.6 82. majoritatea profesorilor au până la 1.9 71.4 .md Notă: Indicatori bazaţi pe datele culese în toate întreprinderile cu 19 sau mai mulţi angajaţi.0 2529. Teacher Quality and Teacher Work Conditions in the Republic of Moldova.211 208 Biroul Naţional de Statistică. profesorii pensionari au dreptul legal de a cumula pensia (mică) cu salariul (mic).nominal.7 1697.5 norme.9 97. Astfel.% national average monthly wage 64.6% în în anul școlar 2010/2011.6 2971. Rezultatele au fost. astfel încât condițiile de trai ale personalului didactic au fost menținute la un nivel acceptabil.7 . Acesta este parțial și efectul salariilor mici.1 78.3 . Pentru a crește atractivitatea postului. Forța de muncă din sector are o puternică tendință de îmbătrânire. Transnistria nu este inclusă. Salariile brute în sectoarele sociale din Moldova.209 profesorii pensionari erau angajați pentru a ocupa posturile vacante din școli. atât în zonele urbane.3 65. Mai mult.3 1351. MDL 844.7 1016.7 1333.208 Pe măsură ce tot mai puțini tineri absolvenți aplicau sau erau recrutați pentru posturi de profesori. Atractivitatea slujbei de profesor este scăzută.statistica.% national average monthly wage 76.4 66. pe sector 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 1103.6% în anul școlar 2000/2001 la 19.2 1670. Overview of the Relationship between Human Capital Development and Equity in the Republic of Moldova. 211 Ibid. de la 6. MDL) Education Health and social assistance Date: Biroul Naţional de Statistică. mai ales în zonele rurale. cât și în cele rurale. astfel încât calitatea educației a fost menținută chiar și în condițiile unor salarii mici. 2010: 30.7 2747.2 2886. Ca măsură de motivare financiară.5 2135. 2010: 43.nominal.6 2361.5 norme. 210 Profesorii pensionari care au reintrat în sistem sunt experimentați și bine calificați. Proporția de profesori la vârsta pensionării din personalul total a crescut constant.. 2010: 42-43. totuși.1 1318.7 79. s-a permis acumularea a mai mult de o normă de predare pe profesor.Tabelul 5. în școlile primare și secundare.1 2065.4 66.5 2718. 2011: 57.

Acest lucru este valabil și pentru cele 50-60 comunități izolate de populație Roma. supra-aglomerarea instituțiilor limitează accesul copiilor la educația preșcolară. 213 IDIS Viitorul. familiile dependente de agricultură. în Chișinău. 82 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 2010: 52-54. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . își iau copiii de la grădiniță în timpul iernii pentru a reduce cheltuielile gospodăriei. O parte din profesori au o atitudine ostilă față de copiii cu dificultăți de învățare sau cu dizabilități. nici pentru părinți. National Human Development Report. Alții 212 UNICEF. ca și în alte orașe. principalele recomandări de politică referitoare la calitatea învățământului și a condițiilor de lucru se referă în principal la asigurarea recrutării și menținerii în sistem a profesorilor tineri. Un copil din zece nu merge la școală pentru că el/ea nu și-a făcut temele. majoritatea profesorilor se autoevaluează cu slabe cunoștințe despre strategiile pedagogice pentru copiii cu dizabilități.8% din familiile cu copii preșcolari (în 2008). pentru două categorii . În 2008.copiii de 0-3 ani și copiii cu dizabilități mentale medii sau severe. 214 UNDP. Pe de altă parte. Educaţia preșcolară în Republica Moldova din perspectiva incluziunii și a echităţii sociale. 215 Sărăcia împiedică accesul la educație și din cauza nevoii de plăți informale. însoțită de dezvoltarea unui sistem comprehensiv de stimulente salariale și bonusuri bazate pe rezultate. Teacher Quality and Teacher Work Conditions in the Republic of Moldova.212 Factori care împiedică accesul la servicii de educație Nu sunt disponibile servicii educaționale. nici pentru copii. mai ales în ceea ce privește școlile secundare. este mai frecventă în părțile de nord și de sud ale țării.213 Lipsa de acces geografic la instituțiile de educație generală obligatorie. În același timp. o parte a profesorilor nu acordă suficient sprijin copiilor care revin la școală sau celor care au rămas acasă după plecarea părinților la muncă în străinătate. Alți copii nu merg la cursuri de frica profesorilor sau a relațiilor conflictuale cu colegii. Ministerul Educaţiei și Tineterului din Republica Moldova. 2008: 30. 2010: 24. 2010: 72. din cauza distanțelor mari și a sistemului subdezvoltat de transport. mărind astfel șansele ca aceștia să abandoneze școala. Mai ales în zonele rurale. The Situation of Roma Children in Moldova. De fapt. în timp ce 2% din profesori au confirmat că fac acest lucru. UNICEF. circa 16% din elevi au declarat că au fost pedepsiți corporal de profesori.Având în vedere cele de mai sus. 2009: 30. 215 UNICEF. mai ales în părțile de sud și de centru ale țării. From Social Exclusion towards Inclusive Human Development. Educaţia de bază în Republica Moldova din perspectiva școlii prietenoase copilului. Accesul geografic la grădinițe este problematic pentru circa 3.214 Atitudinile negative și competențele slabe ale profesorilor reprezintă un alt factor care împiedică accesul copiilor la școală.

217 Programul de activitate al Guvernului ‘Integrarea Europeană: Libertate. Republica Moldova trebuie să realizeze progrese semnificative în furnizarea într-o manieră coerentă și continuă a indicatorilor statistici folosiți la nivel internațional. Democraţie. in the context of transition from category-based to means-testing social assistance. exprimată procentual. Alții. tendințele în scădere de înscriere în învățământul general obligatoriu în zonele rurale. la nivel preșcolar. ratele ridicate de sărăcie și părinții migranți.nu își duc copiii la grădiniță pentru că nu au îmbrăcăminte și încălțăminte corespunzătoare. îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice în educație și promovarea unei educații incluzive reprezintă unele din prioritățile educației preuniversitare menționate în Programul de Activitate al Guvernului pentru anii 2011-2014. precum și mărirea diferenței urban-rural în accesul la școală arată în mod clar nevoia de a rezolva dezavantajele cumulate ale copiilor din zonele rurale: slaba infrastructură școlară și de transport. mai ales accesul la educație preșcolară. 216 UNICEF.4. în multe localități. autoritățile locale oferă ajutor financiar familiilor cu venituri reduse pentru a-și trimite copiii la grădiniță. inclusiv părinții de etnie Roma. în cele din urmă.217 Statistici și studii O problemă importantă referitoare la monitorizarea accesului la educație este calitatea datelor statistice. În final.2 Politici: probleme și soluții Accesul universal la o educație de calitate. mai ales când plouă sau este frig. cum ar fi rata abandonului școlar. au raportat un acces limitat întrucât sunt primiți cu prioritate copiii ai căror părinți au o anumită poziție socială și/sau financiară. din totalul populaţiei în varstă de 18-24 ani. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 218 Proporţia populaţiei în vârstă de 18-24 ani cu nivel gimnazial de educaţie sau care nu și-a completat studiile gimnaziale și care nu urmează nici o formă de educaţie și formare profesională. mai ales din localitățile cu locuri insuficiente în instituțiile preșcolare. primar sau secundar. 4.216 Astfel. În plus. Bunăstare’ pentru anii 2011-2014. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 83 . 2011: 67. 2011: 12. Impact of public transfer payments on poverty and well being of the most vulnerable families in the Republic of Moldova. atitudinea părinților influențează înscrierea copiilor lor în educația preșcolară. Date de la Ancheta Forţei de Muncă. În această privință. pregătirea elevilor pentru viață. Totuși. proporția de copii care au încheiat cu succes învățământul general obligatoriu sau rata de părăsire timpurie a școlii218 (calculată în prezent numai la cerere). distanțele mari. ea poate fi o barieră pentru includerea copiilor cu dizabilități în învățământul de masă.

Circa 11. lipsesc datele și studiile referitoare la situația copiilor cu dizabilități. pentru ei nefiind disponibile nici un fel de date. 220 Centrele comunitare. 84 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. În micile sate care nu au posibilitatea de a deschide grădinițe și de a le menține deschise. a copiilor lipsiți de îngrijirea părinților și a copiilor de etnie Roma. au fost înființate centre comunitare educaționale pentru copiii vulnerabili. standarde de dezvoltare timpurie a copiilor sub 7 ani. împreună cu introducerea unor noi servicii educaționale (psihologice. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . acum mai mult de cinci ani.000 de copii cu dizabilități nu sunt nici înscriși în învățământ. folosirea abordărilor orientate spre tehnologia informației. unde aceștia pot beneficia de pregătire preșcolară. 2010. răspunsul politicii219 include un program mai flexibil de lucru al grădinițelor. Educație pentru Toți – Inițiativa de Acțiune Rapidă a avut contribuții importante la îmbunătățirea bazei materiale și la facilitarea accesului la instituțiile preșcolare. Strategia consolidată de dezvoltare a învăţământului pentru anii 2011-2015. nici în sistemul de îngrijire rezidențială. Un alt program. Copiii lăsați acasă de părinții care au migrat la muncă în străinătate reprezintă aproape un sfert din populația școlară. Același lucru este valabil și pentru mamele adolescente și pentru tinerii care utilizează droguri prin injectare. dezvoltare fizică. Cel mai recent studiu empiric asupra populației Roma a fost efectuat în 2005-2006. Continuarea și extinderea acestui tip de proiecte este crucială pentru asigurarea unui acces mai bun la o pregătire preșcolară de calitate în Republica Moldova. Întrucât Biroul Național de Statistică nu colectează date despre apartenenţa etnică. au un program de 4 ore. dar nu există date referitoare la rezultatele lor şcolare.220 Un program de educație timpurile individualizată pentru copiii din familiile vulnerabile (în 20 de grădinițe) a fost deja implementat cu sprijinul donatorilor internaționali. au fost elaborate o nouă programă școlară.). abandonul etc. absenteismul. situația copiilor Roma este practic necunoscută. diferențierea numărului de ore lucrate la cererea părinților. proiectul Programului de dezvoltare strategică al Ministerului Educației pentru anii 2012-2014 menționează că serviciile de îngrijire și dezvoltare timpurie a copiilor vor fi extinse. Educația preșcolară La nivelul educației preșcolare. În următorii ani.În același timp. în cadrul proiectului ‘Educație 219 Ministerul Educaţiei. precum și standarde profesionale pentru educatori. etc. inclusiv prin reabilitarea centrelor pentru copiii cu dizabilități. Cu ajutorul asistenței tehnice UNICEF. spre deosebire de grădiniţe.

Educația primară și secundară cu accent pe Moldova rurală Guvernul a început încă din 2006 o reformă a educației preuniversitare cu accent deosebit pe zonele rurale. March 24. dar asigurându-se transportul elevilor la școlile ‘centrale’ apropiate. Grupul de vârstă 0-3 ani nu este inclus în acest plan. Dimensiunea claselor va fi mărită la 30-35 elevi. Quality Education in the Rural Areas of Moldova. Finanțarea pe elev va fi testată. Moldova: Letter of Intent. and Technical Memorandum of Understanding. 2006. ceea ce va îmbunătăți probabil eficiența utilizării resurselor în cadrul sistemului.pentru toți’. școlile cu un număr redus de elevi fiind treptat închise. 223 Vor fi reduse 2. iar deciziile de concediere luate de directorii de școală vor fi bazate mai mult pe nevoile economice și pe performanță decât pe vechimea în muncă. au fost organizate cursuri de pregătire pentru profesorii de la clasele 10-12 și a fost înființat un centru pentru examinarea și asigurarea calității.. Memorandum of Economic and Financial Policies. În școlile rurale au fost acordate burse. Project Information Document Quality Education in the Rural Areas of Moldova. pentru creșterea eficienței folosirii bugetului alocat educației. va fi realizată o analiză a tuturor cheltuielilor sociale incluse în bugetul educației.222 Optimizarea rețelei școlare va continua. toate raioanele vor reduce cu 5% personalul din educaţie (reducerea personalului auxiliar și eliminarea posturilor vacante).221 Programa școlară pentru clasele 10-12 a fost actualizată.736 posturi de profesor în anul școlar 2011/2012. iar în anul de învăţământ 2011/2012. 2011. contractele de muncă pe termen limitat vor deveni obligatorii pentru profesorii trecuți de vârsta pensionării. ceea ce va duce la reducerea a 1. De asemenea. Eficiența costurilor este numai una din prioritățile țării. Posturile vacante și administrative vor fi de asemenea reduse. WB. și la 25-30 de elevi în celelalte școli. 2011. în scopul îmbunătățirii calității educației. Toate direcțiile anterioare de acțiune au o componentă de estimare a economisirilor. Implementation Status and Results. calitatea și echitatea educației să fie considerate la fel de importante ca și eficiența.223 În plus. cămine și hrană. Scopul unei asemenea analize este îmbunătățirea alocărilor pentru burse. cu implementare la nivel național începând cu 2013.400 posturi vacante. 222 International Monetary Fund. au fost pilotate formula de finanțare pe student și optimizarea rețelei școlare în două raioane (Căușeni și Rîșcani). Acțiunile sunt menite să sprijine mai ales atingerea țintelor ODM. Pentru următorii ani sunt planificate activități care vor continua și extinde activitățile mai sus-menționate. În 2010. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. implementarea cu succes a reformei necesită ca accesul. Totuși. faţă de nivelul din 2010. În 221 Cu sprijinul World Bank. pentru sporirea nivelului de acces și echitate. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 85 . în școlile mari.

20. În cadrul educației superioare sau profesionale. Statul asigură hrană gratis pentru copiii din școala primară (clasele I-IV). EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . nici în ceea ce privește culegerea de date. absenteism sau abandon școlar. nici pentru mecanismul de referire.510 în 2010. nu a fost pusă la punct coordonarea multi-sectorială între sistemul educațional și cel sanitar pentru copiii cu dificultăți de învățare. Alte domenii de reformă se ocupă de educaţia superioară și de sistemul de învăţare pe toată durata vieţii. Mai mult. 227 Guvernul Republicii Moldova. De exemplu. colaborarea internaţională. 523/11. 226 Hotărârea Guvernului nr.225 O singură inițiativă propune o țintă specifică pentru integrarea în învățământul de masă: numărul de școli care acceptă copii cu nevoi educaționale speciale trebuie să crească anual cu 10 școli. Având în vedere proporția mare a acestor copiii în cadrul întregii populații școlare.2011. copiii părinților migranți prezintă un risc în aceste privințe.352 în 2009 și. crearea de școli de circumscripție („centrale”) și editarea unui ghid metodologic pentru o programă școlară modernizată.231 în 2008 la 2.07. precum și pregătirea profesorilor vor continua.227 Lipsa de îngrijire părintească nu înseamnă neapărat obținerea unor rezultate slabe la învățătură.226 Numărul de burse a crescut de la 2. mai ales pentru familiile sărace.09. 2010: 68. Obiectivul principal se referă la reintegrarea în familie a copiilor cu dizabilități.224 O altă direcție de acțiune urmărește promovarea educației incluzive și dezvoltarea alternativelor educaționale. cuantumul normelor provizorii de cheltuieli în bani pentru elevii orfani şi cei aflaţi sub tutelă/curatelă a crescut de trei ori în 2010 faţă de anul 2008. se impune elaborarea unor 224 La nivelul pregătirii profesionale/vocaţionale. Elevii primesc de asemenea manuale gratuite. 1009/ 01. În același timp. proiectul Programului de dezvoltare strategică al Ministerului Educației pentru anii 2012-2014 integrează inițiativele menționate mai sus într-un program mai mare de reformă care se adresează mai multor provocări. 225 Hotărârea Guvernului nr. dotarea tehnică și materială a școlii. Guvernul a implementat o serie de măsuri pentru reducerea poverii cheltuielilor legate de frecventarea școlii. Multe alte aspecte necesită însă soluții. 86 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. planul nu include acțiuni specifice și pentru alte grupuri de copii vulnerabili în afară de copiii cu dizabilități. procedurile de evaluare și implementarea tehnologiei informaţiei și comunicării în educaţie. Un Program național de dezvoltare a educației incluzive pentru anii 2012-2020 a fost elaborat de Guvern în 2011. Report on the Evaluation of the National Development Strategy Implementation During the Period 2009-2010. Totuși. 2.mod specific. inclusiv extinderea sistemului de transport școlar. Elevii de gimnaziu (clasele V-VIII) din familiile sărace sunt scutiți de taxa pe manuale. respectiv. a fost îmbunătățit mecanismul de acordare de burse pentru copiii din familiile sărace sau pentru copiii orfani.

iar un comitet național a inclus între responsabilitățile sale adaptarea programei școlare la cererile pieței muncii. și (iii) înființarea în toate școlile a unui post de psiholog cu responsabilități clare de monitorizare. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 87 . Până în acest moment. Rata șomajului la tineri continuă să fie ridicată. În acest sens. Necesităţile specifice ale copiilor și vârstnicilor lăsaţi fără îngrijirea membrilor de familie plecaţi la muncă peste hotare. programa școlară a fost îmbunătățită. există totuși o discrepanță între furnizarea de calificări/specializări disponibile în școli (inclusiv în universități) și cerințele pieței. nici calitatea cursurilor de pregătire pentru viață și stiluri sănătoase de viață nu au fost monitorizate sau evaluate. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. contribuind în cele din urmă la creșterea nivelului de migrație a tinerilor.măsuri speciale pentru ei. nici gradul de acoperire. este evidentă nevoia de o pregătire eficientă pentru viață și pentru educație sanitară în școală. Așa cum s-a arătat în capitolul despre Sănătate și Nutriție. au fost republicate 46 de manuale. Având în vedere și proporția mare de copii lipsiți de îngrijirea părinților. au fost organizate cursuri de pregătire pentru profesori. (ii) elaborarea unui Plan de acțiune pentru îmbunătățirea activităților educaționale dedicate acestei categorii. Pentru moment. Raportul de evaluare a implementării Strategiei Naționale de Dezvoltare pentru perioada 2009-2010 (p. Serviciile de consiliere sau orientare a carierei nu sunt dezvoltate. 66-67) precizează acțiunile guvernamentale dedicate creșterii nivelului profesional al forței de muncă pentru o economie mai competitivă. consiliere și terapie a copiilor lipsiți de îngrijirea părinților. O altă problemă de politici publice se referă la dobândirea deprinderilor de viață. Cel mai recent studiu asupra nevoilor copiilor cu părinți migranți228 recomandă: (i) înființarea unui sistem național de evidență și monitorizare prin intermediul școlii. 2011: 12. Protecţiei Sociale și Familiei. tinerii au cunoștințe destul de slabe și practici riscante referitoare la sănătatea reproductivă și utilizarea substanțelor. 228 Ministerul Muncii.

Recentele evoluții din educație au adus agenda echității în prim plan. copiii cu dizabilități. prin adoptarea metodologiilor internaționale și a indicatorilor de impact (de ex. Dezvoltarea unui mecanism național de referire între sistemul educațional și sistemul sanitar atât în ceea ce privește culegerea de date cât și referirea copiilor și adolescenților cu tulburări mentale și de comportament. 88 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. abandonul școlar. reforma programei. părăsirea timpurie a școlii) și prin efectuarea de studii detaliate în zonele unde datele lipsesc din punct de vedere educațional (de ex.4.). Cel mai bun interes al copiilor trebuie să fie principiul care să ghideze măsurile de optimizare a rețelei școlare sau a dimensiunii claselor. Limitările bugetare fac și mai stringentă nevoie unei reforme. mai ales pentru părinții copiilor de 0-3 ani. care reprezintă o proporție importantă din PIB.). Pentru fundamentarea politicilor pe baza datelor. copiii Roma. tinerii care folosesc droguri injectabile. sex. Există o nevoie clară pentru o mai bună eficiență a cheltuielilor publice din educație. copiii care au rămas acasă fără îngrijirea părinților.5 Recomandări Îmbunătățirea datelor statistice. Introducerea serviciilor de educație parentală. Organizarea unui mecanism adecvat de monitorizare a situației copiilor bazat pe indicatori cheie de performanță. mamele adolescente etc. criterii sociale și distribuție geografică (inclusiv Transnistria). statisticile naționale trebuie să fie dezagregate pe vârstă. copiii care sunt lipsiți de îngrijirea părinților. grup etnic. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . stabilirea de centre comunitare. copiii cu HIV/SIDA. Asigurarea de finanțare și implementarea unor mecanisme de promovare a educației incluzive și extinderea gradului de acoperire a grupurilor vulnerabile pentru a include categoriile cu cel mai ridicat risc (de ex. etc. Continuarea inițiativelor care urmăresc extinderea rețelei de grădinițe. prin care să se asigure că reforma structurală în educație nu duce la creșterea vulnerabilității copiilor. prin aranjamente flexibile cum sunt schimbarea numărului de ore lucrătoare. mamele adolescente. pregătirea profesională și îmbunătățirea bazei materiale.

împreună cu actualizarea programei și programe specializate de pregătire pentru abordări pedagogice specifice. persoanele de etnie Romă. persoanele infectate cu HIV. mai ales a celor din zonele rurale. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 89 . etc. Înființarea postului de psiholog în toate școlile. Dezvoltarea infrastructurii de transport pentru îmbunătățirea accesului geografic la educație. asistenți sociali. consiliere și terapie a copiilor lipsiți de îngrijirea părinților și altor categorii de copii cu risc ridicat. mai ales în zonele rurale). canalizare și condiții de igienă în școlile din zonele rurale. Pregătirea profesioniștilor care vin în contact cu copiii și cu tinerii (personal medical. personal din educație. însoțită de dezvoltarea unui sistem comprehensiv de stimulente salariale și bonusuri bazate pe rezultate. Asigurarea recrutării și menţinerii în sistem a tinerilor profesori.). Îmbunătățirea accesului la surse sigure de apă.Dezvoltarea unui sistem național de evidență și monitorizare prin intermediul școlilor pentru copiii lipsiți de îngrijirea părinților și alte categorii de copii cu risc ridicat. Colaborare cu mass media pentru promovarea unui stil de viață sănătos și pentru a reduce atitudinile discriminatorii față de grupurile vulnerabile de copii (de ex. să continue educația sau să intre pe piața muncii. Introducerea unei politici educaționale coerente la nivel național pentru programa educației sanitare obligatorii contribuind astfel la creșterea nivelului de cunoștințe despre HIV/ SIDA. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Dezvoltarea unor servicii de consiliere și de orientare profesională pentru sprijinirea tinerilor. cu responsabilități clare de monitorizare. dar și la dobândirea deprinderilor de viață.

EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .90 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.

lipsa unui acoperiș.229 Termenul de ‘protecția copilului’ este folosit de UNICEF cu referire la prevenirea și răspunsul la violență. rezultate slabe la învățătură. o stare proastă a sănătății fizice sau mentale. de rele tratamente sau de exploatare. (iv) sănătatea mamelor este afectată în mod sever de 229 Articolele 16 și 20 din CDC sunt de asemenea relevante. (ii) educația pentru toți este influențată negativ de căsătoria copiilor și de conflictele armate. copii care muncesc și practici tradiționale dăunătoare. inclusiv abuz sexual. cum este mutilarea/tăierea genitală a femeilor și căsătoria copiilor. UNICEF menționează numai câteva exemple: (i) copiii care muncesc afectează în mod direct obiectivele de eradicare a sărăciei extreme. Copiii care sunt victime ale violenței.5.230 În această privință. vagabondaj și slabe abilități parentale mai târziu în viață. a reprezentantului ori reprezentanţilor legali sau a oricărei persoane căreia i-a fost încredinţat’ (Articolul 19 din Convenția asupra Drepturilor Copilului). EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 91 . inclusiv exploatarea sexuală comercială. de abandon sau neglijenţă. abuzului și neglijenței riscă moartea. fizic sau mental. (iii) mortalitatea copiilor este mai ridicată la copiii separați de mamele lor. toate Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului se referă la aspectele de protecție a copiilor. PROTECȚIA COPILULUI Convenția cu privire la drepturile copilului Acest capitol are în vedere dreptul copilului de a fi protejat ‘împotriva oricăror forme de violenţă. exploatării. 2006: 1. 230 UNICEF. dislocarea. infectarea cu HIV/SIDA. mai ales dacă aceștia sunt instituționalizați. traficul. exploatare și abuz împotriva copiilor. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. în timpul cât se află în îngrijirea părinţilor sau a unuia dintre ei. Child Protection Information Sheets. vătămare sau abuz.

rata copiilor instituționalizați a rămas ridicată. o abordare sistemică a tuturor implicațiilor pentru bunăstarea copiilor depășește scopul acestei lucrări. adică violența și exploatarea. iar alți 83 au fost plasați în servicii familiale alternative. Separarea de părinți influențează dezvoltarea morală și psiho-socială și provoacă anxietate. Pentru a asigura o analiză focusată a situației. Fiecare a cincea gospodărie cu copii are cel puțin un membru în străinătate. Majoritatea copiilor care părăsesc sistemul rezidențial sunt absolvenți. vom aborda subiectul protecției copilului prin următoarele teme: (i) separarea și copiii lipsiți de îngrijirea părintească (inclusiv copiii aflați în sistemul rezidențial. vom aborda aspectele selectate de UNICEF Moldova ca fiind cele mai relevante. Cu toate acestea. educație. (iii) copiii aflați în contact cu legea. În domeniul integrării. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . în 2010. copiii cu părinți migranți și copiii străzii).mutilarea genitală a femeilor. traficul de copii. adoptată în 2008. pentru instituțiile aflate în subordinea Ministerului Educației. (v) exploatarea și abuzul sexual împiedică acțiunile de combatere a infecțiilor cu HIV și (vi) dezastrele de mediu îi fac pe copii mai vulnerabili la exploatare și abuz. Mapping and Assessment Toolkit (UNICEF.1 Date cheie Care sunt aspectele cheie care îi fac pe copii vulnerabili: situația și tendințe? Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani în reducerea numărului de copii aflați în sistemul rezidențial. Complexitatea termenului este evidentă. sănătate. Informațiile despre copiii care nu sunt înscriși în învățământ sunt practic inexistente. numai 518 copii au fost reintegrați în familia biologică extinsă. copiii care muncesc). copiii cu dizabilități aflați în instituții. în conformitate cu Strategia de protecție a copilului a UNICEF. în perioada 2007-2011. sexual și psihologic și neglijați. (ii) violență și exploatare (copii abuzați fizic. securitate și justiție. Reforma sistemului rezidențial a avut un impact destul de scăzut asupra copiilor cu dizabilități. Pentru ei nu există nici un mecanism de suport. 92 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Consolidarea sistemului de protecție a copilului are nevoie de o abordare cuprinzătoare pentru toate sectoarele sociale: bunăstare socială. 2010). Totuși. 5. separarea și copiii care se află în contact cu legea. În acord cu Child Protection Systems.

Moldova are încă una dintre cele mai ridicate rate din regiune.Diferite forme de violență împotriva copiilor cum sunt neglijența domestică. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 93 . cum sunt România sau Bulgaria. 5. abuzul fizic (bătaia). În 2009.000 de locuitori de 0-17 ani. ceea ce însă nu ține cont de calitatea procesului. numărul de delicte comise de minori a crescut în 2010 față de 2009. în timp ce alte țări. rata și intensitatea reformelor au fost specifice fiecărei țări. Cu toate acestea. Delicvența juvenilă în Moldova a scăzut în ultimii ani. rata copiilor instituționalizați a rămas ridicată. întrucât durata. Figura 21 arată o situație similară de ‘start’ pentru România și Moldova în anul 2000. în cifre absolute. au redus considerabil numărul de copii instituționalizați.2 Separarea și copiii lipsiți de îngrijirea părintească Copiii aflați în sistemul rezidențial Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani în reducerea numărului de copii aflați în sistemul rezidențial. exploatarea sexuală comercială și traficul de copii sau copiii care muncesc persistă încă în Moldova. Cu toate acestea. abuzul emoțional/psihologic. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. dacă luăm în considerare proporția de delicte juvenile din totalul numărului de delicte. Această comparație este limitată la indicatorul privind numărul de copii aflați în îngrijire rezidențială la 100.

1. patru instituţii au fost trecute în subordinea autorităţilor locale. 1.099. Datele se referă la 10 instituţii rezidenţiale.datele includ copiii care trăiesc în internate. au implementat Strategia Naţională și Planul de Acţiune corespunzător pentru reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului.1 1. Ucraina . cu două obiective principale: (i) să reducă cu 50% numărul de copii aflați în instituții rezidențiale și (ii) să reorganizeze instituțiile rezidențiale în conformitate cu planul general de acțiune. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .edu. 1.md. în parteneriat cu autorităţile locale și 3 ONG-uri cu experienţă în domeniu. 8 au fost închise în 2009/2010 și 1 transformată în 2010. la 5.043. Copiii aflaţi în instituţii de detenţie sunt în mod obișnuit excluși. numai 518 copii au fost reintegrați în familia biologică extinsă. 10 octombrie 2011. 1. sate SOS etc. Moldova . Monitorizarea implementării strategiei de reformare a sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului. în 2007 (începutul reformei).md. Strategia Naţională şi Planul de Acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012. Sursa: UNICEF. Ca parte a reformei. CCF Moldova și A. Romania – datele includ copiii de 18 ani sau mai mult. datele nu includ Transnistria. Mai 2011.813 copii în 53 de instituții.Figura 21. baza de date TransMONEE 2011. din care 1 instituţie rezidenţială este în proces de lichidare.300 1.099. Obiectivul numeric este posibil să fie atins în 2012.edu.4 Bul ga ri a . Ministerul de Finanţe. copii cu dizabilităţi aflaţi în cămine sau case de tip familial. Protecţiei Sociale și Familiei. iar alți 82 au fost plasați 231 Copiii aflaţi în îngrijire rezidenţială includ copiii din creșe. O Strategie Națională232 pentru reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copiilor a fost elaborată pentru perioada 2007-2012.4 Ukra i ne .200 Mol dova . 94 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.1 Be l a rus . Belarus si Federaţia Rusă . 600. www.500 copii în 63 de instituții. pentru a optimiza sistemul și pentru a crește responsabilizarea autorităţilor locale faţă de instituţiile transferate.datele includ internatele pentru orfani și copiii lipsiţi de îngrijirea părintească. 784/09.000 900 800 700 Roma ni a . la sfârșitul lui 2010. Ministerul Sănătăţii. www.000 locuitori în vârstă de 0-17 ani) 1. întrucât numărul de copii aflați în instituții rezidențiale subordonate Ministerului Educației a scăzut de la 10. din internatele și școlile pentru copii lipsiţi de îngrijire părintească.5 600 500 400 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Date: Baza de date TransMONEE 2011 Notă: Bulgaria – datele includ copiii adăpostiţi în instituţii speciale aflate sub reglementarea Legii protecţiei copilului. Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Muncii.100 1.330. Definiţiile pot diferi între ţări. LUMOS.O. în domeniul integrării. cu sprijinul UNICEF. Reducerea totală a numărului copiilor instituționalizați a fost de aproape 45% în 2010 în comparație cu 2007. Rata copiilor aflați în îngrijire rezidențială231 (la 100. din orfelinate.datele includ copiii care trăiesc în internate generale (numai instituţii publice).07.3 1. în perioada 2007-2011.233 Cu toate acestea. Every Child. 549. 232 Hotărârea Guvernului nr. 233 Ministerul Educaţiei.500 1.2007.400 Rus s i a n Fe de ra ti on.

Există o tendință a familiilor mari de a plasa copiii în aceeași instituție. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 95 .ministere. Standarde comune pentru reintegrare nu sunt încă disponibile. capacitatea de monitorizare a instituțiilor publice responsabile este relativ slabă. respectiv 8 raioane (Figura 8). abuz. Protecţie socială. 235 EveryChild. aveau frații și surorile instituționalizați în aceeași școală. 238 Ministerul Muncii. Aceste aspecte sunt considerate a fi principalele riscuri referitoare la calitatea reformei. 236 Date din 2008. Evaluarea proiectelor pilot Prevenirea separării copilului de familie237 a arătat că într-o școală auxiliară (din Fălești). de violenţă. 236 Majoritatea școlilor din învățământul de masă nu au servicii de educație incluzivă și nici personal didactic pregătit sau capacitatea de a integra foștii elevi din internate sau școli auxiliare. dezvoltările politicii în acest domeniu fiind încă în stadiu incipient. Serviciile de intervenție timpurie și educație incluzivă au fost înființate numai în 4. 43% din copiii cu frați. 2009: 84. 237 Proiect pilot Prevenirea separării copilului de familie. abuzul de alcool al părinților a fost motivul principal. Poziţii similare au fost exprimate de reprezentanţii Ministerului Muncii. Alți factori de risc se află la nivelul comunității.238 234 Ibid. cu sprijinul UNICEF. În 30 de cazuri (29%). Protecţiei Sociale și Familiei în timpul interviurilor din aprilie 2011. 4/mai 2011.234 ONG-urile care au lucrat în acest domeniu folosesc diferite abordări și proceduri. În 85 de cazuri (sau 82%). în parteneriat cu EveryChild și autorităţile locale.în servicii familiale alternative. Oxford Policy Management. Buletin Informativ. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. neglijare și exploatare implementat la Ungheni și Fălești. Assessment of the childcare system in Moldova and technical assistance to the government of Moldova to host the sub-regional consultation on child care reform countries in ENP countries. UNICEF. reintegrarea copiilor este dificilă și poate să nu fie sustenabilă în absența (sau insuficiența) unor servicii comunitare adecvate. Protecţiei Sociale și Familiei. sunt incomplete sau au mulți copii și sunt confruntate cu diferite probleme cum sunt violența și abuzul de alcool. Multe familii biologice ale copiilor din internate sau școli auxiliare trăiesc în condiții grele. sărăcia a fost motivul trimiterii copiilor în sistemul de îngrijire rezidențială.235 În plus. Retardul mental al copilului a reprezentat motivul pentru numai 24% din copiii aflați în acea școală auxiliară. Serviciile de sprijin familial care susțin dezinstituționalizarea și previn separarea sunt slab dezvoltate la nivel comunitar. de reprezentanții tuturor părților implicate . Familie puternică – stat prosper. 2011: 8. nr. donatori și ONG-uri. mai ales după ce ONG-urile își încheie intervenția. USAID. Majoritatea asistenților sociali din comunitate sunt supraîncărcați și au o capacitate slabă de monitorizare și oferire de servicii de sprijin familial. unde se aflau 103 copii. Pe de altă parte.

numai 1. din care 835 cazuri de instituţionalizare au fost prevenite. 2009: 63.568 de cazuri. Nu a fost instituit nici un mecanism de suport pentru ei. pregătirii insuficiente pentru viață. pregătirea cadrelor sanitare pe întreg teritoriul ţării pentru a putea identifica și trimite mamele vulnerabile la serviciile de care au nevoie. 2009. Dați-mi o hârtie ca să-l dau la internat >>’. introducerea sistemului de control al intrărilor239 împreună cu mecanismele de prevenire a abandonului copiilor au scăzut rata admiterilor în sistemul rezidențial de îngrijire. au fost examinate 1. Protecţie socială. mai ales din zone urbane. 241 Every Child. 2010: 82. IMAS.240 Acele comunități (și raioane) care au o instituție rezidențială pe teritoriul lor au nevoie de atenție specială. tineri au fost elaborate și distribuite.244 Un studiu calitativ245 arată practica dominantă a personalului didactic și a directorilor de școală din instituțiile rezidențiale. Cele mai importante intervenţii includ: crearea unei reţele naţionale de asistenţi sociali la nivel de comunitate. munca în parteneriat cu autorităţile locale pentru a preveni separarea familială. Guvernul Republicii Moldova. unii specialiști consideră că tinerii absolvenți ai școlilor internat sunt un grup vulnerabil pentru care serviciile sociale disponibile sunt categoric insuficiente. să facem cumva să-l dau la internat. Extras dintr-un interviu cu un jurist și cu un specialist în protecţia copilului. 2009: 27. Este documentat241 faptul că în aceste zone părinții au tendința de a plasa copiii în sistemul rezidențial de îngrijire pur și simplu pentru că le este mai ușor: ‘chiar de când a fost impus moratoriul. UNICEF. așa cum am menționat anterior. că așa vreau să scap. Copiii în vârstă de 0-3 ani aveau un risc disproporţionat de mare de instituţionalizare sau abandon. În fiecare zi. vin foarte multe mame de astea: << Eu vă rog. Majoritatea proveneau din familii monoparentale (mamă singură).580 copii între 2007 și 2010)243 erau absolvenți ai instituțiilor rezidențiale. Aproape 35% erau copii abandonaţi. Ele au fost înfiinţate în toate unităţile administrativ-teritoriale. USAID. cel puţin un copil mic (0-6 ani) din Moldova a fost plasat într-o instituţie de sănătate sau rezidenţială din cauza lipsei de îngrijire din partea familiei. iar 255 cazuri au fost instituţionalizate. nr. aceștia au plecat în mod ‘natural’ din sistem. Protection of rights of the children without parental care or of children at-risk-of separation from their families. Ceilalți peste 85% (adică circa 4. 2010: 50. Report on the Evaluation of the National Development Strategy Implementation During the Period 2009-2010.Pe de altă parte.1% fiind orfani biologic. UNICEF. Astfel. Comparative Analysis 2002-2003/ 2007-2008. 2011: 6. inclusiv din perspectiva legăturilor slabe cu familia. De exemplu. Ei sunt vulnerabili pe mai multe dimensiuni. Din acest motiv. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Guvernul a implementat din 2004 mai multe intervenţii cu sprijinul UNICEF pentru a reduce numărul de copii mici separaţi de mediul familial. efectuat la Chișinău in aprilie 2011. UNICEF. înfiinţarea de centre maternale. Buletin Informativ. 244 Fundaţia pentru Cercetare Economică și Socială – CASE Moldova. Oxford Policy Management. 4/mai 2011. Protection of rights of the children without parental care or of children at-risk-of separation from their families. USAID. 245 Every Child. Separation of Small Children From Family Environment. USAID. IMAS. aproape toţi aceștia erau ‘orfani social’.242 Numărul de copii reintegrați reprezintă numai 13% din toți copiii instituționalizați. în 2009. În 20072008. Protecţiei Sociale și Familiei. 240 O analiză comparativă a separării de familie a copiilor mici a arătat că fenomenul de intrare în sistemul instituţional de îngrijire nu s-a modificat semnificativ între 2002-2003 și 2007-2008. 96 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Assessment of the childcare system in Moldova and technical assistance to the government of Moldova to host the sub-regional consultation on child care reform countries in ENP countries. Alții au rupt relațiile cu familia cu mult timp înainte. 2009: 12. Familie puternică – stat prosper. REPORT on evaluating the cost of non-action in the implementation of the National Strategy Action Plan on Reforming the Residential Child Care System for the years of 2007-2012. 243 Ministerul Muncii. familii. 242 Every Child. 239 Comisiile pentru protecţia copiilor în dificultate au rol de prevenire a separării familiei prin asigurarea că instituţionalizarea este ultima soluţie. riscului mare de șomaj. Ca răspuns. Unii s-au reîntors în familiile lor. mai multe materiale de comunicare pentru cadre. să mă odihnesc de dânsul.

în subordinea Ministerului Sănătății.200 de copii se află în aceste instituții. numai 10 copii au fost reintegrați în familiile lor biologice și un singur copil a fost încredințat unor servicii de asistență parentală profesionistă. în două centre pentru copii cu dizabilități mentale. Drept rezultat. la Criuleni. cu 343 locuri pentru fete (Hîncești) și 332 locuri pentru băieţi (Orhei). Trei centre de tip familial pentru copiii dezavantajaţi. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. De exemplu. Situaţia copiilor din Republica Moldova în anul 2010. Situaţia copiilor din Republica Moldova în anul 2010. care asigură îngrijire de tip rezidenţial pentru mai puţin de un an. Protecţiei Sociale și Familiei. subordonate Ministerului Muncii.care ‘aduc cu picioarele pe pământ’ pe acei elevi care aspiră la profesiuni care cer educație superioară cum sunt cele de avocat.250 nu există date disponibile pentru circa 11. majoritatea acestora au continuat educația în școli profesionale. în Republica Moldova. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 97 . instituțiile rezidențiale de îngrijire includ și două instituții248 pentru copiii de vârstă fragedă (0-3 ani). Protecției Sociale și Familiei.md. din cei peste 600 de copii.000 de copii.100 sunt copii cu dizabilități. În total. doctor.321 de copii cu dizabilități. 249 Două case-internat pentru copii cu deficienţe mentale. și îi orientează spre școala profesională. 2011. 2011. numai 7. așa după cum am prezentat deja în capitolele anterioare despre sănătate și educație.251 Principala problemă în acest domeniu se referă la mecanismele de coordonare dintre sectoarele de sănătate. UNICEF. 2011: 123. Astfel. cu 30 locuri la Soroca. educație și servicii sociale.5% din tinerii absolvenți ai instituțiilor rezidențiale au urmat instituții de învățământ superior. 247 Biroul Naţional de Statistică.246 Copii cu dizabilități în instituțiile rezidențiale de îngrijire Copiii cu dizabilități reprezintă o mare parte din copiii aflați în sistemul rezidențial de îngrijire și ei sunt vulnerabili pe mai multe dimensiuni. peste 1. etc. 2010: 50. 251 Ministerul Muncii. și 40 locuri pentru copiii cu nevoi speciale. 246 Fundaţia pentru Cercetare Economică și Socială – CASE Moldova. reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copiilor a avut un impact destul de scăzut asupra copiilor cu dizabilități. 40 de locuri la Taraclia. care oferă șanse slabe de intrare pe piața muncii. 2011. 248 Centrul de plasament si reabilitare pentru copii de vârstă fragedă din municipiul Chișinău. REPORT on evaluating the cost of non-action in the implementation of the National Strategy Action Plan on Reforming the Residential Child Care System for the years of 2007-2012. accesat pe 10 octombrie.148 copii247 au fost înscriși în școlile speciale existente. În anul școlar 2010/2011. Centru de plasament temporar si reabilitare pentru copii. Pe lângă aceasta. din care circa 1.mpsfc. O parte din instituțiile rezidențiale de îngrijire subordonate Ministerului Educației sunt școli speciale pentru copiii cu dizabilități. municipiul Bălţi. În 2009. și cinci centre249 pentru copiii de 4-18 ani. 3.gov. din totalul de 15. www. Până în prezent. 250 Biroul Naţional de Statistică. Raportul Social Anual 2010.

Mai mult. furnizează o gamă variată de servicii pe baza unor standarde și metodologii diferite. Sociale și Culturale de axare a reformei pe reintegrarea copiilor cu dizabilităţi. UN. Datorită lipsei de coordonare. 253 Hotărârea Ministerului Educaţiei nr. mulți părinți sunt ‘forțați’ să aleagă instituțiile rezidențiale de îngrijire. problemele și întârzierile afectează: (a) intervențiile viitoare.7% din copiii de vârstă școlară care au dizabilități foloseau aceste servicii în 2008. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . ca urmare. Consiliul de Coordonare al Donatorilor în domeniul muncii și protecției sociale funcționează deja sub coordonarea Ministerului Muncii. 254 UNICEF. 2011. capacitatea școlilor de a lucra cu copiii cu nevoi educaționale speciale este limitată și. întrucât numai 2. Guvernul a definit educația incluzivă ca fiind o prioritate și a elaborat un plan național pentru perioda 2011-2020. Centrele. La nivel politic. Florești și Ialoveni (pe lângă cele patru raioane pilot prezentate în Figura 18).08. 255 Așa cum am menționat în capitolul despre Educație. dar șapte raioane nu au nici un furnizor de servicii. 2009: 18. cu divese denumiri. Assessment and Recommendation on Child Disability Prevention and Care System in Moldova. 739/15. 255 Ibid. 98 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.. Cel mai bun exemplu pentru a ilustra această situație este multitudinea centrelor comunitare. Cu toate acestea. Pe lângă coordonarea dintre sectoare (ministere și profesioniști). Evaluările disponibile până în prezent254 au ajuns la concluzia că actualul sistem de protecție a drepturilor copilului și practicile existente nu reprezintă în mod adecvat interesele copiilor cu dizabilități. Ministerul Educației a aprobat253 extinderea serviciilor de educație incluzivă în două noi raioane. educația incluzivă nu funcționează. 252 În conformitate cu recomandările de politică ale Comitetului ONU pentru Drepturi Economice. 2009. în timp ce capacitatea de monitorizare a instituțiilor publice responsabile este relativ slabă.Reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copiilor nu poate avea succes în absența unor mecanisme eficiente de educație incluzivă sau a serviciilor comunitare de sprijin familial. coordonarea dintre donatorii internaționali creează noi provocări. Mai mult. în august 2011. (b) listele de așteptare (servicii sau echipe supraîncărcate) și (c) lipsa de continuitate a sprijinului atunci când copiii se mută sau sunt transferați de la o instituție la alta.2011.252 Acțiunea principală a acestui document este reintegrarea în învățământul de masă a copiilor dezinstituționalizați și a celor cu cerințe educaționale speciale. Committee Consideration of reports submitted by States parties under Articles 16 and 17 of the Covenant. Protecției Sociale și Familiei. Pentru copiii cu dizabilități există 30 centre de zi. consolidarea eforturilor de coordonare este vitală pentru realizarea de acțiuni mai cuprinzătoare și mai eficiente la nivel local și național.

Două treimi din acești copii sunt de vârstă școlară și fiecare al treilea copil este plasat în mod repetat în acest centru. În mod particular. 258 UNICEF. orientarea spre consum și tendința de a refuza orice muncă acasă. 72-77.799 de cazuri identificate au fost trimise la Centrul pentru Plasament Temporar al Minorilor. Viața emoțională a copiilor rămași acasă este marcată de dezamăgiri și de sentimentul de a fi fost mințiți și trădați. În multe cazuri relațiile cu persoanele care au grijă de copii și cu restul familiei sunt tensionate și caracterizate de violență. UNICEF. Separarea de părinți influențează dezvoltarea morală și psiho-socială și produce anxietate. Lipsa de sprijin părintesc și deprivarea emoțională combinată cu sume excesive de bani la dispoziție duc la adoptarea unor comportamente cum ar fi utilizarea irațională a banilor. În plus. Copiii au dificultăți emoționale care includ tristețea. Necesităţile specifice ale copiilor și vârstnicilor lăsaţi fără îngrijirea membrilor de familie plecaţi la muncă peste hotare. http://80. relații sexuale precoce. atunci când mama a plecat la muncă. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 99 . Protecţiei Sociale și Familiei. Cele 1.56. cărora li se pot confesa. consumul de alcool sau droguri și adoptarea unui comportament social indezirabil. families and children in Moldova.258 Pe măsură ce timpul trece. singurătatea și un sentiment de nesiguranță.Copiii străzii ‘Copiii străzii’ în Moldova sunt în număr de cel puțin 1.257 Plecarea mamei provoacă cea mai profundă suferință emoțională. Este important să mai adăugăm câteva aspecte. mai ales în perioada imediat următoare după plecarea părinților. The situation of children left behind by migrating partners. 2011: 9. 50-54. iar atașamentul de cei care au grijă de ei nu evoluează totdeauna în relații suficient de apropiate încât să poată satisface nevoia lor de sprijin moral.97.php?l=ro&id=3418&idc=168 257 Child Rights Information Center. 2006: 7. UNICEF. care trăiesc situația de separare. Situaţia copiilor din Republica Moldova în anul 2010. distanța emoțională dintre copii și părinți se mărește. de unde pot cere sfaturi.259 256 Biroul Naţional de Statistică. în subordinea Ministerului de Interne. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 60-65. ei au tendința de a se simți ‘diferiți’ de copiii care au părinții în Moldova. tatăl nu reușește să asigure îngrijirea necesară și bunicii sunt aceia care au adesea grijă de copii. Ca soluție. cu care se pot bucura împreună de activitățile zilnice. unde pot căuta empatie și sprijin moral. 2011. Ministerul Muncii. 2008: ii. The impact of parental deprivation on the development of children left behind by Moldovan migrants. 259 Child Rights Information Center. ceea ce îi expune în continuare la agresivitate.163/newsview. Copiii lipsiți de îngrijirea părintească datorită migraţiei Am prezentat deja în capitolele anterioare situația copiilor cu părinți migranți.799 (în 2010).256 Ei sunt înregistrați în statisticile oficiale la capitolul de delicvență juvenilă. The impact of migration and remittances on communities. Ca și în cazul altor țări. de bucuriile și supărările vieții. majoritatea copiilor rămași acasă se izolează sau se îndreaptă către cei asemenea lor. 2008. numărul lor exact nu este cunoscut.

Studiul naţional Cunoștinţele. Nu este influențat de nivelul de educație al părinților. Raport social anual 2010. Majoritatea copiilor rămași acasă trăiesc la țară. 38% sunt familii nucleare. În timpul crizei economice. numărul copiilor rămași acasă fără îngrijire părintească a fost mai mic în 2009. În zonele rurale. În 2009. atitudinile și practicile familiilor în domeniul îngrijirii și dezvoltării timpurii a copiilor. 61% din familii sunt familii mari multi-generaţionale. în familii extinse multi-generaționale. 38% au doi copii și numai 10% au trei copii sau mai mult. 100 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. psihologică și sexuală. Proporția variază între 4% din părinții cu copii sub un an și 16% dintre cei cu copii de 5-6 ani.3 Violență și exploatare Formele de violență împotriva copiilor includ neglijare.4% mama. 19. iar 11. dar există un consens general că ea este destul de mare în Moldova. Date pentru 2010. migrația pentru muncă în străinătate a scăzut. 5. ci unul sistematic. și 1. 260 Ministerul Economiei. 5. 2010: 40-41. precum și exploatarea sexuală pentru scopuri comerciale. Guvernul Republicii Moldova. Neglijenţa domestică Copiii preșcolari sunt deseori lăsați acasă singuri.261 Datele oficiale262 arată că fiecare a cincea gospodărie are cel puțin un membru plecat în străinătate. mulți copii de 6-9 ani nu numai că sunt lăsați nesupravegheați. Acesta nu reprezintă doar un comportament ocazional. Protecţiei Sociale și Familiei. Date din 2009. comparativ cu 2008. proiectul Abordarea Efectelor Negative ale Migraţiei asupra Minorilor şi Familiilor Rămase în Ţară. Drept răspuns.5% ambii părinți.6% tata. Biroul Național de Statistică a raportat un număr de 157. 5.2% tata. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .260 În 2010. În plus. 262 Ministerul Muncii. în luna mai 2011 a fost lansat. În zonele rurale. în 2010.000 de copii. cu unul sau doi copii. dar mai și au în grijă frații/surorile mai mici.263 Mai mult de 11% din părinții cu copii în vârstă de 0-7 ani au raportat în 2009 că au lăsat acasă un copil nesupravegheat. nesupravegheați. violență fizică. Raport privind sărăcia si impactul politicilor 2009.1% din copiii sub 18 ani (în jur de 133. 2010: 34. și mai puţin de 1% sunt familii monoparentale.Estimarea magnitudinii acestei probleme este o sarcină dificilă. Corespunzător. 17. cu sprijinul Comisiei Europene. mai ales în zonele rurale. 2011. din care 2% aveau ambii părinți plecați în străinătate. proporția era de 26. 261 Dintre gospodăriile cu copii și migranţi 52% au un copil.000) aveau unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate: 10. dar este mai des întâlnit în zonele rurale decât în cele urbane. 263 UNICEF. De fapt. 69% din gospodăriile cu copii și migranți se aflau în comunitățile rurale.2% față de 15.9% mama.5% din totalul copiilor din țară.5% în zonele urbane.

267 25% din copiii de 10-18 ani au declarat în 2006 că părinții îi bat dacă nu îi ascultă.264 În Republica Moldova. Violența fizică împotriva copiilor mici (0-7 ani) este de asemenea larg răspândită. Ministerul Muncii.Neglijarea copiilor de vârstă școlară este destul de răspândită. 2007: 13. Nu sunt disponibile date mai recente. Copiii victime ale abuzului fizic sunt mai vulnerabili la a deveni victime ale abuzului sexual. În 2008. atitudinile și practicile familiilor în domeniul îngrijirii și dezvoltării timpurii a copiilor. 2007:14-15. Moldova pare să intre în această a doua categorie. Guvernul Republicii Moldova. Violenţa faţă de copii în Republica Moldova. Protecţiei Sociale. cazurile sunt ascunse. Protecţiei Sociale. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Familiei și copilului din Republica Moldova. De exemplu. (copilul) crește’. Familiei și copilului din Republica Moldova. metodele abuzive de pedeapsă predomină (57% din părinți). profesorii folosesc bătaia ca metodă educativă la școală. au dificultăți în adaptarea la școală și au un risc mai ridicat de a suferi abuz fizic și din partea profesorilor. fiind considerate ‘de la sine înțelese’.265 Întrucât ‘bătaia e ruptă din rai’ și ‘acolo unde dă mama. Violenţa faţă de copii în Republica Moldova. Educaţia de bază în Republica Moldova din perspectiva școlii prietenoase copilului. Acest tip de abuz este asociat cu dificultăți de adaptare la școală. în timp ce la copiii de 6-7 ani. Ministerul Educaţiei și Tineretului din Republica Moldova. 266 ‘Pedeapsa e rupta din rai’.net/social/proverbe-popularedespre-disciplinarea-copiilor/ 267 Ministerul Educaţiei și Tineretului din Republica Moldova. mai ales între cei săraci. UNICEF. 2010: 39-40. Chiar și copiii sub 1 an sunt bătuți (cazuri declarate de 16% din părinți). în timp ce numai 2% din profesori au raportat acest lucru. Pe lângă părinți. unul din zece copii de 10-18 ani se considera neglijat. Copiii din gospodăriile autodeclarate ca fiind ‘foarte sărace’ aveau mai multe șanse să raporteze cazuri de abuz fizic din partea părinților.268 264 IMAS. consumul de alcool sau absențele de la școală.moldovacrestina. în 2006. bătaia este mai răspândită decât neglijența. Pentru copiii de vârstă școlară. 268 UNICEF. 2009: 30. Studiul naţional Cunoștinţele. Acolo unde sunt ‘normale’. ‘Motivele’ pentru abuzul fizic includ fumatul. Ministerul Educaţiei și Tineretului din Republica Moldova. circa 16% din copii au declarat că au primit pedepse corporale de la profesori. Proporția crește la trei copii din zece care s-au autoidentificat ‘foarte săraci’. Date din 2009. numai 5% din părinții cu copii preșcolari au raportat la poliție cazurile în care au văzut un alt părinte bătând un copil. Acolo unde sunt definite social indezirabile. http://www. Proporția este mai ridicată la părinții din zonele rurale (57% din mame și 37% din tați). Abuz fizic/bătaia Statisticile oficiale bazate pe cazurile raportate de violență domestică nu sunt considerate solide în nici o țară. UNICEF. ‘Unde bate mama. neavând pe nimeni care să aibă grijă de el. Ministerul Muncii. mai ales în familiile sărace. cazurile sunt ‘invizibile’. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 101 . 26-27.266 aproape 42% din părinți (50% din mame și 33% din tați) raportează folosirea pedepselor fizice ca metodă disciplinară. creste’. 265 UNICEF.

Există corelații semnificative între abuzul psihologic și cel fizic și între neglijență și abuz emoțional. interzicerea unor activități. Violenţa faţă de copii în Republica Moldova. 2011) atrage atenția asupra existenței unei violențe larg răspândite împotriva femeilor în Moldova. 2011. Studiul naţional Cunoștinţele. atitudinile și practicile familiilor în domeniul îngrijirii și dezvoltării timpurii a copiilor. Social and Cultural Rights. Comitetul pentru Drepturile Economice.272 Pentru grupul copiilor de vârsta școlară (10-18 ani).). Committee Consideration of reports submitted by States parties under Articles 16 and 17 of the Covenant. Professionals’ attitudes towards child abuse in Moldova. 272 IMAS. UNICEF. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . de la Demographic and Health Survey 2005. iar 52% au simțit presiune emoțională prin impunerea de așteptări excesive. 271 National Center of Child Abuse Prevention. Din grupul părinților. 2005: 4. 12% au simțit lipsa de sprijin și încredere. 22% au raportat violență verbală (de obicei de la tați). Acest comportament este răspândit la 59% din părinții din zonele rurale și la 50% din părinții din zonele urbane. 102 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. De aceea. Nobody’s Children Foundation. 2010: 39-40. unul din zece a declarat în 2006 folosirea de metode emoționale sau psihologice abuzive față de copiii lor (amenințări. 2007: 14. Date din 2009. teama de părinți este întâlnită frecvent . care nu beneficiază încă de un răspuns adecvat la nivelul politicilor. Conform profesorilor. 30% simt prea mult control din partea părinților. Guvernul Republicii Moldova. 269 UN. violența emoțională este forma de abuz cu cea mai ridicată prevalență între copiii din Moldova. 23-24. Ministerul Muncii. arată că 33% din femei au suferit cazuri de violență până la vârsta de 30 de ani (majoritatea cazurilor atribuite soților sau foștilor soți).Violența împotriva femeilor este asociată cu violența împotriva copiilor.269 Cele mai recente date. 19% au declarat că au fost amenințați de părinți (2% cu moartea).patru din cinci copii se tem de părinți.270 Jumătate din părinții cu copii mici se ceartă adesea chiar în fața copiilor lor. Familiei și copilului din Republica Moldova. Protecţiei Sociale. inclusiv violență domestică. Sociale și Culturale al ONU (UN Committee on Economic. etc. 270 UNICEF. Abuzul emoțional/psihologic domestic Copiii de 0-7 ani sunt adesea martori la certurile dintre părinți. Ministerul Educaţiei și Tineretului din Republica Moldova.271 Studiul IMAS confirmă evaluarea profesorilor.

275 Ultimul raport al Centrului Internațional ‘La Strada’ include o Prezentare a fenomenului traficului de copii în Republica Moldova (2010). Cele mai expuse victime-copii. Datorită inconsistenței datelor. Unul din zece copii de 10-18 ani a declarat în 2006 că a fost abuzat sexual. 2010. http://www. 273 Ibid. comparat cu 5. cât și pentru turism sexual. cu probleme de abuz de alcool sau violență. se constată o scădere a numărului victimelor traficului transnațional de copii și o ușoară creștere a numărului de victime ale traficului de copii în interiorul țării. mari.274 Fete și femei din zonele rurale ale Moldovei au fost identificate printre victimele prostituției forțate.unhcr. 275 International Centre ‘La Strada’. atât pentru trafic de copii. 274 United States Department of State. o parte din specialiștii intervievați au menționat exploatarea sexuală comercială ca unul dintre principalele riscuri viitoare pentru copiii din Moldova.276 arată că în 2010 a crescut ponderea copiilor în numărul total al victimelor traficului (9.Moldova. De asemenea.. Majoritatea victimelor-copii nu au pregătire profesională. incomplete. Aceeași proporție a raportat invitația adresată de adulți de a urmări filme pornografice.Exploatarea sexuală comercială și traficul de copii Datele despre exploatarea sexuală sunt destul de puține.html.273 Moldova este considerată țară sursă de femei și fete supuse traficului sexual. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 103 . Protecţiei Sociale și Familiei Raport de monitorizare a procesului de implementare a Strategiei Sistemului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane pe perioada anului 2010. Sursa: Ministerul Muncii. Copiii și tineretul care trăiesc în instituțiile rezidențiale sunt de asemenea un grup vulnerabil față de exploatarea și traficul sexual. mai ales având în vedere migrația combinată cu gradul ridicat de sărăcie din țară.3% în 2009) precum și proporția de victime de sex masculin (adulți și copii). 276 CAP – Centrul de asistenţă și protecţie a victimelor și potenţialelor victime ale traficului uman. iar unii nu au mers deloc la școală. regiunea Transnistria rămâne o sursă de victime ale muncii și prostituției forțate.org/refworld/docid/4e12ee5e3c. Totuși. 2007: 15. aparțin categoriilor de familii sărace. a crescut semnificativ proporția de copii cu retard mental în această situație. În același timp. este greu de estimat care sunt tendințele actuale ale acestui fenomen. Overview of the child trafficking phenomenon in the Republic of Moldova.6% din total. Raportul subliniază problema datelor statistice la nivel național și internațional. Trafficking in Persons Report . 27 iunie 2011. Totuși. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Pe de altă parte. datele furnizate de CAP. 2011:25.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică. Copii care muncesc Estimările oficiale arată un număr de 109. în cazul lor. Cele mai vulnerabile grupuri de copii includ adolescenții. Country Profiles: Moldova. dovezile sunt dificil de colectat. ca și în alte țări. 2009. Overview of the child trafficking phenomenon in the Republic of Moldova. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . În Moldova.1% în 2010. Cele mai rele forme de muncă ale copiilor observate în Moldova includ munca în stradă.279 5. Activitatea economică principală este agricultura. delicvența juvenilă în Moldova a crescut în 2010 la 1. copiii care lucrează un număr de ore considerat excesiv pentru vârsta lor. 2010. copiii din zonele rurale și pe cei din gospodăriile care își cultivă grădinile. 2010 278 Definiţia naţională a muncii copiilor se referă atât la Sistemul Conturilor Naţionale cât și la activităţile economice care nu sunt cuprinse în acesta.4 Copiii în contact cu legea Delicvența juvenilă Articolul 40 din Convenția ONU asupra Drepturilor Copilului asigură copiilor dreptul la tratament legal. precum și copiii care lucrează în condiţii periculoase. Findings on the worst forms of child labor. Totuși. Fenomenul copiilor care muncesc în Moldova este asociat în primul rând cu munca în condiții periculoase.278 echivalent cu 18. cu respectarea celui mai bun interes al lor și proporțional cu delictele comise sau cu situațiile în care au fost implicați.529).000 locuitori de 14-17 ani (tendinţă în scădere).Când exploatarea copiilor este la nivel transnațional. frecventarea școlii nu este influențată de munca realizată de copii. De aceea. Majoritatea minorilor care au comis delicte în 2010 (85. Cu toate acestea. Sursă: baza de date TransMONEE 104 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Primul grup include copiii care muncesc în activităţi sau ocupaţii economice periculoase. 279 UN. la 4.2% în 2005.2% mai mult decât în 2009. în fabrici sau în ateliere de tâmplărie. periculoase.419) sau Federaţia Rusă (1.280 277 International Centre ‘La Strada’.7%) nu sunt înscriși la școală. proporția infracțiunilor săvârșite de minori din totalul numărului de infracțiuni a scăzut de la 9. cu 17.000 copii care muncesc în Moldova. După o scădere puternică între 2005 și 2009. International Labour of Organization. rețelele bine organizate ale traficului transnațional de copii pot rămâne nedescoperite. Al doilea grup are în vedere copiii implicaţi în activităţi casnice neplătite. 280 Rata înregistrată a delicvenţei juvenile în 2009 în Moldova este de 508 la 100.586 minori care au comis delicte. Working Children in the Republic of Moldova: The Results of the 2009 Children’s Activities Survey. timp de peste 27 de ore pe săptămână.3% din copiii în vârstă de 5-17 ani în 2009. delicvența juvenilă este asociată abandonului și absenteismului școlar. raportul ‘La Strada’277 subliniază că din cauza lipsei de resurse necesare. Rata este mult mai scăzută decât în România (1. definite ca sarcini domestice realizate de copii în locul altor membri ai familiei.

283 Ministerul Sănătăţii. Date din 2008. 44% dintre ei au fost bătuți de poliție sau de angajații de la penitenciar. A crescut de asemenea numărul de delicte asupra vieții personale și sănătății. 284 Evaluare subiectivă a deţinuţilor. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. utilizatorii de droguri injectabile și tinerii în detenție. sunt incluse între grupurile de adolescenți cu cel mai ridicat risc în ceea ce privește infecția cu HIV/SIDA. În ultima vreme. Situaţia copiilor din Republica Moldova în anul 2010. Delictele legate de droguri necesită o atenție deosebită. Dintre utilizatorii de droguri injectabile.281 Majoritatea copiilor implicați în delicte au vârsta de 16-17 ani. În același timp. 282 Ministerul Sănătăţii. Adolescenţii de 14-18 ani din facilităţile pre-sentinţă sau care executau sentinţa în penitenciarele din Republica Moldova (malul din dreapta al Nistrului). Majoritatea au fost deținuți în izolator de detenție preventivă înainte de pronunțarea sentinței finale și au avut avocați din oficiu (numiți de curte) care nu acordau ‘suficient’ timp cazului. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 105 .5%) din ei au fost reținuți sau hărțuiți de poliție de-a lungul ultimului an. în ultimii ani. a existat o diversificare a infracțiunilor comise de copii. în 2010). cele mai frecvente delicte se referă la furtul de mașini. a crescut ponderea infracțiunilor comise în grup de minori (19%.284 cu un sprijin scăzut sau inexistent din partea familiei. Studiul a acoperit capitalele de raion și comunităţile rurale din jurul municipiilor Chișinău. Assessment of Risk of HIV Infection among Most at Risk Adolescents(MARA). 2011. În 2010. Studiul282 din 2008 asupra tinerilor care utilizează droguri prin injectare a arătat că aproape jumătate (48. așa cum am arătat în capitolul despre Sănătate. în mai mare măsură cei de sex masculin decât de sex feminin. Utilizator de droguri prin injectare este considerată o persoană în vârstă de 12-24 ani care și-a injectat droguri cel puţin o dată în ultimele 12 luni înainte de interviu. 30 de adolescenți au fost arestați pentru viol. Cazurile de hărțuire din partea poliției erau mai frecvente în Bălți decât în Chișinău. Bălţi și Tiraspol. 2011. Având în vedere cele de mai sus. Assessment of Risk of HIV Infection among Most at Risk Adolescents (MARA). aproape 9% (majoritatea cu vârsta de 18-24 ani) au fost condamnați și au executat o pedeapsă. și mai mult de patru din zece dintre aceștia și-au injectau droguri chiar și în perioada de detenție în instituția penitenciar. 2009: 53-54. iar încarcerarea în penitenciar era mai frecventă în Tiraspol. În ultimii 10 ani. Pe durata întregului proces. crescând astfel gradul lor de vulnerabilitate. 281 Biroul Naţional de Statistică. în timpul ultimului an. Ambele categorii de tineri.Mai multe tendințe au fost identificate în ultimele date statistice despre delicvența juvenilă. Același studiu283 a arătat că unul din patru adolescenți din detenție a fost în decursul vieții în centre de protecție a copilului sau în orfelinate. 2009: 66-67. experiențele cu reprezentanții instituțiilor de aplicare a legii ale adolescenților la risc îngreunează identificarea lor și referirea la servicii.

287 Copiii victime ale infracţiunilor Numărul de infracţiuni împotriva copiilor a crescut substanțial în 2010.5 tâlhării și 2.97. judecată precum și fazelor după proces. reacție instituțională împotriva violării drepturilor copilului de către oficiali. ca și perioada de timp în care copilul poate fi deținut înainte de pronunțarea sentinței au fost reduse. 106 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 287 SIDA. Growing up in the Republic of Moldova.285 Guvernul Republicii Moldova a inițiat în 2006 o serie de măsuri pozitive. Alte realizări legislative includ introducerea pedepsei cu muncă folosul comunității ca alternativă la detenție. 285 UNICEF. 13.56. Din numărul total de 653 delicte.4 13. eliminarea folosirii celulelor izolate. 2008.163/ newsview. Infracţiuni împotriva copiilor 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Numărul total de infracţiuni împotriva copiilor 418 415 436 515 475 653 Din care.0 9. Situaţia copiilor din Republica Moldova în anul 2010. Aceste evoluții au reușit să aducă Moldova mai aproape de conceptul de tribunale ‘prietenoase copiilor’ și de standardele internaționale. Tabelul 6. dar și martori ai unor delicte. program adresat tinerilor eliberați din instituțiile de corecție.3% sunt violuri. violuri (%) 14.3 Date: Biroul Naţional de Statistică.3 10. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . 7. aprobată în 2008.php?l=ro&id=3418&idc=168 Numărul crescut de infracţiuni împotriva copiilor arată din nou nevoia de măsuri adecvate în domeniul justiției pentru copiii care sunt victime. etc.În domeniul politicilor publice. 2010. există multiple arii care încă au nevoie de sprijin:286 centrarea pe acțiuni de prevenire secundară la nivelul comunității. 2011. Termenul maxim de detenție permis. Assessment of Juvenile Justice Reform Achievements in Moldova. precum și o nouă lege a eliberării condiționate. De asemenea. Acestea trebuie să se adreseze etapelor de investigare. resursele bugetare în scădere alocate Ministerului Justiției reprezintă un obstacol în continuarea proiectelor.9 13. http://80.9 11. Joint Evaluation of Impacts of Assistance to Social Sector Reforms in Moldova. așa cum recomandă Convenția privind Drepturilor Copilului. Cu toate acestea.3% crime. îmbunătățirea indicatorilor statistici privind justiția juvenilă. 286 UNICEF. 2011. Alte îmbunătățiri au fost aduse și în privința naturii sentințelor și în modul de tratare a cazurilor de copii.

5.5 Probleme de capacitate instituțională şi politici
5.5.1 Capacitatea instituțională
Finanțarea
Principalele scopuri ale reformei sistemului de îngrijire a copiilor se referă la
mutarea din îngrijirea de tip rezidențial în servicii de îngrijire de tip familial
și dezvoltarea unei rețele de asistenți sociali comunitari. Ca și în țara vecină,
România, reforma sistemului rezidențial în Moldova a fost susținută puternic
de donatorii internaționali. O mare parte din finanțarea externă a fost
alocată proiectelor de protecție socială, estimată la 15% din toate fondurile
bilaterale și multilaterale de la donatori, în 2006.288
Nu sunt disponibile date despre clasificarea detaliată a alocărilor de la
bugetul de stat pentru protecția copilului. O mare parte din cheltuielile pentru
protecția copilului este alocată sectoarelor educației, protecției sociale sau
justiției.
Structură organizațională și resurse umane
În concordanță cu direcțiile de reformă din domeniul protecției copilului,
numărul de instituții rezidențiale de îngrijire a scăzut, în timp ce rețeaua de
asistenți comunitari a crescut.
Nouă289 instituții rezidențiale de îngrijire a copiilor din subordinea Ministerului
Educației au fost închise și una a fost transformată. Patru instituții au fost
trecute la autoritățile locale pentru a optimiza sistemul și pentru a crește
responsabilizarea autorităților locale față de instituțiile transferate. Încă mai
funcționează 53 de instituții, din care 26 de școli auxiliare, 15 gimnazii
internat, 7 școli speciale, 3 școli sanatoriale și 2 case de copii.290
Reorganizarea unei instituții înseamnă pierderea locului de muncă de
către personal. Reorganizarea a opt instituții în 2009-2010 a afectat 509
salariați (dintre care 131 pensionari).291 Chiar dacă securitatea angajării a
fost asigurată, scăderea salariului a fost aproape sigură, întrucât transferul
288 EveryChild, Oxford Policy Management, UNICEF, Assessment of the childcare system in Moldova and technical
assistance to the government of Moldova to host the sub-regional consultation on child care reform countries in ENP
countries, 2009: vi.
289 O instituţie este în curs de lichidare, iar alte opt au fost reorganizate în 2009-2010.
290 Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, USAID, Buletin Informativ. Protecţie socială. Familie puternică – stat
prosper, nr. 4/mai 2011, 2011: 6.
291 Ministerul Educaţiei, Monitorizarea implementării strategiei de reformare a sistemului rezidenţial de îngrijire a
copilului, www.edu.md. 10 octombrie 2011, 2011.
ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI, EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA

107

personalului didactic de la o instituție rezidențială într-o școală secundară din
învățământul de masă a însemnat o scădere de 30% a salariului.292 De aceea,
deși personalul afectat a beneficiat de consiliere și pregătire profesională,
rezistența la reformă în rândul personalului instituțiilor rezidențiale a fost
destul de mare, conducând la întârzieri și distorsiuni.
Până în anul 2009, ‘s-a înregistrat mai mult succes în recrutarea personalului
pentru noile posturi de asistenți sociali decât în reducerea personalului din
instituțiile rezidențiale.’293
Rețeaua de asistenți sociali comunitari a fost extinsă de la mai puțin de 100
la începutul reformei la peste 1.100 în 2010.294 În termeni calitativi, cea mai
mare parte a asistenților sociali au beneficiat de pregătire, care era cu atât
mai necesară cu cât numai o mică parte a lor absolviseră o facultate de
asistență socială. Însă, o problemă majoră a rămas nerezolvată - salariile
mici. Salariile asistenților sociali sunt foarte mici, mai mici decât în educație,
care la rândul lor sunt mai mici decât cele din sănătate. Sunt cazuri în care
salariul mediu al unui asistent social este mai mic decât nivelul ajutorului
social. 295 Prin aceasta nu vrem nicidecum să spunem că salariile din educație
sau sănătate trebuie reduse sau că ajutorul social trebuie redus. Vrem doar
să arătăm că salariile asistenților sociali sunt atât de mici încât reprezintă un
obstacol în menținerea și recrutarea unei forțe de muncă specializate. Pe de
o parte, fluctuația mare de personal pune în pericol activitățile sistemului și
creează costuri suplimentare pentru pregătirea noului personal. Pe de altă
parte, întrucât numărul persoanelor specializate era insuficient la începutul
reformei, multe posturi au fost ocupate de persoane cu educație medie, ‘soția
primarului, fiica cuiva și așa mai departe. Din acest motiv, sistemul este blocat.
Nu mai este loc pentru proaspeții absolvenți ai facultății de asistență socială
care sunt dispuși să accepte salariul mic doar pentru a câștiga experiență’.296
Schimbarea mecanismului de referire de la nivel raional la nivel comunitar,
prin intermediul asistenților sociali, este considerată un element pozitiv,
292 Fundaţia pentru Cercetare Economică și Socială – CASE Moldova, UNICEF, Report on evaluating the cost of non-action
in the implementation of the National Strategy Action Plan on Reforming the Residential Child Care System for the years of
2007-2012, 2010: 52. Interviurile cu reprezentanţii ministerelor și cu experţii au avut loc în aprilie 2011.
293 EveryChild, Oxford Policy Management, UNICEF, Assessment of the childcare system in Moldova and technical
assistance to the government of Moldova to host the sub-regional consultation on child care reform countries in ENP
countries, 2009, 2009: ix.
294 Mai precis 1.159 unităţi de asistenţă socială. Un asistent social poate lucra mai puţin de o unitate. Sursa: Ministerul
Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, Raportul Social Anual 2009, 2010: 105.
295 Interviuri făcute în aprilie 2011, în Chișinău, cu diferiţi experţi. UNICEF, Impact of public transfer payments on poverty
and well being of the most vulnerable families in the Republic of Moldova, in the context of transition from category-based
to means-testing social assistance, 2011: 27. Unii asistenţi sociali intervievaţi au spus că, având în vedere salariile mici
raportate la încărcarea cu muncă și la răspundere, erau tentaţi să demisioneze o perioadă pentru a beneficia de ajutorul
social.
296 Interviu cu Decanul Facultăţii de Asistenţă Socială, Universitatea de Stat Moldova, Chișinău, aprilie 2011.

108

ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI, EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA

deși implementarea mecanismului nu este uniformă în toate raioanele.
Asistentul social identifică un copil în dificultate și realizează o evaluare
inițială. Autoritatea tutelară (Departamentul de Asistență Socială și Protecție
a Familiei) ia decizia finală referitoare la forma de protecție. Evaluarea
nevoilor individuale și referirea la servicii specializate nu sunt distribuite
în mod egal între grupurile de copii vulnerabili, căci grupul copiilor din
instituțiile rezidențiale are mai puține șanse de a beneficia de ele.297
Evaluările anterioare au identificat mai multe deficiențe de organizare ale
actualului sistem,298 provenind în principal din împărțirea insuficient de
clară a responsabilităților. Există o suprapunere de responsabilități între:
(i) Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și Ministerul Educației;
(ii) comunitatea (‘primăria’) și nivelul raional; și (iii) sistemul de prevenire
a intrărilor în sistem299 și Comisiile medico-psihopedagogice.300 În 2009, un
studiu UNICEF a arătat că numai 20% din aceste Comisii erau funcționale.
Analizele Comisiilor nu se bazau pe evaluarea socială a familiei și a copilului
ca o condiție esențială a educației incluzive. Recomandările lor de plasament
a copiilor cu nevoi speciale în instituții rezidențiale de educație nu erau
însoțite de planuri alternative. Acest lucru este motivat de nivelul scăzut
de facilități fizice, de lipsa de metodologii și instrumente de pregătire din
învățământul de masă, menționate în capitolul despre Educație.
La nivelul comunității, deși numărul de servicii sociale furnizate de ONG-uri
a crescut, există unele grupuri vulnerabile care sunt slab acoperite, cum
este cazul deținuților, consumatorilor de droguri sau alcool, al persoanelor
fără adăpost sau al celor infectate cu HIV/SIDA. Dezvoltarea ulterioară a
serviciilor sociale comunitare este îngreunată, între altele, de lipsa resurselor
financiare la nivel local care duce, în opinia ONG-urilor, la o participare mai
degrabă ‘morală’ din partea autorităților publice locale.301
În domeniul violenței împotriva copiilor, numărul de servicii de îngrijire și
protecție a victimelor-copii este limitat.302 La nivel comunitar, sistemele
de referire funcționează numai parțial întrucât cooperarea între sectoare
297 EveryChild, Oxford Policy Management, UNICEF, Assessment of the childcare system in Moldova and technical
assistance to the government of Moldova to host the sub-regional consultation on child care reform countries in ENP
countries, 2009.
298 Ibid., 2009: vii.
299 Comitete pentru protecţia copiilor în dificultate cu rolul de a preveni separarea familiilor prin asigurarea că
instituţionalizarea rezidenţială este ultima soluţie. Comitetele au fost înfiinţate în toate unităţile administrativ-terioriale.
300 Comisii care trebuie să evalueze admiterea în școli auxiliare a copiilor cu dizabilităţi ușoare.
301 Informaţii din 2007. Serviciile sociale furnizate de ONG-uri se adresează diferitelor grupuri vulnerabile de copii: (i)
persoanele cu dizabilităţi - 44%, (ii) orfani - 39%, (iii) victime ale violenţei domestice - 22 %, (iv) victime ale abuzului – 18%,
(v) victime ale traficului de fiinţe umane - 17%, etc. UN, National Human Development Report 2010/2011, 2011: 98-99. Date
de la UE TACIS, Bază de date cu ONG-urile care furnizează servicii, 2007.
302 UNICEF, State Responsiveness to Violence against Children, 2006. Aceasta este cea mai recentă evaluarea cuprinzătoare
a reacţiei statului la violenţa împotriva copiilor în Moldova.

ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI, EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA

109

și serviciile adresate victimelor este relativ redusă. Nu există nici un fel
de mecanism de coordonare între ministerele responsabile. Atitudinile și
practicile sociale dominante, așa cum au fost descrise în secțiunea 5.3,
împiedică și mai mult identificarea și referirea copiilor care sunt victime ale
violenței.
În domeniul combaterii traficului de ființe umane și al protejării victimelor,
pe baza Strategiei pentru sistemul național de referire (NRS) pentru pentru
protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe
umane, echipe multidisciplinare sunt active în 28 de raioane (din 35), în două
municipalități (Chișinău și Bălți) și într-un oraș (Otaci).303 În majoritatea
cazurilor, echipele sunt coordonate de reprezentanți al Departamentului
raional de asistență socială și protecția familiei. Alte instituții reprezentate
sunt: poliția, agențiile de ocupare a forței de muncă, instituții de învățământ
și sănătate, ONG-uri, departamente pentru înregistrarea statutului legal al
persoanelor, procuratura, departamente pentru evidența populației. Membrii
echipelor multidisciplinare beneficiază de pregătire specială, inclusiv de un
modul privind copiii care muncesc.304
În plus, unele ONG-uri au adus o contribuție semnificativă la identificarea
victimelor traficului de ființe umane. De exemplu, Centrul Internațional ‘La
Strada’ a înființat o linie telefonică de urgență pentru potențialele victime,
precum și o echipă mobilă multidisciplinară specializată în identificare.
Cu toate acestea, personalul specializat de la nivel local, cum sunt juriștii,
este insuficient. În general, serviciile descentralizate la nivel local sunt
subdezvoltate, inclusiv cele furnizate de ONG-uri, centrele pentru protecția
și asistența victimelor și potențialelor victime ale traficului cu ființe umane,
inclusiv victime ale violenței domestice.
La nivel central, Comitetul național pentru combaterea traficului de ființe
umane, care include reprezentanți ai diferitelor ministere, are nevoie de
creșterea capacității (un angajament mai ferm și asigurarea întregului
personal necesar la secretariatul permanent). Finanțarea este de asemenea
problematică, întrucât donatorii internaționali și ONG-urile sunt principala
sursă. Problemele financiare afectează nu numai continuitatea, dar și
calitatea serviciilor. Specialiștii, mai ales de la Centrul Național de Asistență
și Protecție a Victimelor și a Potențialelor Victime (CAP), ar putea părăsi
303 Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, Raport de monitorizare a procesului de implementare a Strategiei
Sistemului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane
pe perioada anului 2010, www.mpfsc.gov.md
304 International Labour Organization, Activities for preventing and combating child labour in Moldova 2003-2010, 2011,
http://www.un.md/un_ag_mol/ILO/Fact_sheet_ILO-IPEC-Moldova_EN.pdf

110

ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI, EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA

Ministerul de Justiție are sarcina de a se ocupa de supravegherea tinerilor care au sentințe ce nu implică custodia (cum este eliberarea condiționată și serviciul în folosul comunității).305 Organizarea instituțională pentru justiția juvenilă a cunoscut de asemenea câteva evoluții pozitive. Diversion of children in conflict with the law.org/tdad/Malawifactsheetdiversion. referire și furnizare de servicii copiilor cu risc de delict. Justice for children. Malawi Fact Sheet. Problemele de coordonare rămân însă importante și ar putea fi rezolvate prin înființarea unui organism interministerial responsabil cu politicile referitoare la justiția juvenilă.306 Există mai mulți factori care afectează negativ copiii aflați în contact cu legea. dar pozitiv. care împiedică reabilitarea și integrarea socială. 306 UNICEF. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 111 . 308 Diversiunea tinerilor de la pedeapsa cu închisoarea spre programe care îi fac răspunzători pentru acţiunile lor. Procurorul general a cerut fiecărui raion să desemneze un procuror care să se ocupe de cazurile care implică copii. Aceste măsuri au fost evaluate cu impact limitat. dacă sunt incluși în actuala schemă de salarizare din sectorului public. În plus. http://www. Consiliul Suprem al Magistraturii a introdus în 2004 obligativitatea ca președintele fiecărei curți de judecată să numească unul sau mai mulți judecători pentru cazurile cu tineri. (viii) folosirea intensă a privării de libertate în Transnistria. (vi) accesul scăzut la justiție al copiilor vulnerabili și al familiilor lor. frecventarea obligatorie a cursurilor la un anumit centru cu scop profesional sau educaţional. 305 Ibid. sănătate și poliție. (ii) lipsa de mecanisme/sisteme de diversiune308 a tinerilor și de servicii relevante de sprijin pentru copii și familiile lor. etc. de identificare timpurie. cei mai importanți fiind:307 (1) planificarea strategică: Acoperire slabă din punct de vedere legislativ și al politicilor publice pentru copiii sub vârsta minimă a responsabilității penale. Capacity Gap Analysis.sistemul în favoarea sectorului privat. UNICEF. (iii) utilizarea ineficientă a resurselor din sectorul justiției. 2011. (2) proces și management: (i) lipsa de servicii specializate la nivel comunitar și capacitatea slabă a administrației publice locale. 2010. atât în perioada procesului cât și a executării sentinței. (v) stigmatul dublu.unicef. a sistemelor de educație. 307 UNICEF Moldova. preparation to new 2013-2017 Country Programme of Cooperation.pdf ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. La fel. (vii) privarea copiilor pe termen lung de libertate. Assessment of Juvenile Justice Reform Achievements in Moldova. Exemplele includ plasarea sub supraveghere și îndrumarea unui mentor. (iv) responsabilitatea limitată a autorităților de stat în cazul violării drepturilor copiilor.

inclusiv în ceea ce privește selecţia personalului. cu probleme de abuz de alcool. sau din familii sărace. Ambele instituții au încă resurse limitate pentru a se ocupa eficient de problemele complexe din domeniul protecției copilului. familiei și copiilor. 112 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. abuzul de substanțe de către părinți și adolescenți expune copiii la comportamente periculoase. Capacity Gap Analysis. ca urmare nu îi învață pe copii practici adecvate de comunicare și rezolvare a conflictelor. neglect and exploitation of children. Joint Evaluation of Impacts of Assistance to Social Sector Reforms in Moldova. (4) rolul comunității/părinților: (i) migrație. discutate mai sus. atitudinile și practicile sociale dominante sunt deosebit de importante pentru reforma protecției copilului. Violence. 2011. SIDA. (iii) copiii abuzați provin adesea din familii incomplete. neglijării. au cunoștințe limitate despre abordările educaționale pozitive și drepturile copiilor. (iii) nivel scăzut de participare a comunității. și un specialist în Direcția de protecție socială la nivel raional) și Avocatul copilului. (ii) competențe slabe ale părinților. (iv) inegalitățile de gen și stereotipurile sunt perpetuate de mass media.309 Factori care împiedică accesul la servicii de protecție a copilului Mai mulți factori reprezintă un obstacol pentru dezvoltarea la nivel comunitar a serviciilor de identificare și referire în cazul abuzului. ceea ce îi face mai vulnerabili la neglijare și mai ales la exploatarea economică (și sexuală). cât și personalul didactic. analiză și utilizare a datelor pentru elaborarea de politici. Cele mai relevante includ: 310 (i) violența ca măsură disciplinară este larg acceptată atât în familie. sărăcie. 2011. (iv) stereotipuri perpetuate de media.(3) monitorizare și evaluare: Sistem slab și fragmentat de culegere. 309 Multe ONG-uri au o poziţie critică faţă de această instituţie. exploatării copiilor. cât și în școală. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . (ii) atât părinții/cei care au grijă de copii. Alte instituții importante pentru sistemul protecției copilului sunt Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului (numai la Chișinău. 310 UNICEF Moldova. sau a altor riscuri și violări ale drepturilor. preparation to new 2013-2017 Country Programme of Cooperation. Pe lângă cele instituționale.

UNICEF. accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. inclusiv de exploatare. National Human Development Report. 2008-2012. Familiei și Copilului a Republicii Moldova.UN Moldova. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 113 .312 Ultimele date provin de la o cercetare efectuată tot în 2006.311 Statistici și studii Datele și studiile lipsesc sau sunt vechi. 2010. (v) Legea serviciilor sociale (2010) și (vi) Legea adopțiilor (2010). Country Analysis. care va servi și scopurilor de referire. Bunăstare’ pentru anii 2011-2014. UNDP.5. 313 IMAS. 2011. (ii) Strategia naţională și Planul de Acțiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012. monitorizare și evaluare a cazurilor sau a potențialelor cazuri de trafic de ființe umane. Cea mai recentă evaluare comprehensivă a situaţiei răspunsului la violența împotriva copiilor din Moldova datează din 2006.313 Referitor la fenomenul traficului de copii în Republica Moldova. Asumarea coordonării responsabilităților pentru protecția drepturilor copilului de Minister a fost considerată drept o direcție pozitivă. 2006. From Social Exclusion towards Inclusive Human Development. 314 Unele rapoarte plasează începutul reformei în 2007. UN.314 Reforma a fost condusă de Ministerul Muncii. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Democraţie. mai ales în domeniul violenței împotriva copiilor și a traficului de copii. Ministerul Educaţiei și Tineretului din Republica Moldova. Răspunsul statului are în vedere crearea unui Sistem informatic automatizat în cadrul asistenței sociale. cel mai recent raport al Centrului Internațional ‘La Strada’ (2010) ridică problema datelor statistice la nivel național și transnațional. atribuită mai ales metodelor de culegere a datelor utilizate de ONG-urile active în acest domeniu. Ministerul Protecţiei Sociale. Principalele documente programatice pentru sistemul de îngrijire a copiilor sunt reprezentate de: (i) Legea asistenței sociale (2003). precum și asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. 2010. Violenţa faţă de copii în Republica Moldova.2 Politici: probleme și soluții Prioritățile Programului de Activitate a Guvernului pentru anii 2011-2014 includ eradicarea traficului de ființe umane și a violenței domestice. State Responsiveness to Violence against Children. 2007. Familiei și Copilului). 311 Programul de activitate al Guvernului ‘Integrarea Europeană: Libertate.5. 2011: 76. Protecției Sociale și Familiei (fostul Minister al Protecției Sociale. (iv) Strategia de incluziunii socială a persoanelor cu dizabilități (2010-2013). Separarea și copiii lipsiți de îngrijirea părintească Startul oficial al reformei sistemului de îngrijire a copilului din Moldova este considerat a fi anul 2006. (iii) Programul Național privind crearea sistemului integrat de servicii Sociale. 312 UNICEF.

2010: 15. (iii) creșterea nivelului profesional al resurselor umane. obiectivul numeric ar putea fi atins până în 2012. Report on evaluating the cost of non-action in the implementation of the National Strategy Action Plan on Reforming the Residential Child Care System for the years of 2007-2012. a fost elaborat un Plan de acțiune revizuit în octombrie 2009. (iv) reorganizarea instituțiilor rezidențiale. Mai 315 Hotărârea Guvernului nr. Protecției Sociale și Familiei este responsabil de coordonarea activităților. sunt introduse unitățile de asistenţi sociali și sunt create condițiile pentru a permite copiilor din instituțiile rezidențiale să frecventeze școala din comunitate. O altă provocare pentru implementare este asigurarea finanțării necesare. În plus. Assessment of the childcare system in Moldova and technical assistance to the government of Moldova to host the sub-regional consultation on child care reform countries in ENP countries.edu. sunt create casele de tip familial. promovare și mobilizare socială. 2009. 784/2007. The Foundation for Social and Economic Research – CASE Moldova. Ministerul Muncii. evaluările disponibile ale implementării Strategiei Naționale și Planului de Acțiune pentru reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copiilor316 au concluzionat că în perioada 2007-2008 s-au obținut progrese importante. Oxford Policy Management. Elaborarea standardelor dar și a sistemului integrat de monitorizare și evaluare necesită dezvoltări importante. după cum a fost menționat anterior.Dreptul copiilor de a crește în familia lor este abordat într-o manieră comprehensivă de Strategia naţională și Planul de Acțiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012. www. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . În plus față de alte strategii. UNICEF.md 316 Every Child. care implică mai multe ministere. Strategia naţională și Planul de Acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012. reforma a înregistrat o viteză mai scăzută de implementare. în timp ce în 2009. (vi) monitorizare și evaluare și (vii) comunicare. Pe de altă parte. Planul stabilește șapte direcții de acțiune. UNICEF. 114 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. La nivel general. (ii) dezvoltarea serviciilor sociale de tip familial și comunitar. reforma trebuie să reconsidere problema copiilor cu dizabilități și a absolvenților instituțiilor rezidențiale. Strategia Națională pentru reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copiilor are două obiective principale pentru perioada 2007-2012: (i) să reducă cu 50% numărul copiilor aflați în instituții rezidențiale și (ii) să reorganizeze instituțiile rezidențiale conform unui plan general de transformare. dar Ministerul Educației (fostul Minister al Educației și Tineretului) are în subordine cele mai multe instituții rezidențiale pentru copii. conform următoarelor linii directoare: (i) cadrul legal și instituțional. Pentru cel de-al doilea obiectiv. un factor cheie în implementarea reformei este reprezentat de directorii instituțiilor rezidențiale și de capacitatea și deschiderea lor de a contribui la implementarea cu succes a reformei. (v) redirecționarea resurselor financiare de la instituțiile rezidențiale spre serviciile comunitare.315 Așa cum am arătat deja.

Violența și exploatare În domeniul violenței împotriva copiilor. conștientizare. neglect and exploitation of children. acțiuni preventive. tolerante față de violență. 2011. State Responsiveness to Violence against Children. implementarea procesului este încă într-un stadiu incipient și este necesar un angajament mai ferm. Reintegrarea și asistarea victimelor.gov. precum și coordonarea dintre diferitele ministere trebuie îmbunătățite serios pentru a asigura viabilitatea intervențiilor. www. răspunsul statului este încă la un nivel scăzut. dar impactul general asupra bunăstării copiilor este dificil de evaluat în acest moment.320 317 Guvernul Republicii Moldova. dezvoltarea unor standarde comune pentru reintegrare. precum și dezvoltarea colaborării cu sectorul ONG-urilor sunt considerate domenii prioritare de acțiune.mpsfc.md 318 UNICEF Moldova. Referitor la problema copiilor cu părinți migranți. La nivel central. Evaluarea stadiului de implementare a planului efectuată de Ministerul Muncii. Este nevoie de puternice campanii de mass media pentru a putea schimba atitudinile dominante. serviciile de îngrijire și protecție a copiilor-victime sunt limitate. a capacității de monitorizare a autorității tutelare (Direcțiile de asistență socială și protecția familiei). Violence. 320 EC. 2006. Mecanismele de coordonare dintre ministerele răspunzătoare necesită îmbunătățiri.319 nu există o înțelegere și o definire comună a ceea ce reprezintă cazurile de violență. Implementation of the European Neighbourhood Policy in 2010.317 Acesta include direcții generoase de acțiune la multiple niveluri: legal. 319 UNICEF. Asigurarea finanțării.mult. Planul Naţional de acţiuni cu privire la protecţia copiilor rămaşi fără îngrijirea părinţilor pentru anii 2010-2011. Deși la nivelul documentelor de programare s-au făcut progrese substanțiale. Atitudinile sociale contează substanțial în cazul violenței împotriva copiilor. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 115 . Capacity Gap Analysis. Country report: Republic of Moldova. 318 Nu există un sistem de monitorizare și aplicare a mecanismelor pentru politicile existente. acțiuni direcționate pentru prevenirea delicvenței juvenile și monitorizarea statisticilor la nivel comunitar despre copiii lipsiți de îngrijirea părinților. preparation to new 2013-2017 Country Programme of Cooperation. La nivel local. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. există un Plan Naţional de Acţiuni cu privire la protecţia copiilor rămaşi fără îngrijirea părinţilor pentru anii 2010-2011. a serviciilor de sprijin familial la nivel comunitar. resurse umane (pregătirea profesioniștilor în domeniul protecției sociale). instituțional. 2011. programarea realistă a activităților și coordonarea cu alte domenii sociale de protecție rămân însă aspecte esențiale. Protecției Sociale și Familiei în 2010 menționează unele realizări.

cursuri de pregătire pentru judecători și personal.un. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . deși formularea concretă a obiectivelor/acțiunilor specifice lipsește. (ii) Planul Național pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane 2008-2009. 2010. http://www. Strategia de consolidare a sistemului judecătoresc (2007) include prevederi pentru ‘eficientizarea sistemului justiției pentru minori’ cu patru obiective: evaluarea nevoilor (personal și infrastructură). Legea despre acreditarea serviciilor care ar permite subcontractarea serviciilor către ONG-uri este în discuție în momentul de față.md/un_ag_mol/ILO/Memorandum_ILO_GRM_Aug-2009_en. responsabilitatea pentru cercetarea delictelor comise de tineri este transferată de la poliție la 321 Memorandum of Understanding between the International Labour Office and the Government of the Republic of Moldova. crearea infrastructurii pentru o funcționare eficientă a sistemului de justiție juvenilă. modificări legislative în sensul simplificării procedurilor legale și ‘sporirea garanţiilor procesuale acordate minorilor în cadrul examinării cauzelor cu implicarea lor.În domeniul combaterii traficului de ființe umane și protecției victimelor. 2009. Copiii în contact cu legea În domeniul justiției juvenile. Planul de acțiune se concentrează ca grupuri țintă pe fetele tinere. cadrul legislativ include: (i) Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane (2005). Legislația relevantă include: (i) Codul de procedură penală (2003). (iv) Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie (2007) și (v) Strategia Sistemului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane. Pe partea politicii. precum şi în procesul aplicării pedepselor faţă de minori’. Strategia Națională de Dezvoltare (2008-2011) ia de asemenea în considerare dezvoltarea justiției juvenile ca unul dintre obiective. Assessment of Juvenile Justice Reform Achievements in Moldova. (ii) Legea eliberării condiționate (2007) și (iii) Legea medierii (2008). Îmbunătățirile legislative322 se referă la lungimea perioadei de detenție a copiilor înainte de proces (nu poate depăși patru luni). (iii) Legea cu privire la migrația de muncă (2008). (ii) Cadru/Reglementări asupra organizării și funcționării Centrelor de asistenţă și protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane (2006). vezi UNICEF. 116 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.pdf 322 Pentru o listă detaliată a modificărilor legislative. perioada de timp în care copiii pot fi deținuți de poliție (redusă de la 72 ore la 24 ore). copiii aflați în situații de muncă ‘ascunsă’ și alte grupuri de copii cu vulnerabilități și nevoi speciale. Memorandumul de înțelegere semnat în 2009 între Guvernul Republicii Moldova și Organizația Internațională a Muncii321 pentru eliminarea muncii copiilor este considerat un progres important.

copiii în contact cu legea. prin servicii comunitare de sprijin familial 323 Every Child. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 117 . sunt necesare statistici dezagregate în funcție de vârstă. cum sunt medierea și eliberarea condiționată. sentința maximă pentru minori (nu poate depăși jumătate din sentința dată unui adult pentru același delict) și dezvoltarea de alternative la detenție. UNICEF. focalizată pe calitatea procesului de dezinstituționalizare. victime sau potențiale victime ale traficului și exploatării.323 5. gen. violența împotriva copiilor. Domeniile majore care necesită îmbunătățire sunt: (i) finanțarea. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Susținerea prevenirii instituționalizării în cadrul reformei sistemului rezidențial de îngrijire. absolvenții instituțiilor rezidențiale. sau spre copiii din familii vulnerabile fără sprijin) sunt cheie pentru asigurarea unei reforme viabile pentru copiii aflați în contact cu legea. copiii cu dizabilități. etc). Abordările multi-sectoriale între sistemul justiției juvenile și sistemul de îngrijire a copilului (reforma sistemului instituțiilor rezidențiale) sau al protecției sociale (activități de prevenire direcționate spre copiii cu risc și copiii lipsiți de îngrijire părintească. Oxford Policy Management. 2009: 74. Continuarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copiilor. inclusiv redirecționarea resurselor financiare de la serviciile rezidențiale spre serviciile comunitare. pentru asigurarea sustenabilității intervențiilor.procuror. etnie. Pentru proiectarea politicilor pe bază de date. mai ales pentru copiii sub vârsta de 3 ani. (iii) sistem integrat de monitorizare și îmbunătățire a capacității de monitorizare a autorității tutelare (Direcțiile de Asistență Socială și Protecția Familiei) și (iv) coordonarea între ministere și între donatori. (ii) standarde comune pentru reintegrare.6 Recomandări Îmbunătățirea datelor statistice prin adoptarea metodologiilor internaționale standard și prin efectuarea de studii aprofundate în domenii în care lipsesc datele (de exemplu. ținând cont de elemente contextuale – istoria de viață a copilului și circumstanțele producerii delictului. Assessment of the childcare system in Moldova and technical assistance to the government of Moldova to host the sub-regional consultation on child care reform countries in ENP countries. criterii socio-economice și distribuție geografică (inclusiv Transnistria).

). familiile cu mulți copii. precum şi pentru a îmbunătăți cunoștințele limitate ale părinților/ persoanelor au în grijă copii și ale personalului didactic despre abordările educaționale pozitive. Procesul efectiv de dezinstituționalizare trebuie însoțit de reforme care să promoveze educația incluzivă. Sunt necesare intervenții pe termen lung pentru a schimba atitudinile tolerante ale familiei și comunității față de violența împotriva copiilor. copiii care muncesc. precum și alte riscuri și violări ale drepturilor. asistență socială și poliție. violență în familie.și prin furnizarea de sprijin direcționat către familiile cu un risc crescut de plasare a copiilor în instituții rezidențiale de îngrijire (gospodăriile sărace. inclusiv prevenirea. Dezvoltarea serviciilor comunitare. precum și consolidarea monitorizării și evaluării în cazul copiilor victime ale diferitelor forme de violență și abuz. care este considerată măsură disciplinară. Principalele domenii care necesită îmbunătățire sunt: (i) 118 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. etc. copiii străzii. precum și în cazul copiilor în contact cu legea. Finanțarea și implementarea de mecanisme care să extindă grupurile vulnerabile de copii pentru a include categoriile cu cel mai ridicat risc (victimele abuzului și traficului. Asigurarea de finanțare și implementarea de mecanisme pentru promovarea Planului Național de protecție a copiilor lipsiți de îngrijire părintească pentru 2010-2011. Îmbunătățirea legăturilor. și îmbunătățirea capacității instituționale la nivel local a sistemelor de educație. sănătate. Dezvoltarea și întărirea rețelei naționale de asistenți sociali prin pregătirea continuă și prin îmbunătățirea mecanismului de recrutare însoțit de stabilirea unui sistem comprehensiv de stimulente salariale și bonusuri bazate pe performanță. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . coordonării și operaționalizării strategiilor și planurilor de acțiune existente pentru a asigura detectarea și răspunsul în cazurile de abuz și neglijare a copiilor. exploatare sexuală a copiilor.). Continuarea sprijinului acordat reformei justiției juvenile. tinerii eliberați din detenție etc.

(iii) reacţii instituționale împotriva violării drepturilor copiilor de către funcționarii oficiali. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. frecventarea obligatorie a cursurilor la un anumit centru cu scop profesional sau educaţional. Dezvoltarea și implementarea unui model de diversiune324 (de la procesul juridic și privarea de libertate) pentru copiii în conflict cu legea precum și servicii pentru copiii care sunt în contact cu legea ca martori și victime. Diversion of children in conflict with the law.unicef. Exemplele includ plasarea sub supraveghere și îndrumarea unui mentor. Colaborarea cu media pentru a reduce toleranța față de violența împotriva copiilor și femeilor. și (iv) program care se adresează tinerilor eliberați din instituțiile de corecție. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 119 . 324 Diversiunea tinerilor de la pedeapsa cu închisoarea spre programe care îi fac răspunzători pentru acţiunile lor.org/tdad/Malawifactsheetdiversion. http://www. precum și a inegalităților de gen și stereotipurilor. Malawi Fact Sheet. (ii) eliminarea utilizării celulelor de izolare.concentrarea pe prevenirea secundară la nivelul comunității.pdf. . etc. UNICEF.

120 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .

6. sărăcia absolută a crescut în mediul rural. în primul rând. condițiile de viață necesare dezvoltării copilului revine.’ (Articolul 26) și de ‘un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică. dar statul are datoria de a adopta măsuri adecvate și de a oferi.1 Date cheie Care sunt aspectele cheie care îi fac pe copii vulnerabili: situație și tendințe? Ratele de sărăcie absolută și sărăcie extremă au scăzut considerabil. în limita posibilităților și a mijloacelor financiare. în caz de nevoie. POLITICI SOCIALE ȘI SĂRĂCIA Convenția cu privire la drepturile copilului Acest capitol abordează dreptul copiilor de a beneficia ‘de asistență socială. în perioada 2008-2009. iar disparitățile urban-rural s-au adâncit considerabil. îmbrăcăminte și locuință. mentală. Impactul crizei economice a fost foarte accentuat în zonele rurale. morală și socială’ (Articolul 27 din Convenția asupra Drepturilor Copilului). inclusiv de asigurări sociale. Ca o consecință. în principal. Totuși. satisfacerii nevoilor de hrană. părinților și persoanelor care au în grijă un copil. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 121 . asistență materială și programe de sprijin destinate. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. în 2010. Gospodăriile cu copii au fost mai vulnerabile la efectele crizei decât gospodăriile fără copii. spirituală. sărăcia absolută s-a redus și discrepanța urban-rural s-a diminuat. Totuși. Responsabilitatea de a asigura.6. sărăcia absolută afectează încă aproape 22% din populația totală a țării și peste 24% din copii.

Risc de sărăcie deosebit de ridicat au copiii din zonele rurale. copiii au un risc de sărăcie mai ridicat decât populația adultă. Alocațiile pentru copii și ajutorul social au avut un impact mic. copii de etnie Roma. unul din fiecare patru copii trăia în sărăcie absolută.În Republica Moldova. mai ales cei din gospodăriile de agricultori. Incidența sărăciei absolute la copii a rămas de trei ori mai mare în sate decât în orașele mici sau mari. dar și între orașele mari și cele mici. Există discrepanțe puternice între zonele urbane și cele rurale. Per total. centrale și dezvoltate de pe lângă marile orașe. Câteva alte categorii de copii trebuie menționate. copiii rămași acasă în familii sărace după ce părinții au plecat la muncă în străinătate. mai ales cei care au rupt relațiile cu familia. tinerii eliberați din detenție și ‘copiii străzii’. sistemul de protecție socială a oferit sprijin familiilor sărace cu copii. Mai multe categorii de copii au acces limitat la acest ajutor: copiii care au ambii părinți angajați în agricultură. În 2010. tinerii eliberați din detenție și ‘copiii străzilor’. Actuala reformă a sistemului de protecție socială pune ajutorul social bazat pe testarea mijloacelor în centrul sistemului. precum și între satele mari. deși situația lor nu este bine documentată: copiii cu dizabilități. 122 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. dar pozitiv. în timp ce compensațiile nominative au fost mai puțin eficiente în a proteja copiii împotriva sărăciei. periferice și îndepărtate. copiii de etnie Roma și copiii cu dizabilități severe care trăiesc în familie. copiii din gospodăriile cu mulți copii care reprezintă anumite grupuri religioase. și satele mici. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . absolvenții instituțiilor rezidențiale. deși unele prestații sociale au avut un deficit de targetare. Grupurile de copii expuse la riscuri multiple de excluziune socială includ absolvenții instituțiilor rezidențiale. copiii din familiile tinere care trăiesc împreună cu familia unuia dintre părinți. cei care aparțin unor familii cu mulți copii sau unor gospodării multi-generaționale.

Drept rezultat.8 26. 588 mii provin din mediul rural. 325 Acest capitol se bazează pe metodologia de măsurare a sărăciei folosită în prezent de Guvernul Republicii Moldova pentru proiectarea. 80 Date: Ministerul Economiei (2011).5% în 2006 la 29% în 2010 și la 23% în 2015.4 36. Al doilea set de ţinte se referă la reducerea sărăciei veniturilor conform pragului de sărăcie de $ 4. Din cei 735 mii locuitori săraci ai țării. monitorizarea și evaluarea politicilor sociale și a programelor de incluziune socială.5% în 2015) au fost atinse încă din 2007. de la 34. valoarea a fost de 29.3 (PPP) per zi/ pe persoană. dar în 2009.5% în 2006 la 29% în 2010 și la 23% în 2015. pare că ţinta a fost atinsă. 30. Funcţia de bunăstare folosită pentru estimarea sărăciei se bazează pe consumul agregat total. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 123 . Al doilea set de ţinte se referă la reducerea sărăciei veniturilor conform pragului de sărăcie de $ 4.9% din populație în 2010. La nivelul țării. Notă: Date din Ancheta Bugetelor de Familie. Datele referitoare la acest indicator în 2010 nu sunt disponibile. 20 Rura l . Datele provin din Ancheta bugetelor de familie.2% în 2006 la 25% în 2010 și respectiv 20% în 2015.327 Totuși.2% în 2006 la 25% în 2010 și respectiv 20% în 2015. 10. 326 Ţintele pentru sărăcia extremă (4% în 2010 și 3.6 31. sărăcia absolută a crescut considerabil. Privind sărăcia absolută au fost agreate două seturi de ţinte.8 25.3 30. Vârful a fost atins în primul trimestru din 2009. Din fiecare cinci persoane sărace. p. Privind sărăcia absolută au fost agreate două seturi de ţinte. consumul de produse nealimentare și de servicii. Țintele ODM referitoare la ratele de sărăcie pentru 2010 au fost atinse. pe zone de rezidență (%) 40 35 30 25 20 15 10 5 0 34. Figura 22 arată că ţinta intermediaă pentru 2010 a fost atinsă. precum și valoarea de utilizare a unui mic număr de bunuri de folosinţă îndelungată.2 Criza internațională și sărăcia în Republica Moldova325 Republica Moldova a obținut rezultate semnificative în reducerea sărăciei. format din consumul de alimente (inclusiv consumul din producţia proprie). în timp ce în zonele urbane. de la 34. 21. Datele referitoare la acest indicator în 2010 nu sunt disponibile.3 31.5% din populaţie.4 2006 26.5% din populaţie. Primul set de ţinte se referă la scăderea sărăciei absolute de la 30.9 18. 11.5% în 2015) au fost atinse încă din 2007. a continuat să scadă și în timpul crizei.3 (PPP) per zi/ pe persoană. Sărăcia extremă a scăzut în aceeași perioadă de la 4. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.6 2009 Urba n .3 Urba n . patru sunt din zona rurală și numai una este din orașe mari sau mici.326 Figure 22. metodologia de calculare a sărăciei a fost modificată și nu permite comparaţii cu anii anteriori.2 2008 12.3 Tota l . În 2006. în 2010.2 24. Primul set de ţinte se referă la scăderea sărăciei absolute de la 30. Evoluția sărăciei absolute la nivel de populație și structura populației sărace în 2010.5% la 1.4% din populație. Sărăcia estimată pe baza cheltuielilor de consum. valoarea a fost de 29.6. Având în vedere scăderea puternică a sărăciei în 2010. dar în 2009. Având în vedere scăderea puternică a sărăciei în 2010. Zonele rurale au fost serios afectate de criza economică din 2008-2009. pare că ţinta a fost atinsă. 327 Ţintele pentru sărăcia extremă (4% în 2010 și 3.4 2010 Rura l . când rata sărăciei absolute în zonele rurale a atins un maxim de 45%.4 2007 15. ajungând la 21. rata sărăciei absolute a scăzut considerabil după 2006. Figura 22 arată că ţinta intermediaă pentru 2010 a fost atinsă.

remitenţele 22%. Raport privind sărăcia si impactul politicilor 2009. venituri din agricultură. remitențe. încetarea sau reducerea remitențelor de la membrii familiei care munceau în străinătate a fost semnificativ mai mare la familiile sărace. 1%. Sărăcia a scăzut în mod corespunzător. 13%. iar diferența urbanrural a început să scadă. Scăderea cererii de forță de muncă atât în sectorul oficial al economiei. Inegalitatea este și mai accentuată în termeni bănești. inegalitatea de consum329 a crescut în timpul crizei. în consecință. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . gospodăriile rurale au fost afectate sever. 2010: 17. 2010: 13-14. Veniturile în natură (produsele agricole obținute în gospodărie) reprezintă 21-23% din bugetul total al celor mai săraci și doar 3% pentru cei mai bogați. veniturile din agricultură 18%. În 2009. 328 Ministerul Economiei. Raport privind sărăcia si impactul politicilor 2009. Ministerul Economiei. salarii. din totalul venitului disponibil al gospodăriilor rurale. respectiv 15%. remitențele au scăzut substanțial.sărăcia absolută a scăzut în ambele zone de rezidență. în timpul crizei. Prin urmare. 124 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. și. scăderea cererii interne a dus la scăderea prețurilor la produsele agricole. 329 În 2009. iar beneficiile sociale (inclusiv pensiile) 21%. efectul pozitiv fiind mult mai redus în zonele rurale. scăderea remitențelor a avut un efect mult mai puternic asupra gospodăriilor rurale decât asupra celor urbane. În același timp. cât și în cele urbane. lucru care a protejat gospodăriile urbane de efectele negative ale crizei. salariile reprezentau 31%. Cu toate acestea. a afectat mult mai puternic pe cei săraci.328 Pe de altă parte. În același timp. Deși în 2009. În 2010. Persoanele sărace au fost sever afectate de criză. cât și în cel neoficial. atât în zonele rurale. Astfel. dacă autoconsumul nu este luat în considerare. pierderile fiind însă nesemnificative pentru gospodăriile urbane. precum și transferurile sociale. ele nu au putut compensa pierderea de venituri din muncă și din remitențe. salariile au scăzut. veniturile din beneficii sociale au crescut semnificativ.3 ori mai mare decât a celor mai săraci 10% din populație. fapt ce a determinat scăderea considerabilă a veniturilor din agricultură. orele suplimentare nu au mai fost plătite. valorile corespunzătoare erau 58%. Impactul crizei a fost concentrat în zonele rurale și a fost transmis prin două canale principale: agricultura și remitențele. salariile au crescut puțin. consumul mediul al celor mai bogați 10% a rămas de 6. au fost impuse zile libere fără plată. Aceste tendințe s-au mai redus oarecum în 2010. Orele de muncă au fost reduse. În ospodăriile urbane. Întrucât majoritatea migranților sunt din mediul rural. toate tipurile de venituri au crescut. inegalitatea ar deveni mult mai mare. În consecință.

lucrau în sectorul informal. În medie.5 . Study on Social Protection and Social Inclusion in Moldova. Conceptul de sărăcie bazat pe consum. Pop.3 .0 a.1% aveau o slujbă informală. L.7 26.alte surse de venit bănesc 12.g.0 . Notă: Date din Ancheta Bugetelor de Familie.0 .5% de pragul de sărăcie absolută și la 0. Venituri bănești. Veniturile din activități informale sunt foarte răspândite. IDIS Viitorul.2 Date: Ministerul Economiei (2011). ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. pe decile de cheltuieli de consum. iar cei săraci abia supraviețuiesc. Nu numai că cei săraci au un consum mai mic. Neef and Adair (2004).transferuri sociale 18.0 17. Stănculescu. O altă anchetă a arătat că unul din patru salariați lucra pe baza unui acord verbal. în 2010)..6 35.5 30. Ilie.1 8. în timp ce cei mai bogați 10% acoperă aceste cheltuieli cu doar 46% din bugetul lor..4 10. respectiv 15%). Stănculescu. o proporție consistentă de gospodării combină agricultura de subzistență cu muncile ocazionale neoficiale (cel mai adesea zilier în agricultură).4 53.8 9.8 8.4 9.331 Sărăcia în Moldova este mai degrabă ‘superficială’. Veniturile informale bănești adâncesc inegalitatea. dar structura acestuia diferă semnificativ de cel al gospodăriilor care nu sunt sărace. inclusiv cei din agricultura de subzistență. astfel că în sectorul informal cei bogați devin și mai bogați. R.330 Ca și în alte țări. S. (2001).Tabelul 7.9% din totalul angajaților din economie. În 2008. Contravaloarea produselor obținute în gospodărie 9.salarii 42.13. fără contract de muncă.2 78. Neef. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 125 .7 3.3% de cel de sărăcie extremă. Cei mai săraci 10% alocă pentru alimente și locuință peste 74% din cheltuielile totale de consum (59%. p. M.5 27.8 4.8 21. De aceea.6 49.7 77. (2009).0 14. 330 Anchetă a Institutului Muncii. Biroul Național de Statistică a raportat că 10.3 22. Decilele sunt grupuri de 10% din populaţie clasificate în funcţie de cheltuielile de consum pe persoană. 2009: 34. 2010 (%) Cei mai săraci 20% Cei mai bogați 20% Total Decila 1 Decila 2 Decila 9 Decila 10 Venitul total disponibil 100 100 100 100 100 b. M. Structura venitului disponibil per persoană.3 97. cu o tendință clară de polarizare între câteva gospodării bogate cu un consum foarte ridicat și marea majoritate care se aglomerează în imediata vecinătate a pragului de sărăcie absolută. cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale a Muncii. săracii trebuie să cheltuiască mai puțin pe sănătate.) (2002).2 95. care reprezintă un total de 59%. (eds.. Atât profunzimea cât și severitatea sărăciei absolute au scăzut între 2006 și 2010.2 14. 331 E. din care: 90. iar 31. o gospodărie din Moldova cheltuiește 41% din bugetul total pe alimente și 18% pe întreținerea locuinței.remitențe 16. Stănculescu.0 21. M. Consumul mediu al celor săraci este în vecinătatea pragului de sărăcie (la 4.7 13.

9% din gospodăriile de salariaţi în agricultură. activitățile de lobby și advocacy trebuie intensificate pentru promovarea și susținerea reformelor în domeniul protecţiei copilului.1%. Sărăcia în Republica Moldova 2010.5% din gospodăriile conduse de persoane fără educaţie. față de media națională de 21. Deși pensiile au crescut. angajați în agricultură sau pensionari. La fel. cei mai săraci alocă de 17 ori mai puțin pe lună/persoană pentru sănătate și servicii medicale decât gospodăriile cu veniturile cele mai ridicate (15 MDL față de 265 MDL). Ministerul Economiei. Sărăcia în Republica Moldova 2010. comparaţia între decilele 1 (cei mai săraci 10%) și 10 (cei mai bogaţi 10%) pe baza cheltuielilor de consum pe pesoană. conduse de persoane în vârstă (65 de ani sau peste). incidența sărăciei absolute a fost disproporționat de mare în gospodăriile cu cinci membri sau mai mult.educație.1% din gospodăriile conduse de absolvenţi ai educaţiei primare sau cu educaţie secundară neterminată. Spre comparaţie. Alături de copiii. în Moldova au mai fost identificate următoarele grupuri vulnerabile la excluziune socială: (i) victimele traficului de ființe umane. 36. (iv) persoanele cu tuberculoză. Gospodării cu copii sub 16 ani.6 MDL la sfârșitul lui 2010 (www. Ex-ante policy assessment vis-à-vis vulnerable groups in SEE: Guide for Practitioners. 2011: 12. De exemplu. 334 Ministerul Economiei. UNICEF: Assessment of child care system in Moldova and technical assistance to the Government of the Republic of Moldova to host the sub-regional consultation on child care system reforms in ENP countries.9 MDL. pensia medie335 nu a depășit încă pragul de sărăcie. Gospodăriile cu trei copii sau mai mult au o rată mare de sărăcie. Sărăcia in Republica Moldova 2010. (iii) grupurile cu venituri mici. politicile statului să pună accentul pe segmentul vulnerabil al populației de peste 60 de ani. De aceea.statistica.5% din gospodăriile de agricultori pe cont propriu.334 Persoanele din gospodăriile cu trei copii sau mai mult reprezintă numai 12% dintre cei săraci. (ii) tinerii. îmbrăcăminte și ale bunuri. (vii) populația rurală și (viii) femeile. UNDP. Rata naţională a sărăciei absolute era de 21.1% din gospodăriile de pensionari.332 Profilul celor săraci este foarte stabil. 53. 333 Ministerul Economiei. 2009: 7. 2011: 11. În contrast. 337 Toritsyn. este de așteptat ca în viitorul apropiat.336 Copiii sunt recunoscuți ca una dintre cele mai vulnerabile categorii. 335 Pensia medie pentru limită de vârstă era de 836. în medie. 30.7% proporție din cei săraci). Dacă avem în vedere și tendința de îmbătrânire demografică a populației. cei mai săraci cheltuiesc de 36 de ori mai puțin (1. 336 EveryChild.333 În mod constant.1% risc de sărăcie și 35. respectiv 28.. gospodăriile fără copii au un risc relativ mic de sărăcie (19. 2009: 31. Diferenţele de gen nu sunt semnificative.337 332 Date pentru 2010.5 MDL față de 52 MDL pe lună/persoană).7%) dar reprezintă 44% dintre săraci. 39. Majoritatea gospodăriilor fără copii sunt cu pensionari (cu 28. 39. pentru educație. în timp ce pragul sărăciei absolute în 2010 era de 1015. rata era de 35% pentru gospodăriile cu cinci membri sau mai mult. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . A. întrucât au rate de sărăcie mai mari decât alte grupuri de populație.2% pentru gospodăriile conduse de persoane în vârstă (65 sau peste).9%. 44. 2011: 11. cu nivel scăzut de educație (cel mult educație secundară neterminată).9% în 2010. cu risc de excluziune socială. 126 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. (vi) vârstnicii.md ). Oxford Policy Management.

la acel moment). Roma in the Republic of Moldova. Deprivarea materială a gospodăriilor din Moldova. Pe lângă venituri și consum. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. * Datele nu sunt disponibile.2 16.5 20. Bulgaria și Ungaria. în comparație cu mediile naționale de 24%.8 22.9 10.8 WC cu apă situat în locuință 35.2 29.7 71. 339 UNDP (PNUD).6 45.md.2 17.7 3.9 21.g. circa 59% din populație trăiește în zone rurale. nivelul deprivării de diferite bunuri și servicii trebuie de asemenea avut în vedere pentru a înțelege condițiile de trai ale populației.1 29.2 59. ierarhizate în funcţie de cheltuielile de consum pe adult echivalent.3 27.9 8.statistica.6 44.340 Tabelul 8 arată nivelurile semnificative de deprivare materială (în bunuri și servicii) la nivelul gospodăriilor rurale.8 13. rata medie a sărăciei absolute era de 30. Nu sunt disponibile date mai recente despre populația Roma.6 92.3 72. și satele mici.6 94.9 1.1 1.1 49.4% în 2011. scăzând la 58. În 2010. 338 E.338 unde atât incidența. Tabelul 8.3 52.5 63.Etnicitatea este foarte puternic corelată cu sărăcia în țări precum România.5 91. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 127 . Sărăcia este un fenomen multidimensional.4 21. 340 www. Q5 – cei mai bogaţi 20% din populaţie. respectiv 19%.9 61. precum și între satele mari. Proporţia de populaţie rurală a reprezentat 58.8 5. Stănculescu și Stanovnik (2009).6 12. Există discrepanțe puternice între zonele urbane și cele rurale.4 Apă caldă de la rețeaua publică 9. cât și profunzimea sărăciei sunt semnificativ mai ridicate la populația Roma decât la alte grupuri etnice. nu se clasifică în categoria celor sărace.4 81.4 28.7 Încălzire centrală sau centrală proprie 34. periferice.1 11 16.6 29.7 60.6 32.2 Telefon Date: Biroul Naţional de Statistică.8 10.8 8.6 26 40.3 75.9 15.9 Canalizare 32.6 76.2% în orașele mici și numai 7.2 Rețea de gaz 52. centrale și dezvoltate situate în apropierea marilor orașe.3% la sate față de 14.4 43. populația de etnie Romă avea un risc de sărăcie de două ori mai mare decât populația non-Roma (59% din populația Roma în sărăcie absolută și 50% în sărăcie extremă.5 38. Datele nu includ populaţia situată pe malul stâng al Nistrului și municipiul Bender.5 Baie situată în locuință 42.5 73.statistics.5 17. conform cheltuielilor de consum. În Moldova.4 23.6 81.1 38. un studiu PNUD339 a confirmat că în 2005.4 16.1 Automobil 18.4 39. dar și între orașele mari și cele mici.3 0. www.2 18.6% în 2010.3 5. 2010 (%) Toate Mediu de rezidență Urban Rural Quintile în funcție de consum Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Apă potabilă curentă 62.4 79.5 71.2 37.5 7. În Moldova.3 Computer 23. chiar și la cele care.9 43. îmbătrânite și izolate.8 16.6 8 15.5 64 * * * 70.9 3 6.3% în orașele mari. 2007.6 87. Q1 – cei mai săraci 20%. Quintilele Q1-Q5 sunt grupuri de 20% din populaţie.md Note: Date din Ancheta Bugetelor de Familie.

Cele mai dezavantajate raioane ale Moldovei. Celelalte două regiuni au făcut schimb de locuri în decursul timpului. Protecţiei Sociale și Familiei. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . 343 Această secţiune se bazează pe raportul Ministerului Muncii. Leova și Căușeni din sud. cu o rată a sărăciei absolute de 23. dacă nu este menţionat altfel. 2011. unde sărăcia de consum este de numai 5. raioanele care includ sate mici și îndepărtate sunt considerabil mai sărace. cele mai dezvoltate comunități rurale (pe cele mai multe dimensiuni) erau satele amplasate în vecinătatea municipiului Chișinău. precum și condiții improprii de locuit.Diferențe regionale considerabile au fost constant înregistrate între capitala Chișinău. Prin definiție. cea mai mare parte a lor locuind în zonele rurale (57. dezvoltare slabă a infrastructurii. 128 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.7% în 2010. dar în 2010.3% din populație. adică circa 428 mii. în 2010. o unitate administrativă deprivată este caracterizată prin populație rurală numeroasă. 2011.6%).2% sau 245 mii).devinfo. erau Rezina și Ungheni din regiunea centrală. în timp ce în cel rural prevalează gospodăriile cu doi sau mai mulți copii.md.3 Sărăcia copiilor343 În Republica Moldova. 341 Regiunea de nord a rămas pe cea mai bună poziţie.341 Gradul de deprivare este considerabil și la nivelul agregat al raioanelor și regiunilor. 6. gospodăriile cu copii reprezentau 37. În țară trăiesc circa 746 mii copii sub vârsta de 18 ani.344 Majoritatea aparțin unor familii nucleare complete (48% din gospodăriile cu copii) sau unor gospodării multi-generaționale care includ bunicii și/sau alte rude. precum și Sîngerei din regiunea de nord. la servicii de educație și sănătate. acces scăzut la locuri de muncă (economie locală subdezvoltată). sudul a fost pe locul doi (27.7%) iar centrul a fost pe ultimul loc cu cea mai mara rată (29. Raportul Social Anual 2010. Datele incluse în text provin din acest raport.4% în zonele rurale. cu un mic avantaj pentru regiunea de nord. În conformitate cu IDAM. Majoritatea satelor din celelalte trei regiuni ale țării erau deprivate pe una sau mai multe dimensiuni.8% din totalul gospodăriilor. urmate de unitatea teritorial-administrativă Găgăuzia. www. în 2009. 344 Biroul Naţional de Statistică.342 în 2009. Ceilalți copii trăiesc în familii monoparentale. În mediul urban predomină gospodăriile cu un singur copil. care reprezintă între 8% din gospodăriile cu copii în zonele urbane și numai 3. și celelalte trei regiuni ale țării care au o incidență a sărăciei mai mare decât media națională. cu sau fără părinți (46%). În plus. Indicele de Deprivare Multiplă a Ariilor Mici (IDAM) este un instrument de identificare a localităților cele mai defavorizate din țară. Situaţia copiilor din Republica Moldova. 342 Baza de date DevInfo.

EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 129 . Consumul lor a scăzut corespunzător în timpul crizei. 188.8% la gospodăriile cu trei copii sau mai mult.9 MDL pe lună/persoană). gospodăriile cu copii au suferit pierderi de venit față de cele fără copii. După izbucnirea crizei financiare. 2009: 27. 345 UN.800 trăiau în gospodării care reușeau cu greu să acopere necesarul de alimente din cheltuielile lor de doar 550 MDL pe lună/persoană. Astfel. 347 Gospodării cu copii sub 16 ani.000 Gospodarii cu 1 copil Gospodarii fara copii 0 Total Urban Rural Date: Biroul Naţional de Statistică. persoane în vârstă (65 de ani sau peste). din care 14.800 trăiau în sărăcie extremă.000 600.347 În 2010. Impact of the Economic Crisis on Poverty and Social Exclusion in the Republic of Moldova.000 Gospodarii cu 2 copii 200. Cercetări anterioare345 arată că sărăcia copiilor este mai sensibilă decât cea a adulților la schimbările economice nefavorabile. din care 14. www. Gospodăriile cu copii conduse de agricultori.cele 20% dintre gospodării cu cel mai mic consum pe adult echivalent din ţară. rata sărăciei gospodăriilor cu copii a crescut. The World Bank. Unul din fiecare patru copii trăia în sărăcie absolută.600 copii sub 18 ani.Figura 23. Discurile: Structura gospodăriilor cu copii după numărul de copii în fiecare zonă de rezidență (%) 1.000 45 64 40 800. ajungând la un maxim de 50. 38-44% din cele mai sărace gospodării din țară.7 30 1. riscul de sărăcie al copiilor a rămas mai mare decât cel al întregii populații (Figura 24).md Notă: Estimări bazate pe numărul de gospodării de la recensământul din 2004 și pe baza proporţiilor comunicate de Ministerul Muncii. 45. Barele: Distribuția gospodăriilor după numărul de copii și mediul de rezidență (număr). Cu toate acestea.statistica. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.000 Gospodarii cu 3+ copii 400.600 de copii aparțineau unor gospodării cu cheltuieli lunare de consum sub pragul de sărăcie absolută (de 1015. Gospodăriile cu copii au fost mai vulnerabile la efectele crizei internaționale prin comparație cu gospodăriile fără copii. cât și cea extremă au urmat îndeaproape tendințele descrescătoare de la nivelul populației. 346 Prima quintilă Q1 .000.000 15 5. Protecţiei Sociale și Familiei (2011) bazate pe Ancheta Bugetelor de Familie 2010. mai ales în zonele rurale.200. adică aproape 188. copii sub 18 ani. și de persoane cu educație primară sau secundară reprezentau în 2009.346 Deci. atât sărăcia absolută.

în timp ce în mediul rural. 130 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.5 8.5 19. Notă: date din Ancheta Bugetelor de Familie.8 100 8. copii sub 18 ani.348 care sunt concentrate în zonele urbane. 348 În 2010.2 9. au tendința de a se concentra între cele mai sărace gospodării. Q5 – cei mai bogaţi 20% din populaţie. gospodăriile cu copii se aglomerează printre familiile care au un standard de viață mai bun (cu cel mai mare consum din țară). Quintilele Q1-Q5 sunt grupuri de 20% din populaţie.8% pentru familiile extinse multi-generaţionale. pe mediu de rezidență.9 33. Q1 – cei mai săraci 20%. ierarhizate în funcţie de cheltuielile de consum pe adult echivalent. În Moldova.0 100 34.8% pentru gospodăriile cu trei sau mai mulţi copii. copii sub 18 ani. Protecţiei Sociale și Familiei (2011). 349 Rata sărăciei absolute la copii a fost de 36. Protecţiei Sociale și Familiei (2011). Date pentru gospodării cu copii sub 18 ani.1 12. Tendințe ale sărăciei copiilor. p. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .8% iar cea din familiile nucleare complete a fost de 20. și de 28. Conceptul de sărăcie bazat pe consum. Note: date din Ancheta Bugetelor de Familie. 115. Tabelul 9 arată că în zonele urbane.Figura 24. Concept de sărăcie bazat pe consum. p. cea mai bună situație o au copiii din familiile cu un copil și din familiile nucleare complete.8 26. în 2010. ratele sărăciei absolute și extreme (%) Date: Ministerul Muncii. Cei mai vulnerabili copii aparțin unor gospodării cu trei copii sau mai mult și/sau unor familii extinse multi-generaționale. în 2010 (%) Rata sărăciei extreme (% copii) Rata sărăciei absolute (% copii) All Quintile în funcție de consum (% gospodării cu copii) Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Urban 0.9 30.7 14.2 Rural 2. Ratele de sărăcie absolută și extremă la copii și distribuţia gospodăriilor cu copii după quintilele de consum.349 care predomină în mediul rural. Date pentru gospodării cu copii sub 18 ani.111.3 20. Tabelul 9.3 Date: Ministerul Muncii.8 24. rata sărăciei absolute la copiii din familiile cu un singur copil a fost de 18. Bunăstarea copiilor depinde puternic de bunăstarea gospodăriei în care trăiește copilul.8%.

Într-un ‘an bun’. aceste gospodării depind puternic de banii care vin din străinătate. veniturile din agricultură contribuie cu 30% la bugetul total. Într-un ‘an rău’. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 131 .351 Per total. rata a fost de 52%. cu o medie națională de 22%.352 În gospodăriile cu mulți copii și cu migranți. remitențele oferă un venit destul de ridicat. Spre comparaţie. inundații etc. față de unul din zece copii în orașe. în familii extinse. au o situație economică mult mai stabilă și un risc de sărăcie semnificativ mai mic (4. multi-generaționale. produsele din propria grădină/propriul teren reprezintă cel mai important venit al gospodăriei. cum a fost 2010. Pentru gospodăriile rurale cu copii. remitenţele au contribuit cu 22% din venitul disponibil al tuturor gospodăriilor cu copii. copilul este protejat mai bine împotriva sărăciei în gospodăriile conduse de absolvenți de facultate care au poziții mai bune pe piața muncii și deci salarii mai mari și mai sigure. Copiii din zonele rurale sunt și mai vulnerabili dacă aparțin unor gospodării care depind în mare măsură de veniturile în natură obținute din agricultură.Drept rezultat. În plus. 350 Gospodării cu copii sub 18 ani. unul din fiecare trei copii trăia în sărăcie absolută. în 2010.4% mama. remitențele contribuie cu 60% la veniturile totale. Date pentru 2010. 38% au doi copii. 353 În medie.1% din copiii sub vârsta de 18 ani (sau circa 133 mii) aveau unul sau ambii părinți plecați la lucru în străinătate: 10.2% tatăl și 1. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. și numai 10% au trei copii sau mai mult. La sate. deși în 2010 a scăzut în ambele zone rezidențiale. cum a fost 2009. Migraţia pentru muncă în străinătate afectează gospodăriile cu copii mai mult decât pe cele fără copii. incidența sărăciei absolute la copii a rămas de trei ori mai mare la sate decât în orașele mari sau mici. 352 Dintre gospodăriile cu copii și migranţi.) venitul gospodăriei poate scădea brusc sau poate chiar pieri. Majoritatea copiilor lăsați acasă trăiesc la sat. Proporția gospodăriilor cu copii care au cel puțin un migrant a fost în anul 2010 de 26% în zonele rurale și 15. mai ales cele cu doi aducători de venit. 17.5% ambii părinți.353 Astfel.350 În contrast. cu unul sau doi copii. În general.5% în zonele urbane. rata sărăciei absolute la copiii din asemenea gospodării a fost de 39%. 38% sunt familii nucleare și mai puţin de 1% sunt familii monoparentale.3% în 2010). gospodăriile cu unul sau mai mulţi emigraţi reprezentau 14% din toate gospodăriile din Moldova. 5. în 2010. în comparație cu salariul care aduce doar 20%. Mai mult. respectiv 14. 52% au un copil.9%. 61% sunt familii extinse multi-generaţionale. în medie. În funcție de evoluția prețurilor produselor agricole și de condițiile de climă (secetă. Când ambii părinți lucrează pe cont propriu în agricultură. copiii din gospodăriile de patroni sau de salariați. 351 Aceasta reprezenta mai mult de 64 mii gospodării cu copii în zonele rurale și 28 mii în zonele urbane.

să ne amintim că în același timp.354 Astfel. plecarea mamei protejează mai bine copilul împotriva sărăciei decât plecarea tatălui. 117.astfel încât. Q5 – cei mai bogaţi 20% din populaţie. Mai mult. ierarhizate în funcţie de cheltuielile de consum pe adult echivalent.2 18.7 19. întrucât remitențele se pot reduce sau pot înceta brusc din cauza evoluțiilor de pe piețele internaționale. plecarea mamei cauzează cea mai profundă suferință emoțională a copilului rămas acasă. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Asta înseamnă că aproape 14 mii copii de 0-18 ani trăiesc și departe de părinți și în sărăcie.6 26.112.5 100 14. families and children in Moldova. remitențele trimise acasă sunt mai mari decât atunci când tatăl este plecat. ei sunt expuși la construirea unei imagini negative despre sine. p.3 Date: Ministerul Muncii.2 19. mai ales dacă relațiile cu persoanele care îi îngrijesc și cu familia rămasă acasă (inclusiv cu tatăl) sunt tensionate și caracterizate de violență.5%. Protecţiei Sociale și Familiei (2011). Astfel.2.1 20.7% când numai tatăl este în străinătate.5% din copiii care au un părinte la lucru în străinătate se află sub pragul sărăciei absolute. În 2010.0 100 26.6% când ambii părinți sunt plecați în străinătate. Rata sărăciei la copiii lăsați acasă crește de la 3.3 19. la 9. dar trăiesc sub un stres emoțional ridicat. în funcție de prezența părinților.4 17. ci de instabilitatea ridicată a veniturilor. peste 81 mii copii din Moldova (în 2010) sunt bine protejați în termeni economici. sărăcia și insecuritatea veniturilor reprezintă principalul motiv declarat de plecare în străinătate. 14. 2008:ii. pe întreaga perioadă 2006-2010. Ratele sărăciei absolute la copii și distribuția gospodăriilor cu copii pe quintile de consum. 132 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. copiii cu părinți migranți au avut o rată de sărăcie semnificativ mai mică decât copiii ai căror părinți sunt în țară. Oricum. copiii cu părinți migranți sunt un grup foarte vulnerabil în multe privințe. au din abundență bani de buzunar (față de ceilalți copii). Vulnerabilitatea lor economică nu este determinată de ratele înalte de sărăcie absolută. Tabelul 10.1% din copiii rămași acasă (în jur de 19 mii) 354 UNICEF. copii sub 18 ani.2 Copii cu părinți în Moldova 27.4% când numai mama lucrează afară și la 14. Când mama este în străinătate. Așa cum am arătat în secțiunea 5. față de 27% pentru copiii ai căror părinți sunt acasă. Quintilele Q1-Q5 sunt grupuri de 20% din populaţie. la izolare și la adoptarea unor comportamente de risc. Notă: date din Ancheta Bugetelor de Familie.9 18. The impact of migration and remittances on communities. rata de sărăcie absolute a copiilor rămași acasă a fost de 10. Mai mult. Concept de sărăcie bazat pe consum. Totuși. Q1 – cei mai săraci 20%. Însă. 10. în 2010 (%) Rata sărăciei absolute (% copii) All Quintile în funcție de consum (% gospodării cu copii) Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Copii cu părinți migranți 10.

dar și o parte a copiilor cu părinți migranți la muncă în străinătate.12. deși s-a diminuat. în conformitate cu Legea 821/24. 40% din gospodăriile care primeau indemnizații pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilități severe (care au nevoie de îngrijire permanentă) se aflau sub pragul oficial al sărăciei.3% în regiunea centru 33. Needs Assessment of Persons with Severe Disabilities and Their Familie. rata sărăciei la copii a variat între 29% și 32%. Biroul Naţional de Statistică. 2009: 107. Mai trebuie însă menționate și alte câteva categorii de copii. În regiunea de nord. 357 În 2010. Study on Social Protection and Social Inclusion in Moldova. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 133 . cei care trăiesc în gospodării extinse multi-generaționale. Există însă informații provenind din diferite studii.1991 referitoare la protecţia socială a invalizilor.cele 40% de gospodării cu cele mai mici cheltuieli de consum pe adult echivalent din ţară. La fel. 356 Biroul Naţional de Statistică.6%. 360 IDIS Viitorul. deși datele despre bunăstarea lor lipsesc. Date pentru 2007. 359 În ABF sunt înregistrate persoanele cu invaliditate (autodeclarată) de gradul 1.359 Date specifice asupra sărăciei copiilor cu dizabilități nu sunt disponibile. Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) indică existența mai multor grupuri de copii cu un risc ridicat de sărăcie.355 Ei sunt foarte vulnerabili deoarece acumulează lipsurile economice cu stresul emoțional cauzat de absența îngrijirii părintești. Rapoartele anuale358 asupra sărăciei copiilor nu se referă la copiii cu dizabilități.trăiesc în gospodării cu consum scăzut. incidența sărăciei la copii. Oxford Policy Management. În regiunile centru și sud. rata sărăciei absolute la copii a fost de 29. a rămas mai mare decât media națională. pe întreaga perioadă 2006-2010. nici Ministerul Economiei nu se referă la copiii și adulţii cu dizabilităţi. mai ales din gospodăriile de agricultori. Aceste grupuri includ copiii din mediul rural. În plus se mai adaugă și deprivarea materială (în bunuri și servicii). Astfel. copiii din gospodării cu mulți copii. Cel mai puternic afectate de sărăcie sunt persoanele cu dizabilități din zonele rurale. de vreme ce majoritatea lor sunt din zonele rurale. 355 Primele două quintile Q1 și Q2 . În 2010.% în regiunea sud. în celelalte regiuni ale țării. 2011: 3-4. sunt vechi sau slabe. 2 or 3. cu o rată a sărăciei absolute de 24.9% la 0. incidența sărăciei la copii este de cinci ori mai mică în capitală decât la nivelul țării.360 care arată că persoanele cu dizabilități (copii și adulți) au o rată mai ridicată de sărăcie decât cea pentru întreaga populație. copii sub 18 ani. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.4% în 2010.357 În concluzie. Copiii din Chișinău au fost relativ avantajați prin comparație cu copiii din restul țării. 358 Nici Biroul Naţional de Statistică.7% în 2010. deși ABF înregistrează asemenea date. Support to the National Development Strategy. Rata sărăciei absolute a copiilor a scăzut puternic de la 21% în 2006 la 4.356 Spre deosebire. rata sărăciei extreme la copii a scăzut de la 2. copii sub 18 ani. situația copiilor este ceva mai bună.

ci chiar excluziunea socială. Protecţiei Sociale și Familiei. 2009. Roma in the Republic of Moldova.Statisticile oficiale nu oferă date dezagregate în funcție de etnie. Guvernul Republicii Moldova. 2009. Study on Social Protection and Social Inclusion in Moldova. alocaţii pentru tutelă/curatelă și adopţia copiilor.4 Sunt protejați copiii cei mai vulnerabili? 6. IDIS Viitorul. acordate tutorilor/supraveghetorilor copiilor și celor care adoptă copii. mai rău. iar ultima cercetare asupra condițiilor de viață a etnicilor Roma datează din 20052006. Ministerul Muncii. 2009. Study on Social Protection and Social Inclusion in Moldova. The Second Millennium Development Goals Report. Beneficiile sociale bănești includ atât scheme de asigurare socială. 2009: 70. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . actualul sistem de protecție socială este complex.5 și 16 ani. Datele despre sărăcie lipsesc pentru alte trei grupuri de copii. Sistemul de protecție socială oferă beneficii bănești și servicii sociale. mai ales cei care au rupt relațiile cu familia. Majoritatea riscă nu doar sărăcia de venituri sau consum. 134 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. o alocaţie la naștere. 363 Beneficiile de asigurări sociale pentru familie și copil includ: alocaţia pentru îngrijirea unui copil bolnav până la vârsta de 7 ani sau a unui copil cu dizabilităţi până la vârsta de 16 ani. la expirarea concediului de maternitate. pentru femeile asigurate. alocaţie pentru îngriirea copilului până la vârsta de 3 ani. 365 Ajutor social. precum și pentru copiii care și-au pierdut susţinătorul. pentru familiile cu patru sau mai mulţi copii sub vârsta de 18 ani și pentru alte categorii de populaţie. Study on Social Protection and Social Inclusion in Moldova. alocaţii pentru îngrijire. suburban și pe distanţe lungi. pentru femeile neasigurate. 2007.361 Oricum. este rezonabil să luăm în considerare un risc disproporționat de mare de sărăcie sau chiar de sărăcie extremă pentru copiii Roma. cât și de asistență socială. Raport Social Anual 2010. pentru familiile cu venituri mici și care au copii. inclusiv famiile cu mulţi copii. pentru copiii cu dizabilităţi. Study on Social Protection and Social Inclusion in Moldova. alocaţii sociale de stat pentru copiii cu dizabilităţi până la vârsta de 18 ani.4. IDIS Viitorul. 2011.363 Sistemul de asistență socială oferă 18 tipuri de prestații bănești categoriale364 și doar câteva pe baza testării mijloacelor. în condiții de sprijin foarte limitat din partea sistemului de protecție socială. pentru persoanele care nu pot să se întreţină singure.365 361 UNDP. pentru persoanele care oferă îngrijire la domiciliu copiilor neasiguraţi cu dizabilitate de gradul 1. pentru femeile neasigurate. 362 IDIS Viitorul. precum și concediu de maternitate. IDIS Viitorul. ca și pentru soţiile întreţinute de soţii lor. ajutor material și umanitar.362 6. alocaţia lunară pentru îngrijirea copilului între 1.5 ani. folosind un mecanism proxy de testare a mijoacelor. 2010: 25. pentru familiile sărace. cu puțin ajutor din partea familiei sau chiar fără ajutorul familiei și. 364 Compensaţii nominative pentru copiii cu dizabilităţi. acoperind o gamă largă de beneficii și beneficiari. persoane care au grijă de copiii de până la trei ani și orfani sau copiii lipsiţi de îngrijire părintească. familiile monoparentale. o alocaţie la naștere. având în vedere estimările existente asupra sărăciei pentru populația Roma și faptul că de obicei familiile Roma au un număr mare de copii. alocaţie pentru îngriirea copilului până la vârsta de 1. Ne referim la absolvenții instituțiilor rezidențiale. compensaţii pentru costul transportului urban. care cuprind un număr mare de prestații adresate familiei și copilului. tinerii eliberați din detenție și ‘copiii străzilor’. Aceste grupuri de copii și adolescenți trebuie să se descurce pe cont propriu.1 Sistemul de protecție socială În Republica Moldova. pentru femeile angajate și ucenice. cu copii care au dizabilităţi. familiile care îngrijesc copii orfani în custodie.

Majoritatea centrelor sunt pentru copii și tineri cu risc. Gama de servicii este mare: informare. centre maternale (6 centre cu 256 beneficiari). Cantemir. așa cum am prezentat în capitolul despre Protecția Copilului.367 Serviciile sociale specializate includ asistență parentală profesională (105 familii cu 142 copii). 367 Există 59 centre de zi cu 11. axate pe furnizarea de protecție socială mai bună pentru persoanele dezavantajate și pe creșterea participării săracilor la dezvoltarea socială și economică a țării. În acest scop. mai ales pentru categoriile cele mai vulnerabile de copii. pe lângă creșterea veniturilor. În total. Acest tip de servicii este subdezvoltat în mai multe raioane: Basarabeasca. electricitate și întreținere). consiliere. Ceadir-Lunga.De obicei. asistență în centre pentru plasament temporar (23 de centre cu 1. prestațiile bănești sunt grupate în trei categorii de beneficii: (1) alocații sociale (plătite lunar sau o singură dată persoanelor care nu au dreptul să primească pensie). Pentru a îndeplini aceste obiective. apartamente protejate.512 copii). Dondușeni. adopții (208 copii adoptați) și tutelă (1. Guvernul din Moldova s-a angajat în realizarea reformelor necesare în domeniul bunăstării pentru a promova o dezvoltare durabilă și incluzivă. Cimișlia. Serviciile sociale de bază includ informare. Serviciile sociale sunt clasificate în trei mari categorii: de bază. inclusiv centre de zi mixte cu diferite categorii de beneficiari. Serviciile sociale foarte specializate sunt furnizate în instituții rezidențiale (vezi secțiunea 5. Raport Social Anual 2010. socio-culturale. specializate și foarte specializate. în 2009) a fost 366 Ministerul Muncii. case de copii de tip familial (78 de case cu 298 copii).924 beneficiari (în 2010).389 copii). transport adaptat. 2011: 119-123. o parte tot mai mare din cheltuielile guvernamentale generale (68% din total. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. și (3) ajutorul social acordat prin testarea mijloacelor (beneficiu acordat gospodăriilor vulnerabile cu venitul mai mic decât Venitul Minim Garantat și care îndeplinesc o serie de alte condiții). Glodeni. Ajutorul social acordat prin testarea mijloacelor acoperă mult mai puțini beneficiari decât beneficiile categoriale (alocațiile sociale și compensațiile nominative). Comrat. crearea de locuri de muncă și garantarea accesului la servicii de educație și sănătate. consiliere și sprijin familial. numărul de beneficiari ai serviciilor sociale specializate este mult mai scăzut decât în cazul serviciilor comunitare. (2) compensații nominative (plătite lunar sau anual unor categorii de populație. reabilitare medicală și socială. îngrijire pe timpul zilei. Serviciile sociale366 pentru copiii în dificultate sunt subdezvoltate în unele zone ale țării. în ultimii ani. Protecţiei Sociale și Familiei. servicii de îngrijire pe timpul zilei furnizate prin centre comunitare multi-funcționale și servicii de reintegrare a copiilor în familie. alimentaţie.2). cadrul național de planificare strategică stabilește un set de obiective menite să crească nivelul de bunăstare. terapie ocupaţională. mediere a conflictelor. Ocniţa și Rîșcani. Florești. în special pentru amortizarea creșterii costului la încălzire. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 135 .

cu o variație semnificativă de la 26. gradul de acoperire a fost și mai mic. doar 7% primind beneficii. Oricum. Datele incluse în text provin din acest raport.7%) și sănătate (14. Protecţiei Sociale și Familiei.372 În această secțiune ne concentrăm pe acoperirea. sau introducerea ajutorului social în anul 2008. Raport Social Anual 2010. 373 UN. Pe de o parte. care reprezintă peste 40% din bugetul asistenței sociale. educație (20.5% din venitul lunar disponibil (104.373 Pe de altă parte. 6. programul de compensații nominative. Ele contribuie cu 18. Pentru a furniza o protecție socială mai bună persoanelor dezavantajate și pentru a îmbunătăți eficiența sistemului.7% la venitul total disponibil lunar per persoană. 2010. în gospodăriile cu copii.370 Pe de altă parte. nivelul scăzut al majorității beneficiilor sociale nu permite un impact semnificativ de incluziune socială a grupurilor vulnerabile. respectiv la 68% din total în 2009. Gospodăriile cu copii depind mai puțin de transferurile sociale în comparație cu gospodăriile care nu au copii. Actualele reforme urmăresc consolidarea sistemului de asistență socială prin creșterea acoperirii ajutorului social (aproape dublu) însoțită de o retragere a compensațiilor nominative și a alocațiilor.5% în cele mai sărace gospodării la 9% în cele mai bogate (Tabelul 7). National Human Development Report 2010/2011. dacă nu este menţionat altfel. 136 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 370 UN. iulie 2010: 11. 372 Datele se referă la prima și a zecea decilă. Ministerul Muncii. transferurile sociale (de toate tipurile. numai 9. creșterea salariilor și alocațiilor. 371 Această secţiune se bazează pe raportul Ministerului Muncii. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .368 Alocările pentru acoperirea cheltuielilor de protecție socială au fost cele mai mari. bugetul existent este parțial cheltuit în mod ineficient.4.369 Spre exemplu. 2011: 91. 369 Ministerul Economiei.direcționată spre sectoarele sociale – protecția socială (33. Protecției Sociale și Familiei a inițiat reforme încă din 2008. IMF Country Report No.2%). a fost caracterizat ca unul dintre cele mai scumpe și ineficiente programe. cum sunt indexarea pensiilor.1%). în cazul copiilor de 3-16 ani. inclusiv pensiile) au reprezentat în medie.7 MDL pe persoană) în 2010. Pe de o parte. 2011. Raport privind sărăcia și impactul politicilor 2009. targetarea și impactul beneficiilor sociale asupra gospodăriilor cu copii. 2011: 94. pentru a putea înțelege cât de mult protejează împotriva sărăciei absolute pe cei mai vulnerabili copii. 10/232. În ultimii ani au existat mai multe acțiuni menite să ajungă la grupurile vulnerabile. în conformitate cu cheltuielile de consum pe persoană. 94. numai circa 19% din toate gospodăriile cu copii sub 16 ani au beneficiat de diferite transferuri bănești. 368 Procentul cheltuielilor sociale totale din cheltuielile generale guvernamentale a crescut de la 61% din total în 2005 la 63% în 2008.2 Eficiența asistenței sociale în protecția copilului371 Într-o secțiune precedentă am văzut că transferurile sociale (inclusiv pensiile) reprezintă o sursă importantă de venituri pentru toate gospodăriile din Moldova. National Human Development Report 2010/2011.

Raport privind sărăcia si impactul politicilor 2009. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. cea mai mare parte a contribuției la venit a provenit din pensii. În contrast. care reprezintă mai mult de jumătate din transferurile sociale pe care le obțin. 34% din gospodăriile care au beneficiat de alocaţii pentru copii se găseau în prima quintilă (cele mai sărace 20% gospodării la nivelul ţării). întrucât mulți copii (mai ales cei săraci) trăiesc în familii extinse multi-generaționale care includ pensionari. 376 Pensia este un transfer de asigurări sociale.375 Totuși. 2010: 20. Gospodării cu copii sub 16 ani. unde Q1-Q5 sunt grupuri de 20% din gospodării. respectiv 13. care nu este direcţionat către săraci. Gradul de targetare al alocaţiilor pentru copil a fost oricum slab. alocaţiile pentru copiii de 3-16 ani – au avut o bună direcţionare către populaţia săracă. cât și pentru cele de asistență socială (alocațiile pentru copil.9% în cele mai sărace gospodării la 5. Date pentru 2010.6% în Q3. Cu alte cuvinte. față de 1. respectiv 5. Ministerul Economiei. Q5 – cele mai bogate 20% dintre gospodăriile cu copii. Q5 – cele mai bogate 20% dintre gospodăriile cu copii.3% în cele mai bogate. două tipuri de alocaţii pentru copil – pentru persoanele neasigurate și.). întrucât suma totală acordată a fost aproape egal distribuită între gospodăriile sărace și cele non-sărace. Date pentru 2010.proporția a fost mai mare pentru gospodăriile cu mulți copii (13. 375 Ponderea transferurilor sociale în venitul disponibil total pe lună al gospodăriilor cu copii a fost de 17.9%). ierarhizate după nivelul de cheltuieli de consum pe adult echivalent. Cu toate acestea. care reprezintă circa 78% din totalul transferurilor sociale pe care le primesc. Familiile monoparentale și familiile multi-generaționale se bazează în principal pe pensii. Raport privind sărăcia si impactul politicilor 2009. decât la bunăstarea gospodăriilor bogate cu copii.1% în Q2.377 Compoziția transferurilor sociale variază în funcție de tipul gospodăriei.7% în Q4.2% din venitul disponibil. compensații. 7.3% în Q5. ci depinde de vechimea în muncă și câștigurile din muncă. ierarhizate după nivelul de cheltuieli de consum pe adult echivalent. 16. 19. 374 Gospodăriile cu copii care primesc orice formă de transfer social se distribuie în felul următor pe quintilele de consum: 29% în Q1. ajutor social).5% în Q5. ponderea transferurilor sociale în venitul disponibil total a scăzut monoton de la 17. Transferurile bănești contribuie mai mult la bunăstarea gospodăriilor sărace cu copii. în 2010. Ancheta Bugetelor de Familie din 2009 a arătat clar că numai 10% din gospodăriile care beneficiază de pensii aparţin celor mai săraci (Q1-20% din gospodării) și doar 7% din totalul pensiilor este direcţionat către cei mai săraci (Q1). EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 137 . Q1 – cele mai sărace 20%.374 Tendința se menține atât pentru transferurile de asigurări sociale (de exemplu pensiile). Date privind gospodăriile cu copii sub 16 ani. Q1 – cele mai sărace 20%.6%) și pentru familiile extinse multi-generaționale (13.2% în Q4. dar de numai 2. unde Q1-Q5 sunt grupuri de 20% din gospodării. mai ales. o jumătate din gospodăriile cu copii care primesc prestații bănești de asistență socială au un consum mediu sau mai bun. Mai multe din gospodăriile cu copii care primesc transferuri sociale (inclusiv pensii) se află între cele sărace decât între cele bogate. 12. Contribuția acestora la formarea venitului gospodăriilor a fost cea mai ridicată în cazul gospodăriilor sărace. 377 În conformitate cu Ancheta Bugetelor de Familie din 2009. 2010: 20. 9% în Q3. Ministerul Economiei.9% în Q1.6% în Q2.376 Alocațiile pentru copil au avut un impact mult mai mic asupra bunăstării gospodăriilor cu copii. 21. familiile nucleare împreună cu gospodăriile cu trei sau mai mulți copii depind de beneficiile de asistență socială (alocații. Este de menționat că beneficiarii de asistență socială sunt distribuiți aproape egal între gospodăriile sărace și cele non-sărace. compensațiile nominative etc.8% în cazul celor mai bogate gospodării. Astfel.

138 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. sistemul de protecţie socială a oferit sprijin celor mai sărace gospodării cu copii. Gradul de acoperire cu prestații bănești de asistență socială a gospodăriilor cu copii în 2010 (% populație) Date: UNICEF (2011). și mai ales pentru cei în sărăcie extremă. in the context of transition from category-based to means-testing social assistance.379 Gradul de acoperire este mai bun pentru cei săraci.4% din populație).8% din populația din gospodării cu copii. dar nu ajunge la populația în sărăcie extremă. 381 Gradul de acoperire a ajutorului social este considerabil mai ridicat la persoanele din gospodării cu trei copii sau mai mult.2% față de 21. ceea ce arată un nivel moderat de direcționare în favoarea săracilor. au performanțe mai slabe pentru populația extrem de săracă. Alocațiile pentru copii și ajutorul social au avut un impact mai mic. În 2010. 379 Gradul de acoperire a alocaţiilor ajunge la aproape 90% din populaţia care trăiește în gospodării cu copii sub 1 an și la peste 50% din populaţia din gospodării cu cinci copii sau mai mult. ajutorul social este aproape irelevant pentru copiii care trăiesc în gospodării extrem de sărace.Există diferențe mari între performanțele celor trei tipuri de beneficii de asistență socială: alocațiile sociale. dar deși reușesc să țintească săracii (grad de acoperire de 21.378 Figura 25 prezintă situația din 2010. 2011: 39-42. totuși. 380 Compensaţiile au un grad considerabil mai mare de acoperire (peste 50%) în gospodăriile cu 4 copii sau mai mult. Concept de sărăcie bazat pe consum. deși unele beneficii au avut un deficit de targetare.9%. cel puțin în conformitate cu Ancheta Bugetelor de Familie 2010.3%).380 În sfârșit. întrucât rata sărăciei la copii a rămas mai ridicată decât cea a întregii populații (24. ajutorul social are un grad mic de acoperire a gospodăriilor cu copii (3.6% rata sărăciei la copii. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Figura 25. Notă: date din Ancheta Bugetelor de Familie.381 Astfel. în 2010). insuficient. Gospodării cu copii sub 18 ani. dar pozitiv. Impact of public transfer payments on poverty and well being of the most vulnerable families in the Republic of Moldova. compensațiile nominative și ajutorul social. Per total. Tabelul 11 arată că pensiile au jucat un rol important pentru bunăstarea copiilor. Alocațiile acoperă numai 8. pensiile au redus cu 5. Sprijinul a fost. În contrast. p. 38-42.8% din populație. în gospodării cu copii). are rezultate relativ bune în targetarea populației sărace. compensațiile nominative acoperă un număr dublu de persoane (17. iar 378 Date UNICEF.

6 .2 24. dar este criticat de non-beneficiari și de mulți asistenți sociali care percep acest transfer ca fiind oferit în principal persoanelor care consumă alcool și celor care nu au inițiative pentru a-și îmbunătăți situația financiară prin forțe proprii. Concept de sărăcie bazat pe consum.1.6 25. Protecţiei Sociale și Familiei (2011).4. Tabelul 11. alocațiile pentru copil au fost plătite cu regularitate. cât și asistenții sociali percep transferurile bănești ca fiind ‘foarte importante’ pentru bunăstarea gospodăriilor cu copii.2 . Impactul transferurilor sociale asupra sărăciei la copii.382 Cuantumul alocațiilor pentru copii a fost totdeauna foarte mic. atât beneficiarii.. de la un an la altul.4 .2 24. Indiferent de considerațiile anterioare referitoare la performanța și impactul diferitelor prestații de asistență socială. Între 2009 și 2010. p.2 24.0. cum este faptul că transferurile categoriale se distribuie către întreaga populație. copii sub 18 ani.2 24. motiv pentru care au reprezentat o sursă de venit de încredere pentru cei săraci. 118.după) 29. Impact of public transfer payments on poverty and well being of the most vulnerable families in the Republic of Moldova.8 25.6 . ajutorul social a fost extins. fiind acoperite în plus circa 16 mii gospodării cu copii. Totuși. Ajutorul social este foarte apreciat de beneficiari. Note: date din Ancheta Bugetelor de Familie.1. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 139 .3 Actuala reformă a sistemului: efecte de bunăstare pentru copii Tranziția de la un sistem de protecție socială categorial la unul bazat pe testarea mijloacelor a început în 2008. În acest sens.compensațiile nominative au avut cea mai mică eficiență în a proteja copiii împotriva sărăciei. in the context of transition from category-based to means-testing social assistance.5. Compensațiile nominative pentru plata întreținerii și cele oferite familiilor cu venituri mici pentru încălzire pe timpul iernii sunt percepute ca fiind foarte utile de gospodăriile cu mulți copii. proporția de beneficiari de asistență socială din quintilele superioare (Q4 și Q5) trebuie 382 UNICEF.383 Obiectivul reformei sistemului de protecție socială este creșterea gradului de direcționare a sprijinului către populația săracă. 383 Ibid. aproape simbolic.0 Date: Ministerul Muncii.8 24. 2011: 41. 2011: 14. 2010 Rata sărăciei absolute (%) Tip de transfer social Pensii Alocații pentru copil Compensații nominative Ajutor social Contribuție la reducerea sărăciei (%) Înainte de transfer După toate transferurile (înainte . cu puțin accent pe populația în sărăcie. 6. Un sistem mai bine targetat necesită corectarea actualelor imperfecțiuni. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.

să scadă. dar și la cei cu venituri medii pe gospodărie (Q3). în timp ce ponderea beneficiarilor din quintilele inferioare (Q1 și Q2) este necesar să crească. că orice s-a întâmplat în Moldova în 2009-2010. care erau acoperite din abundență cu alocații și compensații. Deci. p. 38-42. p. Mai mult. Concept de sărăcie bazat pe consum. dar ajutorul social a îndepărtat o parte din vulnerabilitatea lor. Modificarea între 2009 și 2010 a asistenței sociale pentru gospodăriile cu copii A (% gospodării cu copii) B (% populație în gospodării cu copii) 10 3 2 Populaţia generală 5 1 0 0 Q1 -1 Q2 Q3 Q4 Q5 -2 Populaţia în sărăcie absolută -5 -10 -3 -15 -4 Ponderea gospodăriilor care au primit orice transfer de asistenţă socială Alocaţii sociale Compensaţii Ajutor social nominative Populaţia în sărăcie extremă Date: (A) Ministerul Muncii. proporția celor care au primit prestații bănești de asistență socială a crescut la cei mai săraci (Q1). copiii din gospodăriile în sărăcie extremă au devenit mai vulnerabili fiindcă sprijinul direcționat spre ei a fost redus între 2009 și 2010. Protecţiei Sociale și Familiei (2011). Reforma a avut însă un efect mult mai negativ asupra gospodăriilor în sărăcie extremă. ca și cele cu copii sub 1 an. arată. ierarhizate în funcţie de cheltuielile de consum pe adult echivalent. Figura 26. cel puțin în ceea ce privește gospodăriile cu copii. copii sub 18 ani. p. fără să fie însă compensată prin includere sub acoperirea ajutorului social. 114 and (2010). ci pierd din protecție. gospodăriile cu trei copii sau mai mult. dar și mai mult la cei săraci (Q2). Note: date din Ancheta Bugetelor de Familie. Quintilele Q1-Q5 sunt grupuri de 20% din populaţie. 129. În plus. (B) UNICEF (2011). 140 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Figura 26. nu beneficiază complet de tranziția la ajutorul social. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . totuși. efectele au fost mai degrabă haotice din perspectiva direcționării către cei săraci. Cele mai bogate 20% gospodării (Q5) nu au fost afectate deloc.384 384 Ibid. Q1 – cei mai săraci 20%. în timp ce proporția beneficiarilor a scăzut la quintila celor care o duceau bine (Q4). gospodăriile sărace cu copii au fost mai puțin acoperite cu alocații și compensații nominative (chiar mai puțin decât întreaga populație). Pierderea de alocații pentru copil și compensații nominative a fost foarte accentuată. Astfel. între 2009 și 2010. Q5 – cei mai bogaţi 20% din populaţie.

care reprezintă anumite grupuri religioase: De obicei muncesc mult pentru a-și susține familia. terenul agricol poate fi o barieră în calea accesării ajutorului social în momente grele. taxele nu sunt plătite pentru că au puțini bani. recentele modificări ale legii nu au rezolvat problema proprietarilor de teren agricol. mai multe categorii de copii au acces limitat:385 . altfel primăria nu le dă certificatul privind componenţa familiei.Și alte grupuri de copii par să aibă riscul de a fi dezavantajate de actuala reformă care pune în centrul sistemului ajutorul social bazat pe testarea mijloacelor. copiii din zonele rurale au un risc de sărăcie ridicat.Copiii din familiile cu mulți copii. În legătură cu ajutorul social. în cazul persoanelor adulte apte de muncă.Copiii din familiile tinere care trăiesc împreună cu familia unuia dintre părinți (familii extinse. . din transferuri sociale și/sau din venituri din munca ocazională în agricultură. aceste studii indică principalele puncte care trebuie monitorizate pentru a evita o creștere a vulnerabilității copiilor ca urmare a reformei sistemului de protecție socială. primesc ajutor umanitar și de aceea cererile lor pentru ajutor social sunt respinse. Astfel. multi-generaționale) în aceeași casă: în aceste cazuri.Copiii cu ambii părinți ocupați în agricultură: Așa cum am arătat. chiar și când au acces. atunci când aceste gospodării reușesc să completeze formularul. inclusiv copiii care de asemenea își ajută părinții. Astfel. deoarece veniturile lor sunt alcătuite în principal din produsele obținute în gospodărie. 385 Ibid. există mai mult de o sursă de venit bănesc. fie formula386 de evaluare a venitului din producția agricolă produce un cuantum modest de ajutor social. Adesea.. copiii din gospodăriile care depind exclusiv de agricultură au acces limitat la protecția direcționată către săraci. Aceste modificări se referă la faptul că terenul agricol nu este luat în considerare. cum este salariul sau pensia. Numărul acestor copii nu poate fi estimat pentru că cele mai multe informații provin din studii bazate pe metode calitative. Cu toate acestea. ei trebuie mai întâi să plătească taxa pe teren. pentru pensionarii de peste 75 de ani și pentru persoanele care au în îngrijire copii sub 3 ani. ajutorul social nu este suficient pentru a asigura un sprijin eficient. În plus. Aceste familii tinere trăiesc cu părinții tocmai pentru că nu își pot permite o casă nouă. cel mai adesea. . 2011: 22-33. ceea ce adesea nu permite acordarea ajutorului pentru că. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Bunăstarea lor depinde în mare măsură de terenul agricol pe care îl deține familia. Pentru a putea solicita ajutor social. ajutorul social este calculat pentru întreaga familie. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 141 . 386 Conform aceluiași studiu UNICEF (2011). Totuși. pentru persoanele care nu îl pot lucra. sau venitul din producţia agricolă este calculat parţial. fie cererea lor este respinsă. mai ales în perioadele dificile. Riscul este însă cel mai mare pentru copiii ai căror părinți lucrează ambii în agricultură.

atunci când asistentul social se teme că părintele migrant poate trimite acasă bani care ridică veniturile familiei deasupra venitului minim garantat și astfel nu poate fi sigur de venitul final al familiei.Copiii cu dizabilități severe care trăiesc în gospodării: Părinții copiilor cu dizabilități severe. Acest lucru se întâmplă pentru că nu există nici un mecanism de control și urmărire a informațiilor despre venituri sau privind compoziția familiei.388 Ca răspuns la cererile lor.Copiii de migranți. până în iulie 2010. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . in the context of transition from category-based to means-testing social assistance. 389 Oxford Policy Management. Ministerul Muncii. numai 22% din toți beneficiarii de indemnizație pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilități severe au solicitat ajutor social și doar jumătate dintre aceștia îndeplineau 387 Interviuri realizate în Chișinău în aprilie 2011. Tocmai din acest motiv. în 2010. Impact of public transfer payments on poverty and well being of the most vulnerable families in the Republic of Moldova. Mulți dintre ei nici nu încearcă sau nu reușesc să obțină (cel puțin în unele raioane) documentele necesare de la Oficiul Forțelor de Muncă. Cea mai recentă evaluare389 arată că. cât și pentru cei care au grijă de copii. 8. Protecției Sociale și Familiei a efectuat mai multe evaluări pentru a găsi cea mai bună cale de abordare a acestei probleme. accesul la ajutor social al copiilor din gospodăriile sărace cu migranţi este limitat și inegal la nivelul țării. . 388 Asistenţii sociali au tendinţa de a împărtăși opinia părinţilor că alocaţiile pentru copiii cu dizabilităţi sunt prea mici pentru a acoperi costurile ridicate ale înrijirii speciale de care au nevoie. Nu există studii pentru a confirma sau infirma aceste informații.. cât și pentru asistenții sociali. Drept rezultat.387 Cea mai mare parte a populației Roma nu îndeplinește criteriile de eligibilitate pe care le cere legea ajutorului social. cer beneficii mai mari atât pentru copii. așa cum stipulează legea. mai ales costurile legate de sănătate. Chiar dacă nu există un criteriu categorial de excludere a gospodăriilor cu migranţi de la acordarea ajutorului social. situația lor este destul de confuză atât pentru beneficiari. nu știu să completeze formularul. Nu sunt nici salariați. atunci când migrantul nu merge în fiecare lună la Oficiul Forțelor de Muncă. pur și simplu. trăiau în gospodării sărace sau extrem de sărace. 2011: 4. În cazul lor. circa 10-14% (14-19 mii). . după declarațiile specialiștilor în protecția socială și a liderilor Roma. acordarea ajutorului social este respinsă sau încetează în două tipuri de situații. Prima. 2011: 14-15. uniți în cadrul unei asociații. În al doilea rând. Support to the National Development Strategy. pensionari sau șomeri înregistrați.Copii de etnie Roma par de asemenea să aibă un acces limitat la ajutorul social. 142 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. nu sunt conștienți că pot beneficia de ajutor sau. care trăiesc în gospodării sărace: Am arătat mai înainte că între copiii lăsați singuri acasă. gospodăriile cu migranţi sunt tratate în mod diferit în funcție de competența și atitudinile asistentului social și în funcție de nivelul de implicare a administrației publice locale. nici lucrători pe cont propriu. UNICEF. Needs Assessment of Persons with Severe Disabilities and Their Families.

ca și celelalte prestații bănești disponibile. nu îmbunătățește accesul la o mai bună protecţie a copiilor excluși social. primeau remitențe. deși activitățile de îngrijire nu le permit să muncească terenul.g.În plus. pe lângă îmbunătățirea ajutorului social sau creșterea prestațiilor bănești de asistenţă socială. (iv) tranziția de la un sistem categorial la unul bazat pe testarea mijloacelor trebuie să stabilească eligibilitatea gospodăriilor pentru ajutor social înainte de retragerea beneficiilor categoriale. 2010. nu știau că există acest beneficiu. 2011. cum sunt absolvenții instituțiilor rezidențiale. reducerea plăților informale din sistemul sanitar. asigurarea unor bunuri esențiale (e. (iii) direcționarea (targetarea) ajutorului social trebuie îmbunătățită pentru a ajunge și la copiii din gospodării în sărăcie extremă. Referitor la actuala reformă. ajutorul social.g. (v) targetarea mai eficientă a gospodăriilor cu mulți copii este un aspect critic. prin servicii comunitare de calitate. o sumă lunară fixă pe persoană. 2011. tinerii eliberați din detenție sau ‘copiii străzii’. Impact of public transfer payments on poverty and well being of the most vulnerable families in the Republic of Moldova. UN. Prezentarea lor depășește obiectivele actualei analize de situație. Oxford Policy Management and Every Child. Principala concluzie a studiului subliniază însă că nevoile persoanelor cu dizabilități severe și a familiilor lor (sărace sau care o duc destul de bine) pot fi rezolvate corespunzător doar prin furnizarea de personal și asistență la domiciliu. mai multe studii recente390 au identificat o serie de aspecte care trebuie schimbate pentru îmbunătățirea eficienței actualului sistem. Support to the delivery of effective and sustainable social assistance services. chiar dacă ajutorul social ajunge la gradul de acoperire preconizat (71 mii gospodării). pe baza faptului că au copii mulți și că locuiesc în mediul rural. World Bank.condițiile de acordare (conform bazei naționale de cereri pentru ajutor social). ceea ce este și mai greu de rezolvat prin politici sociale. 390 E. 2009. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 143 . Impact of the Economic Crisis on Poverty and Social Exclusion in the Republic of Moldova. scutece și scaune cu rotile) și dezvoltarea de servicii medicale. rezultând astfel o creștere a sărăciei pentru copii și familiile lor. Cel mai bun mod de a face acest lucru cu costurile cele mai reduse este de a continua plățile către gospodăriile cu copii a unui fel de alocație. Impact of public transfer payments on poverty and well being of the most vulnerable families in the Republic of Moldova. 391 UNICEF. (ii) retragerea beneficiilor categoriale pentru gospodăriile cu copii va duce nu numai la creșterea numărului de copii săraci. nu au putut prezenta toate documentele cerute. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. UNICEF. de exemplu.391 care semnalează următoarele fapte: (i) retragerea completă a alocațiilor sau compensațiilor nu va fi compensată. . Cei care nu au primit ajutor social au raportat mai multe motive între care: aveau teren în proprietate. in the context of transition from category-based to means-testing social assistance. mai ales cei care au rupt relațiile cu familia. in the context of transition from category-based to means-testing social assistance. dar va adânci sărăcia acestora. Oricum este de ajutor să menționăm rezultatele unei recente analize de impact.

2011. este necesară schimbarea paradigmei de la reducerea sărăciei la incluziunea socială.1%.395 Finanțarea investițiilor din sectorul social prezintă experiențe similare cu țara vecină. pentru majoritatea grupurilor de copii. 12. 393 Baza de date Eurostat (Cheltuielile guvernamentale generale per funcţie – COFOG) 7 octombrie 2011. UNICEF joacă un rol important.3% in 2009. Toate studiile și experții citați în acest capitol cad de acord că. Centrele finanțate cu ajutor internațional au avut costuri de funcționare prea mari. Slovacia sau România.4. Multe din bugetele locale din mediul rural sunt 392 Cheltuielile guvernamentale generale pentru protecţie socială au reprezentat 11.5% în 2008. bugetul de stat depinde puternic de finanțarea internațională și de remitențe. acoperind o arie mult mai mare de beneficiari decât pe cei din localitate. unele dintre acestea au fost în responsabilitatea micilor comune. Joint Evaluation of Impacts of Assistance to Social Sector Reforms in Moldova. ci mai ales prin dezvoltarea de servicii sociale care să răspundă nevoilor lor specifice. dar mai mare decât în țări precum Bulgaria. sistemul de asistență socială trebuie să schimbe accentul de la oferirea de prestații bănești la furnizarea de servicii sociale.394 În cadrul angajamentelor donatorilor pentru bunăstarea copiilor. Alocările totale pentru protecția socială au crescut de la 11.396 Descentralizarea aduce noi provocări pentru sistem. Joint Evaluation of Impacts of Assistance to Social Sector Reforms in Moldova. 394 SIDA. DFID) își vor reduce operațiile în Moldova.393 Pentru a acoperi nevoile existente.4 Actuala reformă a sistemului: provocări Resursele financiare sunt critice pentru succesul reformei în domeniul protecției sociale. consumului sau transferurilor. UNICEF. 144 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. July 2010: 11. Assessment of the childcare system in Moldova and technical assistance to the government of Moldova to host the sub-regional consultation on child care reform countries in ENP countries. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . 6.392 un nivel sub media UE-27 de 20. În Moldova.3% din PIB în 2005 la 15. iar aceasta ar trebui să reprezinte principala prioritate a reformei sistemului de protecție socială. 2009 396 SIDA. în 2009. lucrurile trebuie rearanjate nu numai din perspectiva venitului. Oxford Policy Management. 2011.3% în 2007 și 12. ceea ce automat diminuează cheltuielile pentru dezvoltarea altor servicii sociale. Sursa datelor: IMF. Situația va deveni și mai dificilă pe măsură ce donatorii (SIDA. România. iar pentru o mai bună direcționare a sprijinului către aceste grupuri. 10/232. În România. împreună cu Comisia Europeană. în unele cazuri ajung la peste 75% din cheltuielile sociale ale bugetului raionului. Country Report No.5% din PIB în 2006. cu bugete mici. Banca Mondială este cel mai important donator pentru activități legate indirect de bunăstarea copiilor.Pentru a adresa în mod adecvat nevoile diferitelor grupuri vulnerabile de copii. 395 Every Child. deși sunt finanțate la nivel raional.

ajungând la 902 în 2008. 400 Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate. Un sfert din ele nu îndeplinesc criteriul de minim 1500 de locuitori. Mai mult. 2011. În domeniul îngrijirii copiilor. 399 Flexibilitatea financiară de furnizare a serviciilor sociale corespunzătoare nevoilor emergente. 398 Every Child.397 Actualul proiect de Lege privind descentralizarea administrativă evaluează reforma teritorial administrativă din 2003. Oxford Policy Management. În afară de resursele financiare. ceea ce le lasă puțin timp pentru alte sarcini. in the context of transition from category-based to means-testing social assistance. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. cât și la nivel local. 2010. proiect în dezbatere publică. 2011. studiile398 au identificat o tendință de reducere a flexibilității399 cauzată de modul în care se realizează transferurile financiare (pe numărul și tipul de beneficiari și servicii estimate). optimizarea soluțiilor la nivel de raion este dificil de definit în termeni de cost-eficiență. Salariile mici. care a înlocuit ‘județele’ cu raioane. asistenții sociali reprezintă punctul focal pentru identificarea cazurilor vulnerabile de copii. precum și de distribuția confuză a responsabilităților între primărie și raion. Assessment of the childcare system in Moldova and technical assistance to the government of Moldova to host the sub-regional consultation on child care reform countries in ENP countries. Joint Evaluation of Impacts of Assistance to Social Sector Reforms in Moldova. numărul primăriilor a crescut semnificativ.400 În educație. În domeniul sănătății. tocmai pentru că aria de beneficiari este destul de mică în comparație cu standardele internaționale. personalul instituțiilor publice joacă un rol cheie atât la nivel central. Protecției Sociale și Familiei de a folosi baza de date a 397 Guvernul Republicii Moldova. Volumul de muncă al asistenților sociali cu cererile pentru ajutor social este estimat la 40-80%401 din numărul total de ore de muncă. 401 UNICEF. și fluctuația mare de personal cer eforturi substanțiale pentru întărirea rețelei de asistenți sociali. 2009. Provocările descentralizării sunt diferite de la un sector la altul.402 Capacitatea Ministerului Muncii. Capacitatea de monitorizare la nivel central este redusă. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 145 . Ea a fost însoțită de o scădere a autonomiei locale. UNICEF. ceea ce pune o mare presiune fiscală pe bugetele locale. Eficiența politicii trebuie să aibă în vedere și o plată motivantă pentru asistenții sociali (vezi și capitolul despre Protecția copilului). 402 Swedish International Development Agency (SIDA). În prezent. Studiul politicii privind gradul descentralizării administrative în domeniul sănătăţii. în condiții de responsabilități tot mai mari. 2011. Strategia Naţională de Descentralizare. ca fiind destul de negativă. Impact of public transfer payments on poverty and well being of the most vulnerable families in the Republic of Moldova.prea mici pentru a suporta finanțarea serviciilor publice comunale. având mai mult un rol de reprezentare decât unul de furnizare de servicii publice. introducerea finanțării pe elev trebuie să aibă în vedere incluziunea copiilor cu nevoi speciale în sistemul de învățământ de masă.

Dezvoltarea serviciilor comunitare. copiii cu dizabilități. prin întărirea capacității instituționale la nivel local a serviciilor de educație. sunt necesare statistici dezagregate în funcție de vârstă. Înființarea unui mecanism adecvat de monitorizare a situației copilului bazat pe indicatori-cheie de performanță. pentru a adresa în mod 146 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. asigurând în același timp distribuirea echitabilă și utilizarea eficientă a resurselor.). care deși sunt foarte necesare. provocările pentru Guvernul Republicii Moldova sunt substanțiale: să reușească. este încă mare nevoie de coordonare intersectorială la toate nivelurile. Pentru fundamentarea politicilor publice pe bază de date. Au fost create servicii la standarde ridicate. Pe de o parte. administrația publică locală. ONG-uri și mass media. Dacă se ajunge la un progres durabil. Din punct de vedere organizațional. Moldova poate deveni un exemplu de bune practici pentru țările din regiune. să coordoneze diversele intervenții în sectoarele sociale și să țintească zonele care nu sunt încă acoperite. criterii socio-economice și distribuție geografică (inclusiv Transnistria). în una din cele mai sărace țări din Europa. etnie. Pe de altă parte. sănătate. gen.5 Recomandări Îmbunătățirea datelor statistice prin adoptarea metodologiilor internaționale standard cu privire la incluziunea socială și prin efectuarea de studii aprofundate în domenii în care lipsesc datele (de exemplu. între minister. nu sunt totdeauna viabile financiar.Sistemului de asistență socială din Moldova trebuie îmbunătățită pentru a se asigura sustenabilitatea activităților de evaluare și monitorizare. finanțarea substanțială primită de Republica Moldova a dus neîndoielnic la progrese semnificative în diferite domenii cu impact asupra bunăstării copiilor. donatori. pentru a se asigura că reforma structurală a sistemului de protecție socială nu duce la creșterea vulnerabilității copiilor. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . copiii lipsiți de îngrijirea părintească. asistență socială și poliție. pe baza unei abordări sistematice. precum și prin consolidarea monitorizării și evaluării. tinerii eliberați din detenție etc. inclusiv a prevenției. copiii care au părăsit instituțiile rezidențiale de îngrijire și au rupt relațiile cu familia. 6.

Eficientizarea cheltuielilor de asistenţă socială prin o mai bună direcţionare a sprijinului către gospodăriile cu copii. Îmbunătățirea legăturilor. tinerii eliberați din detenție. absolvenții instituțiilor rezidențiale de îngrijire care au rupt relațiile cu familia. pentru a rezolva în mod adecvat nevoile grupurilor vulnerabile de copii.adecvat nevoile grupurilor de copii cu risc de excluziune socială (e. a planurilor de acțiune și intervențiilor. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. însoțită de elaborarea unui sistem comprehensiv de stimulente salariale și bonusuri bazate pe performanță. Schimbarea atenției politicilor sociale de la oferirea de prestații bănești la dezvoltarea de servicii sociale și schimbarea paradigmei de la reducerea sărăciei la incluziunea socială. coordonării și operaționalizării strategiilor existente. Dezvoltarea și consolidarea rețelei naționale de asistenți sociali prin pregătire continuă și prin îmbunătățirea mecanismului de recrutare.g. ’copiii străzii’). în special către cele în sărăcie extremă şi către alte grupuri vulnerabile de copii. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 147 .

148 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .

MEDIA ȘI OPINIILE COPIILOR Convenția cu privire la drepturile copilului Acest capitol abordează ‘dreptul la liberă exprimare’ (Articolele 12 și 13 din Convenția asupra Drepturilor Copilului). împreună cu respectarea completă a cerințelor profesionale și de etică. în conformitate ‘cu dezvoltarea respectului pentru drepturile omului și libertățile fundamentale’ (Articolul 29). atât în ceea ce privește subiectele. cum ar fi victime ale abuzului.1 Media și copiii Vocea copiilor se aude foarte slab în articolele din mass media. UNICEF. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 149 . care prezintă copiii mai ales ca victime ale diferitelor forme de violență. este nevoie de o schimbare în politica editorială referitoare la copii. Media Monitoring Report on Observance of the Rights of the Child. În alte cazuri. 7. deși acestea nu au fost dovedite în instanţa de judecată. 2010. Aceeași Convenție include prevederi pentru ‘încurajarea mass-media să disemineze informații și materiale în beneficiul social și cultural al copilului’ (Articolul 17). întrucât copilul este considerat ‘o sursă pasivă de informații. au fost situații când jurnaliștii au considerat drept adevărate acuzațiile împotriva copiilor. datele personale ale copilului sunt divulgate. Cel mai des. Mai îngrijorător este faptul că în unele cazuri de copii în dificultate. traficului sau în conflict cu legea. 403 Asociaţia Presei Independente. cât și modul de abordare.7. identitatea suspecților. Mai mult. în conflict cu legea sau parte a diferitelor conflicte sau situații dramatice. De aceea. victimelor sau martorilor a fost destăinuită.403 Evenimentele pozitive care implică copiii sau realizările copiilor sunt rareori prezentate de media. mass media se axează pe subiecte legate de știri senzaționale. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. fără drepturi sau putere’.

Alte subiecte relevante pentru majoritatea copiilor se referă la familie și la grupul de prieteni. ateliere și consultări în cadrul cărora copiii și adolescenții și-au exprimat opiniile și îngrijorările. UNICEF Moldova a organizat 6 discuții de tip focus-grup. sex. calitatea manualelor. Chișinău și Bălți. Relațiile de familie sunt o problemă majoră. Country Programme of Cooperation 2007-2011. Țibirica. Pentru această analiză a situației. Activitățile recreative tind să se axeze pe lipsa de servicii și facilități de timp liber. Foarte rar copiii cunosc sau vorbesc pentru ajutor în rezolvarea vreunei probleme cu un asistent social. Mid-Term Review. Participanții la focus-grup au fost recrutați pe baza proiectelor derulate în Călărași. Politicile guvernului în domeniul tineretului. cele mai frecvente subiecte se referă la familie. nu la scară națională. cu excepția cadrelor didactice. la sistemul de notare. Se bazează în schimb puternic pe părinți. Adolescenții mai discută și despre subiecte cum sunt consumul de țigări. Inițiativele de a alcătui efectiv programe cu cei tineri sunt rare. copiii și adolescenții tind să se concentreze pe câteva subiecte.7. iar pe mai departe inițiativele de a lucra cu tinerii sunt sprijinite de comunitatea donatorilor și de societatea civilă. mai ales în zonele rurale. prezentăm mai jos o sinteză asupra modului în care copiii se gândesc la drepturile lor și la măsura în care acestea sunt valorificate și respectate în Republica Moldova. 404 UNICEF. Government of the Republic of Moldova. sănătății și protecției sociale au avut în vedere unele dintre acestea.404 Există studii. școală și activitățile recreative.2 Copiii despre drepturile lor În mod tradițional. Pe baza acestor materiale. April 2009. Comrat. alcool sau droguri. cu 56 de copii între 9 și 19 ani. 34 de fete și 22 de băieți. Ungheni. copiii și adolescenții din Moldova nu au fost în centrul atenţiei instituțiilor publice. și oricum. educației. Concept note Leadership Focus Areas. Subiectele legate de școală acoperă de la metodele de predare. Indiferent de vârstă. strat social sau localizare geografică. Discutând și descriind problemele lor zilnice. mai ales referitor la (ne)comunicarea cu părinții sau cu persoanele care au grijă de ei. migraţia părinților în străinătate și violența domestică. atitudinile profesorilor. psiholog sau alți profesioniști din sectoarele sociale. Există doar câteva eforturi susținute de a întări participarea lor activă. 150 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. iar cele mai bune practici sunt insuficient cunoscute sau folosite. mediul incorect și/sau discriminatoriu sau abandonarea școlii. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .

Adolescent Health and Development. ceea ce duce la un orar și la un volum de teme de casă care sunt percepute ca violare a dreptului la timp liber și activități recreative. în schimb cer contribuții financiare cum este fondul școlii sau al clasei. Children’s Report on the Respect of the Convention on the Rights of the Child in the Republic of Moldova. nu oferă acces copiilor cu nevoi speciale și sunt slab echipate cu echipamente moderne (inclusiv IT). Children’s Report on the respect of the Convention on the Rights of the Child in the Republic of Moldova. Școala nu este totdeauna un mediu prietenos copiilor. Unii profesori nu sunt bine pregătiți. 2008. Mid-Term Review of the 2007-2011. 2009: 42-43. libertatea de expresie este considerată de adulți ca fiind un comportament indisciplinat. UNICEF. Raport de focus grup. UNICEF. Adolescent Health and Development. 2011. dar în acest caz. au identificat în mod frecvent mediul familial ca fiind o problemă. situație financiară și nevoi speciale. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 2009: 42-43.Dreptul la educație405 Dreptul la educație reprezintă dreptul favorit al copiilor și cel mai violat. Cei mai dezavantajați copii sunt văzuți a fi cei care sunt obligați să muncească pentru a trăi. Programa școlară nu reușește să predea ‘lucruri utile’ despre deprinderi de viață. 2009: 30-34. UNICEF. Children’s Report on the Respect of the Convention on the Rights of the Child in the Republic of Moldova. 2008. Multe școli nu au condiții bune de igienă. Children’s Report on the respect of the Convention on the Rights of the Child in the Republic of Moldova. sunt pasivi și nu iau în considerare părerile copiilor. Consultarea copiilor cu privire la problemele pe care le întâlnesc în realizarea drepturilor. sex. 2011. La fel cu mediul familial. Consultarea copiilor cu privire la problemele pe care le întâlnesc în realizarea drepturilor. Leadership Area. Leadership Area. Dreptul la non-discriminarea copiilor este adesea încălcat în relație cu educația. Ministry of Health. În opinia lor. Mid-Term Review of the 20072011. Program of Cooperation between the Moldovan Government and UNICEF. încălcările dreptului la educație sunt identificate în diferite domenii. 406 Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului. UNICEF. din cauza absenteismului și a lipsei lor de interes pentru școală. 2009: 30-34. Mediul familial nu oferă suficientă afecțiune și îngrijire în gospodăriile sărace. Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului Truth voiced by children. dar și atunci când părinții sunt plecați la muncă în străinătate. dar este supraîncărcată. întrucât mulți copii se simt discriminați la școală pe motive de etnie (copiii Roma). care au fost consultați pentru diferite studii și rapoarte. Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului Truth voiced by children. Ministry of Health. Raport de focus grup. Copiii lăsați acasă de părinții migranți sunt de asemenea menționați ca un grup distinct. în loc să poată merge la școală. În aceste 405 Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului. spun ei. Life through Children’s Eyes. când unul dintre părinți a murit sau a divorțat sau când părinții fac abuz de alcool. iar participarea copiilor este văzută numai ca un mod de a menține curățenia în școală sau ca activitate recreativă. Dreptul la un mediu de familie și la protecție împotriva violenței406 Copiii și adolescenții. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 151 . în multe școli. Program of Cooperation between the Moldovan Government and UNICEF. religie. Life through Children’s Eyes.

folosirea de porecle de către copii și profesori. violență fizică. Școlile nu au întotdeauna servicii medicale din cauza lipsei de personal sau de echipament. Instituțiile sanitare nu au fonduri. Program of Cooperation between the Moldovan Government and UNICEF. Alte probleme legate de violență și menționate de copii se referă la incidența crescută a acesteia în internatele școlare. au echipament tehnic insuficient. dreptul la libertatea de expresie și la familie. cât și de copii: (i) violența emoțională. intimidare și sâcâială (e. Părinții 407 Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului. folosirea de pedepse colective de către profesori. Dreptul la viață și la asistență medicală407 Dreptul la viață și asistență medicală este mai puțin cunoscut de copii în comparație cu dreptul la educație. 152 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. rată crescută a delicvenței juvenile. mai ales de mame. rate crescute de absenteism de la școală și abandon școlar.situații sunt adesea raportate tensiuni și lipsă de comunicare între copii și părinți. 2009: 49-54. personal medical slab pregătit. părinții care nu merg la ședințele de la școală). Mid-Term Review of the 2007-2011. iar normele de igienă sunt adesea încălcate în spitale. copiii care fac glume răutăcioase față de colegii de clasă). profesorii care lucrează numai cu elevii buni. Leadership Area. cât și profesorii o consideră ca o formă de educație). (ii) neglijarea (profesorii nu verifică tema de casă. Consultarea copiilor cu privire la problemele pe care le întâlnesc în realizarea drepturilor. Copiii raportează diferite forme de violență și abuz în familie și în mediul școlar. duce la: mai multă muncă. Life through Children’s Eyes. Raport de focus grup. (iii) violența fizică (atât părinții. Truth voiced by children. cum ar fi îngrijirea fraților sau surorilor mai mici. În opinia copiilor. relațiile sexuale precoce între adolescenți. UNICEF. Children’s Report on the Respect of the Convention on the Rights of the Child in the Republic of Moldova. UNICEF. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .g. dreptul la timp liber și activități recreative. deși beneficiază de asigurare medicală gratuită. 2011. Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului. abuzul sexual împotriva copiilor și numărul crescut de mame adolescente. dreptul copiilor la un mediu de familie poate fi considerat printre cele mai încălcate drepturi. Ministry of Health. făcute atât de adulți. După părerea copiilor. Adolescent Health and Development: 4348. utilizarea de substanțe. alte cauze mai sunt abuzul de alcool al părinților sau decesul părinților). 2008. cazuri de abuz în familiile cu consum ridicat de alcool. copii fără adăpost (în afară de migraţie. adesea ei nu primesc îngrijire medicală satisfăcătoare. Children’s Report on the respect of the Convention on the Rights of the Child in the Republic of Moldova. Având în vedere masiva migrație pentru muncă a adulților cu copii din Moldova. separarea de părinți. mai ales de către adolescenți.

dreptul la sănătate și dreptul la activități recreative sunt puternic corelate. infrastructura pentru activități recreative este subdezvoltată și. 2009: 49-54. Dreptul la timp liber și activități recreative este puternic corelat cu dreptul copilului la protecție împotriva exploatării prin muncă. Drept rezultat. Consultarea copiilor cu privire la problemele pe care le întâlnesc în realizarea drepturilor. 409 Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului. Program of Cooperation between the Moldovan Government and UNICEF. UNICEF. Lipsa posibilităților de a desfăşura activități recreative este în unele cazuri asociată cu utilizarea de substanțe. Raport de focus grup. mai ales în zonele rurale. sunt observate încălcări atât în mediul familial. posibilitățile pentru activități recreaționale sunt foarte limitate. Truth voiced by children. Life through Children’s Eyes.409 La nivel comunitar. cât și din mediul urban) este mersul la discotecă și la bar. UNICEF. majoritatea tinerilor de la țară își petrec timpul acasă. 2009: 49. 2008. chiar dăunătoare pentru sănătatea copiilor. dar și în gospodăriile cu migranți. Consultarea copiilor cu privire la problemele pe care le întâlnesc în realizarea drepturilor. Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului. Profesioniștii pregătiți pentru anumite activități recreative lipsesc adesea din zonele rurale.sau persoanele are au grijă de copii au resurse financiare reduse și/sau cunoștințe insuficiente în domeniul ocrotirii sănătății. Nu există facilități pentru copiii cu nevoi speciale. Studiul UNICEF din 2009 confirmă percepțiile copiilor. mâncarea este mai puțin gustoasă și alimentația este mai puțin adecvată. Truth voiced by children. copiii Roma și copiii testați pozitiv cu HIV. 2011. cât și profesorii îi forțează pe 408 Centrul de Informaţii asupa Drepturilor Copilului Moldova (CRIC). mulți copii trebuie să ajute la munca domestică sau în agricultură și de aceea au mai puțin timp liber și timp pentru temele de acasă. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 153 . Există cazuri când atât părinții. mai ales dacă mama este plecată. Principala activitate recreativă pentru marea majoritate a tinerilor (atât din mediul rural. orfanii. Adolescent Health and Development. Life through Children’s Eyes. Referitor la fenomenul copiilor care muncesc.2009: 13. Children’s Report on the Respect of the Convention on the Rights of the Child in the Republic of Moldova. în zonele rurale. Cei mai dezavantajați copii cu referire la asistența medicală sunt cei din familiile sărace. vizitează prieteni sau pur și simplu ‘ies pe afară’. În zonele rurale. În familiile cu părinți plecați la lucru în străinătate. 2011. Dreptul la timp liber și activități recreaționale408 Dreptul la timp liber și la activități recreative depinde foarte mult de factori de la nivelul familiei și comunității. Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului. în unele cazuri. În gospodăriile sărace. 2008: 29. mai ales în cazul utilizării de substanțe de către copii. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Raport de focus grup. Leadership Area. În opinia copiilor. Children’s Report on the Respect of the Convention on the Rights of the Child in the Republic of Moldova. cât și în școală. Mid-Term Review of the 2007-2011. Children’s Report on the respect of the Convention on the Rights of the Child in the Republic of Moldova. UNICEF. Ministry of Health. Children’s Report on the respect of the Convention on the Rights of the Child in the Republic of Moldova.

Adolescent Health and Development. există o lipsă de tradiție a administrației publice locale de a adopta o abordare participatorie. 154 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. 410 Inclusiv munca realizată de copii ca rezultat al resurselor financiare reduse sau al migraţiei părinţilor. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . 411 UNICEF.copii să muncească. mai ale în zonele rurale. Consilii locale ale copiilor și o rețea de tineri educatori de la egal la egal. mai ales din ‘lipsă de timp’ sau pentru că ‘nu știu cum să mă implic’. De asemenea. Ministry of Health. restaurante sau baruri. Strategia națională pentru tineret pentru anii 2009-2013 și Planul de acțiune pentru 2009. O anchetă din 2008 a arătat că numai 16% din tinerii de 15-24 ani erau gata să participe la rezolvarea problemelor comunitare. cu sprijinul UNICEF. Guvernul a inițiat și dezvoltat un cadru juridic și de politici care încurajează participarea tinerilor. În condițiile limitărilor financiare. așa că nu sunt obișnuite să fie receptive la ideile populației. 33% nu doreau să participe. incluzând Legea tineretului. cu atât mai puțin ale copiilor. 2009: 50-51. Unii copiii cu dizabilități sunt obligaţi să cerșească. 7.3 Participarea adolescenților la viața comunitară410 În Moldova nu există tradiție în participarea copiilor la viața comunitară. În perioada 1999-2003. Rețele media ale tinerilor. au fost înființate 82 de Centre de resurse pentru tineri. iar 42% au spus că nu pot participa. multe familii dau prioritate supraviețuirii și alocă puțin timp și bani (sau chiar deloc) pentru activități recreative. deși s-a recomandat includerea lor în Strategia pentru tineri pentru 2003-2008 și 2009-2013. Cu toate acestea. cum sunt în construcții. În plus. Copiii care muncesc au un nivel ridicat de abandon școlar. Leadership Area. Program of Cooperation between the Moldovan Government and UNICEF. există cazuri în care unii copiii sunt nevoiţi să muncească în condiții periculoase. sunt foarte puține activități organizate la nivel comunitar în care tineretul să poată fi implicat. numai o parte din aceste inițiative au fost preluate de autoritățile locale din lipsa unui mecanism de implementare și a sprijinului financiar necesar. la sfârșitul programului.411 Pe de altă parte. Mid-Term Review of the 2007-2011.

ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. dar care adesea sunt învechite sau nu corespund nevoilor tinerilor. Dezvoltarea de activități de timp liber și recreaționale în cadrul serviciilor pentru tineri care deja există și sunt disponibile în toate raioanele. Dezvoltarea unui mecanism legal pentru ca administrația publică să implice adolescenții în procesul de luare a deciziilor și participare la nivel local.4 Recomandări Colaborare cu mass media pentru a schimba politicile editoriale și pentru a reflecta într-o manieră adecvată imaginea copilului în mass media. cu respectarea deplină a cerințelor profesionale și de etică.7. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 155 . Includerea în Codul Educației a unei prevederi care să ceară școlilor să implice adolescenții în procesul de luare a deciziilor și participare la nivel local.

156 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .

Proporția de copii de 0-5 ani subponderali a scăzut considerabil. însă. cu atenție specială pentru echitate. Morbiditatea prin anemie a crescut constant între 2001 și 2010. copiii din gospodăriile cu venituri reduse. Întrucât a fost introdusă o strategie mai bună de screening. Proporția de copii sub vârsta de doi ani imunizați împotriva rujeolei este foarte ridicată în Republica Moldova. Proporția a scăzut. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 157 . CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI Scopul prezentei analize este identificarea. a vulnerabilităților cheie. una din cele mai ridicate din lume. dar a devenit mai vizibilă. calitatea nutriţiei poate să scadă. în ultima vreme. rata mortalității copiilor mici și a copiilor sub cinci ani a scăzut considerabil. pe baza datelor și studiilor disponibile. conform OMS. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. copiii Roma și copiii din regiunea de sud.7 față de 4. Având în vedere strategiile gospodăriilor de adaptare la criza economică. a progresului și provocărilor care mai rămân pentru îmbunătățirea nivelului de viață a celor mai vulnerabili copii din Republica Moldova. problema nu este neapărat mai mare. cum sunt mortalitatea infantilă și mortalitatea maternă sunt încă departe de media europeană (11. băieții.3 la mia de născuți-vii). Totuși.8. mai ales în zona urbană și pentru copiii cu mame cu un nivel ridicat de educație. CONCLUZII Care sunt aspectele cheie care îi fac pe copii vulnerabili: situație și tendințe? Sănătate și nutriţie Principalii indicatori de dezvoltare a țării. Grupurile vulnerabile includ copiii din zonele rurale.

dar și atitudinile discriminatorii și puținele cunoștințe de sănătate atât ale părinților. Persoanele infectate cu HIV trebuie să facă față atitudinilor discriminatorii atât din partea populației. A fost documentată schimbarea căii de transmitere a HIV/SIDA de la drogurile injectabile la raporturile sexuale. slaba infrastructura de transport. distanțele mari. Există o creștere a consumului de alcool și o proporție relativ constantă de fumători în cadrul adolescenților de 15-19 ani. atitudinile și practicile părinților joacă un rol cheie în dezvoltarea timpurie a copiilor și în educația lor. În Moldova. Tendințele de scădere ale înscrierii în învățământul general obligatoriu în zonele rurale arată dezavantajele cumulate ale copiilor din zona rurală: slaba infrastructură școlară și de transport. plățile informale. Incidența HIV/SIDA pentru grupul 15-24 ani a crescut în 2009-2010. Proporția utilizatorilor de droguri prin injectare este mai mare în Moldova decât media UE. Mai mult. Acest lucru este înrăutățit de nivelul scăzut de cunoștințe despre transmiterea HIV. Rata tulburărilor mentale la copii a crescut și ea. apă și canalizare în zonele rurale. Factorii care împiedică accesul la servicii de sănătate sunt reprezentați de: lipsa de asigurare medicală pentru circa 20% din populație. iar tulburările psihologice sunt diagnosticate greșit în cazul unor probleme psihologice și a unor aspecte sociale legate de situațiile de conflict. Zonele rurale au rămas dezavantajate. A fost înregistrat un progres minor în folosirea practicilor pozitive de îngrijire la familiile cu copii mici. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . atitudinile intolerante ale părinților față de copiii cu dizabilități împiedică 158 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Trebuie abordat nivelul ridicat de toleranță al tinerilor față de consumul de alcool. Rata sinuciderilor la tineri (15-19 ani) este la un nivel relativ scăzut în regiune. ratele mari ale sărăciei și părinți migranți. cât și ale adolescenților. Cunoștințele. cazurile de retard mental sunt totuși supraestimate. mai ales în zonele rurale și din cauza comportamentului riscant al tinerilor. Utilizarea de substanțe continuă să fie o problemă majoră de sănătate.Numărul de copii cu dizabilități a crescut. cât și din partea cadrelor din sectorul medical și cel al educației. Dezvoltarea timpurie a copilului și educația Ratele de înscriere în învățământ au o evoluție pozitivă pentru nivelul preșcolar și o tendință de scădere pentru educația primară și secundară. gradul mic de acoperire cu medici de familie și personal specializat pentru locuitorii din zona rurală. Malul stâng al Nistrului are o rată mai mare a incidenței decât malul drept.

Acest lucru se adaugă lipsei de pregătire a profesorilor și lipsei metodologiilor adecvate copiilor cu nevoi educaționale speciale.1% din copiii sub 18 ani (circa 133. cum este neglijența domestică. abuzul emoțional/psihologic. impactul reformei sistemului rezidențial de îngrijire asupra copiilor cu dizabilități este destul de scăzut. 17. orientarea spre consum. ceea ce îi expune în continuare la agresivitate. abuzul fizic (bătaia). În plus. Numărul de copii lăsați acasă de părinții care au migrat este impresionant. ca absolvenți. În 2010. accesul geografic și sărăcia pot împiedica accesul copiilor la școală. relații sexuale precoce. Pe lângă cunoștințele și atitudinile adulților. Diferitele forme de violență împotriva copiilor. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Cazurile de reintegrare sunt puține în comparație cu nevoile existente. Prevenirea instituționalizării trebuie de asemenea dezvoltată. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 159 . abuzul de alcool sau droguri.000) aveau unul sau ambii părinți plecați la lucru în străinătate. La aceasta se adaugă și sumele excesive de bani disponibile. Serviciile de educație preșcolară pentru copiii de 0-3 ani nu sunt disponibile și nu sunt dezvoltate nici serviciile pentru educația părinților. exploatarea sexuală în scop comercial și traficul de copii sau copiii care muncesc sunt fenomene încă foarte răspândite în Moldova. Protecția copilului Reforma sistemului rezidențial a înregistrat un progres important prin reducerea cantitativă a numărului de copii aflați în aceste instituții. Aproape 42% din părinți (50% din mame și 33% din tați) folosesc pedepse fizice. consumul de alcool sau droguri și adoptarea unui comportament social indezirabil. Serviciile comunitare continuă să fie subdezvoltate. relații sexuale precoce. Violența fizică împotriva copiilor mici (0-7 ani) este larg răspândită. precum și un comportament social indezirabil. Pentru ei nu a fost dezvoltat nici un mecanism de susținere.dezvoltarea educației incluzive. Despărțirea de părinți influențează dezvoltarea lor morală și psiho-socială și provoacă anxietate. care îi predispun la adoptarea unor comportamente cum ar fi utilizarea irațională a banilor. DE STERS olosirea irațională a banilor. Mai mult. Cu toate acestea. procentul de copii instituționalizați continuă să fie ridicat. orientarea spre consum. o mare parte din părinți fiind din zonele rurale. majoritatea copiilor au părăsit în mod ‘natural’ sistemul rezidențial de îngrijire.

Totuși. în timp ce compensațiile nominative au fost mai puțin eficiente în a proteja copiii împotriva sărăciei. Ca o consecință. ca și cele cu copii sub 1 an. ci pierd din protecție. în 2010. Alocațiile pentru copii și ajutorul social au avut un impact mic. Gospodăriile cu copii au fost mai vulnerabile la efectele crizei decât gospodăriile fără copii. Totuși. gospodăriile cu trei copii sau mai mult. 160 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Sărăcia absolută și extremă la copii a scăzut în 2010. sărăcia absolută s-a redus și discrepanța urban-rural s-a diminuat. Concentrarea pe servicii secundare de prevenire și eliminarea folosirii celulelor izolate sunt unele din domeniile care încă necesită sprijin. Totuși efectele au fost mai degrabă haotice din perspectiva direcționării către cei săraci. Copiii din gospodăriile în sărăcie extremă au devenit mai vulnerabili fiindcă sprijinul direcționat spre ei a fost redus între 2009 și 2010. dacă luăm în calcul proporția de infracţiuni comise de copii în total infracţiuni. Politici sociale și sărăcie Impactul crizei economice a fost foarte accentuat în zonele rurale. în perioada 2008-2009. În cifre absolute. iar disparitățile urban-rural s-au adâncit considerabil. cel puțin în ceea ce privește gospodăriile cu copii. care erau acoperite din abundență cu alocații și compensații.Delicvența juvenilă în Moldova a avut o tendință descrescătoare în ultimii ani. Incidența sărăciei absolute la copii a rămas de trei ori mai mare în sate decât în orașele mici sau mari. sistemul de protecție socială a oferit sprijin familiilor sărace cu copii. În plus. dar pozitiv. numărul de delicte comise de minori a fost mai mare în 2010. sărăcia absolută a crescut în mediul rural. copiii au un risc de sărăcie mai ridicat decât populația adultă. În 2010. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . deși unele prestații sociale au avut un deficit de targetare. nu beneficiază complet de tranziția la ajutorul social. față de 2009. totuși. unul din fiecare patru copii trăia în sărăcie absolută. Per total.

La accesarea ajutorului social depind foarte mult de competența și atitudinile asistentului social. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 161 . De exemplu. Sistemele de asistență socială nu protejează în mod eficient copiii aflați în sărăcie extremă. cât și pe cea de educație.412 Categoriile astfel determinate nu se exclud reciproc și nici nu arată care sunt ‘cele mai vulnerabile’ sau ‘cele mai puțin vulnerabile’ grupuri de copii. toate sunt la fel de importante și trebuie abordate într-o manieră sistematică și cuprinzătoare. care trăiesc în gospodării sărace. University of Birmingham. Copiii din zonele rurale acumulează dezavantaje multiple atât pe dimensiunea de sănătate. dezvoltarea timpurie și educația. Principalele cauze sunt reprezentate de slaba infrastructură și acoperire cu specialiști în zonele rurale. Copiii cu ambii părinți ocupați în agricultură sunt deosebit de vulnerabili. protecția copiilor. majoritatea pe mai multe dimensiuni. UK and UNICEF Regional Office for South Asia. Education in emergencies in South Asia. School of Education. Analiza a identificat trei mari categorii de grupuri vulnerabile. Din punct de vedere al bunăstării copiilor. copiii din zonele rurale sunt mai expuși riscului de a deveni copii care muncesc. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. În plus. media și opiniile copiilor. Copiii din gospodăriile cu mulți copii au un risc mai mare de sărăcie. acest grup specific de copii este foarte vulnerabil. Copii dezavantajați economic Copiii săraci sunt confruntați cu un acces limitat la sistemele de sănătate și educație. am clasificat grupurile în funcție de vulnerabilitățile pe care le experimentează. Copiii de migranți. 2009. Pentru a putea realiza o analiză focalizată.CATEGORII DE GRUPURI VULNERABILE Actuala analiză de situație investighează principalele vulnerabilități care afectează copiii referitor la sănătate și nutriție. Bunăstarea lor depinde puternic de terenul agricol pe care îl deține familia. Reducing the risks facing vulnerable children. Deși în mod tradițional nu sunt considerați a fi săraci. 412 Am considerat ca fiind foarte utilă maparea vulnerabilităţilor făcută în cadrul unui studiu condus de Centre for International Education and Research (CIER). politicile sociale și sărăcia. un progres sustenabil în domeniul dezinstituționalizării nu poate fi realizat fără progrese în domeniul educației incluzive. Rolul principal al acestei clasificări este de a indica grupurile cărora ar trebui să li se adreseze intervenții specifice. costurile de transport și calitatea scăzută a serviciilor.

au dificultăți în a se adapta la școală și au un risc mai mare de a suferi abuzuri fizice și din partea profesorilor. Au un risc mai mare de mortalitate infantilă. au abandonat școlar. etc. Violența fizică împotriva copiilor mici (0-7 ani) este larg răspândită. Ei sunt expuși la deprivări multiple. De asemenea. Nici pentru ei nu există nici un sistem de monitorizare. Cei care au rupt legătura cu familia sunt în mod special vulnerabili. Victimele traficului sau ale diferitelor forme de abuz/violență sunt greu de urmărit. ei sunt confruntați cu atitudini discriminatorii atât din partea cadrelor didactice. Ei sunt expuși la riscuri multiple pe toate cele patru dimensiuni avute în vedere. Cu toate acestea ei au vulnerabilități reale pe toate dimensiunile. cât și din partea părinților și copiilor din învățământul de masă. copiii victime ale abuzului fizic sunt mai vulnerabili la a deveni victime ale abuzului sexual. tind să devină o problemă ‘invizibilă’. de abandon școlar și de sărăcie decât populația generală.1. ca şi în cazul celor care nu sunt sunt înrolați în sistemul de învățământ sau care au abandonat școala. Copiii „invizibili” Copiii de etnie Roma practic nu există în datele statistice recente.) nu sunt incluși în statisticile oficiale și. Ei sunt de asemenea ‘invizibili’ în viața de zi cu zi. întrucât facilitățile de acces fizic pentru ei în instituțiile/serviciile publice pur și simplu lipsesc. copiii lor au un risc mai mare de mortalitate. Copiii care nu frecventează școala (nu sunt cuprinși în învățământ. Copiii străzii sunt greu de identificat și urmărit. Ei sunt vulnerabili la diferite forme de violență împotriva copiilor sau la a deveni delicvenți. Copiii cu dizabilități sunt ‘invizibili’ în statisticile oficiale. Cu excepția câtorva studii efectuate de donatori internaționali. Mai mult. mai ales în cazul rețelelor internaționale de trafic. De exemplu. nu există informații comprehensive despre ei. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Absolvenții instituțiilor rezidențiale sunt lăsați ‘pe cont propriu’ practic de toate sistemele care ar trebui să contribuie la bunăstarea lor. Mamele adolescente au risc semnificativ mai mare de mortalitate maternă și de abandon școlar. de aceea. au un nivel ridicat de absenteism. Este 162 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. mai ales în condițiile în care nu frecventează școala.

în cadrul grupurilor de prieteni. majoritatea copiilor se simt singuri. După plecarea părinților. Asta nu înseamnă că celelalte categorii nu pot fi incluse în această categorie. sunt excluși din învățământul de masă. consumatorii de droguri injectabile au un risc semnificativ de infecție HIV/SIDA sau de supra-doză de droguri. în adoptarea acestui comportament de risc.foarte probabil ca ei să includă mai multe grupuri de copiii vulnerabili a căror situație nu este documentată. mai ales de educație parentală. Copiii din instituții rezidențiale sunt vulnerabili mai ales pe dimensiunile de educație și protecție a copilului. țigări sau alcool). Atitudinile tolerante față de consumul de alcool contribuie la o socializare anticipatorie. nu au deprinderi de viață de bază și au dificultăți de integrare socială după absolvirea sistemului rezidențial. educație. Mai ales. Copiii afectați în diferite moduri Această categorie largă include copiii care sunt în principal vulnerabili pe o dimensiune (sănătate. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 163 . De aceea ei nu sunt cuprinși în mod sistematic în statistici și situația lor rămâne neclară în privința unor aspecte importante.) ce determină însă deprivări și în alte arii. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Folosirea de substanțe le afectează sănătatea. Ei nu au parte de beneficiile creșterii într-un mediu familial. Copiii de 0-3 ani sunt vulnerabili în primul rând datorită lipsei de servicii educaționale. ci este folosită doar pentru scopuri sintetice. Copiii din Transnistria sunt incluși în unele programe de sănătate. Lipsa de sprijin părintesc și deprivarea emoțională împreună cu sumele considerabile de bani pe care le au la dispoziție pot duce la adoptarea de comportamente de risc. dar nu și în multe alte programe sociale și educaționale. etc. 2. triști și nesiguri emoțional. fiind și discriminați de personalul din sănătate și educație. Dezvoltarea lor timpurie poate fi afectată de cunoștințele slabe și de practicile inadecvate ale părinților. Copiii care utilizează substanțe (droguri. exacerbat de atitudinile discriminatorii ale adulților (cadre didactice și părinți). protecție socială. Copiii cu părinți migranți au dificultăţi emoționale care afectează rezultatele lor la școală. Copiii cu HIV/SIDA cumulează vulnerabilitățile lor legate de sănătate cu un acces limitat la serviciile educaționale.

– DE STERS În sfârșit. educația incluzivă. coordonare și operaționalizare comună. Tinerii eliberați din instituțiile de corecție au probleme de reintegrare în familie și de accesare a serviciilor educaționale. protecția socială. În actuala multitudine de strategii. Strategii pe mai multe sectoare Există diverse grupuri vulnerabile de copii care au fost identificate de această analiză de situație.) Pentru a le putea aborda. Ei au riscul de a fi deținuți înainte de pronunțarea sentinței finale sau de a fi bătuți și hărțuiți de poliție sau de personalul penitenciarelor. pentru a aborda în mod adecvat și eficient nevoile categoriilor vulnerabile de copii. problema monitorizării și evaluării intervențiilor în cadrul tuturor sectoarelor care contribuie la bunăstarea copiilor rămâne esențială pentru a se asigura o distribuție eficientă și echitabilă a resurselor. este necesară o schimbare de paradigmă de la reducerea sărăciei la incluziunea socială. RECOMANDĂRI Cum răspund sistemele și practicile la nevoile copiilor vulnerabili? 1. etc. planuri de acțiune. În plus. există reforme realizate în mod simultan în diferite domenii (îngrijirea copiilor. În contextul unor constrângeri fiscal bugetare din ce în ce mai mari și a unei cereri crescânde pentru protecție socială. următoarele strategii intersectoriale reprezintă principalele recomandări ale acestui raport. ca parte a dimensiunii de protecție a copilului. politici sociale eficiente pot fi dezvoltate doar prin consolidare și multiplicarea eforturilor de prevenire la nivel comunitar.Copiii în contact cu legea sunt vulnerabili mai ales din perspectiva sistemului justiției juvenile. 164 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. De asemenea. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Acest studiu a subliniat nevoia de instituire a unor mecanisme adecvate de monitorizare care să asigure că reformele structurale în domeniul educațional sau al protecției sociale nu duc la creșterea vulnerabilității copiilor. programe și proiecte sunt necesare legături. Tinerii din detenție au riscul de infecție cu HIV/SIDA. Problema monitorizării și evaluării intervențiilor în cadrul tuturor sectoarelor care contribuie la bunăstarea copiilor rămâne esențială pentru a se asigura o distribuție eficace și echitabilă a resurselor.

în conformitate cu standardele europene. abandonul școlar. și (iv) program care se adresează tinerilor eliberați din instituțiile de corecție. etc. Analiza a identificat și mai multe arii de politici publice unde este nevoie de studii detaliate. În plus.2. grup etnic. criterii sociale și distribuție geografică (inclusiv Transnistria). Pentru elaborarea politicilor publice pe baza datelor. Exemplele includ organizarea unui sistem național de culegere a datelor prin intermediul școlilor. Dezvoltarea și implementarea unui model de diversiune (de la procesul juridic și privarea de libertate) pentru copiii în conflict cu legea precum și servicii pentru copiii care sunt în contact cu legea ca martori și victime. Principalele domenii care necesită îmbunătățire sunt: (i) concentrarea pe prevenirea secundară la nivelul comunității. (ii) eliminarea utilizării celulelor de izolare. (iii) reacţii instituționale împotriva violării drepturilor copiilor de către funcționarii oficiali. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. cum ar fi: sănătatea mentală. 3. Continuarea sprijinului acordat reformei justiției juvenile. Date și studii Grupurile de copii care în prezent sunt ‘invizibile’ în statistici sau în studii trebuie să devină ‘vizibile’. sex. Strategii sectoriale Evoluții în legislație / politici Dezvoltarea mecanismelor legale pentru ca sectorul public să poată contracta ONG-uri pentru furnizarea de servicii prietenoase tinerilor. în domeniul protecției sociale este nevoie de îmbunătățirea datelor statistice prin adoptarea metodologiilor internaționale standard cu privire la incluziunea socială. Documentarea despre celelalte categorii de grupuri vulnerabile trebuie actualizată periodic. sinuciderile. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 165 . statisticile naționale trebuie să fie de asemenea disponibile dezagregate pe vârstă. Îmbunătățirea legislației referitoare la metodologia și practicile de muncă cu familiile copiilor cu dizabilități și revizuirea legii asupra incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi. părăsirea timpurie a școlii.

EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Servicii Introducerea serviciilor de educație parentală. mamele care alăptează și copiii sub 3 ani. Finanțarea Asigurarea finanțării de la Fondul Național de Asigurări și a mecanismelor de implementare (inclusiv prin externalizarea serviciilor către ONGuri) cu precădere pentru servicii medicale preventive și activități de promovarea a sănătății. alte domenii importante de îmbunătățire sunt standardele comune pentru reintegrare. pentru asigurarea sustenabilității intervențiilor. Limitările bugetare fac și mai stringentă nevoia unei reforme. mai ales pentru părinții copiilor de 0-3 ani. Recentele evoluții din educație au adus agenda echității în prim plan. sistemul integrat de monitorizare și îmbunătățirea capacității de monitorizare și a coordonării între ministere și donatori. precum și extinderea 166 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Continuarea distribuirii de hrană către femeile gravide. Asigurarea de finanțare și implementarea unor mecanisme de promovare a educației incluzive și extinderea gradului de acoperire a grupurilor vulnerabile pentru a include categoriile cu cel mai ridicat risc. În afară de finanțare. Există o nevoie clară pentru o mai bună eficiență a cheltuielilor publice din educație.Continuarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copiilor. focalizată pe calitatea procesului de dezinstituționalizare. Cel mai bun interes al copiilor trebuie să fie principiul care să ghideze măsurile de optimizare a rețelei școlare sau a dimensiunii claselor. pe perioada iernii. Schimbarea atenției politicilor sociale de la oferirea de prestații bănești la dezvoltarea de servicii sociale și schimbarea paradigmei de la reducerea sărăciei la incluziunea socială. Redirecționarea resurselor financiare de la instituțiile rezidențiale la serviciile comunitare. care reprezintă o proporție importantă din PIB.

mai ales a celor din zonele rurale. Dezvoltarea serviciilor specializate adresate grupurilor de tineri cu risc maxim (spre exemplu. pentru a preveni malnutriția copiilor în timpul perioadelor de criză. includerea de intervenții de ‘întrerupere a ciclului’ în cadrul Programului de Reducere a Riscurilor. prin aranjamente flexibile cum sunt schimbarea numărului de ore lucrătoare. mai ales în zonele rurale). EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 167 . programe de renunțare de fumat. etc. prin servicii comunitare de sprijin familial și prin furnizarea de sprijin direcționat către familiile cu riscul crescut de plasare a copiilor în instituții rezidențiale de îngrijire (gospodăriile sărace. Creșterea capacității serviciilor prietenoase tinerilor de a ajunge la grupurile cele mai vulnerabile (prin activități de outreach) și extinderea gamei de servicii de prevenire disponibile. mai ales pentru copiii sub vârsta de 3 ani. cum sunt programele de distribuire de prezervative gratuite. Susținerea prevenirii instituționalizării în cadrul reformei sistemului rezidențial de îngrijire. Dezvoltarea unor servicii de consiliere și de orientare profesională pentru sprijinirea tinerilor. servicii pe termen lung de reabilitare pentru consumul de droguri și alcool. cu concentrare asupra copiilor de 0-7 ani. mai ales în zonele rurale. pregătirea profesională și îmbunătățirea bazei materiale. și pentru grupurile cele mai vulnerabile (inclusiv regiunea Transnistria).). stabilirea de centre comunitare.). Resursele umane Pregătirea profesioniștilor care vin în contact cu copiii și cu tinerii (personal medical. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. să continue educația sau să intre pe piața muncii. familiile cu mulți copii. reforma programei. personal din educație. Continuarea inițiativelor care urmăresc extinderea rețelei de grădinițe. asistenți sociali. etc.gradului de acoperire a Programului de dezvoltare timpurie a copiilor. Extinderea accesului geografic la serviciile prietenoase tinerilor. împreună cu actualizarea programei și programe specializate de pregătire pentru abordări pedagogice specifice.

Dezvoltarea unui mecanism legal pentru ca administrația publică să implice adolescenții în procesul de luare a deciziilor și participare la nivel local. Asigurarea recrutării și menţinerii în sistem a tinerilor profesori. 168 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. cu respectarea deplină a cerințelor profesionale și de etică. însoțită de dezvoltarea unui sistem comprehensiv de stimulente salariale și bonusuri bazate pe rezultate. la facilități de canalizare și salubrizare în școlile și gospodăriile din mediul rural. Participare și comunicare Colaborarea cu mass media pentru promovarea unui stil de viață sănătos și pentru a reduce atitudinile discriminatorii față de grupurile vulnerabile de copii și toleranța față de violența împotriva copiilor și femeilor. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Dezvoltarea de activități de timp liber și recreaționale în cadrul serviciilor pentru tineri care deja există și sunt disponibile în toate raioanele. consiliere și terapie a copiilor lipsiți de îngrijirea părinților și altor categorii de copii cu risc ridicat.Înființarea postului de psiholog în toate școlile. Îmbunătățirea accesului la surse sigure de apă. precum și inegalitățile și stereotipurile de gen. Includerea în Codul Educației a unei prevederi care să ceară școlilor să implice adolescenții în procesul de luare a deciziilor și participare la nivel local. Este nevoie de o schimbare a politicii editoriale pentru a reflecta într-o manieră adecvată imaginea copilului în mass media. Infrastructură Dezvoltarea infrastructurii de transport pentru un acces geografic mai bun la asistență medicală și la educație. cu responsabilități clare de monitorizare. dar care adesea sunt învechite sau nu corespund nevoilor tinerilor.

56. ILO • Bivol.163/newsview.md/images/stories/publicati/ imbatrinireapopulatieirm_book_color_out. Breviar Statistic. Îmbătrînirea populaţiei în Republica Moldova: consecinţe economice și sociale http://www. Chișinău • Biroul Naţional de Statistică (2010) Statistical Yearbook of the Republic of Moldova 2010.unfpa.97.pdf • Asociaţia Presei Independente (2010) Media Monitoring Report on Observance of the Rights of the Child. UNICEF • BBC News (2007) BBC radio.9.php?l=ro&id=3418&idc=168 • Biroul Naţional de Statistică. http://80. Publicaţie statistică • Biroul Naţional de Statistică (2011) Forţa de muncă în Republica Moldova – ocuparea şi şomajul în 2010. 2011. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 169 . • Biroul Național de Statistică (2011) Situația copiilor din Republica Moldova în anul 2010. Julia Rooke. Helping Moldova’s Deserted Children. UNICEF.co. Chișinău • Biroul Naţional de Statistică (2009) Rezultatele studiului privind Sănătatea populației și accesul la serviciile de sănătate în Republica Moldova.uk/2/hi/programmes/crossing_continents/6542385.md. S.bbc. www. Chișinău ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Chișinău • Biroul Naţional de Statistică (2010) Approaches to Social Exclusion in the Republic of Moldova. International Labour of Organization (2010) Working Children in the Republic of Moldova: The Results of the 2009 Children’s Activities Survey. http://news. Chișinau • Biroul Naţional de Statistică (2011) Educaţia în Republica Moldova 2010/2011. (2010) Analiza răspunsului naţional la infecţia HIV/SIDA din Republica Moldova 2009. Chișinău • Biroul Naţional de Statistică (2009) Femei şi Bărbaţi în Republica Moldova.stm • Biroul Naţional de Statistică (2008) Copiii Moldovei. Chișinău • Biroul Naţional de Statistică (2010) Intrarea tinerilor pe piața muncii.statistica. BIBLIOGRAFIE • Academia de Ştiinţe a Moldovei (2009).

UNICEF. UNICEF • Comisia Naţională pentru Populaţie şi Dezvoltare (2009) Cartea Verde a Populaţiei Republicii Moldova.html • Colliard. Editura Statistică. Chișinău • European Commission. Chișinău • Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (2009) Truth voiced by children. Annual Report 2010 • European Observatory on Health Systems and Policies (2008) ‘Moldova.5 • European Training Foundation (2010) Overview of the Relationship between Human Capital Development and Equity in the Republic of Moldova. no. UNFPA. European Neighbourhood and Partnership Instrument. UNICEF. Assessment Report.cia. https://www. Country Strategy Paper 2007-2013 • European Commission (2011) Implementation of the European Neighbourhood Policy in 2010. (2009) Creating a psychosocial component to the Moldovan Emergency Response System. UNICEF. Children’s Report on the Respect of the Convention on the Rights of the Child in the Republic of Moldova • Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (2008) The impact of parental deprivation on the development of children left behind by Moldovan migrants. Health Systems in Transition. C. School of Education. Expert Grup 170 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Health System Review’. Chișinău • Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (2009) Analiza echităţii în sănătatea mamei şi copilului. UNICEF Regional Office for South Asia (2009) Education in emergencies in South Asia. Country report: Republic of Moldova • European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (2010) The State of Drugs Problem in Europe. Republic of Moldova. UK. Children’s Report on the respect of the Convention on the Rights of the Child in the Republic of Moldova • Centrul Naţional de Management în Sănătate (2008) Baseline Situation Analysis of Children and Families Affected by HIV and People Living with HIV in the Republic of Moldova. Chișinău • Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (2008) Life through Children’s Eyes.gov/library/publications/the-worldfactbook/geos/md.• Centre for International Education and Research (CIER). Reducing the risks facing vulnerable children • Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (2006) The situation of children left behind by migrating partners. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . vol. Chișinău • Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (2011) Evaluation of Integrated Management of Childhood Illnesses Initiative in the Republic of Moldova Years 2000-2010.10. Chișinău • CIA (2011) The World Factbook. Chișinău • Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (2010) Studiul politicii privind gradul descentralizării administrative în domeniul sănătăţii. University of Birmingham. UNICEF.

gov. (2010) Report on the assessment of demographic process (by age. and European Union. Oxford Policy Management (2009) Assessment of the childcare system in Moldova and technical assistance to the government of Moldova to host the subregional consultation on child care reform countries in ENP countries. trends and changes in the last 7 years. Chișinău • Galbur. environment.ms. • IDIS Viitorul (2008) Educația preșcolară în Republica Moldova din perspectiva incluziunii și a echității sociale. nr.mpsfc.• EveryChild.2011. Annual Ministerial of the ECOSOC • Guvernul Republicii Moldova (2010) Planul Naţional de acţiuni cu privire la protecţia copiilor rămaşi fără îngrijirea părinţilor pentru anii 2010-2011. Familiei şi Copilului al Republicii Moldova (2007) Violenţa faţă de copii în Republica Moldova. Ministerul Protecţiei Sociale. Medium Term Development Priorities. http://www. www. www. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 171 .G. www.md • Guvernul Republicii Moldova (2011) Strategia Națională de Descentralizare. Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 • H. Strategia Naţională şi Planul de Acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012. www. proiect aflat în dezbatere publică.07. neighboring countries. Chișinău • Expert-Grup (2006) Sărăcia copiilor în Republica Moldova.gov. gender. 784/2007.md. O.pdf • Guvernul Republicii Moldova (2010) Moldova’s Report on IADGs Implementation. UNICEF. trends for the next 10 years) and morbidity analysis in the Republic of Moldova.md • Guvernul Republicii Moldova (2010) The Second Millennium Development Goals Report • Guvernul Republicii Moldova (2011) Joint Assessment Report Moldova National Program for HIV/AIDs and STIs Control and Prevention for 2011-2015. Bunăstare’ pentru anii 2011-2014. Chișinău • IDIS Viitorul (2009) Study on Social Protection and Social Inclusion in Moldova • IMAS. nr.md/_files/8679-Report%2520on%2520the%25 20assessment%2520of%2520demographic%2520process. Chișinău • Institutul de Politici Publice (2007) Plățile informale în învățământul preuniversitar și accesul egal la educație ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. www. 523/11. UNICEF. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova.gov. • H. Chișinău.G.edu. USAID (2009) Protection of rights of the children without parental care or of children at-risk-of separation from their families • EveryChild.md • Guvernul Republicii Moldova (2010) Post Disaster Needs Assessment Floods 2010 • Guvernul Republicii Moldova (2010) Report on the Evaluation of the National Development Strategy Implementation During the Period 2009-2010 • Guvernul Republicii Moldova (2010) Rethink Moldova. IMAS.md • Guvernul Republicii Moldova (2011) Programul de activitate al Guvernului ‘Integrarea Europeană: Libertate.unaids. UNICEF.gov. Democrație.

un.md • Ministerul Muncii.md • Ministerul Educaţiei (2011) Planul de dezvoltare strategică al Ministerului Educaţiei pentru 2012-2014 (proiect) • Ministerul Educaţiei. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (2009) Evaluarea curriculumului școlar – perspectiva de modernizare.• Institutul de Științe ale Educației (2009) Evaluarea curriculumului școlar – perspectiva de modernizare • Instituţia naţională a ombudsmanului. Memorandum of Economic and Financial Policies. Chișinău. http://www. www. 2011 • • Kids Alive International.kidsaliveuk. www.edu.aspx • Ministerul Economiei (2010) Raport privind sărăcia și impactul politicilor 2009 • Ministerul Economiei (2011) Sărăcia în Republica Moldova 2010 • Ministerul Educaţiei (2010) Strategia consolidată de dezvoltare a învățământului pentru anii 2011-2015.edu.md/un_ag_mol/ILO/Fact_sheet_ILOIPEC-Moldova_EN.ise. Academia de Ştiinţe. March 24. 10/232 • International Monetary Fund (2011) Moldova: Letter of Intent.mpfsc. Protecţiei Sociale şi Familiei (2011) Necesitățile specifice ale copiilor și vârstnicilor lăsați fără îngrijirea membrilor de familie plecați la muncă peste hotare • Ministerul Muncii. Protecţiei Sociale şi Familiei (2008) Strategia Sistemului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane pe perioada anului 2010.md/un_ag_mol/ILO/ Memorandum_ILO_GRM_Aug-2009_en. and Technical Memorandum of Understanding. Raport tematic • International Centre ‘La Strada’ (2010) Overview of the child trafficking phenomenon in the Republic of Moldova • International Labour Organization (2011) Activities for preventing and combating child labour in Moldova 2003-2010. www. Protecţiei Sociale şi Familiei (2010) Raport Social Anual 2009 • Ministerul Muncii.org/Groups/90709/Kids_Alive/Where_We_Work/Europe/ Moldova/Moldova. Protecţiei Sociale şi Familiei (2011) Raport de monitorizare a procesului de implementare a Strategiei Sistemului naţional de referire pentru protecţia 172 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .un. Centrul pentru Drepturile Omului (2010) Accesul persoanelor cu nevoi speciale la infrastructura socială: realitate şi necesitate.pdf • International Labour Organization.pdf • International Monetary Fund (2010) Country Report No.md • Ministerul Educaţiei (2011) Monitorizarea implementării strategiei de reformare a sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului. http://www. http://www. Government of the Republic of Moldova (2009) Memorandum of Understanding between the International Labour Office and the Government of the Republic of Moldova.gov.md • Ministerul Muncii. www.

L. O. M. L. (2008) Studiul repetat de evaluare a cunoştinţelor. Ashgate. R. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 173 . (2001) Informal Sector in Romania. (2009) Drug Situation in the Republic of Moldova in 2008 • Scutelniciuc.gov. A comparison across four New Member States. www.mpfsc. M. Stanovnik.ms. Pop. M.md • National Center of Child Abuse Prevention. www. www.) Activity. Nobody’s Children Foundation (2005) Professionals’ attitudes towards child abuse in Moldova • Neef... I. L. Chișinău. Condrat.. Situaţia în infecţia HIV/SIDA şi sarcinile pentru anul 2010. atitudinilor şi practicilor tinerilor cu referire la HIV/SIDA • SIDA (2011) Joint Evaluation of Impacts of Assistance to Social Sector Reforms in Moldova • Stănculescu. No. (2006) Cunoştinţele. Chișinău.S. P. ‘Poverty and Social Exclusion in the WHO European Region: health systems respond’ • Oxford Policy Management (2011) Support to the National Development Strategy. S.) (2004) Shadow Economies and Social Transformation in Romania.. Guţu. Protecție socială. Income and Social Welfare. R.ms.) (2002) The Social Impact of Informal Economies in Eastern Europe. Ala (2010) Republic of Moldova: children living in poverty – implications for the health system in World Health Organization.md • Ministerul Muncii. pentru perioada septembrie 2009 – septembrie 2010. London • Neef. (2009) ‘The transition process and changes in income. Ilie. LIT Verlag Munster • Nemerenco. income inequality and poverty: the case of Romania’ in Stănculescu. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. www. Familie puternică – stat prosper. T. UNDP. Guţu. Bucharest • Stănculescu.gov. O.. Needs Assessment of Persons with Severe Disabilities and Their Families • Scutelniciuc et al.(eds. (eds.ms.md • Ministerul Sănătăţii (2011) Raport Anual în Sănătate 2010.şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane pe perioada anului 2010.gov. Adair. Protecţiei Sociale şi Familiei.. (eds. Condrat. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă • Ministerul Sănătăţii (2010) Raport Anual în Sănătate 2009.gov. Chișinău • Ministerul Sănătăţii (2009) Rezultatele sondajului de opinie privind gradul de satisfacție al pacienților la nivel național pe parcursul anului 2008 • Ministerul Sănătăţii (2010) Buletin Informativ.. 4 • Ministerul Sănătăţii (2009) Assessment of Risk of HIV Infection among Most at Risk Adolescents (MARA) • Ministerul Sănătăţii (2009) Evaluation of Prevention of HIV Mother to Child Transmission Services in the Republic of Moldova. Protecției Sociale și Familiei (2011) Raport Social Anual 2010 • Ministerul Muncii. atitudinile şi practicile tinerilor referitor la HIV/SIDA • Scutelniciuc.md • Ministerul Sănătăţii (2010) Raport de Evaluare a Strategiei Naţionale de Dezvoltare 2008-2011. USAID (2011) Buletin Informativ. and Stănculescu. I.

A comparison across four New Member States.blogs.. The World Bank (2009) Impact of the Economic Crisis on Poverty and Social Exclusion in the Republic of Moldova • UNAIDS (2011) Data Synthesis on Tendencies of the HIV epidemic and Impact of HIV prevention interventions in the Republic of Moldova 2011 • UNDP (PNUD) (2007) Roma in the Republic of Moldova. S. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA . Chișinău • The New York Times (2010) Isabel Castro. From Social Exclusion towards Inclusive Human Development. UNDP • Transparency International (2009) Perceptions and experiences of household representatives and businessmen regarding corruption in the Republic of Moldova. Institutul de Politici Publice. Chișinău • UNDP (2009) National Human Development Report 2009. (2009) Ex-ante policy assessment vis-à-vis vulnerable groups in SEE: Guide for Practitioners. Children Heading Households in Moldova. European Centre in Viena • The Foundation for Social and Economic Research – CASE Moldova (2010) Report on evaluating the cost of non-action in the implementation of the National Strategy Action Plan on Reforming the Residential Child Care System for the years of 2007-2012. Chișinău • Toritsyn. (2009) Învățământul în regiunea Transnistreană a Republicii Moldova. A Report Card on Nutrition • UNICEF (2006) State Responsiveness to Violence against Children 174 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Income and Social Welfare.Ashgate.com/2010/11/29/children-heading- households-in-moldova/ • The New York Times (2010) Isabel Castro. Local Reform and Public Service Reform Initiative. T. Stanovnik. 2010 http://lens.nytimes. European Centre in Viena • Stănculescu. Chișinău • UNICEF (2006) Child Protection Information Sheets • UNICEF (2006) Progress for children. UNICEF. Children Heading Households in Moldova http://lens. A.nytimes. Chișinău • UN (1989) Convention on the Rights of the Child • UN (2009) Findings on the worst forms of child labor. May 2011 • UN. (2009) Activity. Country Profiles: Moldova • UN (2011) Committee Consideration of reports submitted by States parties under Articles 16 and 17 of the Covenant • UN (2011) Country Analysis – UN Moldova.com/2010/11/29/children-heading-households-in-moldova/ • Tiron.blogs. Nova-Imprim SRL. Ashgate. November 29. Social-Economic Impact of Climate Change • UNDP (2010) Analiza stării de sănătate a populației Republicii Moldova prin prisma indicatorilor statistici • UNDP (2011) National Human Development Report 2010-2011 Republic of Moldova. M.

Program of Cooperation between the Moldovan Government and UNICEF. Users Guide • UNICEF (2010) Ensuring survival. atitudinile și practicile familiilor în domeniul îngrijirii și dezvoltării timpurii a copiilor. Sanitation and Hygiene Practices in the schools of Moldova • UNICEF (2010) Teacher Quality and Teacher Work Conditions in the Republic of Moldova • UNICEF (2010) The Situation of Roma Children in Moldova. Mapping and Assessment Toolkit.Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova (2009) Studiu Educația de bază în Republica Moldova din perspectiva școlii prietenoase copilului ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.unicef. Diversion of children in conflict with the law. Chișinău • UNICEF (2011) Impact of public transfer payments on poverty and well being of the most vulnerable families in the Republic of Moldova.pdf UNICEF. Guvernul Republicii Moldova (2010) Studiul naţional Cunoștințele. http://www. Comparative Analysis 2002-2003/ 2007-2008 • UNICEF (2010) Assessment of Juvenile Justice Reform Achievements in Moldova • UNICEF (2010) Child Protection Systems. Chișinău • UNICEF (2008) The impact of parental deprivation on the development of children left behind by Moldovan migrants. Guvernul Republicii Moldova (2009) Mid-Term Review. Consultarea copiilor cu privire la problemele pe care le întâlnesc în realizarea drepturilor • UNICEF Moldova (2011) Capacity Gap Analysis. in the context of transition from category-based to means-tested social assistance.• UNICEF (2008) Growing up in the Republic of Moldova • UNICEF (2008)The impact of migration and remittances on communities. Raport Sumar. Chișinău • • • UNICEF. Chișinău • UNICEF (2009) Assessment and Recommendation on Child Disability Prevention and Care System in Moldova • UNICEF (2009) Needs Assessment Study Prevention of Mother to Child Transmission Programme in the Republic of Moldova • UNICEF (2009) Separation of Small Children From Family Environment. Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova (2009) Mid-Term Review of the 2007-2011. care and protection of young children in Moldova: extension of the IMCI Initiative in Transnistria • UNICEF (2010) Summary Report Study on the Quality of Water. Concept note Leadership Focus Areas • UNICEF. Country Programme of Cooperation 2007-2011. preparation to new 2013-2017 Country Programme of Cooperation • UNICEF. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 175 . families and children in Moldova. Quantitative Analysis – Evidence from HBS 2009 and 2010 • UNICEF (2011) Raport de focus grup.org/tdad/Malawifactsheetdiversion. Equitable Access to Quality Education • UNICEF. Malawi Fact Sheet.

who.2-Infant-mortalityfrom-respiratory-disases-EDITED_layouted_V3. Fact Sheet 3.who. www. Adolescent Health and Development • United States Department of State (2011) Trafficking in Persons Report . 1 • World Health Organization Europe (2009) Infant Mortality from Respiratory Diseases.who. http://epp.html • World Bank (2006) Project Information Document Quality Education in the Rural Areas of Moldova • World Bank (2011) Implementation Status and Results.html • UNICEF TransMONEE 2011 DATABASE.md/ areas/statistics/indik/ • DevInfo database. • http://www.org/en/ tables/default. SPD2 2009-2013.int 176 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.transmonee.md/ • Centrul Naţional de Management în Sănătate.• UNICEF. UNICEF – Government of Moldova Country Programme of Cooperation 2007-2011. 27 June 2011.2.undp. • http://www.pdf • World Health Organization (2008) Adolescent Pregnancy.unhcr.ec. http://www. Quality Education in the Rural Areas of Moldova • World Health Organization Suicide Rates.org/datacatalog/world-development-indicators • World Health Organization. Vol. Leadership Area. Republic of Moldova.Moldova.pdf Baze de date • Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.md • Eurostat database.europa.int/__data/assets/pdf_file/0004/96997/3. World Bank. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .devinfo.cnms.statistica.org/refworld/docid/4e12ee5e3c.eurostat.worldbank.org/ • World Bank Development Indicators. MPS Notes.euro. http://www. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova (2009) Mid-Term Review. http://data. www.eu/portal/page/portal/statistics/ search_database • International Human Development Indicators database http://hdrstats. http://www.int/mental_health/media/repmol. http://www.

cazuri la 1000 născuți vii Scăderea mortalității infantile de la 18. de la 20.8/2009 99 99 - Menținerea numărului de nașteri asistate de personal medical calificat între 2010 și 2015 la 99 la sută 413 Evaluarea posibilităţii de atingere a ţintelor în 2010 și 2015 este în conformitate cu Guvenul Republicii Moldova. ANEXĂ Progresul înregistrat de Moldova în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului nu este uniform.3 99.3 in 2015 Proporția de copii sub 2 ani vaccinați împotriva rujeolei *. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 177 . Reducerea sărăciei extreme și a foamei Incidența malnutriției la copiii sub 5 ani. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în domeniul sănătății. mortalitatea infantilă și a copiilor sub cinci ani.3 in 2015. rata imunizărilor.3 13.6/2009 - - 11.7/2010 16. Figura 27.5 (la 1000 născuți vii) în 2006 la 16. situația actuală și țintele pentru Moldova413 Obiective Indicator/ Obiective Obiectivul 1. Reducerea mortalității copiilor Obiectivul 5. Țintele din domenii cum sunt învățământul general obligatoriu. procent Menținerea proporției de copii sub 2 ani vaccinați împotriva rujeolei la nu mai puțin de 96 la sută in 2010 și 2015 Rata mortalității materne.6 in 2010 și la 15. procent Datele cele Țintă mai recente 2010 Țintă 2015 10. cazuri la 1000 născuți vii Diminuarea mortalității copiilor sub cinci ani. Categoriile ‘puţin probabil’ și ‘improbabil’ sunt grupate împreună.4/2008 >= 96 >= 96 17. Evoluțiile pozitive în situația copiilor includ rata de înscriere în educația preșcolară.5 13.2/2009 15. procent Rata mortalității infantile. Îmbunătățirea sănătății materne Rata nașterilor asistate.3 în 2015 Rata mortalității copiilor sub cinci ani.6/2010 18. The Second Millennium Development Goals Report.3 in 2010 și la 13. HIV/SIDA și accesul populației la surse mai bune de apă și canalizare sunt problematice. 2010:113-114.7 (la 1000 născuți vii) in 2006 la 18.5 in 2010 și la 13. Obiectivul 4. cazuri la 100000 născuți vii Reducerea ratei mortalității materne de la 16 (la 100000 născuți vii) in 2006 la 15.3 13.6 15. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. ratele sărăciei absolute și extreme.3 94.10.

cazuri la 100000 locuitori Stabilizarea răspândirii infecției HIV/SIDA până în 2015.0 in 2010 și la 10. nu are date disponibile. tuberculozei și altor boli Obiectivul 7. 178 ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.12/2010 9. cazuri la 100. procent Majorarea ponderii populației cu acces la canalizare îmbunătățită de la 31. Asigurarea unui mediu durabil Rata incidenței HIV/SIDA*. Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare.5 la sută în 2002 la 59 la sută in 2010 și 65 la sută in 2015 Proporția de persoane cu acces la canalizare mai bună. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA .2 cazuri până în 2010 și la 11 până în 2015 Rata mortalității asociate tuberculozei*. reducerea incidenței HIV/SIDA de la 10 cazuri la 100.3 la sută in 2010 și 71. Indicatorul despre numărul de localităţi cu unităţi medicale primare.000 locuitori în 2006 la 9.9/2008 51. cazuri la 100.3 71.6 8 21.9 (cazuri la 100000 locuitori) in 2002 la 15. inclusiv în zona rurală (p.7 la sută in 2002 la 51.6 cazuri până în 2010 și la 8 până în 2015 Rata incidenței HIV/SIDA la grupul de vârstă 15-24 ani*. The Second Millennium Development Goals Report.Obiectivul 6.8 *Datele includ Transnistria.9/2009 50.000 locuitori în 2006 la 11.3 65 45.0 in 2015 Proporția de persoane cu acces la surse îmbunătățite de apă.01/2010 11.3 la sută in 2010 și 65 la sută in 2015 Proporția de persoane cu acces la salubrizare îmbunătățită. sub obiectivul de a asigura accesul fizic la medicamentaţia de bază. 106).3 la sută in 2002 la 50. dar fără farmacii.8 la sută in 2015 17. Legendă Posibil Probabil Puțin probabil Sursa datelor: Guvernul Republicii Moldova. Lupta împotriva HIV/SIDA. reducerea ratei mortalității asociate tuberculozei de la 15. Republica Moldova.000 locuitori Reducerea incidenței HIV/SIDA la grupul de vârstă 15-24 ani de la 13.2 11 18/2009 15 10 55/2009 59 65 47. procent Majorarea ponderii populației cu acces la salubrizare de la 41. procent Majorarea ponderii populației cu acces la surse sigure de apă de la 38. Notă: Obiectivele ODM din domeniul sănătăţii includ și obiectivul de asigurare a accesului la medicamentaţia de bază. conform Obiectivului 8. Al doilea raport asupra ODM notează tendinţele pozitive la nivel global.3 cazuri la 100. 2010.000 locuitori Stoparea răspândirii și derularea procesului de reducere a tuberculozei către anul 2015.

Figura 28. ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI. Sursa datelor: Guvernul Republicii Moldova.1% in 2002 la 95% in 2010 și 98% in 2015 Rata brută de înscriere în educația preșcolară. procent 99.5% in 2002 la 95% in 2010 și 98% in 2015. The Second Millennium Development Goals Report. precum și reducerea la mai puțin de 5% a discrepanțelor dintre zonele rurale și urbane și dintre grupurile dezavantajate și cele cu venituri medii - Rata alfabetizării. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în domeniul educației. Legendă Posibil Probabil Puțin probabil 414 Ţintele ODM au fost revizuite în 2007 și indicatorii de monitorizare au fost schimbaţi de la măsurarea ratei nete a înscrierilor la rata brută a înscrierilor care reflectă numărul de înscrieri indiferent de vârstă. iar pentru copiii de 6-7 ani. copii de 77.6/2009 Țintă 2015 98 75 78 - - - 99. procent Proporția de copii înscriși în clasa întâi după 97. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA 179 .3% in 2002 la 75% in 2010 și 78% in 2015. situația actuală și țintele pentru Moldova 414 Obiective Indicator/ Obiective Datele cele mai recente Țintă 2010 Obiectivul 2.7/2010 terminarea educației preșcolare. Republica Moldova. procent - - - - - - - - - Proporția de copii care au terminat cu succes educația obligatorie. proporție 88. 2010.5 Menținerea ratei alfabetizării pentru grupul de vârstă 15-24 ani la 99. Asigurarea accesului la educația generală obligatorie (clasele I-IX) Rata brută de înscriere în sistemul învățământului general obligatoriu.1/2010 95 Rata abandonului școlar. de la 66.1/2010 3-6 ani. procent Creșterea ratei brute a înscrierilor pentru educația preșcolară pentru copiii de 3-6 ani de la 41. procent Creșterea ratei brute a înscrierilor pentru educația generală secundară de la 94.5 99.5 la sută.

3 la PPC (cheltuiala de consum pe persoană).5% in 2015 Datele cele mai recente Țintă 2010 Țintă 2015 29.4/2010 4 3.% Reducerea proporției de persoane sub pragul sărăciei absolute de la 30. % Proporția celei mai sărace quintile din populație în consumul național.9/2010 25 20 5. % Indicele profunzimii sărăciei.Figura 29.2% in 2006 la 25% în 2010 și 20% in 2015 Ponderea populației aflate sub nivelul minim de consum alimentar. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în domeniul sărăciei. situația actuală și țintele pentru Moldova Obiective Indicator/ Obiective Obiectivul 1.5% in 2006 la 4% in 2010 și 3.5% in 2006 la 29% in 2010 și 23% in 2015 Ponderea populației sub pragul național absolut al sărăciei (rata sărăciei absolute).9/2009 - - 1.5/2009 29 23 13. procent Reducerea proporției de persoane al căror consum este sub $4. 2010. Reducerea ratei sărăciei extreme și a foametei Proporția de locuitori care trăiesc sub pragul de $4. Republica Moldova. Legendă 180 Posibil Probabil ANALIZA SITUAȚIEI COPIILOR VULNERABILI.2/2006 - - 21. The Second Millennium Development Goals Report.15 la PPC (cheltuiala pe adult echivalent).3 pe zi/persoană (în termeni PP) de la 34. exprimat în valoare energetică (2.9/2009 - - 7.5 Sursa datelor: Guvernul Republicii Moldova. procent Proporția de locuitori care trăiesc sub pragul de $2. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA Puțin probabil .282 kcal/pe zi) (rata sărăciei extreme). % Reducerea proporției de persoane sub pragul sărăciei extreme de la 4.

.

31 August 1989. 131 Casa Națiunilor Unite www.unicef. 182 .UNICEF MOLDOVA Chișinău.md ANALIZA Unite SITUAȚIEI pentru COPIILOR VULNERABILI. str. Noiembrie. EXCLUȘI ȘI DISCRIMINAȚI DIN MOLDOVA2011 © Fondul Națiunilor Copii (UNICEF).