You are on page 1of 178

Parlamentul României

Senat

RAPORTUL DE ACTIVITATE
AL
COMISIEI PENTRU AFACERI EUROPENE
2012-2016

CUPRINS

DESPRE COMISIA PENTRU AFACERI EUROPENE..................................................................................... 1
SCURT ISTORIC ..........................................................................................................................................................1
ATRIBUȚIILE COMISIEI PENTRU AFACERI EUROPENE..................................................................................................1
PRINCIPIILE SUBSIDIARITĂȚII ȘI PROPORȚIONALITĂȚII ...............................................................................................3
PROTOCOLUL NR. 1 ȘI PROTOCOLUL NR. 2 ANEXATE TRATATULUI DE LA LISABONA (EXTRAS) .................................4
Protocolul nr. 1 ....................................................................................................................................................4
Protocolul nr. 2 ....................................................................................................................................................4
PROCEDURĂ DE LUCRU ..............................................................................................................................................4
TIPURI DE ACTE EMISE DE CAE .................................................................................................................................5
CONCLUZII ........................................................................................................................................................ 6
COMPONENȚA COMISIEI 2012-2016 .............................................................................................................. 8
DOCUMENTE ANALIZATE DE COMISIE .................................................................................................... 10
LEGISLAȚIE NAȚIONALĂ ..........................................................................................................................................10
LEGISLAȚIE EUROPEANĂ..........................................................................................................................................10
PRINCIPALELE TEME DE INTERES ÎN DOMENIUL AFACERILOR EUROPENE .................................................................12
Migrație, terorism și politica de securitate ........................................................................................................13
Migrație........................................................................................................................................................................... 13
Politica europeană de securitate ...................................................................................................................................... 19

Politica europeană de vecinătate .......................................................................................................................23
Agenda digitală ..................................................................................................................................................35
Piața unică digitală .......................................................................................................................................................... 35
Conectivitatea la internet în comunitățile locale ............................................................................................................. 37
Codului european al comunicaţiilor electronice .............................................................................................................. 38
Drepturile de Autor în cadrul Pieţei Unice Digitale ........................................................................................................ 41
Punerea în aplicare a Strategiei privind Piaţa Unică Digitală .......................................................................................... 42
Măsuri privind piaţa unică europeană a comunicaţiilor electronice şi de realizare a unui continent conectat ................. 45
Normele referitoare la pieţele de roaming cu ridicata ..................................................................................................... 46

Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) .............................................................................49
Politica agricolă ................................................................................................................................................52
Posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare şi furajelor modificate
genetic pe teritoriul lor .................................................................................................................................................... 53
Stabilirea ratei de ajustare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru plățile directe în ceea de priveşte anul
calendaristic 2016 ........................................................................................................................................................... 54

Politica de extindere a Uniunii Europene ..........................................................................................................56
Poziţia României privind EXTINDEREA-Parteneriatul Estic - Balcanii de Vest si MOLDOVA ............................................ 58

Politică economică europeană ...........................................................................................................................60
Finalizarea Uniunii Bancare ............................................................................................................................................ 60
Semestrul European ........................................................................................................................................................ 62
Fondul European de Investiţii Strategice ........................................................................................................................ 64

Politica în domeniul energiei .............................................................................................................................67
Organizarea pieţei energiei ............................................................................................................................................. 67
O strategie UE pentru încălzire şi răcire ......................................................................................................................... 69
Instituirea unui mecanism de schimb de informaţii cu privire la acordurile interguvernamentale şi la instrumentele fără
caracter juridic obligatoriu dintre statele membre şi ţări terţe în domeniul energiei ....................................................... 71
O strategie a UE pentru gazul natural lichefiat şi pentru stocarea gazelor ...................................................................... 73
Măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale ................................................................................. 74
Pachetul privind Uniunea Energetică .............................................................................................................................. 78

Politică socială – Acte europene de promovare a drepturile persoanelor cu dizabilităţi, grupuri vulnerabile,
facilitarea accesului la piaţa forţei de muncă şi apărararea drepturilor fundamentale ....................................84
Abordări ale UE privind persoanele cu dizabilități ......................................................................................................... 84
Detașarea lucrătorilor ...................................................................................................................................................... 87
Protejarea drepturile sociale şi a drepturilor conexe........................................................................................................ 89

Domeniul Transporturilor ..................................................................................................................................91
Instituirea unui sistem de certificare al Uniunii pentru echipamentele de control de securitate aeronauticã ................... 91
Normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației ... 92

Politica de mediu ................................................................................................................................................98
Acordul Internaţional din 2015 privind schimbările climatice: modelarea politicii internaţionale privind clima după
2020 ................................................................................................................................................................................ 98
Carte Verde privind politicile de energie şi mediu .......................................................................................................... 99
Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr.
1013/2006 din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri - Generarea, tratarea și transferul transfrontalier de
deșeuri periculoase și de alte deșeuri în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 2010–2012 .................... 100
Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil şi eficient în Uniunea Europeană: 5 domenii-cheie .................... 101

EVENIMENTE ORGANIZATE...................................................................................................................... 104
CU PARTENERI NAȚIONALI .....................................................................................................................................104
Mese rotunde și dezbateri ................................................................................................................................104
Audieri miniștri ................................................................................................................................................106
CU PARTENERI EUROPENI ȘI INTERNAȚIONALI .......................................................................................................107
Cu ambasadori .................................................................................................................................................107
Comisari europeni............................................................................................................................................107
Parlamente naționale .......................................................................................................................................109
PARTICIPARE LA EVENIMENTE EUROPENE ......................................................................................... 113
Conferința organelor specializate în afaceri comunitare ale parlamentelor din Uniunea Europeană (COSAC)
.........................................................................................................................................................................113
Alte conferinţe - 24 participări ........................................................................................................................114
ANEXA 1. LISTA ACTELOR LEGISLATIVE ȘI NON-LEGISLATIVE EUROPENE ANALIZATE DE
COMISIA PENTRU AFACERI EUROPENE ................................................................................................ 117
ANEXA 2. PROTOCOL DE COOPERARE PENTRU PREGĂTIREA NEGOCIERILOR ŞI
TRANSPUNERII ULTERIOARE A PROPUNERII DE DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
ŞI A CONSILIULUI DE APROPIERE A ACTELOR CU PUTERE DE LEGE ŞI A ACTELOR
ADMINISTRATIVE ALE STATELOR MEMBRE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CERINŢELE DE
ACCESIBILITATE APLICABILE PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR - COM(2015) 615 FINAL ............. 167

Despre Comisia pentru Afaceri Europene
Scurt istoric
La momentul preluării funcţiei de Preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene (CAE)
am constatat urgența realizării unor modificări cu privire la activitatea parlamentară a comisiei.
Astfel, am iniţiat amendarea procedurii de lucru şi mecanismul decizional aplicabile în
domeniul afacerilor europene din Senat în ceea ce priveşte adoptarea actelor europene, și am
instituit ca inițiativele legislative naționale să fie avizate de Comisia pentru afaceri europene
(CAE) doar în funcție de obiectivele asumate prin Regulamentul de Organizare și Funcționare al
Comisiei. Punctual, au fost modificate prevederile din Regulamentul Senatului privind procedura
de lucru al CAE, (Hotărârea privind modificarea Regulamentul Senatului adoptată în data de 24
iunie 2014 în plenul Senatului) întrucât exista și o confuzie conceptuală şi terminologică
referitoare la finalizarea examinării parlamentare a actelor europene. O altă modificare
substanțială viza prezentarea rapoartelor adoptate de comisie, şi supunerea spre dezbatere şi vot
în plenului Senatului. În urma acestor modificări, CAE a devenit principala comisie decizională
în domeniul a facerilo europene.
De o importanță majoră a fost și adoptarea Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre
Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. Pentru a avea o voce unitară şi pentru a
sublinia direcţiile de ţară, la fiecare şedinţă a CAE sunt întotdeauna prezenţi membri ai
Ministerelor vizate de documentele europene. În acest fel s-a dorit și s-a realizat ca senatorii să
fie bine informaţi şi s-a putut asigura,astfel, transmiterea unui mesaj unitar către instituţiile
Uniunii Europene. Comisia pentru afaceri europene colaborează în procesul de examinare
parlamentară cu numeroase servicii din Senat precum: Serviciul pentru afaceri europene,
Serviciul relaţii bilaterale externe, ş.a.
Sintetizând, legislatura 2012-2016 a reprezentat perioada în care Comisia pentru afaceri
europene a Senatului și-a îmbunătățit considerabil activitatea parlamentară atât calitativ cât și
cantitativ și a devenit, prin eforturile constate depuse de membrii acesteia, una dintre comisiile
de afaceri europene apreciată la nivel european..

Atribuțiile Comisiei pentru afaceri europene
În conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru afaceri
europene, Comisia are următoarele atribuţii:
a) examinează proiecte şi propuneri legislative, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor în
următoarelor domenii de competenţă:
 transpunerea legislaţiei Uniunii Europene;
 stabilirea strategiei generale a politicilor din domeniul afacerilor europene şi a priorităţilor
României propuse de Guvern;
1

 normele privind protecţia şi sprijinirea cetăţenilor României în Uniunea Europeană; sprijinirea
comunităţilor româneşti din Uniunea Europeană pentru păstrarea şi dezvoltarea drepturilor socioeconomice şi identităţilor spirituale, religioase și culturale;
 aplicarea Tratatului de la Lisabona, precum şi a celorlalte Tratate bilaterale cu state membre
ale Uniunii Europene, precum şi cu cele care sunt în curs de aderare, la care România devine
parte;
 participarea României la relaţiile Uniunii Europene cu organizaţiile internaţionale;
 relaţiile României cu alte state membre ale Uniunii Europene în domeniile vieţii politice,
economice şi sociale, reglementate de politicile europene;
 promovarea schimburilor comerciale şi a cooperării economico-financiare cu statele membre
ale Uniunii Europene, precum şi cu cele care sunt în curs de aderare;
 promovarea drepturilor şi intereselor României în Uniunea Europeană;
 stabilirea deciziilor referitoare la creditele externe şi garantarea lor în conformitate cu
politicile Uniunii Europene;
b) propune Priorităţile Senatului României în domeniul afacerilor europene;
c) examinează, în funcţie de priorităţile stabilite, documentele de consultare ale Comisiei
Europene (cărţi verzi, cărţi albe şi comunicări), programul legislativ anual, precum şi orice alt
instrument de programare legislativă sau de strategie politică, potrivit prevederilor Protocolului
(nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi
a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, în vederea elaborării unui punct de vedere;
d) examinează, în funcţie de priorităţile stabilite, proiectele de acte legislative ale instituţiilor
europene, precum şi modificarea actelor legislative iniţiate de acestea, potrivit Protocolului (nr.
2) anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a
Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor;
e) solicită rapoarte, informaţii şi documente de la autorităţile publice relevante, care sunt utile
dezbaterilor din cadrul comisiei;
f) solicită şi primeşte de la Guvern informaţiile şi documentaţia necesară urmăririi şi
supravegherii operaţiunilor de transpunere a actelor legislative europene;
g) solicită şi primeşte informaţii periodice cu privire la gestionarea şi absorbţia instrumentelor
structurale europene şi propune ajustarea politicilor în domeniu;
h) dezbate şi avizează, prin audierea miniştrilor de resort, mandatele de negociere ale Guvernului
privind poziţia de negociere a României pentru temele aflate pe agenda Consiliului Uniunii
Europene, inclusiv pentru proiectele de acte legislative ale Comisiei Europene şi care se
încadrează în priorităţile Senatului;
i) audiază persoana candidată pentru funcţia de ministru al fondurilor europene;
j) audiază persoanele propuse pentru funcţii de reprezentare în cadrul instituţiilor Uniunii
Europene;
k) solicită documentaţia necesară şi audiază ministrul de resort, cu privire la aspectele legate de
politicile Uniunii Europene şi interesele României;
l) dezbate raportul anual de activitate al Departamentului pentru Afaceri Europene dezbate din
2

cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi al Ministerului Fondurilor Europene
m)participă la dezbaterile privind viitorul construcţiei europene;
n) reprezintă Senatul în relaţiile cu Uniunea Europeană;
o) informează Senatul asupra principalelor strategii şi politici ale Uniunii Europene;
p) urmăreşte îndeplinirea de către România a prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea
Europeană;
q) reprezintă Senatul la activităţile din cadrul Conferinţei organismelor specializate în afaceri
europene din parlamentele naţionale ale statelor membre UE (COSAC), precum şi la alte
consultări parlamentare în cadrul cărora se dezbat teme din domeniul afacerilor europene;
r) stabileşte calendarul acţiunilor de relaţii interne şi externe ale Comisiei;
s) dezbate şi hotărăşte asupra altor probleme, la solicitarea Biroului Permanent al Senatului;
t) dezbate rapoartele de activitate, care cuprind solicitările comisiilor permanente, cf. fişei
postului şi Regulamentului Senatului, cu modificările şi completările ulterioare, informările de
activitate ale Reprezentantului Permanent al Senatului pe lângă Parlamentul European.

Principiile subsidiarității și proporționalității
Principiul proporţionalităţii constituie baza pentru exerciţiul competenţelor Uniunii Europene,
urmărind să limiteze şi să dea un caracter predictibil acţiunilor întreprinse de instituţiile UE.
Conform acestui principiu, acţiunea instituţiilor trebuie să se limiteze la măsurile necesare pentru
atingerea obiectivelor tratatelor. Altfel spus, amploarea acţiunii trebuie să fie direct proporţională
cu obiectivul urmărit. Aceasta înseamnă că atunci când poate alege modul de intervenţie,
Uniunea Europeană trebuie să aleagă varianta care lasă cea mai mare libertate Statelor Membre
şi cetăţenilor.1
Principiul subsidiarităţii are rolul de a asigura adoptarea deciziilor cât mai aproape de cetăţean
şi verificarea faptului că acţiunea comunitară se justifică, faţă de posibilităţile de acţiune la nivel
naţional, regional sau local. Mai precis, este principiul conform căruia Uniunea nu întreprinde o
acţiune decât dacă aceasta se dovedeşte mai eficientă decât o acţiune întreprinsă la nivel naţional,
regional sau local.2

1
2

http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_34.pdf
http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_35.pdf

3

Protocolul nr. 1 și Protocolul nr. 2 anexate Tratatului de la Lisabona (extras)3
Protocolul nr. 1
Articolul 1
Documentele de consultare ale Comisiei (cărți verzi, cărți albe și comunicări) se transmit direct
de Comisie parlamentelor naționale la data publicării acestora. De asemenea, Comisia transmite
parlamentelor naționale și programul legislativ anual, precum și orice alt instrument de
programare legislativă sau de strategie politică, simultan cu transmiterea acestora Parlamentului
European și Consiliului.
Articolul 2
Proiectele de acte legislative adresate Parlamentului European și Consiliului se transmit
parlamentelor naționale.
Protocolul nr. 2
Articolul 1
Fiecare instituție asigură în permanență respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității
definite la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Articolul 2
Înainte de a propune un act legislativ4, Comisia procedează la consultări extinse. După caz,
aceste consultări trebuie să aibă în vedere dimensiunea regională și locală a acțiunilor
preconizate. În caz de urgență excepțională, Comisia nu procedează la consultările menționate.
Comisia își motivează decizia în cadrul propunerii.

Procedură de lucru
Pe parcursul sesiunilor parlamentare CAE examinează atât propuneri legislative și acte nonlegislative europene, cât și propuneri legislative naționale.
În ceea ce privește documentele europene, Comisia Europeană transmite la începutul fiecărui an
prioritățile în documentul intitulat Programul de lucru anual al Comisiei Europene. Acesta
ajunge la Serviciul pentru afaceri europene, în a cărui subordine se află Corespondentul IPEX.
IPEX (Schimbul Interparlamentar de Informații) conține documente parlamentare și informații
referitoare la Uniunea Europeană. Documentele parlamentare, care sunt încărcate individual de
fiecare parlament național, sunt elementele principale ale bazei de date IPEX5. Funcționarul
IPEX colaborează cu Comisia pentru afaceri europene.
Prioritățile selectate de Comisia Europeană sunt transmise CAE, care, la rândul ei, se adresează
și celorlalte comisii din Senat. Scopul este de a selecta proiectele care prezintă un interes pentru
3

Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene
- Tratatul privind Uniunea Europeană (versiune consolidată) - Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
(versiune consolidată) - Protocoale - Anexe - Declarații anexate la Actul final al Conferinței interguvernamentale
care a adoptat Tratatul de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007 - Tabele de corespondență, http://eurlex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:12012E/TXT
4
"proiect de act legislativ" înseamnă propunerile Comisiei, inițiativele unui grup de state membre, inițiativele
Parlamentului European, cererile Curții de Justiție, recomandările Băncii Centrale Europene și cererile Băncii
Europene de Investiții privind adoptarea unui act legislativ.
5
http://www.ipex.eu/IPEXL-WEB/about/aboutIpexl.do?appLng=RO

4

România din lista transmisă. CAE este cea care examinează documentele europene din
perspectiva principiilor subsidiarității și proporționaliății.
Activitatea CAE este deosebit de importantă și din primsa întâlnirilor cu înalți oficiali europeni,
și nu numai. Vizitele comisarilor europeni reprezintă o ocazie ideală pentru transmiterea
mesajelor de țară (elementele de mesaj sunt discutate în prealabil cu Ministerul de Afaceri
Externe, pentru a asigura coeziune). Întâlnirile cu reprezentanți ai parlamentelor naționale, fie
din state UE, fie din state care sunt în stadiu de negociere cu UE, sunt un moment în care
România își poate arăta sprijinul pentru parcursul european.
Participarea membrilor CAE la evenimente și acțiuni europene reprezintă o altă modalitate utilă
de a îmbunătăți relațiile pe care Parlamentul Român le are cu parlamentele naționale, fiind de
asemenea și o posibilitate de a îmbunătăți procedurile, datorită împărtășirii experienței

Tipuri de acte emise de CAE6
a) aviz motivat: documentul expune succint argumentele în baza cărora Senatul consideră că un
proiect de act legislativ european încalcă principiul subsidiarităţii; documentul este destinat
comunicării cu instituţiile europene.
b) opinie: documentul expune sistematic punctele de vedere ale Senatului cu privire la
respectarea principiului proporţionalităţii şi, respectiv, la fondul proiectelor de acte legislative şi
al documentelor de consultare; este destinat comunicării cu instituţiile europene.
c) raport: documentul expune poziţia comisiei sesizate drept responsabilă pentru examinarea de
subsidiaritate şi, pe fond, a unui document european; este destinat comunicării interne cu
Serviciul pentru afaceri europene şi celelalte structuri ale Senatului.
d) aviz: documentul expune punctul de vedere al unei comisii sesizate ca fiind interesată în
analiza pe fond a unui document european; este destinat comunicării cu comisia raportoare.
e) proces-verbal: documentul este elaborat în cazul în care se organizează dezbateri sau audieri
de către comisiile sesizate, în şedinţe separate sau comune.

6

Extras din HOTĂRÂREA nr. 39 din 24 iunie 2014 privind modificarea şi completarea Regulamentului Senatului,
aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005

5

Concluzii
Ultimii patru ani de activitate ai Comisiei pentru afaceri europene au adus o serie de schimbări în
ceea ce privește activitatea comisiei: de la modificarea procedurii de examinare a documentelor
europene pâmă la gradul de implicare al membrilor.
Trebuie precizat că procesul de modificare a presupus discuții cu toti cei implicați și abia după
un an au fost asumate și votate. Îmbunătățirile au fost substanțiale și au avut în vedere asigurarea
transparenței decizionale și facilitarea accesului la deciziile parlamentare pe domeniul afacerilor
europene. Astfel toate hotărârile Senatului în materie de legislație europeană sunt publicate în
Monitorul Oficial.
În cei patru ani, temele europene au început să fie intens dezbătute la nivelul Senatului și prin
prisma proiectelor legislative europene examinate se poate observa rolul crescut pe care îl are
legislativul național în deciziile europene.
Tratatul de la Lisabona a fost cel care a pus bazele consultării parlamentelor naționale. În acest
fel, fiecare stat membru putea să se asigure că propunerile Comisiei Europene nu încălcau
principiile proporționalității și subsidiarității. În acest fel parlamentele naționale consolidau
poziția pe care Guvernele o aveau în Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de miniștrii). Mai
mult, parlamentele pot să completeze poziția guvernului în opiniile transmise. Fiecare Stat
Membru are un cuvânt de spus în legislația europeană. Totuși este necesar ca legislația
europeană să fie corect transpusă în legislația națională și, cel mai important, la timp.
Nerespectarea termenului de transpunere are efecte neplăcute pentru statele membre și implică
procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (cunsocută ca procedura de infringement).
Comisia pentru afaceri europene a Senatului a avut întâlniri cu majoritatea Comisarilor europeni,
iar temele abordate au permis membrilor comisiei să prezinte poziția de țară. Mai mult, au existat
și surpize plăcute: teme de interes pentru România se aflau deja pe lista priorităților Comisiei sau
oficialii europeni preluau fără rețineri poziția de țară. În acest sens poate fi amintită discuția
avută cu Dl. Johannes Hahn, pe atunci Comisar pentru politici regionale, pe tema Strategiei
Dunării și, chiar mai recent, întâlnirea cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica
de Securitate, dna. Federica Mogherini. În întâlnirea cu doamna Mogherini s-a putut observa că
opinii ale Comisiei pentru afaceri europene au fost însușite de Comisia Europeană, pe temele de
interes ca Politica Europeană de Vecinătate, parcursul integrării Republicii Moldova în Uniunea
Europeană, evoluțiile din Ucraina și Rusia, criza migrației. De asemenea s-a remarcat importanța
specială acordată Parteneriatului Estic de către UE și a fost manifestată speranța că Strategia
Mării Negre va deveni un punct de interes în contextul securității europene.
Participările la evenimente externe au reprezentat de fiecare dată un prilej de a avea schimburi de
opinii pe teme relevante pentru România în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Astfel,
la întrunirile COSAC din ultima jumătate a anului 2016 au început discuții cu state membre care
au preluat sau vor prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene. În acest sens s-au stabilit
inclusiv două întâlniri pentru anul 2017 cu reprezentanți ai parlamentelor naționale din Slovacia
(care deține în acest moment președinția Consiliului UE) și Austria (care va prelua președinția în
a doua jumătate a anului 2018).

6

Pentru România anul 2019 este de importanță majoră. Astfel începând cu anul 2017, Comisia
pentru afaceri europene va trebui să depună toate eforturile necesare în vederea pregătirii
preluării președinției Consiliului Uniunii Europene.
Deși 2019 pare încă departe, timpul pe care România îl are la dispoziție pentru a se pune la punct
cu toate măsurile organizatorice și instituționale pentru a prelua Președintia Consiliului UE este
unul foarte scurt. Prima jumătate a anului 2019 reprezintă în acest moment o provocare uriașă
pentru România. Pentru a face față oricăror situații cu care ne-am putea confrunta trebuie să
profităm din plin de cei 2 ani de pregătire. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că anul 2019 este
an electoral european, ceea ce înseamnă că în luna mai 2019 Comisia Juncker se va afla la finalul
mandatului.
Un pilon important al deținerii președinției rotative este palierul intern, mai exact dialogul dintre
parlament și guvern, prin crearea grupului de lucru interinstitutional. Din februarie 2017 este
nevoie de discuții ample privind diferite etape premergătoare, dar și de exercitarea
propriu-zisă a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Printre acestea se numără:
• Definirea conducerii politice şi pregătirea unei bune expertize tehnice ale viitoarei PRES RO,
care să răspundă provocărilor generate de necesitatea medierii diferitelor interese ale statelor
membre, pe de o parte, şi de definirea şi promovarea poziţiei Consiliului în negocierile interinstituţionale, pe de altă parte.
• Identificarea priorităţilor emblematice ale PRES RO. Inevitabil limitate, acestea vor fi
identificate din perspectiva intereselor naţionale şi este necesară susţinerea lor din partea unui
număr cât mai mare de state membre.
• Creşterea rolului României de stat membru UE, inclusiv prin asigurarea unei PRES de
calitate, promovând priorităţile RO la nivel UE, dar respectând obligaţia de neutralitate impusă
de această poziţie.
• Valorificarea vizibilităţii pe care o oferă o poziţie PRES a Consiliului UE, prin posibilităţile
multiple de promovare a imaginii (în special în plan cultural, turistic) cu ocazia organizării în
România a reuniunilor ministeriale informale, summit-uri sau a altor evenimente.
Un alt aspect destul de important legat de Parlamentul României este necesitatea unei colaborari
strânse între cele două comisii pentru afaceri europene, dar și cu direcțiile și serviciile
parlamentului care sunt responsabile de domeniul afacerilor europene. Trebuie subliniat că
Parlamentul României va fi responsabil de organizarea întâlnirilor interparlamentare (sunt în jur
de 21 de reuniuni și conferințe interparlamentare pe teme de la: IPEX, mediu, consiliul JAI,
COSAC și multe altele).

7

Componența comisiei 2012-2016
Boagiu Anca-Daniela

Preşedinte

PNL

Popa Mihaela

Vicepreşedinte

PNL

Creţu Gabriela

Secretar
din 01.09.2016

PSD

Dobra Dorin-Mircea

Membru
Membru
din 15.09.2015
Membru
Membru
din 01.09.2016
Membru
din 22.06.2015
Membru
din 03.11.2015
Membru
Membru
din 30.09.2014

Grapă Sebastian
Teodorovici Eugen-Orlando
Vochiţoiu Haralambie
Năstase Ilie
Rogojan Mihai-Ciprian
Motoc Octavian
Mihai Alfred-LaurentiuAntonio

PNL
Senatori fără apartenenţă la
grupurile parlamentare
PSD
Senatori fără apartenenţă la
grupurile parlamentare
Senatori fără apartenenţă la
grupurile parlamentare
LC
PNL
Senatori fără apartenenţă la
grupurile parlamentare

Foști membri ai comisiei
Mihai Cristian-Dănuţ
Geoană Mircea-Dan
Tătaru Dan
Marin Nicolae

Cadăr Leonard
Nistor G. Vasile
Anghel Adrian

Secretar
până în data de 15.04.2013
Membru
până în data de 7.10.2013
Membru
până în data de 7.10.2013
Membru
din 08.10.2013
până în data de 29.10.2013
Membru
din 08.10.2013
până în data de 17.3.2014
Membru
până în data de 30.9.2014
Membru
din 29.10.2013
până în data de 15.12.2014

PNL
Senatori fără apartenenţă la
grupurile parlamentare
Senatori fără apartenenţă la
grupurile parlamentare
PSD

PSD
LC
PSD

8

Coste Marius

Mihai Cristian-Dănuţ

Corlăţean Titus

Membru
din 17.03.2014
până în data de 4.2.2015
Membru
din 16.04.2013
până în data de 22.6.2015
Membru
din 15.12.2014
până în data de 3.11.2015

PSD

PNL

PSD

9

Documente analizate de comisie
Legislație națională
Comisia pentru afaceri europene a analizat 220 de proiecte de legi naţionale şi a emis 20 de
rapoarte şi 200 de avize.
Primul proiect de lege dezbătut de comisie în acest mandat a fost Legea de cooperare între
Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene – L240/10.05.2012, devenită ulterior
LEGEA nr. 373 din 18 decembrie 2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în
domeniul afacerilor europene. Legea oferă posibilitatea CAE de a se implica mai mult în
domeniul afacerilor europene.

Legislație europeană
Comisia pentru afaceri europene a examinat şi a emis 280 de rapoarte la proiecte legislative şi
nelegislative europene, astfel:
a) 6 avize motivate:
1. COM(2012) 788 final - Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale
statelor membre în ceea ce priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea tutunului şi a
produselor aferente.
2. COM (2013) 31 final - Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului
privind siguranţa feroviară (Reformare).
3. COM (2013) 27 final - Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului privind Agenţia pentru Căi Ferate a Uniunii Europene şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr.881/2004.
4. COM(2013) 228 - Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN
ŞI AL CONSILIULUI privind promovarea liberei circulații a cetățenilor și
întreprinderilor prin simplificarea acceptării anumitor documente oficiale în Uniunea
Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.
5. COM(2015) 450 final - Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în caz de criză și de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26
iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru
responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul
dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid.
6. COM(2016) 128 final – propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului
de modificare a Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16
decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii.
b)
96 Opinii;
c) 178 de Rapoarte.
Comisia pentru afaceri europene a analizat 7 Cărţi Verzi ]n diverse domenii:
1. COM(2013) 37 final- Carte Verde privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanţului de
aprovizionare între întreprinderi cu produse alimentare şi nealimentare în Europa
10

2. COM (2013) 169 final - Carte Verde: Un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei
şi al energiei
3. COM (2013) 213 final - Carte Verde privind asigurarea împotriva dezastrelor naturale şi a
celor provocate de om
4. COM (2013) 231 final - Carte Verde a Comisiei intitulată Pregătirea pentru convergenţa
deplină a lumii audiovizuale: creşterea economică, creaţia şi valorile
5. COM(2014) 219 final - Carte Verde privind sănătatea mobilă („m-sănătatea‖)
6. COM (2014) 464 final - Cartea Verde privind siguranţa serviciilor de cazare turistică
7. COM(2015) 63 final – Carte verde – Crearea unei uniuni a pieţelor de capital

11

Principalele teme de interes în domeniul afacerilor europene
Pe parcursul mandatului Comisiei pentru afaceri europene (2012-2016) au fost dezbătute și
analizate documente și domenii de importanță majoră, atât pentru Uniunea Europeană, cât și
pentru România.
În stabilirea pozițiior de țară au fost consultate ministerele de linie și uneori Administrația
Prezidențială, pentru a putea armoniza punctul de vedere al României.
Domeniile de interes au fost:
 Migrație, terorism și politica de securitate
 Politica europeană de vecinătate
 Agenda digitală
 Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)
 Politica agricolă
 Politica de extindere a Uniunii Europene
 Politică economică europeană
 Politica în domeniul energiei
 Politică socială
 Domeniul Transporturilor
 Politica de mediu

12

Migrație, terorism și politica de securitate
Migrație
Migraţia a devenit o temă de reflecţie, de dezbatere şi de examinare parlamentară încă din anul
2015. Iniţial, tematica migraţiei a fost cuprinsă în documente non-legislative europene ca ulterior
să fie integrată în propuneri de directive şi de regulament.
Ca perspectivă parlamentară, Senatul, prin Comisia pentru afaceri europene şi-a exprimat
sprijinul pentru rezolvarea crizei migranţilor apărută în 2015 şi şi-a a afirmat, susţinerea, de
principiu, la obiectivele Comisiei Europene în materie de migraţie însă sub rezerva capacităţii şi
capabilităţii statului Ro de a răspunde la o asemena provocare.
În acest sens, s-au emis hotărârii prin care a România / Senatul a aderat la obiectivele Comisiei
Europene dar a formulat şi opinii şi avize motivate cu privire la fenomenul migraţionist şi la
măsurile pe care instiuţiile europene le-au propus cu privire la fluxul de imigranţi/refugiaţi.
Comisia pentru Afaceri Europene a examinat 28 de documente europene7 pe tematica migraţiei,
din care 8 au fost OPINII – prin care s-au făcut observaţii punctuale – şi un aviz motivat prin
care a exprimat că se încalcă subsidiaritatea Ro.
Totodată, a organizat mese rotunde atât cu instituţiile statului implicate direct (Preşedinţia,
Guvernul şi societatea civilă) dar şi cu comisari europenei (de ex: comisarul ONIDI)
Sintetizând, poziţia parlametară a României, din perspectiva Senatul, aşa cum reiese din
observaţiile legate de respectarea subsidiarităţii şi proporţionalităţii, este:
1) OPINIE: COM (2016) 270 final -RAPORT la Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului
membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul
dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare)
Propunerea are drept scop:
să consolideze capacitatea sistemului Dublin de a determina în mod eficient și eficace statul
membru responsabil pentru examinarea unei cereri de protecție internațională, prin raționalizarea
criteriilor și a mecanismelor de determinare a statului membru responsabil;
să contribuie la prevenirea deplasărilor secundare în cadrul UE, inclusiv prin descurajarea
abuzurilor și a introducerii de cereri multiple de azil;
să asigure un nivel ridicat de solidaritate și o partajare echitabilă a responsabilității prin
instituirea unui mecanism de repartizare corectiv activat în cazul în care un stat membru primește
un număr disproporționat de cereri pentru care ar fi responsabil.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observaţii:
I.

Se constată:

1. Propunerea de regulament conţine unele elemente care pot fi apreciate ca fiind pozitive;
2. Introducerea unui mecanism pentru a gestiona situaţiile de presiune disproporţionată asupra
sistemelor de azil ale statelor membre, un sistem de partajare a surplusului de solicitanţi de azil
7

ANEXA MIGRAŢIUNE

13

(mecanism de corecţie pentru repartizarea cererilor) care va determina automat situaţiile în care o
ţară se confruntă cu un număr disproporţionat de cereri de azil, în funcţie de PIB (50%) şi
populaţie(50%). Dacă o ţară primeşte un număr disproporţionat de cereri care depăşeşte valoarea
de referinţă (peste 150 % din valoarea de referinţă), toate noile cereri depuse în acea ţară
(indiferent de cetăţenia solicitantului) vor fi transferate, după ce s-a verificat admisibilitatea
cererilor, în întreaga UE, până când numărul cererilor se va situa din nou sub nivelul respectiv.
3. Păstrarea principiului de bază respectiv: solicitanţii de azil trebuie să depună cererea în prima
ţară în care intră, cu excepţia cazului în care au familie în altă ţară.
4. Termene mai scurte pentru etapele procedurii de determinare, transfer şi acces la procedura
de azil.
II. Se necesită clarificări:
1. O justificare a modului de calcul a aşa-numitei contribuţii de solidaritate ce ar putea să fie
impusă statului membru care nu ar accepta un solicitant de protecţie internaţională.
III. Se recomandă:
1. Orice propunere de redistribuire a solicitanţilor de protecţie internaţională între statele
membre trebuie să ia în considerare specificul şi capacitatea statelor membre, fiind evident că un
mecanism de repartizare corectiv, cu caracter autonom, nu ţine cont de circumstanţele de fapt din
fiecare stat membru şi de infrastructura de care dispune acesta;
2. Împărţirea responsabilităţilor între statele membre în domeniul migraţiei, care ar trebui să fie
echitabilă, să nu pornescă de la sancţiuni financiare a unor state membre care s-ar putea
confrunta la rândul lor cu dificultăţi.
IV. Se atrage atenţia:
1. Prezenta propunere reduce şi simplifică la minimum cheia de calcul, dar evită orice element
corectiv care, în cazul României, ar însemna în principal capacitatea de primire şi integrare.
Mecanismul de corecţie va fi revizuit după 18 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului,
apoi anual, pentru a asigura că permite o partajare echitabilă a responsabilităţii între SM.
2. Solidaritatea nu ar trebui invocată pentru dezvoltarea unor situaţii particulare, iar caracterul
voluntar este singura garanţie a suucesului în gestionarea imigraţiei neregulamentare şi a
deplasărilor secundare.
V.
Se manifestă reţineri, prin încălcarea principiului proportionalităţii, astfel:
1. Posibilitatea ca un stat membru să nu ia parte, temporar, la redistribuirea cererilor de azil. În
acest caz, statul membru respectiv va trebui să plătească o contribuţie de solidaritate în valoare
de 250.000 EUR ("solidaritate financiară") pentru fiecare solicitant pentru care ar fi fost
responsabil în temeiul mecanismului, către statul membru care a primit solicitantul în cauză.
2.
Introducerea unei chei de distribuţie obligatorie permanentă, în loc de a adopta măsuri
provizorii în situaţii de urgenţă, depăşeşte măsura necesară pentru atingerea obiectivului şi, prin
urmare, încalcă principiul proporţionalităţii.

14

În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene a constatat că prezenta propunere de
regulament încalcă principiul proporţionalităţii.
2)
OPINIE: COM(2016) 7 final - Raport comun la Propunere de DIRECTIVĂ A
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de modificare a Deciziei-cadru
2009/315/JAI a Consiliului în ceea ce priveşte schimbul de informaţii privind resortisanţii ţărilor
terţe şi în ceea ce priveşte Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare
(ECRIS) şi de înlocuire a Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene şi Comisia juridică, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări au stabilit că:
I.
Prezenta propunere
proporţionalităţii.

de

directivă

respectă

principiile

subsidiarităţii

şi

şi formulează următoarele observaţii şi aprecieri:
II.

Se notează:

a.
Importanţa propunerii de directivă în special privind combaterea criminalităţii
transfrontaliere, a infracţionalităţii şi a terorismului, ca responsabilitate europeană comună întrun spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.
b.
Îmbunătăţirea schimbului de informaţii în materie penală în ceea ce priveşte resortisanţii
ţărilor terţe.
c.
Asigurarea egalităţii de tratament a resortisanţilor ţărilor terţe şi a resortisanţilor UE în
ceea ce priveşte schimbul eficient de informaţii privind cazierele judiciare (ECRIS).
d.
Importanţa utilizării unei interfeţe facile, de tipul hit/no hit.
e.
Finalizarea încă din aprilie 2012 a implementării şi operaţionalizării ECRIS în România
f.
Alinierea fără dificultate a României la noile prevederi privind transmiterea amprentelor
digitale, aşa cum reiese şi din punctul de vedere transmis de ministerul de resort.
Se consideră necesare şi importante:
Protejarea
i. drepturilor fundamentale ale cetăţenilor la toate nivelurile;
ii. obligaţiilor care revin statelor membre în temeiul legislaţiei lor naţionale;
b.
Respectarea principiului nereturnării;
c.
Protecţia în caz de strămutare, expulzare sau extrădare.
IV. Se recomandă:
Continuarea procesului prin măsuri concrete de prevenire a acţiunilor teroriste.
III.
a.

3)
OPINIE: COM(2016) 120 final- RAPORT la COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE
PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ŞI CONSILIU – Înapoi la
Schengen – o foaie de parcurs
Comunicarea face o radiografie a beneficiilor existenţei spaţiului Schengen, cu accent pe
profilele economic, social, politic, militar şi administrativ.

15

Cea mai importantă trăsătură a acestei comunicări o reprezintă Grecia, considerată
punctul nevralgic al fenomenului fără precedent al migraţiei. Comunicarea prezintă, în subsidiar,
rapoarte ale Comisiei asupra situaţiei Greciei, acţiunile întreprinse până în prezent şi detaliază
acţiunile care urmează să fie aplicate până la sfârşitul anului 2016. Aşadar, un program de urmat
pentru întărirea spaţiului Schengen şi, nu în ultimul rând, pentru creşterea încrederii cetăţenilor
UE.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observaţii:
II.
Se notează:
a. Necesitatea obţinerii rezultatelor concrete în ceea ce priveşte mecanismul de transfer;
b. Necesitatea răspunsului statelor membre la solicitarea FRONTEX prin punerea la dispoziţia
acestuia de resurse umane şi echipamente tehnice;
c. Îndeplinirea de către România, încă din 2011, a tuturor criteriilor şi standardelor aquis-ului
Schengen;
d. Confirmarea de către FRONTEX:
1. a absenţei oricăror probleme la graniţa României privind migraţia ilegală;
2. a îndeplinirii corespunzătoare a obligaţiilor de securizare a frontierei externe a UE.
III.
Se consideră cruciale:
a.
Aplicarea concomintentă cu lipsa controalelor la frontierele interne a formulării unei
politici comune în domeniul azilului, imigraţiei şi controlului la frontierele externe, bazate pe
solidaritatea dintre statele membre şi pe principiul echităţii faţă de resortisanţii ţărilor terţe;
b.
Revenirea progresivă la o aplicare integrală a prevederilor Regulamentului Dublin, cu
participarea deplină a Greciei.
IV.
a.
1.
2.

Se recomandă:
Aplicarea uniformă şi congruentă ale
prevederilor Regulamentului Dublin la nivelul tuturor statelor membre şi
obiectivului solidarităţii şi partajării echitabile a responsabilităţii între statele membre.

4)
RAPORT: COM (2016) 416 final – RAPORT la Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu - Cel de-al patrulea raport privind
relocarea internă și externă
Membrii Comisiei pentru afaceri europene au apreciat că:
Prin Hotărârea nr. 239 din 6 aprilie 2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 264 din 7
aprilie 2016 România îşi va respecta angajamentul de a primii 80 de persoane în nevoie de
protecţie internaţională, într-o perioadă de doi ani, respectiv 2016 - 2017.
De asemenea, cota aferentă Programului naţional de relocare pentru anul 2015 va fi preluată
până la sfârşitul anului 2016 şi constă din 20 refugiaţi sirieni aflaţi pe teritoriul Turciei.
România va reloca cele 20 de persoane aferente cotei pe anul 2015, refugiaţi sirieni aflaţi pe
teritoriul Turciei, urmând ca, după finalizarea primei operaţiuni, să demareze cea de-a doua
operaţiune pentru cele 80 de persoane.

16

5)
OPINIE: COM (2016) 466 final - RAPORT la Propunerea de Regulament al
Parlamentului European şi al Consiliului privind standardele referitoare la condiţiile pe care
trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de
protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau persoanele eligibile pentru
protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate şi de modificare a Directivei 2003/109/CE
a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi
pe termen lung
Membrii Comisiei pentru afaceri europene au formulat următoarele observaţii:
I. Se consideră că :
- propunerea legislativă vizează instituirea unui sistem de standarde referitoare la condiţiile pe
care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de
protecţie internaţională şi face parte din pachetul publicat de Comisia Europeană la 13 iulie
2016, prin care se finalizează reforma sistemului european comun de azil.
II. Se apreciază că:
a. Obiectivul principal al Regulamentului este să se asigure că toate statele membre utilizează
criterii comune pentru identificarea persoanelor care au o nevoie reală de protecţie internaţională,
pe de o parte, şi că respectivele persoane se bucură de un set comun de drepturi în toate statele
membre, pe de altă parte.
b. Propunerea de regulament are ca scop:
o Armonizarea sporită a criteriilor comune de recunoaştere a solicitanţilor de protecţie
internaţională
o Îmbunătăţirea convergenţei deciziilor în materie de azil în întreaga UE
o Asigurarea faptului că protecţia este acordată numai pe durata existenţei motivelor de
persecuţie sau de vătămări grave
o Găsirea unei soluţii la problema deplasărilor secundare ale beneficiarilor de protecţie
internaţională,
o Armonizarea sporită a drepturilor beneficiarilor de protecţie internaţională, mai ales în ceea ce
priveşte valabilitatea şi formatul permiselor de şedere, şi precizarea clară a sferei de aplicare a
drepturilor şi obligaţiilor beneficiarilor, mai ales în ceea ce priveşte securitatea socială şi
asistenţa socială.
III. Se atrage atenţia:
- în ceea ce priveşte modificarea şi completarea Directivei 2003/109/UE şi abrogarea
Directivei 2011/95/UE, printr-un regulament, se apreciază că poate fi afectată marja de
manevrabilitate lăsată la dispoziţia statelor membre (art. 44-45).
6) OPINIE: COM(2016) 468 final - RAPORT la Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de instituire a cadrului de relocare al Uniunii și de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului
În urma examinării, Membrii Comisiei pentru afaceri europene au formulat următoarele
observaţii:
I. Se constată că:
17

a. propunerea de regulament face parte din pachetul publicat de Comisie la 13 iulie 2016, prin
care se finalizează reforma sistemului european comun de azil;
b. obiective propunerii legislative vizează:
o Viitorul cadru privind relocarea va fi implementat prin planuri UE anuale de relocare iar
acestea, Planurile UE anuale de relocare, vor stabili, în linii mari, zonele geografice prioritare din
care se va efectua relocarea și numărul total maxim de persoane care urmează să fie relocate în
anul următor, calculat în funcție de participarea și contribuțiile statelor membre și ale țărilor
Schengen asociate în cadrul planului anual de relocare în cauză.
o Comisia va prezida un grup la nivel înalt compus din reprezentanți ai PE, COM, Înaltul
Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate al UE, SM, UNHCR, OIM și
eventual Agenția UE pentru Azil, care va oferi orientare politică referitoare la implementarea
acestui cadru.
o Cadrul de relocare al UE stabilește criteriile de care trebuie să se țină seama atunci când se
determină regiunile sau țările terțe din care se va efectua relocarea.
o Noul cadru de relocare al UE va stabili un set de proceduri standard comune pentru
selectarea și tratamentul aplicat candidaților la relocare.
o Pentru a sprijini statele membre în eforturile lor de relocare în cadrul mecanismelor UE
specifice, Comisia va oferi, pentru fiecare persoană relocată, câte 10 000 € din bugetul UE.
Sumele vor fi alocate din Fondul UE pentru azil, migrație și integrare (FAMI).
o Relocările efectuate în afara cadrului de relocare al Uniunii nu vor fi susținute financiar din
bugetul Uniunii.
o Regulamentul va fi aplicabil pentru două tipuri de relocare externă: obișnuită (cu durata 812 luni) și accelerată (cu durata de 4-6 luni după modelul schemei cu Turcia).
II. Se apreciază că există rezerve cu privire la respectarea principiul subsidiarităţii și se
încalcă principiul proporționalității şi se atrage atenţia cu privire la:
a. Mecanismul de relocare externă propus de Comisie presupune o implicare majoră a statelor
membre, din punct de vedere procedural, întrucât acestea ar urma să deruleze efectiv operațiunile
de relocare, de la identificarea potențialilor candidați în țările de origine până la acordarea
efectivă a protecției internaționale, implicarea Uniunii fiind limitată la creionarea unei scheme de
relocare și alocarea unor sume de bani pentru integrarea persoanelor relocate în statele membre.
b. Unul din motivele care stă la baza propunerii privește atingerea obiectivelor de politică
externă a Uniunii prin creșterea nivelului de implicare a Uniunii în țările terțe (mecanismul de
relocare fiind apreciat ca o pârghie suplimentară în atingerea obiectivului de politică externă).
Acest deziderat nu constituie, în esență, suficient motiv pentru reglementarea problematicii la
nivel de regulament.
c. Impunerea unui număr de persoane care să fie relocate din țări terțe, în baza unei decizii
a Comisiei Europene (potrivit art.8 alin.(2) lit.b) din proiect], chiar dacă statele ar fi implicate în
mecanismul de luare a deciziei, aspect care nu este suficient detaliat în propunere, nefiind clar
rolul reprezentanților statelor membre în privința schemei de relocare, poate afecta însăși
suveranitatea statelor de a decide cu privire la atributele esențiale și inerente acestei valori:
teritoriul propriu și populația care se constituie pe teritoriul respectivului stat.
d. Totodată, se apreciază că odată relocate persoanele și acordată protecție internațională, statul
respectiv își asumă și răspunderea de integrare în societatea respectivă.

18

Or, acest aspect trebuie analizat pe termen mediu-lung, nefiind clar dacă suma forfetară de
10.000 euro/persoană este suficientă pentru acoperirea costurilor legate de integrare.
e. În privința formei propuse, cea de regulament, se consideră că argumentele prezentate în
memorandumul explicativ, nu sunt suficient de pertinente astfel încât să justifice alegerea
instrumentului (ca regulament), în vederea realizării obiectivelor tratatelor.
f. În privința conținutului, prin propunerea de regulament se are în vedere stabilirea unor cote de
relocare de care ar urma să fie ținute statele membre la respectare și aplicare.
Se consideră că acest aspect poate afecta inclusiv unul din principiile de bază al Uniunii, stipulat
expres la art.21 alin.(1) din TFUE, potrivit căruia Uniunea constituie un spațiu de libertate,
securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de
drept și tradiții juridice ale statelor membre. Astfel, în lipsa posibilității aplicării
principiului voluntariatului, care să țină cont de capabilitățile statelor membre de preluare
și integrare a persoanelor relocate în societățile naționale, impunerea unor cote ar putea
afecta aplicarea art.21 alin.(1) din tratat, anterior menționat.
Politica europeană de securitate8
Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) a apărut şi s-a dezvoltat în condiţiile în care au
devenit evidente beneficiile acţiunii comune derulate sub egida Uniunii pe plan internaţional.
În esenţă, PESC este constituită din ansamblul deciziilor la care statele membre, inclusiv
România, ajung în comun, privind relaţionarea lor prin intermediul Uniunii cu ceilalţi
actori din sistemul internaţional.
Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) este braţul operaţional al PESC.
PSAC este un instrument al palierului interguvernamental al UE, aflat în evoluţie
conceptuală din 1998 (summit-ul franco-britanic de la Saint Malo) şi operaţionalizat din 2003 când a fost adoptată Strategia Europeană de Securitate (SES) şi au fost lansate primele misiuni şi destinat îndeplinirii obiectivelor definite prin Strategie.
O contribuţie importantă în sprijinul consolidării securităţii UE şi a celei internaţionale, o
reprezintă numeroasele misiuni de gestionare a crizelor.
România s-a implicat în PSAC încă din etapele sale incipiente, construindu-şi propriul profil.
În prezent, ţara noastră este un participant activ la PSAC, atât pe dimensiunea politică,
consacrată susţinerii intereselor identificate de statele membre ca fiind comune în domeniul
securităţii şi apărării, cât şi pe cea operaţională, contribuind la numeroase misiuni civile şi
operaţii militare ale UE de gestionare a crizelor.
În contextul procesului general de consolidare a politicii de securitate şi apărare comune, UE
continuă să îşi rafineze conceptele şi abordările faţă de diferite spaţii de interes, adoptând, în
linie cu Abordarea Cuprinzătoare în materie de conflicte externe şi crize, o serie de Strategii
regionale - Strategia UE pentru Sahel, Cornul Africii, sau Golful Guineei.
8

https://www.mae.ro/node/1882

19

Agenda europeană privind securitatea din 2015 legătura strânsă dintre securitatea internă şi
cea externă a UE, conflictul şi nesiguranţa în ţările partenere, asociate uneori cu extremismul
violent, afectează, de asemenea, securitatea internă a UE şi a cetăţenilor UE, precum şi interesele
comerciale şi de investiţii ale UE în străinătate.
„Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi
social şi Comitetul Regiunilor - o Agendă europeană privind securitatea" - COM (2015)
185 final a fost dezbătută de membrii Comisiei pentru afaceri europene în data de 24 septembrie
2014.
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii
cu următoarele observaţii:
- am atras atenţia că, la acest moment, Agenda Europeană pentru Securitate trebuie privită în
strânsă corelare cu Agenda Europeană privind Migraţia;
- ca elemente, am apreciat legătura stabilită în noua comunicare între dimensiunea internă şi cea
externă a politicilor cu relevanţă pentn domeniul securităţii interne a UE, respectiv atenţia
acordată domeniului finanţării, cercetării, inovării ş trainingului. Este însă necesară
complementaritatea între politica de securitate internă a Uniunii şi aceec externă, asigurând o mai
mare sinergie ale celor două dimensiuni, între politica externă şi de securităţi comună şi
instrumentele din domeniul justiţiei şi afacerilor interne;
- am subliniat că fenomenul „teroriştilor crescuţi acasă" nu poate fi estompat dacă nu sunt corect
identificate de către statele membre lacunele din sistemul de educaţie şi de asistenţă socială.
Tocmai de aceea, sunt încurajate demersurile premergătoare pentru incriminarea acţiunilor
pregătitoare acţiunilor teroriste, impunându-se cooperarea statelor membre pentru armonizarea
procedurilor astfel încât orice acţiune de propagandă. recrutare, aderare la organizaţii teroriste să
fie penalizată.
- am subliniat că faptul că Agenda europeană privind securitatea va permite serviciilor de poliţie
şi altor servicii de aplicare a legii din diferite state membre să facă schimb de date cu mai multă
eficacitate şi să coopereze mai bine în ceea ce priveşte combaterea criminalităţii transfrontaliere;
- am salutat crearea unui Centru de combatere a terorismului, în cadrai Europol care să reorganizeze
serviciile existente la nivelul Europol. Ne exprimăm speranţa că înfiinţarea Centrului nu va afecta
responsabilitatea statelor membre pentru protejarea securităţii naţionale, dar că noua structură va
conduce la consolidarea rolului Europol de agenţie europeană de securitate;
- am atras atenţia asupra faptului că este necesară o abordare reactivă şi operaţională, dar totodată
rapidă şi flexibilă în cadrul Strategiei reînnoite de securitate internă, pentru ca Uniunea
Europeană să reacţioneze mai rapid şi mai coordonat la ameninţările diverse care pot afecta
securitatea cetăţenilor Europei. Securitatea UE, abordarea fenomenului migraţiei presupun o
puternică cooperare a organizaţiilor internaţionale, cât şi a sectorului societăţii civile.
România a decis alocarea pentru domeniul apărării a 2% din PIB începând cu anul 2017, deşi
această măsură a fost propusă din 2015, însă Comisia Europeană şî-a exprimat rezervele.
20

- criza economică, criza migranţilor, evenimentele la graniţa de est sunt realităţi care necesită un
plan de acţiune concret al Uniunii care să permită activarea urgentă, în caz de necesitate, a
clauzei de solidaritate şi a clauzei de apărare reciprocă. Subliniem că este important ca
reprezentanţii Comisiei Europene» ai Serviciului European de Acţiune Externă să determine
modalităţi concrete de acţiune;
-am exprimat susţinerea pentru m înfiinţarea unui organism european privind schimbul operativ
de informaţii, posibil în cadrul în cadrul Serviciului European de Acţiune Extemă şi trimiterea
unor ataşaţi pe probleme de securitate în cadrul delegaţiilor Uniunii Europene în ţările terţe,
pentru a dispune de mecanismele necesare prevenirii celor mai grave situaţii;
- am arătat că România acţionează deja ca stat membru Schengen, fie că vorbim despre
securizarea graniţelor UE sau folosirea sistemului SIS şi implicarea în operaţiuni FRONTEX, în
ciuda faptului că nu a fost luată nicio decizie în sensul eliminării controalelor la frontierele
interne;
- România susţine respectarea drepturilor fundamentale şi este solidară atât cu acei rnigranţi ale
căror drepturi fundamentale au fost cu adevărat afectate, cât şi cu statele membre care se
confruntă cu o migraţie masivă, în ciuda faptului că nu suntem ţară Schengen, deşi îndeplinim
criteriile stabilite de acquisul Schengen, încă din 2011. Exprimăm speranţa că statele membre sau convins că gestionăm frontierele externe ale UE în mod responsabil şi performant, cu atât mai
mult cu cât avem a doua graniţă externă UE, ca mărime şi ţinând cont de existenţa conflictelor
îngheţate în regiune.
La 28 iunie 2016, a fost prezentată noua Strategie Globală pentru Politică Externă şi
Securitate, care a înlocuit astfel vechea Strategie Europeană de Securitate.
Aceasta conţine cinci direcţii principale de acţiune, dintre care ultimele două au o dimensiune
securitară: Rezilienţa statelor şi a societăţilor de la estul şi sudul Uniunii, Ordini regionale bazate
pe cooperare, Guvernanţa globală pentru secolul 21, Securitatea Uniunii (o Uniune mai
puternică), O abordare integrată a conflictelor. Se va urmări aplicarea sa coordonată, în iunie
2017 fiind aşteptat un prin raport de implementare.
JOIN(2016) 31 final - Comunicare comună către Parlamentul European şi Consiliu – Elemente
pentru un cadru strategic la nivelul UE pentru sprijinirea reformei sectorului de securitate
Această comunicare comună oferă elemente pentru un astfel de cadru, în conformitate cu
concluziile din mai 2015 ale Consiliului, inclusiv pentru orientarea activităţilor UE referitoare la
consolidarea capacităţilor ca sprijin pentru securitate şi dezvoltare (CBSD). Aceasta reflectă
„abordarea globală‖ a conflictelor şi crizelor externe9 reunind politica comună de securitate şi
apărare (PSAC) şi toate celelalte instrumente ale politicii comune externe şi de securitate
relevante (PESC), instrumente de acţiune externă şi actorii din domeniul libertăţii, securităţii şi
justiţiei şi, prin urmare, fuzionează şi actualizează două concepte de politică UE, anterior
separate, pentru sprijinirea RSS. Aceasta va contribui la eficacitatea Strategiei globale privind
politica externă şi de securitate şi a Agendei europene privind securitatea. De asemenea, aceasta

9

JOIN (2013) 30 final, Abordarea globală a UE în materie de conflicte şi crize externe.

21

ia în considerare deciziile CAD-OCDE relevante şi, după caz, directivele CAD al OCDE în
domeniul păcii şi securităţii.
Acest cadru:

se aplică tuturor actorilor şi instrumentelor UE: politice/diplomatice, instrumente de
acţiune externă, răspuns în caz de criză şi actori civili şi militari ai PSAC de la toate
nivelurile.

va orienta identificarea, planificarea şi/sau punerea în aplicare/executarea tuturor
instrumentelor/programelor/proiectelor UE de acţiune externă legate de RSS,
inclusiv instrumentele PSAC cu mandate specifice şi/sau parţiale care implică activităţi
legate de RSS.

se aplică în toate contextele, nu numai în situaţiile de conflict şi postconflict şi este
suficient de amplu pentru a permite adaptarea la necesităţile fiecărei situaţii specifice.

Obiectivul principal al acestui cadru strategic la nivelul UE este de a sprijini statele să devină mai
stabile, precum şi indivizii să fie mai în siguranţă.
Documentul prevede că punerea în aplicare a acestui cadru politic va fi monitorizată şi evaluată
în mod regulat. În fiecare an, o echipă interservicii constituită din reprezentanţi ai SEAE şi ai
Comisiei, cu sprijinul consultanţilor externi, după caz, va revizui angajamentul general al UE în
domeniul securităţii în cel puţin o ţară prioritară.
Relevanţa angajamentului UE va fi evaluată, de asemenea, pe baza unor criterii precum:
-

calitatea şi exhaustivitatea analizei acesteia privind sectorul de securitate;
capacitatea acesteia de reacţie la crizele urgente şi la oportunităţile emergente;
coerenţa între sprijinul UE, obiectivele mai ample de securitate şi dezvoltare ale UE şi
obiectivele de securitate ale ţărilor partenere.

Evaluările vor fi puse la dispoziţia publicului. Vor fi elaborate recomandări, iar acţiunile
ulterioare vor fi monitorizate.
Performanţa globală a acestui cadru strategic va fi evaluată după cinci ani.
Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant invită Parlamentul European şi Consiliul să aprobe şi
să sprijine abordarea expusă în prezenta comunicare comună şi să se angajeze pe deplin în
direcţia unei implicări mai coerente şi mai eficace a UE pentru sprijinirea RSS în ţările partenere.
În urma examinării în şedinţa din 25 octombrie 2016, membrii Comisiei pentru Afaceri
Europene au considerat că :
a) România a susţinut constant un rol cât mai ambiţios al UE în ceea ce priveşte încurajarea
şi sprijinirea eforturilor ţărilor partenere legate de reformele sectorului de securitate.
b) Considerăm că abordarea UE trebuie să fie una cuprinzătoare, atât din punct de vedere
geografic, cât şi funcţional. Măsurile concrete de sprijin ale UE ar trebui să fie adaptate
necesităţilor şi intereselor specifice ale statelor beneficiare. În acelaşi timp, Uniunea ar
trebui să se concentreze asupra domeniilor care aduc valoare adăugată reală.
Susţinem o cooperare cât mai strânsă cu alţi actori relevanţi, în mod special ONU şi NATO.
22

Politica europeană de vecinătate
Scurtă prezentare10
Politica Europeană de Vecinătate (PEV) a fost lansată pe de-o parte, în scopul de a evita crearea
de noi linii de separaţie între UE lărgită şi vecinii săi, şi pe de alta, pentru a consolida
prosperitatea, stabilitatea şi securitatea în interiorul şi în jurul UE. În acest sens, PEV abordează
totodată obiectivele strategice prezentate în Strategia de securitate europeană din
decembrie 2003.
Cadrul general al PEV a fost prezentat, în premieră, în comunicarea Comisiei
Europene privind Europa lărgită, în martie 2003; aceasta a fost urmată de un document de
strategie mai amplu privind Politica Europeană de Vecinătate publicat în mai 2004,
document prin care se defineşte în termeni concreţi modul în care UE propune cooperarea cu
statele vizate de PEV.
Prin PEV, UE îşi propune conturarea unei abordări coerente a relaţiilor Uniunii cu statele din
vecinătatea sa estică şi sudică, care să permită intensificarea cooperării și aprofundarea relațiilor
economice cu partenerii PEV în vederea creării unei zone de pace, stabilitate și securitate la
frontierele externe ale Uniunii.
PEV le oferă țărilor partenere posibilitatea de a participa la activitățile UE printr-o cooperare
sporită în domeniul politic, dar și în domeniul securității, în cel economic și cultural.
Pe plan economic, PEV le oferă acestor țări relații comerciale preferențiale, acces la piața internă
a UE, conexiuni mai bune cu Uniunea la nivelul infrastructurii (în special,infrastructura
energetică, de transporturi și de telecomunicații), posibilitatea de a participa la anumite programe
ale UE și o asistență financiară și tehnică sporită.
Pe lângă asistența în domeniul cooperării pentru dezvoltare care le este acordată în mod obișnuit,
țările care fac obiectul politicii de vecinătate pot beneficia și de asistență macrofinanciară
(AMF), o formă de asistență financiară de urgență destinată țărilor care se confruntă cu o criză a
balanței de plăți.
PEV se aplică statelor din vecinătatea imediată, terestră sau maritimă a UE:
în vecinătatea sudică - Algeria, Maroc, Tunisia, Egipt, Iordania, Israel şi Autoritatea Naţională
Palestiniană, Liban, Libia şi Siria;
în vecinătatea estică - Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia.

10

https://www.mae.ro/node/1531, Politica Europeană de Vecinătate

23

Chiar dacă Federaţia Rusă este un stat vecin al UE, relaţiile bilaterale sunt abordate distinct faţă
de PEV.
Elementul central al PEV este reprezentat de planurile de acţiune bilaterale convenite de către
UE cu fiecare dintre parteneri. Acestea definesc un program de reforme politice şi economice cu
priorităţi pe termen scurt şi mediu.
UE a încheiat Planuri de Acţiune cu R. Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi
Azerbaidjan din vecinătatea estică şi Israel, Iordania, Autoritatea Palestiniană, Maroc,
Tunisia, Liban şi Egiptul din vecinătatea sudică.
România are un interes natural în sprijinirea consolidării, în vecinătatea UE, a unui spaţiu
comun de stabilitate, securitate şi progres, în adâncirea relaţiilor dintre UE şi vecinii din Est şi
din Sud, pe baza intereselor comune şi a valorilor împărtăşite.
PEV este apoi completată de inițiative de cooperare regionale și multilaterale:
Parteneriatul euromediteraneean(Euromed), cunoscut anterior drept Procesul de la Barcelona
Parteneriatul estic.
Parteneriatul estic este o dimensiune estică specifică a politicii europene de vecinătate
(PEV).
Având în vedere interesul pentru vecinătatea estică, Uniunea Europeană a creat un cadru special
de cooperare cu cele şase state din această zonă: Parteneriatul Estic.
Obiectivele principale ale Parteneriatului Estic vizează:
proiectarea în regiune a unui climat de securitate, stabilitate democratică şi progres economicosocial, printr-o mai puternică asociere politică şi integrare economică;
precum şi facilitarea apropierii statelor partenere de valorile şi normele UE, în conformitate cu
aspiraţiile şi capacitatea individuală a acestora.
Parteneriatul Estic a fost lansat cu ocazia Summit-ul de la Praga, la 7 mai 2009, în format UE
27 (la nivelul şefilor de stat şi de guvern) şi 6 reprezentanţi ai statelor ţintă: Armenia,
Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Republica Moldova şi Belarus.
Parteneriatul Estic cuprinde două dimensiuni:
bilaterală – negocierea de Acorduri de Asociere, realizarea unor Zone Cuprinzătoare de comerţ
liber şi posibilitatea unui regim de călătorie liber de vize;

24

multilaterală – 4 platforme tematice:
„Democraţie, bună guvernare şi stabilitate‖;
„Integrare economică şi convergenţă cu politicile comunitare‖;
„Securitate energetică‖;
„Contacte între persoane‖
Summituri ale Parteneriatului Estic
- 20-21 mai 2015 - Riga, Letonia;
- 28-29 noiembrie 2013 - Vilnius, Lituania;
- 29-30 septembrie 2011 - Varșovia, Polonia;
- 7 mai 2009 - Praga, Republica Cehă
Documente analizate de Comisia pentru Afaceri europene
În 2015 s-a desfăşurat un amplu proces de revizuire a PEV, pentru mai buna ei adaptare la
provocările actuale cu care se confruntă UE în Vecinătate, în prezent trecându-se la etapa de
implementare a PEV revizuite:
1- În data de 13 mai 2015, Comisia pentru afaceri europene şi Comisia pentru politică externă
au analizat Document Comun de Consultare „Către o Nouă Politică Europeană de
Vecinătate" - JOIN 6 (2015) final.
Obiectivul Documentului de consultare al Comisiei Europene şi al Înaltului Reprezentant al Uniunii
Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate a constat în definirea cadrului pentru o
re-examinare a Politicii Europene de Vecinătate.
Noua Politică Europeană de Vecinătate urmăreşte revizuirea bazelor şi acoperirii geografice, cu
obiectivul eficientizării ei, subsumată obiectivelor strategice privind promovarea unei arii de
stabilitate, securitate şi prosperitate comune la frontierele externe ale Uniunii.
Documentul a fost structurat în 4 secţiuni care tratează: aspecte introductive; „lecţii învăţate";
edificarea unor parteneriate mai specializate şi mai bine adaptate; paşi de urmat. Secţiunile II şi III
includ chestionare menite să contureze posibile opţiuni pentru direcţiile viitoare de dezvoltare
ale Politicii Europene de Vecinătate.
In urma dezbaterilor, Comisiile pentru Afaceri Europene şi pentru Politică Externă au
hotărât adoptarea unei opinii cu următoarele elemente de mesaj:
Susţinerea abordării strategice a PEV, fiind necesar ca noua politică să depăşească cadrul
conceptual stabilind obiective concrete. Din aceeaşi perspectivă strategică, Senatul României a
susţinut ratificarea Acordurilor de Asociere ale Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei,
Parlamentul României fiind primul dintre parlamentele statelor membre care a finalizat procesul
de ratificare.

25

 Încurajarea eforturilor Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei în realizarea reformelor şi
consolidarea statului de drept care să le permită, pe baza evoluţiilor proprii, calea spre integrarea
în Uniunea Europeană;
Remarcarea reformelor extrem de profunde, extrem de ambiţioase cerute Republicii Moldova,
Ucrainei şi Georgiei prin Acordurile de Asociere, chiar din această etapă de asociere, fără ca
aceste ţări să aibă măcar statutul de ţări candidate. Am remarcat fapul că, anterior, unele din
aceste reforme au fost făcute de actuale state central europene, când erau deja state candidate, în
procesul de negociere. Insă statele membre au cerut reforme intense ţărilor din flancul estic,
înainte chiar de fi candidate la aderare sau mai mult, chiar înainte de a fi parteneri asociaţi. Am
semnalat riscul aplicării unui dublu standard, astfel încât pe măsura unor standarde ridicate ale
cererii impuse celor trei state să şi formulăm o ofertă corespunzătoare. Este necesar ca statele
membre şi Uniunea Europeană să adopte o atitudine corespunzătoare, de a oferi perspectiva
parcursului european; dacă îndeplinesc criteriile, acele ţări care au vocaţie europeană să poată
adera, fiind necesare instrumente clare care să le susţină şi să le apropie cât mai mult de cauză
aderării la UE.
 Am atras atenţia asupra faptului că obiectivele strategice ale PEV nu au fost atinse integral, că
trebuie reconfigurată după un ciclu de 12 ani de la momentul lansării politicii de vecinătate. În
baza multiplelor evoluţii care au avut loc, „astăzi" înseamnă, în multe cazuri, mai puţină
stabilitate la frontierele Uniunii Europene, înseamnă, pe de altă parte pentru unii dintre vecini
reformă, progres, înseamnă Acorduri de Asociere fără însă ca aceste acorduri, din păcate, să aibă
ca destinaţie finală integrarea în Uniune Europeană, fiind nevoie de un pas înainte către
perspectiva europeană; înseamnă totodată, în anumite situaţii, instabilitate şi riscuri de securitate.
Mediul la graniţele de sud şi de est s-a schimbat şi ţinând cont de interese distincte, pentru că
sunt acum interese distincte, este necesară această reconfigurare între flancul sudic şi flancul
estic.
 Am subliniat faptul că reconfigurarea politicii de vecinătate, cu precădere pe dimensiunea
estică este şi trebuie considerată o prioritate de vârf nu numai de România, ci de toate statele
membre şi Uniunea Europeană.
 Am reamintit că, prin politica de vecinătate, UE oferă o parte din beneficiile pe care le are Ia
dispoziţia statelor membre, consolidând astfel stabilitatea, securitatea şi bunăstarea în regiune.
Deşi politica de vecinătate este diferită de politica de extindere, dincolo de nuanţele pesimiste
ale unor state membre sau doar de acelea conceptuale, reverberaţiile integrării europene
rămânând clare şi pozitive, acele ţări PEV care îndeplinesc criteriile şi condiţionalităţile stabilite
de articolul 49 TUE putându-l aplica pentru a deveni state membre. UE şi-a reconfirmat
întotdeauna valorile fundamentale şi trebuie evitate standardele duble. Acele ţări care fac
progrese în implementarea reformelor şi urmăresc perspectiva europeană trebuie să primească
sprijin substanţial, cu destinaţia finală a aderării la UE.
 Am susţinut cu fermitate stabilirea unui cadru unic pentru politica europeană de vecinătate, cu o
abordare integrată, care să evite competiţia între grupuri de state membre UE în gestionarea
dimensiunii sudice şi respectiv a celei estice, o politică integrată comună, cu acele diferenţieri de la
caz la caz, de la stat la stat, în funcţie de evoluţia lor, de interesele UE si ale partenerilor sau de
vocaţia europeană pe care o au. în aceeaşi logică, ne pronunţăm în favoarea structurării PEV -atât
în Est (PaE), cât şi în Sud - ca un parteneriat real, în cadrul căruia UE respectă şi susţine aspiraţiile şi
opţiunile statelor partenere.
26

Am salutat stabilirea unor obiective clare pentru regiuni în cadrul unic al PEV, dar am atras
atenţia că trebuie evitată abordarea comună generală cu statele partenere.
 În ceea ce priveşte politica de vecinătate estică, am susţinut că prioritatea este de a recompensa
acele state care progresează şi care sunt asociate, cărora trebuie să le confirmăm destinaţia europeană
finală, de integrare în Uniunea Europeană. Avem un Tratat, articolul 49 şi criteriile obiective,
valabile pentru toţi în funcţie de care statele membre iau deciziile politice legate de lărgirea
Uniunii Europene. Dacă avem criterii obiective este corect ca Uniunea Europeană, cu o singura voce,
să reconfirme vocaţia europeană şi să spună clar că acele state asociate care îndeplinesc criteriile pot
aspira la un moment dat, la integrarea europeană, inclusiv pentru a stimula şi a-şi susţine proiectul
de reforme interne care trebuie să continue cel puţin în statele asociate care doresc să devină state
membre. O nouă politică de vecinătate poate fi adaptată realităţilor la graniţa de est, care să ofere
Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei noi perspective către Uniunea Europeană, cu o integrare
mai profundă, ca ţări candidate, cu o poziţie geografică strategică.
 Am susţinut necesitatea consolidării profilului strategic al Politicii Europene de Vecinătate.
în acelaşi timp, susţinem ideea de concentrare a cooperării cu statele partenere PEV cu
obiectivele concrete susţinute în acest document, în măsură să aducă rezultate vizibile şi o
valoare adăugată concretă în beneficiul acestor ţări.
 Am susţinut că este necesară o coordonare adecvată între politica de vecinătate şi Politica
Europeană de Securitate şi Cooperare şi, totodată, o consolidare a cooperării între UE şi ţările
Parteneriatului Estic din punct de vedere al relaţiilor cu „vecinii vecinilor săi". Noua politică de
vecinătate trebuie să integreze, corect şi realist, situaţia de securitate din zonă, într-o viziune mult
mai ambiţioasă şi mai articulată din perspectiva securităţii şi apărării. Conflictul din Ucraina, situaţia
din Georgia din 2008 au marcat o anumită segregare a relaţiilor UE -Rusia. Securitatea Uniunii şi
întărirea cooperării cu partenerii de vecinătate se pot realiza printr-o abordare comună, unitară a
statelor membre, în coordonarea înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi
Politică de Securitate. Mai mult ca oricând, o coordonare cu statele care au relaţii de cooperare sau
se găsesc în vecinătatea Eurasiei este necesară nu numai pentru securitatea graniţei de est, dar chiar
pentru securitatea cetăţenilor întregii Europe.
 Am precizat că acceptăm dialogul cu „vecinii vecinilor săi" de la caz la caz. Dar am remarcat că
este dreptul suveran al statelor din flancul estic care doresc să se angajeze într-o cooperare
aprofundată pentru a deveni state asociate la Uniunea Europeană sau chiar al celor care fac
progrese către o integrare în Uniunea Europeană, în funcţie de decizia statelor membre, propriile
interese şi de respectarea articolul 49 din TUE, fără să fie nevoie de alt acord, ci doar pe baza unei
analize de la caz la caz.
 Am susţinut cu fermitate că este necesară o politică de vecinătate mai integrată, care să preia
elementele politicii de securitate şi care să asigurare stabilitatea la graniţa de Est. Siguranţa
frontierelor UE este primordială şi totodată, un mediu de securitate sigur şi stabil permite
promovarea valorilor democratice în vecinătate, a statului de drept şi dezvoltarea economică în
statele partenere. Având în vedere evoluţia situaţiei de securitate în Vecinătatea Estică, Uniunea
trebuie să aibă o viziune mai ambiţioasă şi mai bine articulată faţă de acest spaţiu, aspect esenţial
pentru securitatea şi dezvoltarea în regiune. Susţinem o puternică concentrare a parteneriatelor
pe obiective şi interese comune UE-state partenere, cu asumarea acestora de ambele părţi.
27

 Am reiterat importanţa abordării strategice a noii politici de vecinătate, să urmărească cu
mai mult pragmatism obiectivul viitor de reducere a dependenţei de energie a statelor membre
UE de Rusia şi interconectarea cu statele partenere PEV.
Am susţinut promovarea constantă, pe aceleaşi coordonate fundamentale de sprijin, a
dezvoltarea politicii europene de vecinătate de o manieră diferenţiată care să ţină seama întro măsură mult mai ridicată de aspiraţiile fiecăruia dintre parteneri. PEV şi dimensiunea sa estică
reprezintă un cadru unitar în care Uniunea acţionează. Pe de altă parte, punctul final, destinaţia
către care se îndreaptă fiecare dintre parteneri în funcţie de ambiţiile, de performanţa concretă în
aplicarea acestor reforme care sunt aşteptate din partea lor trebuie dublate de un sprijini pe
măsură, autentic din partea UE pentru aceştia şi recunoaşterea că partenerii din dimensiunea
estică, au conform Tratatului UE o vocaţie europeană. Este datoria UE şi a statelor membre să
sprijine Republica Moldova, Georgia şi Ucraina în acest sens. Aplicarea prevederilor Acordurilor
de Asociere sunt aspecte esenţiale, dar nu trebuie să fie obiective finale ale cooperării
partenerilor ambiţioşi în cooperarea cu Uniunea Europeană.
 În acest cadru strategic regional, România şi-a asumat în plan extern susţinerea
Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei în ceea ce priveşte perspectiva europeană, în primul
rând la nivel politic şi totodată, cu toată expertiza dobândită pe parcursul drumului nu foarte
îndepărtat pe care fa parcurs către aderarea la Uniunea Europeană. Unitatea forurilor decizionale ale
României referitoare la perspectiva europeană a acestor state s-a manifestat la nivelul tuturor
eşaloanelor politice şi se va sprijini pe o abordare unitară, comună Ia nivelul Uniunii Europene şi
a statelor membre.
 Am susţinut intensificarea cooperării parlamentare şi o noua abordare la acest nivel
care să promoveze perspectiva europeană a Moldovei, Ucrainei şi Georgiei, dar şi relaţia
în cadrul PEV cu alţi parteneri din Est; transferul de expertiză pragmatic şi permanent al
Parlamentului României pentru Republica Moldova, faţă de care şi-a manifestat constant un
puternic interes strategic se realizează în permanenţă în cadrul Comisiei comune de integrare
europeană România - Republica Moldova.
Am salutat iniţiativele de cooperare Inter-Parlamentară între Georgia, Republica
Moldova şi Ucraina conform Declaraţiei Comune semnate de cele trei ţări în perspectiva
Summit-ului cu privire la Parteneriatul Estic care va avea loc în luna mai la Riga, având ca
subiecte transpunerea acquisului comunitar, cooperarea în domeniul economic şi al zonelor de
liber schimb, energiei şi securităţii.
 Am arătat că reconfigurarea politicii de vecinătate, cu precădere pe dimensiunea estică
este şi trebuie considerată o prioritate de vârf pentru România. Unele state sunt extrem de
interesate de relaţia cu Uniunea Europeană din punct de vedere politic şi economic,
materializate între altele în Acorduri de Asociere, altele sunt interesate de o formă de
cooperare cu UE. Trebuie respectat principiul individualizării solicitărilor şi
recompenselor în funcţie de prestaţia individuală şi de interesele exprimate de parteneri.
Trebuie consolidat acest principiu şi totodată, aşa cum chiar documentul de consultare
subliniază, trebuie să ne consultăm partenerii în procesul de reconfigurare a noii politici
de vecinătate, existând o diferenţă între unele state din sud şi unele state din est.
Ne-am pronunţat în favoarea asigurării complementarităţii instrumentelor PEV, cu referire
expresă la Parteneriatului Estic cu cele ale altor iniţiative regionale, precum Sinergia Mării
Negre.
28

Ne-am exprimat susţinerea pentru eforturile statelor membre pentru o dezvoltare economică şi
socială durabilă, susţinem o cooperare intensă între parteneri, UE şi statele membre în interes comun
şi încurajăm cooperarea prin instrumente adaptate, în cadrul programelor de cooperare teritorială
europeană: Programul operaţional comun România - Republica Moldova 2014 - 2020, Programul
operaţional comun România - Ucraina 2014 - 2020, Programul operaţional comun "Bazinul Mării
Negre" 2014 -2020, Programul Ungaria - Slovacia - România - Ucraina 2014 – 2020.
Elemente importante pe care România le-a semnalat în Opinia privind Documentul comun de
consultare ―Către o Nouă Politică Europeană de Vecinătate‖- JOIN 6 - final (2015), transmisă
Comisiei Europene în data de 25 mai 2015, s-au regăsit Comunicarea comună a Înaltului
Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi a Comisiei Europene referitoare la revizuirea
Politicii Europene de Vecinătate (PEV) - JOIN(2015) 50 final, dată publicităţii în 18 noiembrie
2015.
2- Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare,
ordine publică şi siguranţă naţională au analizat JOIN(2015) 50 final în şedinţa sa din data de 16
februarie 2016.
În cadrul Comisiei pentru Afaceri Europene calitatea de raportor i-a revenit doamnei senator Anca
Daniela Boagiu, Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene.
Comunicarea comună a reconfirmat obiectivul major asumat de PEV încă de la lansarea sa, în
2004, referitoare la crearea unei zone de stabilitate, securitate şi prosperitate la frontierele
externe ale UE, în paralel cu recalibrarea în vederea eficientizării instrumentarului aflat la
dispoziţia PEV, în acord cu evoluţiile recente din Vecinătatea UE.
Principalele accente ale Comunicării au vizat:
 ca obiectiv primordial – stabilitatea/stabilizarea în regiunea PEV;
 ca abordare – o diferenţiere crescută între parteneri şi creşterea responsabilităţii
partenerilor şi a UE, cu stabilirea în comun cu fiecare partener, în formate convenite de comun
acord, a priorităţilor pe care aceştia le agrează şi pe care le asumă;
 ca mod de acţiune – implementarea şi monitorizarea proceselor în derulare;
 ca ofertă a UE – promisiunea unei flexibilizări în utilizarea instrumentelor financiare şi a
atragerii în proces a donatorilor internaţionali/instituţiilor financiare internaţionale.
Comunicarea Comisiei a menţionat rolul vecinilor vecinilor în stabilizarea vecinătăţii şi a propus
cadre/platforme tematice de dialog prin care să se intermedieze facilitarea obţinerii unor rezultate în
domenii concrete precum energie, migraţie, securitate.
Se detaşează ca priorităţi transversale în cadrul PEV, parteneriatele adresate tineretului, politica de
migraţie, dimensiunea de securitate.
Documentul trece în revistă parcursul PEV în ultimii 12 ani, cu evocarea:
29

dezvoltărilor pozitive: iniţierea de reforme vizând consolidarea statului de drept şi a
justiţiei sociale;
- aspectelor negative: apariţia de noi focare de conflict; proliferarea extremismului şi a
terorismului; violarea drepturilor omului şi a normelor fundamentale ale dreptului
internaţional; dezorganizarea economiilor statelor afectate de criză; izbucnirea unor
revolte populare; apariţia unor grupări teroriste, precum Da’esch / ISIS; criza
refugiaţilor /imigranţilor).
Obiectivul actualei reforme a PEV a fost edificarea unor parteneriate mai eficiente cu ţările
partenere din Vecinăte, Uniunea urmărindu-şi astfel interesele, care includ şi promovarea
valorilor universale.
În acelaşi timp, este accentuată necesitatea promovării stabilităţii în Vecinătate, obiectiv definit
ca principala prioritate politică a PEV pentru următorii 3-5 ani, a cărui materializare se va
fundamenta pe promovarea principiilor democratice, respectarea drepturilor omului, consolidarea
statului de drept, deschiderea economică. UE va căuta să abordeze comprehensiv cauzele
instabilităţii, care depăşesc cadrul securitar propriu-zis şi să ofere căi de consolidare a capacităţii de
rezistenţă a partenerilor în faţa presiunilor externe, dar şi a abilităţii acestora de a lua decizii în mod
suveran.
Comunicarea subliniază necesitatea unui cadru comun pentru dezvoltarea relaţiilor atât cu
vecinătatea estică, cât şi cu cea sudică.
Documentul reliefează importanţa consolidării Parteneriatului Estic în vecinătatea estică, în
paralel cu sublinierea rolului relevant deţinut de Uniunea pentru Mediterana privind
promovarea cooperării cu partenerii sudici ai UE. Este evocată necesitatea implicării şi a altor actori
regionali în soluţionarea provocărilor survenite în arealul PEV, dincolo de limitele geografice ale
Vecinătăţii, acolo unde este cazul.
În acelaşi timp, PEV revizuită se va focaliza în mod prioritar, în continuare, pe implementarea
principiilor diferenţierii şi responsabilităţii mutuale, cu recunoaşterea faptului că nu toate statele
PEV aspiră la asumarea standardelor şi regulilor UE şi, pe cale de consecinţă, aspiraţiile fiecărei ţări
partenere, în parte, referitoare la natura şi priorităţile parteneriatelor lor cu UE, vor trebui să fie
reflectate în conţinutul acestora.
Din perspectiva Parteneriatului Estic, documentul Comisiei urmează linia generală trasată prin
Declaraţia Summit-ului de la Riga din mai 2015.
Astfel, pentru partenerii care au ales să dezvolte relaţii aprofundate cu UE, şi au hotărât să
urmeze calea unei asocieri politice şi a integrării economice, printr-o nouă generaţie de acorduri
AA/DCFTA, se intenţionează dezvoltarea relaţiilor în baza cadrului existent, cu accent pe
maximizarea beneficiilor economice rezultate din implementarea graduală a Acordurilor. Se
susţine, de asemenea, dezvoltarea dialogului politic, prin sporirea oportunităţilor de dialog politic la
nivel ministerial cu ţările menţionate. Pentru celelalte state partenere, se are în vedere convenirea
de noi priorităţi de parteneriat, în cadrul unei noi etape de angajament avută în vedere
pentru 2016.
Pe dimensiunea integrare economică şi de comerţ, UE se angajează la susţinerea reformelor
interne în statele vecine, care să conducă la implementarea AA/DCFTAs şi a altor acorduri
bilaterale. Crearea unei zone economice între parteneri şi Uniune, prin integrarea economică a
acestora în piaţa internă a UE este apreciată ca o viziune ambiţioasă pe termen lung şi văzută ca o
contribuţie la atingerea obiectivului, pe termen lung, de creare a unei zone mai extinse de
prosperitate economică, fundamentată pe regulile OMC şi pe alegerile suverane ale statelor din
-

30

interiorul şi dincolo de graniţele Europei. UE îşi reafirmă angajamentul pentru încurajarea
comerţului între UE, partenerii PEV şi partenerii comerciali ai acestora.
Va fi acordată o atenţie sporită consolidării cooperării pe domenii de interes reciproc, cu
asigurarea unei flexibilităţi sporite a capacităţii de răspuns a PEV la necesităţile şi
circumstanţele în schimbare.
O atenţie prioritară va fi acordată reformării sectorului de securitate, prevenirii conflictelor,
combaterii terorismului şi radicalizării. În context, pe fondul consecinţelor tragice ale
atentatelor teroriste din Europa, este accentuată exigenţa aprofundării conlucrării UE cu statele
PEV pe palierul de securitate, inclusiv în ceea ce priveşte gestionarea „mobilităţii”, a migraţiei
ilegale şi contrabandei.
Este avută în vedere, totodată, disponibilizarea de o manieră mai coerentă şi flexibilă a
instrumentelor şi resurselor, în paralel cu încurajarea implicării sporite a statelor membre în
promovarea cooperării cu ţările partenere, inclusiv pe componenta societate civilă / parteneri
sociali.
Este amintită necesitatea consolidării cooperării dintre UE şi ţările PEV pe dimensiunea securităţii
energetice, a diversificării surselor de energie, a rutelor de transport şi de aprovizionare.
În privinţa dimensiunii regionale, dincolo de cele două vecinătăţi componente, Comunicarea îşi
propune să crească nivelul relaţiilor între vecinii UE, la nivel sub-regional, dar şi între acestea şi
Statele Membre, statele candidate şi potenţialii candidaţi, prin strategii UE macro-regionale şi
programe de cooperare teritorială.
În acelaşi timp, se are în vedere, acolo unde este cazul, când conexiunile şi interdependenţele impun
formate mai extinse de cooperare, articularea unor formate mai largi la nivel regional, prin
intermediul „cadrelor tematice/thematic frameworks”, cu antrenarea unor actori statali şi
multilaterali din afara arealului PEV, inclusiv parteneri aflaţi în negocieri pentru integrare
europeană. Platformele tematice vor oferi un cadru sistematic de dialog şi cooperare pe chestiuni de
interes comun, inclusiv abordări comune de politică, programare şi investiţii, cu impact dincolo de
Vecinătatea UE, precum: migraţia; energia; securitatea; sănătatea. Aceste formate ad-hoc de discuţii
vor aduce părţile interesate, fie ele din Vecinătatea estică sau Sudică, alături de statele UE, ţările
PEV şi partenerii regionali, instituţiile financiare internaţionale, organizaţiile internaţionale şi alţi
donatori, fără a exclude invitarea, după caz, a reprezentanţilor societăţii civile şi mediului privat.
Sunt făcute, în context, trimiteri la Turcia, F. Rusă (cu care cooperarea constructivă în domenii
relevante pentru regiune ar fi utilă în abordarea provocărilor comune şi în explorarea altor
oportunităţi, când condiţiile o vor permite), dar şi la Sinergia Mării Negre (forum important de
abordare a problemelor comune şi de incurajare a reformelor politice şi economice) şi la importanţa
strategică a Asiei Centrale.
Se precizează, de asemenea, că procesul de revizuire este văzut ca parte şi coordonat cu activitatea
mai extinsă derulată în vederea pregătirii Strategiei Globale a UE privind politica externă şi de
securitate.
În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea unei
Opinii la JOIN 50 (2016) final/2016, cu următoarele observaţii:
I. S-au constatat :
a. Relevanţa comunicării „Revizuirea politicii de vecinătate‖, propusă de Comisia
Europeană şi de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe
şi Politică de Securitate;

31

b. Importanţa accentului pus pe: consolidarea principiilor diferenţierii şi
responsabilităţii în relaţiile Uniunii Europene cu partenerii PEV; abordarea mai
individualizată a relaţiilor de cooperare cu statele PEV, adaptată specificului şi
ambiţiilor acestora; focalizarea mai accentuată a relaţiilor de cooperare cu
partenerii PEV, prin identificarea de domenii prioritare de interes reciproc;
încurajarea unei implicări sporite a statelor membre în exerciţiul de cooperare
PEV; flexibilitatea şi coerenţa sporită pe planul disponibilizării instrumentelor şi
resurselor inclusiv financiare, la dispoziţia PEV, inclusiv privind susţinerea
partenerilor aflaţi în situaţii de criză;
c. Însemnătatea unei cooperări sporite cu statele partenere pe aspecte de securitate,
precum şi a consacrării conceptului de stabilizare a Vecinătăţii, ca principală
prioritate politică a noi PEV şi ca cea mai presantă provocare pentru Uniune, în
următorii ani.
d. Importanţa acordată aspectelor referitoare la promovarea cooperării regionale, în
special consolidarea Parteneriatului Estic, precum şi dezvoltarea proiectelor în
cadrul Sinergiei Mării Negre, ca iniţiativă de cooperare regională şi forum de
dialog, ţinând cont totodată de costurile pentru Uniune, în contextul securizării
graniţei de est a Uniunii Europene. Cu toate acestea, nu putem să omitem faptul că,
deşi am insistat în ultimii ani asupra acestui subiect, el a fost ignorat de Comisie cu
preţul unor costuri majore atât în plan strategic, cât şi în plan economic.
II. S-au apreciat:
a. Regăsirea unor elemente importante pe care România le-a semnalat în Opinia
privind Documentul comun de consultare ―Către o Nouă Politică Europeană de
Vecinătate‖- JOIN 6 - final (2015), transmisă Comisiei Europene în data de 25
mai 2015;
b. Ideea stabilirii unor forme de dialog şi cooperare cu vecinii vecinilor -„Thematic
frameworks‖ - concept care privilegiază dialogul şi cooperarea în domenii variate
de interes transversal. Tematicile cheie identificate răspund provocărilor actuale în
arealul Vecinătăţii, precum migraţia, energia, securitatea şi alte aspecte de aceasta
manieră. Considerăm ca la acest capitol Uniunea Europenă are obligaţia de a
rămâne puternică şi unită, respectându-şi valorile şi principiile.
III. S-au susţinut:
a. Propunerile referitoare la dezvoltarea componentei de securitate, aprofundarea
elementelor legate de reforma sectorului de securitate, acesta fiind principalul pilon
în prevenirea conflictelor şi în anihilarea reţelelor teroriste şi contracararea
tentaţiilor radicaliste violente.
b. Importanţa unei cooperări sporite cu statele partenere pe aspecte de securitate,
precum şi a consacrării conceptului de stabilizare a Vecinătăţii, ca principală
32

prioritate politică a noi PEV şi ca cea mai presantă provocare pentru Uniune, în
următorii ani. La acest capitol România susţine cu tărie eforturile făcute de
Republica Moldova în privinţa parcursului său european, considerând că este
nevoie de un efort conjugat la nivelul întregii Uniuni, în vederea unei abordări clare
cu privire la statele care nu se abat de la direcţiile recomandate de Comisie;
c. Ponderea acordată pachetului de măsuri referitor la tineretul din statele partenere,
aspect relevant din perspectiva extinderii şi aprofundării, în continuare, pe termen
mediu şi lung a relaţiilor de cooperare ale UE cu statele partenere;
b. Focalizarea interesului pe dimensiunile de securitate, migraţie şi tineret, acestea
reflectând preocupările majore relevate de evoluţiile din ultima perioadă;
c. faptul că siguranţa frontierelor UE este primordială şi că un mediu de securitate
sigur şi stabil permite promovarea valorilor democratice, a statului de drept şi
dezvoltarea economică în statele partenere;
d. Eforturile statelor membre pentru o dezvoltare economică şi socială durabilă,
susţinem o cooperare intensă între parteneri - UE - statele membre, în scop comun,
şi încurajăm cooperarea prin instrumente adaptate, în cadrul programelor de
cooperare teritorială europeană: Programul operaţional comun România Republica Moldova 2014 – 2020, Programul operaţional comun România Ucraina 2014 – 2020, Programul operaţional comun ''Bazinul Mării Negre'' 2014 –
2020, Programul Ungaria - Slovacia - România - Ucraina 2014 – 2020.
IV. S-au recomandat:
a. Depăşirea cadrului conceptual, de către noua politică de vecinătate, stabilindu-se
obiective concrete. Din aceeaşi perspectivă strategică, considerăm că
implementarea rapidă şi integrală a tuturor punctelor menţionate are menirea de a
conferi stabilitate şi securitate întregii Uniuni.
b. Având în vedere evoluţia situaţiei de securitate în Vecinătatea Estică, aceasta
aflându-se într-o perpetuă modificare, Uniunea trebuie să aibă o viziune mai
ambiţioasă şi mai bine articulată faţă de acest spaţiu, aspect esenţial pentru
securitatea şi dezvoltarea în regiune. Este nevoie de un efort conjugat la nivelul
intregii Uniunii în vederea unui abordări clare cu privire la statele care nu se abat
de la direcţiile recomandate de Comisie.
c.

O concentrare puternică a parteneriatelor pe obiective şi interese comune, cu
asumarea acestora de ambele părţi, atât în ansamblul PEV , inclusiv în relaţia cu
Rusia.
Comisiile parlamentare co-raportoare şi-au exprimat îngrijorarea cu privire
la elementele de structură ce vizează Parteneriatul Estic în ansamblul său,
observând anumite imixtiuni externe menite să pună într-un contex nefavorabil
33

beneficiile şi perspectivele care se resfrâng asupra semnatarelor acordului de
asociere, considerând că este nevoie de o mai mare aplecare din parte Comisiei
asupra acestui subiect.
State precum Azerbaidjan, Armenia şi Georgia, iniţial cu un puternic concept
proeuropean, sunt în momentul de faţă ghidate de reticenţă vis-á-vis de valorile şi
principiile Uniuni Europene. În acest contex, Ucraina, în pofida grelelor încercări
generate de situaţia geopolitică, şi-a asumat parcursul european, motiv pentru care
considerăm că Uniunea Europenă trebuie să dea dovadă de o nouă abordare
raportată la situatia actuală din regiune.
d. Promovarea la nivelul întregii Uniuni, atât faţă de statele membre, cât şi faţă de
parteneri, a conceptului de unitate, la acest capitol România fiind un promotor şi un
apărător necondiţionat al valorilor şi principiilor europene. O Europă puternică este
o Europă Unită, capabilă să-şi susţină propriile interese, să genereze stabilitate şi,
în egală măsură, să confere seriozitate şi încredere partenerilor săi.

34

Agenda digitală
Politica digitală a reprezentat un domeniu important pentru Comisia pentru afaceri europene.
Fiind una dintre prioritățile Comisiei Europene au existat multe propuneri legislative și
documente de consultare în domeniu.
România are toate șansele de a se ralia la conceptele susținute de Comisia Europeană. Avem un
număr mare de tineri implicați în domeniul IT, și nu trebuie să uităm că în ceea ce privește viteza
conxiunii la internet suntem pe locul 10 la nivel mondial și pe primul loc în Uniunea Europeană.
În paginile următoare sunt prezentate câteva propuneri de interes din acest domeniu.
Piața unică digitală
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată, conform Protocolului (nr.1), cu raport pentru
documentul non-legislativ COM (2014) 192 final - O strategie privind piaţa unică digitală
pentru Europa.
Strategia privind piaţa unică digitală stabileşte viitoarele modificări legislative care vor
avea loc în următoarele trei direcţii:
1) facilitarea accesului transfrontalier la bunuri şi servicii online,
2) îmbunătăţirea reţelelor şi serviciilor digitale
3) maximizarea potenţialului de creştere al economiei digitale europene.
EVOLUŢII RECENTE LA NIVELUL INSTITUŢIILOR UNIUNII EUROPENE
-PARLAMENTUL EUROPEAN
Comisia pentru industrie, cercetare şi energie şi Comisia pentru piaţa internă şi protecţia
consumatorilor au elaborat (la 22.09.2015) un proiect de raport cu privire la piaţa unică
digitală, care va fi prezentat în şedinţa comună din 13 octombrie 2015, cu posibilitatea depunerii
amendamentelor până la 15 octombrie 2015.
Proiectul de raport are ca obiect o propunere rezoluţie a Parlamentului European cu titlul
„Către un act privind piaţa unică digitală”.
În ansamblu, Parlamentul European susţine propunerile Comisiei, cu o serie de observaţii, printre
care:
• În materia comerţului transfrontalier, Parlamentul European atrage atenţia că există riscul ca
propunerile Comisiei să genereze o şi mai mare disparitate între normele juridice aplicabile
achiziţiilor online şi offline.
De asemenea, acesta s-a arătat sceptic în legătură cu natura juridică a modelelor de contract
pentru vânzările online de bunuri corporale, în absenţa unei legi materiale.
Comisia Europeană este invitată să caute posibilităţi de instituire a unei mărci de încredere online
la nivelul Uniunii Europene, în vederea asigurării încrederii, în special în privinţa comerţului
online transfrontalier.
• Cu privire la prevenirea blocării geografice nejustificate, Parlamentul European invită
Comisia să identifice şi să definească în mod clar cazurile de discriminare justificată în baza art.
20 din Directiva privind serviciile, pentru a acorda asistenţă interpretativă autorităţilor
răspunzătoare cu punerea în aplicare a art. 20 în cauză.
• Referitor la modificarea legislaţiei în domeniul telecomunicaţiilor, Parlamentul European
solicită instituirea unei singure autorităţi de reglementare în domeniu.
35

• În privinţa realizării economiei digitale, Parlamentul European susţine continua integrare a
pieţei unice cu privire la „internetul obiectelor‖, consolidarea încrederii în aceste tehnologii prin
securitate, transparenţă şi prin iniţiativa privind libera circulaţie a datelor, clarificarea normelor
în materia utilizării, accesului la şi deţinerii datelor, precum şi facilitarea comutării între
furnizorii serviciilor de date pentru prevenirea blocajelor.
De asemenea, Parlamentul European invită Comisia să clarifice proprietatea datelor şi regulile de
portabilitate în conformitate cu principiul fundamental potrivit căruia cetăţenii trebuie să deţină
controlul datelor personale.
În urma examinării și consultărilor avute, Comisia pentru Afaceri Europene consideră că:
Este oportună demararea consultărilor naționale și a pregătirii elementelor preliminare de
poziție
Comisia Europeană trebuie să prezinte măsurile concrete pe care le dorește în vederea
implementării obiectivelor stabilite.
Comisia Europeana trebuie sa asigure factorii care genereaza coeziunea în cadrul Uniunii
Europene şi nu trebuie pus accentul pe sancţionarea economiilor izolate din punct de
vedere geografic şi tehnologic.
Măsurile de natură legislativă trebuie să asigure echilibru între obiectivele propuse și necesitatea
de a nu suprareglementa un sector aflat în continuă evoluție. De asemenea trebuie avut în vedere
și asigurat un echilibru între drepturile de proprietate intelectuală, pe de o parte , și drepturile și
interesele publicului general (inclusiv în ceea ce privește dreptul la acces la informație și
libertatea de exprimare).
Aceste măsuri, ar trebui să aibă la bază un document public care să cuprindă analiza e-guvernării
pentru toate Statele Membre.
Inițiativele Comisiei privitoare la domeniul CLOUD COMPUTERING-ului la nivel European
sunt de apreciat și foarte importante dar ar trebui să fie consultate statele membre în ceea ce
privește stocarea , procesarea și gradul de secretizare și acces.
Sugerăm faptul că, Comisia Europeană ar trebui:
- să ofere instrumentele necesare pentru asigurarea dreptului de conservare a resurselor strategice
naționale de comunicare.
- să stimuleze investiţiile în infrastructura de comunicaţii electronice în bandă largă;
- să se angajeze într-o reformă amplă a serviciilor de e-sănătate.
- să asigure existența unei singure autorități de reglementare la nivelul Uniunii Europene precum
și instrumentele ce vor fi puse la dispozitia acesteia
- să se asigure scheme de ajutor in vederea:
 reducerii decalajului digital și tehnologic dintre statele membre;
 creşterii nivelului de alfabetizare digitală, a competenţelor şi a numărului de locuri de
muncă din sectorul digital;
 creşterii digitalizării administraţiei publice;
 încurajarii inovării, a cercetării şi dezvoltării;
 stimulării investiţiilor în infrastructura de comunicaţii electronice în bandă largă;
Se poate concluziona faptul că realizarea Pieței Unice Digitale reprezintă unul dintre
obiectivele strategice asumate de Comisia JUNCKER destinate transformării Europei într-o
economie competitivă și dinamică, bazată pe cunoaștere, creare de locuri de muncă,
inovare și dezvoltare rapidă a comerțului și a serviciilor electronice, în beneficial celor 500
de milioane de consumatori din Uniunea Europeană.
36

Conectivitatea la internet în comunitățile locale
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr.2, anexat Tratatului
de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire
a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea
13/2008, în vederea elaborării unui raport/proces-verbal pentru Propunere de Regulament al
Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) Nr.
1316/2013 şi (UE) Nr. 283/2014 în ceea ce privește promovarea conectivității la internet în
comunitățile locale - COM(2016)589
Unul dintre obiectivele strategice ale Comisiei pentru Uniune care trebuie atinse până în 2025 îl
reprezintă punerea la dispoziție a unor conexiuni Gigabit în locurile unde se furnizează servicii
publice, cum ar fi administrațiile publice, bibliotecile și spitalele.
Conectarea acestora, precum și a altor spații ale vieții sociale, inclusiv a spațiilor în aer liber
accesibile publicului larg, la viteze semnificativ mai mari decât aceea a unui acces funcțional la
internet, va permite cetățenilor din toate păturile sociale să cunoască avantajele oferite de
conectivitatea de ultimă generație, atunci când se deplasează, în locurile unde conexiunea la
internet este importantă.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene formulează următoarele observaţii:
Se constată că prezenta propunere de Regulament respectă principiile subsidiarităţii şi
proporţionalităţii.
Acțiunile menite să furnizeze conectivitate fără fir locală gratuită în spațiile vieții sociale locale,
inclusiv spațiile în aer liber accesibile publicului larg, care joacă un rol important în viața publică
a comunităților locale, sunt eligibile pentru a beneficia de asistență financiară.
Modalitățile în care asistența financiară se pune la dispoziția entităților cu misiune de serviciu
public, cum ar fi autoritățile locale și furnizori de servicii publice locale care se angajează să
furnizeze conectivitate fără fir locală gratuită prin instalarea unor puncte de acces fără fir locale.
Proiectele privind furnizarea de conectivitate fără fir prin intermediul unor puncte de acces fără
fir locale cu acces liber pot beneficia de finanțare dacă:
1)
sunt implementate de către o entitate cu misiune de serviciu public având capacitatea de a
planifica și supraveghea instalarea punctelor de acces fără fir locale, în interior sau în exterior, în
spațiile publice;
2)
se bazează pe conexiuni de foarte mare viteză în bandă largă care permit furnizarea unei
experiențe internet de înaltă calitate utilizatorilor și care
sunt gratuite, ușor accesibile și utilizează echipamente de ultimă generație,
b)
sprijină accesul la serviciile digitale inovatoare, precum cele oferite prin infrastructuri de
servicii digitale;
3)
utilizează identitatea vizuală comună care urmează să fie furnizată de Comisie, precum și
instrumentele online aferente.
37

Pe lângă obiectivele generale, proiectele de interes comun urmăresc unul sau mai multe dintre
următoarele obiective specifice:
- creșterea economică și sprijinirea finalizării și funcționării pieței interne, în sprijinul
competitivității economiei europene, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM- uri); 

- îmbunătățirea vieții cotidiene a cetățenilor, a întreprinderilor și a autorităților publice la toate
nivelurile prin promovarea rețelelor în bandă largă, a interconectării și a interoperablității
rețelelor în bandă largă naționale, regionale și locale, precum și a accesului nediscriminatoriu la
aceste rețele și a incluziunii digitale.
Se consideră că:
Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE), urmărește sa accelereze investițiile în
domeniul rețelelor transeuropene și să mobilizeze finanțarea provenind at t din sectorul public,
c t și din cel privat, sporind în același timp certitudinea juridica și respect nd principiul
neutralității tehnologice.
Următoarele priorități operaționale contribuie la realizarea obiectivelor :
(a) interoperabilitatea, conectivitatea, dezvoltarea durabilă, operarea și modernizarea
infrastructurilor de servicii digitale transeuropene, precum și coordonarea la nivel european;
(b) fluxul eficient de investiții private și publice pentru a stimula dezvoltarea și modernizarea
rețelelor în bandă largă, astfel înc t să contribuie la atingerea obiectivelor în materie de bandă
largă ale Agendei digitale pentru Europa.
Codului european al comunicaţiilor electronice
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr.2, anexat Tratatului
de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire
a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea
13/2008, în vederea elaborării unui raport/proces-verbal pentru Propunere de Directivă a
Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a Codului european al comunicaţiilor
electronice - COM(2016) 590 final.
Prezenta propunere de directivă a fost lansată de Comisia Europeană în data de 12 octombrie
2016, în contextul Strategiei pentru piaţa unică digitală.
Această revizuire trebuie privită în contextul Strategiei privind piaţa unică digitală pentru
Europa, care recunoştea importanţa schimbării de paradigmă prin care trece sectorul digital şi
afirma că cetăţenii şi întreprinderile ar trebui să poată accesa şi exercita fără sincope activităţi
online în condiţii de concurenţă loială. Strategia anunţa că în cursul anului 2016 vor fi prezentate
o propuneri pentru o revizuire ambiţioasă a cadrului de reglementare.
În temeiul acestui angajament şi în conformitate cu cerinţele privind „o mai bună reglementare‖ ,
Comisia a efectuat o evaluare a eficacităţii, eficienţei, relevanţei, coerenţei şi a valorii adăugate
la nivelul UE a cadrului de reglementare al Uniunii şi a evidenţiat domeniile în care există
potenţial de simplificare, fără a submina obiectivele cadrului.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene formulează următoarele observaţii:
Prezenta propunere de Regulament, respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii,
întrucât obiectivele sale nu pot fi realizate la nivel naţional, iar măsurile propuse şi forma
legislativă sunt adecvate.
38

I. Se constată:
a. Din perspectiva principiului subsidiarității
În ceea ce privește problematica administrării spectrului radio Codul European al Comunicațiilor
Electronice propune o serie de măsuri precum stabilirea duratei minime a unei licențe radio (25
ani) și acordă Comisiei Europene puteri extinse de armonizare a condițiilor de organizare a
licitațiilor pentru acordarea licențelor de spectru radio (de exemplu, stabilirea termenelor limită
pentru organizarea licitațiilor, determinarea criteriilor pe baza cărora ar trebui selectați
câștigătorii s.a.m.d.).
Aceste aspecte ridică probleme din perspectiva respectării principiului subsidiarității. Deja
statele membre își coordonează eforturile de armonizare a condițiilor de acordare a licențelor de
spectru radio, intervenția suplimentară a Comisiei Europene nefiind necesară. În plus, asemenea
măsuri pot limita puterile României de a determina condiții atașate licențelor de spectru radio
care să răspundă nevoilor naționale (de exemplu, obligații de acoperire a teritoriului național),
precum și posibilitatea de a obține un preț adecvat pentru acordarea acestor licențe, preț care să
încurajeze în continuare creșterea gradului de eficiență economică a furnizorilor de servicii de
comunicații electronice la puncte mobile și maximizarea beneficiilor pentru utilizatorii finali.
O altă propunere care ridică îndoieli din perspectiva respectării principiului subsidiarității este
regimul drepturilor utilizatorilor finali. Spre deosebire de normele curente Codul European al
Comunicațiilor Electronice instituie un nivel maxim de armonizare în domeniul protecției
drepturilor utilizatorilor finali. Astfel, nu vor mai putea fi adoptate la nivel național măsuri în
scopul protejării drepturilor utilizatorilor în materiile reglementate de Codul European al
Comunicațiilor Electronice.
b. Din perspectiva principiului proporționalității
La nivel principial Codul European al Comunicațiilor Electronice prin prevederile sale acordă
prioritate obiectivului de conectivitate în detrimentul obiectivului încurajării concurenței.
Conectivitatea ar urma să fie realizată prin limitarea posibilităților de reglementare a furnizorilor
cu putere semnificativă pe piață. Suntem de opinia că o astfel de abordare nu va crește gradul de
acoperire cu rețele de comunicații electronice de mare viteză. Rațiunea pentru care furnizorii cu
puterea pe piață din anumite state membre nu investesc nu o reprezintă obligațiile de
reglementare impuse acestor, de regulă cele de a acorda acces la propria rețea competitorilor, ci o
multitudine de factori care țin inclusiv de circumstanțe naționale (regimul fiscal, posibilitățile de
accesa linii de finanțare, condițiile administrative de realizare și dezvoltare a infrastructurilor
civile s.a.).
Un prim subiect concret îl constituie noua obligație impusă României ca o dată la trei ani să
realizeze un exercițiu de determinare a zonelor acoperite, respectiv neacoperite cu rețele de
comunicații electronice în măsură să furnizeze servicii broadband și să inventarieze intențiile
furnizorilor de dezvoltare în acest sens. Problema nu o reprezintă în mod necesar efortul
semnificativ care trebuie depus pentru realizarea acestui exercițiu cât mai ales consecințele pe
care le-ar putea avea asupra furnizorilor declararea sau nu a intențiilor de dezvoltare. Practic
aceștia ar putea fi sancționați că nu și-au extins rețelele potrivit intențiilor declarate, deși ar putea
39

să existe rațiuni obiective, economice, pentru renunțarea la un proiect de dezvoltare. De
asemenea, furnizorii ar putea sancționați și dacă și-au extins rețelele fără a declara în prealabil o
astfel de intenție, ceea ce ridică îngrijorări deosebite întrucât ar putea sancționat un furnizor
tocmai pentru faptul că ar contribui la atingerea obiectivelor din Agenda Digitală 2020. O astfel
de abordare nu este de natură a încuraja realizarea de investiții în rețelele de comunicații
electronice de mare capacitate.
O măsură potrivită pentru a aborda problemele dintr-o piața precum cea din România,
caracterizată de un nivel semnificativ de concurență între furnizori o reprezintă reglementarea
simetrică – posibilitatea de a impune tuturor furnizorilor anumite obligații de a deschide accesul
la propria rețea și pentru competitori. Din păcate Codul European al Comunicațiilor Electronice
supune unor condiții foarte restrictive posibilitățile de reglementare simetrică (care, de regulă, se
limitează la zona rurală, deși principalul interes pentru o asemenea reglementare este mediul
urban, caracterizat de existența mai multor competitori fără ca niciunul dintre aceștia să fie
dominanți).
Un alt subiect concret este cel al analizelor pe piețele de comunicații electronice și al obligațiilor
specifice care pot fi impuse furnizorilor cu putere semnificativă pe aceste piețe. Codul European
al Comunicațiilor Electronice impune luarea în considerare a mai multor circumstanțe care pot
conduce la de-reglementare, în anumite zone sau pentru anumite categorii de rețele. Aceste
circumstanțe țin de existența acorduri comerciale de acces sau de co-investiții, presiuni
concurențiale exercitate la nivelul pieței de gros de alte servicii și aplicații, inclusiv servicii care
nu sunt de comunicații electronice s.a. Suntem de opinia că aceste circumstanțe ar trebui luate în
considerare doar în anumite condiții, pe piețele care nu prezintă probleme concurențiale grave, în
zonele insuficient deservite, respectiv numai pe o perioadă limitată de timp, și să nu fie rațiunea
principală a de-reglementării anumitor piețe. Mai mult decât atât, există riscul ca impunerea de
obligații specifice să devină un exercițiu extrem de complicat, posibil cu mai multe zone sau
situații în care acestea nu se aplică, ceea ce nu va conduce la simplificarea și predictibilitatea
reglementărilor, aspecte intenționate de Codul European al Comunicațiilor Electronice.
Posibilitatea de stabilire a unui tarif unic, la nivel european pentru serviciile de terminare a
apelurilor la puncte fixe și mobile reprezintă o soluție în favoarea încurajării concurenței. Cu
toate acestea nivelurile maximale ale acestui tarif impus de Codul European al Comunicațiilor
Electronice nu sunt suficient de ambițioase pentru atingerea obiectivului urmărit. Aceste niveluri
ar trebui stabilite în perspectiva anului 2020, în perspectiva creșterilor de eficiență care urmează
să fie realizate până la acel moment, tocmai pentru a avantaja furnizorii cei mai eficienți.
Finanțarea serviciului universal în domeniul comunicațiilor electronice exclusiv din fonduri
publice, prin eliminarea posibilități de a apela la contribuțiile furnizorilor, reprezintă de
asemenea un motiv de îngrijorare. Statele membre ar trebui să aibă libertatea de a stabili
metodele de finanțare a serviciului universal care să răspundă cel mai bine circumstanțelor
naționale. Altfel, apariția unor situații de limitări bugetare ar putea pune în pericol finanțarea
serviciului universal în domeniul comunicațiilor electronice, tocmai asigurarea accesibilităților
tuturor cetățenilor la serviciile de comunicații electronice de bază fiind un mijloc pentru a
determina revenirea la creștere economică.

40

Drepturile de Autor în cadrul Pieţei Unice Digitale

Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr.2, anexat Tratatului
de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire
a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea
13/2008, în vederea elaborării unui raport/proces-verbal pentru Propunerea de Directivă a
Parlamentului European şi a Consiliului privind Drepturile de Autor în cadrul Pieţei Unice
Digitale - COM(2016)593
În data de 14 septembrie 2016, CE a publicat cel de-al doilea pachet de modernizare a cadrului
legislativ în materie de drept de autor în cadrul Pieţei Unice Digitale. Deşi programată pentru 21
septembrie a.c., reforma sistemului drepturilor de autor a fost lansată de către CE pe data de 14
septembrie a.c., în contextul agendei prezentate de către JC Juncker cu ocazia Adresei privind
Starea Uniunii 2016. Pachetul înaintat de către CE conţine patru propuneri legislative ce vizează
adaptarea regulilor din domeniul drepturilor de autor la realităţile Pieţei Unice Digitale.
Intenţiile privind o reformă a drepturilor de autor au fost concretizate încă din decembrie 2013,
prin lansarea unei consultări publice pe acest subiect, însă o linie mai sigură de acţiune în acest
domeniu a fost sugerată de către CE în Comunicarea sa din decembrie, anul trecut: „Către un
cadru modern, mai european privind drepturile de autor‖.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene formulează următoarele observaţii:
I. Se constată că prezenta propunere de Regulament respectă principiile subsidiarităţii şi
proporţionalităţii.
• Măsurile legislative propuse de Comisie includ:
• Consolidarea statutului deţinătorilor de drepturi
• Consolidarea statutului editorilor
• Obligaţia de transparenţă pentru actorii participanţi la lanţul valoric digital
• Măsuri complementare Directivei Servicii Media Audiovizuale, în vederea promovării
operelor europene
• Excepţii obligatorii la dreptul de autor
II. Se consideră că:
Pachetul legislativ deţine importante mize financiare şi generează, în egală măsură, un impact
politic major.
Se recomandă și se subliniază faptul că:
Procesul de reformă trebuie să balanseze într-un mod cât mai echitabil interesele tuturor
„actorilor” implicaţi (titularii de drepturi de autor şi conexe, societăţile de management
colectiv, furnizorii de Internet, utilizatorii de opere, publicul – consumatorul final etc.).

41

Punerea în aplicare a Strategiei privind Piaţa Unică Digitală
Pachetul de propuneri lansate de Comisia Europeană în contextul punerii în aplicare a
Strategiei privind Piaţa Unică Digitală, conține:
COM(2015) 634 final- Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind
anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conţinut digital
COM(2015) 635 final - Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind
anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare online şi la alte tipuri de contracte de
vânzare la distanţă de bunuri.
La data de 9 decembrie 2015, Comisia Europeană a adoptat Propunerea de Regulament pentru
asigurarea portabilității transfrontaliere a serviciilor de conţinut online, în cadrul Pieței
Interne, ca parte a angajamentelor asumate în cadrul Strategiei privind Piața Unică Digitală.
Aceste două propuneri de directive au ca obiectiv principal asigurarea unei mai bune protecţii a
consumatorilor care fac cumpărături online în UE şi să permită întreprinderilor să îşi dezvolte
vânzările online.
Cele două propuneri reprezintă măsuri bazate pe experienţa acumulată în negocierea Propunerii
de Regulament privind legislaţia comună europeană în materie de vânzare şi conţin un set bine
direcţionat şi concentrat de norme pe deplin armonizate. De asemenea, limitează domeniul de
aplicare la vânzările online şi la alte tipuri de contracte de vânzare la distanţă de bunuri şi
extinderea domeniului de aplicare la anumite conţinuturi digitale furnizate în schimbul unei
contraprestaţii nepecuniare.
În urma evaluărilor efectuate s-a constatat că:


39% din întreprinderile care efectuează vânzări online precizează că diferenţele între
normele naţionale de drept al contractelor reprezintă unul dintre principalele obstacole în
calea vânzărilor transfrontaliere;
comercianţii cu amănuntul au suportat costurile punctuale de aproximativ 4 miliarde
EUR, din cauza normelor naţionale diferite, în materie de drept contractual, fiind afectate
în principal IMM-urile;
valoarea cumulată a prejudiciului financiar cu care s-au confruntat consumatorii, în ceea
ce priveşte conţinutul digital şi timpul alocat în încercarea de a rezolva aceste probleme,
în cursul anului 2015 se situează între 9 şi 11 miliarde EUR;
eliminarea barierelor legate de dreptul contractelor ar permite creşterea cu aproximativ
122 000 a întreprinderilor care vând online dincolo de frontierele naţionale;
exporturile în interiorul UE ar putea creşte cu aproximativ 1 miliard EUR;

42


la nivelul fiecărui stat membru, consumul casnic/ bunăstarea consumatorilor, ar creşte cu
o medie de 0,23 %, adică aproximativ 18 miliarde EUR;
creşterea ofertei şi a cererii va avea un impact preconizat asupra PIB-ul real al UE, de
aproximativ 4 miliarde EUR anual.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene :
I. Constată că:
Prezentul pachet urmăreşte acoperirea actualului vid juridic din acquis-ul din domeniul
protecţiei consumatorilor de la nivelul UE privind anumite aspecte contractuale deocamdată
nereglementate.
Pentru realizarea unei veritabile pieţe unice digitale este necesară armonizarea anumitor
aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, luând ca bază un nivel ridicat de protecţie
a consumatorilor.
Unul din obiectivele pachetului este să elimine obstacolele create de dreptul contractelor
de consum în comerţul online.
Obiectivele specifice sunt:


Reducerea nesiguranţei cu care se confruntă întreprinderile şi consumatorii, din cauza
complexităţii cadrului juridic;
Diminuarea costurilor suportate de întreprinderi, ca urmare a diferenţelor dintre
statele membre în ceea ce priveşte dreptul contractelor.
Furnizarea conţinutului digital
o îndeplinirea acesteia către consumatorul sau o terţă parte care exploatează o
instalaţie fizică sau virtuală ce permite prelucrarea, accesul sau transmiterea
conţinutului digital către consumatorul final şi cu care consumatorul are o relaţie
contractuală;
o furnizarea instantanee, cu excepţia cazului în care părţile recurg la o altă
convenţie;
o furnizarea celei mai recente versiuni disponibile la momentul încheierii
contractului;
o conformitatea furnizării, în cursul unei perioade de timp, cu contractul pe toată
durata de valabilitate a acestuia;
Conformitatea conţinutului digital
o conformitatea conţinutului digital cu promisiunea contractuală;
o considerarea lipsei de conformitate a conţinutului digital, cauzată de instalarea
incorectă în sistemul consumatorului (hardware şi software) din culpa
furnizorului, drept o lipsă de conformitate a conţinutului digital în sine;
o independenţa conţinutului digital de orice drepturi ale terţilor, inclusiv cele bazate
pe proprietatea intelectuală;
43

o dovedirea din partea furnizorului a inexistenţei unei lipse de conformitate – cu
excepţia cazului în care mediul digital al consumatorului nu este compatibil cu
conţinutul digital, – fără o limitarea temporală, conţinutul digital nefăcând
obiectul uzurii fizice;
Drepturile şi obligaţiile consumatorilor
o dreptul la rezoluţiunea imediată a contractului, în cazul în care furnizorul nu
livrează deloc conţinutul digital;
o dreptul la punerea în conformitate a conţinutului digital, într-un termen rezonabil,
fără vreun inconvenient semnificativ şi fără suportarea vreunui cost;
o obligativitatea de a coopera cu furnizorul, în vederea verificării de către acesta a
mediului digital al consumatorului, utilizând mijloacele cel mai puţin invazive din
punct de vedere tehnic, de care dispune furnizorul;
o dreptul la o reducere de preţ sau la rezoluţiunea contractului, în situaţia lipsei de
conformitate din cauze ce derivă din principalele caracteristici funcţionale;
o dreptul de a alege între repararea şi înlocuirea bunului defect;
o neobligativitatea plăţii pentru utilizarea bunurilor înlocuite, în perioada ce a
precedat înlocuirea;
o interzicerea utilizării conţinutului digital, după rezoluţiunea contractului;
Drepturile şi obligaţiile comerciantului
o dreptul la o acţiune în regres, în cazul unui act sau al unei omisiuni din partea unei
persoane, în etapele anterioare tranzacţiilor, ce antrenează răspunderea juridică a
vânzătorului faţă de consumator, pentru lipsa de conformitate;
o rambursarea preţului prevăzut în contract;
o obligaţia de a lua înapoi, pe cheltuiala sa, bunurile defecte şi de a instala el însuşi
noile bunuri sau prin intermediul unui terţ, asigurându-i acestuia costurile;
o obligativitatea asigurării garanţiei, în conformitate cu condiţiile conţinute în
materialele publicitare, în informaţiile precontractuale şi în certificatul de
garanţie;
o interzicerea utilizării datelor şi nici a altor informaţii furnizate de către
consumator, în schimbul conţinutului digital.

Directivele impun Statelor Membre obligaţia să se asigure că există mijloace adecvate şi
eficace pentru a garanta respectarea prezentelor directive precum şi clauza privind caracterul
obligatoriu al normelor de drept în materie de contracte de consum, respectiv faptul că orice
derogare de la cerinţele conţinute în directive care sunt în detrimentul consumatorului nu sunt
obligatorii pentru consumatori.
II. Se recomandă:
În ceea ce priveşte COM(2015) 634 - Propunere de Directivă a Parlamentului European
şi a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conţinut
44

digital, membrii Comisiei pentru afaceri europene, solicită ca în textul COM(2015) 634 final,
să fie reglementate aspectele referitoare la:
 Asigurarea unui nivel de securitate corespunzător schimbului de date cu
caracter personal
 Asigurarea unui nivel de securitate corespunzător plăților online
 Revizuirea periodică a standardelor minime de calitate şi a reglementărilor
tehnice pentru a se asigura conformarea cu cerinţele europene în domeniu
Membrii Comisiei pentru afaceri europene solicită definirea explicită a sintagmei
”produse digitale” care apare în art.3, alin.(2)
Măsuri privind piaţa unică europeană a comunicaţiilor electronice şi de realizare a unui
continent conectat
În cadrul mecanismului de exercitare a controlului parlamentar de către parlamentele naţionale
ale statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la iniţiativele de acte normative europene şi
participarea activa la deciziile luate la nivelul Uniunii, Comisia economică industrii şi servicii şi
Comisia pentru afaceri europene au fost sesizate pentru raport comun asupra Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de stabilire
a unor măsuri privind piaţa unică europeană a comunicaţiilor electronice şi de realizare a
unui continent conectat şi de modificare a Directivelor 2002/20/CE, 2002/21/CE şi
2002/22/CE şi a Regulamentelor (CE) nr. 1211/2009 şi (UE) nr. 531/ 2012 - COM (2013) 627
final - 2013/0012 (COD).
La şedinţele comisiilor au participat reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Administrare şi
Reglementare în Comunicaţii.
Obiectivul general al propunerii constă în realizarea unei pieţe unice pentru comunicaţiile
electronice în beneficiul atât al cetăţenilor şi a întreprinderilor în ceea ce priveşte accesul la
serviciile de comunicaţii electronice, în cadrul Uniunii, fără restricţii transfrontaliere sau costuri
suplimentare nejustificate cât şi al întreprinderilor care furnizează reţele şi servicii de
comunicaţii electronice.
Principalele modificări vizează integrarea pieţei unice, după cum urmează:
- eliminarea barierelor rezultate din diferenţele existente între sistemele de autorizare şi
reglementare cu privire la furnizarea serviciilor. În prezent, o autorizaţie obţinută într-un stat
membru nu este valabilă şi în celelalte state membre;
- asigurarea unei armonizări mai mari referitoare la asigurarea unor condiţii de alocare
previzibile şi calendare coordonate de acces garantate operatorilor de servicii de comunicaţii
mobile;
- garantarea unor niveluri comune ridicate de protecţie a consumatorilor şi a unor condiţii
comerciale comune în cadrul Uniunii, ţinând cont şi de măsurile necesare pentru eliminarea
suprataxelor pentru servicii mobile de roaming şi de acces la internet;
Dezvoltarea unei pieţe noi de servicii trebuie să se bazeze pe o piaţă dinamică şi competitivă,
care să permită investiţiile în infrastructura de nouă generaţie.
Propunerea de regulament este însoţită şi de o recomandare privind condiţii de nediscriminare şi
metode coerente de calcul al costurilor în vederea optimizării mediului de investiţii în bandă
largă.
45

Comisia pentru Afaceri Europene şi Comisia economică industrii şi servicii au analizat
Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI de stabilire a unor măsuri privind piaţa unică europeană a comunicaţiilor
electronice şi de realizare a unui continent conectat şi de modificare a Directivelor
2002/20/CE, 2002/21/CE şi 2002/22/CE şi a Regulamentelor (CE) nr. 1211/2009 şi (UE) nr.
531/ 2012 - COM (2013) 627 final - 2013/0012 (COD) au constat respectarea principiului
subsidiarităţi şi au adoptat, cu majoritate de voturi, raportul cu următoarele amendamente
referitoare la principiul proporţionalităţii şi fond:
- Pentru aplicarea corespunzătoare a principiului subsidiarităţii, apreciem că măsurile
propuse de proiectul de Regulament ar putea fi benefice, de exemplu din perspectiva stimulării
cooperării între statele membre, pe de o parte, şi între acestea şi Comisia Europeană, pe de altă
parte, precum şi din perspectiva unui cadru unic şi unitar pentru autorizarea furnizorilor europeni
de comunicaţii electronice. Totuşi, apreciem că, în fapt, atingerea obiectivelor urmărite prin
proiectul de Regulament s-ar putea realiza, în mod satisfăcător, prin acţiuni individuale ale
statelor membre şi nu printr-o acţiune la nivel european. Această modalitate de
reglementare poate genera transferul discreţionar al puterii de decizie a instituţiilor
naţionale, parte a suveranităţii naţionale, către un alt stat membru, aspect ce, în opinia
autorităţii naţionale de reglementare (ANCOM), nu poate fi acceptat, fiind necesară
protejarea capacităţii statelor membre de a lua decizii şi de a acţiona. Mai mult,
considerăm că gestionarea spectrului este în primul rând o competenţă naţională şi că
extinderea sferei de competenţă a Comisiei în acest domeniu ar putea crea o schimbare
substanţială în balanţa de putere cu statele membre şi autorităţile de reglementare
naţionale.
În ceea ce priveşte proporţionalitatea propunerii legislative cu obiectivul avut în vedere,
apreciem că aceasta nu este întru totul respectată datorită faptului că măsurile propuse creează
obstacole birocratice, poate duce la creşterea costurilor administrative ale autorităţilor naţionale
de reglementare, ale Comisiei Europene şi chiar ale furnizorilor de comunicaţii electronice, poate
genera costuri semnificative de implementare în sarcina furnizorilor. De asemenea, din aceeaşi
perspectivă, precizăm că, aşa cum am detaliat mai sus nu reflectă corespunzător dezvoltările
diferite din statele membre ale Uniunii Europene şi nu stimulează investiţiile, putând
conduce totodată la distorsionarea concurenţei şi la alte consecinţe negative neprevăzute.
Normele referitoare la pieţele de roaming cu ridicata
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr.2, anexat Tratatului
de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire
a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea
13/2008, în vederea elaborării unui raport la Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului(UE) nr. 531/2012 în ceea ce
priveşte normele referitoare la pieţele de roaming cu ridicata - COM(2016) 399 final.
Propunerea de regulament are următoarele obiective:

46

(1) Regulamentul (UE) nr. 531/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului11
introduce o abordare comună a reglementării roamingului în reţelele publice de
comunicaţii mobile în interiorul Uniunii.
(2) În Strategia privind piaţa unică digitală, prezentată de Comisie la 6 mai 201512,
Comisia a considerat că pachetul privind piaţa unică a telecomunicaţiilor, adoptat
prin Regulamentul (UE) nr. 2015/2120 al Parlamentului European şi al Consiliului13,
a reprezentat un prim pas în direcţia eliminării suprataxelor de roaming cu
amănuntul, contribuind astfel la realizarea unei pieţe unice digitale în Uniune.
(3) Regulamentul (UE) nr. 2015/2120 instituie un nou mecanism de stabilire a preţurilor
cu amănuntul pentru serviciile de roaming reglementate în întreaga Uniune, în scopul
eliminării suprataxelor de roaming cu amănuntul fără a provoca denaturări ale
pieţelor interne sau ale pieţelor vizitate.
(4) Eliminarea suprataxelor de roaming cu amănuntul, introdusă prin Regulamentul (UE)
nr. 2015/2120, denumită şi „roaming la preţurile de pe piaţa naţională‖ („Roam Like
At Home‖ - RLAH), este necesară pentru realizarea unei pieţe unice digitale în
întreaga Uniune şi pentru a facilita funcţionarea acesteia. Cu toate acestea,
regulamentul menţionat nu este, în sine, suficient pentru a asigura buna funcţionare a
pieţei de roaming.
(5) Eliminarea suprataxelor de roaming începând cu 15 iunie 2017, astfel cum se prevede
în Regulamentul (UE) nr. 531/2012, este subordonată, aşadar, aplicabilităţii oricărui
act legislativ propus de Comisie care prevede măsuri corespunzătoare în urma
reevaluării pieţelor de roaming cu ridicata.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene formulează următoarele
observaţii:
I. Prezenta propunere de regulament respectă principiile subsidiarităţii şi
proporţionalităţii.
II. Se constată următoarele:
a. România este de acord cu criteriile folosite de Comisie pentru stabilirea tarifelor cu
ridicata: funcţionarea pieţei de roaming cu ridicata ar trebui să le permită
operatorilor să îşi recupereze toate costurile de furnizare de servicii de roaming cu
ridicata reglementate, inclusiv costurile indivize şi comune;
b. Acest lucru ar trebui să menţină stimulentele pentru investiţii în reţelele vizitate şi să
evite orice denaturare a concurenţei interne pe pieţele vizitate, cauzată de
Regulamentul (UE) nr. 531/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iunie 2012 privind
roamingul în reţelele publice de comunicaţii mobile în interiorul Uniunii, JO L 172, 30.6.2012, p. 10.
12 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi
Comitetul Regiunilor intitulată „O strategie privind piaţa unică digitală pentru Europa”, COM(2015)
192.
13 Regulamentul (UE) 2015/2120 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2015 de
stabilire a unor măsuri privind accesul la internetul deschis şi de modificare a Directivei 2002/22/CE
privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de
comunicaţii şi a Regulamentului (UE) nr. 531/2012 privind roamingul în reţelele publice de comunicaţii
mobile în interiorul Uniunii, JO L 310, 26.11.2015, p. 1.
11

47

recurgerea la arbitrajul de reglementare de către operatorii care utilizează măsuri
corective privind accesul la servicii de roaming cu ridicata pentru a concura pe
pieţele naţionale vizitate.
II. Se consideră că:
a. Reglementarea pieţei serviciilor de roaming cu ridicata în vederea introducerii
normelor RLAH (Roam like at home) în Uniune va contribui la atingerea
obiectivului de politică prin care se urmăreşte asigurarea faptului că pieţele
funcţionale oferă acces la infrastructuri foarte performante de bandă largă fără fir,
la preţuri accesibile pe întreg teritoriul Uniunii.
b. Propunerea de Regulament este necesară întrucât neasigurarea unei reglementări
coerente a pieţelor de roaming cu ridicata la nivelul Uniunii ar putea face mult mai
dificilă furnizarea de RLAH (Roam like at home), ţinând seama de riscul crescut de
apariţie a unor disparităţi între costurile cu ridicata suportate în alte state membre şi
veniturile provenite din vânzările cu amănuntul. În schimb, adoptarea unei abordări
comune la nivelul UE ar putea crea condiţiile de reglementare necesare şi ar putea
asigura faptul că pieţele cu ridicata naţionale sprijină obiectivul de eliminare întrun mod sustenabil, în întreaga Uniune, a suprataxelor aplicate serviciilor de
roaming.
c. Ar trebui reduse substanţial tarifele cu ridicata propuse, corespondente serviciilor
de roaming în Uniunea Europeană, în special cele pentru iniţierea de apeluri vocale
şi SMS-uri;
d. Ar trebui identificate soluţii ca un număr cât mai ridicat de operatori de comunicaţii
electronice, îndeosebi cei care nu au o prezenţă pan-europeană, să poată beneficia
în mod efectiv de o modalitate alternativă de tarifare a serviciilor de roaming în
Uniunea Europeană pe piaţa cu ridicata, eventual prin instituirea unor cerinţe de
nediscriminare.‖

48

Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)
În acest mandat au fost organizate mese rotunde pe tema Parteneriatului transatlantic pentru
comerț și investiții. La prima întrunire a fost observată lipsa de transparență, și s-a subliniat
faptul că membri CAE ar trebui să aibă acces la documentele proiectului de acord. Această
solicitare a venit ca urmare a faptului că este un acord care privește nu numai Uniunea
Europeană per total, ci și fiecare țară în parte. Pe de cealaltă parte mesele rotunde organizate au
reprezentat un prilej important pentru a aborda problematica transparenței. Astfel s-a amintit
faptul că în cazul acorului CETA negocierile s-au desfășurat în spatele ușilor închise, și nici
măcar membrii parlamentului european nu au avut acces la documente. Rezultatele discuțiilor nu
s-au lăsat prea mult așteptate: Ministerul Economiei – a amenajat așa-numita ―cameră a
secretelor‖ – o procedură în care parlamentarii români pot consulta, în condiții de
confidențialitate, documentele aflate în negociere între Comisia Europeană și Guvernul SUA,
pentru viitorul TTIP. România este al 12-lea stat UE care a operaționalizat aceasta cameră de
citire deschisă pe principiul <<need to know>> și care permite dialogul între toți partenerii din
toate domeniile‖
Societatea românească trebuie informată asupra beneficiilor acestui tratat și, evident, trebuie
discutat concret pe marginea criticilor și a punctelor slabe care apar într-o astfel de negociere.
Pentru România este importantă nu doar latura economică a acestui tratat, cât mai ales latura
strategică, având în vedere că România este un furnizor de securitate ce apară a doua frontiera
externă a UE ca lungime, adică vecinătatea estică a Uniunii.
Se preconizează o creștere cu 0,25% din PIB pentru România și 0,5% pentru Europa, în cazul
aplicării tratatului. Asta nu înseamnă că nu există voci critice care trebuie ascultate și luate în
considerare în procesul de negociere. În perioada urmatoare, datorită deschiderii Ministerului
Economieie spre o colaborare puternică și amenajarea sălii speciale de lecturare a documentelor
TTIP, parlamentarii vom avea informații mult mai complete. Astfel, se va discuta mai deschis și
mai tranșant despre acordul TTIP, pentru a se clarifica multe dintre îngrijorările societății civile
și nelămuririle mediului de afaceri asupra oportunităților economice.
Parteneriatul Transatlantic (TTIP) este unul dintre cele mai importante acorduri pe care
Uniunea Europeană le negociază în acest moment. TTIP va permite statelor UE, și
României să consolideze relațiile comerciale cu SUA și nu numai. Suntem de părere că nu
trebuie să ratăm șansa semnării acestui acord. Negocierile sunt de durată, iar în acest
moment schimbarea de pe scena politică americană poate avea efecte majore asupra TTIPului.
Din punct de vedere geostrategic este evident că un acord cu Statele Unite nu poate să fie decât
în beneficiul întregii UE și al României, care este principalul furnizor de securitate pentru UE în
regiunea estică, iar prezența, deja, și în baza tratatului NATO, a bazelor americane, a investițiilor
americane nu face altceva decât să contribuie la creșterea economică. De altfel, se preconizează o
49

creștere de 0,5 puncte anual a PIB-ului Uniunii Europene după finalizarea și punerea în practică
a Acordului de liber schimb cu Statele Unite ale Americii. Evident că beneficiul economic vine
și depinde, în primul rând, de capacitatea statului român de a se menține într-o piață mult mai
mare decât piața internă europeană la care se raportează astăzi firmele românești, firmele
existente și, de ce nu, stimularea și altor investiții care să fie subiectul liberului schimb în cadrul
noului acord.
Avantajele clare ale României din punct de vedere economic ar fi eliminarea barierelor tarifare și
netarifare, creșterea exporturilor și a numărului de IMM și crearea de locuri de muncă,
eliminarea vizelor pe termen scurt pentru lucrătorii detaşaţi în interes de serviciu, dezvoltarea
industriei IT și auto, accesul la energie ieftină și tehnologii de ultimă generație. Pe de altă parte,
există dezavantaje care trebuiesc negociate cât mai în avantajul Europei și anume soluționarea
litigiilor între investitori și stat (ISDS), armonizarea standardelor către cele mai restrictive,
protejarea siguranței alimentare și a drepturilor de muncă.
Potrivit Ministerului Energiei – ―Dacă se va încheia capitolul energiei în TTIP, se va elimina
practic embargoul la exportul de țiței impus de SUA către alte țări (cu excepția Canadei și a
Mexicului), se vor simplifica procedurile de export de gaze naturale lichefiate, se vor putea
construi o serie de terminale, inclusiv în Marea Egee, și astfel va crește gradul de securitate
energetică a UE. În același timp, o serie de companii din România care funcționează în sectoare
energointensive, cum ar fi Azomureș, Sidex, Alro, ale căror costuri cu gazul natural și energia au
pondere importantă, ar putea fi afectate semnificativ negativ de acest acord. În sensul că prețurile
la care vor desface produsele s-ar putea sa fie peste prețul unor produse similare de peste
Ocean‖.
Scurt istoric al negocierilor TTIP
În 2013, Uniunea Europeană (UE) şi SUA au lansat negocierile pentru încheierea TTIP.
Prin încheierea TTIP se urmăreşte depăşirea unei abordări clasice de reducere a taxelor vamale şi
de deschidere a pieţelor de investiţii, servicii şi achiziţii publice, prin punerea accentului pe
alinierea regulilor şi a standardelor tehnice ale produselor, acestea reprezentând, la momentul
actual, cea mai importantă barieră a comerţului transatlantic. Se consideră că încheierea TTIP ar
putea constitui un stimulent pentru creşterea comerţului şi a investiţiilor şi ar contribui la o
revenire a creşterii economice şi la o mai mare competitivitate faţă de noii jucători globali.
Până în prezent au avut loc 15 runde de negocieri, în care s-a încercat consolidarea textelor
circulate în ceea ce privește cele trei paliere ale viitorului acord (accesul pe piață; cadrul juridic
de reglementare; reguli). Între aceste runde au avut și au loc discuții la nivel politic (negociator
șef, respectiv comisar pentru Comerț).

50

Șefii negociatori, Cecilia Malmström și Michael Froman, au fost agreat angajamentul deplin al
celor două părți pentru încheierea unui acord cuprinzător, fără mai fi făcută însă o referire la
termenul de finalizare a negocierilor TTIP.
În ceea ce privește modul concret de desfășurare a negocierilor, deși părțile au schimbat
propuneri de texte pe aproape toate capitolele acordului, există un număr redus de documente
consolidate, iar în multe domenii/capitole se mențin diferențe semnificative de viziune între cele
două părți.
Inclusiv pe acest fond, într-o serie de state membre declarațiile critice la adresa TTIP și a
modului de desfășurare a negocierilor au devenit recurente, fiind solicitată chiar și suspendarea
acestora.

51

Politica agricolă
Politica agricolă a UE14 a evoluat în mod considerabil în ultimele decenii, pentru a-i ajuta pe
agricultori să facă față unor noi provocări și pentru a ține cont de schimbările intervenite la nivel
de atitudine publică. Datorită reformelor succesive, agricultorii pot acum să își organizeze
producția în funcție de cererea de pe piață și nu de deciziile luate la Bruxelles.
Cele mai recente reforme, întreprinse în 2013, pun accent pe:



practici agricole mai ecologice
cercetare și difuzarea cunoștințelor
un sistem mai echitabil de sprijinire a agricultorilor
un rol mai important acordat agricultorilor în cadrul lanțului alimentar.

De asemenea, reformele își propun:

să îi ajute pe consumatori să facă alegeri în cunoștință de cauză, cu ajutorul sistemelor
europene de etichetare a calității. Aceste etichete, care indică originea geografică și
utilizarea unor metode sau ingrediente tradiționale (inclusiv organice) contribuie și la
creșterea competitivității produselor agricole europene pe piețele internaționale.
să promoveze inovarea în agricultură și în prelucrarea alimentelor (cu ajutorul
proiectelor europene de cercetare), pentru a crește productivitatea și reduce efectele
asupra mediului, de exemplu prin utilizarea subproduselor și a deșeurilor agricole în
producția de energie
să încurajeze relații comerciale echitabile cu țările în curs de dezvoltare, prin
suspendarea subvențiilor la export pentru produsele agricole și prin facilitarea
exporturilor țărilor în curs de dezvoltare către UE.

Agricultura este unul dintre domeniile de acțiune în care țările UE au convenit să-și pună în
comun atât responsabilitatea, cât și finanțarea publică. Aceasta înseamnă că sprijinul politic și
financiar nu este gestionat de fiecare țară în parte, ci de UE în ansamblu.
Ponderea cheltuielilor agricole în bugetul UE a scăzut foarte mult (de la nivelul record de
aproape 70 % în anii '70 la 38 % în prezent). Această evoluție reflectă atât extinderea celorlalte
responsabilități ale UE, cât și faptul că reformele întreprinse au făcut posibilă realizarea de
economii. Din 2004 și până azi, UE a primit în rândurile sale 13 noi state, fără ca aderarea
acestora să antreneze o creștere a fondurilor alocate agriculturii.
În paginile următoare sunt prezentate câteva propuneri de interes din acest domeniu.

14

https://europa.eu/european-union/topics/agriculture_ro

52

Posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor
alimentare şi furajelor modificate genetic pe teritoriul lor
În cadrul mecanismului de exercitare a controlului parlamentar de către parlamentele naţionale ale statelor
membre ale Uniunii Europene cu privire la iniţiativele de acte normative europene şi participarea activă la
deciziile luate la nivelul Uniunii, Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată pentru RAPORT asupra
Propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce priveşte posibilitatea statelor membre de a restricționa
sau de a interzice utilizarea produselor alimentare şi furajelor modificate genetic pe teritoriul lor COM (2015) 177 final.
Comisia Europeană s-a angajat să reexamineze legislația în domeniu, ceea ce va permite statelor membre
să beneficieze de mai multă libertate în a restricționa sau interzice utilizarea, pe teritoriul propriu, a
OMG- urilor autorizate la nivelul UE în produse alimentare sau în furaje.
Noul sistem ar trebui să permită obţinerea unei majorităţi calificate în favoarea sau împotriva deciziilor de
autorizare a OMG pentru alimente şi furaje.
Noua abordare propusă are drept obiectiv atingerea echilibrului între menţinerea unui sistem de autorizare
la nivelul UE şi libertatea statelor membre de a decide asupra utilizării OMG- urilor pe teritoriul lor.
Va rămâne neschimbat sistemul unitar de evaluare şi autorizare bazat pe dovezi ştiinţifice, cu implicarea
Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) precum şi obligativitatea etichetării OMG,
însă statele membre vor avea posibilitatea să decidă dacă permit sau nu utilizarea unui anumit OMG în
cadrul lanţului alimentar la nivel naţional.
Decizia statului membru de a nu permite utilizarea la nivel naţional a unui anumit OMG va trebui să se
bazeze pe motive legitime, altele decât invocarea riscului pentru sănătatea oamenilor, a animalelor şi
pentru mediu.
Propunerea Comisiei este oarecum similară cu cea referitoare la cultivarea OMG care permite statelor
membre să refuze cultivarea la nivel naţional pe baza „altor factori legitimi”.
Prin urmare, pentru respectarea alegerii democratice şi din motive de coerență, Comisia propune să se
extindă soluția convenită în Directiva (UE) 2015/412 de către Parlamentul European şi de către Consiliu
în ceea ce priveşte cultivarea de OMG-uri şi în cazul produselor alimentare şi furajelor modificate
genetic.
Competențele suplimentare acordate statelor membre în temeiul prezentei propuneri vor viza doar
posibilitatea de a adopta măsuri în conformitate cu Tratatul pentru a restricționa sau interzice utilizarea
OMG- urilor, produselor alimentare şi furajelor modificate genetic pe teritoriul lor după ce aceste produse
au fost autorizate.
Propunerea nu va afecta condițiile procedurale şi substanțiale de autorizare a OMG- urilor şi a produselor
alimentare şi furajelor modificate genetic prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care vor rămâne
valabile pe întregul teritoriu al Uniunii.
Măsurile adoptate de statele membre trebuie să fie compatibile cu piața internă şi în special cu articolul 34
din TFUE, care interzice măsuri cu efect echivalent unor restricții cantitative în ceea ce priveşte libera
circulație a mărfurilor.
Membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au constatat că Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce priveşte
posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare şi
furajelor modificate genetic pe teritoriul lor - COM (2015) 177 final, respectă principiul subsidiarităţii
și al proporționalității.

53

Ca poziţie preliminară, România consideră că fiecare stat membru trebuie să aibă propria politică
cu privire la restricţionarea sau interzicerea, utilizarea OMG -urilor în produsele alimentare şi
furaje.
Pentru formularea unei poziţii definitive, România consideră că sunt necesare clarificări
suplimentare în textul propunerii Comisiei, care trebuie avute în vedere la stabilirea poziţiei
naţionale şi anume:
 Necesitatea definirii clare a termenului „utilizare” deoarece în propunerea Comisiei, acesta
este generic.
 Măsurile trebuiesc să fie justificate și bazate pe motive întemeiate, în conformitate cu
legislația UE. Nu este clar definit în propunerea Comisiei care sunt acești/aceste „altor
factori legitimi/motive legitime” care ar putea fi invocați/invocate de statele membre, precum
şi modul în care se vor putea menţine piaţa internă funcţională şi relaţiile comerciale cu
ţările terţe.
 Trebuie prevăzută obligativitatea pentru statul membru care ia măsura restricționării sau
interzicerii să se conformeze observațiilor Comisiei Europene și ale altor state membre.
 Tipul restricţiilor ar trebui să fie stabilite astfel încât să nu apară efecte negative asupra
pieţei interne şi a competitivităţii sectorului din UE în general
 Trebuie stabilită procedura la nivelul UE în cazul în care un stat membru va transmite
decizia de acceptare, restricţionare sau interzicere a unui OMG.

Stabilirea ratei de ajustare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru plățile
directe în ceea de priveşte anul calendaristic 2016
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr.2 anexat Tratatului
de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire
a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea
13/2008, în vederea elaborării unui raport/proces-verbal pentru Propunerea de Regulament al
Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a ratei de ajustare prevăzute în
Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru plățile directe în ceea de priveşte anul
calendaristic 2016 - COM(2016) 159 final.
Scopul propunerii legislative este de reglementare a mecanismului de disciplină financiară, care
a fost modificat în contextul Reformei Politicii Agricole Comune din anul 2013. Acest
instrument prevede o reducere liniară a cuantumului plăţilor directe acordate fermierilor pentru
crearea unei rezerve, a unui sprijin pentru sectorul agricol în cazul unor crize majore care
afectează producția agricolă şi securitatea alimentară. În acest sens, este necesar ca la începutul
fiecărui an, să se aplice o reducere a plăților directe cu ajutorul mecanismului de disciplină
financiară prevăzut la articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și
monitorizarea Politicii Agricole Comune.

54

În urma examinării, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene a formulat următoarele
observaţii:
1. Constată că Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de
stabilire a ratei de ajustare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru plăţile directe
în ceea ce priveşte anul calendaristic 2016 respectă principiul subsidiarităţii şi al
proporţionalităţii.
2. Menţionează că nivelul plăţilor directe în România este încă sub nivelul plăţilor directe
din celelalte state membre.
3. Recomandă a fi avute în vedere, în contextul crizei de pe piaţa agroalimentară care nu
poate fi imputată sectorului agricol şi care se manifestă la nivel european, găsirea unor soluţii şi
adoptarea unor măsuri europene pentru susţinerea sectoarelor afectate, care să beneficieze de
finanţare comunitară, însă nu prin aplicarea mecanismului de reducere a plăţilor directe.

55

Politica de extindere a Uniunii Europene
Uniunea Europeană de astăzi, cu 28 de state membre este rezultatul unui proces de integrare şi
extindere de peste jumătate de secol, aflat în continuă evoluţie.15
În prezent, Turcia, Republica Macedonia, Muntenegru, Serbia și Albania sunt state candidate.
Negocierile de aderare cu Turcia au început la 3 octombrie 2005. Republica Macedonia a devenit
ţară candidată în decembrie 2005, însă negocierile de aderare nu au început încă. Muntenegru a
devenit stat candidat în decembrie 2010, iar negocierile de aderare au fost deschise la 29 iunie
2012. Serbia a obţinut statutul de stat candidat la 2 martie 2012, iar negocierile de aderare au fost
lansate formal la 21 ianuarie 2014. Albania a obținut statutul de stat candidat la 27 iunie 2014.
Bosnia şi Herţegovina şi-a prezentat cererea de aderare la UE la 15 februarie 2016. La 20
septembrie 2016, Consiliul UE a înaintat Comisiei Europene, spre aviz, această cerere.
Poziţia României: România sprijină o politică a „uşilor deschise‖ pentru statele care au voinţa şi
capacitatea de a îndeplini criteriile agreate de extindere a UE.
La 10 noiembrie 2015, Comisia Europeană a publicat cel mai recent „Pachet anual privind
Extinderea Uniunii Europene‖ care cuprinde „Strategia pentru extinderea UE‖, precum şi
rapoarte de progres pentru fiecare dintre statele candidate şi potenţialii candidaţi. Pachetul a
reprezentat primul exerciţiu de acest tip al actualului colegiu al Comisiei Europene.
Documentul a evaluat progresele din ultimul anul 2014 şi stadiul actual al pregătirilor pentru
aderare în ceea ce priveşte statele candidate (Turcia, Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei/FRIM, Serbia şi Albania) şi potenţialii candidaţi (Bosnia şi Herţegovina/BiH şi
Kosovo*16), precum şi recomandările în vederea avansării procesului de apropiere de UE.
Comunicarea, prima de acest tip a actualului Colegiu, este văzută ca o strategie pe termen mediu
privind politica de extindere pe durata mandatului Comisiei.
Acest document a propus o abordare inovatoare din punct de vedere metodologic, menită să
crească transparenţa evaluărilor şi, în aceeaşi măsură, să ofere o direcţie strategică şi obiective
clare pentru statele care fac obiectul raportului. De asemenea, s-a urmărit o enunţare mai clară
din partea Comisiei a aşteptărilor concrete cu privire la performanţele candidaţilor, în procesul de
aderare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
Se arată că accentul în cadrul politicii de extindere va fi plasat, în perioada următoare asupra
chestiunilor fundamentale (fundamentals first), aşa cum a fost cazul şi în anii precedenţi. Între
aspectele prioritare se numără statul de drept, drepturile fundamentale, reforma administraţiei
publice, dezvoltarea economică şi competitivitatea. Chestiunile fundamentale sunt considerate
complementare şi indivizibile. În paralel, un accent suplimentar va fi plasat asupra respectării de
către parteneri a valorilor fundamentale ale Uniunii. Se menţine „Noua Abordare‖ agreată în
2012 asupra capitolelor 23 - justiţie şi drepturi fundamentale şi 24 – justiţie, libertate, securitate,
in sensul unei atentii prioritare acordate acestora, pe întreaga durată a procesului de negociere.

15

https://www.mae.ro/node/1530

“această desemnare nu afectează poziţiile referitoare la statut şi este în linie cu Rezoluţia Consiliului de Securitate 1244/1999 şi avizul
consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie referitor la declaraţia de independenţă a Kosovo”.
16

56

În paralel, pentru a echilibra tonalitatea, Pachetul reiterează mesajul privind perspectiva
europeană neechivocă de care continuă să beneficieze toţi partenerii incluşi în procesul de
extindere, precum şi faptul că procesul extinderii este o investiţie în securitatea şi prosperitatea
Europei, care are un rol transformator asupra partenerilor.
Sunt reflectate evoluţiile în domeniul economic, şi anume faptul că statelor
candidate/potenţialilor candidaţi li se solicită prezentarea anuală a unor Programe economice de
Reformă (ERPs), similare celor pe care trebuie să le elaboreze statele membre UE.
În contextul noilor provocări rezultate din criza migraţiei, sunt introduse referiri detaliate la criza
migranţilor şi maniera în care aceasta s-a reflectat asupra Balcanilor de Vest şi Turciei. Este
amintit Planul comun de Acţiune agreat în acest domeniu cu Turcia, precum şi faptul că
implementarea acestuia ar putea contribui la procesul de liberalizare progresivă a vizelor pentru
cetăţenii turci.
În cadrul Strategiei şi al rapoartelor individuale, COM trece în revistă progresele realizate în
perioada de referinţă. Constată ritmul lent al negocierilor de aderare cu Turcia. Contextul crizei
migraţiei a oferit Turciei oportunitatea redinamizării procesului de integrare europeană. Astfel, la
14 decembrie 2015, Turcia a deschis capitolul 17 – Politica Economică şi Monetară şi sunt în
proces de revizuire de către Comisie documentele pregătitoare pentru deschiderea altor capitole
de negocieri. Muntenegru, statul cel mai avansat (a deschis negocierile de aderare în 2012), a
continuat ritmul reformelor, iar obiectivul următor este trecerea la etapa obţinerii de rezultate
tangibile în domeniul justiţiei, combaterii corupţiei şi crimei organizate. Serbia a înregistrat în
2015 progrese considerate importante, permiţând deschiderea efectivă a primelor capitole de
negocieri. La 14 decembrie 2015 au fost deschise capitolele 32- control financiar şi 35 - chestiuni
diverse (formal, negocierile de aderare au fost lansate în ianuarie 2014). Albania va continua
procesul de îndeplinire a reformelor prioritare necesare luării deciziei de deschidere a
negocierilor de aderare (este candidat la aderare din iunie 2014). Bosnia-Herţegovina a făcut un
pas important în apropierea de UE prin intrarea în vigoare a Acordului de Stabilizare şi Asociere
la 1 iunie 2015, iar entitatea Kosovo a semnat ASA la 27 octombrie 2015. Este notat, la fel ca şi
anul trecut, impasul procesului de aderare al FRIMacedonia pe fondul crizei politice prelungite,
iar recomandarea de deschidere a negocierilor de aderare este reluată de o manieră condiţionată,
funcţie de progresele efective în soluţionarea crizei politice interne şi aplicarea reformelor (în
2016, COM urmează să facă o evaluare a progreselor).
Comisia pentru Afaceri Europene şi Comisia pentru politică externă au analizat COM(2015) 611
final În şedinţa din 16 februarie 2016.
În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost doamna senator Anca Daniela
BOAGIU.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene şi Comisia pentru politică externă au
hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea unei Opinii, cuprinzând următoarele observaţii:
I. Au constatat că:
a. Situaţia în care se află statele - candidate, în contextual provocărilor actuale - criza
refugiaţilor, securitatea energetică, securitatea teritorială ca urmare a expansivităţii
vecinului de la Est. În timp ce pe teritoriul Turciei se află un număr mare de imigranţi –
peste 2 milioane, fluxuri importante au traversat teritoriile Serbiei, Fostei Republici
Iugoslave a Macedoniei. În raport cu această provocare, UE a afirmat necesitatea unei
cooperări întărite cu statele candidate dublată de un ajutor financiar substanţial.
57

b. O abordare inovatoare din punct de vedere metodologic, menită să crească transparenţa
evaluărilor şi, în aceeaşi măsură, să ofere o direcţie strategică şi obiective clare pentru
statele care fac obiectul raportului.
c. O enunţare mai clară din partea Comisiei a aşteptărilor concrete cu privire la
performanţele candidaţilor, în procesul de aderare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen
lung.
d. Accentul pus pe chestiunile fundamentale („fundamentals first”), statul de drept,
drepturile fundamentale, reforma administraţiei publice, dezvoltarea economică şi
competitivitatea.
e. Menţinerea „Noii Abordări‖ agreate în anul 2012 asupra Capitolelor 23 - justiţie şi
drepturi fundamentale şi 24 – justiţie, libertate, securitate, in sensul unei atenţii prioritare
acordate acestora, pe întreaga durată a procesului de negociere.
II. Au recomandat:
a. Reiterarea mesajului privind perspectiva europeană neechivocă de care continuă să
beneficieze toţi partenerii incluşi în procesul de extindere. Statele candidate şi potenţialii
candidaţi au nevoie mai mult ca oricând de un mesaj politic de sprijin din partea Uniunii, în
direcţia avansării procesului de extindere, aspect cu atât mai important pe fondul crizelor
complexe din vecinătatea Uniunii Europene, în mod deosebit criza migraţiei, care a afectat
în mod direct Balcanii de Vest şi Turcia. Aceste provocări necesită din partea Uniunii un
răspuns angajant, coerent şi solidar.
b. Reconfirmarea importanţei acordate politicii de extindere, ca instrument politic al Uniunii
care a contribuit şi contribuie nemijlocit la promovarea păcii, securităţii, stabilităţii şi
prosperităţii in Europa, precum şi a puterii sale transformatoare în ceea ce priveşte
schimbările democratice, politice, economice şi sociale din statele candidate sau aspirante
la UE.
c. Enunţarea mai clară din partea Comisiei a aşteptărilor concrete cu privire la performanţele
candidaţilor în procesul de aderare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
d. O abordare conjugată din punct de vedere politic, la nivelul Comisiei, care să se regăsească
în politica naţională a statelor membre care au în vecinătate state candidate sau posibil
candidate. În acest sens, România sprijină eforturile făcute de Republica Moldova cu
privire la parcursul său european.
În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea
unei Opinii la Comunicarea Comisiei Către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic
şi Social European şi Comitetul Regiunilor „Strategia de extindere‖- COM(2015) 611 final, în
concordanţă cu evaluările membrilor, incluse în prezentul raport.
Poziţia României privind EXTINDEREA-Parteneriatul Estic - Balcanii de Vest si
MOLDOVA
România rămâne o susținătoare a extinderii, deschisă tuturor statelor care sunt hotărâte și
capabile să respecte criteriile de aderare. Îndeplinirea tuturor condiționalităților rămâne
elementul central care determină ritmul avansării fiecărui candidat în procesul de aderare.
Progresele în reforma justiției, luptă împotrivă corupției și a crimei organizate, libertatea de
58

exprimare și libertatea presei, întărirea cooperării regionale și potențialii candidați în domeniul
respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale rămân esențiale în procesul
de evaluare.
Prin urmare, România, ca stat membru al Uniunii Europene care are frontiere directe cu unele
din statele partenere și deschidere spre regiunea extinsă a Mării Negre, este profund interesată de
realizarea, în vecinătatea estică, a unui spațiu comun de securitate, stabilitate democratică și
progres economico-social, fiind o sustinătoare a Parteneriatului Estic și considerând că această
initiativă contribuie la proiectarea unui climat de stabilitate și securitate în vecinătatea estică.
Implicarea României în cadrul Parteneriatului Estic vizează creșterea calitativă a nivelului
relațiilor Uniunii Europene cu statele răsăritene, în susținerea apropierii acestora de valorile și
normele UE.
Extinderea este benefică pentru statele membre nu numai prin faptul că UE devine un actor mai
mare pe scenă globală, ci și prin reducerea amenintărilor de instabilitate la granițele Uniunii.
Republica Moldova –UE
România sprijină în mod constant și a susținut, atât prin eforturi diplomatice, cât și prin asistentă
tehnică, parcursul european al R. Moldova.
Republică Moldova este principalul beneficiar al asistenței pentru dezvoltare oferite de România
(cca. 30% din total: în 2012 –cca. 830.000 euro)
România consideră că ritmul bun al negocierilor de aderare cu Muntenegru, perspectivă avansării
parcursului european al Serbiei, odată cu îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare sunt evoluții
care atesta menținerea interesului pentru continuarea procesului de extindere în Balcanii de Vest,
contribuind la întărirea viabilității și credibilității proiectului european.
Croația este a doua tară din fostă Iugoslavie care se alătură Uniunii, după aderarea Sloveniei în
2004. Aderarea Croației este un pas important în proiectul istoric de integrare în UE a tărilor din
Balcanii de Vest,
CAE RO senat – se implică în transferul de expertiză către statele în curs de aderare și cu
parcurs european (exp. Muntenegru și Moldova), în acest sens CAE RO Senat și Comisiile de
Integrare Europena din Parlamentele celor 2 state au avut dezbateri în cadrul unor întâlniri
bilaterale, referitoare la modalitățile în care poate fi realizat transferul de expertiză între România
(că stat nou membru) și state candidate și în curs de aderare. În consecință, CAE RO Senat a
transmis documente informative Comisiilor de Integrare europeană din cele 2 state cuprinzând
detalii referitoare la sistemul de management al fondurilor europene și în ceea ce privește relația
dintre Guvern și Parlament în domeniul Afacerilor Europene.

59

Politică economică europeană
În domeniile ce țin de politica economică europene au fost analizate mai multe propuneri
legislative și comunicări ale Comisiei Europene. În această categorie se regăsesc propuneri
privind finalizarea uniunii bancare, Semestrul European și Fondul European de Investiții
Strategice.
Politica economică vizează o creștere constantă a economiei și crearea de noi locuri de muncă în
UE. Ea abordează provocări pe termen scurt și lung în domenii ca finanțele publice,
dezechilibrele macroeconomice și competitivitatea, dar și impactul tendințelor pe termen lung, în
cazul unor fenomene precum îmbătrânirea populației și globalizarea.17
În paginile următoare sunt prezentate câteva propuneri de interes din acest domeniu.
Finalizarea Uniunii Bancare
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată cu raport la Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi
Social European şi Comitetul Regiunilor „Către finalizarea Uniunii bancare” – COM
(2015) 587 final, în şedinţa din data de 23 februarie 2016.
Această Comunicare prezintă propunerile Comisiei Europene de a institui un sistem comun de
garantare a depozitelor pentru Uniunea bancară, bazat pe o abordare de tip „reasigurare‖, care se
va transforma progresiv, după un număr de ani, într-un sistem de asigurare completă. Statele
membre ar trebui, de asemenea, să demareze lucrările în vederea consolidării mecanismului de
finanţare punte convenit pentru Fondul unic de rezoluţie (FUR) şi să elaboreze un mecanism
comun de protecţie fiscală.
Aceste măsuri destinate finalizării Uniunii bancare se înscriu în contextul eforturilor de
consolidare a UEM. Toate aceste măsuri atenuează legătura dintre bănci şi entităţile suverane din
diferitele state membre, datorită partajării riscurilor între toate statele membre care fac parte din
Uniunea bancară. Ele favorizează astfel realizarea obiectivului principal al Uniunii bancare.
În urma examinării din 7 martie 2016, Senatul a adoptat o Opinie cu următoarele observaţii:
I. Se apreciază eforturile depuse de Comisia Europeană în cadrul implementării planului
pentru consolidarea Uniunii economice şi monetare (UEM), finalizarea Uniunii bancare fiind un
element indispensabil al planului respectiv.
II. Se constată:
a) în România, resursele Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar – FGDB
(care includ şi resursele fondului de restructurare) acoperă la data de 30 septembrie 2015
aproximativ 3,78% din valoarea depozitelor acoperite, nivel foarte bun comparativ cu alte state
membre (de ex. Spania, Italia, Grecia) sau cu nivelul minim de 0,8% propus de Comisia
Europeană a fi atins în 2024. Pentru statele membre care au scheme de garantare consolidate,
cum este cazul României, împărţirea riscurilor la nivelul EDIS nu constituie un avantaj până la
17

http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/index_ro.htm

60

conformarea de către celelalte scheme de garantare DGSD privind nivelul ţintă al resurselor
acestora;
b) având în vedere fragmentarea pieţelor europene la nivel bancar şi discrepanţele
înregistrate la nivelul Uniunii Economice şi Monetare din punct de vedere al rezilienţei
schemelor naţionale de garantare, trebuie subliniată necesitatea revizuirii exhaustive a
metodologiei de contribuţii bazate pe risc;
c) este necesară clarificarea modului în care vor fi calculate contribuţiile la EDIS potrivit
propunerii de regulament. În ceea ce priveşte calculul contribuţiilor în funcţie de risc, o instituţie
de credit care are o pondere de risc mai ridicată în statul membru din care face parte ar putea
avea o pondere de risc mult mai redusă raportat la nivel european. Prin urmare, în etapa de
coasigurare a EDIS, atunci când o mare parte din riscuri rămâne tot la SGD naţională, profilul de
risc al băncii ar trebui calculat prin raportare la sistemul bancar naţional.
d) reducerea opţiunilor şi discreţiilor naţionale va îmbunătăţi comparabilitatea şi va asigura
un cadru de acţiune mai larg, însă este nevoie să fie identificate acele situaţii şi condiţii în care se
impune păstrarea unui regim care să asigure echilibrul între necesitatea de uniformizare şi cea de
aplicare a regulilor UE în context naţional.
III. Se recomandă:
a) având în vedere diferenţele majore între nivelurile de risc prezente ale sistemelor
bancare naţionale şi imposibilitatea implementării dezideratului uniformizării acestora într-un
termen rezonabil (termenul operaţionalizării EDIS), este oportună reglementarea explicită în
cadrul regulamentului UE a unui mecanism de protejare a construcţiei EDIS, care să asigure că
sistemele bancare naţionale stabile, cu SGD finanţate şi funcţionale, nu vor fi negativ afectate;
b) este necesară o analiză atentă a implicaţiilor din perspectiva drepturilor şi obligaţiilor
impuse instituţiilor de credit participante, SGD-urilor naţionale şi autorităţilor naţionale
desemnate. Trebuie clarificate aspectele referitoare la dispoziţiile ce reglementează situaţia în
care cooperarea strânsă a unui stat membru din afara zonei euro este suspendată sau încetează
(art. 4), situaţie în care dreptul la rambursarea către SGD naţională a resurselor cu care au
contribuit la EDIS instituţiile de credit participante este limitat la suma care i-ar fi necesară SGD
naţională pentru a atinge două treimi din nivelul ţintă prevăzut de DGSD (astfel, pentru
România, dacă Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar rămâne finanţat peste
minimul prevăzut de DGSD şi Regulamentul în discuţie, s-ar putea ajunge inclusiv în situaţia în
care nu s-ar recupera nicio contribuţie). În plus, în cadrul aceloraşi dispoziţii sunt introduse şi
alte limitări sensibile care ţin de resursele disponibile ale EDIS – în situaţia în care la ieşirea din
mecanismul de cooperare strânsă, resursele disponibile ale EDIS sunt mult diminuate, se poate
ajunge la situaţia nerecuperării sumelor cuvenite, chiar dacă respectivul stat membru nu a
beneficiat de nicio sumă de la EDIS pe perioada participării;
c) mutualizarea contribuţiilor de la SGD naţionale ar fi echitabilă numai după atingerea
unui nivel minim uniform al resurselor acumulate de SGD naţionale, în condiţiile în care, în
prezent, la nivel SGD naţionale există discrepanţe majore privind nivelul resurselor acumulate, în
contextul tranziţiei la noile cerinţe europene în materie;
61

d) realizarea unui studiu de impact cantitativ la nivel european, ţinând cont de anumite
scenarii de stress-test sau de simulare de criză financiară la nivelul unor sisteme bancare mai
puţin solide, care să determine capacitatea EDIS, inclusiv prin prisma nivelului ţintă al resurselor
propus, de a menţine stabilitatea financiară la nivelul Uniunii Economice şi Monetare şi lipsa de
influenţă asupra celorlalte sisteme bancare participante. Există riscul ca din cauza complexităţii
interacţiunilor sistemelor bancare europene, în cazul unei crize financiare severe într-un stat
membru, mutualizarea riscurilor prin EDIS să conducă la efecte nedorite şi la nivelul celorlalte
sisteme bancare din Europa, prin fenomenul de contagiune.
IV. Se atrage atenţia:
Uniunea Bancară Europeană este concepută astfel încât să mutualizeze riscurile băncilor în
cadrul Zonei Euro şi să reducă, pe termen lung cel puţin, necesitatea intervenţiei bugetelor
publice pentru depăşirea situaţiilor de criză. Integrarea suplimentară a sistemelor bancare din
aceste state membre diminuează efectele negative ale construcţiei sistemului monetar european,
bazat pe o monedă comună, nu pe o monedă unică.
Totuşi, în Uniunea Europeană există state care nu sunt încă membre ale Zonei Euro,
precum şi state care au aderat având o clauză de neparticipare la sistemul monetar. Prin
reglementările actuale se instituie o Uniune cu mai multe viteze, ceea ce nu este de dorit, ca
principiu general.
România îşi exprimă îngrijorarea cu privire la efectele economice ale acestor reglementări
şi la reacţia propriului sistem bancar în virtutea unor trăsături specifice. Sistemul bancar este
stabil, cu indicatori generali peste normele introduse în reglementările actuale, dar funcţionează
în contextul unui grad înalt de “euroizare” al economiei şi a unei ponderi foarte ridicate a
capitalului din zona euro în structura acţionariatului din sectorul bancar. Aceste trăsături îl fac
extrem de reactiv la orice eveniment negativ apărut în sistemele bancare din Zona Euro fără
beneficiul solidarităţii create prin mecanismele unice ale Uniunii Bancare Europene.

Semestrul European
Semestrul european 2016: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele
structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele
bilanțurilor aprofundate18
La ședința din data de 14 septembrie, Comisia pentru Afaceri Europene a constatat că la debutul
Semestrului european 2016, Comisia Europeană a publicat Raportul privind mecanismul de
alertă pentru 2016, care reprezintă primul pas al procedurii privind dezechilibrele
macroeconomice. Raportul recomandă realizarea unor bilanţuri aprofundate pentru 18 state
membre (printre care şi România) care să evalueze dacă statele membre se confruntă cu

18

COM(2016) 95 final.

62

dezechilibre macroeconomice şi nivelul de gravitate al acestora; ele au fost publicate la 26
februarie 2016 ca parte a Rapoartelor de ţară.
Comisia a concluzionat că şase SM nu se confruntă cu dezechilibre în timp ce douăsprezece SM
se confruntă cu dezechilibre sau cu dezechilibre excesive.
Rezultatul bilanțurilor aprofundate pentru 2016 (categorii simplificate)
Nu există dezechilibre

BE, EE, HU, AT, RO, UK

Dezechilibre*

DE, IE, ES, NL, SI, FI, SE

Dezechilibre excesive*

BG, FR, HR, IT, PT, CY

*Categoriile „dezechilibre‖ și „dezechilibre excesive‖ implică o monitorizare specifică, ce trebuie modulată în funcție de
gravitatea provocărilor.

În ceea ce priveşte obiectivele Strategiei Europa 2020, Comisia a ajuns la concluzia că este
probabil ca majoritatea SM să îşi îndeplinească obiectivele în materie de reducere a emisiilor,
energii din surse regenerabile şi eficienţă energetică. De asemenea, UE este pe calea cea bună în
ceea ce priveşte obiectivele în materie de educaţie (17 SM şi-au atins deja obiectivele privind
părăsirea timpurie a şcolii, iar 12 SM şi-au atins obiectivele privind rata de absolvire a
învăţământului terţiar). Situaţia ocupării forţei de muncă s-a îmbunătăţit în aproape toate SM.
Persistă anumite probleme în ceea ce priveşte atingerea obiectivului de combatere a
sărăciei; totuşi, cele mai recente tendinţe sunt mai favorabile, deoarece numărul persoanelor
expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială pare să fi scăzut în peste jumătate din SM.
Conform Comisiei Europene, România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice,
însă există riscuri legate de stocul ridicat al pasivelor externe nete, de vulnerabilităţile sectorului
bancar şi de o politică fiscală prociclică, alături de o creştere semnificativă a salariilor. În
contextul consolidării redresării, pasivele externe nete au scăzut faţă de nivelul ridicat înregistrat
anterior. Au fost majorate salariile din sectorul public şi salariul minim şi au fost puse în aplicare
reduceri fiscale. Acest lucru prezintă riscul ca politica bugetară să devină prociclică.
În acest context, România consideră evaluarea Comisiei din cadrul Raportului de ţară
corectă şi obiectivă şi apreciază decizia Comisiei conform căreia, în 2016, România nu se
confruntă cu dezechilibrele macroeconomice.
PROGRESE ÎN DIRECȚIA ÎNDEPLINIRII OBIECTIVELOR STRATEGIEI EUROPA 2020

Obiectivele Strategiei
Europa 2020 pentru UE
1. Mărirea ratei de ocupare a
populației în vârstă de 20-64 de
ani la cel puțin 75 %
2. Creșterea la 3 % din PIB a
investițiilor cumulate ale

Date din 2010
68,6 %

1,93 %

Cele mai recente date
disponibile
69,2 % (2014)
70,5 % (al treilea
trimestru din 2015)
2,03 % (2014)

În 2020, pe baza
tendințelor recente
Atingerea țintei este
improbabilă
Atingerea țintei este
improbabilă

63

sectoarelor public și privat în
C&D
3a. Reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră cu cel puțin
20 % față de nivelurile din 1990
3b. Mărirea ponderii energiei
regenerabile în consumul final
de energie la 20 %
3c. Urmărirea unei creșteri a
eficienței energetice cu 20 %

4 a. Reducerea ratelor de
părăsire timpurie a școlii la mai
puțin de 10 %
4b. Creșterea la cel puțin 40 %
a proporției absolvenților de
învățământ terțiar în rândul
populației cu vârsta de 30-34 de
ani
5. Scăderea cu cel puțin 20 de
milioane a numărului de
persoane expuse riscului de
sărăcie și excluziune socială

Reducere de
14,3 %

Reducere de 23 % (2014)

Atingerea țintei este
probabilă

12,8 %

16 % (2014)

Atingerea țintei este
probabilă

Creștere de 5,6 %
(pentru consumul
de energie
primară)
13,9 %

Creștere de 15,7 %
(2014)

Atingerea țintei este
probabilă

11,2 % (2014)

Atingerea țintei este
probabilă

33,8 %

37,9 % (2014)

Atingerea țintei este
probabilă

Creștere de
1,4 milioane
(comparativ cu
anul de referință
2008)

Creștere de 4,5 milioane
(2014)

Atingerea țintei este
improbabilă

Fondul European de Investiţii Strategice
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată pentru raport cu Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul european de
investiţii strategice şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 şi (UE) nr.
1316/2013 - COM (2015) 10 final şi cu Proiectul de buget rectificativ nr. 1 la bugetul
general UE care însoţeşte Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului privind Fondul european pentru investiţii strategice şi de modificare a
Regulamentelor (UE) nr 1291/2013 şi nr. 1316/2013 COM (2015) 11 final în ședința din 3
martie 2015.
Prin aceste documente europene se înfiinţează Fondul European pentru Investiţii
Strategice (FEIS), prin Acord între Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii. Statele
membre, băncile naţionale de dezvoltare sau agenţiile publice controlate sau deţinute de
instituțiile publice, dar şi entităţi ale sectorului privat pot deveni părţi ale acordului dacă decid să
contribuie la capitalul fondului. Obiectivele generale se referă la: dezvoltarea infrastructurii în
domeniile transport, energie, infrastructură digitală; educaţie şi formare, sănătate, cercetare şi
dezvoltare, tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, inovare; energie regenerabilă, eficienţă
64

energetică şi eficienţa resurselor; proiecte infrastructură în domeniile sociale, sprijin financiar
pentru întreprinderi cu până la 3000 angajaţi. Sursele de finanţare sunt bugetul UE garanţii de 16
mld Euro disponibili la data intrării în vigoare a regulamentului şi surse ale Băncii Europene de
Investiţii — 5 mld Euro. Efectul multiplicator preconizat va fi de 1:15, cu mobilizarea a peste
315 mld Euro.
În examinării, Comisia pentru Afaceri Europene a formulat o Opinie în care:
• Își exprimă încrederea în efortul inter-instituţional comun, bine coordonat, în
următoarea perioadă pentru a asigura structura finală care să promoveze investiţiile UE,
proiectele care care să genereze creşterea.
• Noile proiecte de investiţii trebuie să contribuie la reducerea disparităţilor de dezvoltare
între statele membre şi între regiuni, chiar între regiuni ale aceluiaşi stat. Totodată, este important
ca noul Plan de Investiţii pentru Europa să determine o distribuţie echilibrată în UE a noilor
investiţii, luând în considerare specificităţile şi interesele statelor membre.
• Deşi criteriile de selecţie vor permite selecţia celor mai performante proiecte cu un nivel
ridicat de multiplicare, trebuie asigurată dezvoltarea tuturor statelor membre. Pentru ca Planul de
Investiţii finanţate din Fondul European de Investiţii Strategice să fie un succes, trebuie să
asigure oportunităţi reale pentru întreaga UE şi din acest punct de vedere, trebuie să asigure
condiţii egale de competitivitate şi o marjă de manevră la dispoziţia statelor membre şi a
companiilor lor.
• Sunt necesare reguli transparente pentru crearea portofoliului de proiecte care vor fi
promovate Prin Planul de Investiţii. Este necesară clarificarea aspectelor de interes privind cotele
şi posibilităţile de co-finanţare a proiectelor eligibile şi a rolului statelor membre în acest proces.
La data de 1 noiembrie 2016, a fost analizată propunerea de Regulament al
Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr.
1316/2013 și (UE) 2015/1017 în ceea ce privește prelungirea duratei Fondului european
pentru investiții strategice și introducerea unor îmbunătățiri tehnice ale fondului și ale
Platformei europene de consiliere în materie de investiții COM(2016) 597 final
Propunerea de regulament stabileşte cadrul legislativ necesar pentru prelungirea Fondului
european pentru investiții strategice (FEIS) până la sfârşitul actualului cadru financiar
multianual. FEIS a fost instituit pentru o perioadă inițială de trei ani, cu scopul mobilizării unor
investiții de minimum 315 miliarde EURO. Având în vedere succesul FEIS, Comisia s-a angajat
să dubleze FEIS, atât în ceea ce privește durata, cât și în ceea ce privește capacitatea financiară.
În perioada actualului cadru financiar multianual, prelungirea legală a FEIS ar trebui să atragă
investiţii în valoare totală de cel puțin 500 de miliarde de euro până în 2020.
În ceea ce privește selectarea proiectelor, Comisia Europeană își propune mai multă
concentrare asupra proiectelor care contribuie la îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale Uniunii
stabilite în cadrul Conferinței de la Paris (COP 21) precum și susținerea ideii unei acoperiri
geografice mai ample a FEIS, urmând a se acorda o atenție deosebită proiectelor de
interconectare energetică și proiectele din domeniul eficienței energetice. În plus, propunerea
prevede că ar trebui să se evite acordarea de sprijin din FEIS pentru autostrăzi, cu excepția
65

cazului în care este necesar pentru sprijinirea investițiilor private în transporturi în țări
beneficiare ale fondurilor de coeziune sau în proiecte de transport transfrontaliere care implică
cel puțin o țară beneficiară a fondurilor de coeziune. Propunerea prevede, de asemenea,
includerea în obiectivele generale eligibile pentru sprijin din FEIS a agriculturii, a pescuitului și
a acvaculturii. În plus, o pondere mai mare a finanțării va fi direcționată spre IMM-uri: 40% din
creșterea capacității de a-și asuma riscuri a FEIS ar trebui direcționată spre creșterea accesului la
finanțare al IMM-urilor. COM(2016) 597 final respectă principiul subsidiarității și al
proporționalității.

66

Politica în domeniul energiei
Energia a fost parte componentă a procesului de integrare europeană încă de la început. Tratatul
privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (1951) şi Tratatul Euratom privind
instituirea unei Comunităţi Europene a Energiei Atomice (1957) se concentrau pe două dintre
cele mai importante surse de energie, cărbunele şi energia nucleară. Ulterior, importanţa crescută
a petrolului, a gazelor naturale şi a energiei electrice a reuşit să menţină energia în topul agendei
economice şi politice a Comunităţii, conducând la o creştere a activităţii de reglementare la nivel
comunitar în vederea creării unei pieţe energetice europene şi a elaborării treptate a unei politici
energetice la nivelul UE.19
Organizarea pieţei energiei
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată, conform Protocolului (nr.1) anexat Tratatului
de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire
a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea
13/2008, cu raport pentru documentul non-legislativ COM (2014) 340 final.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene a considerat următoarele:
Ca poziţionare generală, din perspectiva României, pentru a atinge obiectivele de
decarbonizare, sectorul energetic va trebui să sufere o transformare profundă care va necesita
investiţii uriaşe, ceea ce presupune identificarea, în perioada următoare, inclusiv la nivelul UE, a
instrumentelor şi mecanismelor de piaţă care să îmbunătăţească mediul de afaceri şi
predictibilitatea pentru investitori.
Pentru România, obiectivul de finalizare a pieţei interne a energiei înseamnă, pe termen mediu şi
lung:
 dezvoltarea infrastructurii energetice,
 asigurarea unor preţuri accesibile pentru consumatori,
 menţinerea competitivităţii industriei,
 creştere economică şi creare de locuri de muncă.
Există întârzieri nedorite în conectarea României la reţelele de transport de pe piaţa europeană
atît pentru energia electrică cât şi pentru gaze naturale.
Infrastructura de transport energie electrică şi gaze naturale trebuie să dezvolte - în cel
mai scurt timp posibil - culoare de transport de gaze naturale care să asigure atât gradul
necesar de inter-conectivitate la nivel european, cât şi un potenţial suficient de transport al
gazelor naturale pentru valorificarea resurselor din pieţele autohtone şi din cele regionale.
Este de asemenea necesar să se asigure inter-conectivitatea magistralelor de transport al
energiei electrice, atât intra comunitar cât şi extra comunitar.
Numai o solidaritate europeană reală poate asigura o reducere a dependenţei faţă de Rusia,
problema cheie a UE, dar ceea ce trebuie evaluat de acum încolo este opţiunea pentru un raport
sustenabil între propriile resurse energetice ale Statelor Membre şi cele presupus comunitare.
Planificarea acţiunii pentru susţinerea Uniunii Energetice readuce în atenţie faptul că securitatea
energetică reprezintă un concept complex, politic, tehnic, economic, comercial şi social. Ca o
axiomă, securitatea energetică absolută nu există. Ea presupune doar asigurarea necesarului de
19

https://www.mae.ro/node/1624

67

consum, sub aspectul accesibilităţii (inclusiv la surse noi de aprovizionare) şi cel al
disponibilităţii, respectiv al garantării pe termen lung a continuităţii livrărilor.
Trebuie să se ţină cont de noua situaţie geopolitică creată de Rusia pe continent iar în acest
context:
- Uniunea Europeană trebuie să-şi protejeze interesele;
- România insistă asupra menţinerii libertăţii fiecărui stat membru de a-şi alege
mix-ul energetic naţional, existând riscul stabilirii unui mix energetic european unic, care
va crea mari probleme centralelor şi industriei mineritului;
- România susţine energia nucleară, demers în care mai sunt angajate şi alte State
Membre precum Ungaria, Cehia si, de asemenea, sprijinirea producătorilor de energie
regenerabilă şi nuclear;
- Referitor la resursele energetice din surse regenerabile, creşterea ponderii
acestora în consumul UE poate reprezenta o oportunitate pentru sectorul energetic
European, cu perspective importante inclusiv în ceea ce priveşte exportul.
România apreciază că se impune necesitatea corelării vitezei şi volumului de dezvoltare al
sectorului regenerabilelor pe plan european odată cu consolidarea şi modernizarea reţelelor, în
aşa fel încât preţul energiei electrice pentru consumatori să rămână suportabil, să se menţină
competitivitatea şi să se evite relocarea industriei. Sunt necesare scheme de ajutor în vederea
atingerii acestor obiective.
- Constituirea pieţei unice europene şi, implicit, o politică energetică comună nu se
vor realiza atât timp cât va exista o piaţă unică reglementată de 28 de autorităţi de
reglementare din 28 de state membre;
Este nevoie de un angrenaj instituţional comun, care să susţină piaţa unică a energiei,
respectiv instituirea unui reglementator unic în domeniul energiei la nivel european, pentru ca
reglementările să fie coerente şi să nu mai existe diferenţe mari în aspecte precum sistemele de
tarifare.
- Există temerea că Uniunea Energetică Europeană va duce la o creştere a
preţurilor la energie şi gaze naturale pentru consumatorii din România, iar termocentralele
româneşti şi industria carboniferă vor fi afectate;
- Având în vedere faptul că preţul utilităţilor va tinde să se egalizeze pe întreg
spaţiul comunitar, în condiţiile unei puteri de cumpărare foarte diferite de la stat la stat, iar
alinierea preţurilor nu va fi însoţită şi de o coroborare a veniturilor disponibile ale populaţiei din
statele membre UE, România militează la definirea conceptului de consumator vulnerabil la
nivel european, astfel încât consumatorii să nu fie afectaţi odată cu armonizarea preţurilor.
Ca PROPUNERE, acest lucru va trebui realizat prin:
- stabilirea unui prag maximal de venituri (de exemplu, de la 400-500 euro pe lună
de familie în jos);
- crearea unui sistem de subvenţionare de la bugetul central al Uniunii Europene
a acestor consumatori vulnerabili, în mod similar cu subvenţiile care sunt acordate în prezent
în agricultură.
Este necesar să se insiste asupra ideii de a se identifica şi defini corect categoria consumatorilor
vulnerabili şi a necesităţii ca statul să acorde ajutoare la plata facturilor la gaze, exclusiv acestor
consumatori, sau să stabilească un sistem prin care o anumită cantitate consumată să fie facturată
la un preţ subvenţionat, restul consumului urmând să fie facturat la preţul pieţei.
68

Odată cu exploatarea resurselor de gaz din Marea Neagră, România poate deveni
şi un hub important, un centru comercial pentru sud-estul Europei.
Uniunea Europeană trebuie să sprijine proiectele de interes comun european.
Marea Neagră este doar menţionată în noua Strategie Energetică a UE.
Potenţialul energetic al României, mai ales în contextul recentelor descoperiri din Marea
Neagră a devenit atractiv, dar poate fi subestimat de către factorii de decizie, tentaţi să se
bazeze tot mai mult pe resursele deja disponibile în materie de energie.
În ciuda ostilităţilor legate de Ucraina, precum şi a summit-urilor şi documentelor
oficiale care, aparent, caută să asigure o mai mare independenţă energetică de Rusia, cele mai
recente tranzacţii între mai multe companii europene şi Gazprom au evidenţiat faptul că
UE va continua să se bazeze pe gazul rusesc, iar unul din elementele cele mai controversate
ale preconizatei Uniuni Energetice, cel al unei politici comune în domeniul contractelor de
import de gaz natural, riscă să compromită unul din obiectivele de fond ale proiectului
Uniunea Energetică Europeană.
În acest context, România, deşi pledează pentru integrare şi securitate în domeniul energiei,
subliniază, în acest context, necesitatea ca toate proiectele energetice transfrontaliere promovate
de statele membre să respecte obiectivele de diversificare a surselor, rutelor şi furnizorilor şi, mai
ales, să fie în deplină conformitate cu legislaţia europeană şi cu obiectivele Uniunii Energiei.
O strategie UE pentru încălzire şi răcire
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr.1, anexat
Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de
instituire a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin
Legea 13/2008, în vederea elaborării unui raport/proces-verbal la Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor O
strategie UE pentru încălzire şi răcire - COM (2016) 51 final
În cadrul acestui document sunt identificate domeniile care necesită reforme sau actualizări
pentru a deveni viabile pe termen lung şi pentru a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii
Energetice, respectiv:
 stoparea pierderilor de energie din clădiri,
 maximizarea eficienţei şi sustenabilităţii sistemelor de încălzire şi răcire,
 promovarea eficienţei în cadrul industriei,
 valorificarea beneficiilor aduse de integrarea încălzirii şi răcirii în sistemul de energie
electrică,
 modalităţile de creştere a eficacităţii fondurilor publice şi de mobilizare a
investitorilor privaţi.
Pentru eliminarea obstacolelor care împiedică sectorul încălzirii şi răcirii să devină mai eficient
şi mai durabil, Comisia consideră că vor fi necesare acţiuni la nivel local, regional şi naţional,
într-un cadru european favorabil.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene formulează următoarele observaţii:
1. Constată că principalele obiective ale Comunicării sunt:

69

Propunerea identifică o serie de obstacole care intervin din calea renovării energetice a
clădirilor.
În acest sens, măsurile care trebuie luate trebuie să vizeze:
 asigurarea expertizei necesare, dublată proiecte de arhitectură orientate către tehnici
noi şi utilizare a materialelor avansate împreună cu aplicarea unor tehnologii
inteligente.
 necesitatea unor produse financiare mai atractive, care nu trebuie să se bazeze însă
numai pe piaţa publică.
 necesitatea unei proiectări ecologice adaptate a echipamentelor de încălzire şi răcire,
astfel că majoritatea urmează să fie înlocuite pe termen mediu şi lung.
În sectorul industrial trebuie încurajată utilizarea pe scară largă a energie din surse
regenerabile.
Sinergiile sistemului energetic trebuie articulate în jurul următoarelor axe :
 încălzire şi răcire urbană,
 cogenerare de energie termică şi electrică cu accent pe energia regenerabilă,
 clădiri inteligente.
Comisia invită statele membre:
 să își revizuiască legislația privind proprietatea pentru a găsi modalități de împărțire a
câștigurilor rezultate din îmbunătățirea eficienței energetice între proprietari și chiriași în
proprietățile închiriate private și modalități de împărțire a beneficiilor și a costurilor în
rândul locatarilor din imobilele cu mai multe apartamente. Aceste aspecte ar putea fi
prevăzute în statutul juridic al coproprietăților sau în regulamentul asociațiilor de
proprietari;
 să se asigure că o parte din finanțarea pentru eficiența energetică este dedicată
îmbunătățirilor pentru gospodăriile aflate în stare de precaritate energetică sau pentru
persoanele care locuiesc în zonele cele mai defavorizate, de exemplu, prin investiții în
echipamente de încălzire și răcire eficiente din punct de vedere energetic;
 să colaboreze cu părțile interesate pentru a crește gradul de sensibilizare a consumatorilor
cu privire la eficiența energetică a gospodăriilor și în special cu organisme, precum
asociațiile de consumatori, care îi pot consilia pe consumatori în legătură cu modalitățile
eficiente și durabile de încălzire, răcire și izolare;
 să stimuleze implementarea recomandărilor formulate în cadrul auditurilor energetice ale
societăților;
 să sprijine actorii locali și regionali care pot îmbunătăți atractivitatea financiară a
investițiilor prin gruparea proiectelor individuale în pachete mai mari de investiții.
2. Consideră că:
Obiectivele comunicării analizate, corespunde intereselor României și susţine măsurile
propuse.
3. Recomandă Guvernului României, ca măsurile care trebuiesc luate, să vizeze:

70

 Asigurarea expertizei necesare, dublată proiecte de arhitectură orientate către
tehnici noi şi utilizare a materialelor avansate împreună cu aplicarea unor
tehnologii inteligente.
 Crearea unor produse financiare atractive, care nu trebuie să se bazeze însă
numai pe piaţa publică.
 Obligativitatea unei proiectări ecologice a echipamentelor de încălzire şi răcire.
 Încurajarea utilizării pe scară largă a energiei din surse regenerabile.
 Stimularea legislativă și financiară pentru crearea de noi resurse energetice
regenerabile prin implementarea de programe de finanțare care să faciliteze,
crearea sau extinderea de noi resurse energetice regenerabile, în contextul în care
condiționalitățile și disponibilitățile pedologice, climatice și hidrologice specifice
României permit aceste măsuri, precum:
-

-

înființarea de culturi energetice moderne în regim silvic și agrosilvic
(spre exemplu înființarea -20.000 de hectare cultivate asigură încălzirea
pentru 140.000 de apartamente. Romania detine aprox. 500.000 ha de
terenuri fără folosință agricolă și neutilizate care în plus față de
exploatarea imediată pentru astfel de culturi au ca beneficiu in aproximativ
20 ani regenerarea acestor suprafețe care astfel ar redeveni terenuri
agricole),
utilizarea bio combustibililor,
crearea de microhidrocentrale,
micro centrale eoliene și solare.

 Sinergiile sistemului energetic național vor trebui să fie articulate în jurul
următoarelor axe :
- încălzire şi răcire urbană,
- cogenerare de energie termică şi electrică cu accent pe energia
regenerabilă,
- clădiri inteligente.
Instituirea unui mecanism de schimb de informaţii cu privire la acordurile
interguvernamentale şi la instrumentele fără caracter juridic obligatoriu dintre statele
membre şi ţări terţe în domeniul energiei
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr.2, anexat Tratatului
de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire
a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea
13/2008, în vederea elaborării unui raport/proces-verbal pentru Propunere de Decizie a
Parlamentului European şi a Consiliului privind instituirea unui mecanism de schimb de
informaţii cu privire la acordurile interguvernamentale şi la instrumentele fără caracter
juridic obligatoriu dintre statele membre şi ţări terţe în domeniul energiei şi de abrogare a
Deciziei nr. 994/2012/UE - COM(2016) 53 final
71

Documentul vizează stabilirea unui mecanism de schimb de informaţii referitor la acordurile
interguvernamentale şi instrumentele fără caracter juridic obligatoriu între statele membre şi state
terţe în domeniul energiei.
Reglementarea actuală în materie stabileşte un dialog transparent şi o cooperare voluntară între
Comisie şi statele membre care doresc să încheie un acord interguvernamental cu terţe state. De
asemenea fiecare stat membru poate solicita asistenţa Comisiei înainte de angajarea negocierilor,
sau, avizul cu privire la acord în curs de finalizare.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene formulează următoarele observaţii:
1.
Prezenta propunere de Decizie respectă principiile subsidiarităţii şi
proporţionalităţii, întrucât obiectivele sale nu pot fi realizate la nivel naţional, iar măsurile
propuse şi forma legislativă sunt adecvate.
2.
Constată:
Propunerea urmăreşte următoarele obiective:
- întărirea actualului mecanism de informaţii privind acordurile interguvernamentale
existente (AIG) şi viitoare pentru ca acestea să corespundă în întregime dreptului Uniunii
Europene în materie de securitate energetică
- ameliorarea transparenţei acordurilor interguvernamentale în scopul optimizării
raportului cost – eficacitate a aprovizionării energetice Uniunii şi de întărire a solidarităţii între
statele membre.
În vederea realizării acestor obiective, propunerea prevede o serie de obligaţii care trebuie
îndeplinite de statele membre:
- Informarea Comisiei asupra intenţiilor de a demara negocieri cu un stat terţ în ceea ce
priveşte un nou acord guvernamental sau modificarea unui acord existent. În acest sens,
Comisia va trebui să fie informată în continuare, pe tot parcursul procesului de negociere.
- Transmiterea proiectelor de acorduri sau de modificare a acordurilor existente la Comisie
în vederea unei evaluări ex ante.
- Informarea Comisiei cu privire la toate angajamentele fără caracter juridic obligatoriu şi
protocoalelor care sunt încheiate între statele nemembre ale Uniunii
3.

Recomandă:

În ceea ce priveşte COM(2016) 53 - Propunerea de Decizie a Parlamentului European şi a
Consiliului privind instituirea unui mecanism de schimb de informaţii cu privire la acordurile
interguvernamentale şi la instrumentele fără caracter juridic obligatoriu dintre statele
membre şi ţări terţe în domeniul energiei şi de abrogare a Deciziei nr. 994/2012/UE, membrii
Comisiei pentru afaceri europene, consideră următoarele:
 apreciază că noua propunere lansată de Comisie privind acordurile
interguvernamentale în domeniul energiei aduce unele îmbunătăţiri în sensul unor clarificări
ale legislaţiei existente şi susţine creşterea transparenţei şi compatibilităţii acordurilor
interguvernamentale în domeniul energiei cu legislaţia europeană.
72

 susţin obligaţia statelor membre de a nu încheia acorduri interguvernamentale până
când nu a fost primită opinia Comisiei cu privire la compatibilitatea respectivului acord cu
legislaţia europeană.
 apreciază că este necesară identificarea de soluţii viabile în sensul asigurării
transparenței și conformității cu legislația europeană în ce priveşte aspectele din acorduri pe
care părţile terţe, din afara UE, le consideră confidenţiale.
 apreciază că este necesară reducerea termenului de furnizare a unui răspuns din
partea Comisiei, în cadrul procedurii de notificare ex-ante.
 apreciază că este necesară o fundamentare mai puternică a caracterului proporțional
al mecanismului de evaluare ex-ante în raport cu obiectivul de asigurarte a conformității cu
dreptul UE și cu cel al creșterii gradului de transparență
O strategie a UE pentru gazul natural lichefiat şi pentru stocarea gazelor
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr.1, anexat Tratatului
de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire
a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea
13/2008, în vederea elaborării unui raport pentru COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE
PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL
EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR privind o strategie a UE pentru gazul natural
lichefiat şi pentru stocarea gazelor - COM(2016) 49
Documentul vizează exploatarea potenţialului gazului natural lichefiat (GNL) şi utilizarea optimă
a sistemelor de depozitare a gazelor naturale în vederea asigurării unui sistem european de gaze
naturale diversificat şi flexibil, a îmbunătăţirii securităţii energetice şi a competitivităţii, ca
urmare a dezvoltării pozitive a pieţei globale de LNG.
Principalele măsuri propuse de Comisia Europeană vizează:
 asigurarea infrastructurii necesare pentru finalizarea pieţei interne a energiei şi pentru
asigurarea accesului tuturor Statelor Membre la pieţele internaţionale de LNG (fie direct,
fie prin intermediul altor state membre),
 definitivarea pieţei interne a gazelor naturale pentru a trimite semnale de preţ corecte
(atât pentru a atrage GNL acolo unde este nevoie, cât şi pentru a permite realizarea
investiţiilor necesare în infrastructură),
 utilizarea mai eficientă a facilităţilor de stocare, elaborarea măsurilor de reglementare
pentru promovarea pieţelor lichide şi competitive care să permită accesul la GNL şi să
promoveze noi hub-uri regionale,
 consolidarea cooperării UE cu partenerii internaţionali în domeniul pieţelor de LNG în
vederea eliminării barierelor existente din calea comerţului cu GNL pe pieţele
internaţionale.
73

În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene formulează următoarele observaţii:
Se constată:
 angajamentul României în sprijinirea strategiei Uniunii Energiei şi a acţiunilor sale de
implementare a acesteia. În acest sens, se vor urmări cu atenţie diferitele iniţiative ale
Comisiei Europene care vor fi dezbătute la nivelul Consiliului UE.
 interesul României privind dezvoltarea capacităţilor de stocare. În context, România este
interesată în creşterea investiţiilor pentru această infrastructură
 importanţa pe care sectorul GNL o prezintă pentru România, ca element complementar
cu celelalte măsuri avute în vedere în ecuaţia securităţii aprovizionării cu gaze naturale.
Se consideră:
 că aprovizionarea pieţei regionale şi europene de gaze din surse GNL poate contribui
semnificativ la o mai mare fluiditate şi competitivitate a pieţei gazelor, cu impact pozitiv
asupra preţurilor şi asupra nivelului de securitate în aprovizionare.
 că dezvoltarea unui proiect GNL la Marea Neagră, ar cuprinde nu doar componenta de
securitate în aprovizionarea cu gaze naturale, cât şi pe cea de cooperare regională
cuprinzătoare şi integrată, promovând, în egală măsură, parteneriate cu State Membre ale
UE, cât şi cu state din vecinătatea Uniunii.

Măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru întocmirea Raport/ Proces-verbal la
Propunere de Regulament privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu
gaze naturale şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 - COM(2016) 52
I.
Context
La 16 februarie 2016, Comisia Europeană a adoptat Propunerea de Regulament al PE şi CONS
privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale şi de abrogare a
Regulamentului 994/2010.
Obiectivul acestui proiect legislativ este acela de a garanta că toate statele membre instituie
instrumentele adecvate pentru a se pregăti în vederea unei penurii de gaz cauzate de o întrerupere
a aprovizionării sau de o cerere excepțional de mare, precum și pentru a gestiona efectele unei
astfel de penurii.
Deşi legislaţia existentă a contribuit deja în mod semnificativ la îmbunătățirea securității
aprovizionării cu gaze în Europa, atât din punctul de vedere al stadiului de pregătire, cât și al
măsurilor de atenuare, Comisia consideră că există, în continuare, motive serioase de îngrijorare
în ceea ce privește cooperarea între statele membre, aplicarea standardului referitor la
aprovizionarea consumatorilor protejați (în principal, consumatorii casnici) și a standardului în
materie de infrastructură.
74

II.

Obiectiv

Propunerea de regulament are ca obiectiv îmbunătăţirea cadrului de reglementare asigurat de
Regulamentul (UE) nr. 994/2010, în condiţiile în care securitatea aprovizionării cu gaze rămâne
un subiect deosebit de actual în contextul tensiunilor geopolitice care persistă la frontiera estică a
UE.
Noul regulament vizează îmbunătăţirea unor dispoziţii privind garantarea securităţii
aprovizionării cu gaze prin asigurarea funcţionării corecte şi continue a pieţei interne a gazelor
naturale, permiţând aplicarea unor măsuri excepţionale atunci când piaţa nu mai este în măsură
să furnizeze cantităţile necesare de gaze şi stabilind o definire şi o distribuire clară a
responsabilităţilor între întreprinderile din sectorul gazelor, statele membre şi Uniune, atât în
termeni de acţiune preventivă, cât şi în ceea ce priveşte reacţia la întreruperile efective ale
aprovizionării.
Prin implementarea proiectului de revizuire a Regulamentului (UE) nr. 994/2010, Comisia
doreşte să pună la dispoziţie mecanisme transparente, în spiritul solidarităţii, pentru coordonarea
planificării de măsuri şi de reacţii în cazul unei situaţii de urgenţă la nivelul statelor membre, al
regiunilor şi al Uniunii.
TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
Temei juridic
Proiectul de regulament prevede măsuri menite să garanteze securitatea aprovizionării cu
gaze în Uniunea Europeană. Prin urmare, temeiul juridic al regulamentului este articolul 194 din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Subsidiaritate (pentru competență neexclusivă)
Acțiunea UE este formulată în temeiul articolului 194 din TFUE, prin care se recunoaște
necesitatea unui anumit nivel de coordonare, de transparență și de cooperare în ceea ce privește
politicile statelor membre ale UE privind securitatea aprovizionării, pentru a garanta buna
funcționare a pieței energetice și securitatea aprovizionării cu gaze în Uniunea Europeană.
Interconectarea din ce în ce mai mare a piețelor de gaze din UE și abordarea bazată pe
coridoare20 pentru a permite realizarea fluxurilor inversate la interconectările rețelei de gaze
necesită măsuri coordonate. În lipsa unei astfel de coordonări, măsurile naționale privind
securitatea aprovizionării ar putea afecta în mod negativ alte state membre sau securitatea
aprovizionării la nivelul UE. Riscul unei întreruperi majore a aprovizionării cu gaze a UE nu este
limitat de frontierele naționale și ar putea afecta în mod direct sau indirect mai multe state
membre. Situații precumvalul de frig din 2012 și testul de rezistență din 2014 au demonstrat
importanța vitală a unei acțiuni coordonate și a solidarității. Necesitatea acțiunii UE este
evidentă, ținând seama de faptul că abordările naționale au drept rezultat măsuri sub nivelul
20

Abordarea bazată pe coridoare înseamnă că toate statele membre aflate de-a lungul unei conducte de
transport al gazelor ar trebui să evalueze toate beneficiile potențiale, dincolo de frontierele lor, ale unui flux inversat
permanent de gaze în conductă.

75

optim și agravează impactul unei crize. O măsură luată într-o țară poate cauza o penurie de gaz în
țările învecinate. De exemplu, restricțiile impuse de Bulgaria în februarie 2012 cu privire la
exportul de energie electrică au afectat în mod negativ sectorul energiei electrice și sectorul
gazelor naturale din Grecia.
Cooperarea ar trebui să fie extinsă la măsuri specifice de promovare a solidarității între
statele membre în materie de securitate a aprovizionării.
Acțiunea la nivelul UE ar putea fi, de asemenea, necesară în anumite situații (de exemplu,
situațiile de urgență la nivelul Uniunii și la nivel regional), în cazul în care securitatea
aprovizionării în UE nu poate fi asigurată în mod satisfăcător de către statele membre în mod
individual și, prin urmare, având în vedere amploarea acțiunii sau eforturile implicate de aceasta,
ea poate fi asigurată mai bine la nivelul UE.

Proporționalitate
Regulamentul este conceput astfel încât să permită atingerea unui nivel de pregătire suficient
de ridicat înainte de apariția unei crize și să atenueze impactul asupra consumatorilor în cazul
unui eveniment neașteptat, care ar cauza o întrerupere a aprovizionării cu gaze. Pentru realizarea
acestui obiectiv, el prevede o coordonare regională mai puternică, cu anumite principii și
standarde stabilite la nivelul UE.
Abordarea propusă se bazează pe o cooperare strânsă între statele membre din cadrul unei
anumite regiuni în momentul efectuării unei evaluări a riscurilor la nivel regional.
III.

Poziţia României

A) Elemente de poziţie la nivelul Ministerului Energiei.
Regulamentul va avea un impact social preponderent pozitiv, mai ales în ceea ce priveşte
aprovizionarea cu gaze naturale a consumatorilor casnici, chiar şi în situaţii de penurie
accentuată/criză.
Impactul economic depinde de o serie de factori precum:
 eforturile investiţionale ale companiilor de transport, pe care trebuie să le întreprindă în
scopul asigurării unei infrastructuri adecvate obiectivelor regulamentului;
 rolul şi natura mecanismelor de alocare inter-statală a costurilor efectuate în scopul
dezvoltării infrastructurii de transport şi de inter-conectare;
 definirea consumatorului protejat;
 efectele asupra pieţei gazelor naturale din România care trebuie să funcţioneze pe baza
mecanismelor de piaţă liberă şi obligaţia care revine României de a garanta securitatea
aprovizionării cu gaze naturale a propriilor consumatori protejaţi cât şi ai celor din
regiune, în anumite circumstanţe;

76

În acelaşi timp trebuie avută constant în vedere situarea României într-o minoritate de state
membre în cadrul UE, respectiv statele cu resurse de gaz proprii semnificative. Poate fi estimat
că, în cazul unei crize de aprovizionare, România va fi statul membru din cadrul regiunii în
situaţia de a asigura furnizarea în condiţiile regulamentului, existând potenţialul unor dezavantaje
socio-economice semnificative în cazul în care mecanismele de compensare nu sunt elaborate de
manieră echitabilă.
Obiectivele României se definesc ţinând cont de contextul în care piaţa gazelor naturale din
România se află într-un amplu proces de transformare, menit să permită funcţionarea acesteia pe
baza mecanismelor de piaţă liberă.
Concomitent, se are în vedere necesitatea implementării unui regulament care impune
Statelor Membre obligaţii menite să garanteze securitatea aprovizionării cu gaze naturale, ceea
ce implică distorsiuni inerente ale pieţei şi operaţionalizarea unor mecanisme excepţionale, cu
impact socio-economic.
România urmăreşte asigurarea unui cadru legislativ european bazat pe mecanisme
proporţionale şi nediscriminatorii, care să prevadă drepturi şi obligaţii pentru statele membre de
manieră uniformă şi echitabilă, care se vor reflecta adecvat atât în privinţa costurilor, cât şi a
beneficiilor.
B) Elemente de poziţie nivelul Ministerului Afacerilor Externe
Cu titlu general, România rămâne angajată în sprijinirea strategiei Uniunii Energiei şi a acţiunilor
sale de implementare şi va urmări cu atenţie diferitele iniţiative ale Comisiei Europene care vor
fi dezbătute la nivelul Consiliului.
Cu titlu preliminar, România consideră că noua propunere legislativă constituie o evoluție
substanțială pentru prevenirea la nivelul UE a situațiilor de urgență sau criză în aprovizionarea cu
gaze naturale.
IV.

CONCLUZIE

În ceea ce priveşte Propunere de Regulament privind măsurile de garantare a securităţii
aprovizionării cu gaze naturale şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 COM(2016) 52, membrii Comisiei pentru afaceri europene, consideră următoarele:
 România rămâne angajată în sprijinirea strategiei Uniunii Energiei şi a acţiunilor
sale de implementare şi va urmări cu atenţie diferitele iniţiative ale Comisiei
Europene care vor fi dezbătute la nivelul Consiliului.
 că este necesar, ca piaţa gazelor naturale trebuie să funcţioneze pe baza
mecanismelor de piaţă liberă.
 că este necesară definirea consumatorului protejat.
 că există necesitatea implementării unui regulament care să impună Statelor
Membre obligaţii menite să garanteze securitatea aprovizionării cu gaze naturale.
77

 că trebuie avut constant în vedere situarea României într-o minoritate de state
membre în cadrul UE, respectiv statele cu resurse de gaz proprii semnificative.
Poate fi estimat că, în cazul unei crize de aprovizionare, România va fi statul
membru din cadrul regiunii în situaţia de a asigura furnizarea în condiţiile
regulamentului, existând potenţialul unor dezavantaje socio-economice
semnificative în cazul în care mecanismele de compensare nu sunt elaborate de
manieră echitabilă.
 că există necesitatea asigurării unui cadru legislativ european bazat pe mecanisme
proporţionale şi nediscriminatorii, care să prevadă drepturi şi obligaţii pentru
statele membre de manieră uniformă şi echitabilă, fapt ce se va reflecta adecvat atât
în privinţa costurilor, cât şi a beneficiilor.
Pachetul privind Uniunea Energetică
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată cu raport pentru actele nonlegislative Comunicări
ale Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul
Regiunilor - Pachetul privind Uniunea Energetică :
- COM(2015) 80 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii
privind O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în
domeniul schimbărilor climatice ,
- COM(2015) 81 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu,
Protocolul de la Paris privind - Un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice
după 2020.
- COM(2015) 82 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu,
privind Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% - Pregătirea reţelei de
energie electrică a Europei pentru 2020, având în vedere formularea unei opinii, potrivit
Protocolului (nr.1) anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea
Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13
decembrie 2007, ratificat prin Legea 13/2008.
Cetățenii și companiile din România și Uniunea Europeană au nevoie de o gamă variată de optiuni în
domeniul energetic și de prețuri accesibile. Energia ar trebui să fie sigură și durabilă, să respecte
mediul înconjurător, iar întreg sectorul energetic ar trebui să fie caracterizat de un nivel mai ridicat
de concurență și libertate de alegere pentru consumatori.Menținerea puterii de cumpărare la un nivel
care să permită un trai decent dar şi creştere economică, atât în interiorul Uniunii Europene, cât si în
exteriorul acesteia, impune definirea și protejarea consumatorului vulnerabil. Implementarea unei
definiţii coerente comune cu privire la consumatorul vulnerabil trebuie să reprezinte o prioritate
imediată a României, dar și a Uniunii Europene în perioada imediat următoare. Încălzirea locuinței
reprezintă pentru statele nou intrate în UE o problemă semnificativă. Numai în România,
78

aproximativ 40% din populatie nu îşi permite o încălzire adecvată a locuinței conform Eurofound, în
contextul în care România poate fi considerată şi este independentă din punct de vedere energetic.
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a declarat: „Sectorul energetic a
fost prea mult timp privat de libertățile fundamentale ale Uniunii. Evenimentele curente ilustrează
ceea ce este în joc: mulți europeni se tem că nu vor dispune de resursele energetice necesare pentru
a-și încălzi locuințele. Este vorba despre o acțiune comună și pe termen lung pentru Europa. Vreau
ca energia care stă la baza economiei noastre să fie robustă, fiabilă, sigură și din ce în ce mai
regenerabilă și mai durabilă.”
Concret, Pachetul privind Uniunea Energetică este caracterizat de:

Solidaritate: reducerea dependenței de furnizori unici și folosirea la maximum a energiei
furnizate de statele vecine, însoțită de creșterea transparenței în ceea ce privește acordurile
încheiate cu țările terțe;
Fluxuri de energie echivalente unei a cincea libertăți: trecerea liberă a fluxului energetic
peste frontiere, redefinirea pieței energiei electrice, revizuirea dramatică a intervențiilor
statului pe piața internă și eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului;
Eficiența energetică pe primul loc: redefinirea ei fundamentală și considerarea acesteia ca
sursă de energie în sine‫;٭‬

--------------------------------------------------------------------------------------------------‫٭‬Eficiența energetică necesită investiții semnificative pe care în acest moment statele din SE
Europei nu și le pot permite la acelaşi nivel cu statele membre mai vechi. Pentru noi, țintele
agreate la nivel european pe eficiență energetică sunt la nivel de ideal neimplementabil pe
termen scurt. Se caută diferite soluții (cum ar fi fondul de modernizare la nivel european
constituit ca pârghie de sprijin pentru aceste state), dar în acest moment, țintele urmărite și
agreate la nivel european depășesc posibilitățile noastre de punere în practică pe termen scurt.

Tranziția către o societate durabilă cu emisii reduse de carbon: garantarea faptului că
energia produsă local poate fi absorbită cu ușurintă și cu eficacitate în rețea, precum și
dezvoltarea următoarei generații de tehnologii.

Măsurile propuse de către Comisia Europeană includ:

O strategie-cadru pentru o Uniune energetică robustă, dublată de o politică în materie de
schimbări climatice orientată spre viitor. Ea stabilește obiectivele, precum și etapele detaliate
pe care Comisia Juncker le va întreprinde pentru atingerea acestora.
O comunicare privind interconectarea, axată pe măsurile necesare atingerii obiectivului ca cel
putin 10% din capacitatea de producție de energie electrică a unui stat membru să poată
depăși frontierele până în 2020.
O comunicare ce stabilește viziunea pentru un acord global privind clima transparent,
dinamic și obligatoriu din punct de vedere juridic, care va fi discutat la Paris în luna
decembrie 2015.

79

În urma analizei documentelor din Pachetul privind Uniunea Energetică şi a largii consultări şi
audieri a reprezentanţilor instituţionali implicaţi în sectorul energetic românesc, senatorii membrii ai
Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului României îşi exprimă următoarele puncte de vedere:
A) Aspecte generale privind poziţia României asupra Pachetului - Uniunea Energetică
În ceea ce priveşte COM(2015) 80 final - Pachet privind Uniunea Energetică - Comunicare a
Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul
Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii privind O strategie-cadru pentru o uniune energetică
rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice.
 România salută includerea unui angajament UE, în proiectul de concluzii ale Consiliului
European, privind construirea unei Uniuni Energetice pe baza Comunicării recente a
Comisiei şi privind evaluarea stadiului implementării acesteia, înainte de sfârşitul acestui an.
 România îşi exprimă deschiderea sa de a coopera, în perioada următoare, cu Comisia
Europeană în vederea elaborării fişei detaliate de ţară, care va include toate aspectele
concrete pe care le presupune implementarea Uniunii Energetice.
 În acelaşi timp, România evidenţiază anumite aspecte pe care le presupune crearea Uniunii
Energetice, cu relevanţă deosebită, respectiv necesitatea dezvoltării unei pieţe interne a
energiei eficiente şi reglementate care să asigure creştere economică şi locuri de muncă şi să
atragă investiţii, rolul pe care îl are valorificarea resurselor energetice indigene (inclusiv a
potenţialului din Marea Neagră) şi necesitatea orientării finanţărilor comunitare pentru
proiectele ce au în vedere accesarea potenţialului autohton, consolidarea securităţii energetice
a întregii Comunităţi Energetice, cooperarea regională şi importanţa obţinerii sprijinului
politic şi financiar pentru proiectele energetice care vizează regiunile vulnerabile ale Europei,
pentru Centrul şi Sud-Estul Europei .
 România a salutat dezbaterea publică asupra Comunicării Comisiei Europene privind
Strategia de Securitate Energetică Europeană, mai ales în contextul internaţional actual de la
graniţa estică a UE.
 România subliniază necesitatea urgentă a regândirii opţiunilor şi posibilităţilor în Europa de
Sud-Est în vederea eliminării vulnerabilităţilor specifice dependenţei de o singură sursă
externă, precum şi a unei solidarităţi mai crescute atât în interiorul UE, cât şi între UE şi
vecinii săi.
 România apreciază că strategia de Securitate Energetică propusă de Comisia Europeană
conţine o serie de elemente pozitive şi a salutat referirea la:
o importanţa strategică a resurselor energetice autohtone (inclusiv cele
neconvenţionale);
o potenţialul diferitelor zone noi de resurse precum Marea Neagră şi Mediterana de Est;
o rolul esenţial al energiei nucleare;
o diversificarea corespunzătoare a rutelor şi surselor de aprovizionare;
o prioritizarea celor mai importante Proiecte de Interes Comun;
o luarea în considerare a importanţei securităţii energetice a părţilor contractante ale
Comunităţii Energiei, în mod particular Republica Moldova şi Ucraina;
o necesitatea investiţiilor şi interconectărilor regionale (precum interconectarea cu
Republica Moldova).
 România susţine ideea acordării de prioritate proiectelor de infrastructură în regiunile cele
mai vulnerabile din perspectiva securităţii energetice, precum Europa Centrală şi de Est. În
80

acest sens, România a sprijinit şi ideea identificării unei liste cu cele mai importante proiecte
de interes comun care ar trebui să aibă prioritate în implementare şi finanţare. În acelaşi timp,
România a apreciat importanţa consultării statelor membre de către Comisie în momentul
stabilirii selecţiei şi criteriilor de selecţie pentru proiectele de interes comun în Programul de
Lucru.
 În ceea ce priveşte conexiunea între Cadrul energie–schimbări climatice 2030 şi Strategia
Europeană de Securitate Energetică, România evidenţiază faptul că, deşi este necesară
abordarea problematicii de energie şi climă într-o manieră coerentă, Strategia Europeană de
Securitate Energetică ar trebui să rămână un subiect autonom, independent de orice altă
politică sau cadru legislativ, pentru a-şi putea atinge în mod corespunzător obiectivele
strategice printr-o flexibilitate crescută.
În ceea ce priveşte COM(2015) 81 final – Pachetul privind „Uniunea Energetică‖ - Comunicare a
Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, Protocolul de la Paris privind - Un plan de
acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020.
 România apreciază efortul Comisiei de a elabora şi adopta Comunicarea ‖Protocolul de la
Paris - un plan de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020‖ în contextul
Strategiei-cadru pentru o Uniune a energiei.
 Politicile UE trebuie să ţină seama de contextul negocierilor internaţionale în domeniul
schimbărilor climatice şi să nu creeze presiuni suplimentare, neconfirmate de rezultatele
negocierilor internaţionale, asupra competitivităţii industriei europene, securităţii energetice
şi pieţei forţei de muncă.
 Considerăm că documentul prezintă o viziune clară pentru un protocol dinamic şi
transparent, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să conţină angajamente echitabile şi
ambiţioase pentru toate statele Părţi.
În ceea ce priveşte COM(2015) 82 final Pachet privind Uniunea Energetică - Comunicare a
Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, privind Realizarea obiectivului de interconectare
electrică de 10% - Pregătirea reţelei de energie electrică a Europei pentru 2020.
 România consideră că realizarea, prin intermediul Uniunii Energetice, a unei pieţe
transfrontaliere puternic interconectate, trebuie să plece de la interesele definite de statele
membre în efortul de consolidare a securităţii energetice regionale. Pentru atingerea
obiectivelor de interconectare este nevoie de sprijin financiar european. Din acest punct de
vedere, România apreciază că este esenţial să utilizăm, de-o manieră flexibilă şi
complementară, toate fondurile şi instrumentele financiare europene disponibile. România
salută, în acest sens, posibilitatea angajării viitorului Fond European pentru Investiţii
Strategice.
 România este de acord că îndeplinirea obiectivului de interconectare poate fi realizată prin
intermediul Proiectelor de Interes Comun (PCI) şi că este importantă cooperarea regională
pentru dezvoltarea capacităţilor de stocare pentru surplusul de energie din surse regenerabile
de energie (SRE).
81

 Pentru atragerea investiţiilor, România apreciază că este nevoie de o actualizare a cadrului de
reglementare şi de o politică de cooperare regională, având ca prioritate proiectele energetice
cu Republica Moldova.
B) Aspecte punctuale care afectează România, direct, din perspectiva Pachetului - Uniunea
Energetică
1. COM(2015) 80 final Pachet privind Uniunea Energetică Comunicare a Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi
Banca Europeană de Investiţii privind O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o
politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice:
În construirea unei Uniuni Energetice eficiente, este important să se ia în considerare potenţialul
specific al fiecărui stat membru de a utiliza resursele energetice indigene şi suveranitatea de a-și
alege propriul mix energetic, pe principiul neutralităţii tehnologice, în atingerea obiectivelor de
energie şi climă.
În acest sens, apreciem că acest principiu ar putut fi mai bine reliefat în Comunicarea COM
privind Uniunea Energetică.
Este o certitudine faptul că pentru atingerea ţintelor de decarbonizare, multe State Membre au
nevoie de opţiunea nucleară şi dreptul libertăţii de a alege propriul mix energetic, inclusiv în
plan nuclear.
În acest context susţinem şi solicităm dreptul libertăţii României şi a fiecărui Stat Membru de
a-şi alege propriul mix energetic, ţinând cont de specificităţile fiecărui Stat Membru
armonizate în mod evident cu politicile generale ale Uniunii Europene.
Considerăm că acest drept trebuie acordat nediscriminatoriu‫ ٭‬şi trebuie respectat.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------‫ ٭‬De exemplu: Favorizarea unor resurse ca RES (surse de energie regenerabile) prin impunerea
unei ţinte obligatorii (prin Cadrul Climă-Energie 2030 care impune şi ţintă pe GES (emisii de
gaze cu efect de sera) de 40% şi respectiv ţinta pentru eficienţă energeticâ la nivel UE) pune în
mod clar şi nejustificat într-o poziţie inferioară alte tehnologii « low carbon », care nu vor mai
putea contribui în aceeaşi măsură ca procentaj la mixul energetic, pe măsură ce se conturează
tendinţa de majorare a acestor ţinte pentru anumite resurse la nivel european, un exemplu
semnificativ în acest sens fiind domeniul nuclear. Din acest punct de vedere, menţionarea
arbitrară a unor anumite tipuri de resurse în detrimentul altora, mai ales în detrimentul unor
tehnologii « curate « din perspectivă climatică nu avantajează strategia de climă pe termen lung
a Uniunii Europene.
2. COM(2015) 82 final Pachet privind Uniunea Energetică Comunicare a Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu privind Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10%
- Pregătirea reţelei de energie electrică a Europei pentru 2020
82

În ceea ce priveşte integrarea pieţelor de energie (PIE), considerăm că Uniunea Energetică ar trebui
să stimuleze eforturile depuse de statele membre, autorităţile naţionale de reglementare (ANR) şi
operatorii de transport şi de sistem (OST) în vederea intensificării cooperării transfrontaliere.
În acest sens, aderarea unor state membre din Regiunea Sud- Est Europeană ca România, ca membru
cu drepturi depline, la proiecte precum Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile
nord-vest şi central-est europene, ar trebui să fie una din soluţiile necesare şi legitime care vizează să
apropie Europa de creerea unei pieţe unice interne a energiei, reale şi funcţionale.
În acest sens, apreciem că oportună ar fi mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte procesul de
cuplare a pieţii, deoarece păstrarea regiunilor în forma prevazută la nivelul anilor 2005 începe sa
devină o problemă pentru statele membre din estul Europei, precum România şi Bulgaria, care la
momentul respectiv nu erau state membre ale UE.
În consecinţă, aceste două state membre sunt obligate, în mod mai mult sau mai puţin evident, să
urmeze dezvoltările din sud-estul Europei care sunt mai puţin avansate (întrucât regiunea a 8-a, în
care sunt cele două state, include atât ţări UE, cât şi non-UE) şi în momentul în care încearcă să
urmeze dezvoltările din zonele centru-vest si nord-vest ale Europei, întâmpină rezistenţa unora din
statele membre din regiunile deja constituite.
În plus considerăm că această "abordare regională" care se bazează pe regiuni constituite acum 10
ani, nu ar trebui şi nu trebuie să devină un obstacol în calea obiectivului european privind Piaţa
Internă a Energiei.
Prin urmare, ne exprimăm speranţa că toate statele membre UE implicate, Germania, Austria,
Slovenia, Cehia, Ungaria, vor accepta participarea României ca membru cu drepturi depline
la Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile nord-vest şi central-est europene.
În plus, considerăm că este necesară respectarea de către autorităţiile şi instituţiile Uniunii
Europene, a principiilor egalităţii şi tratamentului nediscriminatoriu între Statele Membre ale
Uniunii Europene, în ceea ce priveşte participarea României ca membru cu drepturi depline la
Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile nord-vest şi central-est europene şi
acceptarea entităţilor române (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Energie - ANRE şi
Operatorii de transport şi de sistem naţionali - Transelectrica, Opcom) implicate în Proiectul de
cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile nord - vest şi central - est europene, ca membrii
cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, egale cu ale celorlalte entităţi reprezentând celelalte State
Membre din cadrul Uniunii Europene.
Subliniem importanţa efortului de asigurare a unei mai bune coordonări pentru stabilirea poziţiei UE
în dialogul cu partenerii externi şi diversificarea acestor parteneri.

83

Politică socială – Acte europene de promovare a drepturile persoanelor cu dizabilităţi,
grupuri vulnerabile, facilitarea accesului la piaţa forţei de muncă şi apărararea drepturilor
fundamentale
Tematica politicii sociale a fost un domeniu pe care Comisia pentru afaceri europene a dat opinii
şi a organizat o serie de mese rotunde.
Abordări ale UE privind persoanele cu dizabilități
Prin documentele europene emise de Comisia Europeană în perioada 2013 -2016, s-a evidenţiat
faptul că la nivelul instituţiilor europene se are în vedere că în anul 2020 aproximativ 120
milioane de persoane din UE vor avea dizabilităţi minore şi/sau multiple. În acest sens,
parlamentele din SM au fost sesizate cu mai multe acte europene legislative şi non-legislative.
În acest sens, Comisia pentru afaceri europene a formulat menţiuni, recomandări şi a
transmis observaţii, respectiv şi-a încheiat examinarea parlamentară cu o opinie pe următoarele
documente europene, cu justificările următoare:
Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de apropiere a actelor cu
putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte cerinţele de
accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor - COM (2015)615 final.
- propunerea doreşte să îmbunătăţească funcţionarea Pieţei Interne referitoare la produsele
accesibile şi servicii specifice serveşte atât nevoilor consumatorilor cât şi industriei şi işi propune
să ofere tuturor persoanelor, inclusiv celor cu dizabilităţi sau a celor în vârstă, posibilitatea de a
utiliza produsele şi serviciile puse pe piaţa internă cu acceaşi uşurinţă
In opinia transmisă, Comisia a exprimat următoarele:
Se consideră necesare:
a) clarificarea precizărilor legate de modul de aplicare a prezentei directive;
b) elaborarea unor linii directoare din partea Comisiei Europene care să ajute statele membre în
transpunerea şi implementarea corectă a Directivei;
c) alegerea unei proceduri simplificate pentru evaluarea conformităţii şi a procedurilor existente
pentru supravegherea pieţei.
IV. Se consideră sensibilă şi importantă:
a) inerenţa apariţiei de costuri suplimentare prin:
1. reproiectarea produselor;
2. introducerea informaţiilor suplimentare pe etichete;
3. punerea la dispoziţia utilizatorilor a formatelor suplimentare (audio/braille) pentru instrucţiuni
şi a manualului de utilizare a produsului pentru ca produsele să răspundă tuturor cerinţelor din
proiectul de directivă.
Se recomandă:
a) introducerea cerinţelor de accesibilitate astfel încât să nu fie afectată substanţial activitatea
operatoriilor economici ai statelor membre;
b) facilitarea accesului liber la informaţii, preponderent la know-how-ul statelor europene cu
experienţă în aplicarea prevederilor actualei directive;
c) prioritizarea clară a domeniilor de aplicare a directivei, în funcţie de beneficiile economice şi
sociale;
84

d) efectuarea analizelor economice de impact înaintea aplicării deciziei de implementare, pentru
o cât mai corectă evaluare.
Ulterior transmierii opiniei, Comisia pentru afaceri europene a organizat patru mese
rotunde în parteneriat cu instituţiile relevante (Ministerul Transporturilor, Ministerului
Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Ministerului Economiei, Comerțului și
Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Autoritatea Naţională pentru Protecția Consumatorilor,
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Autoritatea Națională pentru
Persoane cu Dizabilități (Ministerul Muncii) dar și cu reprezentanţi ai mediului de afaceri
(Camera de Comerț și Industrie a României) şi ai ONG-urilor preocupate cu promovarea
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi (Consiliul Național al Dizabilității din România,
Asociaţia Nevăzătorilor din România, Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapati Fizic, Fundația
Motivation Romania) având ca obiectiv aprofundarea analizei efectelor posibile ale Propunerii
de Directivă mai sus menţionate.
În urma reuniunilor de lucru din data de 3 februarie 2016 şi 16 februarie 2016, s-a sa decis:
a.) constituirea unei subcomisii parlamentare, în cadrul Comisiei pentru afaceri
europene, care va avea ca principal obiectiv creşterea dimensiunii parlamentare şi implicarea
factorilor interesaţi în pregătirea poziţiilor de ţară, susţinerea şi monitorizarea negocierilor
acestor poziţii în grupurile de lucru aferente Propunerii de Directivă a Parlamentului European şi
a Consiliului de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor
membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor
COM(2015) 615 final iar în subsidiar, de a pregăti la nivel naţional, infrastructura instituţională
cât și mediul de afaceri pentru etapa de transpunere;
b.) crearea unui grup de lucru cvadrilateral, a cărui obiectiv va fi de a crea un
mecanism de colaborare între Senat – prin comisiile parlamentare relevante, Guvern –
(Ministerul Transporturilor, Ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională,
Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Ministrul Muncii, Familiei,
Protecției Sociale Și Persoanelor Vârstnice, Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării
Ştiinţifice, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice,
Autoritatea Naţională pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice, Autoritatea Națională de Administrare și Reglementare în Comunicații,
Autoritatea Națională a Persoanelor cu Handicap din România, Autoritatea Națională pentru
Persoane cu Dizabilități), societate civilă – prin ONG-urile preocupate de promovarea
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi (Consiliul Național al Dizabilității din România,
Asociația Nevăzătorilor din România, Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapati Fizic –
Romania, Asociația Națională a Surzilor din România, Fundația Motivation România) şi cu
reprezentanţi ai mediului de afaceri (Camera de Comerț și Industrie a României), în scopul
facilitării procesului de negociere, conform Legii nr.373 din 18 decembrie 2013 privind
cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, Cap. IV, art.10, art. 11,
art. 12, art.13.
c.) Totodată, ca urmare a reuniunilor din 3 februarie si 16 februarie, Comisia pentru
afaceri europene a făcut demersuri, exercitându-și controlul parlamentar, și au fost interogate
instituțiile responsabile cu monitorizarea și accesibilizarea resurselor obișnuite ale
comunității (facilități, servicii și produse privind locuința, sănătatea și recuperarea, cultura,
educaţia și formarea profesională, munca, politica, sportul, etc. ) destinate persoanele cu
dizabilități.
85

În aces sens, s-a purtat un dialog instituțional, vizând persoanele cu deficiențe de auz,
atât cu Ministerul Educaţiei, referitor la situaţia susţinerii probelor la Bacalaureat cât şi
CNA-ul şi SRTV – în chestiunea legată de adaptarea/introducerea în cât mai multe
programe și emisiuni a limbajului mimico-gestual;
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) și cu Primăria
Municipiului București – ca proiect pilot care se dorește a fi dezvoltat la nivel național, am
cautat soluții privind accesibilizarea clădirilor publice pentru persoanele nevăzătoare; O
altă partea a demersului nostru a vizat Autoritatea Electorală Permanentă - în sensul
accesibilizării exercitării dreptului la vot pentru persoanele cu dizabilităţi;
În data de 10 mai 2016, a fost semnat Protocol de cooperare pentru pregătirea
negocierilor şi transpunerii ulterioare a Propunerii de Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor
membre în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor COM(2015) 615 final, cu 19 semnatari.
Scopul Protocolului a fost de a grupa specialiştii şi de a facilita procesul de negociere a
Propunerii de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de apropiere a actelor cu
putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte cerinţele de
accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor - COM(2015) 615 final, conform Legii nr.373
din 18 decembrie 2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor
europene, Cap. IV, art.10, art. 11, art. 12, art.13 şi pentru a pregăti la nivelul României
infrastructura instituţională şi mediul economic pentru etapa de transpunere și capacitatea
administrativă a instituțiilor publice competente, societatea civilă și mediul de afaceri.
În data de 8 noiembrie, a avut loc cea de-a patra masă rotundă cu semnatarii Protocolului
de cooperare care a avut în vedere realizarea unui bilanţ şi elaborarea agendei viitoare.
Rezultate până în prezent:
ANCOM ne-a transmis demersurile făcute pe lângă furnizorii de telefonie și internet în ceea ce
privește serviciile speciale oferite persoanelor cu dizabilități sau asupra implementării serviciului
național special de urgență prin sms, 113.
-CNA a sancționat cu amenzi peste 100 de posturi TV pentru nerespectarea legii în ceea ce
privește dreptul la informare în limbaj mimico-gestual.
- La TVR s-a obținut creșterea numărului de emisiuni și diversificarea lor pe latura culturală, cu
limbaj mimico-gestual.
-Ca urmare a colaborării cu Primăria Municipiului București, Direcția Generală de Asistență
Socială s-a angajat în găsirea unor soluții pentru finalizarea Centrului Social și de Reabilitare
pentru nevăzătorii din România. Sper că acum, cu doamna Firea Primar, demersurile să nu sufere
opreliști.
-Ministerul Muncii, Primăria Municipiului București și Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice s-au angajat în continuarea accesibilizării clădirilor publice pentru
persoanele nevăzătoare.
-

86

Detașarea lucrătorilor
COM(2016) 128 final are în vedere revizuirea Directivei privind detașarea lucrătorilor
(Directiva 96/71/CE), cu scopul de a combate practicile neloiale și de a promova principiul
conform căruia aceeași muncă desfășurată în același loc ar trebui să fie remunerată în același
mod. Principalele modificări se referă la legislația muncii care trebuie să se aplice lucrătorilor
detașați în cazul în care durata anticipată sau efectivă a detașării depășește douăzeci și patru de
luni, se înlocuiește trimiterea la „salariul minim‖ printr-o trimitere la „remunerație‖ și se impune
statelor membre obligația de a publica informații privind elementele constitutive ale
remunerației, se adaugă un nou alineat care se referă la situații legate de lanțurile de
subcontractare, precum condițiile aplicabile lucrătorilor puși la dispoziție de o agenție de muncă
temporară stabilită într-un alt stat membru decât statul membru de stabilire al întreprinderii
utilizatoare.
Comisia pentru Afaceri Europene a formulat observaţii prin care:
I. Se constata că prezenta propunere de directivă nu respectă principiile
subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
II. Se apreciază demersurile Comisiei Europene de a combate practicile neloiale, de a
asigura lucrătorilor din Uniunea Europeană un trai decent, o protecție socială sporită și
un nivel de salarizare crescut și de a promova principiul „aceeași muncă desfășurată în
același loc ar trebui să fie remunerată în același mod‖.
III. Se consideră că:
a. Propunerea încalcă articolul 2 din Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la
Lisabona privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Înainte de a propune
acte legislative, Comisia Europeană ar trebui să efectueze consultări ample, inclusiv analizarea
dimensiunii regionale și locale a acțiunilor preconizate. Aceste deficienţe au fost semnalate de
mai multe state membre: lipsa unei evaluări a impactului social din perspectiva pierderii locurilor
de muncă şi eliminării prestatorilor de servicii de pe diferitele pieţe ale muncii; necesitatea
clarificării impactului asupra IMM-urilor şi a reflectării intereselor tuturor actorilor interesaţi;
inexistenţa unor date certe cu privire la numărul lucrătorilor detaşaţi pentru perioade mai mari de
24 de luni. Astfel, propunerea lansată de Comisia Europeană de modificare a Directivei
96/71/CE ar putea crea efectul de legiferare inadecvată ce poate afecta funcţionarea procesului
de detaşare în UE, implicit libera prestare a serviciilor şi mobilităţii forţei de muncă.
b. Propunerea încalcă articolul 5 din Protocolul nr 2, potrivit căruia orice proiect de
act legislativ ar trebui să conțină o declarație detaliată care să permită evaluarea conformității cu
principiul subsidiarității și proporționalității. Această declarație trebuie să conțină, de asemenea,
evaluarea propunerii din perspectiva impactului financiar. În plus, elaborarea actelor legislative
ar trebui să țină seama de necesitatea de a reduce la minimum orice sarcină financiară sau
administrativă care revine Uniunii, guvernelor naționale, autorităților regionale sau locale,
operatorilor economici sau cetățenilor. Evaluarea impactului Comisia Europeană nu conține o
analiză riguroasă a implicațiilor financiare ale proiectului pentru piața internă a UE, inclusiv
pentru companiile care detașează lucrători și pentru beneficiarii acestor servicii. CE nu a
demonstrat astfel că sarcina administrativă impusă de propunerea de directivă este proporțională
cu obiectivul urmărit.
c. Deși modificările se bazează formal pe articolele 56 şi 59 TFUE, în condiţiile în
care acestea vizează eliminarea restricţiilor privind libera prestare a serviciilor în cadrul Uniunii
87

cu privire la resortisanţii statelor membre stabiliţi într-un alt stat membru, propunerea în sine
vizează mai mult protecţia lucrătorilor detașați, ceea ce determină faptul că temeiul juridic al
propunerii nu cadrează integral cu intenția proiectului.
d. Directiva privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE, Directiva
2014/67/UE, prevede deja instrumente noi, mai drastice, pentru combaterea și sancționarea
eludărilor, fraudelor și abuzurilor, mărind capacitatea statelor membre de a monitoriza condițiile
de lucru și de a asigura respectarea normelor aplicabile. În consecință, propunerea de modificare
a Directivei 96/71/CE este prematură, existând premisa unui exces de reglementare, acest proces
urmând a fi amânat pentru perioada de după expirarea termenului pentru transpunerea directivei
privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE și după evaluarea atentă a efectelor
acesteia.
NOTĂ
În termenul prevăzut la articolul 6 din Protocolul nr. 2, paisprezece camere de parlamente
din unsprezece state membre au emis avize motivate, declanșând astfel procedura prevăzută la
articolul 7 alineatul (2) din Protocolul nr. 2. Este vorba despre următoarele camere (numărul de
voturi între paranteze): Camera Deputaților din România (1), Senatul României (1), Camera
Deputaților din Cehia (1), Senatul Cehiei (1), Seimul Poloniei (1), Senatul Poloniei (1), Seimas
din Republica Lituania (2), Parlamentul Danemarcei (2), Parlamentul Croației (2), Saeima din
Letonia (2) Adunarea Națională a Bulgariei (2), Adunarea Națională a Ungariei (2), Parlamentul
Estoniei (2) și Consiliul național al Republicii Slovace (2). Aceste avize motivate reprezintă 22
de voturi. În plus, șase parlamente naționale (Cortes Generales din Spania, Camera dei Deputati
din Italia, Assembleia da República din Portugalia, Camera Comunelor din Regatul Unit, Sénat
din Franța și Senato della Repubblica din Italia) au trimis avize în cadrul dialogului politic,
considerând, în principal, că propunerea este compatibilă cu principiul subsidiarității.
În conformitate cu angajamentul său de a garanta că parlamentele naționale au un cuvânt
important de spus în procesul decizional european, Comisia a analizat cu atenție avizele
motivate. Înainte de a-și formula concluziile, Comisia a purtat discuții directe cu parlamentele
naționale cu privire la chestiunile ridicate, în special cu ocazia unor reuniuni ale Conferinței
organelor specializate în afaceri comunitare (COSAC), mai precis cea din 13 iunie 2016, în
cadrul căreia a avut loc un schimb preliminar axat pe aspecte procedurale, și cea din 11 iulie
2016, în cadrul căreia a avut loc o discuție de fond în contextul unei dezbateri mai largi cu
privire la dimensiunea socială a UE.
În urma demersurilor efectuate, Comisia a concluzionat că propunerea sa din 8 martie
2016 privind o revizuire specifică a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor respectă
principiul subsidiarității consacrat la articolul 5 alineatul (3) din TFUE și că nu este necesară
retragerea sau modificarea propunerii respective. Prin urmare, Comisia își menține propunerea.
Comisia își va continua dialogul politic cu toate parlamentele naționale cu privire la alte
argumente decât cele referitoare la respectarea principiului subsidiarității și este pregătită să
inițieze discuții în legătură cu aceste preocupări cu Parlamentul European și cu Consiliul, în
vederea adoptării directivei propuse.

88

Protejarea drepturile sociale şi a drepturilor conexe
O altă tema examinată a fost cea referitoare la protejarea drepturile sociale şi a drepturilor
conexe.
Comisia pentru afaceri europene a examinat şi a elaborat o Opinie în urma dezbaterilor
din şedinţa de comisie din 8 iunie 2016 şi a unei mese rotunde cu actorii relavanţi, din data
de 19 octombrie – pe: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social European Și Comitetul Regiunilor Lansarea unei consultări
privind un pilon european al drepturilor sociale – COM (2016) 127 final.
Documentul vizează constituirea pilonului european al drepturilor sociale, anunţat de
preşedintele Juncker în discursul privind starea Uniunii în faţa Parlamentului European,și care
este fundamentat pe o serie de principii care se referă la egalitatea de şanse şi accesul la piaţa
muncii inclusiv dezvoltarea competenţelor şi învăţarea pe tot parcursul vieţii şi susţinerea activă
pentru ocuparea forţei de muncă, condiţii de muncă echitabile stabilind un echilibru al drepturilor
şi obligaţiilor între angajaţi şi angajatori, precum şi între elementele de flexibilitate şi de
securitate, precum şi protecţie socială adecvată şi durabilă şi acces la servicii esenţiale de înaltă
calitate, inclusiv la servicii de îngrijire a copiilor, cum ar fi asistenţa medicală şi îngrijirea pe
termen lung. Scopul acestei iniţiative a Comisiei Europene, exprimate prin prezenta Comunicare
constă în completarea acquis-ului social al UE, pentru a orienta politicile într-o serie de domenii
esenţiale pentru buna funcţionare şi echitatea pieţelor muncii şi a sistemelor de protecţie socială
din statele membre participante.
Comisia pentru afaceri europene a recomandat Comisiei Europene, în Opinie că este este
necesară redefinirea modului în care noţiunea de "flexicuritate" poate fi pusă în aplicare în mod
optim şi în acest sens, considerăm ca se impune ca nevoile de flexibilitate ale angajatorilor şi
cele de securitate a propriului loc de muncă a angajaţilor să fie satisfăcute în acelaşi timp;
În privinţa grupurilor vulnerabile, persoanelor cu dizabilităţi, Senatul a adoptat şi a transmis
Comisiei Europene, o Opinie pe Propunere de Directivă a Parlamentului European și a
Consiliului privind anumite utilizări permise ale operelor și altor obiecte protejate prin
drepturi de autor și drepturi conexe în beneficiul persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de
vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate și de modificare a Directivei
2001/29/CE privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor
conexe în societatea informațională - COM(2016) 596 final.
Propunerea de Directivă a fost publicată de către CE în data de 14 septembrie 2016, ca parte
integrantă a pachetului legislativ privind reforma în domeniul drepturilor de autor, în contextul
angajamentul asumate în cadrul Strategiei privind Piaţa Unică Digitală.
Propunerea de Directivă va alinia dreptul Uniunii la angajamentele sale internaționale asumate în
temeiul Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor
nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate.
Obiectivul directivei propuse este de a crește gradul de disponibilitate a operelor și a altor
obiecte ale protecției, de exemplu cărți, publicații periodice, ziare, reviste și alte scrieri, partituri
și alte materiale imprimate, inclusiv în format audio, în formate accesibile pentru persoanele
beneficiare.
Directiva va atinge acest obiectiv asigurându-se că toate persoanele beneficiare și organizațiile
care deservesc fără scop lucrativ nevoile acestor persoane se pot baza pe o excepție obligatorie și
armonizată de la drepturile de autor și drepturile conexe în Uniune. Acest lucru va permite

89

realizarea de exemplare în format accesibil ale unor opere și altor obiecte ale protecției care au
fost deja publicate sau puse la dispoziție în formate inaccesibile.
În Opinie, Comisia pentru afaceri europene a făcut următarele recomandări:
o extinderea referirii, în Expunerea de motive a actului, la Convenţia privind drepturile persoanelor
cu dizabilităţi, prin adăugarea art. 9 Accesibilitate, art.21 Libertatea de expresie şi opinie şi
accesul la informaţie și art.24 Educaţia;
o la Art. 2 alin.(3) propunem clarificarea sintagmei ,,mod sau formă alternativă": easy to read,
afișare de text corp literă mare, audio, scrierea Braille;
o la Art. 3 propunem clarificarea conceptuală: un exemplar/ exemplare? (câte un exemplar din
fiecare: audio, braille, video, etc).

90

Domeniul Transporturilor
Transporturile constituie un sector economic-cheie (cu o valoare adăugată brută de 4,8 % sau
548 de miliarde EUR pentru toate cele 28 de țări ale UE), care asigură peste 11 milioane de
locuri de muncă în Europa.21
Comisia Europeană își propune să dezvolte și să promoveze politici de transport eficiente, sigure
și durabile, să creeze condițiile necesare pentru o industrie competitivă, care să genereze locuri
de muncă și prosperitate.
Marile provocări în materie de transport în Europa
Pe măsură ce societățile noastre devin din ce în ce mai mobile, politica UE încearcă să ajute
sistemele de transport să facă față provocărilor majore cu care se confruntă.
Congestionarea traficului rutier și aerian generează costuri reprezentând aproximativ 1 % din
PIB-ul anual al UE, în condițiile în care, potrivit estimărilor, transportul de mărfuri și de pasageri
va căpăta o amploare tot mai mare.
Dependența de petrol - deși eficiența energetică a transporturilor a crescut, acest sector depinde
încă de petrol pentru a-și acoperi 96% din necesarul de energie. Însă resursele de petrol se vor
diminua, iar acesta va proveni în mare parte din zone instabile ale lumii. Se estimează că, până în
2050, prețul petrolului va fi cel puțin dublu față de nivelul din 2005.
Emisiile de gaze cu efect de seră - până în 2050, sectorul european al transporturilor trebuie să-și
reducă emisiile cu 60% față de nivelurile din 1990, dacă dorim să limităm încălzirea globală la o
creștere de doar 2ºC.
Infrastructura – calitatea variază de la o țară UE la alta
Concurența - sectorul transporturilor din UE se confruntă cu o concurență în creștere pe piețele
de transport din alte regiuni de pe glob, care cunosc o dezvoltare rapidă.
Instituirea unui sistem de certificare al Uniunii pentru echipamentele de control de securitate
aeronauticã
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr.2, anexat Tratatului
de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire
a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea
13/2008, în vederea elaborării unui raport/proces-verbal pentru Propunerea de Regulament al
Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui sistem de certificare al
Uniunii pentru echipamentele de control de securitate aeronauticã - COM(2016) 491 final
Scopul propunerii este de a institui un sistem de certificare la nivelul UE unic bazat pe
omologarea UE de tip și pe eliberarea de certificate de conformitate de către producători, care ar
fi valabil în toate statele membre ale UE, în conformitate cu principiul recunoașterii reciproce.
21

https://europa.eu/european-union/topics/transport_ro

91

Propunerea urmăreşte să contribuie la buna funcționare a pieței interne a UE și să sporească
competitivitatea globală a industriei UE prin instituirea unui sistem de certificare la nivelul UE
pentru echipamentele de control de securitate aeronautică.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene a formulat următoarele observaţii:
Se consideră că:
Perspectiva înființării unei autorități naționale de omologare care să deruleze în condiții
satisfăcătoare procedura de omologare UE de tip, prin îndeplinirea și a atribuțiilor de serviciu
tehnic, ar avea un impact negativ la nivel administrativ/organizatoric și financiar asupra unor
SM care, actualmente, nu au astfel de autorități.
Statele Membre ar trebui să poată opta pentru înființarea unei autorități naționale de
omologare și pentru desemnarea unui serviciu tehnic notificat Comisiei în temeiul articolului
21, care îndeplinește cerințele metodologiilor comune de testare.
Se recomandă şi se subliniază faptul că:
- la Art. 30 ar fi necesară modificarea primului paragraf, sau adăugarea unui
nou paragraf, în sensul introducerii unei prevederi prin care toate echipamentele de control de
securitate evaluate de CEAC în baza PCE (listele acestora se regăsec pe site-ul CEAC) și
certificate sau omologate de statele membre în conformitate cu normele naționale,
achiziționate și instalate la aeroporturi înainte de expirarea perioadei de tranziție, să poată fi
utilizate în continuare până la expirarea perioadei de exploatare și nu doar până la expirarea
perioadei de tranziție de 3 ani.
- proiectul de Regulament ar trebui să prevadă o desemnare explicită a
serviciului tehnic, și nu una implicită (Art.8, alin. 2 coroborat cu Art. 21).
- ar fi necesară adăugarea unei prevederi prin care să se instituie obligativitatea
producătorilor de a omologa echipamentele de control de securitate și din punct de vedere al
standardelor de protecție la radiații.
1.

Normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene
pentru Siguranța Aviației
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată cu documentul, Propunere de REGULAMENT
AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind normele comune în
domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației,
precum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al
Consiliului, având în vedere formularea unui raport, potrivit Protocolului (nr.1) anexat
Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului
de instituire a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin
Legea 13/2008.
Obiectivul ei este acela de a pregăti cadrul de reglementare al UE în materie de siguranță a
aviației astfel încât să facă față provocărilor din următorii zece-cincisprezece ani și, astfel, să
asigure în continuare un transport aerian sigur, fiabil și ecologic atât pentru pasageri, cât și
pentru cetățeni în general.
92

Prezenta inițiativă se bazează pe o experiență de peste doisprezece ani în ceea ce privește
punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 216/200822 și a regulamentului care l-a precedat
pe acesta23.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene, a formulat următoarele observații:
I.
Prezenta propunere de regulament respectă principiul subsidiarităţii şi
proporţionalităţii.
II.

Constată:

1.

Principalul obiectiv al prezentului regulament este instituirea și menținerea unui nivel
uniform ridicat de siguranță a aviației civile în Uniune, concomitent cu asigurarea unui
nivel uniform ridicat de protecție a mediului.

2.

Prezentul regulament urmărește, de asemenea:

(a)

să contribuie la politica mai amplă a Uniunii în domeniul aviației și la îmbunătățirea
performanței globale a sectorului aviației civile;

(a)

să faciliteze, în domeniile vizate de prezentul regulament, libera circulație a mărfurilor,
a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor, să asigure condiții de concurență echitabile
pentru toți cei care își desfășoară activitatea pe piața internă a aviației și să
îmbunătățească competitivitatea industriei aviatice din Uniune;

(b)

să promoveze rentabilitatea și eficacitatea în procesele de reglementare și de certificare,
precum și utilizarea optimă a resurselor la nivel național și la nivelul Uniunii;

(c)

să contribuie, în domeniile vizate de prezentul regulament, la instituirea și menținerea
unui nivel uniform ridicat de securitate a aviației civile;

(d)

să sprijine statele membre în îndeplinirea obligațiilor care decurg din Convenția de la
Chicago, asigurând o interpretare comună și o punere în aplicare a dispozițiilor acesteia,
uniformă;

(e)

să promoveze, în întreaga lume, punctele de vedere ale Uniunii referitoare la standardele
și normele din domeniul aviației civile, instituind o cooperare corespunzătoare cu țările
terțe și cu organizațiile internaționale;

(f)

să promoveze cercetarea și inovarea, inclusiv, printre altele, în procesele de
reglementare și de certificare;

(g)

să promoveze, în domeniile vizate de prezentul regulament, interoperabilitatea tehnică și
operațională.

22

Regulamentul (CE) nr. 216/2008 din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile
și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a
Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE (JO L79, 19.3.2008). Regulamentul menționat a fost
modificat ulterior prin Regulamentul (CE) nr. 1108/2009, care i-a extins domeniul de aplicare la siguranța
aerodromurilor și la aspectele de siguranță ale managementului traficului aerian și ale serviciilor de navigație
aeriană.
23
Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2002 privind
normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții europene de siguranță a aviației (JO L 240,
7.9.2002).

93

3.

Obiectivele stabilite la alineatele (1) și (2) se îndeplinesc, printre altele, prin:

(a)

elaborarea, adoptarea și aplicarea uniformă a tuturor actelor necesare;

(b)

garantarea faptului că declarațiile și certificatele eliberate în conformitate cu prezentul
regulament și cu actele sale delegate și de punere în aplicare sunt valabile în întreaga
Uniune, fără alte cerințe suplimentare;

(c)

înființarea unei Agenții a Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (denumită în
continuare „agenția‖), cu statut independent;

(d)

punerea în aplicare uniformă a tuturor actelor necesare de către autoritățile naționale
competente și de către agenție, în cadrul domeniilor lor de competență;

(e)

colectarea, analiza și schimbul de informații pentru a alimenta un proces decizional
fondat pe dovezi;

(f)

demararea unor inițiative de conștientizare și de promovare, inclusiv pregătire,
comunicare și difuzare a informațiilor relevante în materie de siguranță.
III. Recomandă:

Potrivit actualei propuneri de modificare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008, Comisia are
posibilitatea de a dezvolta ulterior cerinţe suplimentare de reglementare a siguranţei şi securităţii
prin adoptarea unor acte delegate care să modifice cerințele esențiale prevăzute în anexele la
regulament (art. 18, art. 25, art. 28, art. 34, art. 39, art. 44, art. 47, art. 50, art. 51(10),
art. 52(5), art. 72(4) și art. 115(1)).
În acest context, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene apreciează că este necesar să
fie eliminate din textul Regulamentului dispozițiile care permit emiterea de către Comisie a
unor acte delegate care să modifice cerințele esențiale prevăzute în anexele la acest proiect
de regulament (care se referă la navigabilitate și protecția mediului (anexa III), personalul
aeronautic navigant (anexa IV), operațiunile aeriene (anexa V și, după caz, în anexele VII și
VIII), aerodromuri (anexa VII și, după caz, în anexa VIII), furnizarea de servicii de navigație
aeriană (anexa VIII și, după caz, în anexa VII), controlorii de trafic aerian (anexa VIII) sau la
aeronavele fără pilot la bord (anexa IX)).
În ceea ce privește:

Extinderea competenţelor EASA în domeniul securităţii cibernetice (art. 76 si Anexa
VIII)

Amenințările la adresa securității, inclusiv a securității cibernetice, sunt în creștere și pot necesita
noi abordări în materie de certificare.
În concordanţă cu propunerea actuală de regulament, competenţele Agenţiei sunt extinse în
domeniul securităţii cibernetice, existând posibilitatea ca EASA să devină unica Agenţie cu
competenţe în materie de reglementare şi supervizare în acest domeniu.
În cazul României, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, are competențe de autoritate
națională în domeniul securității aviației (inclusiv securitatea datelor operaționale).
94

Trebuie să fie făcută o analiză de impact, cu consultarea celorlalte entități naționale cu
competențe în acest domeniu.

Corelaţiile cu proiectul legislativ SES II+

Unul dintre principalele obiective ale noului regulament EASA este de a îmbunătăţi capacitatea
Agenţiei de a identifica şi reduce riscurile în vederea menţinerii şi creşterii nivelului de
siguranţă.
De asemenea, EASA trebuie să deruleze activităţi de monitorizare a performanței într-o manieră
sistematică.
Pentru a atinge aceste obiective, noul regulament trebuie dezvoltat şi adoptat într-un cadru
caracterizat de stabilitate şi într-un mediu clar definit, cu identificarea clară a cadrului
instituţional şi a părților implicate, astfel încât regulamentul să răspundă necesităţilor pieţei
interne şi nu în ultimul rând, ale consumatorilor.
După consultarea celorlalte entități naționale cu competențe în acest domeniu, trebuie să
fie făcută o analiză de impact privind dispozițiile noului regulament EASA asupra
pachetului legislativ SES II+.

Managementul siguranţei aeronautice (Capitolul II)

Susținem, în principiu, propunerile de includere în Regulament a prevederilor privind EASP
(European Aviation Safety Programme) și EPAS (European Plan for Aviation Safety), precum și
cele privind dezvoltarea, la nivelul Statelor Membre, a Programelor și Planurilor Naționale de
Siguranță, ca un pas important necesar pentru îndeplinirea obiectivelor strategice în domeniul
performanței siguranței la nivel european.
În acest sens, pentru asigurarea aplicării uniforme a prevederilor EPAS în Statele
Membre, ținând seama de specificul și gradul diferit de complexitate a sistemelor naţionale
de aviație civilă, considerăm necesară dezvoltarea acestui capitol, prin includerea unor
prevederi care sa permită Statelor să adapteze EPAS la condițiile naționale proprii, cum ar
fi posibilitatea adoptării, de către State, în cadrul Planurilor Naționale de Siguranță, a
unor măsuri echivalente în locul acțiunilor prevăzute în EPAS, în situația în care acele
acțiuni nu pot fi aplicate în sistemul aviației civile naționale, sau aplicarea lor ar determina
alocarea unor resurse nejustificate din punct de vedere cost-beneficiu pentru siguranță.

Transferul de responsabilitate

Art. 51 stabilește repartizarea responsabilităților în domeniul certificării și supravegherii între
EASA și autoritățile naționale (alin. 3).
Considerăm că repartizarea acestor competențe trebuie să facă obiectul exclusiv al acestui
regulament și nu al altor acte delegate.
95

Prin urmare, susținem modificarea paragrafului 4 de la alin. (3) după cum urmează:
În toate celelalte cazuri, autoritatea națională competentă a statului membru în care își are
reședința persoana fizică care solicită certificatul sau care face declarația sau, în cazul
persoanelor juridice, în care persoana își are sediul principal este responsabilă cu
îndeplinirea sarcinilor respective.
Tot la acest paragraf solicităm definirea termenului “sediul principal”.
Solicităm acest lucru pentru că în alte Regulamente (Regulamentul 1008/2008 de exemplu) este
utilizată noțiunea de ―principal place of business‖ care este și definită.
Art. 52 introduce conceptul de inspector de aviație european și propune crearea unui corp al
acestor inspectori.
Alin. (4) al art. 52 stabilește modalitatea de plată a acestor inspectori.
Propunem modificarea acestui alineat după cum urmează:
Costurile asistenței oferite de inspectorii aeronautici europeni desemnați de autoritățile
naționale competente sunt acoperite prin taxe aprobate de Consiliul de Administrație
EASA.
În acest fel se stabilește modalitatea de aprobare a acestor tarife.
Art. 53 prevede posibilitatea transferului responsabilităților unui stat membru (în ceeace privește
certificarea și supravegherea) către EASA sau către alt Stat Membru, fără a aduce atingere
dispozițiilor Convenției de la Chicago.
Având în vedere că părțile contractante la Convenția de la Chicago sunt doar statele (UE nu este
parte la Convenție), iar aceasta prevede posibilitatea transferului de responsabilități doar între
statele contractante, considerăm că este absolut necesar să se ceară un punct de vedere de la
serviciile juridice ale Consiliului dacă un stat membru, prin transferul de competențe și
responsabilități către EASA, este degrevat și de responsabilitățile ce-i revin în conformitate
cu prevederile Convenției de la Chicago (în cazul în care statul membru nu este degrevat de
responsabilitățile ce-i revin conform Convenției de la Chicago înseamnă că, în fapt, EASA
acționează doar ca un agent autorizat al statului membru respectiv, fără a se putea substitui
acestuia în ceea ce privește responsabilitatea si se pune problema controlului EASA de către
statul care o autorizează).
Art. 54. În funcție de punctul de vedere juridic exprimat pentru aplicarea art. 53 propunem
modificarea alin. (1) după cum urmează:
O organizație poate să solicite, cu aprobarea prealabilă a autorității naționale
competente a Statului Membru în cazul în care organizația are sediul principal de
afaceri, agenției să acționeze în calitate de autoritate competentă responsabilă cu
certificarea, supravegherea și asigurarea aplicării legii în ceea ce privește respectiva
96

organizație, în pofida dispozițiilor de la articolul 51 alineatul (3), în cazul în care
organizația deține sau are dreptul să solicite de la autoritatea națională competentă
dintr-un stat membru un certificat conform dispozițiilor capitolului III, însă deține sau
intenționează să dețină un număr semnificativ de instalații și de membri ai personalului
acoperiți de certificatul respectiv într-unul sau mai multe state membre.
Considerăm că autoritatea națională competentă dintr-un Stat Membru trebuie consultată
și trebuie să aprobe o eventuală solicitare a unei organizații având sediul principal în acel
stat.
Art. 55. Pot fi acceptate dispozițiile acestui articol referitoare la preluarea de către EASA a
responsabilităților unei autorități naționale competente dintr-un stat membru (în cazul în care
aceasta din urmă nu reușește să demonstreze că are capacitatea de a-și exercita atribuțiile) în
funcție de punctul de vedere juridic solicitat pentru art. 53 și în condițiile în care articolul
este completat cu dispoziții privind finanțarea activităților EASA într-un astfel de caz.

97

Politica de mediu
Acordul Internaţional din 2015 privind schimbările climatice: modelarea politicii
internaţionale privind clima după 2020
Comisia pentru Afaceri Europene şi Comisia pentru administraţie publică, organizarea
teritoriului şi protecţia mediului, au fost sesizate pentru exprimarea unui PUNCT de VEDERE
privind – Comunicare consultativă a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor- Acordul Internaţional din
2015 privind schimbările climatice: modelarea politicii internaţionale privind clima după
2020, COM (2013) 167 final, în vederea exercitării controlului parlamentar cu privire la un
proiect de act legislativ, conform atribuţiilor stabilite prin Protocolul (nr.2) privind aplicarea
principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la
Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.
Comisia pentru Afaceri Europene şi Comisia pentru administraţie publică, organizarea
teritoriului şi protecţia mediului, în urma analizei documentelor supuse consultărilor , susţin
punctul de vedere al Guvernului României în materie şi îşi exprimă la rândul lor, următorul
PUNCT de VEDERE:
Având în vedere caracterul nelegislativ şi consultativ al documentelor supuse analizei, senatorii,
membri ai Comisiei pentru Afaceri Europene şi Comisiei pentru administraţie publică,
organizarea teritoriului şi protecţia mediului apreciază şi susţin lansarea consultării publice în
vederea documentării şi fundamentării poziţiei statelor membre şi a Uniunii Europene ca părţi
semnatare la propunerea pentru acordul final ce va fi adoptată de către Comisia Europeană până
la finele anului curent.
• România apreciază demararea consultărilor pentru stabilirea poziţiei Uniunii Europene pentru
noul acord global, în care toate statele membre să se angajeze la reduceri de emisii de gaze cu
efect de seră.
• România nu are încă un punct de vedere final, totuşi, dorim să ne exprimăm îngrijorarea faţă
de posibilitatea de a ne angaja într-un alt obiectiv unilateral, în timp ce partenerii internaţionali
vor amâna angajarea reală în procesul multilateral.
• România consideră esenţială menţinerea competitivităţii industriei europene.
• Limitarea încălzirii globale la 2°C este posibilă doar dacă toţi partenerii internaţionali
relevanţi, în principal cei care sunt consideraţi cei mai mari generatori de emisii de gaze cu
efect de seră, iau măsuri de reducere a emisiilor.
• Este nevoie de o arhitectură flexibilă care să asigure participarea tuturor statelor şi în acelaşi
timp să se ţină cont de responsabilitate, capacitatea şi circumstanţe naţionale.
• Accentul trebuie sa fie pus pe realizarea de progrese măsurabile în reducerea emisiilor de gaze
de seră.
• Considerăm că unul dintre elementele noului acord să fie constituit din modul prin care
se va asigura faptul că statele membre care au înregistrat reduceri de emisii de gaze
suplimentare sau în avans nu vor fi penalizate, cât şi mecanismele de stimulare a acestora
să îşi depăşească angajamentele.

98

• Considerăm că ar trebui să fie exploatată ideea unor acorduri specifice sectoriale pentru a se
putea reduce riscul de relocare.
Considerăm extrem de importantă, includerea unor modalităţi de implementare care să
asigure finanţare, utilizarea de mecanisme flexibile şi schimburi de tehnologie.
Carte Verde privind politicile de energie şi mediu
Comisia pentru Afaceri Europene şi Comisia pentru administraţie publică, organizarea
teritoriului şi protecţia mediului, au fost sesizate pentru exprimarea unui PUNCT de VEDERE
privind Carte Verde privind politicile de energie şi mediu - COM (2013) 169 final, în vederea
exercitării controlului parlamentar cu privire la un document de consultare, conform atribuţiilor
stabilite prin Protocolul nr.1, anexat la Tratatul de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind
Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene.
Comisia pentru Afaceri Europene şi Comisia pentru administraţie publică, organizarea
teritoriului şi protecţia mediului, în urma analizei documentelor supuse consultărilor , susţin
punctul de vedere al Guvernului României în materie şi îşi exprimă la rândul lor, următorul
PUNCT de VEDERE:
România apreciază demararea consultărilor pentru stabilirea poziţiei Uniunii Europene
referitoare la Cartea Verde privind politicile de energie şi mediu şi cât şi pentru noul acord
global, în care toate statele membre să se angajeze la reduceri de emisii de gaze cu efect de
seră.
România nu are încă un punct de vedere final cu privire la arhitectura cadrului de politici privind
energia şi schimbările climatice în perspectiva anului 2030, dar totuşi, dorim să ne exprimăm
îngrijorarea faţă de posibilitatea de a ne angaja într-un alt obiectiv unilateral, în timp ce partenerii
internaţionali vor amâna angajarea reală în procesul multilateral.
Membrii Comisiei pentru Afaceri Europene, îşi exprimă dorinţa de a se lua în considerare câteva
aspecte în mod deosebit şi anume:
 contextul actual, este destul de dificil din perspectiva crizei economice şi a reducerii
apetitului industriei pentru noi angajamente. Este destul de greu de prezentat în acelaşi
timp un obiectiv de 40% privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii
GES), măsuri structurale pentru schema UE de tranzacţionare a certificatelor de emisii
GES (schema EU-ETS) şi o modificare a profilului temporal al licitaţiilor;
 faptul că discuţiile privind modificarea cadrului, care guvernează EU ETS (backloading
şi măsuri structurale) nu s-au finalizat cu succes;
 contextul internaţional şi posibilitatea de a trece, în cursul anului 2014, la un
obiectiv de reducere a emisiilor mai mare de 20% până în 2020, în cadrul
mecanismului de ambiţie din Protocolul de la Kyoto amendat;
 consideră că legătura între costuri şi energii regenerabile.este insuficient clarificată
 consideră că este necesară o analiză aprofundată referitor la influenţele asupra
mediului generate de utilizarea surselor de bioenergie
 apreciază ca este de dorit ca, în cel mai scurt timp, Comisia Europeană să prezinte o
evaluare cu privire la exploatarea gazelor de şist la nivelul UE

99

atrage atenţia asupra riscului de relocare a producţiei, care este un fapt real şi care,
coroborat cu subiectul pierderii locurilor de muncă, ca urmare a măsurilor privind
schimbările climatice, este un subiect complex de abordat, mai ales în statele membre
unde efectele crizei sunt încă prezente. România este unul dintre aceste state, după cum
este şi un stat la graniţa UE cu statele vecine, unde măsurile de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de seră nu sunt la fel de ambiţioase.
consideră extrem de importantă, includerea unor modalităţi de implementare care să
asigure finanţare, utilizarea de mecanisme flexibile şi schimburi de tehnologie,

Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind punerea în aplicare
a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 din 14 iunie 2006 privind transferurile de
deşeuri - Generarea, tratarea și transferul transfrontalier de deșeuri periculoase și de
alte deșeuri în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 2010–2012
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr.1, anexat Tratatului
de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire
a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea
13/2008, în vederea elaborării unui raport/proces-verbal pentru Raport al Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr.
1013/2006 din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri - Generarea, tratarea și
transferul transfrontalier de deșeuri periculoase și de alte deșeuri în statele membre ale
Uniunii Europene în perioada 2010–2012 - COM(2015) 660 final
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene constată următoarele:
a) Transporturile transfrontaliere de deşeuri periculoase şi eliminarea acestora sunt
reglementate de Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al
deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora din 22 martie 1989, la care Uniunea
Europeană este parte;
b) Pentru supravegherea şi controlul transferurilor de deşeuri în interiorul frontierelor sale, UE
împreună cu ţările membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb şi ale Organizaţiei
pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, precum şi cu alte ţări terţe care sunt părţi la
Convenţia de la Basel, a creat un sistem de norme de reducere şi control al transporturilor
elaborate, inter alia, astfel încât sistemul unional existent pentru supravegherea şi controlul
circulaţiei deşeurilor să îndeplinească cerinţele Convenţiei de la Basel. Regulamentul (CE)
nr. 1013/2006 din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri transpune convenţia în
dreptul Uniunii;
c) În conformitate cu articolul 51 alineatul (4) din regulament, o dată la trei ani, Comisia
întocmeşte, pe baza rapoartelor transmise de statele membre, un raport privind punerea în
aplicare. Acesta este cel de al patrulea raport şi vizează perioada 2010-2012;
d) În ceea ce priveşte transferurile de deşeuri în exteriorul statelor membre în perioada de
raportare 2010-2012, România, alături de Bulgaria, Cipru, Estonia şi Slovacia, a transferat
în exterior cele mai mici cantităţi de deşeuri periculoase. În ceea ce priveşte transferurile
ilegale de deşeuri în perioada de raportare 2010-2012, România a raportat doar un caz.

100

Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil şi eficient în Uniunea Europeană:
5 domenii-cheie
Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată cu documentul,
PACHET privind ECONOMIA CIRCULARA – DESEURI, format din:
COM(2015)614 final - Comunicarea Comisiei Europene ―Închiderea buclei - Un plan de acțiune
al UE pentru economia circulară‖
COM(2015)593 final – Propunere de Directivă de modificare a Directivei 2000/53/CE privind
vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de
baterii şi acumulatori şi a Directivei 2012/19/UE privind deşeurile de echipamente electrice şi
electronice
COM(2015)594 final – Propunere de Directivă de modificare a Directivei 1999/31/CE privind
depozitarea deşeurilor
COM(2015)595 final – Propunere de Directivă de modificare a Directivei-cadru 2008/98/CE
privind deşeurile
COM(2015)596 final – Propunere de Directivă de modificare a Directivei 94/62/CE privind
ambalajele şi deşeurile de ambalaje,
având în vedere formularea unei opinii, potrivit Protocolului (nr.1) anexat Tratatului de la
Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a
Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea 13/2008.
Prezenta Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu exprimă poziţia
Comisiei Europene, care a decis în februarie a.c. retragerea propunerii iniţiale a Comisiei
Barroso II, prezentată în 2014, Pachetul privind economia circulară şi înlocuirea cu o propunere
mai ambiţioasă pentru a promova eficienţa utilizării resurselor prin implementarea conceptului
de economie circulară. Iniţiativa noii Comisii europene (patru propuneri legislative + comunicare
plan acţiune) a fost adoptată de colegiul comisarilor în data de 2 decembrie 2015.
Notă: Unul dintre obiectivele declarate ale noii Comisii, care răspunde inclusiv solicitării unor
state membre, cum este şi cazul RO, este luarea în considerare a discrepanţelor dintre statele
membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor şi, respectiv, abordarea problemelor actuale
de implementare. Acest lucru nu a fost reflectat de Comisia Barroso II, în propunerea din 2014,
c nd obiectivele/ţintele s-au bazat pe gestionarea deşeurilor în statele membre cu cel mai înalt
nivel de performanţă. Statele membre cele mai afectate de acele propuneri ar fi fost însă, în
principal, BG, HU, PL, RO, SK, CZ şi LT.
Elementul de noutate este acela că, în loc de o singură propunere de modificare a directivelor din
domeniul deşeurilor, actuala COM a ales să prezinte patru propuneri separate:
 modificarea Directivei cadru deşeuri;
 modificarea Directivei privind depozitarea deşeurilor
 modificarea Directivei privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje
101

o propunere de modificare a trei Directive care reglementează anumite fluxuri de deşeuri
(vehiculele scoase din uz, deşeurile de baterii şi acumulatori şi deşeurile de echipamente
electrice şi electronice) în ceea ce priveşte cerinţele de raportare.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene :
I. A constatat:
 noul pachet urmează o abordare mai integrată, cu sprijinul măsurilor din Planul de
acţiune,
 ţintele sunt echilibrate şi coerente şi ţin cont per ansamblu de situaţia din SM,
 se promovează utilizarea extinsă a instrumentelor economice
 se accentuează măsurile de prevenire a generării de deşeuri,
 se simplifică metodele de calcul.
Pentru România, acest domeniu este deosebit de important şi de complex.
În ultimii ani, au fost depuse eforturi pentru soluţionarea problematicii deşeurilor.
România rămâne angajată în continuare în promovarea unor proiecte, care să asigure
managementul integrat şi ierarhia deşeurilor.
România susţine principalul obiectiv al Pachetului privind Economia circulară, acela de a stimula
dezvoltarea de noi pieţe şi modele de afaceri în scopul dezvoltării economiei şi creării de noi
locuri de muncă.
Tranziţia către o economie circulară va permite restructurarea economiei şi îmbunătăţirea
competitivităţii europene, prin reducerea consumului de materii prime, utilizarea durabilă a
resurselor şi valorizarea deşeurilor prin transformarea lor în produse.
În ceea ce priveşte ţintele ambiţioase propuse pentru reducerea cantităţii de deşeuri generate în
scopul dezvoltării unei economii circulare, apreciem că actualul pachet răspunde, în linii
generale, unor solicitări exprese din partea unor SM, inclusiv RO, în contextul primului pachet
(adoptat de Comisia Barroso II şi retras de Comisia Juncker), respectiv ca propunerile de ţinte de
reciclare şi depozitare pentru deşeurile municipale să ţină cont de punctele de
plecare/circumstanţele diferite ale SM.
II. Se recomandă:
Pentru Directiva cadru deșeuri și Directiva de depozitare 1999/31/CE:
- membrii Comisiei apreciază, că abordarea generală a propunerii se adresează sinergiilor
cu alte politici și nu se concentrează exclusiv pe etapa finală a ciclului de viață al unui
produs, atunci când acesta devine deșeu.
- Planul de Acțiune cuprinde 5 tipuri acțiuni prioritare care se adresează:
 producției,
 consumului,
 inovării și investițiilor,
102

-

-

 gestionării deșeurilor
 creării pieței pentru materii prime secundare.
trebuie analizate cu atenție propunerile privind definițiile :
 deșeurilor municipale,
 deșeurilor biodegradabile
 metoda de calcul
În concluzie, membrii Comisiei consideră că consultările vor trebui să fie ample;

În privința Directivei pe depozitare 1999/31/CE și Directivei 94/62/CE privind ambalajele și
deșeurile de ambalaje:
- definițiile termenilor ar fi mai corect de corelat cu actuala propunere de directivă
2008/98/CE decât cu varianta propusă de COM;
-apreciem că țintele pentru reciclare și pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor
municipale (la 60% în 2025 și 65% în 2030) și a deșeurilor de ambalaje (fără ținte specifice
deocamdată), pentru reducerea depozitării deșeurilor municipale la maxim 10% în 2030 vor
rămâne în continuare o provocare, cu toate că pentru aceasta din urmă România este inclusă în
grupul SM care va beneficia de derogări.
Referitor la propunerile de directive care vizează raportări: Propunerea de Directivă a
Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2000/53/CE privind
vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de
baterii și acumulatori și a Directivei 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și
electronice
Propunem ca la modificarea Directivei 2006/66/CE să fie cuprinsă și modificarea art. 10 (3):
“SM monitorizează…, SM transmit Comisiei rapoarte în termen de 18 luni de la sfârșitul
anului…”
Este foarte important, din perspectiva RO, ca propunerea să ia în considerare circumstanțele
naționale ale SM, acest lucru fiind important pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a politicii
privind deșeurile;

103

Evenimente organizate
Cu parteneri naționali
Mese rotunde și dezbateri
În vederea asigurării unui dialog constant atât cu membrii guvernului și ai organizațiilor nonguvernamentale s-au organizat mese rotunde și dezbateri pe diverse teme de importanță.
1) 6 dezbateri cu tema „Stadiul negocierilor şi impactul Parteneriatului Transatlantic pentru
Comerţ şi Investiţii (TTIP) asupra economiei României‖ - 24 şi 31 martie 2015, 17 iunie 2015, 3
februarie, 17 februarie şi 11 mai 2016;
Subteme ale dezbaterii:
Contextul geopolitic de negociere a tratatului TTIP
Avantajele şi dezavantajele adoptării tratatului TTIP
Importanţa sectorului energetic
Protecţia consumatorilor europeni şi a mediului
Libertatea de mişcare şi problematica vizelor de călătorie
Soluţionarea litigiilor între investitori şi stat .
2) 4 mese rotunde pe tema analizei efectelor posibile ale Propunerii de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale
statelor membre în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor COM(2015) 615 final;
3 februarie, 16 februarie, 8 noiembrie 2016
10 mai 2016 : Semnarea Protocolului de cooperare pentru pregătirea negocierilor şi a
transpunerii ulterioare a Directivei de către Comisia pentru Afaceri Europene, Ministere
relevante, autorități administrative în domeniu, Camera de Comerţ şi Industrie a Rom niei,
precum și ONG-uri reprezentative pentru persoanele cu dizabilități. (în anexă)
3) 2 şi 3 noiembrie 2016 - Masă rotundă privind evoluţia democraţiilor occidentale după criza
economică, guvernarea digitală, migraţia şi problemele refugiaţilor şi diplomaţia culturală,
organizată de Comisia pentru afaceri europene şi Comisia pentru politică externă în parteneriat
cu Centrul de Studii şi Idei Politice şi Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare
Europeană din SNSPA;
4) 19 octombrie 2016 – Masă rotunda cu privire la efectele constituirii Pilonului european al
drepturilor sociale şi evaluarea obiectivele enunţate în Comunicarea Comisiei Către Parlamentul
European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic Şi Social European şi Comitetul
Regiunilor Realizarea Agendei privind piaţa unică pentru susţinerea creării de locuri de muncă, a
creşterii economice şi a investiţiilor – COM (2016) 361 final (senator Gabriela Creţu);
5) 13 septembrie 2016 - Masa rotundă cu tema „Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN şi al CONSILIULUI privitor la stabilirea criteriilor şi
mecanismelor care determină care stat membru este responsabil pentru examinarea unei aplicaţii
104

pentru protecţie internaţională în interiorul unui stat membru de către un resortisant al unei ţări
terţe sau de către o persoană apatridă - COM(2016) 270 final‖;
6) 19 mai 2015 - Dezbatere cu Reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene cu privire la:
programele de finantare 2014-2020, rata de absorbţie, observaţii ale Comisiei Europene, domenii
prioritare de finanţare;
7) 13 mai 2015 - Analiza Programului de Convergenţă;
8) 11 mai 2015 - Reuniune de lucru care a avut ca obiectiv analizarea situaţiei cetăţenilor români
de etnie romă din perspectiva existenţei atitudinilor rasiste şi discriminatorii îndreptate împotriva
acestora, în special la nivelul mass-media, organizată de Comisia pentru afaceri europene şi
Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, la iniţiativa doamnei senator Gabriela Creţu
şi a doamnei preşedinte Rozalia Biro;
9) 12 mai 2015 - Dezbatere cu tema „Pachetul de măsuri privind Uniunea Energetică‖ –
COM(2015) 80 final, COM(2015) 81 final şi COM(2015) 82 final;
10) 24 septembrie 2015 - Dezbaterea cu tema „25 de ani în slujba drepturilor copiilor‖ organizată
în colaborare cu Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi cu Comisia permanentă
comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO;
11) 8 septembrie 2015 - Masă rotundă a Comisiilor reunite din Parlamentul României pe
problematica migraţiei;
Președintele Comisiei pentru Afaceri Europe din Senat, doamna senator Anca Boagiu, a
subliniat faptul că poziţia Rom niei trebuie să fie fermă, susținută de toate instituțiile
reprezentative în fața Uniunii Europene, precum și sporirea eforturilor de obținere a unei soluții
comune europene la problema migrației care să arate încă o dată solidaritatea Europei Unite și
nu începutul unei divizări interne în cadrul UE. În plus, doamna senator Anca Boagiu a reiterat
eforturile pe care România le-a făcut pentru protejarea granițelor externe, criza migrației
arăt nd mai mult dec t oric nd că nu țara noastră este o problemă de securitate pentru Europa,
fapt care determină necesitatea Europei de a admite c t mai cur nd Rom nia în Spațiul
Schengen.
12) 30 iunie 2015 – Dezbatere cu tema „Proceduri privind implementarea Programului Naţional
pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)‖.
Teme: stadiul elaborării ghidurilor de finanţare PNDR 2014-2020, măsuri privind asigurarea
cofinanţărilor, facilitarea fermierilor pentru accesul la măsurile din cadrul PNDR, programul
„Tânărul fermier‖
13) 13 mai 2015 – Dezbatere cu tema „Uniunea Energetică‖;
14) 11 mai 2015 – Masă rotundă pe tema „Romii din România – între incluziune socială,
migraţiune, ghetoizare şi rasism‖, în colaborare cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi
minorităţi
105

15) 7 mai 2015 – Dezbatere cu tema: „Carte Verde: crearea unei uniuni a pieţelor de capital‖COM(2015) 63 final
16) 17 februarie 2015 – Masă rotundă cu tema „Evaluarea eficacităţii politicilor pentru cetăţenii
români de etnie romă. Perspective europene şi naţionale‖
17) 4 decembrie 2014 - Constituirea Subcomisiei pentru elaborarea politicilor şi strategiilor în
domeniul pescuitului şi acvaculturii, raportat la noul statut dobândit de România conform noilor
reglementări adoptate de instituţiile europene
18) 24 iunie 2014– Prezentarea Fondurilor Structurale şi a Fondurilor de Investiţii 2014 – 2020
de Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Finanţelor Publice
19) 11 iunie 2014 – Prezentarea Planului Naţional de Reformă - MAE
20) 11 martie 2014 – Analiza Anuală a Creşterii 2014, Semestrul European, Programul Naţional
de Reformă, Cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul Afacerilor Europene;
21) 5 iunie 2013 – Dezbatere cu reprezentanţii Ministerului Energiei cu privire la gazele de şist;
22) 24 aprilie 2013 - Examinarea Programului Naţional de Reformă şi a Programului de
Convergenţă în contextul Semestrului European şi a documentelor transmise către Comisia
Europeană
23) 17 aprilie 2013 – Desfăşurarea şedinţei CAE la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj–Napoca,
Facultatea de Studii Europene
24) 9 aprilie 2013 – Analiza stadiului transpunerii legislaţiei UE şi a stadiului Strategiei UE
pentru Regiunea Dunarii (MAE)
Audieri miniștri
16 noiembrie 2015 – Audierea dnei Aura Răducu pentru funcţia de ministru al fondurilor
europene
16 octombrie 2014 – Analizarea, împreuna cu ministrul Eugen Teodorovici, a gradului de
absorbtie al fondurilor structurale si de coeziune 2007-2013 și perspectiva 2014-2020
22 mai 2013 – Interpelarea doamnei Rovana Plumb , Ministrului Mediului, despre situația navei
„Flaminia‖ și potențialele deșeuri toxice în Portul Constanța
5 martie 2013 – audierea dnei ministru al justiţiei, Mona Pivniceru pe tema Mecanismului de
Cooperare și Verificare

106

Cu parteneri europeni și internaționali
Cu ambasadori


29 iunie 2015 – Întâlnire cu ambasadorul Spaniei în România, E.S. Ramiro Fernandez
Bachiller
9 septembrie 2014 - Întrevederea Comisiei pentru Afaceri Europene cu E.S. domnul
Diego Brasioli, ambasadorul Italiei
24 aprilie 2013 – întrevederea doamnei Anca Boagiu, președintele Comisiei pentru
afaceri europene a Senatului, cu E.S. domnul Jiří Šitler, ambasadorul Republicii Cehe la
București.

Comisari europeni
1. 11 octombrie 2016 - Întrevederea cu dl. Carlos Moedas, Comisarul european pentru
cercetare, ştiinţă şi inovare a Comisiilor parlamentare reunite pentru afaceri europene şi
pentru învăţământ;
2. 7 octombrie 2016 - Întrevederea cu dna. Federica MOGHERINI, Înaltul Reprezentant al
Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate, Vicepreședinte al Comisiei
Europene a Comisiilor parlamentare reunite pentru afaceri europene, politică externă şi
apărare;
Doamna senator Anca Boagiu a apreciat faptul că opiniile Comisiei pentru Afaceri
Europene, votate si adoptate de către Senat, au fost însușite de Comisia Europeană, pe
temele de interes ca Politica Europeană de Vecinătate, parcursul integrării Republicii
Moldova în Uniunea Europeană, evoluțiile din Ucraina și Rusia, criza migrației.
Totodată, doamna senator Anca Boagiu, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, și-a
exprimat mulțumirea privind importanța specială acordată Parteneriatului Estic de către UE
și și-a manifestat speranța că Strategia Mării Negre va deveni un punct de interes în
contextul securității europene.
3. 3 octombrie 2016- Întrevederea cu Comisarul european pentru Politică Regională, dna.
Corina Crețu, a Comisiilor parlamentare reunite pentru afaceri europene;
4. 5 aprilie 2016 - Întrevederea cu domnul Simon Mordue, Director – Politica şi strategia de
extindere, DG NEAR, Comisia Europeană, a Comisiilor pentru afaceri europene şi a
Comisiilor pentru politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor;
Teme de discuţie: Procesul de extindere, Evoluţii la nivel UE în materie de migraţie/
Cooperarea cu Turcia, Modernizarea Uniunii vamale cu Turcia, Securitatea în regiune

107

5. 29 februarie 2016 – Întrevederea cu Comisarul european pentru justiţie, protecţia
consumatorilor şi egalitate de gen, dna. Vĕra JOUROVÁ, a Comisiilor pentru afaceri
europene şi ai Comisiilor juridice, de disciplină şi imunităţi;
6. 19 noiembrie 2015 - Întrevederea cu dl. Dragoş Tudorache, Directoratul General Afaceri
Interne (DG HOME);
7. 18 noiembrie 2015 - Misiunea de monitorizare a Comisiei Europene pentru Mecanismul de
Cooperare şi Verificare în Justiţie
8. 16 octombrie 2015 – Întrevederea cu Comisarul european pentru economie, dna. Cecilia
Malmström, a Comisiilor parlamentare reunite pentru afaceri europene şi economice;
9. 22 septembrie 2015 – Întrevederea cu delegaţia Grupului Britanic al Uniunii
Interparlamentare a Comisiilor parlamentare reunite pentru afaceri europene;
10. 10 septembrie 2015 - Întrevederea cu Comisarul european din domeniul sănătăţii şi afacerilor
europene, dl. Vytenis Andriukaitis, a comisiile parlamentare reunite pentru afaceri europene
şi pentru sănătate publică;
11. 10 iunie 2015 - Întrevederea cu dl. Simon MORDUE, director pentru Strategia cu Turcia –
Direcţia Generală de Vecinătate şi Negocieri privind Extinderea, Comisia Europeană
12. 5 iunie 2015 – Întrevederea cu dl. Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei
Europene;
13. 8 aprilie 2015 – Întrevederea CAE cu Comisarul european pentru zona Euro şi Dialog Social,
dl. Valdis Dombrovskis
Temele discutate au fost: progresul privind reformele structurale din România, Semestrul
European şi programul de Asistenţă Financiară.
14. 13 martie 2015 – Întrevederea cu dl. Phil Hogan, Comisarul european pentru agricultură, a
Comisiilor parlamentare pentru afaceri europene şi a Comisiilor pentru agricultură;
15. 22 septembrie 2014 - Audierea doamnei Corina Crețu, candidata României pentru funcția de
Comisar European, de către Comisiile pentru Afaceri Europene ale Parlamentului României
16. 15 decembrie 2014 - Întrevedere cu Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru locuri de
muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate, dl. Jirki Katainen
17. 10 februarie 2014 - Întâlnire cu Vicepreşedintele Comisei Europene Maroš Šefčovič,
responsabil pentru relaţii interinstituţionale şi administraţie;
108

18. 28 octombrie 2013 - Întrevederea cu dl. Johannes Hahn, Comisar european.
19. 17 martie 2013 – Întâlnire cu dl. Dacian Cioloş, Comisar european pentru agricultură şi
dezvoltare rurală a Comisiilor pentru Afaceri Europene ale Senatului şi Camerei Deputaților,
împreună cu Comisiile pentru Agricultură
Parlamente naționale
1) 26 septembrie 2016 – întrevederea Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României
cu delegația Comisiei pentru afaceri europene din Adunarea Naţională a Franţei, condusă de
doamna deputat Danielle Auroi, președinta Comisiei și domnul deputat Christophe Caresche,
vicepreședinte
Temele de interes de pe agenda întrevederii celor două Comisii au fost: aderarea Rom niei la
Spațiul Schengen, Directiva privind detașarea lucrătorilor, Marea Neagră - obiectiv strategic
pentru politica de securitate a Europei, Brexit-ul.
În ceea ce privește aderarea Rom niei la Spațiul Schengen, doamna senator Anca Boagiu,
președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senat a salutat sprijinul pe care Franța îl
acordă Rom niei, sprijin exprimat ferm și de președintele François Hollande în recenta sa vizită
în Rom nia. Doamna senator a reiterat faptul că Rom nia este pregătită pentru aderare de mai
bine de 4 ani, la toate capitolele, aștept nd doar contextul politic și unanimitatea europeană în
ceea ce privește decizia politică finală a statelor membre.
În cazul Directivei privind detașarea lucrătorilor, senatorul Anca Boagiu a criticat poziția
Comisiei Europene care nu a luat în considerare punctul de vedere al statelor membre, inclusiv
al țării noastre. Senatul Rom niei, prin avizul motivat transmis Comisiei Europene, a apărat
dreptul rom nilor la libertatea de mișcare pe piața muncii și a competitivității firmelor
rom nești ce nu practică “dumping social”, termen care nu se regăsește în terminologia
consacrată a dreptului european și a cărui utilizare în spațiul public ar trebui limitată, av nd în
vedere potențialul de utilizare a acestuia într-o manieră populistă.
Asemenea Franței, Senatul Rom niei susține protecția drepturilor lucrătorilor în cadrul Pieței
Interne și combaterea abuzurilor și fraudelor în materie, însă pentru îndeplinirea acestor
obiective, la nivel european, au fost adoptate instrumente suficiente care, dacă ar fi pe deplin
aplicate, ar produce efecte pozitive.
O altă temă abordată de doamna senator Anca Boagiu a fost necesitatea reconsiderării Mării
Negre ca zonă de interes maxim în strategia de securitate a UE, ca factor de stabilitate în
regiune, în contextul conflictului asimetric de la granița estică a Europei.
2) 26 aprilie 2016 – Întrevederea cu delegaţia Comisiei pentru afaceri europene din Seimul
Republicii Polone, condusă de doamna Izabela Kloc, preşedintele Comisiei Comisiei pentru
afaceri europene
3) 1 noiembrie 2015 – întrevedere cu delegaţia CAE din cadrul Parlamentului Republicii Irlanda

109

4) 28 octombrie 2015 – Întrevederea cu membrii delegaţiei Comisiei pentru afaceri europene a
Bundestag-ului german, condusă de dl. Gunther Krichbaum
Temele discutate în cadrul întrevederii au vizat problematica refugiaților și punctul de vedere al
celor două țări provind masurile si solutiile care trebuie adoptate pentru combaterea migrației
ilegale si stoparea fluxului migratoriu la nivel european, precum și aspecte ale politicii interne
din România, reformele în justiție, MCV și cooperarea bilateral rom no-germană.
5) 21 octombrie 2015 – întrevederea preşedintelui CAE, dna senator Anca Boagiu cu ministrul
de stat al integrării europene şi euro-atlantice al georgiei, dl. David Bakradze
6) 29 septembrie 2015 - Întâlnire cu delegaţia albaneză a Ministerului Integrării Europene
condusă de Klajda Gjosha
7) 24 februarie 2015 - întrevederea delegaţiei Comisiei pentru politică externă a Parlamentului R
Serbia cu membrii Comisiilor reunite pentru afaceri europene ale Senatului şi Camerei
Deputaţilor;
Temele de discuţie de au vizat stadiul şi perspectivele cooperării rom no-sârbe; integrarea
europeană a Serbiei, stabilitatea energetică la nivel european; problema securităţii regionale,
cooperarea transfrontalieră şi perspectivele dezvoltării proiectelor regionale, situaţia
comunităţii rom neşti din Serbia, respectiv comunităţii s rbe din Rom nia.
Delegația parlamentară s rbă, condusă de către doamna Aleksandra Djurović, preşedintele
Comisiei pentru politică externă din Adunarea Naţională a Serbiei, a efectuat o vizită oficială în
Rom nia la invitația Comisiei pentru politică externă a Senatului
8) 24 iunie 2014 - Vizita în România a Lordului Davies of Stamford, preşedintele Grupului
parlamentar de prietenie cu România din Parlamentul britanic, împreună cu o delegaţie
parlamentară
9) 18 iunie 2014 - întrevederea Comisiilor pentru afaceri europene ale Senatului şi Camerei
Deputaţilor şi a Comisiei speciale comune pentru aderarea României la Schengen cu membrii
delegaţiei Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag-ul german, conduse de către domnul
Günter Baumann (CDU/CSU), președintele Comisiei.
Din partea rom nă au participat domnul senator Mircea Geoană, doamna senator Anca Boagiu
şi doamna deputat Ana Birchall.
Discuţiile au vizat în principal aderarea Rom niei la Schengen, partea rom nă exprim nd
dorinţa de a elimina confuziile şi obiecţiile legate de acest dosar, av nd în vedere opoziţia destul
de persistentă a Germaniei în acest sens.
Doamna senator Anca Boagiu, Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului, a
salutat colaborarea prietenească dintre cele două ţări, derulată pe parcursul multor ani, şi a
asigurat partea germană de faptul că există un interes deosebit în r ndul membrilor Comisiei
pentru afaceri europene din Senat pentru continuarea acestei colaborări. A menţionat că în CAE
s-au alocat spaţii largi de discuţie temei Schengen şi problemelor legate de migraţie. De
110

asemenea, a subliniat faptul că deschiderea pieţei muncii este în avantajul reciproc, iar forţa de
muncă din Rom nia este bine pregătită şi apreciată în statele membre, fapt recunoscut în
numeroase r nduri de oficialii germani, dar şi din alte ţări UE.
Doamna senator Anca Boagiu a adăugat faptul că statul rom n a îndeplinit toate condiţiile
tehnice pentru a adera la Schengen şi este conştient de importanţa securizării frontierelor estice,
aloc nd, în acest sens, importante sume de bani de la bugetul de stat. Rom nia înţelege
importanţa apărării graniţelor UE împotriva migraţiei ilegale şi doreşte să coopereze în
continuare cu partenerii europeni în acest sens. De asemenea, doamna senator Anca Boagiu a
abordat subiectul MCV propunând introducerea unui set de criterii, aplicabile tuturor statelor
membre, nu doar Românie, pentru a supraveghea modul în care este respectat statul de drept în
Europa.
10) 8 iunie 2014 - Intrevedere cu membrii comisiei pentru afaceri interne din Bundestagul
German
11) 9-11 mai 2014 – participare la Sesiunea inaugurală a Adunării Parlamentare a SEECP
12) 11 februarie 2014 - Întrevedere comună cu preşedintele Parlamentului Georgian, dl. David
Usupashvili
13) 11 februarie 2014 - Întrevederea dnei senator Anca Boagiu cu dna parlamentar Meeri
Wasberg, membru al Comisiei pentru probleme sociale şi membru supleant al Comisiei pentru
afaceri europene din Parlamentul Suediei
14) 4 octombrie 2013 – participarea dnei senator Anca Boagiu, preşedinte al CAE, la dejunul de
lucru cu dl. Michel Barnier, Membru al Comisiei Europene
15) 8-10 mai 2013 - vizita oficială în România a delegaţiei Comisiei pentru afaceri europene a
Senatului Republicii Cehe, conduse de domnul Miroslav Krejča preşedintele comisiei, la
invitaţia doamnei Anca Boagiu, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a Senatului
Programul vizitei a inclus întâlniri la nivel parlamentar, cu conducerea Senatului, cu membri ai
Comisiei pentru afaceri europene, ai Comisiei pentru politică externă, precum și cu membrii
Grupului parlamentar de prietenie România-Cehia. De asemenea, au avut loc discuții la nivelul
conducerii MAE, a Ministerului Energiei și a Ministerului fondurilor europene. Temele de
discuţie au vizat experienţa Rom niei şi a Republicii Cehe ca state membre ale UE, aderarea
Rom niei la Schengen, problematica energetică, problematica liberei circulaţii a forţei de
muncă, mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalului, precum şi problematica minorităţilor
naţionale.
16) 18-19 iunie 2013 - Întrevederea cu membrii moldoveni ai Comisiei comune pentru integrare
europeană între parlamentarii României şi Parlamentul Republicii Moldova
17) 9 aprilie 2013 - întrevederea Preşedintelui Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului,
doamna senator Anca Boagiu,cu E. S. domnul Teofil Bauer, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti.

111

Principalele teme de discuţie au fost legate de cooperarea interparlamentară, relaţia bilaterală
dintre Rom nia şi Ucraina fiind importantă pentru ambele ţări datorită proximităţii geografice,
istoriei comune, proiectelor economice moştenite din perioada dinaintea anilor 90, precum şi a
proiectelor în domeniul transporturilor şi infrastructurii cu un impact considerabil la nivel
transfrontalier dar si a comunităţilor minorităţilor naţionale.
Doamna senator Anca Boagiu a reiterat suportul continuu al Rom niei faţă de aspiraţiile
Ucrainei de integrare în Uniunea Europeană, reamintind totodată faptul că această integrare
depinde de îndeplinirea de către Kiev a referinţelor prevăzute în concluziile Consiliului
Afacerilor Externe din 10 decembrie 2012. Acestea se referă la conformarea alegerilor
parlamentare din 2012 cu standardele internaţionale, abordarea problemei justiţiei selective şi
prevenirea repetării acesteia, precum şi implementarea reformelor definite în acordul convenit
prin Agenda de Asociere.
La finalul întrevederii, Preşedintele Comisiei de Afaceri Europene a Senatului, doamna senator
Anca Boagiu, l-a asigurat pe E.S. Teofil Bauer de demararea procesului intern de desemnare a
unor raportori pe Acordul de Asociere cu Ucraina, din cadrul membrilor Comisiei Senatului.
De asemenea, după nominalizarea raportorilor, va fi iniţiat procesul de dialog parlamentar
dintre cele două părţi la nivelul schimburilor de informaţii în ceea ce priveşte evoluţia şi
calendarului Acordului de Asociere.
18) 18 martie 2013 - Întrevederea cu delegația Comisiei pentru Integrare Europeană a
Parlamentului din Muntenegru.
Doamna preşedinte Anca Boagiu a exprimat disponibilitatea Comisiei pentru afaceri europene
din Senat de a acorda sprijinul său Comisiei pentru integrare europeană din Parlamentul
muntenegrean, menţion nd faptul că vor fi transmise scurte informaţii privind legile adoptate în
Parlamentul Rom niei și instituţiile care au fost create pentru accesarea fondurilor europene.
Domnia sa a asigurat partea muntenegreană de faptul că Rom nia va continua să fie o voce
puternică în favoarea extinderii UE în Balcanii de Vest şi că ţara noastră doreşte să acorde în
continuare sprijinul său pentru ca aceste ţări să îndeplinească criteriile de aderare.
19) 22 februarie 2013 – întâlnire comună a comisiilor parlamentare pentru afaceri europene cu
preşedintele Senatului Olandez

112

Participare la evenimente europene
Conferința organelor specializate în afaceri comunitare ale parlamentelor din Uniunea
Europeană (COSAC)
2016
7-8 februarie şi 12-14 iunie – Parlament, Haga, Olanda
Reuniunea Preşedinţilor Comisiilor pentru Afaceri Europene – COSAC, 12-14 iunie 2016,
va avea loc la Haga, Anca Daniela BOAGIU, Mihaela POPA
10-11 iulie şi 13-15 noiembrie 2016 – Bratislava, Republica Slovacia
Plenară a celei de-a LVI-a reuniuni COSAC, 13-15 noiembrie 2016, Bratislava-Dorin
Mircea Dobra
2015
1-2 februarie şi 31 mai-2 iunie 2015 (– Parlamentul Republicii Letonia (Saeima), Riga
Reuniunea Preşedinţilor Comisiilor pentru Afaceri Europene din parlamentele naţionale
ale statelor membre UE – COSAC, 1-2 februarie 2015 – dl. senator Mihai Cristian Danut
 12-13 iulie (Gabriela Creţu şi Cristian Dănuţ Mihai) şi 29 noiembrie- 1 decembrie 2015–
Parlament, Luxemburg
Reuniunea Preşedinţilor Comisiilor pentru Afaceri Europene – COSAC, Luxemburg 29
noiembrie-1 decembrie 2015, dna senator Anca Daniela Boagiu şi dna senator Mihaela
Popa
30 octombrie 2015 - Prima reuniune a grupului de lucru COSAC, Luxemburg, dna senator
Mihaela Popa
2014
26-27 ianuarie şi 15-17 iunie 2014 - Parlamentul elen, Atena, Grecia
Participarea la Reuniunea preşedinţilor Comisiilor pentru Afaceri Europene din
parlamentele naţionale ale statelor membre UE - COSAC (26-27 ianuarie 2014 şi 15-17
iunie 2014)- Anca Daniela BOAGIU, Mihaela Popa
17-18 iulie şi 30 noiembrie-2 decembrie 2014 (dna. sen. Anca Boagiu şi dna. sen. Mihaela
Popa)– Parlamentul Italian, Roma, Italia
Reuniunea Preşedinţilor Comisiilor pentru Afaceri Europene - COSAC, (Roma, 17-18 iulie
2014) - Anca Daniela BOAGIU, Cristian-Dănuţ MIHAI
113

Reuniunea Preşedinţilor Comisiilor pentru Afaceri Europene - COSAC, (Roma, 30
noiembrie – 2 decembrie 2014) - Anca Daniela BOAGIU, Mihaela Popa
2013
27-28 ianuarie şi 23-25 iunie 2013, Adunarea Legislativă Naţională a Irlandei de Nord Dublin, Irlanda
7-8 iulie şi 27-29 octombrie 2013 – Parlament (Seimas), Vilnius, Republica Lituania
Alte conferinţe - 24 participări
1) 3-4 noiembrie 2016- Cel de-al 5-lea Forum Anual al Strategiei UE pentru Regiunea
Dunării, Bratislava – dl. senator Motoc Octavian
2) 16-18 octombrie 2016 – Participarea dnei. senator Gabriela Creţu la Conferinţa
interparlamentară asupra stabilităţii, coordonării economice şi Guvernanţei în cadrul
Uniunii Europene, Bratislava
3) 11 – 13 octombrie 2016 - Forumul european al tinerilor membri parlamentari, EU40
(Bruxelles)- dl. senator Dorin Mircea Dobra
4) 9 – 10 noiembrie 2015 – Participarea dl. senator Alfred Laurenţiu Mihai la Conferinţa
interparlamentară asupra stabilităţii coordonării economice a Guvernanţei în cadrul
Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei luxemburgheze a Consiliului UE
5) 29-30 octombrie 2015 - Cel de-al 4-lea Forum Anual al Strategiei UE pentru Regiunea
Dunării, Ulm – dl. senator Motoc Octavian
6) 26 octombrie 2015 – Participarea dl. senator Dorin Mircea Dobra la dezbaterea cu tema
„Cooperarea euro-mediteraneană, douăzeci de ani de la Declaraţia de la Barcelona”,
Florenţa, Italia
7) 21-23 octombrie 2015 – Participarea dnei senator Gabriela Creţu la dezbaterea
„Experienţa Lituaniei şi letoniei în cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul
afacerilor europene şi folosirea fondurilor structurale pentru integrarea persoanelor cu
dizabilităţi, Vilnius şi Riga
8) 29 septembrie – 1 octombrie 2015 - Forumul tinerilor membri ai Parlamentului European,
EU40 (Bruxelles) – dl. senator Dorin Mircea Dobra
9) 20-22 iunie 2015 – Participarea dl. sen. Mihai Cristian Dănuţ şi a dl. sen. Octavian
Motoc la Conferinţa parlamentară itinerantă a Dunării şi la ce-a de-a 3-a Conferinţă a
Parlamentarilor dunăreni, Serbia
10) 19-20 aprilie 2015 – Participarea dl. sen. Mihai Cristian Dănuţ la Conferinţa
Preşedinţilor Comisiilor economice şi afaceri digitale, în cadrul Preşedinţiei Letoniei a
Consiliului UE Riga

114

11) 23 martie 2015 - Conferinţa de lansare a Reţelei tinerilor parlamentari europeni (Roma)
– dnii. senatori Dorin Mircea Dobra, Alfred Mihai
12) 11 martie 2015 - Participarea dl. senator Mihai Cristian Danut la masa rotunda „Statele
mici în spaţiul contemporan geopolitic: lecţii de istorie şi provocări ale zilelor noastre‖Vilnius
13) 26 – 27 ianuarie 2015 – Participarea dl. sen. Octavian Motoc şi Mihai Dănut la
Conferinţa „Consolidarea dimensiunii urbane a regiunii Dunării, Viena, Austria
14) 2-3 octombrie 2014 - Conferinţa Parlamentarilor Dunăreni intitulată “Rolul
Parlamentelor în Strategia UE pentru Regiunea Dunării“, Budapesta – dnii. senatori
Mihai Cristian Dănuţ, Motoc Octavian
15) 1- 3 octombrie 2014 – vizita de lucru în Danemarca a delegaţiei Comisiilor pentru afaceri
europene ale Senatului şi Camerei Deputaţilor
Delegația Senatului a fost condusă de către doamna senator Mihaela Popa, vicepreședinte al Comisiei.
Agenda vizitei a inclus, în principal, întrevederi cu: dna Eva Kjer Hansen, preşedinta Comisiei de
afaceri europene a Parlamentului danez, dl. Jens August Kisling, Subsecretar de stat și responsabil pe
Europa și America de Nord în cadrul Ministerului Afacerilor Externe danez, o întâlnire cu Comisia
pentru probleme de Integrare si Imigrare, precum şi cu alte comisii parlamentare .
În cadrul întâlnirilor au fost abordate următoarele teme de discuţii:
a) consolidarea rolului Parlamentelor naţionale la nivel UE – discuţii privind setul de recomandări
elaborate de către Parlamentului danez în acest sens, vizând, în principal: implicarea activă a
Parlamentelor naţionale, o mai bună pregătire a ―subsidiarity checks‖, cadrul democratic pentru
guvernanța economică europeană şi reformarea cooperării interparlamentare în cadrul UE.
b) agenda strategică adoptată la Consiliul European din 26-27 iunie 2014, cu accent pe cele cinci
priorităţi cheie ale agendei:
- libertate, securitate şi justiţie
- creştere economică, competitivitate şi locuri de muncă
- clima şi energia
- o uniune care îşi autonomizează şi îşi protejează toţi cetăţenii
- uniunea ca actor mondial puternic
c) modul de functionare a Comisiei de afaceri europene din Danemarca, respectiv România, precum
şi relationarea cu factorii decizionali la nivel guvernamental (modalitati de lucru, audierile in
Comisie, comunicarea cu opinia publica ref. la dezbaterile/audierile/sedintele publice);
d) aspecte legate de cooperarea dintre Parlamentele naţionale ale României şi Danemarcei în
domeniul afacerilor europene.

16) 29-30 septembrie 2014 – Participarea dnei sen. Gabriela Creţul la Conferinţa
interparlamentară cu privire la art. 13 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi
guvernanţa în cadrul Uniunii economice şi monetare (Pactul fiscal), Roma
17) 25 iunie 2014 - Conferinţa Ziua participării la Strategia Dunării, Austria, Eisenstadt, şi la
Cel de-al 3-lea Forum Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), Viena,
26-27 iunie 2014 – dnii. senatori Mihai Cristian Dănuţ şi Motoc Octavian
18) 31 martie 2014 - Participarea dnei. senator Gabriela Creţu la Reuniunea
interparlamentară „Parlamentele naţionale şi Europa‖ , Londra
19) 19 – 20 septembrie 2013 - Congresul Internaţional Creşterea Albastră în regiunea Mării
Negre – perspective şi oportunităţi, Varna - dnii. senatori Haralambie Vochiţoiu, Mihai
Cristian Dănuţ
115

20) 21-22 iulie 2013 - Conferinţa Preşedinţilor Comisiilor pentru Afaceri Rurale, Vilnius –
dl. senator Haralambie Vochiţoiu
21) 11-12 iulie 2013 - Conferinţa parlamentară a Spaţiului Dunărean, Ulm - dl. senator
Mihai Cristian Dănuţ
22) 16-17 iunie 2013 – Participarea dl. sen. Dorin Mircea Dobra la Reuniunea preşedinţilor
Comisiilor pentru comunicare, educaţie şi transport, Dublin, Irlanda
23) 20 – 25 mai 2013 - Conferinţa parlamentară itinerantă privind Dunărea, (Passau, Linz,
Vienna, Bratislava, Budapesta, Ilok, Belgrad) – dnii. senatori Motoc Octavian şi Mihai
Cristian Dănuţ
24) 10-11 martie 2013 - Reuniunea Preşedinţilor Comisiilor pentru Agricultură şi Pescuit,
Dublin – dl. senator Motoc Octavian

116

Anexa 1. Lista actelor legislative și non-legislative europene analizate de
Comisia pentru afaceri europene
AN

Data plen

4 martie 2013

2013
25 martie 2013
2013
25 martie 2013
2013

25 martie 2013
2013

25 martie 2013
2013
25 martie 2013
2013

2 aprilie 2013
2013
2 aprilie 2013
2013

Protocol 1

Protocol 2
Proiectul de Hotărâre cu privire la
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind apropierea
actelor cu putere de lege şi a actelor
administrative ale statelor membre în ceea ce
priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea
tutunului şi a produselor aferente –
COM(2012)788 final
Propunere de Regulament al Parlamentului
European şi a Consiliului privind
informaţiile care însoţesc transferurile de
fonduri - COM(2013) 44 final
Propunere de Directivă a Consiliului de
punere în aplicare a unei cooperări
consolidate în domeniul taxei pe tranzacţiile
financiare - COM(2013) 71 final
Propunere de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind protecția
prin măsuri de drept penal a monedei euro și
a altor monede împotriva falsificării și de
înlocuire a Deciziei-cadru 2000/383/JAI a
Consiliului - COM(2013) 42 final
Propunere de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind prevenirea
utilizării sistemului financiar în scopul
spălării banilor şi finanţării terorismului COM (2013) 45 final
Propunere de directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind instalarea
infrastructurii pentru combustibili alternativi
2013/0012 (COD) - COM(2013) 18 final
Propunere de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de abrogare a
Regulamentului CEE nr.1192/69 al
Consiliului privind standardizarea costurilor
întreprinderilor feroviare - COM(2013) 26
final
Propunere de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de abrogare a
Regulamentului CEE nr.1370/2007 în ceea
117

ce priveşte deschiderea pieţei pentru
serviciile de transport feroviar intern de
călători - COM(2013) 28 final

2 aprilie 2013

2013

2 aprilie 2013
2013

2 aprilie 2013

2013

2 aprilie 2013

2013

2 aprilie 2013
2013

8 aprilie 2013
2013

Propunere de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului de modificare a
Directivei 201234UE privind instituirea
spaţiului feroviar unic European, în ceea ce
priveşte deschiderea pieţei pentru serviciile
de transport feroviar intern de călători şi
guvernanţa infrastructurii feroviare COM(2013) 29 final
Propunere de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind
interoperabilitatea sistemului feroviar în
Uniunea Europeană (reformare) COM(2013) 30 final
Proiectul de Hotărâre cu privire la
propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind siguranţa
produselor de consum şi de abrogare a
Directivei 87/357/CEE a Consiliului şi a
Directivei 2001/95/CE - COM (2013) 78
final
Proiectul de Hotărâre cu privire la
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind Agenţia
pentru Căi Ferate a Uniunii Europene şi de
abrogare a Regulamentului (CE) nr.
881/2004 (Text cu relevanţă pentru SEE) COM (2013) 27 final
Proiectul de Hotărâre cu privire la
propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind siguranţa
feroviară (Reformare) (Text cu relevanţă
pentru SEE) - COM (2013) 31 final
Proiectul de Hotărâre cu privire la
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi al Consiliului privind măsuri de
asigurare a unui nivel comun de securitate a
reţelelor şi a informaţiei în Uniune - COM
(2013) 48 final

118

Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului de modificare a
Directivelor 92/58/CEE, 92/85/CEE,
94/33/CE, 98/24/CE ale Consiliului şi a
Directivei 2004/37/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului pentru a le alinia la
Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind
clasificarea, etichetarea şi ambalarea
substanţelor şi a amestecurilor - COM(2013)
102 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de stabilire a
regimului comercial aplicabil anumitor
mărfuri rezultate din transformarea
produselor agricole - COM(2013) 106 final
Propunere de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de instituire a
sistemului de intrare/ieşire (EES) pentru
înregistrarea datelor referitoare la intrarea şi
ieşirea resortisanţilor ţărilor terţe care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene -COM(2013) 95 final
Propunere de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 562/2006 în ceea ce
priveşte utilizarea sistemului de intrare/ieşire
(EES) şi a programului de înregistrare a
călătorilor (RTP) - COM(2013) 96 final
Propunere de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de instituire a
programului de înregistrare a călătorilor COM(2013) 97 final

15 aprilie 2013

2013

15 aprilie 2013
2013

22 aprilie 2013

2013

22 aprilie 2013
2013
22 aprilie 2013
2013

23 aprilie 2013

2013

Proiectul de hotărâre cu privire la
transmiterea răspunsurilor Senatului
României la întrebările conţinute de
documentul european de consultare
Carte Verde privind practicile
comerciale neloiale din cadrul lanţului
de aprovizionare între întreprinderi cu
produse alimentare şi nealimentare în
Europa - COM (2013) 37 final

119

2013

Propunere de modificare a Propunerii
Comisiei COM (2012) 496 Regulament al
Parlamentului European şi al Consiliului de
stabilire a unor dispoziţii comune privind
Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul social european, Fondul de coeziune,
Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală şi Fondul european pentru pescuit şi
afaceri maritime, care fac obiectul cadrului
strategic comun, precum şi de stabilire a unor
dispoziţii generale privind Fondul european
de dezvoltare regională, Fondul social
european şi Fondul de coeziune şi de
abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1083/2006 al Consiliului - COM (2013) 146
final
Propunere de modificare a propunerii
Comisiei COM (2011) 607 /F2 de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului privind Fondul social european şi
de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1081/2006 al Consiliului - COM (2013) 145
final
Propunere modificată de Directivă a
Parlamentului European şi a Consiliului
privind transparenţa măsurilor care
reglementează preţurile medicamentelor de
uz uman şi includerea acestora în sfera de
cuprindere a sistemelor publice de asigurări
de sănătate - COM (2013) 168 final
Propunere de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind stabilirea
unei rate de ajustare a plăţilor directe
prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 73/2009
pentru anul calendaristic 2013 - COM (2013)
159 final

2013

Proiectul de Hotărâre cu privire la
propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului de stabilire a unui
cadru pentru amenajarea spaţiului maritim şi
managementul integrat al zonelor costiere
COM(2013) 133 final

7 mai 2013

2013

7 mai 2013

2013

7 mai 2013

2013

7 mai 2013

13 mai 2013

120

21 mai 2013

2013

27 mai 2013

2013

27 mai 2013

2013

27 mai 2013

2013
27 mai 2013
2013
27 mai 2013
2013

27 mai 2013

2013

Proiectul de Hotărâre cu privire la
propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr.577/98 al
Consiliului privind organizarea unei anchete
prin sondaj asupra forţei de muncă din
Comunitate - COM (2013) 155 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind condiţiile
de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor
terţe pentru cercetare, studii, schimb de elevi,
formare profesională remunerată şi
neremunerată, servicii de voluntariat şi
muncă au pair COM (2013) 151 final
Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI de stabilire a unor norme de
supraveghere a frontierelor maritime externe
în contextual cooperării operative coordonate
de Agenția Europeană pentru Gestionarea
Cooperării Operative la Frontierele Externe
ale Statelor Membre ale Uniunii Europene
COM (2013) 197 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
şi al Consiliului privind finanţarea
multianuală a acţiunilor Agenţiei Europene
pentru Siguranţa maritimă în domeniul
combaterii poluării provocate de nave şi a
poluării marine cauzate de instalaţiile
petroliere şi gaziere COM (2013) 174 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 207/2009 privind
marca comunitară COM (2013) 161 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului de apropiere a
legislațiilor statelor membre cu privire la
mărci (Reformare) COM (2013) 162 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind Agenţia
Uniunii Europene pentru cooperare şi
formare în materie de aplicare a legii
(Europol) şi de abrogare a Deciziilor
2009/371/JAI şi 2005/681/JAI COM (2013)
173 final

121

28 mai 2013

2013

28 mai 2013

2013

28 mai 2013

2013
28 mai 2013
2013
28 mai 2013
2013

28 mai 2013

2013

28 mai 2013
2013

Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind condiţiile
de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor
terţe pentru cercetare, studii, schimb de elevi,
formare profesională remunerată şi
neremunerată, servicii de voluntariat şi
muncă au pair COM (2013) 151 final
Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI de stabilire a unor norme de
supraveghere a frontierelor maritime externe
în contextual cooperării operative coordonate
de Agenția Europeană pentru Gestionarea
Cooperării Operative la Frontierele Externe
ale Statelor Membre ale Uniunii Europene
COM (2013) 197 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
şi al Consiliului privind finanţarea
multianuală a acţiunilor Agenţiei Europene
pentru Siguranţa maritimă în domeniul
combaterii poluării provocate de nave şi a
poluării marine cauzate de instalaţiile
petroliere şi gaziere COM (2013) 174 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 207/2009 privind
marca comunitară COM (2013) 161 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului de apropiere a
legislațiilor statelor membre cu privire la
mărci (Reformare) COM (2013) 162 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind Agenţia
Uniunii Europene pentru cooperare şi
formare în materie de aplicare a legii
(Europol) şi de abrogare a Deciziilor
2009/371/JAI şi 2005/681/JAI COM (2013)
173 final
Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului privind măsuri de reducere a
costului instalării reţelelor de comunicaţii
electronice de mare viteză COM (2013) 147
final

122

3 iunie 2013

2013

11 iunie 2013

2013

11 iunie 2013
2013

11 iunie 2013

2013

11 iunie 2013

2013

Proiectul de Hotărâre cu privire la
Comunicarea consultativă a Comisiei
către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social
European şi Comitetul Regiunilor Acordul Internaţional din 2015 privind
schimbările climatice: Modelarea
politicii internaţionale privind clima
după 2020 – COM (2013) 167 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului de modificare a
Directivei 96/53/CE din 25 iulie 1996 de
stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care
circulă în interiorul Comunității, a
dimensiunilor maxime autorizate în traficul
național și internațional și a greutății maxime
autorizate în traficul internațional - COM
(2013) 195 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind măsurile de
facilitare a exercitării drepturilor conferite
lucrătorilor în contextul liberei circulaţii a
lucrătorilor – COM (2013) 236 final
Proiectul de Hotărâre cu privire la
propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de stabilire a
anumitor dispoziţii tranzitorii privind
sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din
Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală (FEADR) şi de modificare a
Regulamentului (UE) nr. [...] [DR] în ceea ce
priveşte resursele şi repartizarea acestora
pentru anul 2014 şi de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al
Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. [...]
[PD], (UE) nr. [...] [HZ] şi (UE) nr. [...]
[privind OCP unică] în ceea ce priveşte
aplicarea acestora în anul 2014 - COM
(2013) 226 final
Proiectul de Hotărâre cu privire la
propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind Fondul
european pentru pescuit şi afaceri maritime
[de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1198/2006 al Consiliului, a Regulamentului
(CE) nr. 861/2006 al Consiliului şi a
123

Regulamentului (UE) nr. XXX/2011 al
Consiliului privind politica maritimă
integrată] - COM(2013)245 final

Proiectul de Hotărâre cu privire la
propunerea modificată de Regulament al
Parlamentului European şi al Consiliului de
stabilire a unor dispoziţii comune privind
Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul social european, Fondul de coeziune,
Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală şi Fondul european pentru pescuit şi
afaceri maritime, care fac obiectul cadrului
strategic comun, precum şi de stabilire a unor
dispoziţii generale privind Fondul european
de dezvoltare regională, Fondul social
european şi Fondul de coeziune şi de
abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1083/2006 al Consiliului - COM(2013)246
final
Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL
CONSILIULUI de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 528/2012 privind
punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea
produselor biocide în ceea ce priveşte
anumite condiţii de acces pe piaţă COM(2013) 288 final
Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL
CONSILIULUI de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 691/2011 privind
conturile economice şi de mediu europene COM(2013) 247 final

11 iunie 2013

2013

17 iunie 2013

2013

17 iunie 2013
2013

17 iunie 2013
2013

Proiectul de Hotărâre cu privire la
documentul european de consultare
CARTE VERDE privind
―FINANŢAREA PE TERMEN LUNG
A ECONOMIEI EUROPENE‖- COM
(2013) 150 final 2

124

17 iunie 2013

2013
25 iunie 2013
2013

25 iunie 2013
2013

25 iunie 2013

2013

Proiectul de Hotărâre cu privire cu
privire la Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social
European şi Comitetul Regiunilor - O
strategie a UE privind adaptarea la
schimbările climatice COM (2013) 216
final
COM(2013) 260 final - Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului privind sănătatea animalelor
COM(2013) 267 final – Propunerea de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI
EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind
măsurile de protecţie împotriva organismelor
dăunătoare plantelor
COM(2013) 265 final – Propunerea de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI
EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind
controalele oficiale şi alte activităţi oficiale
efectuate pentru a asigura aplicarea
legislaţiei privind alimentele furajere, a
normelor privind sănătatea şi bunăstarea
animalelor, sănătatea plantelor, materialul de
reproducere a plantelor, produsele de
protecţie a plantelor, precum şi de modificare
a Regulamentului (CE) nr. 999/2001,
1829/2003, 1831/2003, 1/2005, 396/2005,
834/2007, 1099/2009, 1069/2009,
1107/2009, a Regulamentelor (UE) nr.
1151/2012, […]/2013 [Oficiul pentru
Publicaţii, vă rugăm să inseraţi numărul
Regulamentului de stabilire a unor dispoziţii
pentru gestionarea cheltuielilor privind lanţul
alimentar, sănătatea şi bunăstarea animalelor,
sănătatea plantelor şi materialul de
reproducere a plantelor] şi a Directivelor
98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE,
2008/119/CE, 2008/120/CE şi 2009/128/CE
(Regulamentul privind controalele oficiale)

125

COM(2013) 301 final - Propunerea de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI
EUROPEAN SI AL CONSILIULUI de
modificare a Regulamentului (UE) nr.
1083/2006 al Consiliului în ceea ce priveşte
anumite dispoziţii referitoare la gestiunea
financiară pentru anumite state membre care
sunt afectate sau ameninţate de dificultăţi
grave cu privire la stabilitatea lor financiară,
precum şi la normele privind dezangajarea
pentru anumite state membre
Proiectul de HOTĂRÂRE cu privire la
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind
promovarea liberei circulaţii a cetăţenilor şi
întreprinderilor prin simplificarea acceptării
anumitor documente oficiale în Uniunea
Europeană şi de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 COM(2013) 228
Proiectul de HOTĂRÂRE cu privire la
propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind
producerea şi punerea la dispoziţie pe piaţă a
materialului de reproducere a plantelor
(legea privind materialul de reproducere a
plantelor) - COM (2013) 262 final

25 iunie 2013

2013

25 iunie 2013

2013

25 iunie 2013

2013

26 iunie 2013
2013
26 iunie 2013
2013

26 iunie 2013
2013

2013

30 septembrie
2013

Proiectul de HOTĂRÂRE cu privire la
documentul european de consultare CARTE VERDE privind asigurarea
împotriva dezastrelor naturale şi a
celor provocate de om - COM (2013)
213 final
Proiectul de HOTĂRÂRE cu privire la
la Cartea Verde - Un cadru pentru
2030 pentru politici în domeniul climei
şi al energiei – COM (2013) 169 final
Proiectul de HOTĂRÂRE cu privire la
Cartea verde a Comisiei intitulată
Pregătirea pentru convergenţa deplină
a lumii audiovizuale: creşterea
economică, creaţia şi valorile - COM
(2013) 231 final
Propunerea de DECIZIE A
PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A
CONSILIULUI privind Anul european
126

pentru dezvoltare (2015) - COM (2013) 509
final
Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL
CONSILIULUI de stabilire a unor norme
uniforme şi a unei proceduri uniforme de
rezoluţie a instituţiilor de credit şi a anumitor
întreprinderi de investiţii în cadrul unui
mecanism unic de rezoluţie şi al unui fond
unic de rezoluţie bancară şi de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 al
Parlamentului European şi al Consiliului COM (2013) 520 final

30 septembrie
2013

2013

30 septembrie
2013

2013

7 octombrie 2013

2013

7 octombrie 2013

2013

7 octombrie 2013
2013

Proiectul de hotărâre cu privire la
transmiterea PUNCTULUI DE
VEDERE la comunicarea comisiei
catre Parlamentul European, Comitetul
Economic si Social European si
Comitetul Regiunilor – Pregatirea
pentru alegerile europene din 2014:
consolidarea in continuare a
desfasurarii eficiente si democratice a
alegerilor – COM (2013) 126 final
COM (2013) 521 final - Propunerea de
Regulament al Parlamentului European si al
Consiliului de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind
sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din
Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală (FEADR)
COM (2013) 493 final - Propunerea de
Decizie a Parlamentului European şi a
Consiliului privind participarea Uniunii la un
program de cercetare şi dezvoltare derulat în
comun de mai multe state membre pentru a
sprijini întreprinderile mici şi mijlocii care
desfăşoară activităţi de cercetare
COM (2013) 497 final - Propunerea de
Decizie a Parlamentului European şi a
Consiliului privind participarea Uniunii în
cadrul unui program european pentru inovare
şi cercetare în domeniul metrologiei, derulat
în comun de mai multe state membre

127

7 octombrie 2013

2013

7 octombrie 2013
2013

7 octombrie 2013

2013

7 octombrie 2013
2013

7 octombrie 2013
2013

21 octombrie
2013

2013
21 octombrie
2013
2013

COM (2013) 498 final - Propunerea de
Decizie a Parlamentului European şi a
Consiliului privind participarea Uniunii la al
doilea Program de Parteneriat între Uniunea
Europeană şi ţări în curs de dezvoltare
privind trialurile clinice, derulat în comun de
mai multe state membre
COM (2013) 500 final - Propunerea de
Decizie a Parlamentului European şi a
Consiliului privind participarea Uniunii la
programul de cercetare şi dezvoltare pentru
autonomie activă asistată derulat în comun
de mai multe state membre
COM (2013) 512 final - Propunerea de
DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI
EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI privind
pachetele de servicii de călătorie şi formulele
de călătorie asistate, de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 şi a
Directivei 2011/83/UE şi de abrogare a
Directivei 90/314/CEE a Consiliului
COM(2013) 525 final - Propunerea de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI
EUROPEAN SI AL CONSILIULUI de
modificare a Regulamentului (UE) nr.
99/2013 privind programul statistic european
pentru perioada 2013-2017
COM(2013) 522 final - Propunerea de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI
EUROPEAN SI AL CONSILIULUI de
modificare a Regulamentului (CE) nr.
2012/2002 al Consiliului de instituire a
Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene
Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL
CONSILIULUI de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al
Consiliului în ceea ce priveşte alocarea
financiară din Fondul social european pentru
anumite state membre - COM(2013) 560
final
Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL
CONSILIULUI de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 471/2009 privind
statisticile comunitare privind comerţul
128

exterior cu ţările terţe în ceea ce priveşte
acordarea de competenţe delegate şi de
executare Comisiei pentru adoptarea
anumitor măsuri - COM (2013) 579 final

21 octombrie
2013

2013

28 octombrie
2013

2013

2013

28 octombrie
2013

28 octombrie
2013
2013
28 octombrie
2013
2013
28 octombrie
2013
2013

Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 638/2004 privind
statisticile comunitare ale comerţului cu
mărfuri între statele membre în ceea ce
priveşte acordarea de competenţe delegate şi
de executare Comisiei pentru adoptarea
anumitor măsuri, comunicarea de informaţii
de catre administraţia vamală, schimbul de
date confidenţiale între statele membre şi
definiţia valorii statistice - COM (2013) 578
final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 91/2003 al
Parlamentului European şi al Consiliului din
16.12.2002 privind statisticile din transportul
feroviar, în ceea ce priveşte colectarea
datelor, privind mărfurile, călătorii şi
accidentele - COM (2013) 611 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind fondurile
de piață monetară - COM (2013) 615 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind Agenţia
Uniunii Europene pentru Cooperare în
Materie de Justiţie Penală (Eurojust) - COM
(2013) 535 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind prevenirea
şi gestionarea introducerii şi răspândirii
speciilor alogene invazive - COM (2013)
620 final
Proiectul de Hotărâre cu privire la
Propunerea de REGULAMENT AL
CONSILIULUI de instituire a Parchetului
European - COM (2013) 534 final

129

4 noiembrie 2013

2013

11 noiembrie
2013
2013
11 noiembrie
2013
2013
18 noiembrie
2013
2013

18 noiembrie
2013
2013

18 noiembrie
2013

2013

Proiectul de HOTĂRÂRE cu privire la
Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI de stabilire a unor măsuri
privind piața unică europeană a
comunicațiilor electronice și de realizare a
unui continent conectat și de modificare a
Directivelor 2002/20/CE, 2002/21/CE și
2002/22/CE și a Regulamentelor (CE) nr.
1211/2009 și (UE) nr. 531/2012 - COM
(2013) 627 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 privind
competența judiciară, recunoașterea și
executarea hotărârilor în materie civilă și
comercială - COM (2013) 554 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 privind
transferurile de deșeuri - COM (2013) 516
final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind
comisioanele interbancare pentru
operaţiunile de plată pe baza de card - COM
(2013) 550 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 718/1999 al
Consiliului privind politica capacității flotei
Comunității cu scopul de a promova
transportul pe căile navigabile interioare COM (2013) 621 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a
Deciziei-cadru 2004/757/JAI a Consiliului
din 25 octombrie 2004 de stabilire a
dispozițiilor minime privind elementele
constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile
aplicabile în domeniul traficului ilicit de
droguri, în ceea ce privește definirea
termenului „drog‖ - COM (2013) 618 final

130

18 noiembrie
2013
2013

18 noiembrie
2013

2013
27 noiembrie
2013
2013
16 decembrie
2013
2013
16 decembrie
2013
2013

16 decembrie
2013
2013

16 decembrie
2013

2013

Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea
de Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului privind serviciile de plată în
cadrul pieţei interne, de modificare a
Directivelor 2002/65/CE, 2013/36/UE şi
2009/110/CE şi de abrogare a Directivei
2007/64/CE – COM (2013) 547 final
Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea
de Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de modificare a Directivei
2009/138/CE privind accesul la activitate şi
desfăşurarea activităţii de asigurare şi de
reasigurare (Solvabilitate II) în ceea ce
priveşte data de transpunere şi data de
aplicare, precum şi data de abrogare a
anumitor directive – COM (2013) 680 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind indicii
utilizaţi ca indici de referinţă în cadrul
instrumentelor financiare şi al contractelor
financiare - COM (2013) 641 final
Propunerea de Directivă a Consiliului de
modificare a Directivei 2006/112/CE privind
sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
în ceea ce priveşte o declaraţie standard
privind TVA - COM (2013) 721 final
Propunerea de Decizie a consiliului privind
un Summit social tripartit pentru dezvoltare
şi ocuparea forţei de muncă - COM (2013)
740 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1166/2008 privind
anchetele structurale în agricultură şi ancheta
privind metodele de producţie agricolă în
ceea ce priveşte cadrul financiar pentru
perioada 2014-2018 - COM (2013) 757 final
Proiectul de hotărâre cu privire la propunerea
de Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de modificare a Directivei
2003/87/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului de stabilire a unui sistem de
comercializare a cotelor de emisie de gaze cu
efect de seră în cadrul Comunităţii în vederea
punerii în aplicare, din 2020, a unui acord
internaţional privind aplicarea unei măsuri
131

unice mondiale bazate pe piaţă pentru
emisiile generate de aviaţia internaţională –
COM (2013) 722 final

17 decembrie
2013

2013

4 februarie 2014

2014

4 februarie 2014

2014

4 februarie 2014
2014

18 martie 2014

2014
18 martie 2014
2014

Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI de adaptare la articolele 290
si 291 din Tratatul privind functionarea
Uniunii Europene a unei serii de acte juridice
care prevăd utilizarea procedurii de
reglementare cu control – COM (2013) 751
final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 525/2013 în ceea ce
privește punerea în aplicare la nivel tehnic a
Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru
a Organizației Națiunilor Unite asupra
schimbărilor climatice - COM (2013) 769
final
Propunerea de Decizie a Consiliului privind
adoptarea modificării de la Doha la
Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a
Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra
schimbărilor climatice şi îndeplinirea în
comun a angajamentelor care decurg din
acesta - COM(2013)768 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului de modificare a
Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi
deşeurile de ambalaje în vederea reducerii
consumului de pungi de transport din plastic
subţiri - COM (2013)761 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind o reţea
europeană de servicii de ocupare a forţei de
muncă, accesul lucrătorilor la serviciile de
mobilitate şi integrarea în continuare a
pieţelor forţei de muncă. - COM (2014) 6
final
Programul de lucru al Comisiei Europene
pentru anul 2014: Comunicare privind
Programul Comisiei Europene pentru anul
132

2014 - COM (2013) 739 final

24 martie 2014
2014

24 martie 2014

2014

24 martie 2014
2014

31 martie 2014

2014

31 martie 2014

2014

7 aprilie 2014

2014

Propunerea de DIRECTIVĂ A
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A
CONSILIULUI de modificare a Directivelor
89/608/CEE, 90/425/CEE şi 91/496/CEE în
ceea ce priveşte referinţele la legislaţia
zootehnică - COM (2014) 4 final
Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI privind condiţiile zootehnice
şi genealogice aplicabile comerţului în cadrul
Uniunii şi importurilor în Uniune de animale
de reproducţie şi de material germinativ
provenit de la acestea - COM (2014) 5 final
Propunerea de DECIZIE a Parlamentului
European şi a Consiliului privind
participarea Uniunii Europene la majorarea
de capital a Fondului European de Investiţii COM (2014) 66 final
Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 şi a
Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 în ceea
ce priveşte schema de ajutoare pentru
aprovizionarea instituţiilor de învăţământ cu
fructe şi legume, cu banane şi cu lapte COM (2014) 32 final
Propunerea de DECIZIE A
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A
CONSILIULUI privind înfiinţarea şi
funcţionarea unei rezerve pentru stabilitatea
pieţei aferentă schemei UE de comercializare
a certificatelor de emisii de gaze cu efect de
seră şi de modificare a Directivei
2003/87/CE - COM (2014) 20 final
Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 715/2007 şi a
Regulamentului (CE) nr. 595/2009 în ceea ce
priveşte reducerea emisiilor poluante
provenind de la vehiculele rutiere. - COM
(2014) 28 final

133

14 aprilie
2014

27 mai 2014
2014

27 mai 2014
2014

27 mai 2014
2014

27 mai 2014

2014

27 mai 2014
2014
18 iunie 2014
2014

18 iunie 2014
2014

Proiectul de hotărâre cu privire la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu Consolidarea dimensiunii sociale a
Uniunii Economice şi Monetare COM (2013) 690 final
Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI privind echipamentele
personale de protecţie - COM (2014) 186
final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind apropierea
legislaţiilor statelor membre cu privire la
cazeinele şi cazeinaţii destinaţi consumului
uman şi de abrogare a Directivei 83/417/CEE
a Consiliului - COM (2014) 174 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind stabilirea
unei rate de ajustare a plăţilor directe
prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 73/2009
al Consiliului pentru anul calendaristic 2014
- COM (2014) 175 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind producţia
ecologică şi etichetarea produselor ecologice,
de modificare a Regulamentului (UE) nr.
XXX/XXX al Parlamentului European şi al
Consiliului [Regulamentul privind
controalele oficiale] şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al
Consiliului - COM (2014) 180 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind activităţile
şi supravegherea instituţiilor pentru
furnizarea de pensii ocupaţionale - COM
(2014)167 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind societăţile
comerciale cu răspundere limitată cu asociat
unic - COM (2014) 212 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului de modificare a
Directivei 2007/36/CE în ceea ce priveşte
încurajarea implicării pe termen lung a
acţionarilor şi a Directivei 2013/34/UE în
134

ceea ce priveşte anumite elemente ale
declaraţiei privind guvernanţa corporativă COM (2014) 213 final
Propunerea de Decizie a Parlamentului
European şi a Consiliului privind instituirea
unei platforme europene pentru intensificarea
cooperării în materie de prevenire şi
descurajare a muncii la negru - COM (2014)
221 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de instituire a
vizei de circuit şi de modificare a Convenţiei
de punere în aplicare a Acordului Schengen
şi a Regulamentelor (CE) nr. 562/2006 și
(CE) nr. 767/2008 - COM (2014) 163 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind Codul de
vize al Uniunii (Codul de vize) - COM
(2014) 164 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind instalaţiile
pe cablu - COM (2014) 187 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului de abrogare a
Directivei 93/5/CEE a Consiliului din 25
februarie 1993 privind asistenţa ce trebuie
acordată Comisiei şi colaborarea dintre
statele membre în domeniul examinării
ştiinţifice a problemelor legate de produsele
alimentare - COM (2014) 246 final
Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI privind aparatele
consumatoare de combustibili gazoși - COM
(2014) 258 final

18 iunie 2014
2014

18 iunie 2014
2014
18 iunie 2014
2014
18 iunie 2014
2014

23 iunie 2014

2014

23 iunie 2014
2014
23 iunie 2014
2014

24 iunie 2014
2014

Proiectul de Hotărâre cu privire la
Cartea verde a Comisiei privind
sănătatea mobilă („m-sănătatea‖) COM (2014) 219 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului de abrogare a
Directivei 93/5/CEE a Consiliului din 25
februarie 1993 privind asistenţa ce trebuie
acordată Comisiei şi colaborarea dintre
statele membre în domeniul examinării
135

ştiinţifice a problemelor legate de produsele
alimentare - COM (2014) 246 final

Propunerea de REGULAMENT AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI privind aparatele
consumatoare de combustibili gazoși - COM
(2014) 258 final

24 iunie 2014
2014
24 iunie 2014
2014

30 septembrie
2014

2014
30 septembrie
2014
2014

17 martie 2015
2015

17 martie 2015

2015
23 martie 2015
2015

Proiectul de Hotărâre cu privire la
Cartea verde a Comisiei privind
sănătatea mobilă („m-sănătatea‖) COM (2014) 219 final
Proiect de Hotărâre cu privire la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social şi
Comitetul Regiunilor: Bilanţul
Strategiei Europa 2020 pentru o
creştere inteligentă, durabilă şi
favorabilă incluziunii COM (2014) 130
final
Proiect de Hotărâre cu privire la
Comunicarea Comisiei privind
sistemele de sănătate eficace,
accesibile şi reziliente COM(2014)
215 final
Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului privind Fondul European de
investiţii strategice şi de modificare a
Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 şi (UE)
nr.1316/2013 – COM (2015) 10 final
Proiectul de hotărâre cu privire la proiectul
de buget rectificativ nr. 1 la bugetul general
UE care însoţeşte Propunerea de Regulament
al Parlamentului European şi al Consiliului
privind fondul European pentru investiţii
strategice şi de modificare a Regulamentelor
(UE) nr. 1291/2013 şi nr. 1316/2013 – COM
(2015) 11 final
Proiectul de hotărâre privind Raportul la
Programul de lucru al Comisiei Europene
pentru 2015 – COM (2014) 910

136

30 martie 2015

2015

Proiectul de Hotărâre în legătură cu
Raportul privitor la Comunicarea
Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul economic şi social
european şi Comitetul regiunilor Raport privind punerea în aplicare a
cadrului UE pentru strategiile naţionale
de integrare a romilor - COM (2014)
209 final
Proiectul de Hotărâre privind propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de modificare a Regulamentului
(UE) nr.1304/2013 al Parlamentului
European şi al Consiliului privind Fondul
social european, în ceea ce priveşte o
majorare a sumei pre-finanţării iniţiale
acordate programelor operaţionale sprijinite
de iniţiativa privind ocuparea forţei de
muncă în rândul tinerilor COM (2015) 46 final

7 aprilie 2015

2015

4 mai 2015

2015

4 mai 2015
2015

4 mai 2015

2015
11 mai 2015
2015

Comunicare a Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social
European, Comitetul Regiunilor şi
Banca Europeană de Investiţii
privindO strategie-cadru pentru o
uniune energetică rezilientă cu o
politică prospectivă în domeniul
schimbărilor climatice - COM
(2015) 80 final
Comunicare a Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu,
Protocolul de la Paris privind - Un
plan de acţiune pentru combaterea
schimbărilor climatice după2020 COM (2015) 81 final
Comunicare a Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu,
privind Realizarea obiectivului de
interconectare electrică de 10% Pregătirea reţelei de energie
electrică a Europei pentru 2020 COM (2015) 82 final
Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea
de DIRECTIVĂ a CONSILIULUI de
abrogare a Directivei 2003/48/CEE a
137

Consiliului - COM (2015) 129 final
Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea
de DIRECTIVĂ a CONSILIULUI de
modificare a Directivei 2011/16/UE a
Consiliului în ceea ce priveşte schimbul
automat obligatoriu de informaţii în
domeniul fiscal - COM (2015) 135 final
Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea
de REGULAMENT al PARLAMENTULUI
EUROPEAN şi al CONSILIULUI de
stabilire a ratei de ajustare prevăzute în
Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru
plăţile directe în ceea ce priveşte anul
calendaristic 2015 - COM (2015) 141 final

11 mai 2015
2015

11 mai 2015

2015

19 mai 2015

2015

27 mai 2015

2015

27 mai 2015
2015

27 mai 2015

2015

Proiectul de hotărâre cu privire la
Documentul comun de consultare al
Comisiei Europene şi al Înaltului
Reprezentant al UE pentru afaceri
externe şi politică de securitate - Către
o nouă politică europeană de
vecinătate - JOIN (2015) 6 final
Comunicare a Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social
European, Comitetul Regiunilor şi
Banca Europeană de Investiţii
privind O strategie-cadru pentru o
uniune energetică rezilientă cu o
politică prospectivă în domeniul
schimbărilor climatice - COM
(2015) 80 final
Comunicare a Comisiei către
Parlamentul European şi
Consiliu, Protocolul de la Paris
privind - Un plan de acţiune pentru
combaterea schimbărilor climatice
după 2020 - COM (2015) 81 final
Comunicare a Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu,
privind Realizarea obiectivului de
interconectare electrică de 10% Pregătirea reţelei de energie
electrică a Europei pentru 2020 COM (2015) 82 final

138

3 iunie 2015
2015

Proiectul de Hotărâre cu privire la
Cartea Verde – Crearea unei uniuni a
pieţelor de capital – COM (2015) 63
final
Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea
ce priveşte posibilitatea statelor membre de a
restricţiona sau de a interzice utilizarea
produselor alimentare şi furajelor modificate
genetic pe teritoriul lor - COM (2015)
177 final
Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea
ce priveşte posibilitatea statelor membre de a
restricţiona sau de a interzice utilizarea
produselor alimentare şi furajelor modificate
genetic pe teritoriul lor - COM (2015)
177 final

15 iunie 2015

2015

16 iunie 2015

2015

28 septembrie
2015
2015

12 octombrie
2015
2015

12 octombrie
2015
2015

Proiectul de Hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul economic şi social şi
Comitetul Regiunilor – o Agendă
europeană privind migraţia - COM
(2015) 240 final
Proiectul de Hotărâre cu privire la
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului de modificare a
Directivei 2003/87/CE în vederea
rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de
carbon şi a sporirii investiţiilor în acest
domeniu - COM (2015) 337 final
Proiectul de Hotărâre referitoare la
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de stabilire a unui
cadru pentru etichetarea în ceea ce priveşte
eficienţa energetică şi de abrogare a
Directivei 2010/30/UE - COM (2015)
341 final

139

12 octombrie
2015
2015

Proiectul de Hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul economic şi social şi
Comitetul Regiunilor – ―O Agendă
europeană privind securitatea‖ – COM
(2015) 185
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de constituire a unei liste comune
la nivelul UE a ţărilor de origine sigure în
sensul Directivei 2013/32/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului
privind procedurile comune de acordare şi
retragere a protecţiei internaţionale, precum
şi de modificare a Directivei 2013/32/UE COM 452(2015)final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de instituire a unui mecanism de
transfer în caz de criză şi de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al
Parlamentului European şi al Consiliului din
26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor şi
mecanismelor statului membru responsabil
de examinarea unei cereri de protecţie
internaţională prezentate în unul dintre
statele membre de către un resortisant al unei
ţări terţe sau de către un apatrid - COM 450

2 noiembrie 2015

2015

9 noiembrie 2015

2015

23 noiembrie
2015

2015

7 decembrie 2015

2015

Proiect de hotărâre – Comunicare a
Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul economic şi social
european şi Comitetul regiunilor Proiect de raport comun 2015 al
Consiliului și al Comisiei privind
punerea în aplicare a cadrului reînnoit
pentru cooperare europeană în
domeniul tineretului (2010-2018) –
COM (2015) 429 final
Proiect de hotărâre cu privire la propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE) Nr. 575/2013 privind
cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de
credit şi firmele de investiţii – COM
(2015) 473 final
140

Proiect de hotărâre cu privire la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de stabilire a unor norme
comune privind securitizarea şi de creare a
unui cadru european pentru securitizare
simplă, transparentă şi standardizată şi de
modificare a Directivelor 2009/65/CE,
2009/138/CE, 2011/61/UE, precum şi a
Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 şi (UE)
nr. 648/2012 – COM (2015) 472 final

7 decembrie 2015

2015
7 decembrie 2015
2015

7 decembrie 2015

2015

7 decembrie 2015
2015

7 decembrie 2015
2015

7 decembrie 2015

2015

7 decembrie 2015
2015

Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei - O strategie
privind piaţa unică digitală pentru
Europa - COM (2015) 192 final
Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliul
European şi Consiliu - Gestionarea
crizei refugiaţilor: stadiul de realizare a
acţiunilor prioritare din cadrul Agendei
Europene privind Migraţia - COM
(2015) 510 final
Proiect de hotărâre privind
Comunicarea comună către
Parlamentul European şi Consiliu Identificarea de soluţii la criza
refugiaţilor din Europa: rolul acţiunii
externe a UE - JOIN (2015) 40 final
Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu –
Planul de acţiune al UE privind
returnarea – COM (2015) 453 final
Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu
privind normele referitoare la
achiziţiile publice în legătură cu
actuala criză în materie de azil - COM
(2015) 454 final
Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliul
European şi Consiliu - Gestionarea
crizei refugiaţilor: măsuri operaţionale,
bugetare şi juridice imediate în cadrul
141

Agendei europene privind migraţia –
COM (2015) 490 final

Proiect de hotărâre privind Proiectul de
buget rectificativ nr. 7 la bugetul
general 2015 - Gestionarea crizei
7 decembrie 2015
refugiaţilor: măsuri bugetare imediate
în cadrul Agendei europene privind
2015
migraţia – COM (2015) 485 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
21 decembrie
Comitetul economic şi social şi
2015
Comitetul regiunilor – Noi avantaje
pentru consumatorii de energie – COM
2015
(2015) 339 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
21 decembrie
Comitetul economic şi social şi
2015
Comitetul regiunilor - Lansarea
procesului de consultare publică
privind o nouă organizare a pieţei
2015
energiei - COM (2015) 340 final

21 decembrie
2015
2015

2 februarie 2016
2016

2 februarie 2016
2016

Proiect de hotărâre cu privire la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de instituire a Programului de
sprijin pentru reforme structurale pentru
perioada 2017-2020 şi de modificare a
Regulamentelor (UE) nr.1303/2013 şi (UE)
nr.1305/2013 - COM (2015) 701 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Parlamentului European și a
Consiliului de modificare a
Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind
controlul achiziționării și deținerii de arme –
COM (2015) 750 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de apropiere a actelor cu putere
de lege și a actelor administrative ale statelor
membre în ceea ce privește cerințele de
accesibilitate aplicabile produselor și
142

serviciilor – COM (2015) 615 final

8 februarie 2016

2016

8 februarie 2016

2016

8 februarie 2016

2016

8 februarie 2016
2016

15 februarie 2016
2016

15 februarie 2016
2016

Proiect de hotărâre cu privire la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European și Consiliu - Un
sistem de impozitare a întreprinderilor
echitabil și eficient în Uniunea
Europeană: 5 domenii-cheie – COM
(2015) 302 final
Proiect de hotărâre cu privire la Propunerea
de Directivă a Consiliului de modificare a
Directivei 2006/112/CE privind sistemul
comun al taxei pe valoarea adăugată, în ceea
ce privește durata obligației de respectare a
cotei standard minime – COM (2015) 646
final
Proiect de hotărâre cu privire la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce
privește derogările prevăzute pentru
comercianții de mărfuri – COM (2015) 648
final
Proiect de hotărâre cu privire la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului privind asigurarea portabilității
transfrontaliere a serviciilor de conținut
online în cadrul pieței interne– COM (2015)
627 final
Proiect de hotărâre cu privire la Propunerea
de Regulament al Parlamentului european și
al Consiliului privind prospectul care trebuie
publicat în cazul unei oferte publice de valori
mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare
la tranzacționare. - COM (2015) 583 final
Proiect de hotărâre cu privire la Propunerea
de Regulament al Parlamentului european şi
al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE) nr.806/2014 în scopul
instituirii unui sistem european de asigurare a
depozitelor. – COM (2015) 586 final

143

Proiect de hotărâre cu privire la Propunerea
de Directivă a Parlamentului european şi a
Consiliului privind combaterea terorismului
şi de înlocuire a Deciziei cadru 2002/475/JAI
a Consiliului privind combaterea
terorismului. – COM (2015) 625 final

15 februarie 2016

2016

29 febuarie 2016

2016

29 febuarie 2016

2016

29 febuarie 2016

2016

29 febuarie 2016

2016
29 febuarie 2016
2016

Proiect de hotărâre cu privire la
Comunicarea comună a Comisiei
Europene şi Înaltului reprezentant al
Uniunii pentru afaceri externe şi
politică de securitate către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul
Economic şi Social European şi
Comitetul Regiunilor – Revizuirea
politicii europene de vecinătate - JOIN
(2015) 50 final
Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social
European şi Comitetul Regiunilor ―Strategia de extindere a UE‖ – COM
(2015) 611 final
Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social
European şi Comitetul Regiunilor –
Programul de lucru al Comisiei pentru
2016 – Circumstanţe excepţionale,
acţiuni pe măsură – COM (2015) 610
final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului privind normele comune în
domeniul aviaţiei civile şi de înfiinţare a
Agenţiei Uniunii Europene pentru Siguranţa
Aviaţiei, precum şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al
Parlamentului European şi al Consiliului –
COM (2015) 613 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind anumite
aspecte referitoare la contractele de furnizare
144

de conţinut digital – COM (2015) 634 final
Propunerea de Directivă a Parlamentului
European şi a Consiliului privind anumite
aspecte referitoare la contractele de vânzare
online şi la alte tipuri de contracte de vânzare
la distanţă de bunuri – COM (2015) 635
final

29 febuarie 2016
2016

7 martie 2016

2016

7 martie 2016

2016

Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu –
Punerea în aplicare a Agendei
europene privind securitatea: planul de
acţiune al UE împotriva traficului şi
utilizării ilegale de arme de foc şi
explozivi – COM (2015) 624 final
Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Banca Centrală Europeană, Comitetul
Economic şi Social European şi
Comitetul Regiunilor ―Către
finalizarea Uniunii Bancare‖ – COM
(2015) 587 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului privind Modificarea
Regulamentului (CE) nr.1406/2002 de
instituire a unei Agenţii Europene pentru
Siguranţă Maritimă – COM (2015) 667 final

7 martie 2016
2016

14 martie 2016

2016

14 martie 2016

2016

Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul european și Consiliu Paza europeană de frontieră și de
coastă și gestionarea eficace a
frontierelor externe ale Europei COM(2015) 673 final
Proiect de hotărâre privind Raportul la
Comunicarea Comisiei - Investiții în
locuri de muncă și în creștere Valorificarea la maximum a
contribuției fondurilor structurale și de
investiții europene- COM(2015) 639
final

145

14 martie 2016

2016

14 martie 2016

2016

14 martie 2016

2016
14 martie 2016
2016

14 martie 2016
2016

14 martie 2016

2016

Proiect de hotărâre privind Raportul
Comisiei pentru afaceri europene la
Cartea Verde privind serviciile
financiare cu amănuntul – ‖Produse
mai bune, mai multe opțiuni și mai
multe oportunități pentru consumatori
și întreprinderi‖ - COM(2015) 630
final
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul european, Consiliu, Banca
Centrală Europeană, Comitetul
economic și Social European,
Comitetul Regiunilor și Banca
Europeană de Investiții - Analiza
anuală a creșterii pentru 2016.
Consolidarea redresării și stimularea
convergenței -COM(2015) 690 final
Raport al Comisiei către Parlamentul
european, Consiliu, Banca Centrală
Europeană și Comitetul economic și
Social European - Raportul privind
mecanismul de alertă 2016 (întocmit în
conformitate cu articolele 3 și 4 din
Regulamentul (UE) nr.1176/2011
privind prevenirea și corectarea
dezechilibrelor macroeconomice) COM(2015) 691 final
Recomandare a Comisiei Europene
pentru Recomandarea Consiliului
privind politica economică a zonei
euro -COM(2015) 692 final
Proiect de Raport comun al Comisiei și
al Consiliului privind ocuparea forței
de muncă, ce însoțește Comunicarea
Comisiei privind Analiza anuală a
creșterii 2016 -COM(2015) 700 fina
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European și al
Consiliului privind Paza europeană de
frontieră și de coastă și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 2007/2004, a
Regulamentului (CE) nr. 863/2007 și a
Deciziei 2005/267/CE a Consiliului COM(2015) 671 final

146

Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European și al
Consiliului de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 562/2006 în ceea ce privește
consolidarea controalelor prin consultarea
bazelor de date relevante la frontierele
externe - COM(2015) 670 final

14 martie 2016

2016

21 martie 2016

2016

21 martie 2016

2016

21 martie 2016
2016

21 martie 2016
2016

21 martie 2016
2016

21 martie 2016
2016

Proiect de hotărâre referitoare la
Raportul Comisiei privind progresele
înregistrate în punerea în aplicare a
Strategiei UE în materie de droguri
(2013 – 2020) şi a planului de acţiune
a UE în materie de droguri (2013 –
2016) – COM (2015) 584 final
Proiect de hotărâre privind
Recomandarea Comisiei din
15.12.2015 de adoptare a Manualului
practic pentru punerea în aplicare şi
gestionarea Sistemului european de
supraveghere a frontierelor (Manualul
EUROSUR) - C (2015) 9206 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului privind un document european
de călătorie pentru returnarea resortisanţilor
ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală
- COM (2015) 668 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului privind mercurul şi de
abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1102/2008 – COM (2016) 39 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Consiliului de stabilire a
normelor împotriva practicilor de evitare a
obligațiilor fiscale care afectează în mod
direct funcționarea pieței interne - COM
(2016) 26 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Consiliului de modificare a
Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește
schimbul automat obligatoriu de informații
în domeniul fiscal – COM (2016) 25 final

147

Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului privind omologarea și
supravegherea pieței autovehiculelor și
remorcilor acestora, precum și ale sistemelor,
componentelor și unităților tehnice separate
destinate vehiculelor respective - COM
(2016) 31 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Decizie a Parlamentului European şi a
Consiliului privind utilizarea benzii de
frecvențe de 470-790 MHz în Uniune COM (2016) 43 final

29 martie 2016

2016

29 martie 2016
2016

29 martie 2016

2016

29 martie 2016

2016

4 aprilie 2016
2016

4 aprilie 2016

2016

Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, în conformitate
cu articolul 294 alineatul (6) din
Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene, privind poziția Consiliului
referitoare la adoptarea noului
regulament privind Agenția pentru Căi
Ferate a Uniunii Europene și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr.
881/2004 - COM (2016) 36 final
Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social
European şi Comitetul Regiunilor: O
strategie în domeniul aviației pentru
Europa - COM (2015) 598 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de modificare a Directivei
2014/65/UE privind piețele instrumentelor
financiare în ceea ce privește anumite date. COM (2016) 56 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de modificare a Regulamentului
(UE) nr. 600/2014 privind piețele
instrumentelor financiare, a Regulamentului
(UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piață și
a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 privind
îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare
în Uniunea Europeană și privind depozitarii
148

centrali de titluri de valoare în ceea ce
privește anumite date. - COM (2016) 57
final

4 aprilie 2016

2016

4 aprilie 2016

2016

11 aprilie 2016

2016

11 aprilie 2016

2016

Proiect de hotărâre referitoare la
Raportul Comisiei către Parlamentul
European şi Consiliu privind punerea
în aplicare a Regulamentului (CE) nr.
1013/2006 din 14 iunie 2006 privind
transferurile de deșeuri - Generarea,
tratarea și transferul transfrontalier de
deșeuri periculoase și de alte deșeuri în
statele membre ale Uniunii Europene
în perioada 2010-2012 - COM (2015)
660 final
Proiect de hotărâre privind Raportul
Comisiei către Parlamentul European
şi Consiliu referitor la măsurile luate în
urma reuniunii liderilor privind
fluxurile de refugiați de-a lungul rutei
Balcanilor de Vest. - COM (2015) 676
final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE, EURATOM)
nr.883/2013, în ceea ce priveşte secretariatul
Comitetului de supraveghere a Oficiului
European de Luptă Antifraudă (OLAF) COM (2016) 113 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de modificare a Deciziei-cadru
2009/315/JAI a Consiliului în ceea ce
privește schimbul de informații privind
resortisanții țărilor terțe și în ceea ce privește
Sistemul european de informații cu privire la
cazierele judiciare (ECRIS) și de înlocuire a
Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului - COM
(2016) 7 final

149

11 aprilie 2016

2016

11 aprilie 2016

2016

11 aprilie 2016

2016

11 aprilie 2016

2016

Proiect de hotărâre privind Raportul
Comisiei către Parlamentul European
și Consiliu- Regulamentul (UE) nr.
995/2010 al Parlamentului European și
al Consiliului din 20 tombrie 2010 de
stabilire a obligațiilor care revin
operatorilor care introduc pe piață
lemn și produse din lemn
(Regulamentul UE privind lemnul)
COM (2016) 74 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Raportul Comisiei către Parlamentul
European și Consiliu privind
exercitarea delegării conferite
Comisiei în temeiul Regulamentului
(UE) nr. 995/2010 al Parlamentului
European și al Consiliului din 20
octombrie 2010 de stabilire a
obligațiilor ce revin operatorilor care
introduc pe piață lemn și produse din
lemn (Regulamentul UE privind
lemnul) – COM (2016) 60 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Raportul Comisiei către Parlamentul
European și Consiliu privind
progresele înregistrate în punerea în
aplicare a Regulamentului (CE) nr.
391/2009 și a Directivei 2009/15/CE
privind normele și standardele comune
pentru organizațiile cu rol de inspecție
și control al navelor, precum și pentru
activitățile în domeniu ale
administrațiilor maritime - COM
(2016) 47 final
Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor în
legătură cu răspunsul la raportul
grupului de experți la nivel înalt
privind evaluarea ex-post a celui de-al
șaptelea program-cadru – COM (2016)
5 final

150

Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Decizie a Parlamentului European şi a
Consiliului privind instituirea unui mecanism
de schimb de informații cu privire la
acordurile interguvernamentale și la
instrumentele fără caracter juridic obligatoriu
dintre statele membre și țări terțe în
domeniul energiei și de abrogare a
Deciziei nr. 994/2012/UE - COM (2016) 53
final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului privind măsurile de garantare a
securităţii aprovizionării cu gaze naturale şi
de abrogare a Regulamentului UE nr.
994/2010 - COM (2016) 52 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de stabilire a ratei de ajustare
prevăzute în Regulamentul (UE)
nr.1306/2013 pentru plăţile directe în ceea ce
priveşte anul calendaristic 2016 - COM
(2016) 159 final

19 aprilie 2016

2016

25 aprilie 2016
2016

25 aprilie 2016

2016

25 aprilie 2016

2016

3 mai 2016

2016

3 mai 2016

2016

Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social
European şi Comitetul Regiunilor
privind o strategie a UE pentru gazul
natural lichefiat și pentru stocarea
gazelor - COM(2016) 49 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de modificare a Directivei
96/71/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 16 decembrie 1996 privind
detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de
servicii – COM (2016) 128 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului privind recunoaşterea
calificărilor profesionale în domeniul
navigaţiei interioare şi de abrogare a
Directivei 96/50/CE a Consiliului şi a
Directivei 91/672/CEE a Consiliului –COM
(2016) 82 final
151

Proiect de hotărâre referitoare la Pachetul
privind economia circulară - Propunere de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de stabilire a normelor referitoare
la punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor
fertilizante cu marcaj CE şi de modificare a
Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009 şi (CE)
nr. 1107/2009 -COM (2016) 157 final

3 mai 2016

2016

3 mai 2016
2016

3 mai 2016

2016

3 mai 2016
2016

3 mai 2016

2016

3 mai 2016

2016

Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliul
European şi Consiliu – Înapoi la
Schengen – o foaie de parcurs – COM
(2016) 120 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către Consiliu
care însoţeşte Propunerea de
Regulament al Consiliului privind
furnizarea sprijinului de urgenţă pe
teritoriul Uniunii – COM (2016) 116
final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliul
European şi Consiliu - Prim raport
privind transferul şi relocarea –COM
(2016) 165 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliul
European şi Consiliu - Următoarele
etape operaţionale ale cooperării dintre
UE şi Turcia în domeniul migraţiei –
COM (2016) 166 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu - Al
optulea raport semestrial privind
funcţionarea spaţiului Schengen 1 mai
- 10 decembrie 2015 – COM (2015)
675 final

152

Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Consiliului privind
competența, legea aplicabilă și recunoașterea
și executarea hotărârilor judecătorești în
materia regimurilor matrimoniale – COM
(2016) 106 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Consiliului privind
competența, legea aplicabilă și recunoașterea
și executarea hotărârilor judecătorești în
materia efectelor patrimoniale ale
parteneriatelor înregistrate – COM (2016)
107 final

9 mai 2016
2016

9 mai 2016

2016

8 iunie 2016

2016

8 iunie 2016

2016

Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu Calea de urmat după Acordul de la
Paris: evaluarea implicațiilor
Acordului de la Paris – document care
însoțește propunerea de decizie a
Consiliului privind semnarea, în
numele Uniunii Europene, a Acordului
de la Paris adoptat în temeiul
Convenției-cadru a Organizației
Națiunilor Unite asupra schimbărilor
climatice. – COM (2016) 110 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic şi Social
European, Comitetul Regiunilor - O
strategie UE pentru încălzire și răcire COM (2016) 51 final

8 iunie 2016

2016

Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de modificare a Regulamentului
(UE) nr. 258/2014 de instituire a unui
program al Uniunii de sprijinire a
activităților specifice din domeniul raportării
financiare și al auditului pentru perioada
2014-2020. - COM (2016) 202 final

8 iunie 2016
2016

Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Decizie a Consiliului privind poziția care
urmează să fie adoptată, în numele Uniunii
Europene, în cadrul Comitetului mixt al SEE
(Spaţiul Economic European) referitor la o
153

modificare a Protocolului 31 la Acordul
privind SEE în ceea ce privește cooperarea în
domenii specifice în afara celor patru
libertăți (linia bugetară 04 03 01 03) - COM
(2016) 131 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de modificare a Directivei
2013/34/UE în ceea ce privește comunicarea,
de către anumite întreprinderi și sucursale, de
informații privind impozitul pe profit. –
COM (2016) 198 final

21 iunie 2016

2016

22 iunie 2016

2016

27 iunie 2016

2016

27 iunie 2016
2016

27 iunie 2016

2016

Proiect de hotărâre privind Raportul
Comisiei către Parlamentul European
şi Consiliu privind implementarea
Codului de bune practici al statisticilor
europene și coordonarea în cadrul
Sistemului Statistic European. - COM
(2016) 114 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de instituire a sistemului de
intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea
datelor de intrare și de ieșire și a datelor
referitoare la refuzul intrării în ceea ce îi
privește pe resortisanții țărilor terțe care trec
frontierele externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene, de stabilire a condițiilor
de acces la EES în scopul asigurării
respectării legii și de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 767/2008 și a
Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 – COM
(2016) 194 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce
privește utilizarea sistemului de intrare/ieșire
– COM (2016) 196 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de
stabilire a listei țărilor terțe ai căror
resortisanți trebuie să dețină viză pentru
trecerea frontierelor externe și a listei țărilor
154

terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de
această obligație (Revizuirea mecanismului
de suspendare) – COM (2016) 290 final

2016

Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de definire a caracteristicilor
vaselor de pescuit (reformare) - COM (2016)
273 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului privind serviciile de livrare
transfrontalieră de colete - COM (2016) 285
final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de modificare a Directivei
2010/13/UE privind coordonarea anumitor
dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege
sau acte administrative în cadrul statelor
membre cu privire la furnizarea de servicii
mass-media audiovizuale având în vedere
evoluţia realităţilor pieţei - COM (2016) 287
final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului privind prevenirea geoblocării şi
a altor forme de discriminare bazate pe
cetăţenia sau naţionalitatea, domiciliul sau
sediul clienţilor pe piaţa internă şi de
modificare a Regulamentului (CE) nr.
2006/2004 şi a Directivei 2009/22/CE COM (2016) 289 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de modificare a Directivei
2009/45/CE privind normele şi standardele
de siguranţă pentru navele de pasageri COM (2016) 369 final

2016

Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului privind un sistem de inspecţii
pentru operarea în condiţii de siguranţă a
navelor de tip ro-ro ferry şi a navelor de

27 iunie 2016
2016

27 iunie 2016
2016

27 iunie 2016

2016

27 iunie 2016

2016

27 iunie 2016

27 iunie 2016

155

pasageri de mare viteză care desfăşoară
servicii regulate, de modificare a Directivei
2009/16/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului privind controlul statului portului
şi de abrogare a Directivei 1999/35/CE a
Consiliului - COM (2016) 371 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de modificare a Directivei
98/41/CE a Consiliului privind înregistrarea
persoanelor care călătoresc la bordul navelor
de pasageri care operează în porturile de
destinaţie sau de plecare din statele membre
ale Comunităţii şi a Directivei 2010/65/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului
privind formalităţile de raportare aplicabile
navelor la sosirea în şi/sau la plecarea din
porturile statelor membre - COM (2016) 370
final

27 iunie 2016

2016

27 iunie 2016

2016

28 iunie 2016
2016

28 iunie 2016

2016

28 iunie 2016
2016

Proiect de hotărâre privind Raportul
Comisiei către Parlamentul European
şi Consiliu privind implementarea
Codului de bune practici al statisticilor
europene și coordonarea în cadrul
Sistemului Statistic European. - COM
(2016) 114 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu Sisteme de informații mai puternice și
mai inteligente în materie de frontiere
și securitate – COM (2016) 205 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu Stadiul actual și posibile căi de urmat
în ceea ce privește situația de
nereciprocitate cu anumite țări terțe în
domeniul politicii vizelor – COM
(2016) 221 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliul
European şi Consiliu - Punerea în
aplicare a Agendei europene privind
securitatea pentru a combate terorismul
156

și a deschide calea către o uniune a
securității efectivă și autentică – COM
(2016) 230 final

28 iunie 2016

2016

28 iunie 2016

2016

28 iunie 2016

2016

Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu Posibilități de reformare a sistemului
european comun de azil și de
îmbunătățire a căilor legale de migrație
- COM (2016) 197 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European în conformitate
cu articolul 294 alineatul (6) din
Tratatul privind funcţionarea Uniunii
Europene privind poziția Consiliului în
ceea ce privește adoptarea unei
directive a Parlamentului European și a
Consiliului privind protecția
persoanelor fizice referitor la
prelucrarea datelor cu caracter personal
de către autoritățile competente în
scopul prevenirii, identificării,
investigării sau urmăririi penale a
infracțiunilor sau al executării
pedepselor și la libera circulație a
acestor date, și de abrogare a Decizieicadru 2008/977/JAI a Consiliului COM (2016) 213 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European în conformitate
cu articolul 294 alineatul (6) din
Tratatul privind funcţionarea Uniunii
Europene privind poziția Consiliului în
ceea ce privește adoptarea unui
regulament al Parlamentului European
și al Consiliului privind protecția
persoanelor fizice referitor la
prelucrarea datelor cu caracter personal
și libera circulație a acestor date
(Regulament general privind protecția
datelor) și de abrogare a Directivei
95/46/CE – COM (2016) 214 final
157

28 iunie 2016
2016

28 iunie 2016
2016

13 septembrie
2016
2016

13 septembrie
2016
2016

20 septembrie
2016
2016

20 septembrie
2016

2016
26 septembrie
2016
2016

Proiect de hotărâre privind Proiectul de
buget rectificativ nr. 1 la bugetul
pentru 2016 - Un nou instrument
pentru furnizarea de ajutor de urgență
pe teritoriul Uniunii – COM (2016)
152 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea
de Raport al Comisiei către
Parlamentul European şi Consiliu
privind formulele pentru copiii de
vârstă mică – COM (2016) 169 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Decizie a Parlamentului European și a
Consiliului de modificare a Deciziei nr.
445/2014/UE de instituire a unei acțiuni a
Uniunii în favoarea evenimentului ‖Capitale
europene ale culturii‖ pentru anii 2020 –
2033 – COM (2016) 400 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European și al
Consiliului asupra modificării
Regulamentului (UE) nr. 531/2012 în ceea ce
privește normele referitoare la piețele de
roaming cu ridicata. – COM (2016) 399
final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Directivă a Parlamentului European și a
Consiliului privind condițiile de intrare și de
ședere a resortisanților țărilor terțe pentru
ocuparea unor locuri de muncă înalt
calificate - COM (2016) 378 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European și al
Consiliului de modificare a Regulamentului
(UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește
anumite dispoziții referitoare la gestiunea
financiară pentru anumite state membre care
se confruntă cu dificultăți grave sau sunt
amenințate de astfel de dificultăți cu privire
la stabilitatea lor financiară - COM (2016)
418 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European și
al Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al
Consiliului de instituire a unui model
158

uniform de permis de ședere pentru
resortisanții țărilor terțe - COM (2016) 434
final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului privind Agenția pentru Azil a
Uniunii Europene și de abrogare a
Regulamentului (UE) nr. 439/2010 - COM
(2016) 271 final

26 septembrie
2016
2016

26 septembrie
2016

2016

4 octombrie 2016
2016

4 octombrie 2016

2016

11 octombrie
2016

2016

Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Banca Centrală Europeană și
Eurogroup - Semestrul european 2016:
evaluarea progreselor înregistrate în
ceea ce privește reformele structurale,
prevenirea și corectarea dezechilibrelor
macroeconomice, precum și rezultatele
bilanțurilor aprofundate în temeiul
Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 COM (2016) 95 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Decizie a Consiliului de instituire a unui
cadru multianual pentru Agenția pentru
Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene
pentru perioada 2018-2022 – COM (2016)
442 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Consiliului privind
competența, recunoașterea și executarea
hotărârilor în materie matrimonială și în
materia autorității părintești și privind răpirea
internațională de copii (reformare) – COM
(2016) 411 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de modificare a Regulamentului
(UE) nr. 345/2013 privind fondurile
europene cu capital de risc și a
Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind
fondurile europene de antreprenoriat social –
COM (2016) 461 final

159

11 octombrie
2016

2016
11 octombrie
2016
2016
11 octombrie
2016
2016

11 octombrie
2016
2016

11 octombrie
2016
2016

24 octombrie
2016
2016

Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European în conformitate
cu articolul 294 alineatul (6) din
Tratatul privind funcţionarea
Uniunii Europene privind poziția
Consiliului privind adoptarea
propunerii de Regulament al
Parlamentului European și al
Consiliului de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 471/2009
privind statisticile comunitare privind
comerțul exterior cu țările terțe în ceea
ce privește acordarea de competențe
delegate și de executare Comisiei
pentru adoptarea anumitor măsuri –
COM (2016) 420 final
Proiect de hotărâre privind
Comunicarea Comisiei către Consiliu
în conformitate cu articolul 395 din
Directiva 2006/112/CE a Consiliului COM (2016) 355 final
Raport al Comisiei către Parlamentul
European și Consiliu privind punerea
în aplicare a Regulamentului (UE) nr.
1025/2012 în perioada 2013-2015 COM (2016) 212 final
Comunicare a Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu și
Comitetul Economic și Social
European. Programul de lucru anual al
Uniunii privind standardizarea
europeană pentru 2017 - COM (2016)
357 final
Comunicare a Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor.
Standardele Europene pentru secolul
21 -COM (2016) 358 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului cu privire la includerea
emisiilor de gaze cu efect de seră şi a
absorbţiilor rezultate din exploatarea
terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor
160

24 octombrie
2016

2016

24 octombrie
2016
2016

24 octombrie
2016
2016

24 octombrie
2016
2016

şi silvicultură în cadrul de politici privind
clima şi energia pentru 2030 şi de modificare
a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al
Parlamentului European şi al Consiliului
privind un mecanism de monitorizare şi de
raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră,
precum şi de raportare, la nivel naţional şi al
Uniunii, a altor informaţii relevante pentru
schimbările climatice - COM (2016) 479
final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului privind reducerea
anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu
efect de seră de către statele membre în
perioada 2021-2030, în vederea realizării
unei uniuni energetice reziliente şi a
respectării angajamentelor asumate în
temeiul Acordului de la Paris, şi de
modificare a Regulamentului (UE) nr.
525/2013 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind un mecanism de
monitorizare şi de raportare a emisiilor de
gaze cu efect de seră şi a altor informaţii
relevante pentru schimbările climatice COM (2016) 482 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European si al
Consiliului de stabilire a unui cadru comun
pentru statisticile europene referitoare la
persoane și gospodării, bazate pe datele la
nivel individual colectate din eșantioane COM (2016) 551 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de înființare a
Agenției Europene pentru Securitate și
Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2062/94
al Consiliului - COM (2016) 528 final
Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de constituire a
Fundației Europene pentru Îmbunătățirea
Condițiilor de Viață și de Muncă
(Eurofound) și de abrogare a Regulamentului
(CEE) nr. 1365/75 al Consiliului - COM
(2016) 531 final

161

24 octombrie
2016
2016

24 octombrie
2016

2016
24 octombrie
2016
2016

24 octombrie
2016

2016

24 octombrie
2016

2016

Propunerea de Regulament al Parlamentului
European şi al Consiliului de înființare a
Centrului European pentru Dezvoltarea
Formării Profesionale (Cedefop) și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 337/75 COM (2016) 532 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European și al
Consiliului de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 1920/2006 în ceea ce privește
schimbul de informații, sistemul de alertă
timpurie și procedura de evaluare a riscurilor
pentru noile substanțe psihoactive – COM
(2016) 547 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Decizie a Parlamentului European și a
Consiliului privind Anul european al
patrimoniului cultural – COM (2016) 543
final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al
Parlamentului European și al Consiliului din
11 martie 2014 de instituire a unui
instrument care contribuie la stabilitate și
pace - COM (2016) 447 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului privind instituirea sistemului
„Eurodac‖ pentru compararea amprentelor
digitale în scopul aplicării eficiente a
Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de
stabilire a criteriilor și mecanismelor de
determinare a statului membru responsabil
de examinarea unei cereri de protecție
internațională prezentate într-unul dintre
statele membre de către un resortisant al unei
țări terțe sau de către un apatrid, al
identificării unui resortisant al unei țări terțe
sau a unui apatrid în situație neregulamentară
și privind cererile de comparare cu datele
Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare
a legii din statele membre și de Europol în
scopul asigurării respectării aplicării legii
(reformare) - COM (2016) 272 final
162

24 octombrie
2016

2016

25 octombrie/31
octombrie 2016

2016

25 octombrie/31
octombrie 2016
2016

25 octombrie/31
octombrie 2016
2016

25 octombrie/31
octombrie 2016
2016
25 octombrie/31
octombrie 2016
2016

Proiect de hotărâre privitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de stabilire a criteriilor și
mecanismelor de determinare a statului
membru responsabil de examinarea unei
cereri de protecție internațională prezentate
într-unul dintre statele membre de către un
resortisant al unei țări terțe sau de către un
apatrid (reformare) – COM (2016) 270 final
Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului privind standardele referitoare
la condițiile pe care trebuie să le
îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau
apatrizii pentru a putea beneficia de protecție
internațională, la un statut uniform pentru
refugiați sau persoanele eligibile pentru
protecție subsidiară și la conținutul protecției
acordate și de modificare a Directivei
2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie
2003 privind statutul resortisanților țărilor
terțe care sunt rezidenți pe termen lung COM (2016) 466 final
Proiect de hotărâre privitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de instituire a cadrului de
relocare al Uniunii și de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 516/2014 al
Parlamentului European și al Consiliului COM (2016) 468 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de instituire a unui sistem de
certificare al Uniunii pentru echipamentele
de control de securitate aeronautică - COM
(2016) 491 final
Proiect de hotărâre privitoare la Propunerea
de Regulament al Parlamentului European şi
al Consiliului de instituire a unei proceduri
comune în materie de protecție internațională
în Uniune și de abrogare a Directivei
2013/32/UE - COM (2016) 467 final
Proiect de hotărâre privitoare la Propunerea
de Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de stabilire a standardelor pentru
primirea solicitanților de protecție
163

internațională (reformare) - COM (2016)
465 final

Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de modificare a Regulamentelor
(UE) nr. 1316/2013 şi (UE) nr. 283/2014 în
ceea ce priveşte promovarea conectivităţii la
internet în comunităţile locale - COM (2016)
589 final

25 octombrie/31
octombrie 2016
2016

Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Parlamentului European și a
Consiliului asupra dreptului de autor pe piaţa
unică digitală - COM (2016) 593 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European și al
Consiliului de stabilire a normelor privind
exercitarea drepturilor de autor și a
drepturilor conexe, aplicabile anumitor
transmisii online ale organismelor de
radiodifuziune și anumitor retransmisii ale
programelor de televiziune și radio - COM
(2016) 594 final

25 octombrie/31
octombrie 2016
2016

25 octombrie/31
octombrie 2016

2016

31 octombrie
2016
2016

31 octombrie
2016

2016

31 octombrie
2016
2016

Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliul
European și Consiliu - Cel de al treilea
raport privind transferul și relocarea COM (2016) 360 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Raportul Comisiei către Parlamentul
European și Consiliu în temeiul
articolului 10 din Decizia-cadru
2008/841/JAI a Consiliului din 24
octombrie 2008 privind lupta
împotriva crimei organizate - COM
(2016) 448 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European și Consiliu Stadiul actual și posibile căi de urmat
referitor la situația de nereciprocitate
cu anumite țări terțe în ceea ce privește
politica în domeniul vizelor (Acțiuni
164

întreprinse ca urmare a comunicării din
12 aprilie) - COM (2016) 481 final

31 octombrie
2016
2016

31 octombrie
2016

2016

31 octombrie
2016

2016

7 noiembrie 2016

2016

7 noiembrie 2016

2016

Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliul
European și Consiliu – Cel de-al
patrulea raport privind relocarea
internă şi externă - COM (2016) 416
final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor Plan de acțiune privind integrarea
resortisanților din țările terțe - COM
(2016) 377 final
Proiect de hotărâre referitoare la
Comunicarea Comună a Comisiei şi
Înaltului Reprezentant al Uniunii
pentru Afaceri Externe şi Politică de
Securitate către Parlamentul European
şi Consiliu: Elemente pentru un cadru
strategic la nivelul UE pentru
sprijinirea reformei sectorului de
securitate - JOIN (2016) 31 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European şi al
Consiliului de modificare a Regulamentelor
(UE) nr. 1316/2013 și (UE) 2015/1017 în
ceea ce privește prelungirea duratei Fondului
european pentru investiții strategice și
introducerea unor îmbunătățiri tehnice ale
fondului și ale Platformei europene de
consiliere în materie de investiții - COM
(2016) 597 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Parlamentului European și a
Consiliului privind anumite utilizări permise
ale operelor și altor obiecte protejate prin
drepturi de autor și drepturi conexe în
beneficiul persoanelor nevăzătoare, cu
deficiențe de vedere sau cu dificultăți de
citire a materialelor imprimate și de
165

modificare a Directivei 2001/29/CE privind
armonizarea anumitor aspecte ale dreptului
de autor și drepturilor conexe în societatea
informațională - COM (2016) 596 final

7 noiembrie 2016

2016

7 noiembrie 2016
2016

Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Regulament al Parlamentului European și al
Consiliului privind schimbul transfrontalier
între Uniune și țările terțe de exemplare în
format accesibil ale anumitor opere și altor
obiecte ale protecției prin drepturi de autor și
drepturi conexe în beneficiul persoanelor
nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu
dificultăți de citire a materialelor imprimate COM (2016) 595 final
Proiect de hotărâre privind Propunerea de
Directivă a Parlamentului European şi a
Consiliului de instituire a Codului European
al Comunicaţiilor Electronice (reformare) COM (2016) 590 final

166

Anexa 2. Protocol de cooperare pentru pregătirea negocierilor şi transpunerii ulterioare a
Propunerii de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de apropiere a actelor
cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte
cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor - COM(2015) 615 final

Comisia pentru Afaceri Europene
Protocol de cooperare pentru pregătirea negocierilor şi transpunerii ulterioare a
Propunerii de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de apropiere a
actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce
priveşte cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor
COM(2015) 615 final
Încheiat astăzi: 10 mai 2016
Între
Comisia pentru Afaceri Europene
şi
Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri
Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale Şi Persoanelor Vârstnice
Ministerul Transporturilor
Ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională
Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Consiliul Naţional al Audiovizualului
Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice
167

Camera de Comerţ şi Industrie a României
Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii
Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi
Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România
Asociaţia Nevăzătorilor din România
Asociaţia de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Fizic – Romania
Asociaţia Naţională a Surzilor din România
Fundaţia Motivation România
Organizaţia Naţionalã a Persoanelor cu Handicap din Romania
A intervenit următorul protocol:
Art.1 Scop
(1) Comisia pentru Afaceri Europene, în baza Memorandumului Intern către Biroul
Permanent al Senatului nr. 346/4.03.2016, şi de comun acord cu părţile implicate,
constituie un grup de lucru, în urma reuniunilor de lucru organizate la iniţiativa
acesteia, în 3 februarie şi 16 februarie 2016 şi care au avut ca obiectiv analizarea
efectelor posibile ale Propunerii de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului
de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre
în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor COM(2015) 615 final, format din reprezentanţi ai:

Guvernului

– prin ministerele şi agenţiile participante,

Senatului

– prin senatorii din comisiile permanente relevante,

Autorităţile publice reprezentative – prin autorităţile relevante,

Societăţii civile

Mediului de afaceri – membrii Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

– prin reprezentanţi ai ONG-urilor participante,

168

(2) Scopul grupului de lucru este de a structura dialogul Senatului României, prin
comisiile parlamentare relevante şi al instituţiilor guvernamentale responsabile cu
părţile interesate în scopul formulării de recomandări cu privire la:
(a) poziţia României în cadrul procesului de negociere de la nivel UE, conform
Legii nr.373 din 18 decembrie 2013 privind cooperarea dintre Parlament şi
Guvern în domeniul afacerilor europene, Cap. IV, art.10, art. 11, art. 12, art.13,
cu respectarea prevederilor HG 379/2013 privind organizarea si funcţionarea
Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene in vederea participării
României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene si pentru
completarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind
organizarea si funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe;
(b) pregătirea infrastructurii instituţionale necesare la nivel naţional şi a
mediului economic pentru etapa de transpunere, cu respectarea principiilor de
transparenţă decizională şi a prevederilor H.G nr. 561/2009 pentru aprobarea
Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea,
avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a
proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea
adoptării/aprobării;
(c) consolidarea capacităţii administrative a instituţiilor publice competente, a
societăţii civile şi a mediului de afaceri pentru asigurarea implementării
corespunzătoare a prevederilor directivei.
Art.2 Obiectul protocolului de cooperare
(1) Grupul de lucru este punct de contact şi de suport pentru instituţiile şi organismele
relevante.
(2) Acesta se va afla sub dubla-coordonare a Ministerului Economiei Comerţului şi
Relaţiilor Mediul de Afaceri şi a Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale Şi
Persoanelor Vârstnice, prin Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi, - sub
raport de expertiză şi ca ministere integratoare.
169

(3) Obiectivul grupului de lucru este de a elabora un mecanism de colaborare între:

Senat

– prin comisiile parlamentare relevante,

Guvern

– prin ministerele şi agenţiile relevante,

Autorităţile publice reprezentative – prin autorităţile relevante,

Societate civilă

Mediul de afaceri – membrii Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

– prin ONG-urile participante,

(4) Ministerele integratoare elaborează o agendă de lucru etapizată care să continue
dialogul periodic şi structurat, în acord cu evoluţiile europene şi cu opiniile care se vor
contura la nivel intern.
(5) Părţile transmit ministerelor integratoare, în termen de 5 zile de la data semnării
Protocolului, numele şi datele de contact ale reprezentanţilor desemnaţi să participe în
cadrul grupului de lucru.
Art.3 Durata protocolului
(1) Protocolul îşi încetează valabilitatea după expirarea termenului de transpunere a
directivei sau în cazul denunţului uneia dintre părţi.
(2) Valabilitatea protocolului poate fi prelungită în cazul în care Părţile îşi exprimă
acordul scris în termen de 1 lună de la data expirării termenului menţionat la alin. (1).
Art. 4 Dispoziţii finale
(1) Prezentul protocol de cooperare are caracterul unui document cadru şi acoperă
întreaga activitate de realizare a obiectivelor comune convenite.
(2) Prezentul protocol poate fi modificat sau completat, cu acordul scris al părţilor
semnatare, ori de câte ori acestea convin asupra amendamentelor propuse.
Partea care are iniţiativa amendării prezentului protocol va transmite celorlalte Părţi,
spre analiză, în scris, propunerile respective.

170

Încheiat astăzi 10.05.2016, în 19 exemplare, toate cu valoare de original, câte un
exemplar pentru fiecare parte.

Comisia pentru Afaceri Europene
Preşedinte, senator Anca BOAGIU

Ministerul Afacerilor Externe
Director, Bogdan BADEA

Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri
Secretar de stat, Vlad Vasiliu

Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale Şi Persoanelor Vârstnice
Ministru, Dragoş Nicolae PÎSLARU

Ministerul Transporturilor
Secretar de stat, Ion Aurel STANCIU

Ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională
Subsecretar de Stat, Carmen ELIAN

Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Secretar de stat, Gabriel ISPAS

171

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Secretar de stat, Sirma CARAMAN

Consiliul Naţional al Audiovizualului
Preşedinte, Laura GEORGESCU

Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice
Preşedinte, Bogdan PUŞCAŞ

Camera de Comerţ şi Industrie a României
Director, Ana Cristina IONESCU

Autoritatea

Naţională

pentru

Administrare

şi

Reglementare

în

Comunicaţii
Preşedinte, Catalin MARINESCU

Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi
Preşedinte - Secretar de Stat, Mihaela UNGUREANU

Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România
Director executiv, Iustina RADU

Asociaţia Nevăzătorilor din România
Preşedinte, Tudorel TUPILUŞI
172

Asociaţia de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Fizic – Romania
Preşedinte, Ion TOLOŞ

Asociaţia Naţională a Surzilor din România
Preşedinte - Mihail GRECU

Fundaţia Motivation România
Vlad PRODAN

Federaţia Organizaţia Naţionala a Persoanelor cu Handicap din Romania
Preşedinte, Francisc SIMON

173

Material elaborat de staff-ul Comisiei pentru afaceri europene și staff-ul personal al
doamnei Președinte a Comisiei pentru afaceri europene.

174