You are on page 1of 5

teoria lui C.G.

Jung in care determina aplicabilitatea teoriei sale intr-un domeniu profesional

Tipuri de personalitate Carl Jung

Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza


majoritatii sistemelor de personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este
cel mai mare teoretician din toate timpurile care si-a concentrat atentia asupra
vietii si modului in care oamenii relationeaza cu aceasta, aici vom face referire
doar la teoriile sale privind intelegerea personalitatii.
Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc
antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul
secolelor. Cercetarile sale in aceasta privinta sunt incluse in volumul Tipuri
psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei
privind energia psihica, in cadrul caruia Jung a dezvoltat concepte importante
pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un
colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt ganditor prolific in domeniul
psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de stiinta pasionati,
Jung si Freud erau preocupati de descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea
profunda a mintii umane si a modului in care aceasta functioneaza.
Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca
structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante
sisteme si instrumente psihometrice utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si
Keirsey.
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit

Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza:


introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai
tarziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini

generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total
opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers
Briggs si Keirsey.
extravertit

introvertit

energia psihica este directionata extern, spre


lumea din afara persoanei

energia psihica este directionata intern

obiectiv - spre exterior

subiectiv - spre interior

"... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. Isi


afirma importanta atat de pregnant, incat
atitudinea sa subiectiva este orientata si
relationata in mod continuu fata de obiect...."
(Jung)

".... atitudinea fata de obiect este de abstractie..


se confrunta permanent cu dilema distantarii
libidoului fata de obiect...." (Jung)

"o atitudine extravertita este motivata din


"un introvertit este motivat din interior si
exterior si este directionata de factori obiectivi directionat de chestiuni subiective, interne"
si externi, precum si de relatii" (Hyde)
(Hyde)
"comportamentul este directionat spre exterior, "comportamentul este directionat spre interior,
pentru a influenta factorii si evenimentele din pentru intelegerea si administrarea sinelui si a
afara" (Benziger)
experientelor" (Benziger)
Cele `patru tipuri functionale`

Pe langa cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un


cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca (au fost numite functii `rationale`),
precum si
- senzorial si
- intuitv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna
informatia si a decide), in scopul de a supravietui si a avea un comportament
normal. Potrivit psihologului elvetian, fiecare dintre noi prefera una din doua
modalitati prezente in fiecare pereche.
analitic,
obiectiv,
ceea ce este semnificatia
Reflexiv
principii,
ceva
si intelegere
standarde,
criterii

Afectiv

daca este greutate si


bun sau nu valoare

Senzorial ceva exista perceptie


senzoriala

subiectiv,
personal,
apreciaza
intimitatea,
uman
realistic,
rational,

ambele se opun functiilor


de judecata si rationament - oamenii
prefera in mod constient una sau cealalta
- Jung a numit aceste functii `rationale`

ambele se opun functiilor de perceptie oamenii prefera in mod constient una sau

practic,
sensibil
intuitii, viitor, cealalta - Jung a numit aceste
functii `irationale`
posibilitati si speculativ,
atmosfera
fantezie,
imaginativ

Intuitiv

de unde
vine si
unde se
indreapta

Reflexiv

Functia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a


realitatii, implicatiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si
analitic. Este sistematic, evalueaza adevarul si este atat de
obiectiv, incat evaluarea este bazata pe inteligenta si intelegerea
personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.

Afectiv

(functiile
Functia `Afectiv` emite judecati pe baze subiective si personale.
`rationale` ale
Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale lui Jung)
in legatura cu un lucru: daca este bun sau rau, acceptabil sau
inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv`
este opusul lui `Reflexiv`.

Functia `Senzorial` transforma semnalele simturilor in date


efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rau,
Senzoria
implicatii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau
l
concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este.
`Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.

Intuitiv

judecativ

Functia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile


in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati,
misticism si idei noi. Intuitia ignora in mare parte faptele si
detaliile esentiale, logica si adevarul. `Intuitiv` este opusul lui
`Senzorial`.

perceptiv
(functiile
`irationale` ale
lui Jungs)

Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung

Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale
lui Jung, construite adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip
de atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt
tipuri psihologice principale. Acestea nu includ functiile auxiliare si prin urmare nu
reprezinta tipuri de personalitate complete.
denumirea tipului

caracteristicile tipului

Reflexiv Extravertit

analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilalti

Reflexiv Introvertit

contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea

Afectiv Extravertit

sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social

Afectiv Introvertit

inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara

Senzorial Extravertit practic, participativ, cauta placerea, inflexibil


Senzorial Introvertit

intens, obsesiv, detasat, cunoscator, expert

Intuitiv Extravertit

aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea

Intuitiv Introvertit

idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung

Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a
evidentiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu
completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea
Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele
respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni aditionale: Judecativ Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale
preferate, dupa atitudinile introvertit sau extravertit).
1. Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
2. Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
3. Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
4. Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
5. Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
6. Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
7. Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
8. Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
9. Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
10.
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
11.Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
12.
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
13.
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
14.
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
15.
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
16.
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare
dintre noi poate identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung.
Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de
personalitate, acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru
intelegerea si tratarea afectiunilor mintale, precum si imbunatatirea calitatii
existentei umane. Prin urmare Jung a pus un accent mai profund pe subconstient
decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile comerciale ale
personalitatii.
Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem
observa ca acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante
pentru a beneficia de o existenta sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea
uneia dintre aceste patru functii, de catre sine sau de cineva din exterior, este
nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unor probleme.
Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii
sa adopte un anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau
neaga sentimentele. Alte exemple de iesire la suprafata si patrundere a
subconstientului in comportamentul constient sunt starile aflate sub influenta
alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un element principal in teoriile

analizei tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o


perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului.
Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la
recomandarile acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate
si de a accepta toate cele patru functii ca facand parte integranta a unei
persoane normale.