1 1.Ce tipuri de compusi pot fi separati cu ajutorul cromatografiei de gaze?

Prin cromatografia de gaze se poate separa orice amestec de gaze sau lichide care se volatilizeaza la temperaturi de maxim 400-500Grade Celsius (limita sistemului cromatografic). In general, se aplica pe gaze naturale, poluanti din diferite medii. 2.Care sunt componentele de baza ale unui cromatograf de gaze? Desenati schema bloc. Descrieti fiecare componenta. Componente de baza: rezervor eluent, debitmetru,injector, coloana, cuptor, detector, calculator Rezervorul de eluent - recipientul ce contine gazul purtator. Gazul are rolul de a transporta proba prin coloana cromatografica. Cei mai utilizati eluenti sunt heliul, azotul, hidrogenul si argonul. Debitmetru-controleaza debitul cu care curge eluentul Sistemul de injectie: proba se introduce manual printr-o seringa sau automat prin acest sistem. Coloana cromatografica: se gaseste faza stationara. Aici are loc separarea in momentul in care proba este eluata prin coloana.In functie de diferentele constantelor de repartitie k1 si k2, componentii raman in urma eluentului. Coloana poate fi confectionata din tuburi de otel inoxidabil, sticla, teflon ,plastic sau metale moi ( cupru si aluminiu). Cuptorul sau incinta termostata – asigura temperatura uniforma sau graduala pe durata procesului (intre 22-400 grade C) Detector-cel mai important component si pune in evidenta analitii care ies din coloana, identificand anumite proprietati ale substantelor care ies din coloana. Calculatorul: are soft specializat si asigura comanda operatiilor (inceputul si sfarsitul elutiei, volumul de eluent,ordinea in care probleme sunt injectate. Calculatorul preia semnale de la detector si le transforma in rezultate sub forma de cromatograme. Rezultatele sunt trimise la imprimanta si printate. 3.De ce este necesara purificarea eluentilor in cromatografia de gaze si in ce scop se face aceasta purificare ? Cu cat puritatea eluentului este mai mare, cu atat sensibilitatea detectorului este mai ridicata. De aceea, este necesar un eluent cat mai pur. Purificarea eluentului se realizeaza prin trecerea acestuia prin coloane cu granule de cupru sau prin filtre cu site de silicagel sau de carbune activ. Astfel, se retin impuritatile pe umplutura coloanei. Eluentul trebuie sa nu prezinte urme de apa deoarece acestea pot scadea sensibilitatea detectorului. De asemenea, urmele de oxigen pot oxida lent faza stationara. 4. Exemple de eluenti in cromatografia de gaze. Cei mai utilizati eluenti in cromatografia de gaze sunt heliul, hidrogenul, azotul si argonul. Heliul -deoarece este un gaz rar, nu reactioneaza cu proba - are vascozitate ridicata si nu prezinta pericol de explozie -etansarea instalatiei se face usor la folosirea lui -un dezavantaj il constituie pretul foarte ridicat Azotul -se purifica usor -nu reactioneaza cu probele -nu prezinta pericol de explozie -un alt avantaj este pretul scazut

2 -azotul are valori ale conductibilitatii termice apropiate de valorile multor substante organice gazoase Hidrogenul -este un eluent care se obtine foarte usor -prezinta puritate ridicata -comparativ cu alte gaze, hidrogenul are vascozitate minima -deoarece prezinta pericol de explozie, este imperativa etansarea perfecta a instalatiei -un dezavantaj este reprezentat de faptul ca la temperaturi mari poate reactiona cu probele Argonul -asemenea hidrogenului, argonul se obtine usor -are puritate ridicata -nu prezinta pericol de explozie -etansarea se realizeaza usor -fata de analiti, este complet inert 5. Azotul este mult mai ieftin decat heliul. De ce nu este utilizat azotul drept gaz purtator atunci cand se foloseste un detector de conductibilitate termica? Detectorul de conductibilitate termica are un principiu de lucru bazat pe masurarea diferentei dintre conductibilitatea termica a probei si cea a eluentului. Astfel, azotul nu poate fi folosit ca eluent atunci cand se foloseste detectorul de conductibilitate termica deoarece conductibilitatea termica a azotului este apropiata de cea a multor substante organice gazoase (detectorul nu va fi capabil sa isi indeplineasca functia). 6. Care este diferenta dintre coloanele capilare si cele impachetate? Principala diferenta dintre capilara si coloana impachetata este reprezentata de faptul ca cea din urma se impacheteaza dens cu o umplutura solida, omogena si fin divizata. Coloana capilara ofera reproductibilitate analitica superioara comparativ cu cea umpluta. Coloana capilara are diametrul cuprins intre 0.2 – 0.5mm, pe cand cea impachetata are diametrul de 2-4mm. De asemenea, lungimea difera: - 25-200 m la capilara - 1-4 m la coloana impachetata Peretii capilarei sunt mult mai subtiri decat cei ai coloanei cu umplutura. Durata de folosire a coloanei capilare este mai mare decat a coloanei impachetate. 7. Care este rolul incintei termostatate? Incinta termostata are rolul de a asigura temperatura optima procesului de separare. Temperatura de lucru poate fi cuprinsa intre 22C si 400C, iar aceasta poate ramane constanta pe toata perioada procesului sau poate creste gradual. 8.Dati doua exemple de detectori specifici in cromatografia de gaze. • Detectorul cu captura de electroni – utilizat in analiza substantelor sulfuroase, substantelor cu azot sau halogenate -principiul de functionare este reprezentat de afinitatea pentru electroni ai substantelor organice din diferite clase • Detectorul fotometric cu flacara – este specific compusilor cu S si P in compozitie -detectia se realizeaza pe identificarea spectrelor caracteristice emise de moleculele cu P si/sau S la descompunerea lor in flacara difuza de hidrogen 9. Dati doua exemple de detectori universali in cromatografia de gaze • Detectorul cu ionizare in flacara (FID) –este universal pentru compusii organici

3 Este format dintr-o microflacara cu hidrogen, in care ajunge eluentul amestecat cu hidrogen. Din ardere rezulta particule incarcate electric din cauza temperaturii mari din flacara. Detectorul este foarte sensibil, rezistent si distructiv • Detectorul de conductibilitate termica – este universal deoarece se bazeaza pe masurarea diferentei de conductibilitate termica dintre analit si eluent. Sensibilitatea determinarilor este maxima atunci cand se foloseste He sau H drept gaz purtator

10. Explicati modul de lucru al unui detector de conductibilitate termica Detectorul de conductibilitate termica este universal deoarece se bazeaza pe masurarea diferentei de conductibilitate termica dintre analit si eluent. TDC este format din doua sau patru filamente incalzite (Pt sau W). Aceste metale au coeficient mare de variatie a rezistivitatii cu temperatura. Puntea Wheatstone este formata din cele doua filamente situate in canale separate ale unui bloc metalic incalzit. In canalele de intrare si iesire din coloana, faza mobila circula cu acelasi debit si aceeasi presiune. Filamentele sunt racite diferit de fluxurile de gaz,deci rezistentele lor vor fi diferite. Principiul se bazeaza pe diferenta de rezistivitate in puntea Wheatstone;aceasta diferenta genereaza un curent amplificat,iar semnalul se trimite la inregistrator. 11. Explicati modul de lucru al unui detector cu captura de electroni. Principiul de functionare se bazeaza pe afinitatile pentru electroni diferite ale substantelor organice. Cand acest detector este parte constituenta a cromatografului, faza mobila va fi azotul iradiat cu tritiu sau nichel 63.Deoarece electronii liberi au mobilitate ridicata ei nu se vor recombina cu ioni pozitivi. Ionii N+2 rezultati din iradiere sunt captati prin inducerea unui camp electric de intensitate mica.Se vor forma si ioni negativi datorita prezentei moleculelor ce prezinta afinitate pentru electronii liberi. Ionii negativi astfel formati se vor combina foarte usor cu cei pozitivi ( de 105 – 108 mai usor decat cu electronii liberi). N2 eluent trece pe baza de Ni63 in N+2 + 1e- . Component + electron  component----N+2 + component----- molecula neutra Inainte de a ajunge la electrozi, intensitatea curentului va scadea proportional cu concentratia componentului cu afinitate pentru electroni. 12.Explicati modul de lucru al unui detector cu ionizare in flacara Principiul se bazeaza pe ionizarea compusilor rezultata din ardere in flacara;ionizarea este urmata de neutralizarea ionilor migrati la electrozi si de masurarea conductibilitati electrice a mediului ionizat. Este format dintr-o microflacara cu hidrogen, in care ajunge eluentul amestecat cu hidrogen. Din ardere rezulta particule incarcate electric din cauza temperaturii mari din flacara. Este un detector universal pentru compusi organici deoarece nu detecteaza gaze anorganice ca H2S, CO2, SO2, H2O, CO. 13. Spectometrul de masa – detector in cromatografia gazoasa Deoarece unii compusi nu pot fi identificati direct prin cromatografie, se utilizeaza ca metoda de analiza spectrometria de masa.Aceasta metoda consta in ionizarea atomilor, accelerarea ionilor formati si separarea lor in functie de raportul masa-sarcina. Prezinta un avantaj deoarece sunt utilizate cantitati foarte mici de proba (10-9 - 10-10 g). Spectrometrul de masa are urmatoarea schema bloc:

4 In camera de ionizare, atomii sau moleculele neutre se transofrma in ioni care mai departe vor fi accelerati in camp electric de intensitate ridicata; acest camp se obtine prin aplicarea unei tensiuni de 400-4000V intre electrozi. La final, datele sunt inregistrate si interpretate. Spectrometrul de masa are urmatoarea schema bloc: Ionizarea in spectometrul de masa poate fi chimica, termica, in scanteie electrica, in camp electric, bombardare cu electroni,laser si bombardate cu atomi rapizi.Dupa accelerare, ionii ies sub forma unui fascicul colimat.Viteza de deplasare a ionilor este data de relatia: 1 1 1 2 2 eV = m1v1 = m 2 v 2 = m 3 v 3 = .......... ... 2 2 2 2 e- sarcina unui electron; V –tensiunea de accelerare; m- masa ionilor, v-viteza ionilor. Dupa ce ionii ies din sistemul de accelerare, ajung in sistemul de separare (analizor). Timpii de zbor diferiti ai ionilor asigura separarea acestora.Separarea se poate realiza in campuri electrostatice si/sau magnetice, in campuri suprapune sau succesive. Cele mai utilizate spectrometre de masa cuplate cu cromatograf de gaze sunt spectrometrul de masa cu sector magnetic si cel cu cuadrupol. In campul electromagnetic,separarea se realizeaza prin actiunea campului magnetic asupra particulelor incarcate electric. Acest camp actioneaza perpendicular pe directia de miscare a ionilor;astfel ionii vor capata o traiectorie curbilinie cu raza de curbura r. 2 2 Ecuatia fundamentala a spectrometriei: = H r m/ z 2V m- masa compusului, z- sarcina, H- intesitate, r- raza de curbura, V- tensiunea de accelerare. Singurele fragmente ionice care vor parcurge tubul analizorului sunt cele care respecta aceasta ecuatie, restul ionilor se vor ciocni de peretele tubului si se vor descarca. Spectrometrul cu cuadrupol este caracterizat prin simplitate in operare, simplitate in intretinere si pret relativ scazut.Se poate asemana cu un “filtru” de masa (forma patratica) realizat din patru bare metalice. Barele opuse sunt conectate la o sursa de curent continuu si radio frecventa. Ionii care sunt extrasi sunt orientati pe axa longitudinala a campului cuadrupol si sufera oscilatii.Frecventa va fi mentinuta constanta,iar raportul dintre tensiunea campului continuu si tensiunea radio-frecventa va avea o valore fixa.Ionii care vor ajunge la detector au oscilatii stabile prin camp si o valoarea a raportului m/z adecvata raportului dintre tensiunea campului electric si tensiunea radio-frecventa. Aplicatii: diagnosticarea medicala a unor boli, analize de mediu, studierea unor metaboliti ai medicamentelor 14.Clasificarea sistemelor cromatografiei lichide Sistemele cromatografiei lichide se clasifica dupa mai multe criterii: a) dupa starea de agregare a fazei stationare: cromatografia lichid-solid si cromatografia lichid-lichid - in cromatografia lichid-solid faza stationara este un solid cu proprietati adsorbante (silicagel, alumina), iar in cromatografia lichid-lichid faza stationara este un compus organic lichid; aceasta faza necesita un suport solid: umplutura de pamant diatomic ( kiselgur) sau peretii capilarei; faza lichida este ori adsorbita fizic , ori prin covalenta ( faza legata chimic) b) dupa conditiile de operare: cromatografia in conditii isocratice si cromatografia cu gradienti - in conditii isocratice parametrii de operare ( presiune, temperatura, faza mobila) nu sufera modificari - in cromatografia cu gradienti parametrii se modifica, este posibila automatizarea si este crescuta sensibilitatea -tipuri de gradienti: de faza stationara ( compozitie, granulatie), de mediu ( temperatura, presiune), de faza mobila ( compozitie, concentratie, pH, polaritate) sau combinati ( temperatura –pH, grasimea stratului-concentratie) c)dupa dispunerea fazei stationare in coloana: cromatografia pe coloana deschisa si cea pe coloana inchisa -in cromatografia pe coloana deschisa faza stationara intra in contact cu mediul ambiant, pe cand in cromatografia pe coloana inchisa faza stationara este izolata de mediul inconjurator

5 - faza stationara este introdusa in coloana prin mai multe modalitati: sub forma unui film depus direct pe peretii capilarei, depus pe un suport solid introdus in coloana anterior sau sub forma de umplutura d) dupa modul in care se efectueaza elutia: -cromatografie planara –elutia se realizeaza prin capilaritate - cromatografie conventionala - eluentul curge liber sub actiunea gravitatiei -electrocromatografie - eluentul curge datorita unei diferente de potential - cromatografie de inalta performanta- elutia se realizeaza datorita unei diferente de presiune ce poate ajunge pana la 400 atm e) dupa mecanismul de selectie: - cromatografia ionica: selectia se bazeaza pe interactiile ionice ale analitilor cu componentii uneia dintre faze -cromatografie de afinitate: selectia se bazeaza pe interactia de tip antigenanticorp -cromatografia chirala: consta in introducerea unui “selector chiral” in o faza pentru a separa enantiomerii unui amestec racenic -cromatografia cu faza normala(NPC) sau inversa (RPC) -cromatografia de excluziune sterica:selectia se bazeaza pe stereochimia diferita a analitilor

15.Care este diferenta dintre cromatografia conventionala si cromatografia de lichide de inalta performanta? In cromatografia conventionala elutia se desfasoara prin curgere normala a eluentului la presiune atmosferica sau cu 1-2 atm mai ridicata, pe cand in cromatografia de inalta performanta elutia este realizata sub diferenta de presiune ( poate ajunge la 400 atm). 16.Care sunt componentele de baza ale unui cromatograf de lichide? Schema bloc. Descrieti fiecare component

Rezervorul de solventi: - contine solventii ce constituie faza mobila; acestia trebuie sa fie purificati prin filtrare si api degazati prin baie cu ultrasunete, barbotare de heliu sau filtrare; dupa degazare solventii trebuie utilizati deoarece dupa 15 min procedura de degazara va trebui sa fie repetata Pompa :- are rolul de a transporta eluentul la coloana ; pentru presiune normala pana in 2 atm se utilizeaza pompa peristaltica, iar la presiuni inalte se utilizeaza pompe cu debit constant si cu presiune constanta; acestea doua din urma se pot folosi doar cuplate cu detectori foarte sensibili Injectorul:- este de fapt o valva sub forma de o bucla cu volum cunoscut ce lucreaza in sistem by-pass, pozitia ei modificandu-se pentru ca o parte din eluent sa curga de la pomapa la bucla Coloana cromatografica:- aici se gaseste faza stationara si aici are loc separarea in functie de constantele de repartitie K1 si K2 ; in cromatografia lichida clasica coloana poate fi

6 confectionata din sticla sau poliacrilat, iar in cromatografia lichida de inalta performanta coloana este realizata din otel inoxidabil rezistent la presiuni mari Detectorul: este cel mai important element al cromatografului deoarece identifica analitii prin recunoasterea unei proprietati diferite de a eluentului; cei mai folositi detectori in LC sunt: detectori de absorbanta UV, IR, spectrometrul de masa, detectori electromichimici, s.a Calculatorul: are soft specializat si asigura comanda operatiilor (inceputul si sfarsitul elutiei, volumul de eluent,ordinea in care probleme sunt injectate. Calculatorul preia semnale de la detector si le transforma in rezultate sub forma de cromatograme; rezultatele sunt trimise la imprimanta si printate 17.Dati 2 exemple de detectori specifici in cromatografia lichida Detectorul de activitate optica : - este utilizat la identificarea compusilor chirali si este de doua tipuri: -detectorul de rotatie optica: - detectia se realizeaza prin masurarea unghiului de rotatie cand lumina polarizata trece prin celula de curgere -detectorul cu dicroism circular: - detectia se bazeaza de diferitele valori ale absorbantei luminii Detectorul de rezonanta electronica in spin (ESR): - este singurul care poate masura direct radicalii, prin existenta electronilor neimperecheati Detectorul de fluorescenta- este foarte sensibil si determina compusii initial fluorescenti sau compusii transformati prin derivatizare in flourescenti ( produsi farmaceutici, probe clinice ale produselor petroliere) 18.Dati 2 exemple de detectori universali in cromatografia lichida Detector al indicelui de refractie: - detectia se bazeaza pe compararea indicelui de refractie al eluentului fara proba( referinta) cu cel al eluentului in care se gaseste proba Detector electrochimic:-detectia se face in functie de o proprietate electrica a efluentului: constanta dielectrica, rezistenta ( detector conductometric), tensiunea ( detector potentiometric) s.a 19.Detectori de absorbanta utilizati in cromatografia lichida - Majoritatea detectorilor de absorbanta opereaza cu doua fascicole - Un fascicol trece prin celula in flux - Celalalt printr-un filtru ce ii reduce intensitatea - Intensitatea celor doua fascicule se realizeaza cu detectori fotoelectrici - Detectorii spectrofotometrici cu sir de diode pot inregistra continuu spectrul efluentului - Rezulta un spectru 3D al absorbantei ce depinde de lungimea de unda si de timp - Detectorii in UV sunt extrem de sensibili - Au aplicatii la analiza substantelor cu grupari cromofore - Grupari cromofore: derivati aromatici, olefine, carbonili, azoderivati, amine, nitroderivati, steroide, proteine, enzime, acizi nucleici 20.Detectori de fluorescenta utilizati in cromatografia lichida - Sensibilitate mai mare - Se folosesc la detectarea compusilor initial fluorescenti - Sau la detectarea compusilor fluorescenti obtinuti prin derivatizare cu fluorofori - Daca sunt tratate prelimininar cu reactivi de derivatizare, se poate mari numarul de specii fluorescente - Aminoacizii se detecta utilizand clorura de dansil ce formeaza cu aminele primare si secundare, aminoacizii si fenolii compusi fluorescenti - [O] poate stinge fluorescenta - Este necesara degazarea solventilor inaintea utilizarii lor - Aplicatii: produsi farmaceutici, naturali, probe clinice sau produse petroliere 21. Detectori ai indicelui de refractie utilizati in cromatografia lichida - Sensibilitate de 10-7 unitati de indice de refractie

7 - Folosire pe scara larga - Compara indicele de refractie al fazei mobile cu al fazei mobile ce contine si proba - Functionarea lui nu depinde de debit - Este sensibil la variatii mici de temperatura - Temperatura trebuie mentinuta constanta, in limitele catorva miimi de grad 22.Detectori de dispersie a luminii utilizati in cromatografia lichida Detectrii de dispersie a luminii sunt de doua tipuri: a) Evaporative light scattering – solventul se evapora intr-un flux de gaz - Se masoara lumina dispersata de particulele reziduale formate - Principiu : nebulizarea efluentului din coloana cromatografica in nebulizator - Acolo se introduce fluxul de gaz incalzit - Gazul : aer sau gaz inert (He sau Ar) - Eluentul paraseste coloana cromatografica - Este atomizat continuu in mici picaturi - Picaturile parcurg un tub numit DRIFT - Solventul este evaporat in tub - Solutul se gaseste sub forma de particule solide fine transportate de gazul atomizat - In final, informatia este preluata de sistem b) Liquid light scattering - sesizeaza moleculele solutului prin masurarea luminii dispersate 23.Cromatografia de schimb ionic Cromatografia de schimb ionic are avantajul folosirii pe post de faza mobila solutii tampon apoase, care se pot automatiza si se pot aplica la separarea ionilor mici si anorganici, aminoacizilor inaintea de derivatizarea post-coloana cu diferiti reactivi, separarea peptidelor si proteinelor,separarea carbohidratilor. Cromatografia se bazeaza pe interactiile electrostatice dintre componentii probei si un selector de ioni depus pe faza stationara. Separarea este facuta de faza stationara, care este un schimbator de ioni de tip cationit (R cu minus sus) sau anionit (R cu plus sus). Procesul are loc astfel: + + ( R − + Na + ) + C proba ⇔ ( R − + C + ) + Na sol
− − ( R + + Cl − ) + Aproba ⇔ ( R + + A− ) + Cl sol

24.Separarea ionilor prin schimb ionic. Schimbatori de ioni. Separarea ionilor prin schimb ionic consta in desfacerea unei legaturi ionice si formarea altei legaturi ionice. Tehnica face parte din categoria reactiilor de dublu schimb si a fost elaborata in proiectul Manhattan – dezvoltare de arme nucleare ( se separau cationii unor pamanturi rare pe rasini schimbatoare de ioni). In 1975 s-a elaborat “effluent supressing” adica se introduce o coloana suplimentara pentru a putea transforma o parte din ionii probei in specii moleculare putin ionizate,dar fara a modifica analitii.Coloana suplimentara are ca avantaj imbunatatirea detectiei conductometrice; se pot detecta si cationii alcanlini sau alcalinipamantosi, anioni halogenura si azotat. Schimbatorii de ioni sunt polielectroliti, adica o matrice poroasa insolubila ce contine grupari functionale ionogene. Schimbatorii anorganici au stabilitate termica mare, rezistenta la actiunea radiatiilor (fosfati, zeoliti, vanadati, wolframati ai unor metale tetravalente). Rasinile schimbatoare de ioni sunt macromolecule organice cu grupe polare capabile sa realizeze schimb ionic, nu sunt solubile in apa si sunt hidrofile.Pentru realizarea schimbului ionic este necesar ca gradul lor de reticulare sa permita difuzia ionilor din solutie in masa rasinii. Ele au stabilitate chimica-mecanica buna, capacitatea de schimb ridicata si stabilitate termica scazuta. Rasinile au forma de perlute si sunt copolimer al stirenului cu divinilbenzenul (ofera o strucutura 3D, reticulata, rigida, poroasa, insolubila).Speciile se schimba in functie de natura lor:”cationit-anionit sau anionit-cationit. Ionii sunt retinuti pe rasini, apoi eluati selectiv, prin variatia ph-ului si taria ionica a fazei mobile. Detectia se realizeaza cu ajutorul detectorilor de conductivitate prin masurarea conductivitatii efluentului .

8 Ca proprietati, putem mentiona umflarea. Rasinile sunt geluri elastice ce absorb apa sau solventi polari marindu-si considerabil volumul.Ei absorb o cantitate mare de apa, pana la saturare, gradul de umflare depinzand de gradul de reticulare, natura si taria gruparilor functionale si marimea particulelor. Capacitatea de schimb reprezinta numarul de ioni pe care ii poate fixa si depinde de ph, temperatura, natura contraionului, concentratia si taria ionica a eluentului.Selectivitatea determina speciile de ioni pe care le primeste eluentul selectiv.Daca coeficientul de selectivitate are valoarea putin diferita de unitate, separarea nu se realizeaza usor. Factorul de separare indica gradul in care un ion este preferat in procesul de schimb ionic. Aplicatii: deionizarea apei, indepartarea ionilor interferenti, concentrarea umelor de ioni, preparea reactivilor, separarea metalelor, purificarea solventilor. 25.Care este diferenta dintre cromatografia pe hartie si cromatografia pe strat subtire? Cromatografia plana este un procedeu ce se bazeaza pe fenomenul de adsorbtie, repartitie, excludere, difuziune si schimb ionic. Se realizeaza pe hartie unde se intalneste fenomenul de repartitie sau pe strat subtire unde se intalnesc toate cele patru mecanisme, dar mai mult adsorbtia si repartitia. In cromatografia pe hartie se folosesc pe post de faza mobila amestecuri de solventi, solutii de saruri sau solutii tampon, iar prezinta dezavantaje ca timpii mari de developare, zonele nu se disting bine intotdeauna, exactitate redusa. In schimb cromatografia pe strat subtire este simpla si ieftina, separarile sunt rapide, sensibilitate mare, se pot adapta analiti in concentratii mai mari. Stratul subtire este constituit dintr-un liant (amidon,sulfat de calciu,bioxidul de siliciu hidratat) si un suport activ ca silicagelul, alumina, celuloza, polimeri organici. 26.Cromatografia plana. Procedeul experimental Cromatografia plana este un procedeu ce se bazeaza pe fenomenul de adsorbtie, repartitie, excludere, difuziune si schimb ionic. Se realizeaza pe hartie unde se intalneste fenomenul de repartitie sau pe strat subtire unde se intalnesc toate cele patru mecanisme, dar mai mult adsorbtia si repartitia. Procedeul consta in trecerea unei faze mobile lichide prin hartie; hartia continand faza stationara. Hartia este constituita din fibre de celuloza directionara haotic, celuloza fiind o impletitura de lanturi polimerice de hidrati de carbon ce poate retine apa sau alti solventi foarte polari. Hartia poate fi modifica pentru schimbarea comportamentului. Daca aceasta este impregnata cu diatomita, alumina, silicagel sau rasini schimbatoare de ioni influenteaza adsorbtia sau repartitia pentru anumite amestecuri; poate schimba cationi sau anioni la impregnarea cu rasini schimbatoare de ioni; are proprietati hidrofobe daca este acetilata. In medii corozive se foloseste hartia cu fibra de sticla. In cromatografia pe hartie se folosesc pe post de faza mobila amestecuri de solventi, solutii de saruri sau solutii tampon, iar prezinta dezavantaje ca timpii mari de developare, zonele nu se disting bine intotdeauna, exactitate redusa. In schimb cromatografia pe strat subtire este simpla si ieftina, separarile sunt rapide, sensibilitate mare, se pot adapta analiti in concentratii mai mari. Stratul subtire este constituit dintr-un liant (amidon,sulfat de calciu,bioxidul de siliciu hidratat) si un suport activ ca silicagelul, alumina, celuloza, polimeri organici. In procedeul experimental se urmeaza cativa pasi : a) Tratamentul pregatitor – pentru placi – se activeaza suportul - Pentru hartie – se introduce faza stationara lichida b) Aplicarea probei – se aplica pe marginea inferioara a hartiei/stratului subtire la distante de 1-2cm c) Developarea – se face intr-un pahar unde atmosfera este satura cu faza mobila - Este etapa in care proba se deplaseaza pe suprafa hartiei sau a stratului subtire cu o viteza determinata de coeficientul de distributie intre cele doua faze i. Developare ascendenta – faza mobila urca pe hartie sau pe stratul subtire ii. Depelovare descendenta – faza mobila coboara din rezervor

9 -ea poate fi multipla in cazul componentilor cu polaritati diferite; se usuca hartia sau placa cu strat subtire si se schimba faza mobile (fazele mobile se folosesc in sensul cresterii puterii de elutie) - developarea bidimensionala – amestecuri complexe; se faze pe directii ortogonale -developare radiala – proba se pune in mijlocul hartiei/placii d) Vizualizarea – punerea in evidenta a spoturilor pe baza culorii lor ( vizibila/fluorescenta) sau prin reactii de culoare. distanta e) Evaluarea rezultatelor – se insemneaza spoturile si se calculeaza Rf parcursa de solut (analit) Rf distanta parcursa i. Analiza calitativa – compararea cu valorile unor compusi cunoscuti de faza mobila ii. Analiza cantitativa – consta in separarea spotului de placa, dilutia lui la V si masurarea ariei spotului Aplicatii: separarea flavonoidelor din apa, detectarea urmelor de pesticide din apa, identificarea otravurilor, stabilirea unui diagnostic clinic. 27. Cromatografia cu fluide supercritice La fel ca si fluidul, si cromatografia cu fluide supercritice se afla in aria comuna cromatografiei de gaze si a celei de lichide. In cromatografia cu fluide supercritice se pot analiza compusi nevolatili sau labili termic sau alti compusi ce nu contin grupari ce pot fi detectate prin tehnicile spectrometrice sau eletrochimice din cromatigrafia lichida. Fluidul in stare supercritica este substanta caracterizata de temperaturi si presiuni cu valori critice. Temperatura critica este temperatura la care substanta nu mai poate exista in faza lichida,iar presiunea critica este presiunea de vapori a unei substante la temperatura critica. Conditiile de lucru pentru producerea fluidelor supercritie se gasesc in limitele echipamentelor utilizate in HPLC, iar instrumentele folosite sunt asemanatoare. Instalatia este formata dintr-un cuptor de termostatare unde se poate obtine temperatura optima si un dispozitiv care sa mentina presiunea in coloana la o anumita valoare.Coloanele capilare din instalatie seamana cu cele de silice topita, au pe peretele interior diversi siloxani reticulati, filmul de faza statinara are grosimea 0,05 – 1 micro metri, iar lungimea coloanei este de 10-20m cu diametrul 0,05-0,10mm.Se pot folosi si coloane cu umplutura,asemanatoare cu cele din cromatografia de gaze, doar ca lucreaza la presiuni mai mari, sunt fragile si au sensibilitate crescuta. Tehnica combina avantajele cromatografiei de gaze si de lichide,dar are viteza mai mare din cauza vascozitatii mai mici a fazelor mobile ce permite utilizarea debitelor mari. Largimea benzilor de elutie este mai mica decat in gaze deoarece valorile coeficientilor de difuzie in fluide supercritice se afla la extremitatile gazelor si a lichidelor. Cel mai des folositi ca faza mobila este CO2 deoarece nu este toxic, este inodor, usor de obtinut, ieftin, trasmite radiatia ultravioleta si este un solvent excelent. Alte faze mobile: etanul, pentanul, monoxidul de azot, amoniacul, butanul. Aplicatii: separarea drogurilor, alimentelor, produsilor naturali, explozivilor, stimulentilor, polimerilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful