You are on page 1of 228

Dr.

NICOLAE STOICESCU

Dr. FLORIAN TUCA

!091Dfl
Óri 10
.

.

4

o

www.dacoromanica.ro

1330

pOSHDII

www.dacoromanica.ro

Dr. NICOLAE STOICESCU

Dr. FLORIAN TUCA

1330

POSHDR

EDITURA MILITARA, BUCURESTI 1980

www.dacoromanica.ro

Coperta : Florin CREANGA
Scheme : Miclo* FRANCISC, Ion ZARLIU

Redactor : ALEXANDRU MARCU
Tehnoredactor : D. ANDREI
Bun de Upar 19.09.1980. Apdrut 1980.
Coti Upar 91/2. B 149

Tiparul executat sub comanda nr. 621
la I.P. ..Filaret", str. Fabrica de chibrituri
nr. 9-11, Bucureeti
RepublIca Socialista Romania

www.dacoromanica.ro

entitatea nationale . tovarafui Nicolae Ceau. necurmatel pentru a-fi pastra fiinta. pinä in ziva de azi. poporu/ roman a fost nevoit sei duce/ o luptd eroica. Posada (1330). dirza li. de la epoca infloritoarei societeiti dacice a lui Decebal pi apoi de-a lungul a dou'a milenii de existente''. Vaslui 5 www. a statului dacic centralizat. Sarmizegetusa (106). pentru pro gres pi civilizatie. Poarta de fier a Transilvaniei (1442).sescu areita : De la formarea de catre Burebista. pentru neutirnare. Rovine (1394).CUVINT INAINTE In existente' sa de drned ori milenarei. Su- bliniind acest insufletitor adeveir pi elogiind faptele de barbatie inscrise de inaintapii noltri in cartea de vitejie a neamului.ro .dacoromanica. pentru dezvoltare /ibera li independentd. in secolul I inaintea erei noastre. poporta nostru a trebuit Ea ducei lupte grele pentru a-pi constitui pi apdra fiinta proprie.

Fapt firesc. sacrificiu suprem in numele unor teluri nobile pi drepte. Dealul Spirii din Bucuresti (1848). Carei (1944) sint doar citeva puncte de referinfa din lungul ir de lupte pi bateilii pe care le-au dus. Oituz.i Märtife.ti . Rovine. Pentru di Sar- mizegetusa.i de alta a lantului carpatic.efti (1917). Jilipte (1574). Märd. Rahova.ti. Dealul Spirii. . fierbinte. Cillugeireni (1595).. . 6 www. . Oarba de Murep.dacoromanica. cu o toted deiruire de sine. Poarta de fier a Transilvaniei. Ploiepti. Cd/upireni. Mtilini. Oradea. ielimbtir (1599). Timipoara. Tot ce a insemnat luptd. uitare de sine.(1475). Jilipte.*dornici de mariri fi. Posada. Plevna pi Rahova (1877). inimile ne pulseazil sacadat. intruchipeazd vitejie mareatei. Bucu-' repti. de cuceriri.ro . Cluj. Timipoara. Cluj. Constanta. puternic. de o parte . Cind rostim aceste denumiri intrate in patrimoniu/ gloriei noastre militare. Vaslui. Carei etc. Ploiepti. Mira-pH pi Meirci. pe deplin justificat.i al Meirii Negre leagel- nul pi vatra. Constanta. curaj. Grivita. Millini. la ma/u/ Dundrii. Bucurepti. Plevna. dirzenie. Grivita.Felim- bdr. Paulip. Pliulip.dpilreti. Oituz. ridicatil pe trepte de legendel prin neintrecutele faptè de arme seivirfite de fui peimintului romemesc in aprige inc/eAri cu dupmanii hr. Valea Alba (1476). Oradea. oamenii ce pi-au avut aici. Oarba de Mure. eroism. avint.

Caracterizind vestita Ni- edlie. fi Posada. di ea a fost o biruina mare §i intreagd. printre a1tele. bisel:iza cu litere de aur in cronica /upte/or pentru inde- pendentd ale inaintaflor nogri. a maselor de truditori. se concentreazd o epopee erotcd. pentru romdni. fiindcd lupta se dddea in direcfio natura/ti a dezvoltdrii noastre fi pe p'dmintul nostru. neasemuit de frumoasd $i de indlatoare.itul lir de nume Cu o profunda rezonantti in istoria mile- nard a poporu/ui roma. Carol Robert de Anjou. Pentru noi. din 9-12 noiembrie 1330.' se inscrie. cit §i increderea nestrd- mutatd in dreptatea cauzei pentru care s-au infruntat cu dufmanul. in nesfir. in cadru/ careia s-au etalat atit t'aria de granit a luptatorilor romani. In lungul. rodnicd in urnffiri.ro . 7 www. la loc de cinste. a consolidat independenta Tdrii Romdnegi.totul este cuprins in acest firag de denumiri istorico-eroice. mande nostru istoric Nicolae Iorga su- blinia.dacoromanica. cu vrednicie de voievodul Basarab I impotriva oastei regelui Ungariei. Posada definege locul unei aspre batillii din perioada de inceput a statului feudal Tara Romdneascd. Victoria repurtata atunci de oftenii condu§i. in bata% de la Posada. ocrotitor pentru ai scIr .

bravura. dar paainile de Malta bravura inscrise de ()genii lui Easarab Intemeietorul in cartea de vitejie a neamului romemesc nu au plait in niciun chip # nu vor päli niciodata. pentru feturirea societtitii socialiste multilateral dezvol- tate # inaintare a Republicii Socialiste Romania spre comunism. dirzenia.ssi pästreazti in sufletele noastre intreaga putere de emotie # de fascinatie. ei au folosit in mod critic atit studiile predecesorilor. aceastä minunatä paginä de epo pee din trecutul nostru glorios de luptd. in linii definitorii. Pentru realizarea lucrärii. spiritul de jertfd dus pinti la uitarea de sine dovedite cu atita generozitate de inainta# in numele salvgardärii independentei Tärii Romemefti.dacoromanica. Eroismul. prima mare fi aprigä inclestare desftifuratti de luptatorii romeini pentru consfinOrea independentei tin& ru/ui # prosperului stat Tara Romeineascei. eft # izvoarele cunos8 www. Cu prilejul aniversdrii a 650 de ani de la celebra bätälie zisä de la Posada.R. a dezvoitarii ei de-sine-stätätoare. i. au- torii au incercat sti contureze.ro . inbärbätindu-ne in munca avintata pentru indepiinirea insufletitoarelor sarcini trasate de cel de-al XII-lea Congres al P.C.Timpul a cernit fase veacuri fi jumatate de la istorica btitälie de la Posada din 9-12 noiembrie 1330.

AUTORII www. Cu sincera convin- gere ca alte fi alte contributii vor completa incercarea noastrei de a reconstitui celebra blífdlie din 9--12 noiembrie 1330. au luptat cu ardoare.ro .cute Irma la aceastii data'. inchindm aceastit carte niemoriei tuturor ace/ora care. cu ddruire $i neinfricare pentru apdrarea independentei fi liberaitii patriei.dacoromanica. /uptli In cronologia cdreia Posada este caiigrafiata cu Were luminoase. in tim- pul ce s-a scurs de la crearea primu/ui stat dac centralizat # independent de sub conducerea lui Burebista.

orinduirile sociale cunoscute pe plan universal. Pe teritoriul de astäzi al Romäniei s-au succedat. de-a lungul mileniilor. a primului stat dac centralizat 0 independent condus de Burebista. sub conducerea glo11 www.n.n. acumulindu-se o bogatA civilizatie material:A 0 spiritualä".e.. Un moment de cea mai mare insemnAtate a existentei milenare a poporului romän l-a avut crearea.. care avea sä cunoascA o pute. corespunator legilor obiective ale dezvoltärii istorice.dacoromanica.rnica inflorire pe toate planurile In secolul I e.ro .I DE LA CNEZATE SI VOIEVODATE LA STATUL FEUDAL TARA ROMANEASCA A§a ctun se consemneazä in Programui Partidu/ui Comunist ROMeni de tdurire a societtifti socialiste multilateral dezvoltate # inaintare a Romdniei spre comunism. Constituirea acestui stat. in jurul anului 70 i.

dacoromanica. In spatiul geografic de dincoace si de dincolo de lantul Carpatilor. a fost rezultatul dezvoltärii vietii materiale si spirituale pe teritoriile locuite de geto-daci. Intre statul dac si Imperiul roman au apärut conflicte. au släbit statul dac si au schimbat In mod radical cursul dezvoltärii sale normale.rioasa a lui Decebal. Cu toate urmärile negative pe care le-a avut o atare situatie. In perioada istoricä datii ca urmare a politicii duse de impäratii de la Roma. dupä cum se stie. cu ad'inci si durabile räddcini In intregvl spatiu carpato-danubiano-pontic.ro . au izbucnit räzboaie de lung duratä care au !litrerupt si au tulburat indeletnicirile traditionale ale dacilor. Pe baza impletirii strInse a celor cloud civilizatcii ce au convietuit vreme indelungatd se aratä in Hordrirea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman cu privire la ani112 www. prin cucerirea unei mari pärti a Daciei de cätre romani si transformarea acesteia intr-o provincie a Imperiului roman. cu umbre si lumini. Aprigele fnclestäri dintre taberele aflate in conflict s-au incheiat. a continuat sa existe. care fäceau parte din numeroasa populatie a tracilor. poporul dac si-a pästrat fiinta. adaptindu-se noilor conditii impuse de evolutia evenimentelor pline de neprevazut.

cit §i. le-au cant vointa §i dirzenia. in condile vitrege ale navälirilor popoarelor migratoare.versarea a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat fi independent . tele privitoare la aparare §i.dacoromanica. rit hotarirea de a face totul pentru a-§i pastra identitatea.imperiala. deci. la supravietuire. fiinta §i teritoriul prin muncä §i. suferintele §*1 greutatile indurate nu i-au ingenuncheat. le-au Ina-. noul popor creat prin contopirea dacilor cu a fast nevoit poporul roman romanil sa-§i adapteze formele de viatä §i de organizare la noile conditii §i imprejurdri. nu le-au släbit capadtatea de munca §i de rezistentä ci. In principal. Dupa retragerea legiunilor romane din Dacia. le-au otelit bratele.ro . sodala §i culturalä din aceste tinu- turi a cunoscut tut nou §i puternic progres". °data cu evacuarea provinciei de la nord de Dunäre de catre administratia . 113 www. in ciuda vicisitudinilor istorice. le-au sporit dragostea de glie. viata economica. furtunile care s-au alp& tut asupra lor. dimpotrivä. el a fost pus in situatia sä rezolve singur eta problemele complexe ale dezvoltärii economico-sociale pe teritoriul in care s-a nascut §1 dezvol- tat. luptd cinstitä §i dreapta. Spre slava §i mindria inainta§ilor no§tri.

an mediul rural din Dacia de dupä retragerea adrninistratiei romane s-a pAstrat forma de organizare a obstii sätesti de -0:rani liberi. care-0 dovedise eficiente i vitalitatea in timpul std- pinirii Imperiului roman §1 care a servit si * Fenomenul rétragerii deliberate a populatlei din caffea migratorilor in zonele pAduroase si In desimea codrului avea sti dea nastere la atit de cunoscuta zicalà papularl : codru-i frate cu romanul". oameni toasä a Carpatilor deprinsi ou v.dacoromanica. Pe ling5 feno- menul de ruralizare. pentru cd primele suferiserà distrugeri aproape ireparabile. Acestea se aflau fie in regiunea mununde migratorii.ro . nu puteau pàfie In pArtile in care se trunde en usurinta intindeau bältile DunArii. fie. de mutare a centrului vietii economice si politice din orase la sate. in intinsele zone naduroase * ce acopereau o Nina' parte din spatiul pe care se aflau thile române. 14 www. a avut loe §i o puternicA concentrare demcgraficä in teritoriile care ofereau lo- calnicilor conditii naturale favorabile pentru apArare.Cunoscuta teorie a lui Nicolae Iorga despre . in sfirsit./allele de cimpie. romaniile" populare oler o imagine concludentà cu privire la evolutia vietii economice 0 social-politice in spatiul desla nord de Dunare In perioada trecerii peste plaiurile noastre a valurilor popoarelor migratoare.

el constituie elementul de suport prin care se poate explica si intelege justetea tezei elaborate de F. singurul in masura &A asi- gure in conditiile date posibilitati de procurare a hranei si a altor bunuri materiale pentru musafirii nepoftiti". sa"-§i mareasca chiar ei averile in dauna comunitatilor. Realitatile de pe meleagurile tarn noastre evidentiaza faptul ea cel mai vechi element de conitinuitate s'i unitate s-a dovedit a fi fost otItea säteascti. care indeplineau rolul de intermedian i ai acestora si se ocupau cu stringerea darilor pentru dominatorli straini au ajuns sa cistige In importanta. Printre altele. Fenomenul isi are judicioase explicatil. Pe timpul exercitarii dominatiei popoarelor migratoare s-au consolidat obstile sätesti.tii obstilar. reprezentan. 15 www. ca o trasatura specific& definitorie a societätii romanesti. deoarece navälitorii. Cu vremea link intr-o epoca istorica greu de precizat. aveau nevole sä mentina nealterat cadrul organizatoric specific autohtonilor. devenind treptat conducatorii obstilor.ro .mai departe ca baza de organizare a populatiei de pe teritoriul vechii Dacii. care erau lipsiti de o organizare proprie. Engels privind transformarea functiei sociale in dominatie politica.dacoromanica. Aceasta avea sä supravietuiascä In toata orinduirea feudal& ca un element.

acestea au patruns in limba poporului roman dupd secolul al VI-lea. de exemplu. Tinem sa precizam insd cá la români cele doud institutii au evoluat altfel decit la popoarele slave. Dupa cum al-Ma Nicolae Icorga. la nol.Intarirea obstilor in perioada tratata s-a materializat i prin faptul ea' acestea au cäpätat conducere a lor. functia respectivä a rezistat si in alte pärti ale Imperiului. unde judele putea ajunge chiar rege. CIt priveste denumirile de cnez voievod. ele coexistind un anumit timp. 16 www. un fel de sfat. lar apoi inlocuind vechile denumiri de origine latina jude si duce (dux).dacoromanica. Astfel.ro . in cadrul cäruia fiecare membtru trebuia sa alba atributii precise in conditiile in care nu exista Inca o organizare statald propriu-zisd. ca. In cadrul functiilor specif ice epocii la care ne referim. in Dalmatia. functie ce exista in Imperiul roman Inca din vremea lui Traian. un loe important 1-au avut cnezul si voievodul. In cadrul obstilor sätesti un rol de seama 1-a avut judele (de la latinul judex). la români. in timp ce la acestea cnezul era domn i stapin cu drepturi depline (ca la rusi sau la sirbi). la Roma sau In Sardinia. fiind insarcinat cu comanda ostirrii. iar voievodul un conducator cu pozitie ierarhicä secundara fata de cnez.

aveau un pronuntat rol militar.dacoromanica. la confederarea ob§tilor säte§ti. Faptul cd mai merit ob§tilor se numeau voievozi. väile unor rluri sau unele zone avind o configuratie natxwald ce ofereau posibiLitäti mai bune de apdrare.ro . teritoriu In care regalitatea maghiard a pdtruns tirziu.dimpotrivä. care con- stituiau formatiuni prestatale. evident de apdrare impotriva repetatelor §i adesea neprevdzutelor agresiuni sträine. Procesul de confederare In uniuni teritoriale este mai evident in Maramure. cea mai veche alcätuire ob§teasca a romänilor se razimd pe datoria de a lupta a tuturora. fiind subordonati acestuia. voievodul a devenit domn qi stdpin cu drepturi depline pe plan politic. Cercetdrile intreprinse de istoricul Radu Popa au dus la concluzia cd aici 17 www. ni se pare deosebit de revelator In acest sens. Nevoia de a face fat& cu succes atacurilor unor forte din afard a dus la noi. in timp ce cnezii aveau sd joace un rol secundar in comparatie cu voievodul.. de pildd. la crearea de uniuni teritoriale de ob§ti care erau situate in anumite unitati geograf ice ca. 0 pe conducerea acestor cete de cdtre voievozi".. judecd- toresc 0 militar. la romani. Dupd cum aprecia Nicolae Iorga. in secolul al XIV-lea.. termen ce inseamnä conduabor de oaste.. Respectivele uniuni de ob§ti.

Cosäului. care stdpineau. Marei. Izei etc. care stäpfneau grupuri de 4 la 18 sate situate Intr-o regiune care coincide cu una din subdiviziunile naturalgeografice ale prii Maramuresului (Vane Viseului. eft si judiciare si bisericesti. Autoritatea voievodului era limitatd de adunarea cnezilor. 0 privire sumará asupra ariginii acestor voievozi ne ()fell.). asa cum autoritatea domnului avea sd fie Ingrdditd mai tirziu de sfatul boierilor. posibilitatea sä subliniem faptul ca voievozii maramureseni din secolul al XIV-lea proveneau din familiile celor mai pu- ternici cnezi de vale si Indeplineau atIt atributii militare. Cnezatul de vale reprezenta o treaptd intermediard sub aspect teritorial si social-politic intre stäpinirea simpla a cnezatului de sat si organismul politic feudal de tipul voievodatului. un sat sau cloud.dacoromanica.ro . si de cnezii de vale. dar beneficia In schimb de atribute administrativ-politice mult mai intinse si evoluate. Este vorba de cloud categorii de cnezi : cnezii de sat. acesta avea un caracter ereditar mult mai putin consolidat cleat cnezatul de vale. fireste. care constituia a treia treaptd a acestei structuri social-politice.existau In secolele XIIIXIV trei forme de organizare. de reguld. 18 www. In privinta voievodatului.

Aparitia primelor formatiuni politice in spaaprecia cu deplin tetiul carpato-dunärean a fost rezulmei istoricul tef an Stefänescu tatul unui indelungat si complex proces de dezvoltare a fortelor economice locale si de consti- tuire a unei aristocratii de stdpini de pämtnt In cadrul obstilor sätesti in care trdia poporul roman". care sint semnalate in secolul al X-lea pe intreg teritoriul locuit de români. precum si o importantä crestere demografica . Odatä cu cristalizarea relatiilor feudale au apdrut si cele dintli formatiuni politice romanesti.s-a produs stratificarea societätii in clase proprii orInduirii feudale.ro . in secolul al X-lea s-a inregistrat pe intreg teritoriul de astazi al Romaniei o puternica dezvoltare economied. in acea vreme s-au produs si importante mutatii si modificäri in structura societalii : a apärut proprietatea feudalä si. odatä cu aceasta. evident.dacoromanica. Acest fapt dovedeste. Dupà cum se stie. . cä procesul de nastere al formatiunilor politice a fost concomitent si ase19 www.Voievodatul Maramuresului din secolele XIIIXIV reprezintä exemplul cel mai caracteristic pentru etapa care a precedat aparitia niarelui voievodat s'i a domniei in tärile romane.

Ca durata in timp ea a imbracat multe decenii §i s-a caracterizat printr-o lupta activa §i permanenta intre forte care aveau uneori pozitii centrifuge.ro .. 0 atare evolutie cu caracter legic n-a fost insä nici simplä §i niel prea rapida. amintit intr-o inscriptie din 943.dacoromanica. in acest context s-a impus adesea sa se faca fatä §i sa se inlature impotrivirea unor factori extra locali. ele sint identificate in binecunoscutele ducate sau voievodate existente in Transil- vania la venirea maghiarilor in acest teritoriu.umite tari. in formatiunea dobrogeana conclusa de jupanul Dimitrie. adica a unor forte externe care nu vedeau cu ochi buni organizarea politica romaneasca. avind drept consecinta o consolidare corespunzatoare a organizarii politice prin cristalizarea institutiilor specifice autoritatii statale id nivelul acestor formatiuni den. A§a cum s-a subliniat intr-un studiu de data recent'á. angaj ate intr-un continuu proces de extindere teritoriala prin intelegere sau p:in forp". secolul al X-lea a marcat ho etapa noua in consolidarea structurilor social-economice ale comunitatii de viata de pe tot cuprinsul tarii.manator . sau in cele conduse de stäpinitorii cetatilor de la nordul Dunarii care s-au inchinat imparatului bizantin loan Timiskes In anul 971. Cu toate sinuozitatile 20 www. voievodate etc.

formatiunile politice romänesti s-au cristalizat treptat ca entitäti distincte. care a anexat aceastä bogatä provincie din strAvechea vatrA a Daciei In urma unor lupte crincene i Indelungate cu pop ulatia localà. Pornind de la sat organizare. Formarea voievodatelor a marcat o etapa nouà In evolutia istoricA a poporului roman. Moldova i Transilvania.ro .dacoromanica. 21 www. cumanilor atarilor). In dezvoltarea sa economicA. cu ex- ceptia scurtei perioade din vremea domniei lui Mihai Viteazul. de la latinul fosatum (sant). AlcAtuirea i consoli- darea lor a fost Insà mult frinata de ultimele migratiuni (ale pecenegilor. politicA si social& Etapa care a urmat constituirii acestor mici forma- tiuni avea sä ducA la maturizarea organizärii lor prin crearea de state feudale romänesti puternice i independente Tara RomâneascA. Se cuvine sä mai subliniem faptul cA cele trei täri romane nu au apdrut In acelasi timp. uzilor. organized In voievod ate (seco- lul al X-lea Snceputul secolului XIII).inerenfe epocii. lar In Transilvania de cucerirea statului feudal maghiar*. formarca Jor fiind rezultatul unui lung proms veche formä de istoric. ceea Cucerirea Transilvaniei de catre regatul feudal maghiar a adus sub stapinire strain& centrul pamintului romanesc si a facut imposibila organizarea In evul mediu a unui stat unitar romanesc.

procesul de formare a celor cloud state feudale romane§ti extracarpatice Tara Romaneasca 0 Moldova socotim necesar sä mai notam ca. Cunoscuta diploma a ioanitilor ne (Ara un tablou sugestiv al organizärii social-politice de pe teritoriul viitorului stat al Tärii Romane§ti in perioada de la mijlocul secolului al XIII-lea. acest proces a avut loc printr-o lupta acerbä impotriva expansiunii regalitatii maghiare. in judete.dacoromanica. Aceasta forma de organizare a fost in linii mari aceeasi pe intreg teritoriu1 Romaniei. care.ro . cnezate. prin extindere sau prin confederare. deci la scurta vreme dupa marea navala a tatarilor. situat in stinga Oltu22 www. In diploma amintita se atestä existenta a cinci organisme statale romane§ti In aria pe care se va intinde respectivul stat si anume voievodatul lui Seneslau. mai exact din anul 1247. ducate si voievodate. In Tara Romaneasca etapele principale de constituire a statului s-au desfa§urat In secolul al XIII-lea 0 la inceputul celui urmätor. in linii genera1e. s-a ajuns la confederatii de sate pe valea unui riu.Ce alma ea satul era intarit 0 aparat . Urmärind. vor duce la organizarea de täri (dupa numele latin terra pamint).

care pdstreaza numele slavon al cnezului.dacoromanica. Conea care localizeaza Celeiul in Gorj acest cnezat va fi fost in depresiunea Polovragilor. voievodatul sau tara ** lui Litovoi. I. deci. Iorga apreciazd ea' cnezatul lui loan s-ar fi aflat in fostul judet Romanati. identificate cu cele de la Dunare. in regiunea Vilcea. Dupa I. in sfirsit. iar cel de al doilea in partea sudicA . * Sapäturile arheologice efectuate recent in zona' au dat la iveala existenta unei resedinte voievodale datata In secolul al XIII-lea. Constantin C. Minea etc. ** Terra Kenazatis Lituoy woyavode in textul latin. al carui centru se afla in depresiunea Tirgu Jiului s'i care cuprindea si tara Hategului s'i. Giurescu n-a fost de acord cu localizarea Matta de I. cnezatele lui Farcas si loan. cnezatul lui Farcas s-ar fi aflat in depresiunea Horezului.lui. primul in partea de nord a Olteniei. tara sau banatul Severinului. situat in partea apuseanä a Olteniei ***. iar daca acolo ar fi existat un iaz sau 23 www. Dupa opiniile celor mai multi istorici de vazd (N. cnezatul lui Faroas (Lupu In romaneste si Vilk in slavond) ar fi fost in partile judetului Vilcea.ro . Ion Conea sustine !ma ca numele cnezului de la 1247 se pastreaza (mai degrabä) in acela de azi al pasului (Vilcan) decit in al judetului Vilcii" si ea. avind centrul la Curtea de Arges* . situate in dreapta Oltu- lui. Pornind de la faptul cá in diploma ioanitilor se aminteste de pescariile de la Celei. Conea pentru cloud motive : nu exista niel o urtna de iezatura pentru helesteu la Celeiu-Gorj. *** Localizarea formatiunilor politice la care ne-am referit ca si a diverselor locuri amintite in diploma ioanitilor a dat nastere la numeroase discutii.). Iorga. N.

In diploma ioanitilor se prevede expres faptul ca docuitorii voievodatelor românesti erau datori sa ajute pe cavalerii ioaniti cu mijloahelesteu. Vilcea e legatä de numele lui Farcas (vilk = lup). aprecia Constantin C. Vilcea ar fi fost probabil aceastà resedintà. I Conea sustinea ca acest voievodat incaleca ambele versante ale Carpatilor. In realitate. G. In privinta resedintei voievodatului lui Litovoi (pornindu-se de la vechimea orasului Rm. N. ca de exemplu. astfel Incit aceasta opinie nu ni se pare intemeiatA. Florescu si Dan Plesia au sustinut cA la Rm. Celeiul din diploma ioanitilor (1247) este cel de la Dunäre iar nu Celeiul din Gorj". voievodatele lrui Litovoi si Seneslau trebuie considerate ca formatiuni politice de natura superioarä sub raport politico-organizatoric.Prin comparatie cu situatia din Maramures.dacoromanica. care avea o Intindere mai mare decit cnezatul lui Farcas. Ingloblnd depresiunea subcarpaticä a Tg. pe cind pescuitul la Celeiul dunärean reprezenta intr-adevär un venit considerabil". unii istorici. In concluzie. deoarece se afla pe valea acestui rlu. Iorga 11 numea voievodatul 5iului. Giurescu. Jiului. D. 24 www. bazinul intrasi depresiunea sau tara carpatic al Petrosanilor Hategului (se pare ea' aceasta ar fi cea mai precisa localizare a respectivului voievodat). si acesta a fost localizat In mod diferit. veniturile provenite din exploatarea lui ar fi fost mici. aceasta cu ata mai mult cu cit tara lui Litovoi se afla mai spre apus. Cit priveste voievodatul lui Litovoi. ele Inglobind mai multe cnezate din apropiere si dispunind de un aparat de stat si de o armatd proprie destul de puternicd.ro . Vilcea).

urma sa pur- ceadd la caste a treia parte din cei in stare a merge la rdzboi".. Se impune sä se retinä deci cd diploma ioanitilor consemneazd stadiul avansat de dezvoltare a celor doud voievodate. Grecia sau Cumania. adicd stäpinii) si rustici (deci tdranii). Pornindu-se insä de la faptul cd clasa stdpinilor feudali nu era Inca indeajuns de consolidatd pentru a avea o oaste puternicd.cele lor ostdsesti (cum apparatu suo bellico) la apärarea tärii s'i la infringerea si pedepsirea atacurilor" venite din afar& In cazul in care ar fi fost atacat regatul maghiar. de vreme ce regele maghiar solicita pentru apärarea regatului sdu numai o cincime din efectivele el. care dispuneau de efective militare destul de numeroase si Puternice. statul de25 www. de asemenea. trebuie sä admitem cd majoritatea ostasilor erau tdrani liberi. iar dacä rdzboiul ar fi fost purtat In Bulgaria. In document se consemna. Aceastd oaste va fi fost destul de numeroasä. trebuiau sd participe la luptd doar 1/5 din ostasii tdrii amintite". In documentul citat nu se precizeazd cine erau cei in stare a merge la räzboi".dacoromanica. existenta celar cloud clase proprii feudalismului : majores terrae (mai marii pämintului. Societatea romdneased fiind impartial in clase.ro .

Cercetdrile arheologice au descoperit asemenea a§ezdri in numeroase alte regiuni ale Tärii Romäne§ti §i anume : intre riurile Arge§ §*1 Colentina .dacoromanica. pe teritoriul la care nu se referà textul diplomei din anul 1247. la intrebare se poate da un singur räspuns logic : asemenea formatiuni existau §i in restul tärii.venea o necesitate pentru apeirarea intereselor stapinilor feudali.ro . intre cursul inferior al Prahovei §i BuzAului etc. din care unele erau fortificate. socotim necesar s'a' mai concluzionäm taptul ea' in diploma ioanitilor se surprinde un moment important din procesul lung §i anevoios de constituire i primului stat feudal românesc independent Tara Romäneasca. In unele studii istorice de datä mai recent& s-a subliniat di la baza organismelor statale din secolele XIXIII au stat a§ezärile omene§ti comasate pe valea cite Imui riu. denumite cnezate §i 26 www. Cälmätuiului §'I Dunäre . Pentru speciali§tii care abordeazA ampla pro- blematicá a intemeierii statului feudal Tara RomaneascA s-a pus in mod firesc intrebarea dacä acestea erau singurele formal iuni statale de pe teritoriul viitoarei Täri Române§ti. Este de presupus cä astfel de formatiuni. Rezumind cele subliniate mai inainte. intre apele BuzAului. Dui:4 opinia noasträ.

ro . si afirmatia istoricului Mihai Cantacuzino dupd care Tara Romaneasca avea 17 judete.voievodate existau si in aceste zone geografice * De altfel. in Dacia". a avut loc un praces firesc de unire a formatiunilar politice mai mici intr-un organism statal mai viguros. &lied Jiug. Buzau etc. unde dupd cum rezu. de altf el. de Jos s'i Jiul de Sus. Gorj.dacoromanica. 27 www. Dupä. adicd 17 voievodaturi". Prahova. asa cum au ardtat numerosi istorici români. judetele. 1978. ca formd de organizare. ceea ce aratA cd pe valea acestor riuri au existat formatiuni social-politice de genul cnezatului si voievodatului pe care judetele respective le-au continuat. p. Asa se explicd. pe mäsura credrii unan conditii favorabile. unde cercetdrile arheologice au descoperit o cetate din secolele XXII (vezi Maria Coma.). mai amplu. si-au luat numele dupd acela al unui riu (bundaard Do1j. Dimbovita. mai atotcuprinzätor. in regiunea Slon. anul 1247. Acest proces de unificare a formatiunilor politice romdnesti era evident stinjenit de pretentiile de suzeranitate ale regatului feudal maghiar la sud de Carpati. Un knézat roumain des XXII siecles a Slon-Prahova.ltd din diploma din 1247 acesta * intr-o cercetare istoricd de datd destul de recentd s-a ardtat cii un astfel de cnezat exista In judetul Prahova. 303-317).

numit de unii istorici Litovoi al II-lea) a ocupat o parte din teritoriiie de la sud de Carpati asupra cArara avea pretentii de suzeranitate regele maghiar. Giurescu) . afectat In amorul ski propriu de pozitia curajoasà. Intre anii 1278-1282 (I. Tinind Ina seama de faptul ca la data angajfirii luptei. chiar temerarA pe care s-a situat Litovoi. Iorga). Un moment important din aceastA luptA este plasat In jurul anului 1273. 28 www. regale Ladislau de-abia Incepuse a domni (din 1272) 0 cA una din urmArile conflictului la care ne referim a fost pierderea Hategului (Inainte de 1276). In 1272-1276 sau in 1279 (Conetantirt C. mai probabil In 1273. In-in+a de anul 1276 (N. sa punA ca- pat relatillor de vasalitate fatA de coroana ungarA §i refuzind plata tributului datorat*. In 1277 (Ion Ionawu 0 Stefan Pascu) . fie un urma§ al acestuia. totodatA. Surprins §i. procesul de unificare era steins legat de acela de desprindere de sub suzeranitatea maghiarA §i de organizare a unei ierarhii feudale proprii.dacoromanica. regele Ladislau al * ConsiderAm util sA arAtAm ca lupta condusA de Litovoi Impotriva coroanei maghiare a fost datatA In mod diferit de istoricii no$tri : In 1273 (A. Filitti) etc. Sacerdoteanu. considerAm Ca' lupta a avut loe Intr-o perioadA cuprinsA Intre anii 1272 0 1276.C. Emil Virtosu) . in stare sA conducA lupta de emancipare de sub suzeranitatea sträinA. De aceea. Cind voievodul Litovoi (fie cel din 1247. bineInteles. incercind.cApAtase anumite drepturi.ro .

a cazut prizonier.IV-lea a trimis impotriva acestuia o oaste puternica. conclusa de magistrul Gheorghe.ro . In aceastä diploma. cuprinse pe Este de presupus cd pentru a sclipa de sub vasalitatea coroanei maghiare Litovoi va fi lncercat sa profite de faptul cd regele Ungariei era atunci un copil. Dupd opinia lui Btefan Pascu istoric de reputatie care s-a ocupat in ultimul timp de cercetarea acestei ar fi existat o legtittut mult mai larga intre ridicarea lui Litovoi si räscoala sasilor din 1277. impreuna cu fratii sai. Barbat.dacoromanica. fiind Inca cop% dui:a moar- tea tatälui sau. lar regatul sdu se afla angajat in aceastd vreme Intr-un conflict cu Boemia.i. in necredinta sa. data admisd. iar fratele luí Lítovoi. in timpul inclestarilor care s-au desf Asurat. In general. El se va räscumpara ulterior cu o mare sumä de ban. de cdtre istoricii nostri ca termen post- probleme quern. monarhul maghiar arata ca in vremea cind incepuse a domni. de Dorman sau Dirman. Amänunte despre incercarea lui Litovol de a scutura prin lupta suzeranitatea maghiara ne sint relatate Intr-o diploma pe care regele Ladislau al IV-lea a acordat-o la 8 ianuarie 1285 magistrului Gheorghe. teazul voievod a fost ooplesit. al cdrei ecou s-a simtit In Oltenia si Banat. vi-. voievodul Litovoi. Aceastd conjuncturd favorabild depäseste ins& data 1276. rdzboiul cu Boemia si rdscoala din Balcani conclus5. 29 www. fiind ucis de adversarí.

care. la rindul lui. 30 www. värsindu-si singele In acea intimplare. comi- tele Petru. 1-am adus prins in fata domnului nostru". cu numele Barbat. noi am stors o suma foarte mare de bani astfel. Expeditia din anul 1273 intreprinsa de oastea maghiarä impotriva lui Litovoi mai este evocatä In termeni asemändtori intr-o sorisoare datata la 6 octombrie 1288. numit comitele Petru. strälucitul rege al Ungariei. 1-am omo- iar pe fratele acestuia. pe un credincios colaborator de-al sAu. prin care magistrul Gheorghe rdspläteste. iar pe fratele lui. ne-a slujit cu cea mai mare credintä". cu toate indeirmurile noastre. 1-a luat In prinsoare si ni 1-a adus nouá. Pentru r5scumpärarea acestuia. luptInd impotriva aceluia cu cea mai mare credintd. aflätoare dincolo de Carpati.dacoromanica. 1-a ucis pe el. cu numele Warbat. s-a asezat iar tributul ce ni se datora din acele parti".ro .seama sa o parte din regatul nostru. si. din porunca domnului nostru Ladislau. nu s-a ingrijit sa ne pläteasa venitu- rile ce ni se cuveneau din acea parte". prin slujbele acelui magistru Gheorghe. care atunci dud pe necredinciosul vo- ievod Litovoi. Din 1-am trimai spune regele acest motiv mis Impotriva lui pe numitul magistru Gheorghe.

Dupà cum a observat Nicolae Iorga. care. poete chiar in FiIgara4".ro . 0. 178). voievodul care stäpinea toata valea Jiului. p. Litovoi. moUv pentru care s-au propus diverse localizäri. Intrucit insä In documentuil amintirt se apune cd teritoriul pe care-1 Stäpinea Litovoi se afla la sud de Carpati. I.Nu cunoastem. 0 un sat cu acela0 nume amintesc numele aceluia care s-a luptat *i a cAzut In prinsoare. voievodua Barbat" (vezi Voievodatul Transilvaniei. färä a se face o adevärata expeditie. lupta s-ar fi dat In Hateg sau aiurea la poalele Carpatilor. Din aceastä cauzä este greu de spus cu precizie unde s-a dat lupta cu Litovoi.dacoromanica. färä a se trece muntii. acela*i autor a sustinut ea' ilupta s-a desfA§urat In Hateg. In Istoria armatei romeMegi. anume In 'Attie hategane. Nicolae Iorga sus- tinea cä lupta a avut loc In muntii Gorjului". marele istoric considera cä este vorba de o expeditie a unei cete /lavalitoare. vol. acolo unde o apii. despre efectivele care s-au infruntat. alte amänunte despre aceastä lupta. este mult mai probabil ca pe acea arie teritorialä se va fi dat si lupta la care ne referim *. despre locul desfäsurdrii inclestarilor etc. nu * Dupá opinia istoricului $tefan Pascu. din päcate. 31 www. Mai tIrziu. fiind biruitoare. Mu BArbat. ar fi avut alte urmärri pentru voievodatul Jiurilor". In alte lucräri ale sale.

el a stors o suma foarte mare de bani" pentru rascumpararea lui Barbat si a impus din nou la tribut acele pdrti" de dincolo de muntii Carpati care au ramas in stapinirea lui Barbat. devenit voievod In locul fratelui sau. Giurescu). 32 www. Amintirea stapinirii Hategului de catre voievozii de la sud de Carpati se pis- treaza in numele lui RIu Bkbat. ca i in nume/e de Litovoi care se intilneste aici in secolul al XIV-lea. 281-282). p. el este cel dintti domn roman cazut in apärarea mosiei sale". * Aceasta a fost doveditä si pe cale arheologicfi : dupl ocuparea Hategului. Constantin C. ei ca un adversar de temut.dacoromanica. seful unei familii cu aparenta' de dinastie" . Ce a realizat regele maghiar prin infringerea si uciderea lui Litovoi ? Dupa cum avea sà mar- turiseasca chiar monarhul. 13. Observatii privind zidurile cu mortar din cetiltile dacice hunedorene. o alfa urmare a infringerii lui Litovoi a fost ocuparea de catre maghiari a Hategului *. 1977. care apartinuse voievodatului lui Litovoi la 1247. Dupa opiniile unor alti istorici (printre care Nicolae Iorga.ro .e infätisat deloc ea un dregator rebel. In Sargetia". din aceasta zona. regalitatea maghiara a reamenajat fosta cetate dacicsá de la Ranga pentru a putea supraveghea i päzi aceastd regiune de eventualele atacud dinspre sud (vezi Radu Popa.

Dupa opinia lui Nicolae Iorga (repetata In mai multe lucran) lupta lui Litovoi cu ungurii s-ar fi dat pentru a se asigura stapinirea In partile severinene. iar in alte scrieri ale sale reputatul nostru istoric afirmd cd lupta s-ar fi dat pentru Hateg. ceea ce nu au cl§tigat cu armele Litovoi §i fratii säi. urmarind sa-1 ja In stapInirea sa. tlupta lui Litovoiu cu ungurii nu poate fi pentru Severin. D. 33 www. fiind vorba de o tendinta de Intregire a Olteniei române§ti" *.ro . a tributului. Nicolae Iorga sustinea insd c5. Litovoi s-ar fi ciocnit cu Wile maghiare. Minea despre rdzboiul din 1330. ace§tia din urind au obtinut cu puterea economica. Filitti. La rIndul lor. C. istoricii G. ci pentru Jiul de Sus".Dupä cum a aratat A. * In recenzia fácutd asupra lucrärii lui I. regele recunoscInd lui Bärbat stapInirile In schimbul banilor obtinuti ca rascumpärare. Sacerdoteanu. De aceea§i parere era §i isto- ricul I. Florescu §i Dan Ple§ia apreciaza ea nu poate fi vorba de ocuparea banatului de Severin intru- eft teritoriul acestuia era In contact direct cu regatul ungar . 0 problema greu de lämurit pentru subiectul care ne intereseaza este aceea a teritoriilor asupra cärora se intinsese stapinirea lui Litovoi In zona de la sud de Carpati.dacoromanica. precum §i a recunoa§terii suzeranitätii maghiare.

dacoromanica. ci un singur stat. e cunoscut Basarab I". Bogdan sustinea prin 1902: e foarte natural sä presupunem cä voievodul Lytwoy (Lython) de la 1272. sub dinastia Basarabilor* originari din Oltenia". pinä atunci impärtità in douà volevodate". Mai tirziu Lisa dupä cercetärile arheologice efectuate la Curtea de Arges D. Onciul. La rindul säu. mai puternic si mai dibaci decit vecinul säu din est. voievodate In Tara Romäneascä.ro . dupà cum se stie. 34 www. istoricul I. Onciul si-a schimbat pärerea. Litovoi nu avea niel o legatura cu Basarabii. Onciul. afirmind cä acesta ocupà pe la 1272 §i tara transalpinä din stinga Oltului (Muntenia)" si cä de acum inainte nu se mai aflä cloud. Marele istoric considera cä de la aceastä data incepe deci prirucipatul Tärii Romäriesti. a reu§it sä * Dui:a opiniile noastre. si istoricul D. cuprinzInd mai mult sau mai putin toatA Tara Romäneasca. reluind o opinie mai veche a lui D.De cercetarea acestei probleme s-a ocupat. Din analiza opiniilor sale se poate aprecia CA el a exagerat mult importanta operei intreprinse de Litovoi. sustinfnd cä adeväratul futemeietor al statului. acelasi cu cel din 1247-1250.

* Partea de rasdrit a Moldovei dinspre Prut. in plus. nu de o parte" din teritoriul de dincolo de munti". De altfel. Se intelege a cele arAtate de I. printr-un pact de bunAvoie. in care. Bogdan rdmin cantonate in categoria presupunerilor. 35 www. pe acesta s'i sä se proclame mare voievod al romanilor din Tara Romaneascä". deoarece nici un izvor istoric sau de altA naturä nu-1 numeste pe Litovoi mare voievod" . in documentul amintit ar fi fost vorba de Transalpina. Faptul acesta 1-a determinat pe istoricul G.cucereascA Cu puterea sau sä supunA.dacoromanica. arAta cA intre regatul Ungariei si Alanul" * se intindea primintul nesflrOt al dacilor". daca ar fi ocupat aproape toatA Tara RomaneascA. fratele lui Litovoi. Ungrovlahia. trebuie sä spunem ca in acelasi timp cu lupta desfAsuratA de Litovoi (anul 1273). BrAtianu (cel care a subliniat importanta textului) sA sustind di regiunea de la nord de DunAre nu ajunsese incA sA constituie o unitate politicA . retorul Manuil Holobolos adresa un elogiu impAratului bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul. Dorim sd subliniem acest lucru. printre altele. de- numitti pe la 1300 Alanul fluvius.ro . iar regele maghiar nu ar fi lAsat mai departe ca voievod al unei asemenea tAri mari pe BArbat.

adicd n-a mai vrut sá pläteascd tribut . vasalitate. teritoriul intrat In stdpInirea lui Litovoi era un spatiu geogra- fic tributar". probabil regele maghiar nu ar fi avut nimic de obiectat voievodului romfin. nu se Inchegase Inca In timpul domniei lui Mihail Paleologul".obligatiile de vasal.ro .regele maghiar nu a pornit imediat expeditia Impotriva lui Litovoi ne poate duce la concluzia cà teritoriul respectiv nu-I interesa prea mult pe rege. Din textul diplomei din 1285 rezultd cá regele nu reprosa lui Litovoi faptul ca a ocupat teritoriul respectiv. Dupd cum a rezultat din ultimele cercetdri in problema pe care o discutdm.dacoromanica. dupd moartea lui Seneslau 36 www. Dupd ce Barbat. faptul ca. dacd Litovoi ar fi continuat sá pläteascd regelui tTibutul pretins si ar fi recunoscut suzeranitatea monarhului asupra teritoriului. Este foarte probabil cd. care se multumea doar cu tributul pe care-1 primea. teritoriul respectiv i-a fost ldsat In deplind stdpinire. In plus. ci doar cd respectat .amintitä la 1323 intr-un alt text bizantin. legat de regele Ungariei doar prin raporturi de. ella rdsdrit de Olt. Dupd cele mai Indreptätite opinii. a acceptat plata tributului. teritoriul asupra cdruia se Intindea stdpinirea lui Litovoi nu se aila In Oltenia. Invins.

Pentru a sublinia autoritatea politica i militara deosebita la care. facind prima fncercare de unificare politica a tinuturilor romanesti de la sud de Carpati". voievodatul in fruntea caruia se afla Litovoi dispunea de posibilitäti materiale In masura a-i permite In caz de rise sä plateasca despagubiri . Prin Infringerea lui Litovoi apreciaza Nicolae Iorga se facea dovada ea domnia sloboda a Tärii Romanesti nu se putea Intemeia de voievodul din dreapta aceasta misiune revenind volevoclului care-si intindea autoritatea n spatiul din stinga riului. V.dacoromanica. Onciul. Dupa cum s-a subliniat Intr-un valoros stu- diu semnat de Stefan Stefänescu. ajunsese voievodul Lito- voi. momentul Litovoi evidentiaza forta voievodatului romanesc de la sud de Carpati condus de el. voievodul Litovoi. care-si avea resedinta la Arges. fortä care facea posibila angajarea Intr-un conflict militar cu un vecin foarte puternic . institutia voievodatului se afla pe o treapta de evolutie In care functia de voievo& ajunsese limi- teze caracterul de eligibilitate intr-un cadru de familie".ro .(la o data greu de precizat). numerosi istorici (D. care stapinea Oltenia. sa fi cuprins o parte din teritoriul fostului voievodat al lui Seneslau de la rasärit de Olt. Draghi37 www.

va fi profitat de Imprejurarile create In Transilvania. izbutind chiar sA-0 constituie un regnum Transilvanum" deosebit de regnum Hungariae". Aloisio TAutu etc. I-Am/- n*1nd conduc5tor al unui voievodat destul de mare. se poate aprecia ca BArbat.) au sustinut cA el ar fi fast socrul lui Stefan Miliutin. desigur. Dupà impäcarea" cu regele maghiar. unde voievodu/ Roland Bor* (1284-1294) reu0se sa obtind de- pline puteri fata de regele maghiar. regele Setbiei (1282-1321). Anarhia din Tegatul maghiar ti va fi Impiedicat. un stat autonom cu raddcini In institutia voievodatului transilvan.ceanu. pe nume loan I Angelos. nu era Litovoi. ca o expresie a acestuia spre suve- ranitate deplinA".ro . Moga. stipInitorul Vlahiei".dacoromanica. a carui Rica a ajuns regina Serbiei. De asemenea. pe Ladislau Cumanul GA mai intervina cu forte militare la sud de Carpati. In realitate. ca de altfel *i voievo- dul de la Arge§. dupà cum spunea istoricul I. platind tributul promis. ci stipinitorul Vlahiei Mari din Tesalia. 38 www. BArbat va fi dus mai departe procesul de lArgire teritorialA qi de consolidare a tárii sale. Punictul de vedere a istoricilor la care ne-am referit 'mai sus se baza pe interpretarea eronatii a tmui pasaj din cronicarui bizantin Nichif or Gregoras.

la o data pe care nu o cunoqtem. precum si de insistente cui care cronicile romanesti subliniaza importanta datei 1290 pentru intemeierea tar% e de presuplis ca Tihomir va fi Inceput sa domneasca in jurul acestei date. 3 9' www. conducator al voievodatului de la sud de Carpati era probabil Tiho- mir sau Tugomir. care este nume romtinesc . Este foarte probabil ca voievodul roman nu a mai intrat in conflict cu fortele regatului maghiar. el domnea Inca la 1288. Spre sfirsitul secolului al XIII-lea. de la Tok-Temfir. cum se obisnuia &A se spuna in documentele /atine celor raposati. care Inseamnfi fier tare. E posibil.umeste quondam". deoarece nu mai este amintit in documentele regilor Ungariei. deoarece intr-o diploma din acel an.ro . ca si In cazul lui Basarab.In legatura cu sfirsitul stapInirii lui Bärbat. de asemenea. Nu stim nimic despre originea lui Tihomir * . In once caz. Tihomir s-ar fi numit In realitate Tatomir. a carui mostenire a con* Opiniile asupra originii numelui acestuia sint foarte diferite : dupà unii istorici. ca voievodul sfi fi avut un supranume. dupa cele mai indreptatite opinii. nu stim aproape nimic. Nicolae Iorga sustinea ca numele voievodului ar fi de origine slav5. Decei 11 considerA turanic. el va fi fost urmasul lui Seneslau. Tinind seama de faptul a Barba domnea Inca la 1288.dacoromanica. magistrul Gheorghe nu-1 n. In timp ce istoricul A. tatal lui Basarab.

centralizate. au asigurat conservarea obiceiurilor. Farcas. Sint cunoscufe voievodatul lui Menumorut In nordul Carpatilar. loan. de-a lungul timpului. in care se uneau diferite teritorii de pe pämintul de azi al patriei noastre in formatiuni ce au deschis calea unirii tuturora intr-un stat unitar. in conditii pe care nu le cunoastem. cit si la evolutia lor ulterioara. ale BArlädenilor si altele.ro . In conditii istorice grele.solidat-o si a märit-o.dacoromanica. In legAturd cu aceasta. state si voievodate. ale lui Seneslau. secretarul general al partidului nostru aratä ea in spatiul carpato-danubiano-pontic s-au dezvoltat. socotim foarte nimerit sd citäm o apreciare de o valoare stiintificä deosebità facutà de tovarasul Nicolae Ceausescu referitoare atit la aparitia primelor formatiuni statale in spatiul geografic pe care s-a intins vechea Dacie. a traditiilor. Munteniei si Dobrogei. care au deschis calea spre dezvoltarea fortelor de productie. precum si formatiunile statale ale Bolohovenilor in nordul Moldovei. Litovoi. voievodatele lui Glad si Gelu In Podisul Tansilvaniei. Reaumind si sintetizind cele tratate pind aici. Dobrotioi pe teritoriul Olteniei. a limbii proprii si pornind de la interesele economice comune. 40 www. Pe aceastd baza au fost create state feudale mari.

Asa cum arata V. statul insusi de primejdiile care veneau din afar& Din acest punct de ve- dere. Daca functia interna' era indreptata uneori si impotriva rnaselor populare. iar mai tirziu. procesul de constituire a statului feudal Tara Romaneasca a fost conditionat si grabit de doi factori principali.ro .dacoromanica. formarea statelor feudale romanesti a 41 www. Dupä cum se stie. statul a devenit. ca urmare a acestei scindari. intreaga agonisealä. o necesitate". Primul dintre ei. se referea la necesitatea de a se asigura stapinilor feudali mijloacele necesare pentru a-si extinde exploatarea si a tine in friu masele taranesti. natiunea rom'ana. a bunurilor produse de ei.clt si de la comunitatea de teritoriu au for- mat poporul roman. a bogatillor solului si subsolului.tare preocupare era un atribut care se exprima prin functia externa a statuIui. I. prin care se definea de fapt functia interna a statului. care erau principalele producatoare de bunuri materiale. statul national unitar". cea externa era menitá sa apere Intreaga populatie. Lenin. Al doilea factor se refera la nevoia de a se organiza mai bine apararea locuitorilor. pe o anumita treaptä a dezvoltarii economice. legata In mod necesar de scindarea societatii fn clase. a fiintei lor Impotriva atacurilor unor forte straine. 0 9.

ci Inc°lo posibilitatea di organizeze mai bine fortele de care dispunea tara.) a permis fnaintarea de la Litovoi si Seneslau la Basaraba pe care n-o permitea patura de totala acoperire cumana".ro .a.dacoromanica. In vremea lui Nogal. fie ea cumana. pentru ca judetele si diAcatele romanesti sa la un al/hit si el a fost extraordinar de repede. Mara sau. care a) ajuns ginerele fmparatului bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul si despre care cronicarii bizantini afirma: cu42 www. Dupa cum spunea pe buna dreptate Nicolae Iorga. ca al unei puteri In sErsirt iesite de supt o comprimare Indelungata (asa cum au facut si rusii iesind de supt tatari) a trebuit ca elementul de acoperire sa se strAmute aiurea". domnia capatind de atun. indiferent de oonjunctura ce se orea.constituit un evident 'factor de progres. Una din principalele conditii necesare pentru dezvoltarea si unificarea formatiunilor politice era. Continufndu-si expunerea. Inlaturarea dominatiei straine. forte care erau interesate sd o apere. marele nostru istoric arata mai departe : pojghita tatareasea (adica dominatia lor n. fireste. mai tirziu. maghiara. Mt priveste pe Wart dominatia lor asupra regiunii de la sud de Carpati s-a intarit In ultimele douà decenii ale secolului al XIII-lea.

. unde stäpinea ruda sa Sairudji. si le insusea pentru sine".cerea Odle pentru han. care s-a siabilit la Sagdja ( = Isaccea) pe DunAre sl care controla regiunea de OA In apropierea Portilor de Fier. i-a venit si lui sfirsitul : a fost ucis in cetatea Tutua (dupà insemnArile dintr-o cronia Mara) .. care s-a asezat pe rtul Yayiq (A. din alte izvoare rezultä &A Ciaka a fost ucis In Bulgaria din dispozitia tarului Teodor Svetoslav. celui ucis pe doi din fiii" sAi : Tukulbugha. Ajuns aici. IA Horde d'Or et les Pays Rountains aux XIII-a et XIV-a siècles selon les historiens arabes 43 www. * Nu putem sa nu amintim faptul el dupi InfrIngerea lui NogaiToktat a trimis In fostele teritorii ale. Sapat cu viatà din luptà. Nogal isi avea resedinta dincolo de Istru". Decei. el a fost invins si ucis In lupta de lingä Don de catre ostenii hanului Toktai. Finele secolului al XIII-lea insemna astfel slabirea stapinirii %tare la nordul Dui-aril *. adicA in Valahia. si. adicä in Tara RomâneascA. pornind impotriva hanului celui mare al tätarilor de la Volga. In anul 1299 stapinirea lui Nogal a luat sfirsit . si Ilbasar. de unde fAcea incursiuni la sud de Dunare.dacoromanica.ro . fiul lui Nogal a fugit apoi In tara Avalac". dacá le vedea prospere. care a poruncit ca fiul lui Nogal sA fie sugrumat la Tirnovo.

care condusese regatul maghiar de la descalecarea" ungurilor In Panonia .Istoricul P. 1976. unde isi avea dealtfel. fiul regelui Venceslav al Boemiei (1301-1305). in Româno-arabicd" II. P.ro . Asa se explica desicare nu stie gur faptul ca legenda populara nimic despre descalecatul de peste munti tine minte lupta lui Negru voda cu tatarii. Panaitescu considera ca numai dupa aceasta datä se poate vorbi de Inceperea luptei pentru Intemeierea statului muntean". 44 www. Intimplarea care-si are si ea locul In istorie a facut ca In epoca In care slabea evi- dent dominatia Ward mai exact In anul 1301 sa se stingä dinastia arpadiana. 62). locontemporains. p. chid s-a mintuit tara. Dupa parerea acelulasi autor primul domn al Tarii Românesti va fi fost ales sau acceptat de boieri si voievozi pentru ca el si oastea sa sa faca fata cu succes primejdiei externe pe care o reprezentau tatarii. aceasta a provocat lupte Indelungate pentru ocuparea tronului.dacoromanica. Dominatia lui Tukulbugha se intindea mai ales asupra Dobrogei. si resedinta. la care s-au prezentat doi candidati : Venceslav. Lupta cu Mull a domnului intemeietor trebuie sa fi fost o realitate istorica si unele ecouri ale ei au strabatut si In textele istorice".

astazi a decetzut si s-a pradat atit in cele spirituale.ro . in virsta de 13 ani.dacoromanica. In Ungaria s-au -format astfel cloud tabere vrajmase. fapt ce a permis ca in conjunctu-a respectivä sä se con45 www. impotriva cäruia papalitatea a sprijinit pe Carol Robert de Anjou. consideram necesar sa subliniem faptul ca starea de anarhie din regatul maghiar avea o anumita vechime. De altfel. adica romanii. aflat in criza. primul la Zagreb si al doilea la Buda. Starea de anarhie in care se gäsea regat-ul feudal maghiar dupa disparitia dinastiei arpadiene este evocatä intr-o scrisoare a papei Bonifaciu al VIII-lea. de anumite actiuni ale acestora indreptate impotriva regatului maghiar. cit si in cele vremelnice si prin navalirile dusmanoase ale cumanilor. intrucit schismatici" erau considerati ortodocsii. Printre altele. atit de stralucit. ultimul rege arpadian. Carol si Venceslav isi gasesc fiecare sustinatori in rindurile nobilimii maghiare. adica dupa moartea lui Andrei al III-lea. redactata in anul 1301. fiecare sprijinindu-si candidatul la tron. este vorba. tatarilor si schismaticilor a ajuns aproape nimic". fiind incoronati amindoi ca regi ai Ungariei.godnicul fiicei lui Andrei al 111-lea. evident. in acel document se spune : un regat atit de nobil. care se luptau cu indirjire.

solideze domnia din Tara Romgneascä. Se Intelege ca. lupcum spunea G. Venceslav a renuntat la coroana Ungariei In faVoarea lui Otto de Bavaria. slabit de prea grozave pustiiri". dupa moartea tatalui sail (1305). clatinIndu-se din toate partile". de asemenea. cind erau cele stipulate in cronica din Bratislava vremurile de deadere si desfiintare a Ungariei (tempore istius regis Latizlai cepit Hungaria deflecti ac anichilari).dacoromanica.ro . Se Intelege. In aceste conditii. la 1298. impotriva careia regele maghiar nu putea interveni. congregatia generalä convocatà de regele Andrei al 111-lea constata ca regatul maghiar. Bratianu deoarece tele launtrice au oprit once posibilitate de expan-siune sau de interventie a coroanei ungureqti intr-o regiune ce mai fusese revendicata de ea in alte imprejurari". dei incoronat un om de factura' slabä. chid Ungaria a ramas fära rege. care 46 www. Mai tirziu. regatul maghiar nu mai putea Intreprinde expeditii militare de genul aceleia organizate impotriva lui Litovoi. Ajungind rege al Boemiei. Ca fixare In timp. anarhia Incepuse Inca din preajma anului 1290 dupà (data descalecatului" din cronici). era gata de pitbusire". ca starea de anarhie existentä nu putea declt sä se accentueze dupa 1301.

0 el ca rege nu reu*e*te sd se impund marilor stäpIni feudali. la cunoscaul voievod Ladislau Borq. va putea pästra coroana. Otto a fost trimis apoi voievodului românilor". In textul oronicii la care ne-am referit nu se precizeazä uncle era situat voievodul de peste pädure". Revenind la domnia lui Ladislau Bors. existind un voievod al romänilor. exista. Cei mai multi istorici au väzut in acest voievod al romänilor pe domnul Tärii Rom'ane0i.ro . Otto de Bavaria a venit in Transilvania. avind sprijinul lui Ladislau. §tim cä in anul 1308 acesta 0-a cAsAtorit film cu tefan Uro4 al Serbiei. evident. pe a and fiica a cerut-o In cäsatorie. ba mai mult. dupä cum spune cronicarul Ottocar de Stiria. Problema este greu de lämurit. 0 o tard a romänilor care ajunsese a fi cunoscutd 0 dincolo de hotare. convins fiind cA. Un grup mal restrins de istorici au considerat cä voievodul in cauzA I0 avea sediul in Fägäraq sau in Marhmureq. cautind ajutor pentru pästrarea tronului. Voievodul transilvan a refuzat sd-i dea fiica de sotie lui Otto . stat aflat la inceputul secolului al XIV-lea In plin proces de constituire . de alianta cäruia urmärea sä se slujeascd In lupta impotriva lui Carol 47 www. I-a arestat pe Otto de Bavaria si i-a confiscar coroana. In 1307.dacoromanica. ba chiar In Moldova.

papa a trimis in Transilvania pe cardinalul Gentile.Robert. Indepartarea lui Otto de Bavaria de la tronul Ungariei a u§urat. care a reu§it sA obtinä excomunicarea voievodului transilvänean (25 decembrie 1309) pe motivul sA acesta catolic fiind §i-a cAsätorit fiica cu fiul lui Uro§. rege cäruia i se supusese §i partida favorabild lui Otto de Bavaria §i care era sprijinit §i de papalitate. Excomunioarea cititä In toate bisericile in dangAte de clopote §i cu candelele aprinse a produs efectul a§teptat . Ladislau Bor§ a semnat la Seghedin o declaratie prin care promitea sä recunosed ca domn natural §'1 legitim" al Ungariei pe Carol Robert.ro . apreciat ca fiind rAtAcit de la dreapta credinte. Ladislau a fost somat sd predea pinA la 2 februarie 1310 coroana regalA. In parte.dacoromanica. Aceasta insemna desfiintarea puterii sale 48 www. Ladislau era considerat sprijinitor al ereticilor §i du§man al credintei". ales rege la 27 noiembrie 1308. La refuzul lui Ladislau de a inapoia coroana regalA. In plus. la 8 aprilie 1310. pozitia lui Carol Robert. in caz contrar fiind pasibil de pedepsele prevAzute de lege. iar Intreg teritoriul stäpinit de el §i de sprijinitorii sdi atit dincolo cit §i dincoace de pAdure" a fost supus interdictiei bise- rice§ti.

cum D. Alti istorici (D. Transilvania a avut un rol de seamei. meinegi. voievodul transalpin. vo- ievodul de la Arges a reusit in acest timp sd-si rotunjeascA hotarele. G. DupA cum arAta D. numeau ungurii.dacoromanica. si voievodul de la sud de Carpati. Giurescu. DupA opinia lui Constantin C. indepartind pen- tru un timp stapinirea ungara de unja Carpafilor si inlesnind-astfel detasarea Tarii Romanesti din sfera de influenta a regatului. fall sA se teamä de vreo interventie din partea ungurilor care erau ocupati la ei acasA de lupta pentru tron". Basarab ar fi ocupat si banatul Severinului. Onciul. slabind prin lupta in care ea se angajase regatul maghiar ramas lard rege.nelitnitate de voievod in Regnum Transilvanum". a cistigat o putere suverand in toatä Tara RomaneascA. Onciul. desigur. BrAtianu) au susti- nut a in timpul interregnului din Ungaria. Tinem sa mai subliniem Inca* o data* faptul CA voievodul de la Arges a profitat din plin de conjunctura 49 www.ro . cum se numea noul principat unit". Din cele consemnate mai sus se poate formula o concluzie demnd de retinut si anume faptul cA in procesul de constituire a Tarii Ro-. De aceastA stare de lucruri va fi profitat. in timpul interregnului ce a urmat in Ungaria (1301-1308).

externa favorabila ce se crease actionind in
directia &eased a extinderii si consolidarii
stapinirii statului de la sud de Carpati.
In legatura cu zona geograficä de unde avea
sa inceapa amplul proces de constituire a statului feudal Tara Romaneasca s-uu exprimat,
In esenta, doua puncte de vedere : unul potrivit caruia unificarea politic& ar fi pornit dinspre

Oltenia spre Muntenia si un altul dupa care
unificarea s-ar fi fäcut dinspre Muntenia spre
Oltenia.

In Tara Romaneasca existau in acea vreme
cloud principale centre organizate politice4te :
unul in Oltenia, altul in regiunea deluroasd din

nordul Munteniei, unde fiintase voievodatul
lui Seneslau. Analiza si interpretarea izvoarelor
referitoare la epoca tratata ne duc la concluzia
ca unirea teritoriului Teiril Romdnegi sub aceeafi cirmuire fi. foimarea unui stat unitar este

opera voievodului de la Argef *, urma§ul lui
Seneslau, caruia i s-au supus, recunoscindu-1
domn, ceilalti conducätori politici din tara. Acest
* In rezumatul tezei de doctorat cu titlul Dezvo/tarea economica # sociald a wezdri/or din bazinul
millociu al Argefului in secolele XXIV, Panait I.
Panait aratä, printre allele, al bazinul mijlociu al
Argewlui beneficiaza de cea mai pronuntatà aglomerare de sate din intreaga cimpie romanfi" (Bucure*ti, 1976, p. 8-9).

50
www.dacoromanica.ro

fapt este inregistrat, de altfel, mg tirziu, in
cronica *if, in care se afirmä ca dup& descAlecatul" lui Negru vodä, Basarabegtii din Oltenia (adic& stadmogii Craiovegtilor) cu tdatA bo-

ierimea local& au venit gi s-au inchinat" lui
Negru vodä. 0 atare inchinare incheia un proces care nu era altceva .decit unificarea statului ce gi-a luat numele de Tara RomâxteascA.
0 seam& de istorici, printre care Bogdan Petriceicu Hasdeu, D. Onciul, I. Conea gi atefan
a tefänescu, sustin ca unificarea teritorialä s-a
fäcut dinspre Oltenia spre Muntenia de cdtre
urmagii lui Litovoi sau de cdtre Litovoi al II-lea.
Oonsiderind (ca gi D. Onciul gi A. D. Xeno-

pol) cä in Oltenia viata politic& a fost mult
mai complex& mai continua gi mai inaintatä
decit la räsdrit de Olt", gi cd sub conducerea
lui Litovoi in acea arie geografic& s-a plamädit o evident& migcare de independent& I. Co-

nea sustinea, de pildä, ca Oltenia a fost leagänul intemeierii muntene".
Lstoricuil A. Sacerdoteanu a remarcat ins&
contradictia dintre opiniile lui Onciul care

aratA in repetate rinduri ca Oltenia Basarabilor... era mai dezvoltatA politic decit tara de
la räsärit de Olt gi totugi Basarabii stilt aceia

care se inchinä lui Negru \Todd cdruia ii

gi

urmeazA in domnie, Mr& a rezulta de undeva
51

www.dacoromanica.ro

ca. s-a produs acolo o desherenta. Inchinarea in
sine presupune ins& tocmai o situatie inversa:
cel care o prime§te este feudalul mai puternic".

Intrucit sapaturile arheologice efectuate la
Curtea de Arge§ au dovedit ca a existat in
respectivul ora § voievodal un centru politic dis-

tinct Inca din secolul al XIII-lea, centru nedovedit Inca in aria teritoriala a Olteniei §i cum
tot la Curtea de Arge§ s-a stabilit prima capitalä a Tarii Romane§ti, nu incape aproape nici
o incloida di de aci a pornit procesul de unificare teritoried.
Dupa cum spunea Nicolae Iorga, intr-o lume
de vai in care romanii träisera pima acum rkleti, cu toate cuprinderile, mai mult teoretice,
In «ten», valea Arge§ului a ajuns a-§i impune
voievodul, care e acuma domnul romanesc, cu

tendinta de a ocupa tot teritoriul locuit de
neam".

Consemnind un astfel de punct de vedere,
apreciem, totodata, ca va fi fost posibil ca uni-

ficarea teritoriala despre care discutam sa fi
mers paralel in Muntenia (realizatä de urma§ii
lui Seneslau) §i in Oltenia (unde opera a fost
indeplinita de Litovoi §i urma§ii säi). Este greu

de stabilit data la care cele cloud centre de
putere politica (Muntenia §1 Oltenia) au ajuns

sa se uneasca intr-un singur stat. De aseme52

www.dacoromanica.ro

nea, este dificil sa se aprecieze exact pe ce
intindere de timp s-a infaptuit aceasta unificare. Dupa cum sublinia D. Onciul, dualitatea
politica' a Tarii Romane§ti s-a pastrat i dupa
Intemeierea statullli prin raminerea intr-o poziie
autonoma
pentru o anumita peria banatului Craiovei.
Nu cunoa§tem conditiile In care Basarab Inte-

°add'

meietorul a fost ales sau recunoscut ca domn
al intregii taxi ; nu tim nici daca In intreprinderea sa voievodul a utilizat forta pentru a sill
pe unele capetenii politice sa-1 recunoasca In
calitate de conducator unic sau daca acele cape-

tenii s-au supus de bunavoie lui Basarab. Din
lipsa unor izvoare certe, o astfel de problema'
ramfne, deocamdata, neelucidata.

Tn legatura cu Unificarea propriu-zisa, nu
tim cu certitudine cum a decurs In mod concret acest proces, daca e numai opera lui Basarab sau daca actiunea de unificare Incepuse
Inainte de el, adica 'Inca din vremea lui Tihomir, dupa cum sustine Nicolae Iorga*. Ilustrul
istoric aprecia, de exemplu, ca Basarab nu e
* In anul 1922 Nicolae rorga afirma : Seneslau de

la Arges sau mai sigur urmasul sdu Tugomir sau
Tihomir a reusit sa uneascli cele douà voievodate
situate de-a stinga Oltului".

53

www.dacoromanica.ro

C. Din lipsà de documente de prima mina. Alti istorici. ca I. dar la urma vi un eliberator". iar apoi asupra intregii Oltenii. deci vi a Banatului de Severin. Conea. Basarab !vi va Intinde stapinirea mai intli In Lovivtea sau Tara Lovistei* (probabil Intre anii 1311-1319). Tara Lovistei era constituità din bazinul Titesti-Brezoi. este aproape sigur ca inca loan Tihomir vi-a extins stapinirea vi de-a dreapta Oltului asupra Viril voievodului Litovoi. s-au propus diferite ipoteze atit asupra datei. cuprinzind Irisa si asezarile de pe malea Lotrului. Bunea. Filitti. adici un mic stat. Astfel. din zona confluentei Lotrului cu Oltul.ro . arie teritoria1á unde ar fi existat inca din secolul al XIII-lea o tara". * Dupà I. ci un continuator. unde dupä 1291 nu mai sint vtiri sigure despre existenta unui ban maghiar al Severinului. mai mult sau mai putin autonom". Profitind apoi de un icomplex de imprejurari favorabile petrecute In Transilvania. vi asupra Severinului".un intemeietor. cit vi a modului In care diversele zone teritoriale ale Tarii Românevti au intrat in componenta statului feudal condus de Basarab. dupa opinia lui A. au sustinut ca stapinirea voievodului de la Argev s-ar fi intins pe la 1330 mai Intli spre Cimpulung. cazut in luptä cu ungurii la 1279.dacoromanica. 54 www.

dupa care noroadele ce pogorlse cu din' sul. deci fusesera luate in stapinire mult mai inainte de 1330. Onciul sustine si el ca unele teritorii ale Tarii Romanesti printre care. Faptul ca la 1332 numele de Tihomir era cunoscut la curtea lui Carol Robert. ajun- gind grid In apa Siretului si pia la Braila . D.dacoromanica. directia din care a inceput sa se produca unificarea propriu-zisa a statului feudal Tara Romaneasca ar fi fost de la nord la sud : Radu Negru ar fi fost mai Intl la Cimpulung. 55 www. cind nu domnea Inca Basarab. ci tatäl sau Tihomir. unde si-a fixat capitala. si banatul de Severin s'i ampulungul au intrat In posesia voievozilor romani In timpul interregnului din Ungaria din anii 1301-1308. probabil.Pornind de la faptul ca In documentele lui Carol Robert relative la cauzele care au dus la conflictul din 1330 dintre rtgele Carol Robert si volevadul de Ia Arges -nu se afirmä ea Basarab ar fi ocupat unele parti ale regatului maghiar. La cele discutate mai sus socotim util sa mai adaugam ca dupa traditia Inregistrata de cronici. de acolo a descalecat la Arges". relatii pe care nu le cunoastem. ne poate duce la concluzia ca voievodul roman avusese deja relatii cu regatul maghiar. unii s-au did pre supt podgorie.ro . ci doar ca le detinea (detinebantur).

Panait a stabilit caracterul exploziv de- mografic pe care secolul al XIV-lea 11 aduce cel putin In zona centralA a Cimpiei romAne". de existenta in aceasta" din urmä localitate a unui centru politic mai * Intr-o cercetare amplA si documentatA. Nu este vorba deci de popularea unor zone desarte. Panait a constatat a Indesirea satelor de chnpie. autorul citat mai sus se referA la o pulsatie demografick singura care poate sta la baza explicatiei Indesirii asezArilor rurale". 56 www. AceastA pulsatie" era posibilA datorità existentei unui rezervor demografic In zona subcarpatica a viitorului stat Tara RomaneascA. nu poate fi vorba de o coborire propriu-zisA a noroadelor" lui Negru \ma in acele zone. a continuat In tot decursul acestui veac". §i.Arge§ (sau la Curtea de Arge§) este pug la indolaid. p. FärA a prelua mecanic informatia cronicii referitoare la coborIrea populatiei de la mtmte spre cimpic. Panait I. printre altele. de au facut ora§e §i sate pinä in marginea Dunärii §*1 pind in Olt". preste tot locul. In Studii si cercetAri de istorie veche" nr. Afirmatia cronicil cd Radu Negru ar fi coborlt mai intii la Cimpulung §i apoi la .iar altii s-au tins in jos. 2. istoricul Panait I. evident pe masura alungdrii tatarilor de pe acele plaiuri românesti*.ro . 1971.dacoromanica. mai precis a acelora din Muntenia. ci de intrarea teritoriilor respective sub autoritatea lui Basarab. Intrucit respectivele zone teritoriale fuseserä locuite §i stäpinite de romani. 251-252). ci de o Indesire a asearilor sAteste (Cercetarea arheologicd a cu/turii materiale din Tara Romdneased in secolul al XIV-lea.

ele vor fi intrat in componenta tä. unde §i-au avut resedinta Seneslau s'i urmasii lui. In legatura cu aceasta riu trebuie sd uitdm cd Basarab nu dispunea la !neeput de forta necesard pentru a-i supune dintr-o datd pe ceilalti voievozi . Dei nu cunoastem in amdnunt procesul de inglobare in statul feudal Tara Romaneascd a diverselor arii geografice ale sale.vechi. 57 www. evident. cind vechea asezare a scaunului voievodal de la Curtea de Arges a fost probabil pustiitd de oastea maghiard in imprejurdri pe care le vom releva la locul potrivit.ro . atunci cind °stile voievodului de la Arges au trecut Dundrea pentru a ajuta In luptä pe tarul bulgarilor. 0 astfel de opinie ni se pare logicd. Dupd unele aprecien i demne de a fi luate in seam& Basarab si-a mutat temporar resedinta la Cimpulung dupä 1330. supunerea lor s-a Malt. apoi spre sud si rdsdrit. Directiile de extindere ale acestuia par a fi fost mai intii spre apus.rii lui Basarab inainte de anul 1323. at priveste teritoriile din partea de sud a viitorului stat feudal Tara komdneascd.dacoromanica. pe rind. un /ucru este sigur : teritoriile respective au intrat pe rind in componenta statului. adicd din secolul al XIII-lea.

cei mai multi istorici romAni au admis cA opera lui Basarab s-a desfA§urat In primele decenii ale secolului al XIV-lea.1 amanunte despre aceasta problema si despre modul cum s-a creat legenda descalecatulur In vre- mea domniei lui Matel Basarab la N. de exemplu. cea a raguzanului Luccari. 1980. nu trebuie sA uitAm cA cea mai veche relatare externA scrisA despre descAlecat" *. Numai avind un stat mare. Tinind totu0 seama de conditiile externe care au inlesnit constituirea statului. cind Basarab este numit in documentele regelui Ungariei voievodui Tara Romelnqti. Intemeierea are loe Intre 1299 1324".ro . da ca datA a acestuia an.dacoromanica. Panaitescu. a Inceput domnia lui Basarab. nr. a putut Basarab sA reu§eascA ceea ce nu izbutise Litovoi : sä faring& puternica armatà a statului maghiart la 1330. an la care se presupune ca. p. Stoicescu. 43-61).Putem considera. oricum. DupA P. P. 1. 58 www. ni se pare mult mal greu de stabilit data chid a Inceput acest proces. ea procesul de uni- ficare stated fusese incheiat la 1324. * Ve7. Descdiecat" fi intenteiere" In istoria Tart{ Romanqti (Revista de istorie". De altfel. DacA termenul de Incheiere a procesului de formare a statului feudal Tara Romfineasea este atestat de docurhentul din 1324. puternic 0 destul de bine organizat.ul 1310.

ro . italian. deci. au facut ca In evul mediu numeroase alte popoare (francez. precum traditiei dinastice. german.dacoromanica. Existenta statului feu59 www. astfel IncIt nu trebuie sA surprindä pe nimeni faptul cd i societatea feudal:a romaneasa a cunoscut un asemenea fenomen. Formarea existenta a doud state romanesti sublinia reputatul istoric s-a datorat i faptului ca a fost centrul unificator Transilvania ocupati de regatul ungar. fiecare tard avindu-si dinastia sa. mitarea politicd-teTitoriald este. problema stu- diatä pe larg de P. considerära necesar sa reliefdm. trait numeroase popoare. o realitate In care au. In mod succint. De altfel. Cauze obiective. asezdrii geografice a celor cloud täri rämase libere. economice politice. i unele consideratii referitoare la problema dualismului politic romdnesc In evul mediu. P.In abordarea aspectelor de mai Inainte Intr-o strinsä aegaturd cu ele. Panaitescu. formarea a mai multor state feudale romanesti asa-numitul pluralism statal nu este un fenomen specific istoriei poporului roman. Mil ca aceastd divizare poMica' sd prejudicieze unitätii lor etnice. rus si allele) sd trdiascd In limitele mai multor formatiuni politice. orientdrii drumurilor de comert ce le sträbäteau.

o 60 www. nestiintifica a unor istorici straini. Evident a numele de Tara Romaneasa. cu o limba moldoveneasca. genovezii s. pentru ca. care au locuit In Muntenia.ro .dacoromanica. nu Inseamna a In spatiul carpato-danubiano-pontic existau mai multe popoare. Faptul a datorita unui complex de factori romá'nii au trait In evul mediu In mai multe state nu Indreptateste In niel un fel si In niel un caz parerea gresita. venetienii. state ale romanilor.dal Moldova. ar fi constituit. popor cu o vechime bimilenara. Dupa o asemenea logia". ci a acelasi popor. sau a milanezii. Statul condus de Basarab s-a numit dintru Inceput Tara Romá'neasca. state romanesti. dupa care moldovenii ar fi un neam aparte. chipurile.a. constituie fiecare un alt popor decIt cel italian. Acest nume arata a locuitorii sai aveau constiinta originii romane. Inseamna. numele cel vechi al principatului muntean. ar Insemnia sa admitem ca bavarezii sau saxonii nu sint germani pentru faptul a au locuit In state separate. adia tara locuita de romani. un alt neam. lar valahii. adica romanii de dincoace si de dincolo de lantul Carpatilor traiau In mai multe unitati statale ca fii ai unui popor Cu o etnie unica. fax% Indoialä. si ei au avut state aparte Inainte de unificarea Italiei. alaturi de Tara Romaneasca si respectiv de Transilvania.

dacoromanica. bazä modern& pentru statele apusului Europei". Faptul cá tara arata s-a numit de la inceput Romaneascä marele istoric coincide cu o conceptie nationalä. Forta traditiei era atit de puternicä si con- *Uinta originii etnice atit de vie pe drept cuvint ?tefan tefanescu sustine Ludt cel dintii stat care a luat nastere pe teritoriul Romaniei nord-dunärene s-a numit Tara Romaneasca (Cu un termen slay Valahia)". Explicatia data de unii cercetatori (de exem- plu Octavian Popa) dupa care Tara Romaneasca s-ar fi numit asa deoarece descalecatorii au venit din vechea Tara Romaneasca Terra Blaccorum". nu ni se pare intemelata . spunea pe bunä dreptate Nicolae Iorga.ro . se intelege a aceasta nu s-a mai putut numi tot Tara Romaneasca. echivalentd cu conceptia teritoriald. dupa rtul si regiunea de 61 www. Ea si-a luat numele de Moldova. dei era locuitä de acelasi popor. Mud a apärut a doua tara româneascä. intrucit locuitorii Munteniei stiau si ei ca grit romani.notiune care s-a transmis pe cale populara din timpurile foarte vechi ale Imperiului". Primul stat feudal independent apärut pe te- ritoriul patriei a luat deci numele neamului : tara locuitli de romeini. nu era nevoie sa le aducä aminte de aceasta fratii lor de peste munti. Moldova.

ro .neasca. DupA cum s-a aratat. adicA cealalta Tara Roma. 0 puternica dovada a constiintei unitAtii de neam la moldoveni este aceea ca ei nu au numit niciodata Muntenia Tara Romaneasca. constituirea statului feudal Tara Romaneasca urmata la scurta vreme de aceea a Moldovei. marele domnitor roman stiind si el prea bine cA si Moldova era o Valahie. refer'indu-se la Tara RomaneascA. o numeste simplu s'i edificator Faltra Valachia". ci Tara Munteneasca. desigur. adica o Tara Romaneasca.unde a inceput dezvoltarea sa. asa cum sustin unii istorici strAini. foarte bine ca si tara lor era tot o tara romaneasca. Se intelege ca aceasta nu poate constitui nici mAcar o supozitie precum ca moldovenii ar fi alt popor decIt locuitorii Tarii Romanesti. dui:A exemplul primei libertAti romanesti".dacoromanica. Faptul acesta este relief at cu aria de Stefan cel Mare la 1478. sprijinità atit pe forta armelor. cum spunea Nicolae Iorga a asigurat poporului nostru cadrul politic necesar dezvoltArii sale si 1-a pus la adApost de cuprihderea sa In trontierele puter- nicelor regate sau imperii vecine care desfäsurau fära nici o exceptie o politica' de expansiune fAtisA. at si pe diplomatie sau pe propaganda religioasA. ei stiind. 62 www. cind.

Moldova si Tran- silvania se vor Intl& i dezvolta in mod legio prin strinse si active legaturi pe toate planurile. a conferit romanilor o identitate politic& färä de care nu se putea concepe hi evul mediu o existent& de-sine-statatoire. Fiind par* din acelasi intreg. judiciare. mai presus de once. o.du-se la mobilurile. Referin. Cu toate acestea. Transilva- nia. Necontenit au avut loe schimburi de bunuri materiale.ro . militare i ecleziastice ou trasaturi specifice. a dusmanilor comuni".acelasi timp. administrative. statele feudale românesti Tara Romdneascd. precum i puternicei constiinte a originii comune a locuitorilor. s-a 1nchegat oonstiinta necesitatii luptei unite impotriva cotropitorilor. la caracterul si la intensitatea acestor legaturi. intre cele trei state s-au dezvoltat permanent contacte si legaturi multilaterale intense. de opere de culturA i arta si. datoritä omogenitatii structurii economice. limbii unitare.dacoromanica. www. existenta statului. sociale i culturale a intregului teritoriu locuit de romfini. a unei organizari politice. Moldova. tovaräsul Nicolae Ceausescu sublinia : Este stiut ca. In conditiile orinduirii feudale a carel caracteristic& era fàrimitarea statara si pe teritoriul tarn noastre s-au constituit nuclee administrativ-politice diferite : Tara Romaneasca.puternica circulatie de idei.

Dupa parerea noastra. In felul acesta a devenit si Basarab (numit astfel de supusii sal). domnul rarii Romdnesti a putut sd capete supranumele de Basarab dupd ce a rewit sd. Dec& admitem ca Basarab a fost legendarul Negru voda.II POLITICA EXTERNA A LUI BASARAB INTEMEIETORUL Incepinduii domnia in jurul anului 1310. supund # sel domine resturile neamurilor turanice care locuiau in f osta Cumanie N eagrd.ro . foarte 64 www. voievodul de la Arges s-a numit Negru deoarece a lnvins pe Mari' negri ce locuiau fosta Cumanie Neagra .dacoromanica. ni se pare logicd explicatia data de Stefan Stefanescu si de alti istorici. voievodul Basarab I * a promovat o politica de Intelegere cu vecinii sal. iar cele doua notiuni se Impaca. Se pare Ca cele mai Indreptatite opinii In aceasta privinta sInt acelea care considera ca numele respectiv ar fi de origine cumana si Inseamna tatal care supune". 0 astfel de politic& inteligenta * In literatura istorica romaneasca s-a discutat foarte mult despre originea numelui lui Basarab. care sustin ca. Intemeietorul statului. dupa moartea tatalui au Tihomir. adica tatal dominator".

Intrucit pina acum. respectiv Negru voda erau supranume izvorlte din faptele sale care l-au facut vestit raft In tara cit si peste hotarele ei. In ceea ce ne priveste.realista avea sa devina traditionalti pentru succesorii &Ai la tron. nu separat. Mal socotirn important de subliniat 1 faptul cA in unele izvoare sirbesti. dar cd voievodul domnul rocare purta acest nume a fost romdn mdnilor.ro . asa cum la 1395 Stefan I. Emiterea de catre noi a unor puncte de vedere a avut doar menirea de a of eri istoricilor nostri prilejuri de reflectie in aceasta interesanta problema. jar tara stapinita de el woyewodatum Bessarabie". nu avem nici de departe pretentia ca interpretarea data de noi calor doua ntuniri a elucidat o atare problema. printre altii l Impotriva voievodului Basarabiei". Indiferent deci de nume sau de supra- nume. 65 www. Mal tirziu In 1396. domnul Moldovei. bine si se completeazä Basarab. asa cum marturisesc cronicile i documentele maghiare. cele douft nucu sensurile de mai Basarab s't Negru vodft miri sus. Incepind din vremea domniei lui Basarab. ar lnsemna sft fim de acord i cu faptul cA Basarab. Vom conchide subliniind ca numele Basarab poate fi de origine cumand. dupa *Uinta noastra. Vlad Uzurpatorul se va intitula woyewoda Bessarabie". nimeni nu s-a endit sa explice impreund. Basarab a fost romdn qi a luptat cu toata puterea mintii si a bratelor pentru cauza romanilor. tare acestuia este numita Basarabina zemlje". Admitind un astfel de punct de vedere. se obliga iiata de regele Poloniei sa-i dea ajutor Impotriva oricarui dusman. Dinastia ui Basarab s-a identificat Intr-atit cu tare pe care o conduces Incit la 1419 regele Sigisrnund de Luxemburg arftta ca tara Ungrovlahiei este Basarabeascd".dacoromanica. a devenit Negru vodd. cel care a su pus pe tdtarii negri. cum i se spune la 1349 s't 1357. ni se pare ca punctul de vedere emis de noi poste constitui o buna cale de Intelegere mai deplinii a problemei aflate In discutie.

Basarab a venit uneori in mod direct In sprijinul säu. a pornit impotriva bizantinilor care Incercau sä ocupe Bulgaria. (tdtari). t. In virtutea unor 1ntelegeri pe care le-a avut Cu taratul bulgar. a fost cdsätorit cu Teodora.ro . trimitind un nou ajutor militar tarului Mihail in lupta dusä de acesta Impotriva lui stefan Urog al III-lea.Urmarind sa fie tare in interior §i sd convietuiascA In pace §i liniste cu vecinii. 66 www. Basarab §i-a asigurat relatii foarte strinse cu tarartul bulgar. alianta dintre cei doi suverani fiind Intäritä astfel s'i prin legAturi de rudenie.dacoromanica. la urcarea acestuia pe tron.a. stringindu-§i oastea proprie si primind Intr-ajutor nu putin s'i de la ungro-vlahi si Inca si de la sciti". craiul sirbilor . Cantacuzino. in unele momente chiar cu efective de luptatori. Basarab a rAmas credincios acestel aliante sud-dun&rene. aceste relatii ar fi fost determinate de hotarirea lui Basarab de a se opune tendin- telor de expansiune ale lui Carol Robert. pe numele säu Alexandru. Dupd unii istorici (I. Nepotul lui Mihail al III-lea i§man.). Prima stire cunoscutä priveste ajutorul masiv dat de Basarab tarului Mihail al III-lea i§man in 1323. tefänescu s. Dupd cronicarul bizantin I. Mihail. fiica lui Basarab. Lupa.

In aceste izvoare istoriografice. Makkai. Daniel Dozsa. L.o§tenii lui Mihail §i aliaIii sai au fost insa infrinti in incle§tarea de la Velbujd. Elekes §. fdrä a lumina pozitia domnu- lui roman inainte de limpezirea adusä de victoria sa din anul 1330. cele consemnate in acea insemnare au fost apoi reproduse in principalele letopisete sirbesti. romanii sint numiti Basarabi". care §i ea a fost adesea infati§atä intr-un mod fantezist sau tendentios". Basarab urmärea sä asigure un anume echilibru" intre statele din aceasta regiune. prin inter- ventia sa in conflictele de la sudul Dunärii. §i Cu cei care trdiesc in vecindtatea tätarilor negri" la lupta de la Velbujd se gase§te in insemnarea lui i5tef an Du§an din prefata Zakonicului . Dupä opinia lui Nicolae Iorga. Moritz Darvai. Raporturile lui Basarab cu Ungaria angevinä afirma pe bund dreptate Maria Holban intr-un studiu publicat in anul 1967 au oferit multä vreme doar prilejul unor aprecien i gräbite. In politica lui Basarab cu vecinii un loc aparte l-au ocupat raporturile cu regalitatea Ungarä.) au exagerat rolul suzeranitatii regatului ma67 www.dacoromanica.ro . din 28 iulie 1330. t-irea despre participarea lui Basarab Ivanco". numero§i istorici maghiari (L. socrul Iarului Alexandru al bulgarilor. Intr-adevär. dupä numele voievodului lor.a.

La baza acestei suzeranitati erau situate drepturile" pe care considera ca le are regele maghiar asupra Cumaniei. Dupa Infringerea suferita de la tatari la Kalga (1223). numita parte a Cumaniei (partem Comanie). unii dintre ei afirmind chiar cá primii voievozi ai acestei tan ar fi fost numiti de regele Ungariei. Onciul. unde feudaau lismul cuno§tea formele sale clasice introdus in Ungaria o alta conceptie politica decit aceea a Arpadienilor . adica asupra partii de rdsarit a Munteniei §i a sudului Moldovei. Nicolae Iorga a intuit §i aici just lucrurile noua atunci cind a sustinut ea' Angevinii dinastie maghiara adusa din Apus. ceea ce 1--a indrepta- lit pe regele Ungariei ca din anul 1223 inainte sa poarte §i titlul de rege al Cumaniei.ghiar asupra Tani Romane§ti. ei au introdus aceasta ordine cu suzerani §i vasali §i in relatiile lor cu tArile vecine care nu cunoscusera Inca astfel de forme feudale clasice. Dui:a cum a al-Mat D. adepti ai unei ordini feudale clasice.dacoromanica. pretentiile coroanei maghiare asupra acestor teritorii romane§ti i§i au originea in cuceririle cavalerilor teutoni care au reu§it sa ocupe pe seama coroanei o parte a tarii de dincolo de munti (ultra montes nivium). o parte a cumanilor a cenit protectoratul regelui maghiar.ro . Fiind 68 www.

suveranul maghiar considera ca era indreptatit sá revendice teritoriul locuit de acesti supusi ai säi. Panaitescu pentru desfacerea marfurilor sale din Ardeal de resc drumul Oltului si de al Drailei .rege al Cumaniei.dacoromanica. o asigurare a drumului de scurgere si de aducere a marfurilor. adica Unii istorici au explicat in alt mod unilateral suzeranitatea regelui Ungariei asu- pra domnului Tarii Romanesti.a. Statul unguavea nevoie spunea P. P.ro . ca si in Moldova. in regatul Ungariei i in Transilvania.a.). ea nu trebuie sa neglijam latura 69 www. Tara a primit vasalitatea ungureasca ca o alianta in vederea ajutorului impotriva paginilor". desigur.). Se intelege. marele istoric explica orientarea politica a Tarii Rom'anesti spre Ungaria i prin interesele eco- nomice ale acestor puteri vecine. Dealtfel. i cu alt prilej. Dar drumurile principale ale negotului venind aici din Ungaria (adica din Transilvania n. Tara Româneascd a ramas sub suzeranitatea coroanei sfintului Stefan". pentru a scapa de amenintarile tatarilor. trecuti in mare parte mai apoi. vasalitatea in forme feudale fata de Ungaria a fost o urmare a legdturilor comerciale. de aceea a ajutat cu ostile sale pe voievodul roman care asigura eliberarea acestor cài i l-a luat sub ocrotirea lui. Si aici (in Tara Romaneasca n.

Onciul opinie insusitd si reluatd de Iosif chiopul s'i stefan tefdnescu pretentiile regatului maghiar de suze- ranitate asupra teritoriilor de la sud si est de Carpati se explicd in parte si prin miscarea de populatie venitä din Transilvania in aceste teri- torii. rdminindu-i acestuia numai dreptul de a-1 declara . inceputd prin confiscarea feudelor". asa cum erau Amlasul si Fdgdrasul. ocuparea unui teritoriu de cdtre supus (vasal) era socotitd ca fiind realizatd in numele stäpinului feudal". Dupd cum a ardtat D. intrucit potrivit dreptului feudal al evu- lui mediu. asezdri locuite de romani. nu NOM putea intelege in toatd complexitatea sa mult disputata si adesea controversata problemd legatd de suzeranitatea regatului maghiar.infidel» si de a porni. Dui:id cum spunea Nicolae Iorga. era o vasali- tate speciald care nu incurca intru nimic jocul liber al politicii vasalului fat:a de interesele suzeranului.ro .dacoromanica. Acelasi istoric considera ea situatia domnului prii Romdnesti fatd de 70 www. o campanie de pedepsire. Vasalitatea temporard a domnilor Tdrii Romänesti fatd de regatul maghiar a mai fost legatd apoi si de stdpinirea de cdtre acestia a unor feude la nord de Carpali. dacd putea. dar dacd ne vom bizui numai pe un astfel de punct de vedere.economicd a problemei.

al Cárui domn.regele maghiar era asemandtoare cu aceea a regelui Angliei fatd de regele Frantei. * Opinia lui G. Carol Robert l-a putut sili pe Basarab sd depund omagiul de vasal*.ro . profitind de greu- tdtile prin care trecea coroana maghiard. Nicolae Iorga lega chiar data prestdrii omagiului lui Basarab de supunerea Transilvaniei de cdtre regele maghiar . numal dupd ce si-a supus Transilvania. 71 www. dar si greu de eluci- dat pe toate planurile. Györffy dupa care putem pune in 1316 inceputul domniei lui Basarab ca vasal" al regelui Ungariei a fost contestata in studiile sale de catre Maria Holban . Asa cum a remarcat Nicolae Iorga. se referd la relatiile propriu-zise statornicite intre domnul Tdrii Romanesti si regale Ungariei.dacoromanica. existd o strinsa interdependentä intre evolutia evenimentelor din Transilvania din acea epoca (oficialitätile de aici s-au opus multd vreme alegerii si apoi domniei lui Carol Robert) si cele din Tara Româneascd. in aceasta privinta cercetatoarea a propus o alta datare. 0 problemd interesantd. Nu stim aproape nimic despre inceputurile acestor relatii. isi va fi consolidat pozitia si va fi supus unele teritorii asupra carora regele va emite preten- tii mai tirziu. problema asupra careia vom reveni in cadrul tratarii noastre.

ro .dacoromanica. Deva §i Lita (In Bihor). Dupd cum am ardtat in capitolul anterior. Ladislau Bor§. Pind la urmd. capii rdscoalei au fost invin§i rind pe rind. Carol Robert nu a putut obtine coro ana Ungariei decit dupd ce a reu§it sd supund pe reputa- tul voievod al Transilvaniei. apoi cu Matei Csak §1 cu Moi§ din Transilvania. acesta a intrat in strinse legdturi cu fostul palatin Iacob Kopasz (din familia Bor§). precum §i cu renumitele familii Köszegi §i Gutkeled. iar räscoala dezlantuitd impotriva proaspdtului suveran maghiar indbu§itd. Dupd ce castelanul de Ciceu a trecut de partea lui Carol Robert. oastea maghiard a reu§it sd infringd rezistenta luptä72 www. ajungindu-se in anul 1317 la o infruntare direct& care a imbrdcat aspectul unei rdscoale.Pentru a intelege ceva mai bine imprejurd- rile in care au inceput relatiile lui Basarab cu regatul Ungariei va trebui sd ne referim fie §i pe scurt la evenimentele din Transilvania. Se pare ca §i Basarab urma sd ajute aceastä mare conjuratie impotriva regelui Ungariei. destituit §i el. Rdsculatii care au scäpat cu viatd s-au refugiat in cetatile Ciceu. Destituit din demnitatea de voievod in 1315. Contradictiile dintre Carol Robert §i repre- zentantii aflati in tabdra potrivnicd lui aveau sd devind foarte acute.

cu indräzneald temerard §i cunoscuta necredintd. Intrucit o§tile regale ocupaserd Mehadia §i intrerupseserd astfel legaturile dintre 0.torilor lui Stefan Uro§ (aliatul lui Ladislau Bor§) §i sd ocupe Mehadia. fiul banului Teodor (1321). atacind regiuni din pdrtile Transilvaniei pe care le-au pustiit cu pdgubitoare incursiuni §i tiranice devastdri. In actiunile sale. in timpul cind Ladislau. care a dat regelui dovezi de credintd 73 www. fiul fostului voievod transilvan Ladislau. Moga. impreund cu fratii sdi. fiii lui Ladislau au cdutat alte puncte de legdturd cu tara lui Basarab §i anume prin Carpatii Meridionali. detinutd de un alt rdzyrdtit. rdpiti de ingimfare. s-au ridicat ca rebeli impotriva majestdtii noastre. fiilor lui Ladislau Bor§ nu le rarninea altd sperantd decit sprijinul lui Basarab.ro . domnul Tdrii Romane§ti.dacoromanica.sculati §1 banatul Severinului teritoriu aflat in stdpinirea domnului Tdrii Romdne§ti . ridicind numeroase piedici in calea sträduintelor noastre". Rdma§i stdpini doar pe Deva §i pierzind po- sibilitatea de ajutor de la Stefan Uro§. Carol Robert a fost sustinut de un anume Nicolae. loan. la aceastä concluzie ne duce un document datat la 5 august 1322 prin care regele Ungariei declard cd. Dupd opinia lui I. fiul lui Conrad de Til- maci.

noi dovezi de credintd" fatd de suveranul maghiar.steptat sä le facd Basarab i ostenii sal in sprijinul fiilor fostului voievod Ladislau Bors. Prin aceste incursiuni i prin sprijinul acordat fiilor unui voievod al Transilvaniei care nu se supunea lui Carol Robert. toad odihna si linistea doritd de credinciosii nostri din acele parti. in afard de sporirea stdpinirii noastre. faptul cá cetatea Salgo inchidea una din cele mai importante trecdtori pentru atacurile venite de peste Carpati. Moga.pentru infringerea. ci i la expeditiile pe care le fäcuse sau era de a. pentru a da. Datoritd acestui fapt avea sd declare insusi regele a rezultat. Nicolae restituise acestuia cetatea Salgo (din apropierea localitätii Sibiel) impreunä cu nouä sate din preajma ei. Dupd cum a ardtat I. chipurile. domnul Tdrii Rom'dnesti nu urmärea decit intdrirea pozitiei sale si sldbirea aceleia a regelui maghiar. umilirea i exterminarea necredinciosilor" sal. incursiunile sau atacurile neprevdzute ale adversarilor amintite in documentul citat mai sus trebuie raportate nu numai la actiunea initiatd impotriva regelui de cAtre fiii lui Ladislau. 74 www.dacoromanica. impotriva incursiunilor sau atacurilor neprevAzute ale adversarilor nostri".ro . dovedeste ca.

precum i unitatea credintei celei adevärate". voievodul Tdrii Romanesti. atacind hotarele regatului nostru. pen- tru a sta impotriva bulgarilor. cu care voievodul roman se afla in bune relatii. in aceastä categorie intrind unele personalitäti sus-puse din Bulgaria.Voievodul roman era pe deplin constient cá avind un aliat credincios la hotarul Tdrii Românesti cu Transilvania va putea sä facd fatd cu mai mult succes presiunilor i actiunilor agresive ascunse sau declarate ale monarhului maghiar. pierzind insd pe timpul unei lupte mai bine de o sutd de adicä nobili din preajma sa i slujitori de ai sdi". a regelui schismatic al Serbiei si a tätarilor ce ndvdleau neincetat cu dusmänie. De altfel. Intr-o diploma regala din 27 martie 1329.ro . Din aceeasi diploma rezultä cd a fost o vreme in care Basarab era socotit printre dusmanii regatului maghiar. aflatd la margine. Intrucit diploma se referea la o actiune de 75 www. Datoritä abilitätii sale.reze in pace si nevdtdmate" hotarele regatului impotriva acestor atacuri. Carol Robert nu se va da in läturi sä recunoascä in persoana lui Basarab un dusman al säu. regele maghiar aratti numise pe magistrul Dionisie mai mare peste cetatea noasträ Mehadia. Dionisie reusise sá pds- t.dacoromanica. a lui Basarab.

printre altele si pentru purta76 www. Analizind toate datele cunoscute si tinind seama cd numirea lui Dionisie ca mai mare" peste cetatea Mehadia s-a facut in 1322. oamenii lui Carol Robert puteau supraveghea si urmäri atit miscArile fdcute de ostenii lui Basarab in zonele apropiate. la 26 iulie 1324. intre cei doi suverani avind loe schimburi de solii. Astfel. lar inchinarea lui Basarab ca vasal al regelui in 1324. cetatea de hotar a Mehadiei. iar regele maghiar. Maria Holban a sustinut cd includerea lui Basarab printre dusmanii impotriva carora castelanul de la Mehadia trebuia sd-si exercite vigilenta e valabil6 doar pentru perioada din- tre 1322 si mijlocul anului 1324". comite de SAlaj. fiul lui Bugar. cit si pe cele ale aliatilor sal bulgari. Avind sub ocupatie acea fortificatie.cluratd a lui Dionisie (vorbindu-se in ea despre toti cei care au atacat Mehadia intre 1322 si 1329) este greu de spus cu precizie cind si cit timp Basarab a putut fi considerat drept adversar periculos al regitului maghiar. regele maghiar rdsplätea pe magistrul Martin.ro . in acest timp Basarab stäpinea partea olteneasca a banatului de Severin.dacoromanica. Informatii certe atestä insd cá in vara anului 1324 relatiile lui Basarab cu Carol Robert erau bune.

continuatd §i mai departe. Mariei Holban cercetätoare soliile lui Martin atenta a acestei perioade (mai multe la numdr) aveau ca scop sá ()Mina pentru regale maghiar intregirea banatului de Severin cu pdrtile rdsdritene stapinite de Basarab.dacoromanica. Cind s-a produs actul respectiv este greu de precizat. era menitä sà impace pretentiile regelui Ungariei cu realitatea stdpinirii efective. rAminind mai departe stdpin al Severinului §i ca o recunoa§tere a acestei stdpiniri. dar acum in calitate de vasal al coroanei ungare". Dupd pdrerea. este posibil ca atunci sd fi avut 77 www. la Basarab. Tinind seama de faptul cá regale Carol Robert a fost in Transilvania in iunieaugust 1324. dar posterioard celei de 22 februarie 1324 (cind apare ultima data' calitatea de castelan de Mehadia). in mai multe rinduri. unde §i-a indeplinit slujba soliei sale in chip credincios §i vredrtic de lauda".rea soliilor noastre. Cu alta cuvinte. voievodul nostru al rárii Române§ti (woyuodam nostrum Transalpinum).ro . a Severinului de catre domnul romdn. Concluzia la care a ajuns cercetätoarea este cd formula suzeranitätii primite in cele din urmd de Basarab la o data' necunoscutd noud. Basarab a acceptat sà devind vasalul regelui maghiar.

au suslinut ca in 1324 regele maghiar avea nevoie de colaborarea domnului muntean atit din cauza evenimentelor din Transilvania. cind spune cronicarul voievodul transalpin s-a inchinat regelui. la 26 iulie 1324 dupa cum se consemneaza intr-un document de epoca regele Ungariei il considera pe Basarab voievodul nostru". la aceasta lupta s-ar referi §i. in anul 1324. unde domnul Tarn Romane§ti a depus omagiul de vasal dupa tipicul cunoscut . ajutat de regele maghiar. ca de pilda Ilie Minea. aceastil intilnire * a putut avea loc la Hateg. intelegin* Cronicarul Ioan de Tirnave plaseazd gresit aceastil intilnire. el legind-o insä de o rdscoald a sasidor care a izbucnit in 1324.ro . 0 opinie asemanatoare a fost sustinuta §i de P. Dupa pa- rerea acestuia. Dupd pdrerea Mariei IIolban. o scrisoare papala din anul 1327. Alti istorici.dacoromanica. 78 www. Basarab. acestea fiind motivele care au determinat apropierea lui Carol Robert de voievodul Basarab. in care Basarab este laudat pen- tru nimicirea neamurilor pägine". cit §i din pri- cina pericolului tatar. intilnire pregatita de soliile magistrului Martin. Cu doud decenii mai tirziu. Panaitescu. se lupta cu tatarii" . P.loc o intilnire intre cei doi suverani.

tdtarilor *. (zicind) cd puterea domnului nostru re- gele nu poate intru nimic sà stea impotrivd sd se compare cu puterea lui Basarab". la 8 iunie. la care ne vom referi in cele ce urmeazd. intr-adevdr. relatiile lui Basarab cu regele Ungariei par a se fi deteriorat. necredincios al sfintei coroane. spre vdtä.ro . existau in Ungaria oameni * Este mult mai probabil Irisa ca aceste lupte cu tdtarii se vor fi desfäsurat in anul 1326. cind. un invätat in medicina si in stiintd". 79 www. l-a ponegrit pe domnul nostru Carol. i 1-a preasldvit pe Basarab transalpinul. care märturisea cd in anul amintit. domnul Tdrii Romanesti fiind considerat un necredincios". ostile lui Basarab au zdrobit fortele militare ale regatului maghiar ! Subliniem faptul cd. Stefan. lupta impotriva In anul 1325. in primul rind.dacoromanica.du-se aici. la data respectiva. fiul comitelui cuman Parabuh.marea respectului re- gesc. cind regele Ungariei ar dupä spusele Cronicii prusiene fi ucis 30 000 de tatari care au depopulat regatul Aceste lupte sint mult mai apropiate ca data de anul 1327 in care s-a emis o alta scrisoare. Cita dreptate continea aceastd prevestire aveau arate evenimentele din 1330. Anal-11 despre aceasta dintr-o scrisoare data de magistrul Ladislau. din mila lui Dumnezeu ilustrul rege al Ungariei. secretar al cancelariei regale.

in plinil dezvoltare 0 afirmare. voievodul transalpin" (nobi/i viro Basarab. voivoda Transalpino).ro . voievodul roman era lawdat pentru zelul dovedit in stirpirea neamurilor necredincioase. caruia regele Carol Robert' nu poate intru nimic sei-i stea impotrivei". De pilda. Scrisori cu continut asemanator au fost adresate comitelui Solomon de Brasov. printre care §i lui Basarab. adica In 1327.. si lui Mikud.) din päminturile supuse tie.care recunosteau cà statul condus de Basarab era puternic. Afirmatia poate fi sustinuta cu fapte idemne de a fi retinute. banul Slavoniei. tatari etc. Basa- rab este numit de papa nobilul barbat Basarab. voievodul Transilvaniei.dacoromanica. la 1 februarie 1127 papa loan al XXII-lea trimite cite o scrisoare la citeva personalitati de prima marime si importanta din Transilvania si Tara Romaneasca.. Dupa numai doi ani. In scrisoarea ce-i fusese adresata. asezate in regatul Ungariei" (in terris tibi subiectis in regno Hungarie consistentibus).. relatiile dintre cei doi suverani par a fi redevenit nor- male. Faptul ca Basarab apare intr-o situatie similard cu aceea a doi mari dregatori ai regatului 80 www. lui Toma. dusmani ai crucii" (prin care se intelegeau paginii eretici : cu- mani.

papa ii recunostea situatia pe care o avea fatd de regele rnaghiar dupd spusele acestuia din urind sau a misionarilor sdi de la curtea regelui apostolic al Ungariei. feudele ungu81 www. Pornind de la constatarea ca Basarab este trecut ultimul in registrul papal unde textul scrisarii este reprodus o singurd data cercetatorul E. neavind relatii directe cu scaunul papal.maghiar pare a ardta cà era considerat mai departe vasalul regelui maghiar. Onciul.- pinite de Basarab In regatul Ungariei" (in regno Hungariae) si supuse jurisdictiei catolice nu puteau fi identice cu Tara Romdneascd.ro . nici rolul lui in statul Tdrii Romdne§ti. Nu trebuie sa uitdm insd cà Basarab. pdrtile std. slaba legAturd pe care tara §i voievodul Basarab o aveau cu regatul Ungariei". Isto- ricul mai remarca apoi cd acele pärti de teritorii stdpinite de voievodul roman in regatul lui Carol Robert urmeazd sd fie confiniile regatului revendicate de la Basarab dupd stdruinta voievodului Transilvaniei. Aratd.dacoromanica. Dupd cum a remarcat D. dimpotrivä. astfel cá ordinea enumerdrii nu mic§oreazd importanta politicd reald a voievodului Basarab. Virtosu a considerat ca personajele sint wzate in ordinea importantei lor politice din interiorul regatului Ungariei.

www. aflat in stdpinirea lui Basarab. Conform altor opinii.resti recunoscute apoi lui (Nicolae) Alexandru. prin aceste pdrti" considerate a fi cuprinse in regatul Ungariei ar trebui sd se inteleagd Banatul Severinului.dacoromanica. pdrtile de peste munti din titlul domnilor urmd- tori. a stiut sd actioneze in directia care aducea tdrii conduse de el un plus de putere si prestigiu".ro . Dupd o apreciere bine fondatd a istoricului tef an Stefänescu. In anul 1330 relatiile dintre Basarab si Carol Robert s-au deteriorat se pare brusc. cuprinse mai inainte In tara vlahilor din Transilvania". In toamna acelui an. care atent la schimbdrile politice care interveneau In cadrul relatiilor internationale. profitind de faptul cd ostirea lui Basarab si a aliatilor sal bulgari suferise o infringere grea in lupta de la Velbujd si mizind probabil pe sldbirea potentialului militar al Tdrii Romanesti si pe faptul cd voievodul roman nu avea asigurate promisiuni de ajutor militar din partea unor aliati potentiali. regele maghiar a pornit o mare carnpanie impotriva lui Basarab. sustinerea activitätii misio- narilor catolici ar fi fost o dovadd de diplomatie a lui Basarab.

structura. in linii principale. valoarea si puterea de luptà a oastei Tärii Romdnesti care va infrunta cu bdrbdtie armata infatuatului rege maghiar Carol Robert de Anjou. din nevoile si 83 www. Izvorite si crescute din solul realitatilor economice si social-politice specifice.III BATALLA DE LA POSADA DIN 9-12 NOIEMBRIE 1330 1. Aceasta nu inseamnd insa ca ilu.ro . vom incerca sd conturdm.dacoromanica. care sd le poatà garanta apararea boggiilor tärii. Izvoarele vremii nu ne dau nici un fel de informatii certe privitoare la mdsurile pe care le-au luat primii domni ai Tdrii Romanesti pen- tru organizarea ostirii. OASTEA TARII ROMANESTI IN TIMPUL DOMNIEI LUI BASARAB I Inainte de a ne referi la cauzele si la desfdsurarea bdtaliei de la Posada. a independentei statului §i chiar stabilitatea domniei. a gliei.strii voievozi romani ai timpului nu s-au preocupat cu atentie de alcdtuirea unor structuri militare eficiente.

de valoarea si structura armatelor cu care aveau sd se mdsoare etc. deprinderile si practicile specifice epocii. filtrate si adaptate cu bunä judecatd. Intrucit marea majoritate a locuitorilor erau tärani liberi care trdiau inca in obgi libere. dar nu osificat.interesele apardrii statului si a oamenilor lui. addugindu-i elemente noi in functie de dezvoltarea economico-sociald a tärii si implicit de evolutia armamentului. aceste structuri incorporau in ele atit experienta si. De la el aveau sd porneascd si numerosi alti mari voievozi ai romdnilor in organizarea ostirilor lor pentru a putea face fatd vicisitudinilor istorice. Pornind de la o atentà analizd a structurii sociale a Tärii Romdnesti din epoca tratatä. eft si realitätile rezultate din cunoasterea armatelor contemporane. Un model clasic". fiind proprietarii pämintului pe care-1 lucrau 84 www. invdtdmintele luptelor duse in trecut de inaintasi. obiceiurile. toate acestea apreciate. putem sä apreciem cá oastea lui Basarab I se constituia intr-un fel de model clasic" românesc. indiferent de conditia sociald a luptätorilor. intotdeauna un principiu specific. definitoriu ce va deveni clasic : intreaga populatie validà a tdrii trebuia sd participe la luptele de apärare a independentei statului. La baza organizdrii ostirii la romani avea s'd stea si atunci si.ro .dacoromanica.

pe care o putea chema sub arme numai domnul tärii.dacoromanica. curtea sa fi aparatu/ Sit. totodatä.ro . a cärei aparare o asigurau in timp de primejdie. sä faca fatä unor amenintari externe neprevazute. iar statul si domnia asigurau cadrul organizatoric necesar. propria mosie. deoarece ridi- carea intregii täri la arme cerea timp si se realiza destul de greu. 85 www. si. stringerea darilor etc.21 administrativ-militar. propriile paminturi. pe /ingd oastea mai veche de tdrani liberi.si-1 stapineau. Constituirea si intarirea treptata a statului si a domniei au fäcut necesare apoi aparitia si dezvoltarea unui aparat permanent care sa asigure administrarea tärii in timp de pace. dealtfel baza oastei fdrii. iar aceasta organizare a fost posibila datorita intaririi puterii farmatiunii politice respective. Astfel au aparut si s-au dezvoltat cu vremea. locuitorii isi aparau bruma de agoniseli. alte douä categorii de ostasi : cei care alcatuiau anturajul domnului. Concomitent cu apararea tarii. a statului. acesti locuitori au continuat sa alcatuiasca ca si mai tirziu. Se impune insa sä subliniem aici faptul ca cele cloud elemente la care ne referim se conditioneaza si se statul si oastea determina reciproc : consolidarea statului s-a datorat unei mai bune si mai eficiente organizari a armatei.

iar uneori §i la taranii aserviti. aceste doua categorii care vor alcatui mai tirziu a§a-numita oaste cea mica" a tarn nu erau prea numeroase . oaste care era chematä de voievod «chid se cerea un efort militar deosebit» pentru infringerea dusmanului" (General-maior dr. Bucuresti. Constantin Olteanu. 89).§i cetele boierilor. La inceputurile afirmarii statului feudal Tara Romaneasca. la ceea ce s-a numit oastea cea mare" *. 1979. Contributii /a cercetarea conceptului de putere armat'd /a romeini. Oastea cea mica s-a gasit permanent in atentia conducerii statului feudal". formate din familiarii" §i slugile" acestora. p. ele se vor intari pe masura consolidarii §i perfectionarii organizarii statului §i a cre§terii puterii politice a boierimii. 86 www.dacoromanica. Dar in situatii deosebit de critice apre- ciaza cu deplin temei acela§i autor s-a apelat la taranii liberi §i la tirgoveti. in fruntea carora boierii prestau slujba dreapta §i credincioasa" domnului tarii.ro . Dupd cum subliniaza generalul-maior dr. * Referindu-se la oastea cea mare". Constantin Olteanu subliniazä cd termenul insusi nu este o inventie istoriograficä. Editura militará. Constantin Olteanu intr-o lucrare de ref erinta recent publicata. el exprimind in primul rind continutul acestei categorii de oaste din care faceau parte 4<toti locuitorii tärii in stare sä poarte armele». generalul- maior dr.

la chemarea voievodului. prin unitate.dacoromanica. In schimbul indeplinirii serviciului la oaste. pe cind oastea cea mare" se constituia numai atunci clnd tara era amenintata de dusmani. putem sa concluziondm cá organizarea militarä pe vremea forlui Basarab cuprindea : oastea cea mata dintr-o categorie nu prea numeroasa de osteni. Mobilizarea luptatorilor in caz de primejdie se facea dupä reguli dinainte stabilite. ceea ce s-ar putea defini intr-o terminologie moderna. acestia se 87 www. erau chemati. Oastea cea mica" avea caracter de semipermanenta.Pornind de la aceste realitati. Cetele aveau o fade variabilä.ro . dupa care pomeau cit puteau de rapid am spune astazi) In mar s fortat" (cum spre un loc de concentrare. la chemarea domnului. Pentru garnizoanele care se aflau In cetati de aparare. dar care erau bine instruiti si inarmati oastea cea mare" constituita In principal din tarani. care se ridicau la lupta. de regula. De exemplu. cetele taranesti se adunau pe judete. ostasii care erau recrutati din satele invecinate. In caz de primejdie. Structura organizatoricà de baza a ostirii Tarii Romanesti In timpul domniei lui Basarab (si nu numai atunci) o constituia ceata.

furca. La lupta ei se mai foloseau de propriile lor unelte de munca : toporul. Oastea Tarii Romanesti din vremea lui Basa- rab I era modest inarmata. buzdugan.ro . 4. arc si tolbd cu sageti . u§or de purtat si de minuit. topor . coasA adaptata pentru luptli . cutitul si altele. mostenit de la inaintasii lor : arc cu sageti.dacoromanica. coasa. sulita. sabie si ghioaga. Cu lemnul ingrosat la locul de apucare cu Arme folosite de oastea cea mare" a Tdrii RomAnesti pe timpul bdtaliei de la Posada : 1.bucurau de anumite privilegii din partea domniei. 88 www. Arcurile aveau o forma usor acoladata. 3. 2. Luptatorii de rind aveau asupra lor armament traditional.

Ei veneau la oaste n straiele lor obisnuite si anume : camasd si itari de in sau de cinepd. ostenii romdni din vremea lui Basarab nu purtau un echipament special. sarica. care a murit fdrà ia-si aduce la bun sfirsit lucrarea. din anul 1358. in schimb miniaturile. fdcind parte din familia de prelucräri ale asa-numitei Gesta Hungarorum (Faptcle ungurilor). In schimb. pdstrat in fosta Biblioteca imperiald de la Viena arata Matei Cazacu este opera canonicului Marcus din Kált. Unele informatii utile §i extrem de pretioase privind echiparea si inarmarea ostenilor domnitorului Basarab in vremea bataliei de la Posada ne sint furnizate in doud din miniaturile din Cronica pictata de la Viena" * (Chronicon Pictum * Se stie ea acest tezaur al istoriei medievale ungare. Arcurile.dacoromanica. Sägetile folosite de arcasi aveau virful in forma triunghiulard alungitd. sulitele. boierii si parte din curteni erau imbrdcati cu cdmdsi de zale. purtau genunchere si aveau asupra lor scuturi. care de89 www. Pe timpul inclestárilor cu armatele vrdjmase. Daca naratiunea cronicii este o compilatie. Textul cronicii reprezintá o istorie a ungurilor din vremuri legendare pina la Carol Robert. opinci si purtau pe cap caciuli tuguiate. erau mesterite de tdrani.ro . incheindu-se cu epi- sodul marii batAlii de la Posada dintre regele an- gevin i Basarab Intemeietorul. ghioagele.mina si prelungiri laterale subtiri pentru fixarea corzii de strunire. topoarele etc.

Privind cu luare aminte cele cloud miniaturi. incheindu-se.dacoromanica.izvor deosebit de interesant nu numai pentru a putea stabili. nu pentru cuceriri. printre care se afla si Cronica Pictatei. unicti in vremea sa. fie §i. din 9-12 noiembrie 1330". ci pentru apdrarea gliei. cu ilustrarea bätäliei de la Posada. infati§area luptatorilor romani §i armamentul cu care combdteau vrajma§ul. fiica regelui ungur. In linii generale. impreund cu initialele ornate sint opera originalA a genialului canonic. Cronica ar fi fost comandatd (potrivit pärerii pri- mului ei editor. 0§tenii-tarani erau chemati la luptd in caz de mari primejdii nu pentru scopuri ofensive. 1867) de cAtre regele ungar Ludovic cel Mare (1342-1382) pentru a o face dar la nunta lui Ludovic. fiul regelui Frantei Carol al V-lea cel Intelept (1338-1380). a adunat o colectie de manuscrise. prin fizionomia §i esenta ei. purtind in miini arcuri ale cdror sageti urmau sd fíe slobozite in trupuri vrajma§e. luminat si protector al artelor.. defensiva.. Carol al V-lea. Oastea lui Basarab era. care se cAsAtorise cu Maria de Anjou. a rinduielilor tdrii.. 90 www.. Toldy. Fr.ro . dar §1 modul In care a inceput §i s-a desfd§urat Vindobonense) celebra batalie din 1330.. Cele peste 150 de miniaturi si initiale InfatiseazA sugestiv istoria ungurilor. pot fi vazu# Cu toatd claritatea luptatori din oastea lui Basarab imbrdcati cu sarici lungi §i cu caciuli tugu- iate pe cap. a pAsesc cifra de 150.

In numele unor astfel de idealuri inalte. sesurile.dacoromanica. Nu va admite insa nimanui sa-i incake paminturile si. Asa cum remarca istoricul Nicolae Iorga. ei se infrateau si se contopeau Cu glia. el n-are sä cearä nimic. de regulä inguste si impadurite care-i permiteau sa punä in valoare caracteristicile terenului. Hartuite incontinuu. de se va incumeta cineva s-o faca. cu dealurile si cu muntii.ro . cu. dezorganizate si infometate. sä-i strice rosturile . Asa s-au petrecut lucrurile si in bätälia de la Posada. trupele ad- versarului erau apoi lovite in plin dupä o tactica de luptä ingenioasä si eficientä : peste puhoaiele vrajmasului se prävaleau pietre si copaci seculari si se slobozeau puzderii de sägeti ucigatoare. Isi ajunge cu ce are si cu ce poate". 91 www. Rind la angajarea bätäliei decisive voievodul roman si cdpitanii säi aveau sä aplice dusmanului tactica pdmintului pirjolit" s'i a atragerii lui in locuri favorabile. cu padurile. nici ca pamint si nici ca drepturi. Isi fäceau din pämintul pe care-1 mosteniserd de la inaintasi sprijin de nadejde si scut. nu-1 va ierta.independentei. niciodatä domnul nu va provoca . in luptele ce se due contra regelui Ungariei.

dacoromanica. Ar fi fost vorba. Dui:A cum rezultà din documentele regelui maghiar. voievodul Tdrii Romdne§ti stapinea niste margini ale regatului nostru. * Indiferent care va fi fost situatia.d. regele maghiar se con92 www. Textele emise de cancelaria lui Carol Robert relative la aceste teritorii nu sint prea claxe . de unele tinuturi de margine" pe care le revendica monarhul maghiar.ro .. principala cauza a conflictului ar fi constat din detinerea de ca- tre voievodul roman a unor teritorii asupra cdrora emitea pretentii si Carol Robert. CAUZELE CONFLICTULUI Informatiile referitoare la cauzele inceperii infruntarilor din 1330 intre armata lui Carol Robert §i o§tile lui Basarab sint sdrace §i adesea contradictorii. chipurile. trebuie sa aratarn cA. se stipula Ca dom- nul romAn i§i intindea autoritatea in Ortile transalpine ale regatului" maghiar *.2. cel putin teoretic. adicd in anul 1347. In altul. se aprecia c. intr-un document de acest f el se formula o idee potrivit cdreia Basarab stapinea pe nedrept tara noastrà transalpind" (deci toatd tara) . din tara transalpina" .. lar intr-un document datat la §aptesprezece ani dui:WI batalle.

cum se va spune mai tirziu in unele documente de provenienta maghiara . 93 www. *Ind seama de faptul cä atunci clnd invadase tara lui Basarab.ro . in mod neindoielnic. pe nume Petru. Indeplinind rosturi strategice. dar ea nu poate fi exclusä cu desdvirsire din analiza cauzelor conflictului din anul 1330 al/Ind In vedere tendintele regatului catolic si apostolic al Ungariei din acea vreme. ar fi fost destinat dupd opinia marelui nostru istoric sd ocupe scaunul episcopal de la Curtea de Arges. din momentul in care Carol Robert sustinea ca voievodul roman stapinea tara pe nedrept. el se simtea obligat" sa le cucereascä. regele urmarea. sidera suveranul aeestor parti si era obligat sd le apere. Dupä cum aratd regele Ludovic cel Mare la 1365. regele maghiar venise insotit nu numai de o armatd puternicd. sa-1 alunge pe Basarab de pe tron*. Teri- toriii/e ocupate de Basarab fiind considerate de regele maghiar niste margini" ale regatului sdu. Este greu de sustinut o asemenea opinie.. unde se va Infiinta mai tirziu o episcopie catolicd. unul dintre acesti clerici catolici. dupd vechiul obicei al regilor rdposati.. ci i de o seamd de prelati i cdlugári dintre care unii aveau sa fie ucisi In luptä Nicolae Iorga sustinea cà monarhul pldnuia si o actiune de catolicizare dui:4 cucerirea tdrii . sintem siliti i datori sd redobindim hotarele si tinuturile de margine ale acestui regat al nostru din ghearele oricdror rdzvratiti ce s-ar rdzvrtiti le alipim din nou la acest regat al nostru". i dupá datina statornicitd a regatului Ungariei.Din primul document ar trebui sa intelegem ca regele maghiar contesta lui Basarab dreptul de a domni..dacoromanica. inaintasii nostri. considerindu-1 necredincios".

teritorii pe care documentele cunoscute nu le precizeazä. el ar fi invadat Tara Romaneasca prin partea de rasa- rit a acesteia. se stie ca faceau parte din principatul lui Basarab si mai tirziu". In acest sens. s-a discutat mult In istoriografia noastrà' asupra localizärii teritoriilor stäpinite de voievodul de la Arges. Constantin C. unii istorici (ca de exemplu.ro . aceste teritorii. Dintr-un atare motiv. Moga) considerau tinutul de granita al regatului ocupat de Basarab ar fi fost Severinul cu cetatea sa . Cu privire la aceastä ultimá opinie. nu ar fi patruns prin partile apusene ale ei ca sä trebuiasca dupa aceea strabatä in intregime acele teritorii printr-o 94 www. remarcam mai intii faptul ea dacä regele ar fi dorit sä ocupe. de fapt. alti istarici (ca de pilda Stefan Pascu) pornind de la ideea cä regele nu ar fi putut sä recunoascä faptul cä Severinul facea parte din Tara Romaneascä i ca. intr-adevar. Giurescu i I. Basarab avea sustin ca teritoriile resdrepturi asupra lui pective nu pot fi dealt partile estice ale Munteniei sau cele sudice ale Moldovei care.dacoromanica.Din cele subliniate mai inainte rezulta Ins& c6 regele Carol Robert imputa direct lui Ba- sarab doar faptul ca detinea unele teritorii situate la marginile regatului maghiar. deci.

daca se tine seama de opozitia ce prevedea ca va intimpina. p. Tara Romdneascd §i-ar fi intins stdpinirea in aceste pdrti dupd 1330. Onciul. astfel incit la acea data ele nu se aflau inca in stäpinirea domnului Tarii Romanesti. Dupd opinia lui D.ro . Dupa cele consemnate in Cronica pictatà de la Viena. ca intinderea stapinirii lui Basarab spre räsarit. intinderea Tdrii Románe§ti spre pd. 1977.reu de realizat. bun cunoscdtor al problemelor la care ne referim. * Mentiondm aci ca relatiile lui Basarab cu tdtarii nu ne sint prea bine cunoscute. Unii istorici printre care §i Constantin C. in istoriografia Dupd cele mai autorizate opinii. cd in anul 1338 Umur beg de Aydin a atacat Chilla. p. cauzele i inceputul conflictului din 1330 sint prezentate intr-un cu totul alt fel. pina la asa-numitele parti tataresti" ce-i vor purta mai tirziu numele. in general.tara necunoscuta i potrivnica oricarui dusman. Basarab a putut primi de la hanul lor regiunea Dundrii maritime cu titlul de feud". 95 www. 227-228). 1905-1906. Giurescu au mers atit de de- parte cu aprecierile lor incit au afirmat ca. a avut loc dupa 1330*. situatd la marginea Valahiei". in perioada 1335-1338. Apoi se admite.dacoromanica. 145). Faptele vin sd ateste.rtile tatardsti" amintite mai tirziu in titlul domnesc incorporarea tinuturilor de la gurile Dundrii pina aproape de Vármul mdrii s-ar datora participdrii romdne§ti la campania antitätard pe la 1345-1346 (Curs de istoria roradni/or. fiind aliat cu tdtarii. Bucure#i. lucru g. aceasta inainte de 1323 cind a luptat impotriva bizantinilor (Probleme controversate romdnifi. Bucure§ti. de pildd.

impreund cu demnitatea de ban". comae de Bihor. voievodul valahilor. Indatd ce regele a cuprins Severinul i castrul acestuia. &Ad destinase foarte multi luptdtori la hotarele tärii In diferite expeditii contra dusmanilor el 1nsusi. cu toate ca domnul (Basarab) platise totdeauna cu credintd darea curvenitd mdriei sale regelui. Din aceastä relatare rezultd neindoios faptul instigat de doi dregdtori cà regele maghiar ai sdi urmärea sd-1 alunge din tara pe Basarab. la indemnul voievodului transilvan Toma* si al lui Dionisie **. fiul lui lancha. voievod al Transilvaniei (1322-1342). adicd in anul Domnului 1330. desigur. care tara ñu poate fi locuitd de un neam neobisnuit cu ea.dacoromanica. pentru ca regele sa alunge din tara aceasta pe insusi Basarab sau. ** Dionisie. printre altele : In acela. toate cele amintite le-a predat lui Dionisie. in tara lui Basarab. tara lui sd o dea in stdpinirea unuia din 1nsotitorii sai.Astfel. s-a dus In luna septembrie prin Severin. dupd ce regele strinsese ostire numeroasä nu insä toatd puterea sa armatd. 96 www.si an In care a pierit Felician (Zach) cel de nedemnd amintire. dei acesta nu era vinovat cu nimic * Thoma de Széchény.ro . fiul lui Nicolae. In Cronicei se aratd.

acest Iwanka ar fi. Cine erau cei doi instigatori ai campaniei din 1330 §i ce urmäreau ei ? Dionisie. pe care le dorea noul voievod al Transilvaniei. in realitate. Pornind de la faptul cà izvoarele sud-dun'arene il numesc pe Basarab Ivanco Basarab. este de ajuns sa recitesti Cronica pictatti ca sa intelegi ca campania lui Carol Robert. deci un fiu el lui Tihomir. Nicolae Iorga a apreciat ca el ar putea fi identificat cu un frate nelegitim al lui Basarab".u. considerat vasalul Dupa cum spunea G. evident. de o alta cauza a conflictului decit aceea despre care vorbesc documentele inspirate direct de rege sau de anturajul sa. intreprinsa cu forte considerabile. Toma Szecheny".dacoromanica. iesind in evidenta in mod ciar ca monarhul maghiar era de fapt cotropitorul tOrii lui Basarab. In citatul reprodus mai sus este vorba. ci cauta sä izgoneasca definitiv pe voievodul roman din posesiunile sale. *i el Ivanco.ro irisa . fiul lui Nicolae i nepotul lui Iwanka* sau Lancha fa* Evocind acest nume. Bratianu. In Cronica pic- tata de la Viena lucrurile se inverseaza cu totul. In timp ce in aceste documente regele maghiar Il acuza pe Basarab ca ar fi cotropitorul -phi transalpine.fata de suzeranul sau. Intrucit 97 www. nu tirmarea numai Banatul de Severin. Iorga considera cb.

98 www. Dupa cum spunea Maria Holban. el a fost numit ban de Severin i in urma pretentiilor sale la tron s-a inceput nenorocita expeditie Impotriva lui Basarab". Mai întui. Cit priveste pe Toma Szecheny. si anume de intinde stapinirea asupra unui teritoriu aflat in granitele statului condus de Basarab. in 1324 el primise de la regele Carol Robert cetatea Salgo cu 5 sate romanesti (Saliste. Nicolae lorga mai sustine ea' neputind a fi numit domn.cea parte din neamul Szecsi .dacoromanica. dupd cucerire. foste posesiuni ale lui loan de Mimad. el fusese castelan de Mehadia intre 1322 si 1324 si dorea sa faca totul pentru intinde stapihirea si asupra teritoriului ce definea Banatul de Severin. In toamna anului 1330. Cacova i Sibiel). inseamnd cd acesta era destul de in virstd pentru a fi bunic in 1330. de marire de inavutire pe seama voievodului Tarii Romanesti. sate pe care probabil In virtutea unei mai vechi stapiDionisie Ii era nepot de fiu lui Iwanka.ro . Dionisie urmarea deci scopuri personale. Vale. pentru fostul castelan de Mehadia banatul Severinului constituia un fel de drept de care fusese deposedat prin intelegerea din 1323-1324" dintre Basarab si Carol Robert. teritoriu pe care. Gales. si el era stapinit de scopuri aventuroase. regele Carol Robert i l-a si incredintat de fapt.

Cit si pentru tara Fdgdrasului. aici Mild ducatul Amlasului le ocupase Basarab. cea romaneascd si cea ungard". La aceste stdpiniri. Un atac prin valea Oltului putea fi usor Intors de domnul roman. extras din vol. dupd grani- te mult mai veche. atit pentru vechea posesiune a tdrii Hategului. 1942. cIt si voievozii transilvani evitau sd atace pe domnul Tdrii Romanest pe cea mai scurtA cale spre scaunul de resedintd de la Arges. care impreund Cu teritoriul de lingd Amlas se gdsesc apoi in std* I.99 www. cdzind In spatele dusmanului prin cele cloud trecAtori ce strAbAteau muintii satelor romdnesti ardtate 1impede In harta lui Schwanz" (I.niri. . 37. importanta strategicA a redin cauza celor cloud trecAtori acestor sate iese din faptul cd atit regii ungari. Bucuresti. Onciul mai adaugd problema generald si complicatd a confiniilor intre Transilvania si Tara Romäneascd. Moga. p. prin defileul Oltului si preferau drumul mai sigur al Severinului si al Clmpulungului. Orna giu prof. satele respective erau organic legate de masivul muntos al Lovistei dintre Olt si Lotru*. Dupd opinia sa.dacoromanica. D. Faptul cind se fixeazd hotarul intre cd la 1366 acesta treTransilvania si Tara Româneascd cea pe la nord de satele respective. Moga a subliniat importanta acestor cinci sate r inkiest cu muntii lor care constituiau vadul de scurgere al atacurilor de peste munti si terenul de luptd intre doud stdpiniri. ducatul Antlapaui 0 scaunul &Nigel.ro . Marginea". dovedeste cd acestea au fost in stdpinirea domnului Tdrii Romanesti. Moga. loan Lupa). Dupd cum a ardtat I.

este. astfel incit aceasta nu mai este cazul sa intre in discutie. in perioada data. consideram util si oportun sä subliniem faptul cd pretinsa stapinire a regatului maghiar asupra acestei regiuni intre anii 1233 si 1311 are ca suport" documente false. deosebit de complicatä si ea nu poate fi lamurita pe deplin din lipsa de izvoare mai precise. nu trebuie sa uitäm ca in vremea aceea nu existau hotare fixate intre Transilvania si Tara Romaneasca . Acestea ar fi fost partile" cuprinse in regatul Ungariei. In legatura cu zona Lovistei. oricum. amintite in scrisoarea papala din 1327.dacoromanica. Un alt motiv de nemultumire al voievodului Toma care privea in mare masurä si pe 100 www. Problema stapinirilor lui Basarab. si laturile de peste munti In egiunea Oltului". geografice si etnice.pinirea domnului roman. care ar fi intrat si ea dupa unii istorici intre motivele conflictului dintre Basarab si voievodul Toma. in primul rind Amlasul si Fagärasul. in aria de cuprin- dere a Tarn Romanesti intrau si unele pärti situate la nordul muntilor Carpati. au fost unite cu Tara Romaneasca. Printre altele. Ca si latura transil- vanä a muntilor in regiunea Jiului. prin egale legaturi.ro . contestate de regele maghiar sau de voievodul Transilva- niei.

Moga.dacoromanica.ro . Dupd opinia lui I. räsculati contra regelui si invinsi la Deva de oastea lui Toma.nat tocmai de dorinta de a se räfui definitiv cu rebelii fii ai fostului voievod Ladislau. Lupas. Toma spera cä regele maghiar ii va facilita lui stdpinirea Tärii Romänesti dupä sperata izgonire din domnie a lui Basarab. Dupà opinia lui I. In care Carol Robert declarä cä a confiscat niste sate fiilor lui Ladislau* din pricina ne* Dupd cum apreciazd I. insusi bätrinul voievod Ladislau Bors se afla refugiat la curtea lui Basarab. voievodul Toma urmärea indepärtarea acestei primejdii .Carol Robert era sprijinul pe care-1 ddduse Basarab fiilor fostului voievod Ladislau Bors. sprijiniti si ocrotiti la curtea voievodului din sudul Carpatilor". Moga citeazd un document din 10 aprilie 1329. in plus. nu este exclus ca voievodul Toma sa fi stäruit pentru aceastä intreprindere militará mi. Temindu-se cd tinärul Ladislau Bons ar putea ajunge voievod al Transilvaniei cu sprijinul lui Basarab. I. Pentru a dovedi sprijinul acordat de Basarab fiilor fostului voievod Ladislau Bors. Moga. documentul din 1329 nu se poate referi aa banatul Severinului ci la recare se afla In stdpInirea lui Basarab giunea romdneascd a castelului Salgo-ducatul Amla101 www.

102 www. Dionisie al lui Nicolae. Intre acei rivali" ai regelui va fi fost si Basarab. monarhul maghiar ar fi fost indemnat la conflict. urmindu-1 in stricAciunea necredintei. uneltesc spre aceeasi necredinta a träddrii si. nu se infricoseaza a provoca vaste incendii si atita distru- gere si depopulare incit able se poate spune prin vorbe". fiul lui Ivanca sau sului de mai firziu si la tinutul plin de cnezi romAni al cetdtii Mehadia.fastei necredinte cunoscute la care fusese con- vertit acel Ladislau voievod. fäcind incursiuni in posesiunile regale. Dupd opinia lui Nicolae larga.ro . pe care Carol Robert 11 si numeste intr-un document din 9 decembrie 1330 cunoscutul rival rebel al nostru". pentru a inlesni actiuni mai marl In Transilvania" conchide I. intovaräsiti Cu alti necredinciosi si rivali ai regelui. Ref erindu-se la acest fapt. Moga. fiul lui Vladislav. care träieste si acum. istoricul roman apreciaza : Fugari de supt stapinirea lui Basarab 1-au informat si atitat (pe rege). pe linga dregatorii maghiari citati mai inainte si de elemente boieresti din Tara Romaneascd. Din aceste doud puncte strategice trebuia indepartatd puterea regard. si le cunoastem numele : Danciu. iar fiii säi.dacoromanica. totdeauna s-au invräjm&sit contra majestätii noastre . si acum..

pusd in lumind de Emil Lazdrescu si G. obstacol ce se Incerca a fi 'hidepdrtat indiferent prin ce mijloace si pe ce cdi. insusi numele chiar al lui Bdsdrabd si altii. ca aliat al bulgarilor.dacoromanica. domnul Mil Românesti participase la rdzboiul contra sirbilor. folosin- du-se de ce a trebuit sd urmeze dincolo de Olt dupd nenorocirea lui Litovoi si a lui Bdrbat". Dupd opiniile acestor istorici. Incercarea de a dirija prin Serbia comertul Venetiei cu Peninsula Bakanicd atrdgea necesitatea de a se racorda la aceastä cale aceea a comertului transilvdnean care se 1ndrepta spre Dundre. 103 www. la cele consemnate pind aici va trebui sd mai amintim un alt motiv plauzibil si anume o ca- uzd de ordin economic. Ei reprezintd poate si pe mostenitorii acelor formatiuni oltene pe care adsdrabd le suprimase de curind.a.). (Acest Dionisie nu este insd altul decit banul numit al Severinului si fostul comandant al Mehadiei n.lancha. Pentru a putea Intelege pe deplin mobilurile conflictului dintre Carol Robert si Basarab. Brätianu. Existenta unui stat romanesc independent si ostil Serbiei constituia un obstacol in fata acestei doriati. rdzboi terminat in favoarea acestora prin victoria de la Velbujd.ro .

dacoromanica. qui Basarabi uxorem pu/chram creaturam Transalpinensium Blachorum Voydupd vodae adamaverat). dupd A csiki szekely kronika. Cu alte cuvinte am fi avut §i noi rdzboiul nosacest izvor * tru troian ! Trecind in revistä multitudinea de ipoteze privind cauzele conflictului dintre regele maghiar Carol Robert §1 voievodul roman Rasarab. Scopul expeditiei initiate de Carol Robert era ciar §i precis : monarhul maghiar §i apropiatii lui urmd- reau pe de o parte sd intre in posesia unor poate prin contaminare cu * Tn aceea§i cronicd se pun pe seama cele insemnate In Cronica pictata voievodului Tamas Deak spusele regelui Carol Ro- bert dupd care monarhul maghiar ar fi transmis zicd lui Basarab cd-1 va scoate de solilor sdi barbi din locurile salbatice In care sald§luia. chipurile.In sfir§it la cauzele enumerate pind aici dorim sd mai amintim incd una §i facem acest lucru pentru pitorescul expunerii. cauza räzboiului din 1330 ar fi fost. sfdtuit de sfetnicii sai cei mai credincio§i. Este un fapt ce trebuie pus mai degrabd pe seama unei legende. se impune o concluzie care are menirea sä pund in lumina adevdrul : initiatarul con- flictului a fost monarhul angevin. 104 www.ro . scrisd in secolul al XVI-lea. dragostea unui secui pentru frumoasa sotie a lui Basarab (Sigismundus. Astfel.

.. am ajuns in niste tinuturi de margine ale regatului nostru ce erau tinute pe nedrept in Tara Romaneasca (in terra transalpina) de catre Basarab. tara lui sa o dea in stapinirea unuia din insotitorii sal.ro . Ludovic de Anjou.. Faptul avea sa fie consemnat in Cronica pictatti de la Viena i apoi recunoscut intr-un fel sau altul. iar pe de alta parte sa-1 inlocuiasca pe Basarab din domnie. Reamintim ce se spune in cronica : In anul. pentru ca regele sa alunge din tara aceasta pe insusi Basarab sau desigur.dacoromanica.". nu s-a infricosat sa duca la 105 www. in formu- lad aproape exacte. in tara lui Basarab. acest Basarab. fiul lui Tihomir (Thocomer).. invinsul lui Basarab consemna. dupa ce regele strinsese ostire numeroasä. Intr-o diploma din 26 noiembrie 1332.. necredinciosul nostru roman.. printre altele : pornind oastea noastra strinsil din poruncä regeasca.teritorii romanesti ce si le revendicau initiatorii agresiunii. Sa apelam in continuare si la aprecierile celor doi monarhi... schismaticul. 1330. s-a dus in luna septembrie prin Severin. farä sa se teama a tine seama ca cei ce incearca a se impotrivi stapinului lor firesc se vadesc a se impotrivi fatis rinduielilor lui dumnezeu. spre marea nesocotintà a noastra si a sfintei coroane . minat de gindul sau. de Carol Robert si de urmasul sau la tron.

Punctele de vedere cele mai controversate au fost legate de incercarea de a se preciza locul in care o§tile voievodului Basarab au angajat lupta decisivä cu armata maghiard comandatd de Carol Robert. pentru a redobindi unele párti ale sus-zisului regat al Ungariei. In aceast'a privintd in cdutarea adevdrului s-au angajat 106 www. cottopite de voievodul Basarab. 3. el spunea ca regele a mers cu multimea puternicd a oastei sale In Tara Romäneascd impotriva lui Basarab. avea sd recunoascd §i el adevdratele cauze ale expeditiei predecesorului sdu in Tara Romdneascd. La rindul sdu. ua ma§ul lui Carol Robert. Cu o cutezdtoare indrdzneald". necredincios fatd de tata].dacoromanica. Ludovic de Anjou. Pe aceastd linie.ro . nostru". Intr-o diploma datatd la 24 aprilie 1351. IPOTEZE PRIVIND LOCUL DE DESFASURARE A BATALIEI DE LA POSADA Problema localizärii bätäliei de la Posada din noiembrie 1330 a fost pe larg §1 indelung discutatd in istoriografia româneascd.indeplinire nelegiuirile urzite in taina cugetului säu §i s-a impotrivit majestdtii noastre ca un rdzvrätit §i traddtor. s-au expus pdreri multiple §i adesea contradictorii.

In cheile Crasnei . Giurescu aminteste de exis- tenta a sapte opinii. 107 www. aprecia cd lupta s-ar fi dat in cheile Crasnei. La cloud zile de o presupusd Gherghitä .dacoromanica. 8. In muntii Gorjului . in timp ce intr-un studiu publicat de Andrei Pandrea in revista Arges" se enumerd 11 locuri sau zone ipotetice ale cadrul dat. istoricul Constantin C.zeci de cercetätori care au emis numeroase ipoteze i opinii. 11. 2. 4. considerind cd dupd infringerea suferitd din partea ostilor romdne regele Carol Robert s-ar fi retras fortat la Timisoara. 5. Astfel. incepind din Valea Cernei pind in pasul Branului i Valea Prahovei. P. Astfel. la rubrica Opinii. 3/1972). 9. In Tara Lovistei . Sub castro Argyas" . nr. In legdturd cu localizarea istoricei ne vom referi la o seamd de opinii.ro . In Arges". undeva intre Orsova i Mehadia . 7. 3. controverse". Unde s-a dat de la Posada. in revista Magazin istoric". aceste puncte imbrdcind o arie geograficd foarte largd. 10. Bogdap Petriceicu Hasdeu sustinea ca inclestarea * Iatd care sint aceste ipoteze : 1. lupta propriu-zisd de la Posada a fost localizatd in diverse puncte de pe harta tdril noastre. In muntii ragdrasului sau ai Gorjului . Pe valea Oltului . La podul DImbovicioarei . La Gureni . Pe valea Prahovei (vezi Andrei Pandrea. 6. Drägdlina. La Stoenesti .

de altminterea. Constantinescu. ale regelui unguresc Sigismund". In care drumul se afundd in cäldarea. potrivitd pentru surprinderi i mdceluri.ro . o pdrere asemändtoare a emis §i N. istoricul I. *** Culmea dintre satele Rucär i Podul Dimbovitei poartd astAzi acest nume : un munte despddurit. Popa-Lisseanu sustine lupta s-a dat mai degrabd pe valea Oltului" . alte osti. marele nostru istoric Nicolae Iorga a localizat lupta pe tdpanul Posadei. 108 www. Marele istoric sustinea cA reprezentarea din cronicd corespunde exact realitätii din aceastd regiune pe care el o cunostea foarte bine.dacoromanica. la rindul sdu. deasupra Podului Dimbovitei. A. zisd Posada. peste care trece drumul mare. ca loe al luptei am dat Posada. pe drumul ce duce de la Cimpulung la Bran** . bulevard exterior sau straje de cetatuie ce va fi fost aice".din noiembrie 1330 ar fi localizad undeva Gorj* . dupd vreo posadd. creadd * In zona Tismanei s-a pdstrat o traditie dupd care bätdlia ar fi avut loe in Gorj. spunea el. istoricul G. acesta apreciind c'd bdtdlia s-ar fi dat in pasul Branului. De aceea. Minea incliná sä. singurul cazan de munte ca acesta pe drumul ce duce de la Cimpulung la Bran . o cetätuie. pe care le-a interpretat intr-o strinsd legdturd cu infdtisarea terenului din presupusa sa localizare a Nicolae Iorga spunea : Recunoastem pozitia e aceia de pe unja care duce de la Cimpulung la Bran. erau sd fie zdrobite. unde exista un loc denumit Posada*** . peste putin timp. exact asa. la Posada Gureni lor". din vechi timpuri". ** Referindu-se la miniaturile din Cronica pictatd. aici.

In lungul lui deci.ro .. in 1935.lupta s-ar fi dat pe drumul Tirgoviste-Cimpu- lung. Conea a emis ipoteza cä tot pe el a iesit si Carol Ro- bert din tara. care face legatura cu drumul ce duce de la Curtea de Arge§ la Cimpulung . In contrast cu aceste opinii. intre Comarnic si Sinaia . Tinind seama de faptul ca pe valea Oltului. Mihai Marculescu a sustinut ca' lupta a avut loc la Posada de pe valea Prahovei. In zona respec- tiva exista un drum vechi care ducea de la Pripoare-Perisani spre Sibiu. dupa infringerea din 1330. de Sibiu". trebu109 www. Primul care a propus aceasta localizare a fost geograful Ion Conea. Mailat considerd ca lupta din anul 1330 a avut loc la Posada de pe drumul Rucar-Bran. deci spre Transilvania.. I. o serie de alti istorici au localizat Posada legatd de batalia din 1330 intr-un cu totul alt loc si anume undeva pe vechiul drum care leagä Curtea de Arges. cu cea mai mare intensitate la valea Posadel §i linga resturile de intarituri ce se va'd si azi".dacoromanica. in lucrarea sa Tara Loviftei. de-a lungul apei. prin Clineni. intre Podul Dimbov#ei si Dealul Sasului. undeva pe la Perisani. nu exista Inca drum si ca drumul Lovistei era foarte umblat pe vremea domniei lui Basarab I. Ion N.

expeditiile romane pe valea Oltului spre Transilvania. Ungurii. trebuiau sa cunoasca perfect drumul Lovistei si e greu once ar spune cronica sa credem ca ei s-au ldsat dusi de oamenii lui Basarab pe cine stie ce alta cale. in lucrarea Corecteiri geografice In istoria romcInilor.ro .dacoromanica. Conea a revenit pe larg asupra localizarii propuse in 1935. Sustinindu-si ipoteza. toate acestea s-au petrecut sau trebuiesc identificate in drumul cel batrin al Lovistei. invaziile bar- bare care vor fi fost prin aceste parti spre Ardeal. apoi drumul medieval de comert al Sibiului. pe la Perisani-Titesti". acelasi autor arata ca era imposibil ca regele sa se fi 110 www. pe care I-a numit cel necunosmai istoric pas din Carpatii nostri cut de istorici". ca si drumul Intemeierii Munteniei chiar. unde sa fi suferit infringerea". cunoscutul geograf a facut noi pledoarii in sprijinul localizarii bataliei din 1330 in acest pas. geograful I. cit si din Oltenia" este cel pe la Salatruc si Perisani si ca. care stapInisera Lovitea 'Ana in ajunul luptei de la Posada.este cautata si faimoasa Posada. pentru toti acei care veneau eta dinspre Muntenia. Peste cltiva ani.. Considerind ca drumul pe care configuratia reliefului l-a designat din totdeauna ca eel mai usor pentru patrunderea In Loviste si spre Transilvania..

descrierea din Cronica pictatti este aidoma cu configuratia terenului de la Perisani. trebuie mutatifi In anul 1944. Conea. Astfel.ro . intr-un scurt articol in care se rezurnau opiniile sale privitoare la localizarea bdtdliei din 1330. Acest chum urca de la Sdlatruc la priporul de la Clocoticiu.sani-Pripoare Posada". pentru ca de la Poiana drumul sd devind defileu veritabil care se termina' la Pripoare.dacoromanica. astfel incit la Peri. Ca argu111 www. si cd este mult mai probabil ca a luat drumul Lovistei. dupd toate probabilitätile. bine cunoscut de unguri. el afirma in Istoria roratinilor ca e mai probabil ca lupta sa fi avut loc. Aceeasi idee a fost reluatd de distinsul istoric intr-un articol tipdrit in 1971 : in Lovistea a avut loc. poate prin Lovistea". Posada nu putea fi decit in Fiind. Conea sustinea categoric CO Lovistea"... unde este mdrginit de munti inalti. pe unde trebuia sd facd un ocol destul de mare. in linii principale. Giurescu a optat si el pentru o atare localizare. intre Curtea de Arges si Sibiu. incO din anul 1935. de acord cu localizarea geografului I.intors pe la Cimpulung-Bran. lupta din noiembrie 1330 aici a repurtat Basarab biruinta sa". Dupa" I. istoricul Constan- tin C. Conea.

ro . de catre voievozii munteni pina In momentul construirii de catre austrieci a ceIui de pe cursul Oltului.) si al lui Carol Robert (In 1330)". Dumitru Tudor aprecia : Acesta este cunoscutul drum denumit mai tirziu al 4-Tarii Lovistek care ocoleste muntele Cozia. A fost un drum cu multe urcusuri. Referindu-se la istorica batalie.dacoromanica. pripoare i sufocat de paduri. localizarea luptei In Tara Lovistei si anume la Perisani-Pripoare a fost sustinuta cu unele argumente demne de a fi luate In considerare de catre Andrei Pandrea si Doru Motoc.ment se aducea faptul ca pe aki trecea drumul * cel mai scurt spre Transilvania.Stefan Pascu. Constantin Dalcoviciu i . profesorul dr. El a fost folosit de catre Traian in timpul expeditiei din 105 e. doc. Probabil cà in Tara Lovistei s-au petrecut cele cloud mari dezastre militare : ale lui Cornelius Fuscus (in 87 e. Pentru localizarea Posadei legatä de batalia din 1330 In defileul din Tara Lovistei au optat i istoricii Miron Constantinescu.n. 112 www. la o posada".n. Primul a aratat ca drumul de la Curtea de Arges. probabil In Tara Lovistei. spre Transilvania prin Lovistea este mult mai scurt (87 km) fata de cel care lea& orasul de pe Arges de Cimpulung * Referindu-se la aceasta artera de circulatie. In ultimii ani. ei au apreciat ca lupta intre ostile lui Carol Robert si cele ale lui Basarab a avut loc undeva in defileul muntilor.

prin Bran de Brasov (168 km)*. Ripele Rosii etc.dacoromanica. Piatra antului. de deasupra Pripoarei. publicate in Anuarele statistice ale printipatului Valahiei". Din prima categorie de argumente fac parte o seama de denumiri. un drum natural si amenajat atit de romani cit si in evul mediu. se mai gdseau Inca sdbil ruginite (de unde si numele Ruginoasa)".ro . Nicolae Budescu. numit Ruginoasa. intre 1924-1927 si-mi aduc aminte cum pe un plai al Coziei. Pandrea a mai adus si citeva argumente de ordin toponimic si arheologic. suind si coborind vreo zece culmi orientate nord-sud. Nu acelasi lucru se poate spune despre drumul Lovistei. . care pe IMO' faptul cd este mai scurt a fost un drum practicabil. cea de-a doua categorie de argumente se (refer& la existenta unui depozit de bolovani" descoperit cu ani in urma' intr-o groapd din muchia Pietrii $antului. Referindu-se la acest loc. figureazd si. de niste sabii ruginite** descoperite in * 0 constatare asemAnAtoare o fdcuse si I. Locul in care s-ar fi descoperit acele sdbii ruginite este denumit Ruginoasa". Piriul PosAzil. ne oferd urmdtoarea informatie : Am trait in aceste locuri vreme de trei ani. cum sint : Posada. Conea atunci cind apreciase cd cel de al doilea drum era mult mai dificil de parcurs (drum greu. Valea Rosie. 113 www. In programele curselor de postd de prin anii 1840 1843. A. cu pdduri pe creste"). In legdturd cu aceastd veche arterd de circulatie tinem sd mai precizdm ea' drumul Lovistei a fost folosit de locuitori pind tirziu in secolul al XIX-lea. cu ape Pe vAi. itinerarul ce lega Bucurestii de Sibiu prin aceastd regiune a Perisanilor. din Curtea de Arges.

dacoromanica. Un alt argument pe care 11 aduce in discutie acela.zona prin anii 1924-1927. el se refera la lungimea defileului. punctul forte al armatei maghiare". Doru Motoc lärgeste gama de argumente aduse in sprijinul plasarii bataliei de la Posada din noiembrie 1330 intr-o zona din Tara Lovistei. intens fortificat. dupa opiniile lui Doru Motoc. este de presupus ca stiind cd pe aici va trece oastea Basarab maghiara a ales si a amenajat din timp defileul In vederea desfäsurarii luptei cu sorti de izbinda. Alegerea defileului de la Pripoare.ro .si autor se ref era la informatia potrivit 114 www. drept loe de desfasurare a apreciaza Doru Motoc operatiunilor militare mai prezenta un avantaj pentru oastea lui Basarab facea inofensiva' cavaleria inamica. Intrucit defileul amintit constituia un punct obligatoriu de trecere. cit si pe posibilitatea de a fi fost cuprinsa inchisa in defileu intreaga armata maghiara . Printre altele. care explica a-tit posibilitatea ca batalla sa se fi intins pe durata a patru zile. defileul de la Perisani-Pripoare ar fi singurul care intruneste aceste conditii in limitele coordonatelor geograf ice carora li se circumscriu evenimentele din 1330. precum si de numeroase urme ale unor fortificatii.

Pandrea.5antului si Muchia Perisanilor. de unde se poate cobori la Clineni.ro . Cu versanti abrupti. prima denumire evocind chiar numele luptei. 115 www. si al Fiului §3.dacoromanica. ptriul Strajei sau piriul Pietrei antului. care nu se intilne§te de obicei pe crucile din * Dupä opinia lui A. Cuvintul aici. a unei cruci pe care s-a putut identifica o inscriptie in limba slavd veche". unicul loe de iesire este pe din chei si el anevoie de strälAtut" valea Frumusitei de unde se ajunge In muchia Pietrii antului. 1ntr-adevdr.careia regele ar fi scapat din vacarmul Inclestárii de la Posada lovi§teand printr-o spdrturd produsd In latura dreaptá a zidului de dusmani". al Sfintului Duh". pe marginea drumului ce duce la Peri§ani. Intre ace§ti masivi se gdsesc doud vdi pe unde trec cloud piraie. unul numit FrumuOta. Probabil ca pe una din aceste vdi va fi scdpat cu viatd Carol Robert cu insotitoril sal*. iar celdlalt piriul Posdzii. Doru Motoc 1§i mai sustine opiniile §i pe baza a doud argumente de ordin epigrafic : primul se ref era la existenta intr-un anumit loc de pe malul apei Bdiavilui. cu urmdtorul text : Aici. privind cu luare aminte terenul din zona vom putea observa cd pe partea dreaptd a defileului se afld trei masive muntoase : Coasta Bratii. Piatra .

Pentru ca. trebuiesc privite insii cu rezerva cuvenitd. ar avea cu totul alte explicatii . Acest . cit i piatra ovald. o bdtdlie importantd.ro . ovald. Reclarn textul pregdtit de el. Prima inscriptie : In numele 116 www. Bdlan pentru publicarea in colectia de inscriptii. de ce nu. dei par verosimile §i interesante. ceea ce poate insemna cá avem de-a face cu o inscriptie comemarativd.margine de drum considerd Doru Motoc la ipoteza ca acea ne duce cu gindul cruce de la Pripoare a fost amplasatd acolo spre a aminti de ceva care s-a petrecut in acel loc. dupd aprecien i mai noi. atit crucea.ceva» poate fi. aflatd In curtea bisericii din BA avind sdpatd pe ea un text care spune cd si multi altii s-au mintuit". socotim noi. realizatd pentru glorificarea unor oameni care si-au dat viata Intr-o luptd".dacoromanica. Ele au fost vdzute de epigrafistul C. chiar aceea din 9-12 noiembrie 1330 ?". Cel de al doilea argument este o lespede mare. fiind doud texte religioase. cele doud inscriptii citate trtai inainte nu au nici o legdturd cu lupta de la Posada. Faptul cd piatra se gdseste in vecindtatea defileului de la Pripoare I-a indreptätit pe autor sd considere ca inscriptia ar putea eterniza memoria unor osteni cdzuti in lupta din 9-12 noiembrie 1330" * * Concluziile la care a ajuns Doru Motoc referitoare la lespedea ovald i la insemnul memorial. dupd opiniile altor autori.

Anca (R). Stana Stän. hram Dameneca a Totororu Sfintilor. sufletele adormitilor) robii lui Dumnezdu. intdrituri (inda gines) dovedeste cd domnul stia dinainte cd regele va merge pe calea unde il astepta cu trupele sale pregdtite de atac.dacoromanica. se pare.. chiar daca aceastd cale era mai lungd. oastea regará. A doua inscriptie : Vi imia Otta i Siina i Sveatago duha (= In numele Tatälui si Fiului s'i Sfintului Duh).. veacinai (= vesnicd). la inceputul secolului al XVIII-lea (1700-1720).. Dacà asa stau lucrurile. si alte opinii si ipoteze care s-au emis * sau TatAlui i Fiului i Sveatago Duha (= sfintului Duh). eu mult gresitul rob al lui Dumnezeu di.In localizarea bataliei de la Posada din 9 12 noiembrie 1330 se impune sa se alba in vedere. nu era neapdrat obligatä sd aleagd drumul cel mai scurt spre Transilvania. seama de aceastd situatie Holban Basarab putea sd determine el insusi itinerarul regelui si sd-si organizeze in consecintd planul de atac. Doamne Dumnezeul meu. ci pe acela care trecea printr-o regiune rdmasd nepustii'd de romani si nedevastatA de ostile maghiare in cursul venirii.... Doamne. foarte probabil de catre Oprea diaconul din Titesti. Stan. cuprinzind si texte in Ion". (= Iartd-md. Tinind apreciazd mai departe M. * In incercarea de localizare a bataliei din 1330 se cere sä.. Pomeani Gospodi duse usopsih (= Pomeneste. atunci este evident ea* ele nu au niel o legAturd cu lupta din 1330. Aceste doud inscriptii limba slavonä au fost compuse si ddltuite in piatrd. asa cum va lace $tefan cel Mare in 1497. Prosti mia Gospodi Boje moi.. beisereci. Anc. Ion. Dupd opinia sa...ro . se tina seama si de o serie de observatii interesante fdcute de Maria Holban. O alta observatie fácutd de aceeasi autoare priveste nepotrivirea care ar exista intre descrierile 117 www. pe lingä cele consemnate pina aici..). az mnogo greasnik rab Bojiiu di . Faptul cd ostenii lui Basarab au avut timp sd taie copacii si sal pregateascd.

sd se fi asociat impresii mai recente si mai vii la amintirile tacite ale unei generatii precedente. ex utra que parte ripis preeminentibus circumclusa et ante. iar pe tmde era mai deschisd. daca drumul 118 www. dupi cum rezultd dintr-un document din 1335. Dealtminteri. Faptul ca valea era destul de lungà a fdcut. chid oastea voievodului Transilvaniei care trecuse in Tara Romaneascd a fost inchisd inter indagines et vesprium densit ates ac passus strictissirnos. acute locului bätäliei in Cronica pictatd si in alte documente la care ne vom referi . Este deci ciar cd ambele categorii de izvoare piedeaza pentru un drum care trecea printr-o vale lungd. inchisd din toate pdrtile cu stinci präpdstioase si inane. in timp ce in acele documente se vorbeste foarte des de locuri strimte si päduroase intdrite. quadam via perpetue anathemati data. 1330) . locul bdtd. intrucit.ro . dupd aproape 4 decenii. marginità de stinci präpastioase. de altfel. inconjuratä cu fortificatii tari (in. nu este exclus ca In reconstituirea momentului 1330. Prima observatie a Mariei Holban poate fi luatd in 7. 'uncle patentior erat.care se vor formula de acum inainte. in pittribus locis indaginibus fortiter circumspecta). menite sä aduca luminä in atit de disputata si controversata problem& ce ne intereseaza. caracterul pdduros al decorului este confirmat si de ecoul acestei lupte in cronica lui Petru de Duisburg".onsideratie. Basarab i-2r fi promis sti-i arate un drum de intoarcere flirt priMejdii.dacoromanica. in cronicd se vorbeste Pe larg de un drum präpastios printr-un defileu de munte.liei este descris ca si in Cronica pictatd : o cale in veci blestematd. regele sustinea ca. posibild durata luptei : patru zile (9-12 nov. Intrucit aceastä descriere se potriveste mai degrabd campaniei din 1368. Cea de a doua observatie nu tine seama de faptull cà in acelasi document (pe care autoarea amintitd 11 crede fals).

Este. obosità. ar fi fortat trecerea. hdrtuitd necontenit. fapt ce nu ar fi trecut neobservat nici de Cronica pictatti i nici. oastea regará nu ar fi putut fi blocata In defileu. Vera indoiala. de asemenea. cu trecere obligatorie prin Cimpulung. lipsitä de alimente pentru luptätori i furaje pentru cal. prin aceastA vale ar fi fost mai scurt. un drum pe care sd nu existe cel putin un punct fortificat. Carol Robert ar fi ales ca drum de retragere culoarul Rucar-Bran. n cazul in care.Aspecte de ordin strategic ne fac sá opindm tot pentru Posada" lovisteanO. oastea maghiard ar fi avut de intimpinat rezistenta cel putin incd a unet fortificatii (in afara de Castro Argyas"). i cetatea Dimbovitei. De asemenea. in apropiere de Rucär. atestatä documentar la 1368. 119 www. e cetatii de linga Cimpulung. de presupus cá pe acest itinerar se afla in enul 1330. cum era oastea maghiard in toamna anului 1330.ro .dacoromanica. once comandant al unei osti in retragere.de documentele ulterioare. iar lupta ar fi durat mult mai putin. ar fi ales. dacd nu chiar cloud. consideratii legate de anotimpul In care s-a efectuat retragerea armatei maghiare ne determind sà punem sub semnul intrebärii localizarea Posadei in defileul Ruck-Bran. Evident.

Credem cd si cele arätate mai sus pot constitui un factor de care Carol Robert va fi tinut seama in alegerea variantei optime a cdii de retragere. Totodatd. Drumul de trecere din Tara Romfineascd In Tran- silvania prin Ciineni se allá la o altitudine ce variazd intre 600 si 800 m.dacoromanica. de a fi surprinsd de un timp total nefavorabil.ro . pentru o armatd. vint puternic. o inrdutdtire a vremii : ninsori. deci cu posibilitdti mi mici. care cel putin i-ar fi ingreuiat. fiind mult mai expus capriciilor vremii". pasul Bran se gäseste la o altitudine de 1240 m. oricind. Vechiul drum de legdturd dintre Tara Romäneascd si Transilvania. prin Curtea de Ar120 www. dacà nu i-ar fi fdcut chiar imposibil marsul. viscol. frig. mai ales ea' In anturajul sdu se afla i voievodul frransilvaniei cu ostenii cunoscdtor sau cunosatori ai locurilor. o insemnatd pondere in localizarea Posadei" In Tara Lovistei ne oferä analiza topograficd a terenului si a modului in care se vor fi dus luptelle In raport cu ceea ce se cunoaste In acest sens din Cronica pictatd si din celelalte documente. deci intr-o perioadd in care in munti este posibild.Baldlia de la Posada s-a desfdsurat intre 9 12 noiembrie. Spre deosebire de aceastä cale de trecere a muntilor.

ges
Valea Danului
Sdlatruc
Tite0i
Racovita
Clineni
Sibiu, folosit ca drum de

postd pind in a doua jumdtate a secolului trecut, se prezintd in felul urmdtor : intre Curtea
de Arges si Salatruc, pe o distantä de 25 km,
drumul este destul de larg si de-a lungul sdu
nu se pot intreprinde actiuni militare de felul
celor descrise in Cronicei . De la Sdldtruc spre
Clineni, distanta intre cele cloud localitdti fiind
de 35 km, incepe, de fapt, defileul ce s-ar potrivi cel mai bine cu relatdrile Cronicii pictate.
Pe prima sa portiune, de aproximativ 15 km,
pind la Pripoarele Persanilar, urmind mai 'Mtn
valea Adincä (-toponimie deosebit de sugestivd),

apoi culmea vall. Adinci, drurnul are o ldtime

ce variazd intre 4 si 6 m, fiind un drum de
coastd ce urca mereu, märginit pe o laturd de
un teren relativ inalt, destul de impà'durit, lar
pe cealaltä laturd de un teren in pantd, destul
de abrupt. Pe alocuri, acest drum, atunci cind
traverseazd culmile dealurilor, se deschide in
poiene. Lätimea foarte mica' a drumului, precum

si laturile sale, una abrupta', alta in vale, nu
permit unei osti in mar s sd adopte un dispozitiv

de luptd. Din contra', o oaste ce andrsaluieste
pe un atare drum se esaloneazä pe kilometri
intregi, latimea coloanei fiind de aproximativ
patru luptätori. Dupd calcule relative, armata
121

www.dacoromanica.ro

lui Carol Robert ar fi numarat circa 10 000 de
oameni. Intrind pe un asemenea drum, ce poate

fi considerat fära niel un fel de reticente un
defileu, oastea ungara s-ar fi esalonat pe o
distanta' de aproximativ 5 km, l'atimea coloanei

de mar s hind de patru oameni, iar intervalul
dintre ei, in adincime, de aproximativ 2 m.
Oastfel de esalonare o facea extrem de vulne-

rabila unui atac dat de pe latura abrupta a
drumului.

Pe aceasta portiune este posibil sa se fi produs atacul oastei romane dat de sus", cu sageti

praväliri de copad intinati. Tot pe aceasta
portiune, acolo unde largimea drumului nu a
mai fost convenabila unei astfel de lupte, res-

pectiv in poiene, ostenii lui Basarab I ar fi
putut construi intariturile (indagines) amintite
in Cronicei, pentru a-1 ingusta si a nu permite
oastei invadatoare sa se desfasoare. Atacul dat,
In modul al-Mat mai sus, facea imposibilä atit
inaintarea armatei patrunse intr-un asemenea
defileu, cit i retragerea sa, ceea ce iarasi ar
corespunde celor desorise in documentele referitoare la lupta de la Posada.
Poienile pe care le face drumul atunci chid
traverseazä culmile dealurilor, exista §i un sat
Poiana (iara§i toponimia este sugestiva) sint
locuri propice pentru executarea unui atac di122

www.dacoromanica.ro

rect, corp la corp, avantajind o oaste de tip
popular, ca a lui Basarab I, mai usor inarmata
si, deci, mult mai manevriera, tata de o oaste
tipic feudala ca cea a lui Carol Robert,
mai greoaie, avind torta de soc alcatuita
in principal din cavalerie, care, cu toate
CA
drumul se largise putin, nu se putea

destasura pentru lupta. ,Si. forma de luptä directa, corp la corp, este pomenita de izvoarele
istorice ale batdliei de la Posada.
O ingustare a drumului si, mai ales, trecerea
sa printr-o vale mai adinca, avind latura estica

abrupta, se mai constata pe portiunea de la
Pripoarele Persanilor la Persani unde pe o
distanta de aproximativ 3 km, urmeaza cursul
pIriului Baiasu, care taie muntii dizlocind cantitati masive de bolovani rnari de M'u. O ingustare a drumului futre doua culmi se mai con-

stata la Podul Albului. De la Podul Albului
drumul se lärgeste la aproximativ 20-40 m, In
aceasta latime, intrind, evident, si laturile sale,
pina la localitatea Titesti. Pe tot parcursul de
la Pripoare la Persani si la Vadul Albului,

defileul permite atit atacurile de sus", date
cu sageti, pietre si copaci, MI si cele directe,
forrnele de teren din zona fiind total defavorabile ducerii luptei de catre o oaste tipic feudala, chiar mai bine inarmata si mai numeroasa,
123

www.dacoromanica.ro

cu o oaste alcatuita mai ales din tarani, oameni
ai parnintului, mai putin numerosi si mai mo-

dest inarmati, dar mai usor adaptabili conditiilor de teren. Probabil cá de la Salatruc
la

Pripoarele

Persanilor auptele

au

fost

continue, de hartuiald, date din loe in loc,
iar pe portiunea de la Pripoarele Persanilor la Persani, partea final& a defileului,
s-a desfasurat o inclestare mai apriga de forte.

La Titesti drumul se bifurca, latura sa din
stinga luind-o prin Racovita pe valea Oltului

la Ciineni, iar latura din dreapta, prin Boisoara, duce tot la Ciineni. De remarcat aici latura din dreapta a drumului (relevata si de I.
Conea), care sugereaza spartuira din dreapta"
pe care a fugit Carol Robert de Anjou. Pe cu-

loarul Ruar-Bran nu exista nici un drum
lateral. De la Titesti pina la Racovita, drumul

mai strabate o singura portiune de defileu"
doar de aproximativ 1 km si aici vor fi fost
poate ultimele lupte intre oastea lui Basarab I
si Carol Robert, precum si ultimele intärituri
ridicate de români.

De la Salatruc, de unde incepe Posada",
si pina dincolo de Titesti, uncle consideram cd

se terming. Posada", distanta este de circa
30 km. Luptele, desigur, dup'a cum arata si
configuratia terenului, nu au fost continue.
124

www.dacoromanica.ro

Este foarte probabil ca luptatorii romani au devansat continuu mi-carea inamicului. fapt evidentiat §i de numarul de zile (9-12 noiembrie) pe parcursul carora s-a desf4urat batalia. In perimetrul desf4urarii bataliei nu se allá nici o comunicatie care sa permitä patrunderea in defileu. concomitent sau in un125 www. Ingustimea defileului" (posadei). de la Salatruc la Tite§ti. pre- cum 0. parcur0 prin lupte care au dus la pierden i masive de efective din oastea lui Carol Robert (30 km in 4 zile) ni se pare in concordanta cu conditiile de teren.i timp pe tot acest traseu. dupa un atac urmind o repliere rapidd spre pozitii cheie. avantajoase pentru ei §i defavorabile du§manului. o medie de inaintare de 7-8 km pe zi.ro .Atacul nu s-a produs in acela. cu specificul luptelor purtate §i cu descrierile din Cronica pictata §i din celelalte documente privitoare la batalia de la Posada. ca a devansat mi§carea oastei maghiare §i ca a patruns cu forte considerabile in trecatoare inaintea du§manului.. arata ca Basarab I §i-a pregatit pozitia din timp. In aceste conditii. faptul ca in zona nu exista decit o singura cale de acces spre Transilvania. Pentru localizarea bataliei de la Posada in Tara Lovi§tei pledeaza §i un alt factor de ordin militar.dacoromanica. amenaj ate din timp.

.rnarire a doua o§tiri (comunicatii de locada). iar terenul este in cea mai mare parte I. O distanta dubla ar fi sporit posibilitatile armatei feudale maghiare de a observa ca oastea Tarii Romane§ti sau o mare parte a el i-a taiat retragerea §i ca urmeazd a o intercepta intr-un punct obligatoriu de trecere. de la Curtea de Arge§ la Sälätruc (punct ce marcheaza intrarea In defileu) fiind 25 km.ro . Dupa Cronica pictatel. lupta a avut loe intr-un defileu prin care armata maghiara a trebuit sá treaca §i care. devansarea trupelor du§mane ar fi fost foarte greu de realizat in cazul in care Posada ar fi plasata in culoarul Ruar-Bran (de la Curtea de Arge§ la Ruar. devansarea mi§arii inamicului in Posada" Lovi§tei a constituit o actiune militara u§or de infaptuit. drumul nefilnd decit In mica mäsura acoperit). Dupá aceastä trecere in revista a párerilor exprimate de istorici i cercetatori referitoare la localizarea bataliei din 1330. Pentru domnul roman.. a fost intarit cu indagines" (calea aceasta era cotita §i inchisa de amindouà partile de ripe foarte inalte.mpaclurit .dacoromanica. pe alocuri. sint 68 km. §i pe unde aceasta cale era mai larga acolo romanii 126 www. pe distanta cea mai scurta. sa vedan ce spun izvoarele despre locul luptei.

apare §i in cele cloud miniaturi ale Cronicii pict ate de la Viena. varbindu-se despre lupta din 9-12 noiembrie 1330. in ni§te locuri strimte §1 päduroase. se afirmd ca regele maghiar a fost lovit §1 dovedit de voievodul Basarab curmezi§ul muntelui romdnilor" (fuisset percussus et convictus per Bazarab woivodam trans Alpem 0/acorum). imprejmuite de intdrituri putemice". Din cele relatate In atari documente rezultd deci cd bdtdlia s-a desfd§urat intr-un loc strimt sau in ni§te locuri strimte. Acest defileu.o intdriserd in mai multe locuri cu inda gines"). In sfir§it. ceea ce dovecle§te ca In 127 www. in quondam loco condenso et obscuro" sau in quiusdam locis districtis et silvosis indaginibus que firmatis stipatis".dacoromanica. intr-un document datat la 7 apri- lie 1331. din ele se poate deduce cd lupta s-a desfä§urat intr-un loc cringos §i pdduros.ro . In textele latine se consemneazd : in quondam loco nemoroso et silvoso indaginumque densitate firmato" . prevdzute sau imprejmuite cu intdrituri puternice §i intr-un decor pAduros. incins cu dese intärituri" . intr-un loe strimt §i intunecos" . Aceegi lacuna cu privire la precizarea locului bdtdliei o intilnim §1 in unele documente elaborate in cadrul cancelariei maghiare . cu malurile sale ripoase.

Din insiruirea acestor citate rezultd ca nici un document privitor la lupta din 1330 nu amintege expres faptul cil aceasta s-ar fi dat la Posada . Alt- fel. Intr-un loc neprecizat insa. 108. arundind cu cruzime. strictissimis indaginibus) sau In Dupd cum s-a ardtat la p.lupta s-a dat In muntii care separau Tara Romaneasca de Transilvania. Pazata dictis. din aceste descrieri rezulta ea' este vorba de un loc de trecere pe o vale strimta. Printr-o interpre- tare mai larga. In trecdtorile foarte inguste ale muntilor. zise in vorbirea obisnuitä Posada (Pazzata). suliti vatämdtoare si sageti otrdvite si inveninate asupra insotitorilor si supusilor nostri" .ro . Iorga. numele de Posada a fost dat de N. un punct obligatoriu de trecere pe care documentele medievale 11 numeau posadd. toate documentele descriu vag locu/ luptei. din paduri dese si intunecoase. 128 www. numite Posada" (in a/pibus. Wei scl-1 numeascifi *. In trei documente relative la luptele din 1395 dintre trupele lui Sigismund de Luxemburg si Vlad Uzurpatorul se spune Ca' acestea s-au dat pe chid oastea regala' urca culmile muntilor. prin niste strImtori si poteci inguste (indaginibus strictis et semitis).dacoromanica. strinse intre tufisuri mari. unde multimea romanilor st'dteau la pinda.

fiind inlocuitd in unele documente cu viglu (care la bizantini 129 www. Socotim util sd ardtdm cd posada de la Rucdr-Dragoslavele pdzitd de asa-numitii posklari nu era singura din Tara Romaneascd . In textul latin al doctunentelor amintite. tot posadd se riumeau i trecdtoriie de pe valea Prahovei si a Oltului (de la Turnu Rosu). intilnitd i in documentele interne in care posada ins eamna punct obligatoriu de trecere. Retinem deci cd posada nu este un nume propriu.dacoromanica. intr-un document din 1674 se spune cd se numdraserd aici la po. punct care era pdzit de obicei. In acelasi timp posada avea si sensul de obli- gatie de a face pazd la hotare. închii §i intdriti cu prisaci foarte inguste" (in alpibus Pazata dtctis. trecatorilor foarte inguste clintre acestia.add. strictissimis indaginibus conclusis et obduratis).ro .muntii zii ai Posadei. ci unul comun. niste vite ce urmau a fi trecute in Transilvania. De pildd. iar intr-un document mai tirziu salt amintiti in Oltenia posddarii poskii ce pazeau potecul". diacul dà numele de Posada atit muntilor. in straja värnii de la Rucdr i Dragoslavele". uittma fiind acceptiunea adevdratd. avind accep- tiunea de loc de trecere printre munti sau pe valea unui riu.

in aceste vremuri de iarna trebuie sà tinern pe siromahi in posada" (adica la locul ce txebuia pazit de la hotarele tarn). care s-a incheiat cu o victorie epocala a ostenilor lui Basarab.dacoromanica. 130 www. intrucit acestia faceau mereu razmerite". de lunga duratd. autorii prezentei lucrdri se raliazd celor care au marcat locul Inclestarii de acum 650 de ani In Posada din Tara Lovistei. Pentru acest sens citam scrisoarea lui Neagoe Basarab catre brasoveni in care se plinge ca. a fost o inclestare apriga. Intx-o posada .ro . In subcapitolul care va urma. Ca atare. In ceea ce ne priveste. un fapt rämlne sigur. cert. de necontestat : batalia din 9-12 noiembrie 1330 s-a desfasurat intr-un loe de trecere ingust si paduros. ei isi vor axa expunerea tinind seama de aceasta localizare. putem aprecia ca indiferent de concluziile noi la care se va putea ajunge in urma adincirii cercetarii in problema discutata. Incheind consemnarea opiniilor si ipotezelor emise de specialisti In legätura ca stabilirea locului de desfasurare a bataliei de la Posada si luir' id in considerare tot ceea ce s-a consemnat in aceastä privinta in documentele cunoscute noua.insemna obligatia de paza si aparare a cetatilor).

. mai de timpuriu. care a mdsurat circa 250 de km. www. unii istorici.ro si. de obicei primdvara. probabil.i care au influentat sau au deter- minat pe monarhul maghiar sd invadeze Tara Roma. apreciem eà distanta In timp dintre inceputul campaniei i angajarea luptelor in defileul de la Posada este pe deplin Este adevdrat ed. de reguld. de pildd.neascd in luna septembrie si nu mai inainte. inceputul luptelor dintre armata regelui maghiar Carol Robert §i oastea lui Basarab I a avut loc in luna septembrie 1330*. 0 atare apreciere este ins& discutabild. aclica' In prima decadd a lui noiembrie..4. cd fortele inamice inaintau printr-o tard necunoscutd i potrivnicd lor. INCEPUTUL DESFAWRAREA BATALIEI Dupd cum se consemneaza in Cronica pictatd de la Viena. crezind. Dar in cazul aflat In discutie vor fi intervenit unii factor. se spune in Cronicd In anul domnului 1330 regele §i-a adunat o mare oaste. §i la in* Pornindu-se de la considerentul cá lupta hotäritoare dintre fortele celor doi adversari s-a desfdsurat abia dupd cloud luni.dacoromanica. ca . In acea vreme campaniile de lungd duratd incepeau. ca. Tinindu-se seama de faptul cd o campanie ca cea la care ne referim a fost de lungd duratd i cd pin& la angajarea bätäliei propriu-zise de la Posada armata maghiard a avut de parcurs un itinerar destul de Intins. cd voievodul romdn mi va fi avut o parte din oaste slAbitd 131 i obositä. au apreciat cd luna septembrie ar fi fost gresit consemnatd In cronicd. Maria Holban. Se poate aprecia cd regele Carol Robert a pornit In expeditie numai dupd ce va fi aflat de infringerea de la Volbujd.

cind ecoul grelei infringen de la Posada sldbise in rindurile celor din tabdra lui Carol Robert. in tara voievodului valahilor Basarab". prin Severin. foarte probabil ca ambitiosul suveran magbiar.ro . in tara voievodului Basarab". s-a dus in persoand. sd fi scontat pe faptul ca expeditia sa va fi doar o simpia formalitate o plimbare". in luna septembrie.. Asa cum am vdzut deja. in Cronica pictaki de la Viena se apreciazä cd regele Carol Robert si-a adunat o mare oaste" cu care a pdtruns in persoand. expeditia intreprinsä in Tara Romäneascd este surprinsä atare. ea' va putea supune Cu mare Lsurinta armata lui Basarab. prin Severin. informatiile de care dispunem sint destul de sdrace. Este..demnul voievodului ardelean Toma si a lui Dionisie. avind evi- dent.dacoromanica. in luna lui septembrie. care venea asupra Tdrii Romänesti cu o armatd puternicd g bine echipatd. Incepind din anul 1332. cum se si afirmä. Documentele de epoca provenite din tabdra adversarului lui Basarab ne oferd aprecien i diferite. Ce efective va fi avut armata regelui maghiar ? In aceastd privintd. oastea voievodului romän nu va fi in mäsurà sd opunä o rezistenta prea inversunatà. de asemenea. 132 www. in unele documente ale cancelariei regale si. deci. menirea de a ascunde adevdratul scop al expeditiei monarhului maghiar. dealtfel.

cind am ajuns cu o parte a oastei noastre (cum quodam purticu/am gente nostra) in Tara Romaneasca a (märiei) noastre spre a o cerceta. Dei aprecierile cuprinse in astfel de documente sint diferite.In mai multe documente emise de cancelaria suveranului Ungariei. la iesirea noastra de acolo. intr-un loc cringos si paduros. Basarab. la adapostul viclean al unei paci fatarnice (sub ficte pacis astutia). Din cele citate mai inainte se cuivine deci sa retinem faptul ca regele maghiar ar fi inceput expeditia in tara lui Basarab cu o parte din oastea sa. a navalit plin de dusmänie asupra unei parti din oastea noastra. Intr-un astfel de izvor. o parte din oastea regala ar fi fost atacata pe neasteptate de Basarab. necredinciosul nostru roman (infidelis noster Transalpinus). regele afirma ca in anul domnului o mie trei sute treizeci. dupa ce am strabatut-o in liniste. Mal consideräm necesar sa subliniem inca un lucru : aici scopul expeditiei este. o simpla cercetare" a Tärii Romanesti pe care regele ar fi sträbätut-o in liniste" ca pe o simpla posesiune a sa .ro . incins cu dese intarituri". datat la 2 noiembrie 1332. 133 www. Cu rautatea unei necredinte de mai inainte urzita. chipurile. ele au totu4i darul sa completeze stirile din Cronica pictatei.dacoromanica. la iesirea din tara.

o contradictie : dacd a fost vorba de o vizitd pasnicd a regelui intr-o tard vasald. fárà ivirea nici unui conflict. regele insusi va recunoaste ca era insotit de o oaste foarte puternicd sau de toatd puterea oastei" sale. aceasta fiind alatuitd din nobili. baroni si din numerosi alti luptgori. prelati. acea pace fdtarnicd" ? Rdminind cu discutia noastrd in cadrul aceleiai probleme legate de aprecierea valoarei la care se ridica armata regelui Carol Robert in timpul inceperii expeditiei in Tara Romaneascä. evident.ro . in alte citeva documente.Documentul la care ne referim contine. oastea Tdrii 134 www. deci. ni se pare util sd ardtam ca dintr-o scrisoare adresatd papei rezultd atunci cind a pdtruns in tara lui Basarab regele maghiar se intorcea dintr-o expeditie rdzboinicd impotriva tdtarilor. Intr-un document datat la 19 mai 1335 se consemneazd cd. cum era sd se incheie. o mica' escortd" ce-1 insotea intr-o simpld cercetare". nu o simpld parte din aceasta. cum de s-a ajuns la o pace falsd" ? Se stie doar cä pacea se incheie numai dupd o prealabild stare de rdzboi . dupd o strdlucitd victorie.dacoromanica. in campania din anul 1330. De altfel. i cd avea cu el intreaga sa armatcl.

Romanesti a atacat nu daar o parte din oastea regelui maghiar.ro . ci de un atac sau chiar de cloud atacuri ce aveau ca obiectiv sa loveasca in plin puternica ostire pe care regele maghiar o avea cu el. dar totusi nu cu intreaga sa putere. In Cronica pictatd pentru a eluda aprecierile diferentiate si contradictorii dintre documente cu privire la forta armata ce l-a insotit pe rege In campania din Tara Ramaneascd s-a men pe o cale de mijloc : regele a patruns in tara lui Basarab. Cu o armatd numeroasa.dacoromanica. lata ce spun documentele latine : cum tota gentis nostre potentia . Dei aceste consemndri sint deosebit de edificatoare. valide genti nostre sau cum valido exercitu. pe care o aveam acolo cu noi". intr-adevar. cum exercitum nostrum regio edicto convocatum . cum gente nostra valida . In legatura cu valoarea pe care o va fi avut armata lui Carol Robert. Din cele citate aici se degaja cu claritate concluzia cd nu era deci vorba de o actiune ofensiva intreprinsa de romani impotriva unor mici parti ale trupelor lui Carol Robert. ci ea' atacul s-a declansat o data si a doua card (Impotriva) naastra (a regelui) si a puternicei noastre otiri. cad destinase foarte multi luptatori pentru diverse 135 www.

Aceasta participare este confirmata si de o diploma din noiembrie 1330 prin care Mihail. marea armatä condusd de Carol Robert a ocu* Este vorba. foarte probabil. pre- pozitul mandstirii din Jazow. Prima : Carol Robert a pdtruns In Tara Roma/leased avind efective mici cu care regele pornise. putem aprecia cd In privinta efectivelor cu care monarhul maghiar a inceput campania din 1330 se contureazd trei variante. 136 www. chipurile intr-un gen de cercetare" sau de simpld plimbare. Cea de a treia variantd ni se pare cea mai Intemeiatd §i cea mai apropiatä de adevdr. aminteste de nobilii din comitatul Abauj plecati in razboiul impotriva teutonilor (contra cruciferos prutenorum provincie). A treia : a atacat tara lui Basarab cu toatd armata sau cu o oaste foarte puternicd. de un corp de oaste de citeva mii de oameni trimis de Carol Robert in ajutorul regelui polon Vladislav Lokietek.ro .dacoromanica. socrul regelui maghlar. dar nu cu toatd oastea maghiard. A doua : a inceput campania cu o armatd numeroasd.expeditil Impotriva du§manilor regatului" *. Odatä pdtrunsd in tara voievodului Basarab. a§a cum se consemneazd de fapt in cele mai multe documente. care lupta impotriva cavalerilor teutoni. Sintetizind cele discutate pind acum.

Dupa ce a patruns in Tara Româneascd. care constituia principala fortd in calea invaziilor straine. pentru ca la momentul potrivit cum citim in Cronica pictatel sä dea lupta". In Cronica pictata' de la Viena se consemneaza : Dupd ce regele a cuprins Severinul §i fortareata lui. a . tarani). monarhul Ungariei a continuat sd inainteze cu trupele sale catre inima teritoriului -tarii.poi ca armata maghiara a inaintat intr-o tarà care nu putea fi locuita de un popar n2obipuit cu ea". bizuindu-se pe o tactica adecvata. Ce a facut Basarab in fata marii primejdii ce-i ameninta tara ? A aplicat in viatd un principiu dupa care se vor conduce toti marii no§tri voievozi in vremuri de restri§te : a chemat la Gaste.ro §i.pat mai intii Severinul. mo§tenitä de la inainta§ii sal dad. De asemenea. voievodul roman a hotärit sa pustiiasca totul in calea navalitorilor pentru a-i lipsi astfel de posibilitatea de aprovizionare 137 www. pe toti locuitorii valizi (pe care oronicile contemporane ii numesc rustici .dacoromanica. Din acela§i izvor putem afla a. pentru apdrarea Tarii Romäne§ti. stapinit de evidente scopuri duwänoase. El 0-a adunat de indatd a§a-numita oaste cea mare". le-a incredintat toate numitului Dionisie impreuná cu demnitatea de ban".

cit si pe acelor din oastea cea mare". Stefan cel Mare si alti i1utri voievozi romani. adica pe a intregului popor inarmat. Cu toate ca. o simpld inaintare. in special dupd ocuparea Severinului *. pentru a dezorganiza armata dusmand i a-i vlagui efectivele.ro . luptatorii romani au desfasurat o continua actiune de hartuire a acesteia. Dar este usor de inteles cä fiind atacat. Basarab urmdrea sa atragd armata maghiard intr-un loc strimt. deveniserd destul de evidente porni* Este posibil ca ocuparea Severinului. Despre aceste actiuni simple de hartuire documentele i cronicile epocii nu ne vorbesc. pe curajul i dirzenia atit a luptatorilor din oastea cea mica a tarn". Totodatd. Basarab nu va fi lasat trupele dusmane sa inainteze nestingherite prin tara sa. considerat ca fiind posesiune a regatului maghiar inch' din 1247.evitat pe cit posibil lupta cu adversarul in cimp deschis. fiind pus in fata unui pericol gray. in continuare. unde aceasta sa nu-si poata desfdsura fortele. sá fi fost primul obiectiv al expeditiei lui Carol Robert. In concep-tia sa de lupta. lar la momentul potrivit s-o izbeasca in. mindrul rege se va fi gindit s'A 138 www. plin bazindu-se pe puterea de rezistenta si de impotrivire. asa cum vor face mai tirziu Mircea cel Batrin. Vlad Tepes. Constatind cà nu i s-a opus o rezistentä prea mare si considerind ca expeditia va fi.dacoromanica.

Miniatura din Cronica pictatti de /a Viena : Solul voie-

vodului Basarab I ii prezintä regelui maghiar Carol

Robert de Anjou o scrisoare prin care se propune
incheierea

rile du§manoase, scopurile agresive ale expeditiei intreprinse de armata lui Carol Robert
In Tata Romäneascd, voievodul roman a incercat sd stingd conflictul. In acest scop, Basarab
ocupe toata tara, aceasta constituind un al doilea
obiectiv al campaniei intreprinse de monarhul maghiar in Tara Rom.dneascä.

139

www.dacoromanica.ro

a trimis regelui Carol Robert o solie de pace
vrednica de toata cinstea"
dupd cum ne
spune Cronica pictatä. Solii voievodului roman

s-au infäti§at suveranului maghiar cu urmatoarele propuneri : domnul oferea lui Carol
Robert 7 000 de marci de argint ca despägubire pentru cheltuielile facute cu stringerea
armatei ; ceda Severinul, pe care armata maghiara Il ocupase ; promitea plata anualä a
unui tribut (censum) catre coroana ; voievodul

roman trimitea un fiu al sail sa slujeasca pe
cheltuiala sa la curtea regala. In schimb,
satuia in termeni loiali, chiar duio§i pe rege
sa se intoarca In blind pace §i sa nu mai inainteze, avertizindu-1 cä altfel se va expune unei

mari primejdii. Basarab l-a mai prevenit pe
Carol Robert ca, in cazul in care va continua
sa patrunda §i mai adinc in interiorul Tarii
Romane§ti, i se va opune cu forta armelor. lata
ce se noteaza In Cronied : Fiindca voi, rege §i
stapin al meu, v-ati ostenit Cu stringerea o§ti-

rii, eu voi rasplati osteneala voastra cu 7 000

de mard de argint §1 va voi lasa in pace §i
Severinul cu toate cele ce se tin de el, pe
care acum le tineti cu puterea In miinile voastre. Pe deasupra, tributul ce datorez coroanei
voastre Il voi pldti cu credinta in tot anul. Si nu
mai putin, voi trimite la cut-tea voastra pe unul
140
www.dacoromanica.ro

dintre fig mei sä va slujeasca pe banii §i pe
cheltuiala mea, nurnai sa vä intoareeti indärat
cu pace si sa feriti persoanele voastre de pri-

mejdii, pentru cd, daca veniti mai inauntrul
tdrii, nu veti putea nicidecum sä vd feriti de
primejdii".

Dupa calculele facute de Octavian Iliescu,
suma de 7 000 de märci oferita lui Carol Ro-

bert drept despagubiri" de razboi ar reprezenta echivalentul a circa 74 kg aur sau a
1157,904 kg argint carat de titlul 1 000%o
suma respectiva era enorm de mare si ea echivala cu 21 000 de florini de aur. Posibilitatea

pe care o avea Basarab de a oferi regelui o
sumd atit de mare denota cd Tara Romaneasca
era bogatd, infloritoare, iar voievodul dispunea
de rezerve insemnate de bani, realizate indeosebi din schimburile comerciale. Aceasta acumulare de numerar
socoteste pe buna dreptate O. Iliescu
tradeaza o economie feudalä

in plina ascensiune, dei Inca' la inceputurile
ei. In cadrul acestei economii, s-au consolidat
bazele materiale necesaa e dezvoltarii statului
feudal al Tfrii Romanesti".
Ce a urmat dupd ce voievodul roman a tri-

mis lui Carol Robert solia de pace ? Regele
maghiar a respins-o intr-un mod cu totul ne141

www.dacoromanica.ro

demn chiar §i pentru un monarh arogant. Sä
vedem ce se spune in Cronica pictatei : Regele,

auzind aceasta, cu mintea trufad, a izbucnit
fatd de soli cu urmaoarele vorbe, zicinclu-le :
sd spuneti a§a lui Basarab ed.' el e pdstorul oilor

mele*, §i eu, din ascunzi§urile sale, de barbd
il voi scoate" (sic dicite Basaraad : Ipse est pas-

tor ovium mearum ; de suis latibulis per barbas suas extraham).

Izvoarele ne spun cd auzind aceste cusvinte
din gura suveranului angevin, un sfetnic de-al
lui Carol Robert, pe nume Danciu, 1-a sfdtuit
sd tind seama de propunerile intelepte ale lui

Basarab §i sd nu se angajeze intr-o actiune
care ar putea sd-i fie foarte primejdioasd.
Danciu, comite de Zoliom §1 Lipton
citim
In Cronica pictatti
a§a a grdit regelui : Stdpine, acest Basarab se adreseazd cdtre voi Cu
mare smerenie... pentru aceasta rdspundeti-i
In scrisoarea voastrd cu favoarea bundtätii regale §i ardtati-i deplind iubire §i milostivire".
Dar monarhul maghiar, ne informeazd acela§i
izvor, n-a vrut sd dea ascultare acestor
* Este posibil ca sub aceste cuvinte jignitoare la
adresa lui Basarab, voievodul unei täri puternice, sd
se ascundä o amintire din analele latine mai vechi
(cunoscute poate regelui napolitan) care numeau pe
romdni pastores romanorum".
142
www.dacoromanica.ro

) . Intre timp. sud Stane§ti.ro . regele Carol Robert §i-a impins armata de invazie 0 mai adinc in interiorul Tärii Romane§ti. in scurtd 143 www. adoptind o tacticä supld §i eficienta : 1-a härtuit incontinuu pe adversar . dimpotrivd. drumuri inguste §i accidentate etc. intre munti §i dealuri cu pdduri. foametea a inceput sä devind o problemd acutä pentru cei din tabära regelui maghiar. a repetat vorba de semetie 0 de amenintare pomenitd mal sus pdrdsind sfaturile mai sdndtoase. nord Craiova. La rindul ei. regele neputind sä gäseascä cele de trebuintd pentru hrana sa 0 a lor säi. dupd opinia noastrd.indemnuri. 1-a lovit pe du§man in momentul cind acesta inainta prin puncte obligate de trecere (zone päduroase. Respingind deci in mod cu totul nedemn nepoliticos oferta deosebit de avantajoasd de pace a 1-ui Basarab. 1).dacoromanica. parcurgind. In tara pustiitd de Basarab §i de o§tenii sdi. a pornit indatá mai departe ca apoi sá dea lupta". Faptul este consemnat expres i in Cronica pictatli : Si. Curtea de Arge§ (vezi schema nr. cursuri de apä. a pirjolit totul pe cäile de acces ale trupelor vrajma§e. urrndtorul itinerar : Turnu Severin. ci. in tara necunoscutä. oastea conclusd de Basarab s-a retras in mod organizat din calea invadatorilor.

--" a Transrlvanrer uirensebe5 ook7:.-- =.N1 OraStie 25 50Km s A AtSIBIU Hoteg .t... 1. s Xolo-*. inaintarea oastei maghiare s-a facut prin regiunea de144 www... Govora Tirgu Jru) tcyo r Posado A ?-'161z CURTEA DE ARGES Glogova Rifest. Dupä cum rezultd din textul citat. vreme incepurd a pdtimi de chinurile foamei insusi regele."Poorto de Fer.A.0.0A?. °stash i caii". TURNU SEVERV. 1-a parcurs armata lui Carol Robert pina la angajarea bataliei de la Posada.. Itinerarul pe care consideram ca. 4 Slatno o 04.dacoromanica. E Stanes..Re4 L EGE N DA II "&2 Forte muntene Locul batalrei Retragerea rnamiculur sore Transilvanra or ltrnerar'ul pOrcurS de amok' lui Carol Robert Q*1) Cetati sr intdritun Schema nr.ro . Craiova .

. ne-a ajuns tocmai sub cetatea Arge§ (sub Castro Argyas). in care evocd vremea In care cu toatd puterea oastei noastre" a intrat In Tara Romdneascd §i cind un anume Bako cu putini osta§i. fdrd putintd de tdgadd. printr-o zond in care Nicolae Iorga evidentia existenta unei vechi traditii despre luptele romdnilor impotriva maghiarilor care le incdlcaserd locurile §i vetrele §i le stricaserd rosturile §i indeletnicirile pa§nice. Faptul cä oastea maghiard suferea de foame In aceastd regiune foarte populatd dovede§te. mintuindu-se printr-un noroc vrednic de mirare.ro .dacoromanica. dupd cum va marturisi insu§i Carol Robert intr-un document din 1336. unde noi §i intreaga noastal oaste am rdmas uimiti de sosirea lui nea§teptatä §i unde §i-a implinit In 145 www. desigur la porunca domnului. Donat dupd era atunci zona cu cea mai densd locuire.. pe sub munti. regele angevin §i marea sa armatd au ajuns pind In apropiere de Curtea de Arge§. Continuind inaintarea prin tara lui Basarab. care cum au dovedit cercetdrile lui I. deci prin partea nordica a Tdrii Romdne§ti..luroasd impäduritä. cá locuitorii pustiiserd totul in calea invadatorilor. Trecerea Oltului se va fi fácut foarte probabil prin regiunea Vilcea.

De asemenea.chip vrednic de laud& insarcinarile ce i-au fost date §i pe care le-a luat asupra sa". fortificatie numita de unii specialisti Cetatea de la Arefu Argesului (Ion Conea). din care pricind Bako se strecurase cu multa dificultate printre strajile * In. Pornind si de la faptul ea in documentele de limb& latina emise de cancelarla lui Vlaicu Voda orasul voievodal de resedinta Curtea de Arges apare cu numele de Argyas". dintre care tinem sa-i amintim pe Ion Conea si Andrei Pandrea. nume ce nu se dä. 0 parte dintre ei.dacoromanica. inclina sa vada in Castro Argyas" cetatea de la Capatineni.ro . A. printre care si Constantin C. adicä spre cetatea de la Curtea de Arges. chid a cäpatat numele de Cetatea Negru-Voda in memoria victoriei acestui mare principe".rte probabil inconjunata de ostirea lui Basarab care controla toate calle de acces spre Castro Argyas". Bogdan Petriceicu Hasdeu sustinea ca Cetatea Argesului s-ar fi numit asa pinà in 1330. privinta localizdrii a ceea ce in documente se numeste Castrum Argyas". Faptul ca regele recunoaste ea' Bako a ajuns ca prin minune In locul uncle se afla cu armata sa constituie o dovadä indirecta ca oastea lui Carol Robert se gasea intr-o situatie critica. iar de altii Cetatea de la Poenari. O altä parte a istoricilot. Semnatarii lucrarii de fata se raliaza acestui punct de vedere. de la Capatineni sau Cetatea lui Vlad Tepes. Giurescu. nici uneia 146 www. La sfirsitul secolului trecut. fiind foa. parerile istoricilor nostri sint impartite. il identified cu cetatea de la Curtea de Arges. de pe drumul care duce astazi la marea hidrocentralä de pe Argeq. Sacerdoteanu a identificat Castrum Argyas" tot cu aceastä localitate intarita.

nu stim cum ar fi putut opune o mare rezistentd". Unii istorici au apreciat ca in momentul in care armata condusd de Carol Robert a ajuns la Castrum Argyas" ea ar fi fost prin luptä de o§tenii lui Basarab §i. Dupä opinia acestora. cä.. care.ro . Dar. Situindu-se pe pozitia celar care nu au dat crezare unor astfel de ipoteze. Manole Neagoe a apreciat cá monarhul maghiar nu se putea angaja cu o armatä de cavalerie pe o vale strimtd. acea cetate fiind mica. Sacerdoteanu. * Dupd traditie marginea dinspre sud a vechiului oras voievodal Curtea de Arges se numea Bdtusari.dacoromanica. 147 www. nu putea addposti in ea decit o garnizoand de 30-40 de oameni. efectiv destul de redus.Argyas" ar fi atacat cetatea de la Arefu sau Cetatea de la Poenari. dupd cum subliniazd istoricul A. ceea ce 1-ar fi determinat pe Carol Robert sä ordone retragerea trupelor sale. poate sd fie incä o dovadd cd atunci cind se vorbeste de Castrum Argyas" se desemneazd cetatea de la Curtea de Arges. In cazul unui atac executat in for i cu efective numeroase. Tinind seama de conditiile geografice. S-a emis chiar o ipotezd de cdtre unii specialisti militari potrivit cdreia oastea maghiard care ar fi trecut de Castrum . devine aproape o absurditate". este greu de spus i chiar de presupus ce s-a intimplat dintre cetAtile amintite mai sus. efectivele dusmane ar fi fost repede respinse. monarhul maghiar ar fi incercat asedieze cetatea. unde sd dea o bdtdlie in conditii evident nefavorabile pentru oastea sa. o actiune armatä in jtirul Cdpàtinenilor.muntene* care supravegheau Cu atentie mi§carile trupelor invadatoare. la rindul lui.. In lipsa unor dovezi sau informatii cit de cit demne de a fi luate in studiu.

dacoromanica. Dupà alte opinii.la Curtea de Arge. Se pare ca pe bun& dreptate I.ro . Dupd informatiile noastre. dacd au fost sau nu lupte si care a fost amploarea acestora. mergind cu puternica sa ostire pentru a dobindi din nou partile transalpine ale rega- tului sal. am ajuns la concluzia ca locuitorii din acea parte a orasului-cetate aveau me- nirea sa stea de straje". in care Ludovic cel Mare evoca un moment in care Carol Robert. acum voievod (al TransilIncercInd sa descifram sensul pe care II avea In epoca o astfel de denumire. si-a asezat tabara inaintea cetatii Arges. acel Stefan. denumirea la care ne referim ar avea o altd semnificatie : batusarii sau botusarii ar fi fost niste mestesugari care confectionau un anume gen de incá'ltdminte. pdrintele nostru. Este vorba de o diploma maghiara. A asediat ostirea regala cetatea munteana ? N-o spune cronica deoarece armata lui Carol Robert a avut esec ?". De aici avea sa rämina si denumirea acelei zone din partea de sud a stravechii asezari de pe malurile Argesului. datata la 30 iunie 1347. Minea constata : tace cronica. nu spune nici un document ca cetatea Argesului a fost ocupatä. 148 www. un singur document se refera la unele actiuni de ordin militar in zona localitatii Curtea de Arges. iar In caz de primejdie din partea vreunor trupe vrajmase sa dea semnale de alarma pentru cei din cetate prin batutul tobelor.

ro . vaniei). rämlnind deapururi nedeslipit de pdrintele nostru. pe atunci mare comis i conducdtorul ostirii parintelui nostru.e Ruinele cetatii Sin Nicoard din fosta resedinta voievodald de la Curtea de Arges. prinzind pe sase din schismaticii necredinciosi care hartuiau pe oamenii 149 www.dacoromanica. cu zelul credin-tei sale obisnuite.

credinciosi ai tatdlui nostru, i-a adus tatälui
nostru, ucigind pe cei mai multi dintre ei".
Informatia ne ofer'd insä posibilitatea sa acceptdm c.d., odatd ajunsd la Castrum Argyas",
oastea maghiard sau pal-4 ale ei au zdbovit un
anumit timp in ora§ul voievodal, perioadd in

care grosul oastei lui Basarab se va fi retras
pe drumul care duce in defileul de la Posada
din Tara Lovistei, fdrd sd fi pierdut insà contactul cu dusmanul. Referindu-se la aceastd
problemd, Maria Holban concluzioneazd :

dar, afläm c'd armata si-a pus tabdra in fata
cetätii Arges, dar ca toatd isprava de aici a
constat din unele capturäri rdzlete de romani
care hdrtuiau pe oamenii regelui. Nu e amintitd
nici o luptà i nici vreun asalt dat cetdtii. Dacd

aceasta ar fi fost cucerità sau ocupatd, mdcar
fArd lupte de cdtre rege, succesul acesta
ar fi fost trImbitat cu mare rdsunet i deci cu

atit mai mult s-ar fi pomenit in toate documentele de o capitulare la Arges, dacd ea ar
fi avut curnva loc".
Nu este exclusd insà nici ideea cá s-au des-

f'd. urat unele lupte de o mai mica' sau de o
mai mare amploare i In interiorul orasului
Curtea de Arges. Iatd ce spune, de pildd, Manole Neagoe : Carol Robert de Anjou, dupa
ce a ars tirgul, a incercat sd cucereascä cetatea
150

www.dacoromanica.ro

de la Curtea de Arges. Eforturile lui s-au do-

spre minia lui, s-a trezit
dintr-o datä intr-o situatie din cele mai perivedit zadarnice.

i.,

culoase §1 curioase, in acelasi timp : din ase-

diator devenise el insusi asediat, oastea lui
fiind permanent härtuità de calärimea munteanä si de apärätorii cetätii de scaun".
Säpäturile arheologice efectuate in ultima
vreme pe locurile fostei resedinte a lui Basarab de la Curtea de Arges au oferit specialistilor
informatii care le-au permis sä aprecieze cä in
timpul luptelor din 1330 clädirile resedintei au

suferit unele avarli motiv pentru care ele au
trebuit sä fie refäcute in jurul anului 1340.
Fie CA admitem faptul cä in orasul resedintä
voievodald de la Curtea de Arge§ s-au dat lupte

intre oastea lui Basarab §1 armata lui Carol
Robert, fie c'ä Inca' nu avem suficiente argumente pentru a ne pronunta definitiv asupra
acestor opinii, un fapt rämine cert : monarhul
maghiar si trupele lui au ajuns sub Castro
Argyas". Cum pe tot drumul fäcut pind aici
inarnioul nu gäsise nici alimente, nici furaje,
subzistente atit de necesare purtärii räzboiului,
cum se apropia iarna si nici nu ajunsese sa-§i

mäsoare fortele cu oastea voievodului Basarab, se poate aprecia CA monarhul angevin a
hotarit sd se retragä cit mai repede spre Tran151

www.dacoromanica.ro

silvania, unde putea gasi din belsug toate cele
de trebuintd intretinerii armatei.
Se pune in mod firesc o intrebare : pe ce
drum urma oare sd se retraga ? Pe unul ocolitor, in conditiile In care ajunsese sà sufere

de foame regele insui, ostasii

i caii"

dupd cum gläsuieste Cronica pictatti ? Este
putin probabil ! Se poate aprecia Ca' In conditii

Ca de cit similare once comandant Cu o anumità culturd de ordin militar si cu o practicä
de räzboi chiar si de scurtä duratà ar fi ales
drumul cel mai scurt i cel mai cunoscut. In
conditiile unei retrageri impuse de Imprejurari,
alegerea unui itinerar cit mai scurt i in general cu drumuri clt de cit cunoscute oferà de
fapt comandantului cel putin citeva avantaje :
poate trece mai repede de impedimentul lipsei
de alimente si de furaje ; scuteste trupele
eforttui fizice inutile, de deplasari pe drumuri
lungi i necunoscute, care i-ar putea ridica in
cale surprize nebänuite ; Ii dà comandantului

si nu numai lui siguranta ca" va scapa cesa
mai repede din chinga in care era strins sau
din capcana In care intraserd.

conditiile date, pe ce drum ar fi tu-mat
sa se retragä oare in Transilvania oastea maghiard aflatà Intr-o situatie deosebit de difiend ? Pe cel care duce de la Castrum Argy152

www.dacoromanica.ro

Schema nr. 2. Unul dintre presupusele itinerarii pe
care s-a retras din Tara RomiineascA armata lui Carol
Robert.

as", pe la eimpulung, la Bran §i. de aici la
Bra§ov, deci in Transilvania, sau cel ce duce
din Curtea de Arge§, prin Tara Lovi§tei, spre
Sibiu ?

Pentru a ne putea pronuntra opiniile noastre,
dorim mai intii sä inserAm aici un calcul fácut
153

www.dacoromanica.ro

dacoromanica. 0 and variant& propusä de unii istorici români ca itinerar de retragere a armatei lui Carol Robert.ro .RIM NIC a- CURTEA DE A Schema nr. www. 3.

urmarind pe schita anexata (vezi schemele nr. Pripoare. Cimpulung. Astfel. din Tara Romaneasca in Transilvania.ro . comandate de Carol Robert. supunem discutiei lungimea cailor posibile de retragere a armatei feudale ungare de la Curtea de Arges in Transilvania. Daca armata lui 155 www. Facind un calcul simplu. ca drumul cel mai scurt pe catre s-ar fi putut retrage in mod fortat oastea maghiara spre Transilvania trecea prin Tara Lovistei. pe la Ciineni. cel de-al doilea. 2 si 3) cele cloud presupuse itinerare : primul. Salatruc. Curtea de Arges. rezulta. Sibiu. Brasov. pornind de la cele cloud ipoteze cu care istoriografia referitoare la batalia de la Posada a operat cu majoritate covirsitoare. Ciineni. invest- gatiile facute de autorii lucrärii de fata au dus la noi precizari. in total 10 km . Bran.cu ani in urma de Andrei Pandrea. In ceea ce priveste itinerarele de retragere a armatei ungare. o Cale de comunicatie de ordin strategic bine cunoscutd de comandantii de osti din vremea la care ne referim. asadar. Curtea de Arges. asa cum am mai subliniat deja. In plus. Prin defileul Branului itinerarul este mai lung decit acesta. drumul pe care presupunem ca s-a Tetras armata lui Carol Robert era.dacoromanica.

In acest fel. ea ar fi avut de strabatut o distantä de 100 km. Investigatiile efectuate de noi au arätat ca Intre Curtea de Arges si Cimpulung exista o legaturd directa. Ciineni Sibiu 40 km).Brasov. Con156 www. Bran-Brasov 28 km. problema retragerii pe acest drum implica' noi aspecte fata de cele acreditate pina acum. Se pare ca cercetärile trecute. deci culoarul Rucar-Bran.ro . care dau distanta de 168 km II-Are Curtea de Arges si Brasov. adica dri_u-nul national nemodernizat 73 c. CImpulung-Bran 57 km. In cazul in care s-ar fi folosit itinerarul Curtea de Arges Cimpulung -. lungimea mai mare a acestei a doua cai posibile de retragere a devenit un argument cu mare pondere In favoarea localizarii Posadei" In Tara Lovistei. (Curtea de Arges Salatruc 25 km. Salatruc Clineni 35 km. In total 173 km cifra apropiata de cea acreditata pind acum de 168 km.dacoromanica. au considerat ca drum de retragere a oastei maWhare actualul drum national dintre cele dou5 localitati amintite mai sus. Pitesti-Cimpulung 50 km.Carol Robert de Anjou ar fi trecut muntii pe itinerarul Curtea de Arges Ciineni Sibiu. respectiv Curtea de Arges-Pitesti 38 km. Drumul strabate o zona' subcolmará si are o lungime doar de 48 km.

ro . pe un drum ingust. mai ales ca el lega direct cele cloud capitale ale Tdrii Romanesti. sà incercdm sd reconstituim itinerarul pe care presupunem s-ar fi putut deplasa trupele comandate de Carol Robert. pe parcursul acestui drum dintre Curtea de Arge i Cimpulung se afld si comuna Dornnesti. prin defileul din Tara Lovistei. Cimpulung-Bran 50 km. distanta dintre Curtea de Arges si Brasov este de numai 126 km. deci doar cu 26 km mai lungd decit cea dintre Curtea de Arges si Sibiu (Curtea de Arges-Cimpulung 48 km. Bran-Brasov 28 km. Folosind acest drum mai scurt (si desigur un comandant de caste avea in vedere i acest aspect).siderdm ca acest drum a fiintat si in vremea campaniei intreprinse de Carol Robert impotriva lui Basarab I. Admitind deci cd armata regelui maghiar a pornit de la Castrum Argyas" spre Sibiu. argumentul celei mai scurte distante dintre Ctu-tea de Arges si Transilvania in favoarea localizdrii Posadei in Tara Lovistei pare a nu mai avea ponderea major& ce i s-a acordat pinä acum. in total 126 km). mdrginit de ripe 157 www. Odatd intratd in defileul de la Pripoare.dacoromanica. fapt ce ar putea of eri unele indicii cu privire la vechimea sa. De alt- f el. Astfel.

Am zabovit §i noi zile in §ir prin defileul de la Posada din Tara Lovi§tei. nici nu puteau merge inainte.dacoromanica. nici nu aveau loe de fugä. Infra mun# §i dealuri §i paduri". armata invadatoare s-a trezit blocata §i din fatä §i din spate de luptatorii neinfricatului Basarab. ci §i cu cel al cercetatorului militar. fiind facute acolo prisaci.ro .. Urmärind cu atentie drurnul care §er158 www.. dar calea aceasta era cotitä §i inchisä de amindoua partile de ripe foarte inalte de jur imprejur §i pe unde aceasta cale era mai larga. acolo valahii in mai multe locuri o intarisera cu prisaci.greu de escaladat. Oastea vrajma§a a fost astfel prinsä ca intr-o capcana din care oricarei trupe i-ar fi fost aproape imposibil sa mai scape cu bine. Din pricina urcu§ului präpastios din acea cale nu se puteau sui contra valahilor pe nici una din ripele de pe amindoua laturile drumului. ci erau cu totel prin§i osta§ii regelui ca ni§te pe§ti in vira ori mreaja".. (regale) a ajuns pe o cale oarecare cu toatä oastea sa. Iatä ce ne spune Cronica pictatcl de la Viena in capitolul intitulat Rex vadit cum exercitu contra Bazaraad" : Socotindu-se in siguranta.. Am privit acea zonä nu numai cu ochiul istoricului tentat mai intotdeauna sä impace litera documentului cu realitatea din teren.

cit çi vitejia çi spiritul de däruire al luptatorilor sal.puieste prin defileul Tarn Lovistei. folosindu-se din plin acoperirile din zona i in special copacii din padurea secularä si piatra din trupul muntilor. Nu incape nici o indoiala ca in cta zul in care bätalia hotäritoare din noiembrie 1330 se va fi desasurat in acea zona.ro . dovedind in aceastä privintä o ingeniozitate In care se reflecta nivelul artei militare romanesti din acel timp. Este de presupus ad* in vederea luptei decisive. 159 www. in principal. muntoasa. un fel de porti. Basanab I si capi- tanii" sai vor fi stiut sa foloseasca din plin atit avantajele ce le oferea un astfel de teren. Pe intinderea sa se allá citeva puncte obligate de trecere." care pot fi berate cu efeotive minime i inarmate chiar si sumar. voievodul Tàriì Romänesti organizat un dispozitiv de lupta adeovat. flancat de pereti inalti din parnint i piaträ. dupd ce l-a atras pe adversar intr-un loc strimt çi accidentat. am putut aprecia ca el ()fend conditli propice pentru a inchide in el si apoi a zdrobi cu forte putine si modest inarmate once agresor care ar fi incercat sä-si deschida cale libera prin respectiva zonä. Bararea se poate asigura.dacoromanica.

adrul dat. putem deduce ca* Basarab I imparlit oastea in patru grupari schema nr. 4.o.ro (vezi . In c. 4). Dispunerea unei pfirti din ostirea TArii Romamesti comandate de Basarab I pe o portiune a defileului din Posada lovisteanii.dacoromanica. 160 www. o LEGENDA Trupele arrnatei lui Carol Robert patrunse In detileu 11/11/1111 Grupdri din oastea Tárii Rorndnesti Obstacole riaicate de oastea Tdrii Rorainesti Schema nr.

cu tot ce mai aveau la indemina. adica iesirea din defileu. In momentul In care oastea dusmana era zagazuita in defileu. O astfel de m'asura viza sa taie inamicului once posibilitate de a incerca sa se retraga pe drumul pe care venise. trunchiuri si crengi de copaci si masive canti- tati de pamint.O grupare va fi avut rolul sa inchida defileul in partea sa dinspre nord. Prin aceasta se urmarea sa se zägazuiasca once incercare a vrajmasului de a-si deschide cale libera pentru fuga. dupa intrarea armatei cotropitoare in interiorul acestuia.ro . Luind in consideratie faptul ca luptatarii ce se aflau in cadrul gruparilor de flanc" actionau impotriva trupelar vräjmase de sus.dacoromanica. de pe inaltimi abrupte si. O alta grupare va fi avut misiunea sa inchida defileul in partea sa dinspre sud. folasindu-se in acest scop bolovani. erau ceva mai feriti de ripostele acestora. de pe creste. Celelalte doua grupari sa le denumim. deci. grupdri de flanc fiind ceva mai numeroase ca efective decit primele doud. se poate 161 www. cu bolovani si. de principiu. urmau sa ocupe pozitii de luptd de o parte si de alta a strimtorii. luptatorii acestor grupdri trebuiau sa loveascä invadatorul cu sageti si cu sulite. pe inaltimi abrupte.

dacoromanica. oameni iscusiti din popor. §i s-a incheiat pe 12 noiembrie cu zdrobirea oastei invadatoare comandate de Carol Robert. Va fi fost un mäcel cumplit. luptatorii romani. 9 noiembrie 1330. 162 www. pitoresc colorate. armata lui Carol Robert intrind repede in derutd.ro . BAtalia de la Posada a inceput vineri. aldturi de ceilalti o§teni ai datoriei. §i Cu cdciuli mitoase pe cap. Inamicul patruns In defileu a fost atacat prin surprindere din toate pärtile. dar §i cu uneltele lor de muncd obi§nuite (topoare. In aceste imagini pot fi vkuti In postura de luptatori. sulite. de la intrarea §1 de la ie§irea din defileu ori fiind cdtdrati pe stinci. AOrindu-se dupà. Un argument in aceastà privinta 11 constituie §i cele cloud miniaturi din Cronica pictatti de la Viena. oameni simpli din popor.). in imensa lor majoritate tdrani.emite ipoteza Ca baza efectivului ce alcatuiau astfel de grupdri o constituia masele de tärani inarmate cu arcuri. au aruncat peste puhoiul de trupe inamice sageti §i bolovani. valurile §i §anturile de pdmint. cu ghioage. repezi in mi§cari. coase sau seceri etc. dupd cum se consemneazä in Cronica pictattí de la Viena. imbrAcati in straiele lor obi§nuite. minio§i ca vrajmewl le-a incdlcat plaiurile.

se scuturd pruncii sau cum se clatind trestiile de vint". oastea maghiard a fost mdcinatd metodic.lata cum se descrie acest episod al incle§tàrilor in Cronica sus-amintitd : multimea nenumdratd a valahilor sus pe ripe a alergat din toate pd. intr-un document care contine un text asemdator (dar nu identic) cu cel inserat in Cronica pictatti. ce nici nu se putea numi cale. Este vorba de o diploma regald datatd 13 octombrie 1335. Prinsd ca intr-o capoand. In acel vacarm al incle§tdrii citim In Cronica pictatti . 163 www. luptdtorii regelui maghiar. militarii din armata lui Carol Robert se izbeau unii de altii precum se leagdnd in leagdn §i. ci mai azind un fel de corabie strimtd. La un mornent dat. loviti din toate pal-tile de ploaia de sdgeti.rtile §i a aruncat sdgeti asupra oastei regelui. care se gdsea in fundul unei cdi adinci. lovitd in plin. de bucdti de stinci rupte din trupul muntelui ori de cioturi de copad nici nu puteau merge inainte. far& incetare.ro . unde din pricina inghesuielii cei mai sprinteni cal §i cdldreti cd- deau din toate pdrtile". rezultd din acela§i izvor.dacoromanica. nici nu aveau loe de fugd". in cadrul anului 1335. Ajunsd intr-o vale. citeva zile la rind. Apriga incle§tare din defileu ne este sernnalatd cu lux de amdnunte. de bolovani.

impro§cind din pra§tii. Ca de un zid fiind impiedicati de mul4mea loviturilor mistuitoare. taranii (rustici) ar fi aplicat tactica ce a devenit apoi traditio- nala. sagetilor. tara164 www. au izbit in difeiite cuipun o§tirea noastrd. §i la Codrii Cosminului.marginitä pe ambele parti de ripi prapastioase §i fortificatd in fata. unde era local mai deschis. lancilor §i buzduganelor care cadeau ca o ploaie repede".ro . Dupa afirmatiile cronicarului Petru de Duisburg.. navaand asupra noasti A cu un atac inver§unat §i stra§mc din toate partile. in 1497 : au taiat din timp copacii din drumul pe care Inainta oastea maghiara §i apoi i-au pravalit asupra acesteia.dacoromanica. producindu-i mari pierden. Ace§tia. cu intarituri (indagines) se spune in oastea regala a fost atacata de multimea osta§ilor romani". izbind cu cruzime §i lovind cu sabiile cetele noasti e. nu puteam nici sa inaintam. dinainte taiati. oastea fiind expusa prea deselor lovitut i ale sabiilor. atacmdu-ne cu ingrodocument zitoare atacuri ciine§ti. In fata oastei du§mane. in 1395. Iata ce se spune textual in acea cronica : De indata ce tara lui (Basarab) a fost invadata. care va fi utilizata §i la Ghindaoani. nici sa gasim loc pentru alga".. peste puhoiul de oaste maghiara ce cotropise tara s-ar fi pravalit copaci uria§i.

ro . regele Ungariei se pregdteste sá P°dseascd lupta).dacoromanica. bolovani i trunchiuri de copad . www.Miniaturd din Cronica pictatd de la Viena In care se ilustreazd secvente din bätälia de la Posada din 9-12 noiembrie 1330 (oastea regelui maghiar Carol Robert de Anjou prinsd In defileul de la Posada este atacatd de catre luptdtorii lui Basarab I cu sdgeti.

Trupe din armata lui Carol Robert de Anjou intr-o aprigá inclestare cu luptatorii din oastea voievodului Basarab I (miniaturd din Cronica lui Johannes de Turocz). Dupd eum rezultd din acest interesant izvor pus in valoare de Emil Lazdrescu in anul 1935. atingind altul. acestia au cdzut unul peste altul §i astfel. Il dobora si pe acela si tot asa mai departe. cdzind i dintr-o parte si din alta.dacoromanica. intrind ungurii la intoarcare in zisa pddure i dranii suspomeniti au miscat arbarii. au rapus foarte multi dintre unguri". dar neutilizat pin& acum. dupd stiinta 166 www. (astfel) ca atunci chid unul cddea. De unde a urmat cA.ro . nii din acea provincie au tdiat cu ferdstraiele pe la mijloc copacii din pAdurea prin care trebuiau sa treacd ungurii la intoarcere.

(Du laturile din deal In vale. ci in timp ce trupele manoastra. dupd o tac167 www. deoarece luptatorii nu pot fugi nici inainta.ro . ale cdror creste erau ocupate din timp de catre luptatorii viteazului Basarab. unde drumul este de coasta. A doua etapd care va fi fost s'i cea mai apriga §i cea mai indelungata ca desfasurare a constat din atacarea continua. stiut fiind ca cei mai multi osteni maghiari mergeau cdlare. Prima etapd se refera la inchiderea armatei maghiare in defileu. de catre istorici ghiare marsdluiau obligate printr-o padure.copacii nu au fost tdiati §i pravaliti in valea pe unde trecea armata regelui Ungariei (operatie care nici nu ar fi fost posibild).dacoromanica. Din cercetarile noastre pe teren. nici nu pot opri rostogolirea peste ei a arborilor. copacii doboriti asupra unei osti in mar § esalonata mult in adincime duc la pierderi insemnate de efective. Doborirea copacilor avea rolul nu numai sa deci- meze oastea maghiara. sintem tentati sa apreciem cd desfasurarea bataliei propriu-zise a imbracat citeva etape distincte. nici nu se pot retrage. pe portiunea defileului" din Salatrue §i Pripoarele Persanilor. dar §i sag ingreuieze drumul. Sintetizind cele inserate 'Dina aici privitor la apriga inclestare din defileul de la Posada. ceea ce corespunde cu descrierea din Cronica pictatti .

acolo unde se presupune cá s-au retras pentru a ie§i din strinsoare ramd§itele trupelor maghiare. 0 a treia etapd a incle§tdrii §i ultima va fi fost la limita de nord a defileului. Faptul cd intr-un document semnalat de Nicolae Iorga in anul 1922 relativ la evenimentele din 1330 se afirma ca s-ar fi dat doud lupte (semel et secundo) i-a determinat pe unii istorici accepte aceastä ipotezd. finalá. Dupd afirmatille lui Nicodae Iorga. pind ce va fi sib:bit. Faptul ca in Cronica pictata se sustine cd mdcelul a durat 0 in zilele urmdtoare lui 9 noiembrie. a puhoiului de oaste du§mand inchisd in defileu.dacoromanica. puterea de rezistentd a greoaiei armate maghiare. In tot acest timp bravii luptdtori ai Tara Romdne§ti. fácindu-i sd se izbeascd unii de dupd cum se specified in Cronica pictatà metodic. au slobozit asupra vrdjma§ului sdgeti §i sulite. iar cea de-a doua. 1-au lovit cu bolovani.ro . la 12 noiembrie. urcati pe stinci sau aflati in pozitie" la intrarea 0 la ie§irea din defileu.tied specific romdneased. i-au hartuit pe militarii inamici Mira zdiaavä. la intrarea in defileu. o luptä se va fi desfd§urat la 9 noiemlarie. dud resturile armatei maghiare au fost infrinte. indreptdte§te opinia noastrd potrivit cdreia o§tenii lui 168 www. in mod evident.

täiati de sabii sau loviti de pietre colturoase de stinca sau de bolovani o multi- me de ostasi. cind luptele au atins cotele cele mai Inalte.dacoromanica. Cit si dupa inchiderea acestuia. fapt destul de rar. Din aceasta crIncena batalie regele se consemneazd intr-o cronicd abia a scapat cu citiva cTedinciosi luati pen- tru apararea sa. care au primit ei Ix** asupra lor toate loviturile de sabii si de sageti ce cddeau ca o ploaie naval169 www. Inchisd din vreme cu intarituri (indagines). fiul lui Berend. si dupd ce oastea maghiara. a incercat sa-si deschidä drum de iesire din chingile muntilor. Poate din cauza atitor si atItor episoade de aspre Infruntdri luptele de la Posada se vor fi Intins pe o du. A pierit In batalie.rata de patru zile. de principi si de nobili si numdrul ion nu se poate socoti" dupa cum se insereaza In Cronica pictatd. daca nu unicat in epoca.ro . din tabara dusmana au cazut tintiti in plin de sageti. vldguita. Ultima lupta se va fi dat la iesirea din defileu. Caci au stat imprejurul lui ca niste ziduri de piatra magistrul Donch cu fiul sau Ladislau si alti osteni ai curtii regale si magistrul Martin. In cele patru zile de intense si dramatice lupte. floarea armatei unguresti". considera generalul Radu Rosetti.Basarab au actionat in forta atit pe timpul intrdrii trupelor inamice In defileu.

Din aceasta vale a mortii" au cum inspirat s-a exprimat istoricul scapat foarte putini unguri. iar apoi. chid rezerva de sägeti fu istovitä. ca si Cronica pictatei ne-au pastrat si numele a numerosi nobili maghiari ucisi sau raniti in batalia de la Posada din 1330. Utilizind textul Cronicii *tate. Romanii autor au folosit intii pietrele si sage-tile. Documentele emise de cancelaria maghiara.ro . prepozitul bi170 www. disperarea nici o putere si tarie. In aceeasi cronica se noteazd ca si romanii au avut pierden i grele i ca numarul romanilor ucisi acolo de unguri numai istetul vicleanul logofat al iadului l-a socotit". nu mai erau nici macar atitia (oameni) citi Il insoteau odinioara la o villatoare de placere". arata la rindul curajul n-a dat nadejde. din armata numeroasä cu care plecase cu citeva saptamini mai inainte. un istoric din secolul trecut.dacoromanica. Intre acestia s-au numarat magistrul Andrei.nick numai sá scape viata regelui de nävala mortii". deoarece lipsea spatiul neaprecia acelasi cesar pentru lupta". Dupä pärerea lui Fessler. pe nume Fessler. incepu omorul cu arma si cu mäciuca". romanii au ucis pe toti prelatii care insoteau pe rege. astfel incit atunci cind regele a intrat in Timisoara. armele : si echipamentul nici un ajutor.

G. fiul lui Leurenthe de Seguar . magistrul Stefan. PopaLisseanu rezumd in lucrarea sa 12 documente cunoscute la acea data (1939) despre lupta din 1330. in semn de recunostinta. Pethew. a tinut minte patania in toata viata sa §i. scapind cu mare greutate dintr-o pri- mejdie de moarte. comitele de Zärand . vicecastelanul de Ciceu . notar al regelui s. Toma.sericii de Alba. Mai departe. Astfel. Ludovic cel Mare. fratele lui Thatamer . magistpul Laurentiu. innobilind prin acordare de proprietati. Numerosii militari din armata maghiara care au fost raniti in lupta de la Posada sau urmasii celor ucisi cu acest prilej au fost ras- platiti cu &amide" de regele angevin si de urmasul säu. fiul lui $tefan. fiul lui Bartaleu . de mosii si de bunuri. pe toti citi au luptat alaturi de el in aceasta nenorocitä expeditie de razboi".a. vicecancelar regal . Bako.ro . Documentele amintite evoca pe larg modul In care s-au comportat pe timpul bataliei o 171 www. dupd cum remarca G. a incarcat cu binefaceri. La sirul celar de mai sus mai trebuie sä addugam capetele a nu putini dintre nobilii" maghiari de care se vorbeste intr-un document de provenientà maghiara datat la 26 noiembrie 1332.dacoromanica. Petru. prepozitul de Alba. Popa-Lisseanu. regele Carol Robert.

din pricina loviturilor dusmanilor ce navaleau asupra lui. ca o pilda a credintei curate. Servicii oredincioase fatä de rege a fault apoi magistrul Kolus.ro . iata ca sus-zisul magistru Kolus. nedindu-se Inapoi de a ramine pe jos pentru noi.seamd de cavaleri maghiari. pentru apararea maiestatii noastre. care ori de cite ori vedea ca se poticneste sau se oboseste calul" pe care-I calá'rea regele. rasplatit de Ludovic de Anjou printr-o diploma din 24 aprilie 1351. sä aleaga mai degraba moartea de cit viata. In acel mo- ment de grea cumpana pentru rege. s-a Ingrijit cu iscusinta (sa-1 172 www. coplesit de o prea mare oboseala. In unele din aceste izvoare se consemneaza ca magistrul Lauretrtiu. a cazut de pe calul sau si nu ar fi putut cu usurintä sa se urce pe calul sau". netemindu-se. spune regele In 1335.dacoromanica. infrinti !ma pina la urma de ostenii lui Basarab. tot de atitea ori voia sa ne dea calul s'au spre a-1 calari. pentru mintuirea si binele tatalui nostru. In acel act se spune ea regele maghiar. Un alt nobil care a stat In preajma regelui a fost magistrul Toma. fara sa se teama niel chiar de primejdia mortii si de pierderea bunurilor sale. In primejdia unei morti neindoioase". el a infruntat chiar luarea In prinsoare". daca ar fi fost nevoie.

dacoromanica. un -Linar atlet. el pare a fi rupt dintr-o fila de cronica. cu ochii tinta la mine. salvat ca prin minune de vitejia §i sacrificiul apropiatilor säi. Din acel text rezultä cit de mare a fost primejdia mortii pentru insusi regele Ungariei. a§a. dupä toate puterile sale.ajute). Pe timpul bataliei. prin grija acestuia.ro .supra capului meu un spune regele acoperamint de sculturi §i inlaturindu-se astfel potopul ca de ploaie repede a unor lovituri de sdbii.. 173 www. Atunci credinciosul nostru Nicolae. si astfel tatal nostru a scapat de rindul acela. Textul diplomei este deosebit de interesant . de lanci si de alte izbituri. dezbracat. ne puturam feri viata de primejdia mortii ce se apropia din ce in ce mai mult. incordindu-si fortele si tara bratului sau de ostas. furios ca un leu. rupse si arunca la pamint toata armatura sa de fier si. in preajma regelui s-a aflat un oarecare Nicolae. numai cu scutul si agitindu-si lancea sa * Aceastd diploma emanatd de cancelaria regará* maghiard avea sd fie consideratd ca falsa de cdtre unii istorici. pe tatal nostru sa incalece pe acel cal.. pe care Carol Robert 1-a rasplatit printr-o diploma la 13 octombrie 1335*. de primejdiile mortii". fiul lui Radoslav. Facindu-se din partea citorva ostasi de lingd mine dea.

tensiunea deosebitä a luptei. se aruncä din nou in linia ceror ce nävälisera asupra noasträ. aflaräm prilejul mintuirii si luaräm drumul spre cash'.. 174 www... textul citat evocä plastic. ci era tintd la capul nostru. Acolo insusi viteazul osta§ Nicolae a prima Iii fat& sase rani la cap si la umeri. Din diploma amintitä. i astfel. din bätälia venitä färd de veste. ca dealtfel si din numeroase . se poate luptatorii au folosit din plin emite chiar ipoteza potrivit cdreia pe timpul inclestärii s-a ajuns la lupta corp la corp.ro . se potoli ardoarea dusmanilor si se putu sparge latura dreaptä a zidului de dusmani si. Pe lingä unele exagerdri evidente..cea ascutitä. In afard de sägeti si bolovani. supus unui adevdrat potop de lovituri. avind sä lupte voiniceste. care pe toate de mai inainte le orinduieste. ca si primejdia de moarte In care s-a aflat mindrul rege. siliti la fugä de dusmani si urmariti din acel loc. care se gfäbeau inainte de toate sa reteze capul nostru de rege. cu ajutorul lui Dumnezeu.. deasupra cäruia zburau palosele a cinci viteji osteni valahi. ca voia Celui prea inalt.dacoromanica. luind-o la picior prin spartura facutä. Documentul mai aratä cä. destul de grele si a läsat pe locul luptei vreo 25 de nobili de ai sai. dui:A opinia noastrd. Nu se mai gindea sa-si apere capul sdu..

ro .dacoromanica. care a fost omorit in locul sdu. trebuie retinut un fapt natabil : in oursul luptei. in care regele Carol Robert a scdpat ca prin minune cu viatd. 175 www. incercind sa lasa cit mai repede din infernul din defileu. la un moment dat ajunsese chiar pe purictul de pierde viata . dacd regele nu §i-ar fi schimbat hainele §i armele sale cu cele ale lui Desideriu. printre care arme. protejinduii trupurile cu scuturile. regele Carol Robert a fost in mare primejdie . Dupd cum se spune in Cronica pictatá. fiul banului Dionisie. a scdpat din iadul luptei de la Posada numai datoritd interventiilor hatdrite i riscante ale unor apropiati ai sal care l-au apdrat sau i-au oferit calul §i pima la urmd l-au salvat de la moarte. luptdtorii lui Basarab I au luat un mare numdr de prizonieri §i au capturat o mare cantitate de pradd de rdzboi. Scena salvdrii monarhului angevin pare a constitui subiectul uneia din cele doud miniaturi ale Cronicii pict ate care intáti§eazd lupta de la Posada : dupd ce Desideriu s-a prdbu§it zdrobit turi se poate observa intr-una din miniaregele §i mica sa escoaltd se aratd groziti. Pe timpul incle§tdrii de la Posada. Carol Robert ar fi avut soarta salvatorului sat.alte documente citate de noi in aceastd lucrare.

cai.dacoromanica. harnasament. 176 www. Valahii au dus multi prizonieri. si bard de aur si argint si vase pretioase si braiiri de sable si multe pungi cu grosite late* si multi caí cu sai si friie pe toate le-au luat si le-au dus la Basarab voievod".. situatie ce nu putea fi ascunsa. Pierderea bataliei de catre armata lui Carol Robert a rämas multä vreme * Monedä ungureasca' din epoca. Aceste aprecien i atit de amanuntite si de o plasticitate rar intilnita..ro . Faptul Ca si in izvoarele narative maghiare se consemneazd victoria obtinuta de °stile romane in batalia de la Posada. dovedeste ca este varba de o infringere zdrobitoare a armatei ungare. dovedesc neindoios ca in timpul bataliei de la Posada din 9-12 noiembrie 1330. lata ce s-a consemnat in aceasta privinta in Cronica pictatei de la Viena : i a fost aici un cumplit dezastru. atit raniti 61 si neatinsi si au pus mina pe foarte multe arme si haine de pret ale tuturor celor cäzuti. din noiembrie 1330. suveranul angevin Carol Robert a inregistrat una dintre cele mai marl infringeri din cariera sa. vase de pret etc. daca nu cea mai dezastruoasa. ca de altfel toate celelalte la care am avut prilejul sa ne referim in tratarea noastra. vestminte scumpe.

astfel incit cu putini ai sdi de abia scapd cu fuga in Ungaria". de faptul cá ar fi incheiat cu el. chipurile. intr-o scrisoare 177 www. infringerea lui Carol Robert la Posada a fost a§a de ndpraznicd incit pentru contemporani. A§a cum avea sà consemneze intr-o scriere de-a sa istoricul romAn I. ndvdlind färd pricind asupra voievodului Munteniei §i dispretuind propunerile pa§nice ale acestuia. primul dintre ei.1 chip insuocesul din noiembrie 1330. Afectati peste masurd de pierderea regele maghiar Carol Robert §i urma§ul sdu. Minea. printre care s-au numdrat §i poIonezii Ian Dlugosz §i Martin Strikowsky. l-a acuzat pe Basarab de necredintd. Ludovic de Anjou au incercat sá explice in fel §. De exemplu. ridicind un rdzboi praznic asupra domnului muntean Basarab. regele maghiar. regele Ungariei. prin- tre altele. de trddare. o pace falsd etc. Primul mdrturisea in scrierea sa : Carol.dacoromanica. astfel incit regele insu§i abia scapd cu fuga". Dupd opinia celui de-al doilea cronicar. prin viclenie este bdtut. pentru a ascunde dezastrul ostirii sale. fu bdtut cu desdvir§ire printr-o stratagemd.In atentia multor cronkari strdini. a putut apdrea ca bdtaia lui Dumnezeu".ro . nici mai putin. pentru publicul din Ungaria. nici mai mult.

dacoromanica. Istoricii romäni au respins. Ba. a monarhiei Ungariei. In raspunsul sdu.ro . cu atit se depärtau mai mult §i de adevär !". ci §i numero§i istorici sträini din vremuri mai indepar- tate sau mai apropiate de noi. Carol Robert sustinea ca fusese victima unei curse mi§ele§ti" din partea lui Basarab.adresatä papel loan al XXII-lea. ei au scos la ivealä 178 www.rmata regelui Ungariei. mai mult. papa II compätimea pe monarhul a. Aveau sa se departeze de adevdrul adevärat nu numai cronicarii maghiari ai epocii sau cei care aveau sa' se afle in sfera de influentä. la Posada. a. cu cit §tirile trimise de rege mergeau mai departe. o parte dintre ace§ti istorici au emis unele opinii potrivit carora Basarab ar fi acceptat o capitulare In fata monarhului angevin in timp ce el se afla la Castrurn Argyas" sau ca.ngevin pentru nenorocirea care s-a Intimplat din pricina unor curse mi§ele§ti" pregatite regelui §i o§tirii sale la intoarcerea dintr-o expeditie victorioasä impotriva tätarilor. Duph cum spunea insä Ilie Minea. ca fiind nefondate §i neintemeiate astfel de informatii. Incercind intr-un fel sau altul sä ascundd sau mdcar sä voaleze adevärata realitate privitoare la infrin- gerea pe care a suferit-o In 1330. voievodul roman ar fi incheiat un armistitiu cu regele Carol Robert. pe bunä dreptate.

179 www.". Istoricii romani din generatia mai veche.. Maria Holban sublinia. ca inventia recenta a capitularii de la Arge§ e o incercare de a intregi si confirma inventia mai veche a pacii fatarnice a lui Basarab.. si ideea a§a-zisului armistitiu sau a päcii de la Curtea de Arge§. cd a atacat fara motiv §i fraudulos. printre altele. explice cum s-a produs marea nenorocire a armatei regale.dacoromanica. ca fiind lipsita de argumente §1 neavind suport §tiintific. istoricul I. adica aproximativ patruzeci de ani dupd eveniment...ro . regele a primit conditiile de pace oferite de Basarab. ca dealtfel si cei din vremurile noastre au respins cu tarie. ca Basarab a putut deveni perfid. mai ales ca era si schismatic..§i unele mobiluri care i-au facut pe istoricii in cauza sa emita asemenea puncte de vedere ne§tiintifice si tendentioase. pusä in circulatie de Chronicon pictum pe la sfirsitul deceniului al 6-lea al secolului al XIV-lea. intr-un studiu. Minea considera cd pacea" a fost inventatä pentru ca sä. De pildii. In acest sens.. Nu exista explicare mai comodd decit ca din cauza lipsei alimentelor §i hranei pentru cai. ca apoi armata a inaintat fard grija. s-a napustit cu ostenii sai asupra armatei regale".

care a fost totusi.Combätind punctele de vedere gresite ale unor istorici strdini privitoare la asa-zisa pace care s-ar fi incheiat intre Basarab si Carol Robert inainte de angajarea lor in bätälia hotäritoare de la Posada din 9-12 noiembrie 1330. Conditiile päcii sint deduse pur si simplu pe cale de rationament din imprejurärile existente. nu mai era nevoie de specificarea celorlalte cloud conditii : adicä garantarea sigurantei reintoarcerii si obligatia de a ardta drumul cel mai drept. cauza principalä a incheierii acelei suspensiuni de 180 www.dacoromanica... cu alte cuvinte sà-si reinnoiascd jurämintul de vasalitate. atunci desigur ca surprinde tacerea manifestatà cu privire la intimpinarea lipsei de aprovizionare. Pentru aceasta au fost folosite elementele 1mprumutate traditiei orale : lipsa de alimente si greutatile inerente unei armate aflate intr-o tard necunoscutii. Maria Holban aratà : Cum in rindurile precedente (ale cronicii) fusese vorba de respingerea ofertei de pace a lui Basarab la iriceputul campaniei trebuia motivatà nevoia incheierii ulterioare a unei päci de ciitre rege. Iar dacd autorul cronicii voia sd nu omità nici una din cererile regelui. CAci daca Basarab s-ar fi legat intr-adevar sä asculte de rege. in mintea cronicarului.ro . fära" a se observa totusi lipsa lor de consecventà.

conditie indispensabila a atacului prin surprindere al lui Basarab". seama In hotarirea sa de faptul ea once mijloc poate fi uti/izat pentru a invinge dupnanul care cotropefte tara. chiar daca am admite cd Basarab ar fi incheiat asa-zisul armistitiu (cu toate ea' nu dispunem de informatii care sa ne ofere posibilitatea sustinerii unei astfel de opinii). unele circumstante atenuante. dar asigu- rarea intoarcerii pe un drum indicat de Basarab dovedeste. 181 www. de rezolvarea acestei probleme vitale nu pare sa se fi ingrijit nimeni". ca sa folosim un termen modern. ea regele era cel invins. cá incheierea asa-zisei intelegeri era necesara cronicarului strain pentru a explica linistea desdvirsita a regelui. once arma si once Imprejurare". dimpotriva. Dupd parerea noastra. voievodul roman ar fi avut. desigur. a scapa tara este culmea virtutii In once Imprejurare si cu once armä. . lar cotropirea tarii nu poate ramine nepedepsita. Basarab ar fi putut sa tin'a. Maria Holban sustine. Contradictiile dintre punctele presupusului armistitiu sint evidente :supunerea lui Basarab presupunea victoria oastei regale.SI totusi. pe buna dreptate.arme.dacoromanica. Ca si Ilie Minea.ro . Dupd cum spunea Bogdan Petriceicu Hasdeu.

pe lingd toatä puterea" (lui Basarab). de partea voievodului romAn.a p6gInilor. deci . In unele documente emise de cancelarla urmasului lui Carol Robert.Urmärind cu toatà insistenta sä micsoreze in ochii lumii adevaratele dimensiuni ale infringerii suferite de armata maghiard In bdtalia de la Posada din 9-12 noiembrie 1330.ro considerAm ea' . Unii istorici au dat crezare acestei afirmatii. Ludomic de Anjou. precum si a altor necredinciosi ai pärintelui nostru" (vicinorum paganorum ac aliorum eiusdem patris nostri infidelium aggregata caterva). si ceata adunatà a pagInilor vecini.dacoromanica. In acest document se vehiculeazd ideea cä volevodul de la Arges a fost sprijinit de efetcive recrutate in special din rIndurile tätarilor. Intrucit documentele contemporane evenimentelor la care ne referim nu varbesc de un asepe care Carol Robert nu avea menea ajutor motive sä-1 treacä sub tacere In cazul In care ar fi avut cunostintä de el 182 www. s-a vehiculat la un moment dat si versiunea potrivit cAreia Basarab I a iesit invingätor In confruntarea cu trupele monarhului angevin pentru cd a avut sprijin din partea unor aliati. intr-un document. ea la luptele din 1330 ar fi participat. Ludovic de Anjou sustine. de exemplu. Intr-adevdr.

ro . aliat cu unii contra altora. cind in realitate nici chiar cronica de curte. Fiind deci vorba de o amplificare tirzie a elementelor initiale din docurnentele contemporane". 183 www. consideram ca ar mai trebui sa se tinä seama si de faptul di Basarab (cunoscut si sub numele de Negru Voda) a rämas in traditia populara ca un luptdtor impotriva tatarilor. nu pomeneste de vreun ajut. infrInt si umilit in ambitia sa. Pe linga toate acestea. contemporand bataliei de la Posada din 1330. astfel incit este greu sa dam crezare unor stiri tirzii despre o presupusa alianta a sa cu 4-.or strain".ideea asa-numitului ajutor" a fost emisa si vehiculatd mult mai tirziu pentru a justifica infringerea oastei maghiare. In aceastá privinta ni se pare pe deplin intemeiatd si binevenita o afirmatie care apar- tine lui Ilie Minea : Adevarul nu se poate ascunde.paginii» impotriva carora a luptat pentru a-si elibera tara". apreciem fapt pe larg subliniat si de Maria Holban ca nu este cazul sa construim in mod artificial un sistem politic al lui Basarab. Faptele. a cautat sa-1 acopere". realitatea si izvoarele contemporane vin sa ateste un adevar de necontestat : victo- ria din 1330 de la Posada a fost obtinuta in exclusivitate de Basarab I si de bravii sal osteni.dacoromanica. dei regele.

arätind totodata ca aceasta era un organism viguros. Statul cel tinar de atunci luat locul intre celelalte state din Europa". 184 www. pe care niel o incercare du§manoasa nu le-a mai putut clinti. A. cu reale perspective de dezvoltare si de inflorire.5. Astfel. Istoricii romani care s-au ocupat de studierea batdliei de la Posada au fost unanimi in a aprecia atit rolul §i locul pe care l-a avut stralucita victorie repurtatä de Basarab I in 9-12 noiembrie 1330 pentru istoria Tarii Romane§ti §i a neamului nostru.dacoromanica.ro . UNELE CONCLUZII Victoria cistigata in noiembrie 1330 de oastea lui Basarab voievod la Posada a avut o mare Insemnatate politica in istoria tarii noastre. caci atunci 0-a pus ea temeliile cele mai puternice. capabil sa-si apere in continuare independenta impotriva unor agresori hrapareti i puternici. Ea a consolidat sub toate aspectele Tara Romitneasca de curind intemeiatä. cit §i profunda ei semnificatie. Bunea afirma : Zilele din 9 pina la 12 noiembrie 1330 sint cele mai memorabile din istoria Tarii Romane*ti. IMPORTANTA I SEMNIFICATIA VICTORIEI REPURTATE DE (MILE ROMANE CONDUSE DE BASARAB I IN BATALIA DE LA POSADA.

Dupd aprecierile lui I. Giurescu. Lupas. Tara Româneascd a intrat Intr-o perloadä de prosperitate pe care i-o asigura cresterea numdrului populatiei si a schimbului de mdrfuri". victoria strdlucitä de la Posada aratd puterea noului stat romdnesc si In acelasi timp ii asigura o dezvoltare liberd".ro . lupta de la Po- sada poate fi consideratd ea un botez de al independentei romdnesti" sau ca momentul initial al independentei românesti". in coordonatele lar principale. cauzele conflictului care au dus la inclestarea de acum 650 de ani. ipotezele privitoare la 185 www. Marele nostru istoric Nicolae Iorga consemna cà in singele cu care ostenii condusi de Basarab I au udat defileul de la Posada se boteazd neatirnarea noastrd de unguri". La rindul salt. Viata de stat a cistigat in coeziune si stabilitate. istoricul -tefan $tefänescu ardta : victoria lui Basarab a consacrat independenta Tdrii Romdnesti si a favorizat dezvoltarea tdrii. singe Ilie Minea sublinia cd victoria din 1330 a consolidat situatia politicd a Tdrii Romdnesti si i-a dat un prestigiu de pe urma cdreia va putea sd-si arate. iar pe cel nardic sa-1 pdstreze". sd-si impund pretentiile in aceastd parte si sd-si statorniceascd hotarul rdsdritean si sudic. Dupa afirmatiile lui Constantin C.dacoromanica. Cunoscind.

locul de desfasurare a bataliei de la Posada. bogate si roditoare. Momentul Posada avea sa prefateze. ea si deznodamintul semnificatia victoriei repurtate atunci de romani.dacoromanica. räzboi eliberator. Caracterul drept al razboiului a stimulat toate energiile luptatorilor Tarii Romanesti. aspectele definitorii ale desfasurarii luptelor din 9-12 noiembrie 1330.ro . a generat in rindurile acestora un moral ridicat. cheia succesului trebuie cautata. sa deschida un sir lung de atitea i atitea alte batalii pe care fiii poporului nostru au fost nevoiti 186 www. in primul rind in caracterul drept al rdzboiului purtat de Basarab Intemeietorul. de pofta de jaf si de cotropire. sa infrunte i sa biruie o armata invadatoare numeroasa. spiritul de ddruire si de jertfä dovedite de ei atit pe timpul patrunderii çi inaintarii dusmanului in interiorul tarn dar in special in zilele aprigelor tdri din defileul de la Posada. oastea unui stat mic si tinar. masiva si bine inarmata a unei marl puteri europene din acea vreme ? Dupa parerea noastra. de setea de aventura. se poate pune in mod firesc intrebarea : cum a fost cu putinta ca oastea conclusa de Basarab I. manifestat prin eroismul. impus de necesitatea respingerii armatelor invadatoare minate spre pdminturile romanesti.

de maed. Istoria poporului nostru. pe care 1-a avut oastea lui Basarab I. a luptat oastea cea mare".ro .ea cea mica".dacoromanica. adica pe itoatä puterea sa. 187 www. armata sa nu si-au propus teluri agresive. Secole de-a rindul armata noastra a luptat pentru a apara independenta tarii. a gliei stramosesti. Un alt factor al succesului rezida In caracterul popular. independentei si suveranitatii patriei. pentru a asigura infaptuirea unitatii nationale. adica masele de truditori ai pamIntului. Din unele informatii rezulta Ca in acele ceasuri de mare prirnejdie care ame- ninta Tara Romaneasck voievodul roman a chemat la lupta pe toti locuitorii care erau In stare sà poarte armele sau uneltele obisnuite de munch' (devenite si ele arme) si s-a bizuit in temerara sa pornire impotriva armatei con- duse de Carol Robert pe tota sua potentia". a libertatii. istoria armatei noastre sublinia cu o mindrie pe deplin justificata tovaräsul Nicolae Ceausescu demonstreaza cu putere CA niciodata poporul roman. alaturi de oast.sa le poarte animati Intotdeauna de scopuri nobile si drepte : lupta de apdrare a fiintei nationale a poporului. Din stirile cuprinse In oronici si In special din traditia populara reiese apoi CA In bat:ilia de la Posada. pentru afirmarea independenta a natiunii noastre".

locuitorii din spatiul carpato-danubian-pontic s-au arganizat ostaseste. greui inclegdrii l-a dus td188 www. Nicolae Balcescu socotea cu deplin temei cá la noi tat romanul se nastea cu dataria d-a fi soldat si d-a apka statul la vreme de nevoie. tineri si batrini. Reflectind acest adevar. barbati si femei. din vremea cnezatelor si voievodatelor si apoi a constituirii celor trei OH romane Tara Romaneasca. a dreptului sat' sacru de a trai liber . ca in Pe timpul bätaliei de la Posada toate luptele pe care poporul nostru a trebuit sa le clued pentru apkarea entitatii nationale. a integritatii patriei.Este de la sine inteles ca victoria din 1330 asupra unei armate puternice ca aceea a rega- tului maghiar nu ar fi fost in nici un chip posibila daca voievodul roman nu ar fi avut la dispozitie o oaste care a fost sprijinita si sustinuta in actiunile ei de toti locuitorii tärii. Moldova si Transilvania ca si dupa aceea. fiind in ca-ice moment gata sa-i respinga pe cotropitori. toata tara trebuia sa fie in arme". in epocile care au urmat. si cind vrajmasul calca parnintul romanesc.dacoromanica.ro . de la geto-daci. este un fapt binecunoscut ca Inca din cele mai vechi timpuri. Dealtfel. sa-i alunge de pe plaiurile noastre bogate si manoase. penta-u a face fata valurilor de invadatori.

Dogatele traditii ale luptei maselor largi populare impotriva dominatiei strdine. se prezentau la oaste pentru a-§i apdra avutul §i tara... pentru unirea tärilor románe. Tdrdnimea a constituit forta principald a armatelor multor mari conducdtori de o§ti. la chemarea voievodului. adicd harnicii lucrätori ai ogoarelor. J?ia cum se precizeazd in Pro gramul Paradului Comunist Rormin de Riurire a societtitii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a României spre comunism.ro . In caz de mare primejdie pentru tara §i pentru ei. cei care se indeletniceau cu albindritul. pentru cucerirea independentei de stat. Tardnimea a dus greul batäliilor impotriva cotropitorilar strdini. pentru dreptul de a fi stdpini a ei acasd. care au inscris pagini de indltdtor eroism in lupta impotriva dominatiei sträine. ingrijitorii hele§teilor. pdstorii §i crescdtorii de vite. aldturi de celelalte categorii ale populatiei. rezistenta dirzä cu care romanii s-au opus secole milenii de-a rindul armatelor cotropitoare aveau sä ofere concluzii i invdtdminte care 189 www.dacoromanica. pentru neatirnarea pentru progres i civilizatie. tdranii îi ldsau indeletnicirile pa§nice §i.reinimea. pentru inchegarea statului national unitar roman". tdietorii de pädure etc.

dacoromanica. dar mai ales in momentele gre190 www.au stat la baza fundamentarii de catre Partidul Comunist Roman a doctrinei militare a Romaniei socialiste. socialista. taranimii i intelectualitatii. partidul guvernul se preocupa de intarirea fortei de lupta a intregului popor. de aparare. In perioada inaintarii armatei maghiare in interiorul tarii. doctrina pe care secretarul general al partidului. In acest scop sint asigurate instruirea i dotarea corespunzatoare formatiuni inarmate a gärzilor patriotice ale clasei muncitoare. inaltata pe pamintul Romaniei". comandantul suprem al fortelor armate. devotat Vara margini patriei i poporului. gata oricind sa apere cu supremul sacrificiu glia strabuna. partidul se ingrijeste de pre- gatirea militara a tineretului nostru. De asemenea. presedintele Republicii. poate fi numai un razboi popular subliniaza tovaräsul Nicolae Ceausescu . Tinind seama ca in conditiile de azi un rdzboi antiimperialist. cu vechi i glorioase tnaditii in tara noasträ. Conducerea exercitatd cu mdiestrie de voievodul romein pe timpul mobilizärii ostirii sale.ro . a sintetizat-o In chip magistral in preceptele : apararea patriei este o datorie de onoare a fiecarui cetatean . apararea patriei este cauza si opera' a intregului popor. orinduirea noua.

rezistenta pe dif erite aliniamente. au dus la släbirea treptatä a armatei invadatoare si au a-eat conditii favorabile executärii loviturii hotdritoare in defileul de la Posada. generalul-maiar dr. dar. Intr-adevär. in special la trecerile peste cursuri de apd si in fata cetätii de la Curtea de Arges. uzarea lui prin lovituri continue. cit si putindtatea mijloacelor de luptä propriu-zise. In cadrul dat. mai ales. infometarea si intirzierea inaintärii inamicului. Constantin Olteanu s-au datorat-talentului sal de conducator de osti. ale bätäliei din defileul de la Posada a constituit un alt factor care a asigurat succesul oastei prii Românesti. Apreciind ingeniozitatea romänilor In gäsirea celor mai favorabile procedee si me- tode de luptà pentru infringerea agresorilor. Nicolae Bälcescu sublinia : Nimeni nu se gindea cum s-ar putea dobindi o mai bund orga191 www. organizärii militare speciale a oastei Tärii Romänesti". pe cesele obtinute de Basarab I bunä dreptate.le. pline de dramatism. suplinind. atit inferioritatea numericd a oastei lor.ro . Sucapreciazd. Basarab I si colabaratorii sal cei mai apropiati au fost iscusiti arganizatori ai ostirii lor si au dat dovadd de ingeniozitate in gäsirea celor mai potrivite forme si metode de luptd. date prin surprindere. prin aceasta.dacoromanica. intr-un anumit fel.

amenajarea §i fortificarea lui CU. In 192 www.nizare. frantezii §i englezii". utilizarea cu ingeniozit ate a aco- peririlor din zona inc/egtiri/or.ro . Nicolae Balcescu mai spunea : Sa nu ne para acum cu mirare daca despre unele pärti a artei militare vom vedea ca romanii aveau mult mai bune princi- pii decit aveau pe vremea de atunci nemtii. care sta in a dobindi rezultatele cele mai bune cu cheltuiala cea mai putina.dacoromanica. Basarab fiind si in acest domeniu un stralucit precursor al marilor comandanti de ostiri din istoria patriei. Folosirea Cu iscusint'd a particularittitilor terenului. evidentiind faptul ca in timp ce la alte popoare nu se conturasera inca o seama de principii de arta militara pe care romanii se bizuisera in luptele ce fuseserd obligati &A le clued §i in care obtinusera succese de rasunet. iata un alt factor care in batalia de la Posada a inclinat balanta succesului in favoarea ostenilor lui Basarab I. Acest factor va fi si el ridicat In perioada urmatoare la nivel de principiu al artei militare romanesti. Mai departe. deslegare la care d-abia dupa cinci veacuri a putut ajunge Europa". 1Ucrari genistice ca sa folosim un termen mai modern . chid romanii deter& o deslegare acelei vestite probleme militare.

din paduri dese si intunecoase.bdtaliile pe care atitia alti i1utri voievozi romani vor fi nevoiti sä le ducä in numele telor idealuri de dreptate. prin niste strimtori i poteci inguste. unde multimea romb. intr-un loc mlästinos inconjurat de pAduri seculare. aruncind cu cruzime.ro . o puternicä 193 www. domnul Tdrii Românesti.dacoromanica. suliti vatamatoare i sägeti oträvite i inveninate asupra insotitorilor i supusilor nostri". zise In vorbirea obisnuitä Posada. Iatd cum se descrie intr-un document din vremea lui Sigismund de Luxem- burg lupta dusä de acesta impotriva ostenilor lui Vlad. Pared vedem in aceastà descriere o reeditare a inclestdrilor din 9-12 noiembrie 1330 ! Ïn luptele pe care a fost nevoit sä le poarte unul dintre ilutri urmasi Mircea cel Bdtrin lui Basarab I in scaunul Tdrii Românesti acesta a folosit cu o mäiestrie neintrecutä avantajele pe care i le of erea terenut Ostenii condusi de el au infrint la Rovine. strinse intre tufisuri mari. Unele exemple pot fi edificatoare. vor folosi din plin experienta acumulata de Basarab de ostirea lui in privinta adaptdrii luptelor la conditiile specifice de teren.nilor stätea la pindd. pentru apdrarea libertätii i independentei tarilor lor. in anul 1395 : pe cind urcam culmile muntilor.

a ramas inscris la loe de cinste in istoria glorioasa a poporului roman. ca simbol al luptelor glorioase pentru apararea gliei strabune.ro . si priceperii si maiestriei cu care si-a ales locul pentru angajarea bataliei decisive.. Ilie Ceausescu.dacoromanica.armata otomana care avea in fruntea sa pe unul dintre cei mai renumiti generali ai timpului.sman intr-o zona ce-i era favorabila. a stralucit. Asa cum se consemneaza intr-un valoros studiu publicat recent de generalul-maior dr. Actiunea romdnilor a fost atit de puternica si nimicitoare incit 1-a determinat pe Baiazid sa ordone retragerea trupelor sale. Adapostiti intr-o padure seculara. in infruntärile cu fortele vrajmase care le pustiau tara. Succesul repurtat de luptatorii lui Mircea. Mircea cel Batrin a asteptat momentul cel mai potrivit pentru a-1 lovi in plin.." La rindul lor. printre altele. la Rovine. Dupd ce 1-a atras pe du. la un semnal. Stefan cel Mare. Succesul voievodului muntean s-a datorat. pe faimosul Baiazid. ca un adevarat luceafar. o seama de voievozi ai Moldovei au dovedit o adevaratd arta in folosirea cu iscusinta a terenului. In aceasta pri- vinta. 194 www. pedestrasii voievodului roman s-au napustit prin surprindere asupra vrajmasului lovindu-1 in flancul drept.

195 www. Ca atare. i pentru cä n-a respectat sfaturile intelepte i conditiile indrep- tatite ale domnului roman ca polonii sa se retragä tot pe unde veniserä. al In locuri favorabile. fiul lui Cazimir. din anul 1497. regele loan Albert al Poloniei. Neputind nici sa se desfäsoare. Sigismund". viteazul domn al Moldovei a atras adesea fortele dusmane care-i stricau tihna i rosturile pasnice. atunci cind armata dusmana ajunse In mijlocul padurii. care-i prädau tara. iar nu prin altä parte. Stefan cel Mare a hotärit sä atace trupele sträine in momentul in care acestea urmau sä treaca pe un drum care serpuia prin vestitii Codrii ai Cosminului. acolo unde configuratia terenului i acoperirile din zona constituiau factori care aveau sä influenteze direct deznodämintul luptei.Bazlndu-se pe caracterul suplu i manevrier ostirli sale. cu gindul de a pune ca domn pe fratele säu.dacoromanica. din cauza präpädului care se abatuse asupra lor. impotriva leilor. Un exemplu edificator reprezinta lupta din Codrii Cosminului.ro . Deoarece. ostenii moldoveni au atacat-o prin surprindere sï au prävälit asupra sirurilor compacte ale lesilor copaci intinati. ca sä nu facä stricäciuni". din pricina locului strimt i nici sä fugä. a fäcut marea gresealä sä porneasca impotriva Moidovei.

ro . ce le cuprinsese ca cu o mreaja calea. in scrierile lor. §i experienta re- zultata din istorica batalie de la Posada din noiembrie 1330. Xenopol §i. la fel ca o§tile maghiare in 1330. In tactica de lupta pe care s-a bizuit voievodul roman pe timpul infruntarii cu le§ii la Codrii Cosminului. cind polonii au patruns in codru. Nicolae aálcescu. Ref erindu-se la acea incleitare. luptatorii moldoveni. In ingeniozitatea cu care s-au folosit acoperirile din teren era incorpora ta §1 valorificata. cronicarul Grigore Ureche subliniazd ca stefan cel Mare a dat ordin sa seciuiasca padurea (Codrul Cozminului). naruind copacii cei intinati asupra lor. sa o intineze ca sa poata porni im- potriva o§tii cind va intra in padure". unii de o§teni.dacoromanica. multa oaste le§easca au pierit. a comandantilor lor de o§ti In gasirea celor mai potrivite forme i procedee de luptá care sa &Ica la zdrobirea cotropitorilor In conditiile unei inferioritatii numerice a armatei §1 a dotarii ei 196 www. alti ilustri patrioti ne-au lasat consideratii utile §1 interesante privitoare la ingeniozitatea §i capacitatea romanilor.fur& pur *i simplu zdrobiti. Nicolae Iorga. A. Pornind de la realitatea istorica. altii de copacii cei intinati". evident. D. altii de tarani.

sub raport tehnic. bunaoará. 0 arcurile care. Referindu-se la aceste probleme Nicolae Iorga fäcea unele aprecien i care prin valoarea ion ar merita sa figureze la loc de seama intr-un tratat de arta militara romaneascä : Cind venea primejdia 0 ea nu se putea inlätura mai barbate0e decit prin fuga. luau in miini coasele care secerau picioarele cailor. satenii de la munte gramadeau bolovani care trebuiau sa cada In stra§nica grindina asupra navalitorilor. mdciucile care turteau teasta fiarelor 0 cu atit mai lesne a vinatorilor de pamint strain.dacoromanica. In acest sens amintim. iar cei mai putini aparati din oamenii tarn din tarani. cei din codri. punerea in valoare a mijloacelor de lupta improvizate aveau sa preocupe indeaproape numeroase alte generatii de aparatori ai pamintului nostru strarnowsc.ro . Vorbind de ingenio197 www. cä folosirea judicioasa a terenului 0 a mijloacelor improvizate de atre trupele populare conduse de Avram Iancu in timpul revolutiel papptiste au facut din Muntii Apuseni aa cum sublinia Karl Marx centrul unui veritabil razboi national". ldeile traditionaIe ale folosirii cu iscusinta a avantajelor ce le oferea terenul. faceau sa zboare stoluri ucigatoare de sageti inveninate". batrini stejari Intinindu-i numai in coaje.

ca un singur om. Experienta acumulata in decursul vremurilor de restriste de ostenii romani si de masele populare pe planul utilizàrii cu ingeniozitate a terenului avea sa fie valorificata pe deplin riaicata la cotele cele mai inalte de catre luptatorii din generatia care a avut Inalta nobila misiune patriotica de a actiona. Oituzul i Märasestiul si toate inclestarile la care fill poporului nos- tru au fost nevoiti sa participe animati nu de 198 www. In epopeea acelor lupte s-au derulat fapte eroice care ne-au reamintit i ne-au readus In memorie Sarmizegetusa si Posada. sä zagazuiasca inaintarea fortelor adverse mult mai numeroase si mai bine dotate. in compa- ratie cu °stile de tip popular ale lui Avram Iancu si ale tribunilor lui. Nicolae Bdlcescu spunea : Am vazut cu mirare cum ei dibuisera adevaratele principii ale razboiului cum simtisera importanta pozitiilor naturale folosul ce stiura trage din once localitate". Codrii Cosminului i Calugäreni. pentru eliberarea Romaniei de sub dominatia fascista.dacoromanica.zitatea Cu care in anul revolutionar 1848 romanii transilvaneni au reusit sa fortifice i sa stapineasca vreme indelungata o suita de defilee i asezari din perimetrul Apusenilor. la chemarile inflacarate ale patriei si ale Partidului Comunist Roman.ro .

Motii träiau din plin. a deschis calea implinirilor idealurilor i nazuintelor de dreptate i libertate ale poporului roman. a afirmilrii Romaniei ca natiune libera i demna in rindul natiunilor lumii". Pe valea Ariesului au inceput sa sune tulnicele i goamele care chemau oamenii puna mina pe arme. a cuceririi depline a independentei i suveranitatii nationale. Era in septembrie 1944. Din multitudinea de exemple pe care se bazeaza afirmatiile noastre. Ecourile lor au rascolit inimile urmasilor lui Horea i ai lui Avram Iancu. Trupe hortiste au incercat sà patrunda prin defileu. care au venit cu sutele pentru a-si apara glia stramoseasca.dacoromanica. de cuprinderi si de cuceriri. o etapa noua in istoria patriei. bucuriile i nadejdile de viata noua izvodite de actul istoric de la 23 August 1944 asa oum subliniaza care a inaugurat tovardsul Nicolae Ceausescu . ca toti locuitorii tarn care sorbisera aerul proaspat i pur al eliberarii.scopuri agresive. ci pentru apararea plaiurilor lor natale mostenite Inca de la geto-daci. 199 www. Dar un nor aducätor de foc si de moarte le-a intunecat oamenilor de pe vaile Ariesului bucuriile i inseninarile. ne vom referi la un singur episod petrecut In defileul Ariesului.ro .

au fost intimpinate cu o grindina de plumbi 5i de schije. s-a con- stituit o linie de rezistenta folosindu-se din pun me5te5ugul i initiativa oamenilor i ceea ce oferea insu5i muntele. lemnarii din Ha5date i Tara..ro . minerii de la Baia de Arie5 5i multi altii. Printr-un efort comun i con5tient. locotenentul de rezerva Ludovic Todea. inzavorind 5oseaua In locul denumit Valea Po5aga. Dupa numai cloud ceasuri. La rindul lor taietorii de padure au blocat drumul cu un mare numar de copaci. doboriti chiar atunci din codrii Apusenilor. Versantii van Arie5ului au fost ocupati in mai multe puncte de osta5ii din batalionul fix Arie5". i cind trupele hortiste au patruns in defileu. comunica satenilor.. ciubärarii. din trupul masivului stincos. zeci de tone de roca. Peste coloanele du5mane 200 www.dacoromanica. In ziva de 5 septembrie. au venit plugarii. Mobilizati. toti barbatii care pot purta arma". prin explozii cu dinamita'.. pentru lucran i de aparare". din Buru i Ocoli. acela5i ofiter anunta : Pina la ora 2 sa vina toti civilii din Sälciva de Jos 5i de Sus la ipote. la orele 17. comandant de pluton. feroviarii care deserveau unja Turda-Abrud. impreunä eu prernilitarii I cu oamenii din apararea pasiva. Au venit toti cei chemati. Artificierii din Baia de Arie5 au dizlocat.

de glie. valurile du§mane care s-au abatut ca furtunile pustiitoare §i ca päsärile de pracla asupra lor nu i-au putut inge- nunchia nicidnd. ci §i copacii stincile luptau". participantii la actiuni spun cà nu numai ei. la factorii enumerati mai sus consideram fi epuizat pe toti departe de necesar sa mai adaugam Inca unul. suferintele. romanii §i-au aparat intotdeauna leaganul. Avind radacini infipte adinc in solul intregului spatiu carpato- danubian-pontic. Pamintul motesc ardea ca fierul topit sub cizma cotropitorilor. In sfir§it. agoniseala f durita prin harnicie §i munca cinstita. poate cel mai semnificativ dintre ei : este vorba de iu- birea de tarei. ca in vechile lupte de la Posada i de la Codrul Cosminului. de locurile in care s-a plameidit.s-au pravalit stinci i copad.dacoromanica. greutatile. Dirnpotriva.ro §i . le-au otelit 201 www. Chid i§i amintesc întîmplärile. Vicisitudinile. Din episodul relatat mai sus desprindem vataminte pretioase care ne ajuta sa intelegem §i mai bine conceptia Partidului Comunist Roman cu privire la räzboiul dus de intregul popor pentru apdrarea patriei impotriva tropitorilor. Incoltiti din toate partile". vatra stramo§easca. s-a dezvoltat i s-a afirmat pe toate planurile poporu/ romdn.

spiritul de däruire cu care o§tenii romani au actionat in timpul marilor bätälii desfä§urate sub cirmuirea inteleaptà a unor ilu§tri voievozi ca Basarab I. le-au sporit dragostea de tara. Stefan cel Mare. le-au cälit vointa §1 dirzenia.ro . In acest sens stau pildd rezistenta opusä de neinfricatii no§tri inainta§i sub conducerea competentä a luì Burebista §i Decebal. apoi a lui Gelu. nobile : apärarea gliei.dacoromanica. Stau märturie. Posada anului 1330 va rämine inscrisä cu litere de aur in cartea de vitejie a poporului romän. www. a independentei §i libertätii tärii. a expansiunii unor puternice armate ale timpului. vitejia. in acela§i limp. Glad. dirzenia §i. In cadrul acestor g] orioase bätälii. Mihai Viteazul §i atitia altii. Iancu de Hunedoara. Mircea cel Bätrin. de a nu pregeta in fata jertfelor in numele unei cauze drepte §i. Vlad Tepe. le-au intdrit ho- tärirea de a nu ceda in fata greutätilor. Menumorut §i Litovoi in fata cotropitorilor.bratele §i mintea.

p. vol. p. 5. 707. Scinteia" din 16 noiembrie 1977. 13. 1971. 898-899. 34-35. 11. Editura politica. a/ P.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA * * * Pro gramul Partidului Comunist Roman de f äurire a società tii socialiste multilateral dezvolt ate f i inaintare a Romaniei spre comunism. *** Rota rirea p/enarei C. NICOLAE CEAUSESCU. 79. p.R. Editura politicà. p. 1975. vol. NICOLAE CEAUSESCU. Editura politica. NICOLAE CEAUSESCU. Romania pe drumu/ construirii societä tii socialiste multilateral dezvolt ate. din 26-27 octombrie 1977 cu privire la aniversarea a 2050 de ani de la crearea primu/ui stat dac centra/izat fi independent.C. 691. 1977. Bucure§ti. NICOLAE CEAUSESCU. Romania pe drumul construirii societä tii socialiste multilateral dezvolt ate. vol. Romania pe drumul desávîririi socialiste. 31. Bucure§ti. Bucure§ti. 27 . p. 3.C. Bucure§ti. Editura poBucure§ti. Roma nia pe drumul construirii societätii socialiste multilateral dezvolt ate. Editura politicá. Editura Bucure§ti.dacoromanica. Romania pe drumul construirii societtitii socialiste multilateral dezroltate. 203 www. p. 1979. 17. 1975. vol. 1969. NICOLAE CEAU$ESCU. vol.ro .

204 www. Editura militará. POPA-LISSEANU. Editura politicá. articole ** * Arge$. GYORFFY. Budapesta. larifi# lupta de la Posada (Un document necunoscut) (Revista istorica". Lucrfiri. p. Bucuresti. Adatok a románok XIII szdzadi ténetehez és a romdn allam kezdeteihez (Contri- butii /a istoria romdni/or in sec. 241-246). 285-286). Crestomatie privind istoria militará romdneascd (secolele XXIX). ed. p. G. selectarea textelor si note de Dan Cápátinä Sergiu Iosipescu. p. 1923.. textul relativ la luptele din 1330 In volumul File din cronici. 51-53. 12-15). Romdnii in izvoarele istorice medievale.ro . G. V. OCT.dacoromanica. 1935. 581. 1932. la inceputurile statului romdn) Törtenelmi Szemle".. 1978.. nr. E. IORGA. IX... Bucuresti. sub titlul Képes Kronika. XIII 0. Romdnia pe drumul construirii societdtii socialiste multilateral dezvolt ate. LAZARESCU. vol. MOTOGNA. 2 vol. Des pre lupta din 1330 a /ui Basarab voievod cu Carol Robert (Revista istoricä". Ghid turistic al judetului. 3-4. p. p. 17-19. p. POPA. p. studii. 35. p. p. Bucuresti 1979. 1901. 1939. Basarab in A csiki székely krönika" (Revista istoricä".NICOLAE CEAUSESCU. 223-246. Bucuresti. Izvoare Chronicon Pictum Vindobonense... 1964. de Derczényi Dezsö i colab. 0 mdrturie ?Loud asupra /uplei /ui Basarab vodd eu ungurii (Convorbiri literare". XXI. 537-568. 1964.. XVIII. VII. 81-85). 18. N.

I. GHEORGHE I. 1960.. Btittiliile mari ale romd- nilor. CONS/storia Romania. 1980.ro . 8. 1947. Bucuresti.. 22. 1980. Puterea armatd si arta militará de /a interneierea principatu/ui Valahiei pind acum in Scrieri militare alese. CONSTANTINESCU. studiu introductiv si note de Valeriu Rápeanu. Geografie istoricä. BRATIANU. Editura Eminescu..BALCESCU. N. NICOLAE. 1935. 106. STEFAN. Bucuresti. I Basarabii din Arges. nr. I. Editura militará.. TANTIN. I. G. 1975. 1971. Compendiu. 1975. Bucuresti. CONSTANTINESCU. Despre originea lor teritorialä i etnicti. 1935. 1945. 5. 1330. Tara Lovistei. G. 0 formatiune politiceí romd- neascd la nord f i la sud de muntii Fägeiras in secolul al XIII-lea (Revista de istorie".. Les rois de Hongrie et les Principautés Roumaines au XIV-e siècle (Bulletin de la Section historique" de l'Académie Roumaine". NICOLAE. Bätälia de la Posada. CONEA. Les Roumains aux bouches du Danube à l'époque des premiers Paléologues (Revue historique du Sud-est européen". BALCESCU. general-maior dr. CEAUSESCU. p. 72. Bucuresti. p. 199-203). PASCU. CHITESCU. DAICOVICIU. vol. Bucuresti. CONEA. p.. p. p. XXVIII. 1057-1066). 1930. 92. 67-105). Bucuresti. 205 www. 9-12 noiembrie. ILIE. BRATIANU. Bucuresti. 23. Bucuresti. Traditia istoricei despre intemeierea state/or romdnesti. Reizboiul in- tregu/ui popor pentru apdrarea patriei /a romdni. p. p. MIRON. Editie ingrijitd. LUCIAN. A. BRATIANU. Opere alese.dacoromanica.

Des pre natura juridicti i im- portanta despeigubirilor of ente de Basarab voievod regelui Caro/ Robert (1330) (Studii si materiale de istorie medie". Principalele rdzboaie de apdrare purtate sub conducerea lui Basarab i Mircea cel Bdtrin. Un secol i jumdtate din inceputuri/e s'atului Terei Romdnesci (1230-1380).CUP$A. 3-43). 1938. 1967. Despre raporturile lui Basarab cu Ungaria Angevind 4 despre reflectarea carnpaniei din 1330 in diplomele regale 4 in Cronica pictatd" (Studii".". 1971.. 2. 83. nr. p. Vicina (Magazin istoric". p... 1.) dr. 52-54). p. B. in Istorie militará romdneascd. 3-4. B. Cdutind pe hartd Posada. ILIESCU. MARIA. p. DRAGHICEANU. 133-150).. 206 www.dacoromanica. HOMAN. G/i Angioini di Napoli in Ungheria. introducere la Etymologicum Magnum Romaniae. Bucuresti. rom. 49-51. GIURESCU. p. Romdnii in veacurile IXXIV pe baza toponimiei 0 a onomasticii. nr. C. HOLBAN. HASDEU. OCTAVIAN. ION. 1962.P. V. Organizarea 4 inzestrarea ostilor Tárii Romdnesti in secolele XIVXV. 1290-1403. Des pre meindstirea Cimpulung.C. A.C. p. 101-121). 1898. general-maior (rez. p. XII. Bucuresti. 1964. FILITTI. I. Negru Vodd. 315-347). Contributii la studiul raporturilor dintre Tara Romdneascd si Ungaria Angevind (Problema stdpinirii efective a Severinului si a suzeraniteitii in iegilturd cu drumul Bráilei (Studii". 1973. IV. 1962. 1973.ro . Bucuresti. MARIA. nr. Un document inedit : jurnalul sdpdturi/or f acute de Comisia Monumentelor istorice (Bis. 20. N. 1933. nr. 1.. 520-530. Bucuresti... p.. 15. HOLBAN. DECEI. 1. L'invasion des Tatars de 1241/1242 dans nos régions selon la Djami ot-Tevarikh de Fdzl 0/-/ah Rásid od-Din (Revue roumaine d'histoire". 1924. Des pre Negru vodd. nr. 284-335). Roma. V. ort. Rovine. DRAGANU.

MOGA. 30. IOSIPESCU... I. ed. p. NAGLER. p. 10. 1968. 1942 (extras din volumul Ornagiu prof. Iasi. Cercetdrile din cetatea de la Breaza-Feigeiras (Studii i comunicári". 324-343).. Bucuresti. I. Sibiu. Voievodatul Transilvaniei. 1330 (File vilcene". Bucuresti. Sacerdoteanu. XIV) (Revista de is- torie". 1944. Atacul regelui Carol Robert contra lui Basarab cel Mare... Editura militará. S. OLTEANU. Bucuresti. 1929-1931.ro in . p. p. LUPA$.IORGA. Bucuresti. Istoria armatei romdnesti. p. 313-330). Cluj. 89-121). Etapele procesului de formare a statelor fendale romdnesti (Revista de istorie".. I.. p. 328-428. cit. p. nr. THOMAS. 85-106). 1932 (din Cercetári istorice".. 1892 . MINEA. ONCIUL. op. general-maior dr. reprodus 207 www. I. 1979. OLTEANU. 1969. *** /storia poporu/ui romdn. Originile principatelor romane. loan Lupas). $TEFAN. 126. MOTOC.edievale romeinesti (sec.dacoromanica. Unde s-a semnat actul de nastere a/ Tdrii Romdnesti ? Contributii /a /ocalizarea bdtiiiiei din 9-12 nov. Rdzboiu/ lui Basarab cel Mare ca Carol Robert (Lupta de la Posada). p. 89-93. Muzeul Brukenthal. 1932. ducatu/ Am/asu/ui i scaunul Bucuresti. 14. CONSTANTIN. 1889 . DORU. I. 1977. nr. 1970. Despre unele controverse ale istoriei m. MOGA. 1959-1978). 560-715. ONCIUL. 1970. reprodus In Serien i istorice. 1972. Bucuresti. D. I. 2. p. Bucuresti. Contri- bufii la cercetarea conceptu/ui de putere armará /a romdni. Fapte si interpretdri istorice. 1979. D. A. NICOLAE. Negru vod'd i origini/e principattaui Tdrii Romeinesti.. Marginea".

p. PETRU DEMETRU. ANDREI. Cluj. colonel.OTETEA. 1973. Baien istorie i arheologie".. 161-312). VI. Arges cea mai veche resedinfli a Ttirii Romeinesti (Studii si comunicari".dacoromanica. POPA. 1978. RADU. p. 1-6). Bucuresti. nr. 208 www. Diploma cava/eri/or ioaniti. Litovoi un voievod intre cnezi (Magazinul istoric" nr. 4. 28 februarie 1980). NICOLAE. general. i vecini in Tara Feigarasului in sec. PURCARU.. Unde s-a dat beittilia de la Posada (Arges". p. Oastea cea mare. Les recherches archéologiques dan5 le prob/ème de /a formation des Rats médiévaux roumaines (Revue roumaine d'histoire". 16-17). A. P. Bucuresti. 12. 1947. 1963. PANDREA. Basarab I (seria Dornnitori si voievozi). 87-104). 247-262).ro . Posada 650 (Flacära". p. PANAIT I. 105-121). 1. p. XVIXVII (Anuarul Institutului de PRODAN. Oastea cea mare in Tara Romcineascli si Moldova (sec. Bucuresti. Editura militará. Oastea romcina de-a /ungu/ veacuri/or. nr. La formation des états féodaux roumains (Nouvelles études d'histoire". STOICESCU. DAVID. RADU. XIVXVI. POPESCU. nr. 1965. A/bum. 1971. PANAIT. 41-59). 3. p. 102. ROMANESCU. 1979. GHEORGHE. 1968. Editura militará. RADU. Cercetarea arheo/ogicei a culturii materiale din Tara Rometneascti in secolul a/ XIV-lea (Studii si cercetäri de istorie veche". 1972. POPA. Muzeul din Pitesti. p. ILIE. Editura militará. AURELIAN. SACERDOTEANU. Bucuresti. anul XXIX. 2. in vol. 1972. III. 1976. ROSETTI. Istoria artei militare a romeini/or pind /a mijlocul veacului al XVII-lea.

p. I. 1968. 285-309). STEFAN. Bdtd/ia de la Posada si import anta ei pentru consolidarea independentei Tarii Romdnesti. Descil lecarea Munteniei romaneascd". II. Bucuresti. 1-28. p. 1885. www.. $TEFAN. Traditia desceilecatului" din Transilvania (Studii i articole de istorie". fase. arheologie i filologie". p. 1974. 5. A.D. p. STEFANESCU. p. vol. III. FLORIAN. TUCA. Bucuresti. Miscdri demo graf ice in rile romdne pind in sec. in Unitate i conti- nuitate in istoria poporu/ui rormin. XVII. fase. in File din istoria militará a poporu/ui rormin. 187-200. nr.D. vol. A. colonel. (Viata XENOPOL. II. 91-94). al XV II-lea i rolu/ /or in unitatea poporului rornd n. Interneierea tdrilor romdne (Revista pentru istorie.dacoromanica. 7-20. XENOPOL. 1911.. Intemeierea" Tdrii Romflnesti f i a Moldovei. VI. 3.ro . 309-322). 1972.STEFANESCU. p.

94. 30. 100. 132. 74. 97. 39. 205 Bärbat. 95. 35. 166. 140. Nicolae . 177. 182. 129. 102.66 Alexandru. 178.116 Balcescu. 32. 106. 54.34 Basaraba. 31.45. 66. 73. 8. 67 nepotul lui Mihail al 111-lea Sisman Arpad (familie) . 122. 38. 65. 139. tar al Bulgariei . 171 Bartaleu . 111. 158. 167. 46 Andrei. 175. 57. 160. 34. 181. 183. 64. 109. 55.ro . 99. 172. 39. 92. 105. 58. 67. 143. 135.170 Baiazid . 150. 180. 114. 117. 157.66. 198. 112. 36. 131. 191. 49. C.7. 189. 104. 145. 142. 96. 72.68 Andrei al III-lea.INDICI a) ONOMASTIC Alexandru. 42. rege al Ungariei . 60. . 201 Basarab (dinastie) .51 adlan. 134. 124. 191. fratele lui Thatamer . . 196. 101. 169. 110.194 Bako. 179. 146.188. 33. 56. vezi Basarab I Intemeietorul Basarabesti (familie) . 93. 71.171 Basarab I Intemeietorul . 133. vezi Basarab I Intemeietorul Basarab Ivanco. 130. fratele lui Litovoi . 98. 53.145. 186. 184. 192. 164. 146.29. 123. 138. 118. 165. 103 210 www. 141. magistru.dacoromanica. prepozitul bisericii Alba . 103.

66. 145.7. 190. Matei . 45. 146. 176.34 Bolohoveni . 136. 83.38 Bratianu. volevod al Transilvaniei . cronicar bizantin . fiul lui Nogai . 74. 110. 48.ro . 97. 119. 138. 79.Barladeni . 94. 75. 97. 48.90 Carol Robert de Anjou. rege dac . Mihai . 51. comite de Salaj . 73. rege al Ungariei . 89. 178. I.. 205 Budescu. 72. 55. 47.66 Cantacuzino. 202 Cantacuzino. 124.27 Conea. . general-maior dr.23. 143. 102. 184 Burebista. 101.40 Berend . 123.89 Capatina. 165. general-maior dr. 203 Chitescu. 205 Ceausescu.205 Ciaka. 46. Maria . 115.72 Bors. 113. 166.54. . 54. loan . 40. 182. 106.194.76 Bunea. 131. 187 Cazacu. 156. 77. 144. Nicolae .113 Bugar. 148. 142. 121. 103. 102 Bors Roland. Lucian .43 Coma. Ion. 205 211 www. 147. 134. 11. 98. . 151. 76. 132. 162. G. 93. 154. 177. 103. 171.27 Cupsa.5. 163. 140. A. 49. 24. 107. Ladislau. lije. 157. 109.5. 72. 120.dacoromanica. 112. 173. 135. 155.45 Bors (familie) .40 Bonifaciu al VIII-lea.35. 180. 175. 63. 124. Ion . 139. 104. voievod al Transilvaniei . 101.204 Ceausescu. 111. 141. 78. Nicolae .47. 9. 80. 82. 92. Dan . 71. papa . 74. 146. 150.169 Bogdan. 125. 73.206 Carol al V-lea (cel Intelept). 105. . rege al Frantei .

24. Ian 177 40 Dobrotici. 132. 175 75. 43.A. 206 Densusianu. Ion 145 169 Donch.ro . 102. 107 37. Farcas. 202 Decei. magistru 28 Dorman (Dirman) Dosza Daniel 67 DrAganu. 205 108. Stefan Engels. Dezsb 174 Desideriu. voievod Donat. 12. 67 Dusan. V. cneaz Felician (Zach) 142 15 23. ban de Severin - 96. Nicolae 206 DrAgalina. Aurel 39. magistru Dlugosz.dacoromanica. 103. 97. 137. Moritz 67 Decebal. P.Conrad de Talmaci Constantinescu. N. 73 112. 76 Dionisie. comite de Bihor 96. 205 Danciu. Friedrich 67 Elekes L. fiul lui Vladislav 102 Darvai. 40 96 212 www. Constantin 112. jupan 20 Dionisie. comite de Zoliom si Lipton Danciu. 205 Cazimir. fiul lui Dionisie Dimitrie. 206 Dräghiceanu. rege dac 5. rege al Poloniei 195 Daicoviciu. Miron Constantinescu. Ovid 206 204 Derczényi.

118.C. 206 loan Albert. cneaz .48 Gheorghe.67. I. Avram . 150.38 loan. 111. volevod al Transilvaniei . 206 Holobolos. 180. G. 206 Györffy. rege al Poloniei . 39 Glad. 206. voievod.71. cardinal . G. 98.D. 78. Maria . 30.170 Filitti. 107. stdpinitorul Vlahiei Mari . 76. 95. 117.202 Ilbasar. 202 Gentile. . 199 Iancu de Hunedoara. 146. 146.dacoromanica. 71.141.29.23.23. Octavian .112 Gelu. 40 Ioan al XXII-lea. Bogdan Petriceicu .Fessler .35 Homan.199 Johannes de Turocz . 32. magistru . . 185. 107. . 33. Manuil.206 Horea .164 lancha (vezi §i Ivanca) . . 131. 77. 206 Florescu.72 Hasdeu.197. Constantin C. 94. .24. 103 Iancu.ro . 181.40. voievod .96.40. 198. Holban. fiul lui Toktai . 183.38 Gutkeled (familie) . 181. 54. 28.31. 33 Fuscus Cornelius . 49. 202 Giurescu.43 Iliescu. 204 Gregoras. retor . Nichifor .80 213 www.195 loan I Angelos. papa .28. 179. B. .

182 214 www. 172. Iacob . 29. Schiopul . 32. 207 Iosif. Sergiu . 36. imparat bizantin .102 Ivanco Basarab (vezi Basarab I) . 102. voievod .28. 31. 38. Nicolae . 35. 30. Ion . 70. 67. fiul lui Tihomir . 98. magistru . 51. 52. 207 Ivanca (lancha) (vezi si Iwanka) . 58.34 Lokietek.97.78 Ionascu. 30 Ladislau. 51 Lytwoy (Lython) (vezi i Litovoi) .ro . 23.93.28 Iorga.23.103. 145.79 Leurenthe de Seguar . 91. 14. 33. 204 Lenin.171 Laurentiu. 54. 34. comite de Zarand . 103.171. 204. 172 Lazdrescu. rege al Ungariei . 171 Ludovic de Anjou. 17. 37.58 Ludovic cel Mare .136 Luccari. fiul lui Ladislau Bors . 168. 42. 177.7. Vladimir Ilici .105. rege al Poloniei . rege al Ungariei .97 Iwanka (Ivanco). 61. 93. 32.loan de Tälmaci . 40. 42. 53.72 Köszegi (familie) . 97. 28. 148. 37.98 loan Timiskes.73 Ladislau al IV-lea. 28.41 Litovoi. 68. magistru . cronicar . 106.204. 16. 71. 98 Kolus.72 Ladislau Cumanul . 24.28.38 Ladislau al II-lea. 166. Emil . 108. 46. 29. Vladislav. 39.70 Iosipescu. 62. 196.dacoromanica. 202 Litovoi al II-lea . 24.172 Kopasz. 31.20 loan de Tirnave. cronicar . magistru. 185.

42 Mihail. 115. magistru.112.109 Makkai L.138. 94.dacoromanica. nuf lui Carol al V-lea . 183 215 www. 177. rege al Serbiei . 65. 202 Moga. domn al T5rii RomAnesti .58 Matei Csak . voievod . tar al Bulgariei . 116.80 Miliutin. 179. . magistru. fiul lui Bugar . Stefan. 78 Marx. 207 Neagoe Basarab .130 Neagoe. fiica lui Ludovic de Anjou . 150 Negru Vodà (vezi si Radu Negru) .169 Martin.90 Martin. 78. Ion N. Ilie . domn al Tdrii Romdnesti . 148. 101. 64. 74. bah .38.66. 99.ro 51. ban al Slavoniei . 108. loan .147. 193. 73. 207 Mois . 183. 33. 185. 194.90 Lupas. 207 Mailat.40. 67 Mircea cel Bätrin. 178. 102.67 Marcus.89 Maria.66.23..35. domn al Tarli Romanesti . fiul lui Berend . 202 Mdrculescu. . Doru -. prepozitul manastirii Jazow .136 Mihai Viteazul. canonic .38 Minea.21.197 Matei Basarab. Manole . 207 Mihail al III-lea Sisman. 101. .204 Motoc. Karl . 202 Mikud.44. imparat bizantin .72 Motogna. Mihai .Ludovic. 114.109 Mihail al VIII-lea Paleologul.72 Menumorut. . V.76. 181.

96.61. 51. fiul lui Radoslav . rege al Ungariei . Andrei . 171. 78 Pascu. Octavian . Radu . G. 208 popescu.207 Onciul.79 Panait. 207 Olteanu Stefan . Constantin. Thomas . 112.118. fiul lui Bartaleu .171 Petru. 95. 55. 204 Popa-Lisseanu. Dimitrie . comite cuman .dacoromanica.171 Petru de Duisburg.208 Purcaru. 49.108.P. voievod . 146. Panait I. David . fiul lui Conrad de Tälmaci .ro 216 .34. 204 Popa.207 Nicolae Alexamiru .73.28. Stefan .173.42. 174 Nogai .17. 31. 68. 208 Parabuh. 115. 58. 208 Panaitescu. .107. 43 Olteanu. Ilie . fiul lui lancha (Iwanka. general-maior dr. 191. 74 Nicolae. Andrei . 37. 32. 164 Pleia. 94.82 Nicolae. 56 www.173 Radu Negru (vezi i Negru Vodd).208 Radoslav . 48. 53. 205 Pethew. Petru Demetru .208 Prodan.117 Otto de Bavaria. 97.86.Nägler. 50. . prepozit de Alba . 69. 70.55. 207 Oprea. 47 Ottocar de Stiria.47 Otetea. diacon .208 Pandrea. 56.24. P. cronicar .46. .44. 33 Popa. conicar . 155. Ivanca) . Dan . 113. 112. 102 Nicolae.

66. 208 Sairudji.62. vicecastelan de Ciceu . $tefan .22. general . 195 Solomon. rudä pu Ciaka . 202 $tefänescu. 185. 208 Strikowsky. 39.99 Seneslau. Gheorghe.177 Szecsi (famine) . domn al Moldovel . 40.65. (Tugomir. 66. 208 Sacerdoteanu. 57 Sigismund de Luxemburg. 52. Thocomer).65 $tefan.Romanescu. tar al Serbiei . 105 217 www. 117.66 Teodor Sveatoslav. 24. magistru .43 Thatamer . Nicolae .171 $tefan Uros. Martin .78 $tefan.98 $tefan. 64. voievod . 147.38 Teodora. 53. 97. 37. 128. tar al BuIgariei .171 Stefan I. 48.19. 51. 82.ro . 50. 53. 51. domn al Moldovei .208 Rosetti. 42. Radu. 195. fiul comitelui Paraduh . Aloisio . 73 $tefan. comite .58.43 Schwanz . fiica lui Basarab I . 209 Tatomir (vezi si Tihomir) . voievod al Transilvaniei . 55. 70.39 Tautu. 33.28. 138. tat51 lui Basarab I 39.80 Stoicescu.dacoromanica.148 $tefan cel Mare.171 Tihomir.47.169. colonel . Aurel . 61. 64. rege al Ungariei . 146.

81 102 Vladislav Vlad Tapes. Dumitru 53 Tugomir (Tihomir) Tukulbugha. magistru 172 Tamas Deak. 101 Toma. voievod al Transilvaniei 16. 100. fiul lui Leurenthe de Seguar Toma de Széchény. domn al Tarii Románesti 127.dacoromanica.Todea. 97. 98. Fr. Impärat roman 209 Tuck Florian. A. 96. domn al Tärii Romdnesti 44 138. 112. colonel dr. Grigore 104 43 196 Venceslav.ro 146 65. . fiul lui Venceslav al Boemiei Venceslav. 209 Tudor. 43 90 171 Toma. Emil 28. 209 b) TOPONIMIC Abrud Alba 200 171 218 www. 193 Vlaicu Vodà. han tätar Toldy.D. fiul lui Toktai Umur beg 95 Ureche. rege al Ungariei 46 Virtosu. 51. 202 Vlad I Uzurpatorul. 146. 196. 112 Traian. Ludovic 39 Tok-Temiir 200 Toktai. domn al Tärii RomAnesti Xenopol. voievod al Transilvaniei 80.

29 ifaias. 120. 57. 43.71 Amlas .25.55. 39.32 Batusari. 31. 96 Boemia .Anglia . 113. 182 50. 126. 54. riu . 50. 119.29 Banat .29. 53. 156. 24. 27. 14.147 Bihor . 112. 38.6 Carpati . 179 Arges. 153. 157 Brasov . 49. 100 219 www. 109.115 Baias . 42. 200 Arges. 30. nu . 156. cetate .dacoromanica.70. 37.200 Buzau. 100.80. 113 Buda (Budapesta) . 40. 148. 70.199.45 Bulgaria .72.95 Baia de Aries . 99.108. 101 Ardeal (vezi si Transilvania) . 111. pas . 38.46 Bràila . 66.26. 69 Brezoi . 99.12. 74. 146. 60.ro . 49. 150. 75 Buru . 32.54 Bucuresti . 55. fost cartier In Curtea de Arges .56.69 Arie§ . 113. 145. 157 Bratislava . Aydin .124 Bran.6. 155.26 Cacova . 155. 124. riu .200 Balcani .98 Carel .116 Banita . 46 Boisoara . 94.

ro .95 Ciceu .54.107 Craiova .164. 56.Carpat11 Meridionali .18 Cozia . 191 Dacia . 111. 155. riu . 149. 150. 145.72 Cfineni . 115. 147 Cetatea lui Vlad Tepe* . 14. 155. 15.12. 153. 111. 195. chei . 119.146 Chilia .26 Comarnic . 55. 145.115 Codrii Cosminului . 93. 147.56 Cimpulung . 68 Cumania Neagrd .23. 57. 148. 147. 109.113 Crasna.146 Cetatea Poenari . 147 Celei . 21. 99. 157 Clocoticiu . 109.109 Constanta . 146. 143.25.64 Curtea de Argeq . 40 Dealul Sasului . 124. 56.6.6 Coasta Bratii . 150. 156 Cimpia romand .111 Cluj . 178 Cdlugäreni . 151. 157. 153. 112. cetate) .73 Castro Argyas (vezi §i Arge.143 Craiove§ti (familie) . 201 Colentina. 179. 151. 52.dacoromanica.109. 126. 113. 198 Cdpdtineni .146. 121. 146. 112.23 Cetatea de la Arefu Arge§ului .51 Cumania . 196. 34. 119. 198. 120.6 Cosdul . 13.107. 156. 108. 156. 152. 121.109 220 www.146.

sat 98 Gherghita 107 Ghinddoani 164 Gorj 23. 24. voievodat (Ora) Franta 71 Frumusita. 100 Gales. piriu 115 31. 192 Fdgäras. 61. 23. 57.dacoromanica. 14. 61 221 www. 101 Dimbovicioara 107 26 Dlmbovita.ro 95. Dundrea Europa 67. 56.Dealul Spirii 6 Deva 72. 33. 35. cetate 119 Dobrogea 40. 70. 31. 99 Hateg (tara) Hdsdate 200 Horezu 23 Iara 200 Imperiul roman 12. 16. 32. riu Dimbovita. 47. 78. 20. 99. 44 Dolj 27 Domnesti 157 Don 43 Dragoslavele 129 Drobeta Turnu Severin 143 6. 43. 28. 24. 103 . 27. 184. 108 25 Grecia Grivita 6 Gureni 107 23.

22. 110.24 Jiul de Jos (vezi i Dolj) .43 Istru (vezi i Dun5rea) . 112. 24. 103. 109.43 Italia .Isaccea . 50.6 Märäsesti . 102.21. 61.73. 110.89 Lipton . 60.27.31. 56. 68.6 Mehadia . 76.142 Lita .27 Jiul de Sus (vezi i Gorj) . 47. 40.115 Muntenia (vezi si Tara Rom6neascä) . 94. 68. 33 Kalga . 51.18 Maramures. 198 Märästi . 194 Muchia Perisanilor . 75. 35.6.ro . 62. 63. 94. 111.136 -6 Jiu . 100 Jiu. 18. 61.60 Iza .99 Loviste (tara) .18 Jazow . 100. 19.68 KAU .dacoromanica.99. 113 Mara . 77. 177 222 www.6 Malini . 40.17. 188. 52. 107 Moldova .72 Lotru . 47 Marea Neagra .34. 60. 65. 62. voievodat . 98. voievodat .

Oradea . 40.114 Petrosani .156 Pirlul Pasäzii .112 Muntii Fagarasului .65.123 Podul Dimbovitei . 36. 110.6 Peninsula Balcanieä .107 Panonia . 200 Muntele Cozia .22. 107 Mures .6.ro 115.6 °eons . 198 Olt . 123 . 195 223 www. 122 Polonia . 110.40 Podul Albului .44 Pazzata (vezi si Posada) .109. 113. 69.23. 112.24 Piatra antului. 36. 54.128 Pauli* . 129 Oltenia .Muntii Apuseni . 103.6 Poarta de fier a Transilvaniei . 109 Poiana. 52.108. 145 29. 56.dacoromanica.200 Oituz . 111.103 Perisani . 6 Podisul Transilvaniei . 100. 114. 51.30.111. piriu .6 Ploiesti .5. sat . 34.115 Pitesti .113. 99. defileu . 115 Plevna . 50.6 Oarba de Mures .197. 112. 33.6 Orsova . 54.107 Muntii Gorjului . Perisani-Pripoare.

109. 120. 108. 192. defileu . 116. 111. 114. 180.ro .26 Prahova.108 Prahova. 193. 91. 106.76 Salatruc .43 Posada . 167. 32 Romanati.24 Ripele Rosii .98 224 www. 165.121. 130. 126. 155. 101 Sarmizetegusa . 126. 178. 88. 121. 117.74. 124. 89. 129. 194 Ruck. 170.31.dacoromanica.35 Racovita . 202 Posada Gurenilor . 198. 123. 116. 191. 120.6 Rimnicu Vilcea . 111. 157 Prut . 6. 22. 160.111. 193. 162. 190. 175.27 Pripoare . 8. 124 Rahova . 136. judet . 9. 201. 119. judet .113 Riu Barbat . 183.23 Romania . 156.12 Rovine . 177. cetate . 90. 131. 19. 144. 186. 129. 112. riu . 199 Roma . 184. 187. 6. 182.23 Portile de Fier .5. 119. 109.5. 123.Polovragi . 155 Salciva de Jos . 185.119. 6. 176. 109. 124. 7. 107.200 Saliste . 83. 153 Ruar-Bran. 114. 98.11. .108. 128. 110. 155.5. 171. 115. 132. 188.200 Salciva de Sus . 113. vezi Isaccea Salgo. 153 Sagdja. 124. 198. 124. 122. 112. 125. 198 Salaj . 196.

1.' 'EgT `ggI '9g1 LgT uTutlIS 601 gg uITIoARIS 08 laJIS uois Lz UT IltauP1S GTT Weals WO Lot n§auaois agclugia 9 00g alocil Ellusa. 88 uJuotRul.I.11 riff' 17g n2alz 'nu' aunpaidap onouau.L 'I'd 'OTT 'LIT 'OZT 'UT - lozaig-g§apj.L '9 `LOT OLT IltaTI. upuci uueursu 801 al§pto2ILL COI n2.dacoromanica. 'fit 'tg '65 CO 'ZL 'EL 'PL '52. 'fg 'Gg 'EL 'N.6 '96 `L6 '86 '66 'TOT 'COI 'GOT 'UT 'LEI 'KT OtT PITS 'tL 86 npzus '601 'ITT 'UT 'IF.ro 'On `gZI . 'LL `8L '08 `TO `Z8 '96 `L6 'TOT 'ZOT 'IgI 'ZgI epany 00Z nuany Mou 'enlny amao 'fin tg '601 'OTT t5I 'HI 'ZIT 881 'Lit 'WET al Ef GZZ www. Et. `11 `Z8 '1. greAfistmay E '69 'OL 'IL '66 'OOT '8ZI '6ZI gZI Ez '9 'OZ 'TZ 'ec 'Ll7 '81.81' IIIPal-12aS MclaaS `Lf `gL cot 'uponas wurq 'CC '61.

52 Valea Cernei . 143. 131 Venetia . 114. 178 Ungrovlahia (vezi si Tara Romaneascd) .62 Tara Romaneasca . 184. 158 Tara Munteneasca (vezi s'i Tara Romaneasca) . 29. 158. 118. 132. 95.dacoromanica. 133. 173. 81. 157.6 Valea Argesului .107.103 226 www. 75. 98. 49. 79.107 Valea Jiului . 64. 62. 61. 135.121 Valea Alba . 141. 49.54 Valea Oltului . 120. 153. 185. 56. 108. 83.107. 34. 156. 82. 106. 73. 137. 186. 131. 11. 140. 6 Valea Rosie . 27. 87. 100. 94. 71. 46. 68. 84. 68. 55. 103. 157.200 Valea Prahovei . 61. 136. 44. 30. 133.98 Valahia (vezi si Tara Romaneasca) . 177.7. 48. 63. 82. 129 Valea Posaga . 102. 73. 188. 99. 155. 191. 50. 86. 74. 101. 112. 78. 124. 52.43. 150. 78. 60. 109. 81. 21.Tara Lovistei (vezi si Lovistea) . 107. 72. 46. 139.ro . 130. 125. 35. 77. 80. 45. 103. 71. 40. 47. 92.54. 26. 175. 155. 43. 95 Valea Adinea . 22. 165. 51. 39. 58. 193 Ungaria . 100. 69. 105. 145.67.5. 106. 120. 168. 91. 79.31 Valea Lotrului .35 Vale . 8. 57. 69.113 Velbujd . 160.7. 137. 35. 53. 54. 62. 77. 129 Vaslui . 126. 88. 128. 58. 67. 82. 134. 70. 187.

ro .dacoromanica. 145 Vilcea 38 Vfahia Mare 43 Volga Zagreb Zarand 45 171 Zoliom 142 Yayiq. pas 23.Viseu 18 23 Vilcan. riu 43 www.

210 . bataliei de la Posada . Cuvint inainte De la cnezate si voievodate la statul feudal Tara Roma. . Oastea Tarii Romanesti in timpul dom- niei lui Basarab I .neasca 5 11 . Politica externa a lui Basarab Intemeietorul 64 .dacoromanica.CUP R INS .ro . 83 Cauzele conflictului . 92 Ipoteze privind locul de desfasurare a . Unele concluzii . Bibliografie selectivä Indici . Batälia de la Posada din 9-12 noiembrie 1330 83 . www. 184 . Inceputul si desfasurarea bataliei . Importanta si semnificatia victoriei re- purtate de ostile romane conduse 106 131 de Basarab I in bätälia de la Posada.

ocrotitor pentru ai sal". rodnica in urmari.dacoromanica. Carol Robert de Anjou. cit si increderea nestramutata in dreptatea cauzei pentru care s-au infruntat cu dusmanul.o biruinta mare si intreaga. Inscrisa cu litere de aur in cronica luptelor peniru independenta ale inaintasilor nostri. printre altele. din 9-12 noiembrie 1330. marele nostru istoric Nicolae lorga sublinia.ro MILITARA Lei 5. se concentreaza o epopee eroica. in cadrul careia . a maselor de truditori.s-au etalat atit taria de granit a luptatorilór romani. Posada defineste locul unei aspre batalii din perioada de inceput a statului feudal Tara Romemeasca. ca ea a fost . a consolidat independenta jarii Romanesti. pentru romani. fiindca lupta se dadea in directia naturala a dezvoltarii noastre si pe pamintul nostru..Pentru noi. neasemuit de frumoasa si de inältatoare. Victoria repurtatii atunci de ostenii condusi cu vrednicie de voievodtil Basarab I impotriva oastei regelui Ungariei. Caracterizind vestita batalie. EDITURAwww.25 . in batalia de la Posada.