Glucidele- Metabolismul glucidic

Metabolismul este o nsuire deosebit prin care organismele vii se

deosebesc de lumea nevie. Aici intr toate procesele fizice i chimice care
stau la baza transformrilor celulare. Procesul de trecere n celula a
nutrienilor se numete asimilaie (anabolism) iar procesele de dezintegrare
se numete dezasimilaie (catabolism). Metabolismul bazal este procesul
metabolic n repaus fiziologic. La omul adult, valoarea medie a
metabolismului este de 1300-1500 calorii/zi. Aceste valori cresc n sarcin,
stri febrile etc.
Exist:
- un metabolism glucidic prin care alimentele sunt transformate n glucide.
Forma circulant n snge a glucidelor este glucoza care prin oxidare devine
CO2 + H2O;
- un metabolism lipidic, care circula prin limfa (80%) i snge (20%). Prin
catabolizarea acizilor grai devine CO2 + H2O + energie. Dac se
catabolizeaz defectuos se acumuleaz peste limitele normale : corpi
cetonici si colesterol. Metabolismul lipidic se afl sub control endocrinic i
nervos;
- un metabolism mineral care se refer la metabolismul elementelor i
srurilor minerale, n reglarea lui joac un rol important rinichii, unii
hormoni i vitaminele (D);
- metabolism proteic se refer la transformarile elementelor constitutive
ale proteinelor (exemplu: aminoacizii). Catabolizarea aminoacizilor are loc
n ficat i n fiecare celul. n ficat se formeaz ureea i corpii cetonici.
Influenteaz: B5, B6> PP, acid folic.
Glucidele sunt alctuite din carbon, hidrogen si oxigen. Data fiind
componena lor, ele mai poart denumirea de hidrai de carbon sau
carbohidrai. Denumirea de glucide provine de la cuvntul grecesc glykus,
ceea ce nseamn dulce, ntruct majoritatea elementelor din aceasta clas au
gust dulce. Glucidele intr n componenta celulelor, esuturilor, fermenilor,
unor hormoni, a factorilor de coagulare a sngelui. Cele mai importante
glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza (zahrul), galactoza (glucidul din
lapte), amidonul (glucidul din legume i cereale), celuloza i hemiceluloza
(existente n vegetale), pectina, glicogenul (din muchi i ficat).

Glucidele constituie o surs important de energie n organism. La arderea

1g de glucide se degaj 4 kcalorii. Procesul de degajare a energiei la arderea
glucidelor se produce rapid, comparativ cu alte surse energetice ale
organismului. De aceea glucoza i zaharoza se recomand sportivilor la
antrenamente i competiii.
Glucidele sunt indispensabile la metabolismul proteic i lipidic. La oxidarea
glucozei se formeaz o cantitate impuntoare de adenozin trifosfat (ATF).
Energia din ATF este unica form de energie consumat de organism pentru
nfptuirea diferitelor funcii fiziologice.
Rolul glucidelor este deosebit de mare pentru sistemul nervos central.
Glucoza este predecesorul principal al glicogenului (rezerva principal de
glucide n organism). Glicogenul se depune n ficat i muchi. El joac un
rol important n reglarea nivelului de zahr din snge. Coninutul total de
glicogen n organism este de 500g (1/3 se localizeaz n ficat i 2/3 - n
muchii scheletului).
Dac glucidele nu ptrund n organism cu hrana, atunci aceste rezerve se
epuizeaz n timp de 12-18 ore.
n asemenea cazuri se mrete procesul de oxidare a lipidelor (rezervele lor
sunt mult mai mari ca ale glucidelor).
Amidonul este sursa principal de glucide n raia alimentar. El intr n
componenta cerealelor, cartofilor s.a. Sub aciunea amilazei, amidonul se
descompune n dextroz, maltoz, glucoz. Ultima se absoarbe lent
asigurnd coninutul normal de glucoza din snge.
Celuloza si hemiceluloza, numite fibre alimentare, nu se digera n organism,
datorit consistenei fibroase pe care o au. Ele stimuleaz peristaltismul
intestinului gros, favorizeaz evacuarea materiilor fecale, sporesc eliminarea
prin intestin a colesterolului, substanelor toxice i a altor produse ale
metabolismului, normalizeaz flora intestinal, contribuie la prevenirea
aterosclerozei, colelitiazei, diabetului zaharat, obezitii, cancerului,
diverticulozei, proceselor inflamatorii la nivelul rectului.
Raia alimentar trebuie s conin 30-40g de celuloz, hemiceluloz i alte
polizaharide ce intr n componena produselor vegetale. Ele au o importan
deosebit la vrstnici i cei ce sufer de constipatii i se limiteaz n caz de
procese inflamatorii i peristaltism mrit al intestinului. Fibrele alimentare
se recomand bolnavilor cu patologii hepatice i ale cilor biliare. Drept

sursa de fibre alimentare pot servi tarele de gru (15-30g zilnic), adugate
la bucate.
Pectina intr n componena fructelor i legumelor. Ea are nsuiri cleioase,
aciune curativ la tratarea unor boli ale organelor digestive, contribuie la
normalizarea metabolismului colesterolului, microflorei intestinale,
peristaltismului intestinal, se foloseste la tratarea si pentru profilaxia unor
intoxicatii cu saruri minerale.
Glucidele nu fac parte din numarul substantelor esentiale, ele putnd fi
sintetizate n organism din aminoacizi si glicerina, totusi cantitatea minima
de glucide n ratia alimentara trebuie sa fie de 50-60g zilnic. Insuficienta
glucidelor provoaca dereglari metabolice care se caracterizeaza prin marirea
procesului de oxidare a lipidelor endogene cu formarea corpilor cetonici si
intensificarea proceselor de gliconeogeneza cu descompunerea proteinelor
din tesuturi, folosite ca sursa de energie si pentru sinteza glucozei.
Este daunator si surplusul de glucide: provoaca obezitate, infiltratia lipidica
a ficatului. Consumul produselor alimentare bogate n amidon, al fructelor si
legumelor cu continut nalt de glucide are unele prioritati fata de zahar,
bomboane si alte dulciuri. Zaharul este un produs cu energie calorica nalta,
lipsit de vitamine, saruri minerale, fibre vegetale, substante pe care le contin
produsele vegetale.
Norma zilnica de glucide n ratia alimentara trebuie sa constituie 300-400g
pentru maturi, inclusiv 50-100g de zaharuri usor asimilabile. Glucidele vor
forma 50-65% din valoarea energetica a ratiei alimentare zilnice. Persoanele
care ndeplinesc munci fizice grele au nevoie de cantitati sporite de glucide.
Astfel, ei pot consuma pna la 600-700g de glucide zilnic.
Concluzie:
-glucidele ajung in organism in urma digestiei sub forma de monozaharide
(glucoza,galactoza,fructoza,manoza,xiloza etc. ) iar apoi ajung la ficat.Aici o
parte se transforma in glicogen ca substanta de rezerva iar o alta parte ( doar
glucoza ) trece in circulatia generala ,pentru folosul tesuturilor . Degradarea
glucozei in organism are loc in doua faze : anaeroba si aeroba. Faza anaeroba
are loc in lipsa oxigenului , glucoza este degradata pana la acid lactic ca
produs final si cu eliberare de energie :
C6H12O6 = 2CH3 CH(OH)COOH + energie

Faza aeroba are loc in prezenta oxigenului si succede faza anaeroba .In
aceasta faza 1/5 din acidul lactic format in prima faza se degradeaza pana la
produsi finali (CO2,H2O),iar energia eliberata reface glucoza din cele 4/5 de
acid lactic ramas .
Caracteristic este faptul ca ambele procese au loc lent insa pun in libertate
intreaga cantitate de energie acumulata .
De retinut ca in metabolismul lor glucidele in exces se transforma in
grasimi si se depun in organsim ca atare .