You are on page 1of 3

Ecosistemul unei paduri de foioase

1.

2.

3.

4.

5.
6.

7.
8.
9.
10.
11.
12.

13.

Pdurea, aurul verde al Terrei si spatiu al comuniunii om-natur, reprezint o component vital in
mentinerea echilibrului ecologic, predispunand de varietatea elementelor specifice biotopului si biocenozei,
dupa cum relev proiectul nostru.1.
2. - -factori geologici- predominanta tipurilor de soluri brune si podzolice; Pdurea de foioase este
ecosistemul terestru, al crei biotop (totalitatea factorilor abiotici, fr viat, care asigur existenta unei
comunitti de vietuitoare dintr-un anumit spatiu) predispune de o multitudine de caracteristici, reprezentate
de:
3. - factori geografici- situarea acesteia in cea mai mare parte a Europei, in America de Nord, Asia si pe
mici portiuni in America de Sud, Australia si Noua Zeeland, intre 30 si 40 de grade; in cadrul climei
temperate, dar si in a celei subtropicale si tropicale; intre 600-1300 de metri altitudine;
4. -factori chimici (aerul avand cca 78% azot, 20% oxigen si 1% gaze rare, printre care cel mai raspandit
este argonul); solul brun-roscat contine carbonati si azotati, avand intre 2% si 3% humus, iar cel de tip
podzol, nisipos si lutos, are un ph acid, fiind foarte putin fertil. factori mecanici- precipitaiile sunt
abundente de cca 400- 500 mm/an i repartizate uniform pe parcursul anului; miscarile vantului determina
polenizarea anemofil(indirect) a plantelor; -factori fizici- luminozitate medie (crescut in zona pdurilor de
stejar si sczuta in zona celor de fag); temperatura medie de 10 grade celsius, fiind prezente iernile reci si
verile secetoase; umiditate mare datorit precipitatiilor abundente intre 400 si 2000 de mm annual;
5. Biocenoza acestui tip de pduri, totalitatea organismelor vii dintr- un mediu, reprezint asocierea
vegetatiei cu fauna, alturi de categoriile trofice.
6. si arborele Ginko Biloba -arbori: salcia teiul castanul mesteacnul aninul socomonul, acacia, plopul,
frasinul, stejarul, fagul artarul -arbusti: mcesul, paducelul, socul, lemnul cainesc, murul, alunul, cornul
etc. Pdurile de foioase au in component copaci cu frunze cztoare (din cauza opririi fotosintezei) care
prezint unele adaptri la mediu precum: suprafata mare a frunzisului, cresterea mare in inaltime, trunchiul
bine ancorat in sol printr-un sistem complex de rdcini si longevitatea ridicat (ajung pana la 1000 de ani).
Se recunosc in jur de 2000 de specii, grupate in arbusti si arbori:
7. -vulpea Aceasta zona silvestr se remarc printr-o multitudine de vietuitoare, printre care:
8. -lupul -cprioara
9. -jderul -mistretul
10. -veverita - Pisica slbatic
11. -sticletele -sturzul
12. -consumatorii (triesc pe seama productorilor)-vietuitoare consumatoare de substant organic prin
hranirea heterotrof(prin ingestie) luminii, prin fotosintez, substante organice din substante anorganice:
aceasta constituie elementul de baz in nutritia majorittii organismelor; productorii sunt consumati direct in
hrana animalelor/ in hrana omului prin consumul de cereale, fructe, legume, si indirect prin consumul de
lapte, carne etc. exemple: muschi, licheni, salcam, alun, mur etc. Substanele organice produse de
productorii primari reprezint surs de hran pentru toate animalele; surs direct pentru fitofage i surs
indirect pentru zoofage. -productorii(P)-organismele vegetale care produc, datorit a biocenozei unei
pduri de foioase are o important major in mentinerea echilibrului naturii. Astfel, vietuitoarele se impart in
urmatoarele categorii: Ca orice alt tip de ecosistem, structura trofic
13. - saprofagele/descompunatorii sunt animale care se hrnesc cu substan organic moart, vegetal
sau animal(de exemplu, fungii precum bacteriile si ciupercile,viermii precum rma). - consumatori teriari
sau de ordinul III (C3): folosesc drept hran consumatorii secundari (de exemplu, uliul, bufnia,vulpea,
lupul ). Consumatorii secundari i cei teriari se mai numesc zoofagi. - consumatori secundari sau de
ordinul II (C2): se hrnesc cu animale fitofage (de exemplu, oprla mistretul, jderul); - consumatori
primari sau de ordinul I (C1): se hrnesc cu plante (de exemplu, lcusta, veveria, caprioara,iepurele,

14.

15.
16.

17.

18.

19.

20.

21.

mistretul). Ei se mai numesc fitofagi; -reprezentai prin animale, bacterii, ciuperci, precum i plante
semiparazite i parazite. n funcie de hrana consumat, animalele pot fi:
14. Rolul categoriilor trofice n ecosistem n fiecare ecosistem are loc producerea, consumarea i
descompunerea substanelor organice. Aceste procese sunt realizate de cele trei categorii trofice. Prin
activitatea categoriilor trofice dintr-un ecosistem, ntre biocenoz i biotop are loc o permanent circulaie a
materiei. Att interdependena dintre categoriile trofice, ct i relaiile dintre biotop i biocenoz exist n
toate ecosistemele terestre i acvatice. ntr-un ecosistem, principalele categorii trofice sunt: productorii,
consumatorii i descompuntorii. Lantul trofic Lanul trofic este o unitate funcional de transformare a
substanei i transferare de energie, alctuit dintr-un ir de specii, pornind de la o baz trofic i sfrind cu
un rpitor de vrf sau un ultrahiperparazit. Lanurile trofice sunt relaii ecologice, structurate dup principiul
lanului markovian, n sensul c starea fiecrui element depinde de starea elementelor precedente (dar i
subsecvente). ntr-un ecosistem, cu excepia plantelor, toate vieuitoarele depind unele de altele; ntre ele se
stabilesc relaii trofice.
15. Exemplu de lant trofic: ghinda produsa de stejar(P)- veverita(C1)jder(C2)vulpe(C3)-bacterii(D)
16. . Padurile de stejar se intind in Europa, Asia Mic i alte cteva zone asiatice si Africa de Nord, in
spatiile cu altitudinea de 700-800 de metri. In zona de campie acestea sunt formate din stejar brumariu si
pufos, in cea de dealuri joase in amestec cu cer sau cu garnitaiar in zona dealurilor inalte se intalneste
gorunul-o specie inrudita cu stejarul- care formeaza paduri intinse numite gorunete.
17. este de culoare brun-negricioas, aspr, adnc brzdat, adpostind adesea o micro-faun activ (n
special furnici i anumite specii de gndaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Peiolul este scurt
(4-8 cm). -arbori: predomina stejarul sau diferite speciiinrudite cum sunt cerul garnita gorunul; in padurile
de gorun apar ulmii, carpenii, artarii, paltinii de campie. Quercus robur L. este un arbore din zona temperat,
nalt cu ramuri puternice, noduroase, coroan larg i bogat. Scoara stejarului a)Vegetatia: -lumina
ajunge pana la suprafata solului, filtrata printre coroanele arborilor,motiv pentru care se intalnesc numeroase
plante erbacee si arbusti Caracteristici ale biocenozei: -temperaturamedie anuala in jur de 10 grade
celsius - la 700-800 de metri altitudine in Europa, Asia Mic i alte cteva zone asiatice si in Africa de
Nord -soluri: brune si brun-roscate de padure
18. Stejarul nflorete n luna mai iar fructul acestuia este achena (ghinda). -arbusti: ma -animale
vertebrate: broasca bruna, brotacelul, salamandra, soparla, sarpele, ciocanitoarea, gugustiucul, cucul,
pupaza, lupul, vulpea, caprioara, ariciul, veverita etc. c) Categorii trofice si lanturile trofice- avand in vedere
cele mentionate anterior, putem exemplifica un alt tip de lant trofic, anume: - frunza de stejar(produsa de
arborele specific)(P)- omida paroasa a stejarului(C1)- ciocanitoarea(C2)- lupul(C3)- ciuperci(D) -animale
nevertebrate: viermi, paianjeni,insecte(croitorul lemnului de stejar, inelarul), melcul etc. b)Fauna:
-plante erbacee: golomatul, paiusul,rodul-pamantului, plante cu bulbi care infloresc primavara. cesul,
paducelul, socul, cornul si porumbarul;
19. Padurile de fag, numite si fagete sunt raspandite in zona temperata, in spatile cu altitudini intre 6001300 de metri. Se intalnesc insa si la altitudini mai mici, pe versanti umbriti(la 400 de metri) sau la 1500 de
metri pe versanti insoriti.
20. formnd, n cadrul aa-numitelor fgete, biotopuri bogate i pline de frumusee. -arbori: predomina
fagul, insotit de mesteacan, paltin de munte, carpen, ulm, tei. Fag Fagus sylvatica L. este un arbore din zona
temperat, avnd nlimi de pn la 35 metri. Este nalt, impuntor, cu scoara neted, cenuie-albicioas.
Are muguri fusiformi, ascuii, iar frunzele n genera lovale. Florile sunt unisexuate. Fructul, numit jir, este o
nucul, acoperit de o scoar epoas. nflorirea are loc n luna mai. Crete n special la deal i munte, dar
poate fi Fagul permite multor specii de plante mrunte s supravieuiasc n zonele n care predomin,
a)Vegetatia: Componente ale biocenezei: -luminozitate scazuta, atunci cand frunzisul este complet,
motiv pentru care plantele erbacee se dezvolta cu precadere la inceputul primaverii -precipitatii
abundente: 600-1000 de mm annual -temperatura medie anuala: 6-8 grade celsius -soluri: brun-acide,
brune de padure si soluri podzolice
21. -iarba(P)- cerbul(C1)- rasul(C2)- viermii(D) c)Categoriile trofice si lanturile trofice-analog, putem
identifica un nou lant trofic,cu urmatoarea relatie de interdependenta: -animale vertebrate: multe pasari si

mamifere (ciocanitoarea, ierunca, gaita, sorecarul, cerbul, ursul brun, jderul, rasul, viezurele, mistretul,
veverita, pisica salbatica etc.) -animale nevertebrate: mai ales insecte( carabusul de padure, croitorul
fagului) b)Fauna: -plante erbacee: feriga, muschi, licheni, alior; -arbusti: socul negru, alunul, murul,
cornul, paducelul; deosebit de ornamental, prin portul caracteristic plangator si scoarta alba, fiind folosit in
biogrupe (3-5 exemplare)in parcuri si gradini. Este rezistent la ger, dar nu suporta umbrirea. Betula
pendula Roth.-mesteacanul- este un arbore
22. 22. Asadar, avand in vedere cele relatate anterior, putem afirma cu certitudine ca padurea, prin diversitatea
ei (atat din perspectiva biotopului, cat si din a biocenozei) reprezinta mijlocul de mentinere al echilibrului
termic, al precipitatiilor si al rugozitatii pamantului, de micsorare a vitezei vantului si de suprimare a
inundatiilor, imbogatind atmosfera cu oxigen prin procesul de fotosinteza al plantelor , astfel contribuind la
mentinerea vietii. Datorita acestor trasaturi, i se motiveaza denumirile de ,,comonenta elementara in
mentinerea echilibrului ecologic si de ,,aur verde , in acelasi timp relevandu-se dependenta omului de
acest spatiu vegetal.