You are on page 1of 4

Balul bobocilor de clasa a-V-a

Am început clasa a V-a, e ceva nou pentru mine și clasa mea pentru că în ultimii doi
ani am făcut orele într-o sală de clasă de la grădiniță. Eram singuri în toată curtea,
pentru că învățam după amiază, iar grădinița funcționa de dimineață până la ora
12:00. Sala de clasă era extrem de mică, cele trei rânduri de bănci erau lipite între
ele, iar dimensiunile erau mult prea mici pentru nevoile noastre (fiind proiectate
pentru copii de 3-6 ani), spațiul personal aproape nu exista. Asta ne făcea să stăm
înghesuiți unul în altul și era necesară colaborarea și acceptarea între noi, fără nici
un fel de diferențieri de orice natură, pentru a sta confortabili în bănci. Izolarea
aceasta, față de ceilalți copii, ne-a dat la toți o încredere în sine crescută, o libertate
de exprimare necondiționată, necondiţionată de „superioritatea” celor mari, și nici
limitată de exigențele profesorilor. Invățătorul nostru, domnul Tancău, nu intervenea
decât atunci când ne luam la bătaie, în rest ne lăsa să ne desfășurăm în voie. Și nu
de puține ori pauzele se prelungeau până la 30-40 de minute, atunci când eram
prinși cu toții într-un anumit joc colectiv plin de voioșie și amuzament. Cred că a fost
perioada care ne-a marcat viața tuturor celor din fosta mea clasă. Pentru că
actualmente majoritatea avem un anumit grad de independență, și cel mai
important suntem foarte puțini cărora nu le pasă ce spun alţii despre noi. Unii ar
spune că suntem fără rușine, eu spun că în felul acesta se manifestă independența
și libertatea.
Suntem așa de diferiți față de ceilalți că nu ne putem integra. Cu toate că învățăm
la scoala veche, unde sunt doar cinci săli de clasă și suntem toate clasele de a V-a și
două clase de a VI-a, integrarea tot e extrem de dificilă. Asta pentru că a-V-a A, e
divizată în copii buni și copii răi. Inițial împărțirea a plecat de la învățătură, apoi
răutatea celor „răi” a început să se manifeste și în alte moduri. In a-V-a C, copii erau
divizați în băieți și fete, ceea ce ducea adesea la conflicte între cele două tabere.
Nici clasele a-VI-a nu stăteau mai bine, acolo divizarea era și mai pronunțată în mici
bisericuțe, după tot felul de criterii aberante. In clasa mea nu existau diviziuni de
acest fel. Exista o anumită armonie și o întrajutorare necondiționată în colectiv,
invidiată de ceilalți și uneori pedepsită de profesori, care nu puteau accepta faptul
că nu făceam concurență între noi. Colegii mai slabi erau ajutați constant, uneori
chiar prin a le sufla sau prin a le da să copie la extemporale, cu riscul ca cel „bun”
să ia notă proastă pentru asta. Această atitudine a făcut ca în cei opt ani de școlă să
nu avem nici un repetent. In schimb am avut 3 colegi repetenți, veniți din anii mai
mari, care odată ajunși în clasa noastră au trecut în clasele următoare fără
probleme. Așadar adaptarea e grea, de aceea preferăm izolarea de ceilalți copii.
Continuăm să ne jucăm la comun, să nu facem diferențe între fete și băieți, între
buni și răi. Ignorăm răutățile de genul, „fătălăilor” sau întrebări de genul „cum de te
joci cu prostu ăla?” . Cum aș fi putut explica unuia dintr-a V-a A că „prostul” ăla are
alte abilități uimitoare, care nu au legătură cu învățătura dar îl ajută în alte

Vasile nu făcea distincție între Sărbătorile de Iarnă și un bal mascat. Sunt amuzat în sinea mea de argumentele dirigintei. Vasile îmi zice că se va face căldărăriță. lungi. Mă amuză teribil alegerea lui. Mă tot gândesc ce mască să-mi fac. o maletă crem deschis care să imite culoare pielii. nici una nu mă atrage. Ajung la școală mai repede. Imi arată noua costumație. mă dă cu ruj pe buze și pe obraji. dar nu găsește nimic care să se potrivească. Merg la Vasile să învățăm împreună descântecele. Va purta opinci cu obiele și nojițe din piele. Incep să-i explic diferența. ca să rămână numai „noi” fetele. In schimb masca lui Vasile îmi dă o idee: ce personaj voi interpreta. căldărărița e un personaj făcut de anul nou. nu semnalează prezența „intrusului” . Dă băieții afară din clasă. vrea să se facă indian. Vin acasă și răscolesc dulapul de haine al mamei și găsesc o bluză verde cu florii roșii. primesc de la Vasile o bască de ceremonie de elev din aia albă. cu partea tăbăcită la exterior. Mă voi face țigancă. vecina de la vale și îi spun că am nevoie de haine pentru balul mascat. Vine o profesoară. e doar părerea unora care nu acceptă ceea ce faci tu. care avea atașată de ea două cozi din păr natural blond. peste ea o blană de miel întoarsă și pusă peste umăr. Dat fiind și orientarea clasei noastre de a face lucrurile împreună. In schimb. și nu ne cunoaște prea bine. și ca să fie și mai palpitant se propune un bal mascat. dar el s-a răzgândit. Așadar mă întorc la problema măștii. așa că cineva se gândește să organizeze Balul Bobocilor. Caută o bluză înflorată. Era conștientă că dacă n-aș fi venit eu n-ar fi venit mare parte din clasă. e nouă. vestea o șochează și se uită dezamăgită la mine. Suntem boboci. despre amintiri și regrete. un arc din lemn de corn într-o mână și o creastă din pene de cocoș agățată în păr. adus de la mare și îmi completează ținuta cu o eșarfă roz cu floricele albe. o tolbă din piele. Cicuța îmi împrumută un ghioc. A venit ziua balului. Merg apoi la Ileana. din spirit de camaraderie. plină cu săgeți. Costumația mea e așa de bună. Imi dă o fustă largă cu buline. nici eu nu zic nimic și nici fetele prezente. Mă .moduri?!? Sau cum să-i povestesc unuia dintr-a V-a C. peste o pereche de ițari veritabili. pe care le notez sârguincios pentru a le învăța pe de rost. dar într-un final cedez. care a stat doi ani lângă mine și a trebuit să ne mișcăm în sincron pentru a avea loc amândoi în aceiași bancă. că profa nu s-a gândit nici o secundă că aș fi băiat. așa că o informez pe dirigintă că nu vin la bal. frumos lucrată. îmi pun basca cu codițe. Fusta albastră cu buline galbene cu bluza verde cu florii roșii se „asortează” de minune. Așa că începe un discurs sentimental. din clasa mea. mă amuz teribil când văd combinația de indian și ţăran autentic :D . dar nu-mi vine nimic original în minte. Ajung acasă și merg la mătușa Marghioala să-mi zică câteva descântece. Intreb colegii ce măștii își fac. împletite cu panglici și fundițe roșii care-mi completează perfect ținuta mea de țigancă autentică. Atunci am învățat că a fi ciudat nu e neapărat un lucru rău. dau fuga la Ileana care mă machiază cu creionul pe la ochi. Imi îmbrac hainele. nu datorită argumentelor cât mai mult atitudinii conciliante pe care a avut-o când i-am dat vestea că nu vin. de colega cu care mă joc. fără discriminări. mergem într-o clasă să așteptăm începerea balului și să ne aranjăm tinutele de bal.

cu mustață . asta mă face să prind curaj. ca izvoru´ cel curat. spuse profa râzând cu poftă și mai scoate 3 lei din portofel. unde cosașu´ nu cosește.. tu mă lași fără bani. ca pâinea în cuptor. prima în care sunt prezentate și premiate măștile și a doua parte socializarea și dansul. dezleg cununii și fac de dragoste. doamna Bobâlcă. Cei din jurul meu încep să râdă. Balul presupune 2 părți. să scap de roșcată. zi ceva de dragoste. -La un drum de seară te vei întâlni cu un bărbat înalt și frumos. apoi fac semnul crucii peste ea. unde nici o pasăre nu cântă. babo. acolo să te duci și să lași fata asta frumoasă curată și luminată. și-i face vrăji.dar ai grijă ! . trag un picior după mine. mai ceva ca preafericitul Daniel. -Bine.. AMIN!!! Și o stuchesc de trei ori. de iubire și de multumire. N-o să vă povestesc ce mă așteptam eu să facă :D :D . -Apoi babo. și din tot locul. După ce se mai potolesc râsetele. -Tare mi-e că ești deochiată fată dragă. din capul fetei ăsteia. ca vinu´ strecurat. ești bolnavă fata babei? -Nu. pune un ban mai mare. se povestesc istorioare. întind mâna în care aveam ghiocul. unde cocoșu´ nu cântă. Atunci nu știam. Să rămâie curată și luminată. -Hai nu fi zgârcită. îmi zice profa. nimic deosebit. dintre ochi. un prieten mai mare decât mine. Doamna scoate 5 lei din portofel și mi-i pune în ghioc. Și mă îndrept șontâc către prietenul meu să-mi fac numărul. Și să te duci deochi … în pustiu. ascultându-i șoaptele. mă încurajează doamna Bobâlcă râzând cu lacrimi. și să stai în munți pustii. Se spun poezii. apoi o iau de mână. Mult timp m-am tot întrebat de unde vine această dorință feminină. fac un tur printre participanți și încep a striga: -Hai la baba să-și gâcesc. așa că-i zic cu jumătate de gură: -Pune un ban în ghioc și ți-oi gâci! Scoate un leu din portofel și mi-l pune în ghioc. I-au banii și încep: Ieși deochi.. ca mierea în ulcele. Adaugat. ți-oi da de deochi.gândesc: „în sfârșit voi avea ocazia să văd ce fac fetele când sunt singure”. profa de mate. din inima ei. dacă nu faci nimica o să-l pierzi. Colegii și profesorii râd în hohote. Am fost puțin dezamăgit. îmi sare înainte și-mi zice: -Ia ghicește-mi babo! Mă cam blocase cerea ei. Zic eu. sunt sănăoasă. Vorbesc cu Paul.Pentru încă un bănuț. să pot să-mi fac numărul.. nici țăranu´ nu prășește. Ajunge rândul meu. se fac dialoguri. primit si umplut. asa să se lipească dragostea prietenului tău. cel înalt cu mustață. Incepe parada măștilor. Am rămas surprins de dorința fetelor de a se „face frumoase” în intimitate. unde fata mare coada nu-mpletește. Toată sala râde în hohote. se cântă. Să rămâi mănoasă.. cum Dumnezeu a lăsat-o. Eu încep cu un accent țigănesc autentic: -Cum se lipeste ceara de mâini și mierea de gură. Și-o mai stuchesc de trei ori. mă îngheboșez puțin. Acum m-am m-ai deșteptat puțin. zic eu. cum Dumnezeu a lăsat-o. Puneți un bănuț în ghioc să vă zic ce n-ați știut niciodată. de dragostea ta. De dragoste. continui: -Te văd cam galbânî la față. să alung bola și supărarea din inima ta. zic de deochi. să se prefacă că vrea să-i ghicesc în ghioc.. o trag către mine și-i zic: . doar ce era „corect politic”.că una roscată a pus ochii pe el. dând din cap neîncrezător. babo. hai la baba să-ți spun viitorul! Dau în bobi. de a fi cine nu ești. de a te ascunde de ceea ce ești cu adevărat. dar tot nu știu răspunsul :D :D . Când ajung la jumătatea drumului. din picioarele ei. Eu pun ghiocul la ureche și mi-l scutur ușurel. dar tocmai i-l descrisesem pe soțul ei.

” . cred că am exagerat puțin cu profa de mate. că ne-ai învățat una din cele mai frumoase lecții din viață: „FII TU. Asta ne-a făcut să fim clasa cea mai rebelă și cea mai greu de controlat. bine măcar că Florin. aici mă refer la libertatea spiritului și manifestarea creativității indiferent de ceea ce spun ceilalți. colegul meu a luat premiul I. avea o filozofie de viață complet diferită de cutumele și regulile impuse de școală.. indiferent ce zic ceilalți. Apoi îmi reiau mersul cocoșat și șchiop către locul meu în aplauzele audienței. să fugă deochiul din tine și să nu te mai găsească. Cu toate că nu ne-a învățat decât 2 ani. cântecul coșarului prezentat de el a fost tare haios. ceva ce cu greu poate fi învățat și ai nevoie de curaj ca să o exprimi liber. Din păcate această manifestare originală și plină de creativitate a clasei noastre a început să se manifeste din ce în ce mai putin începând cu clasa a VI-a. pentru cea mai bună mască și interpretare revine. Din păcate am fost prima și ultima generație a domnului Tancău. n-am luat premiu. Premiul excepțional al juriului. ardelean din Reghin. Incepe premierea: Locul III – Cavalerul și Doamna Locul II. Mulțumesc din suflet domnule Tancău! Să-ți de-a Dumnezeu sănătate. Nici nu-mi termin bine gândul și se mai anunță un premiu.-Schimbă-ți locu´ fată . ŢIGĂNCII. personalitatea lui și-a pus amprenta asupra noastră a tuturor. Invățătorul nostru. Tiparele educaționale ne-au prins în limitările lor. Ce mult contează un învățător nonconformist.Cerșetorul Locul I –Coșarul Asta e. Chiar și după atâția ani încă mai avem ceva de la el. dar în sufletul nostru am continuat să gândim și să ne manifestăm la fel..