You are on page 1of 8

1 Capceria Valeriu Filosofie man editia 2002 (Arc

)
2 Dergaciv Rulianscii, Ludmila Rosca 2002
3 Dictionar
Filozofiea, rolul in societate
P1 Aparitia filozofie si rolul ei in societate
P2 Problema ei esentiala
P3 Functile filosofiei
Primele aparitii au fost in grecia antica,china,ect. Aproximativ cu 2500 ani in urma.
Pitagora a introdus termenul Filosofia(Filo-dragoste sofia- dragoste) Platon pentru
prima dama data a folosit acest termen pentru desemnarea stiinetei despre existent,
cunostere si om.
Cognitie-Cunostere.
Filosofiea a substituit mitologiea iar aparitiea ei a insemnat o cotitura universal.
In mituri omul manifista corelatia sa cu natura, o umaniza transferind propriile calitati
asupra ei. Sistemul de mituri ii manifesta atitudinae lui pentru lume care de la inceput
o concepea in inchipuiri dar la o anumita etapa de evolutie un astfel de stil de gindire
vine ain in contradictie cu noile conditii sociale care se complicau si care puneau
problema cunosterii stiintifice.
Filosofiea aparea ca raspuns la aceste necesitati si solutioneaza aceasta contradictie, in
folosul rationalismului. Punind bazele dezvoltarii stiintifice. Asemenea cotitura a fost
posibila cu conditia separatii muncii fizice de cele intelecutale in cadrul unei societati
dezvoltate economic.
14.09.2016
Pe parcursu dezvoltarii istoriei filosofiia treptat sia dezvoltat obiectul sau de studiu
idiventiind problemele specific ei care anterior au fost parte component a unor
cunostinte totalitare si de la care la o anumita etapa de evolutie sau separate anumite
domenii de cunoastere pe masura necesitatilor societatii (matematica, mecanica,
astronomiea,ect.). Acest process progresiv a fost conditionat si de aceia ca in insasi
realitatea obiectiva exista diverite forme a materie in miscare, fiecare din disciplinele
naturale si sociale cerceteaza anumite legi anumitor parti concrete a naturei si
societatii abordind aceste probleme trebuie sa tine cont de faptu ca lumea materiala nu
este o suma simpla a diferitor structure sociale si naturale asa cum spre exempu
anumite obiecte fizice se supun unor legitati fizice de asemenea anumite parti a

existente sociale se supun unor legitati generale existent acestu general si este baza obiectiva de formare a obiectului de studiu filozofie si separarea lui de alte discipline. raportul omului cu lumea sa schimbat de la o etapa la alta De exemplu Antchitate – Cosmologism Madievala – Teocentrism Epoca moderna –Gnosiocentrism Epoca contemporana –Varietate si coplexitate Concluzie => problematica filosofica este nu alt ceva de cit diferite modalitati de manifestare a uneia si aceias probleme (esentiale) acesta problema ii inparte pe ginditori in 2 mari directii materialisiti si idealisiti (dupa felu cum concep lumea) . filosofiea treptat sia format obiectul sa u de studiu consteentizindusi paricularitatile si legatura obiectele de studiu ale altor stiinte concrete asa darȘ obiectul de studiu a filosofiei este studierea celor mai generale legitai ale existentei si dezvoltarea in cadrul ei a activitaii practice si cognitive a oamenilor. Pe parcursul dezvoltarii istoriei in dependent de conditii problematica filosofica. prmisele aceste probleme deja exista in constiinta omului primitiv si in aces sens este problema despre raportul omului cu lumea iar in aspect filosofic este raportul dintre materis si constiinta. Problema esentiala a filosofiei. chisr daca ea este esentiala. Si in filosofie sau format anumite domenii sau compartimente reesind din problematica ei propriu zisa Ontologiea – invatatura despre cele mai generale legitati ale existentei Egnesiologie Gnosiologie Axiologie – stiinta despre valori Sociologie Antropologie Facindusi aparitea ca o stiinta despre general.obiectul de studiu este mai larg si nu se reduce la o singura problema. Obiectul de studiu nu coincide cu problema esentiala a filosofiei.

in sesn direc da si in sens indirect simbolic. Exista 3 forme istorice a materialismului 1.instaurarea filosofiei antice sec(7-5 inaitea erei noastre) In centru atentiei este tendinta de a incepe esenta naturii. Anume prin aceasta si se manifesta specifecul antecii grecesti. . a temeiului ei cosmosului. anume ele sunt primare iar celelalte derivate de la acestea. Materialismul dialectic apare in adoua jumatate a secolului 19 pe baza revoluationalizarii stiintelor natural si a elaborarilor teoretice in baza lor .Materialismul este o directive in filosofie reprezentata carea concep lumea prin prisma materiei care exista obiectiv independent de cunostinta. spirit. Problema principala a acestei filosofii a fost problema temeiului lumii si in acest sens filosofiea se imbina cu mitologiea adica mosteneste problematica ei. Materialismul naiv care a aparuit in grecia antica care a fos in temei o atitudine corecta pentru lume dar ne fundamentata din punc de vedere theoretic 2 d 2. De pregetit informatii: Daca primii ginditorii incercau sa raspunda la intrebarea care este temeiul lumii Heraclit a pus problema modului de existenta al lumii considerind ca lumea nu este statie si se afla permanent in dezvoltare astfel considerinduse parintele dialecticii. Aceste temeiurii substantiale . Idealismul este o directive in filosofie reprezentatnti carea considera ca lumea poate fi conceputa reesind dintr-un temei nematerial ideie. materialismul mecanicist care apare in secolul 17-18 atunci cind dintre toate celelate stiinte mai dezvoltata era mecanica iar natura si omul era privite ca sisteme mecanice de diferita complexitate 3. primii ginditori erau elemente luate din natura. sunt niste elemente de care depinde vitalitatea si existenta lumii in general. a lumii. Filosofiea timpurie. numai ca daca mitologiea incearca sa raspunda la intrebarea temeiu lumii. Tales – Apa Anaxemandru – Aperon (substanta gazoasa ) Anaximene – Aer Heraclit –Focul Aceste elemente naturale nu se concep aca sum le concepe fizica sau chimiea contemporana. Idealismul exista sub forma de 2 varietati idealism subiectiv si obiectiv. 4.

nucleul conceptiilor lui este toria. orasele grecesti sau pomenit intr-o situatie de degradare. Elevului Socrate-Platon este intemiatorului idialimului obiectiv.considerind ca baza lumii este materia dar ea se transforma dintro potentialitate in realitate numia cu conditita contopirii ei cu ideia (forma)intemiatorul dualimului Etatpa III Greaco-Romana Grecii antici se considerau culmea civilizatiei si se aparau in permanenta de invaziata poporelor strainine dar cucerirea lui Alexandru Macedon au schimabat radical situatia. Materialismul b. mitologie si lte discipline particulare intentionnid sasi formeze propriul sau obiect de studiu. 2. S-au conturat 2 directii in filosofie: a. Fiind nesatisfacut de cercetarile in domeniul fizisului Socrati se concentraza la problematica omului iar marele lui merit consta in in acei ca el pentru prima data a pus problema unor deosebiro calitative dintre natura si om. Ideia pentru Platon nu este un produs al constinteii umane ci este o esenta si o cauza al existentei El a rupt . Democrit a pregatit trecerea la filosofiea clasica II sec V -IV inainte erii noastre ce mai fluctuasa etapa din dezvoltarea gindirii antice ea coincide cu perioada de inflorire a oraselor state in toate aspectele. este vorba despre tendinta subictiv antropologica..Heraclit intr-o alta maniera punea problema a lumii pitagora care incerca sa o explice prin intermediul unei abstractii (lumea este o armonie de cifre ) proportionalitatea regularitatea valoarea numerica este o caracteristica a proceselor materiale.. care a si promovato Socrate. Au aparut noi problematicii filosofice. situatia grcilor era aceias ca si popoarelor din jur..... 3. Pitagora un mare succes a gindirii antice a fost elaborarea de catre scoala eleica ( Parmenine. daca . Idealismul 4. obiect si subiect. Exista unrmatoarele particularitati ale aceste etape : 1. fapt care a condus la schimabarea problematecii filosofice. Filosofiea sa evidentiat si sa separat de religie. zenon si xenofan) a notiunei de existenta deoarece gindirea nu putea sa opereze se la formarea unui aparat de categorii stiintifice pitagoreeizmul a jucat in acest sens un rol important. Sau format cele mai inportatnt notiunii si categorii filosofice care au format scheletul cunoasterii filosofice. care a fost intemitorul materialismului atomist. Notiunea de dezvoltara .

credte rolul social polit al oraselor se schimba si situatia spirituala-apare cultura orasaneasca mondene activistii carea revizuiau conceptiile religioase. Influenta bisericii se raspindeste asupra tuturor sferelor spirituale in cea mai mare masura ea a avut impac asupra filosofiei care anterior era libera de orice influenta 2. etice si estetice medievale dar nu le ignorau in cautarea unu ideal majoritatea reprezentantilor acestei culturi apelau la vvalorile culturii antice ca la o sursa spirituala. Principiile de formare a filosofiei medievale. 1. Etapele de evolutie este legata de prodesul de instaurare a crestinismului sec III-IV aceasta este prioada de concurenta si lupta. Incepind cu seIV biserica crestina devine aliata puterii si adinceste lupta pentru largirea influentei sale. In europa se respindeste crestinismul pe teritoil fostelor imperii cu centrele in roma si constantinopol. Etapele ei de avolutie. crestisnismul a format si conteptia medieevala a europenilor care in esenta sa dovedit a fi teocentrica si care sa bazat pe 2 idei esentiale ideia creationismul care a stat la baza ontologiei in filosofiea antica ideia revelatiiei care a stat la baza gnosilogiei. 2. afacerilor bancare.aterior se considera ca gradul de dezvoltare al individului depinde de gradul introducerii lui in relatiile sociale acum se considera invers. Se caracterizeaza prin aparitiea manufacturei.16 Epoca renasterii este o perioada de trecere de la perioada medievala le epoca moderna care cuprinde in Italia sec 14-16 este perioada cind epoca medieca mediavala inca nu sa epuizat iar noua societate burgheza inca nu sa instaurat. aceste indeii au fost prluate din gindtorii din roma antica problemele de etica si l Problemele esentiale ale filosofiei medievale 1. Notiune de medieval apare la ginditorii secolului XV prin ea este demenata cea mai lunga etapa in dezvoltarea istorica a orientului apropiat si mijlociu de la caderia imperiului roman (sec V) pina la inceputul epocii renasterii (sec xv). eliberarea individului de sub influentile exterioare. Raspindirea si asimilarea ei europene a fost trasatura ei seminificative a perioadei medivale a insemnat susbtituirea politezimului cu monoteismului. .10. Filosofiea care sa formati in acea perioada sa bazat pe doua surse 1 greceasca in traditiile ei platoniste si aristoteliste 2 carea sfinta sau biblia care a introdus aceasta filosofie in albiea crestinismului. ideile vechi 26.

Secolul 18 Ptria iluminismului este Anglia. in Germania Lessing. Herder tinarul Kant dar ceam mai mare Raspindirea acrsc . sstiintelor umanitare acuma insa ea se bazeaza pe stiinta de aceia pentru a intelege problemele care au marcata filosofiea scecolului 14 trebuie sa tinem cont 1 de specificu 16.11. noua cultura se orient spre om si se baza pe principii antropocentiste: ideii despre omul puternic liber si care se impune prin individualitatea sa.John look.Spre dosebire de cultura medievala care era orientata spre dumnezeu. Jhon Tolland.16 Situatia care a anticipat aparitia iluminismului ca fenomen. Pe baza lor sa format umanismulOmiscare social politica toate tenditile acestei epoci sau reflectat asupra italiei Se manifesta catre sfirsitul secolului 15 inceputul sec 16 pe masura ce se rivizueste conceptia medievala la prima vedere se pare ca re loc reintorcerea catre cosmocentrismul antic insa in tratarea naturii ca si in tratarea omului filosofia renasterii are specificul sau acest specific se manifesta prin fatul ca natura se trateaza in aspect panteist ( in tarducerie din graca pan-tot teisma-dumnezeu in tot) Dumenzeulcrestin isi perde caracterul sau supranatural cum era considerat anterior si se contopeste cu natura diminizindo ast fel ea capata trasauri care nu erau caracterstica in anticihitate unul din cei mai principali panteisi este georadno bruno meritele carora meritul carora sa reflecata in aspect filosofic cit si in acpect Filosofiea epocii moderne Se la rgesc procesele incepute inca in perioada renasterii procesul de instaurarea a mosului de productie capitalist bazat pe diviziunea muncii si pe rationalizarea proceselor de productie schimbarile din economie au promovat schimbari in mentalitaea omenilor care la rindul sau au dus la realizarea rvolutiilor burghezo democratice carea au catalizat aceste procese toate aceste schimbari au dus la o noua orientarea a filosofiei daca in perioada medievala era aliata religiei in epoca renasterii se dezvolta pe fonul artelor. Tomas Jefirson In Rusia Radisev Novicov. ideile iluministe au patruns in America Benjamin Franclin. Formarea capitalismului in franta atunci in senusu asta este mai atractiva anglia.

.fenomen la avut in Franta una din paricularitaile importante ale filosofiei ilominisumlui a fost rationalismul.. Ca rezultat se reanimeaza tendintele mateiliste in filosofie apare un nou curent materialismul francez din secolul 18 care se numeste materialism mecanicist deorece tote procesele de ordin vital lea abordat prin prisma legilor mecanicii pentru ca celelate stiinte naturale nu eruu inca dezvoltate ( 1 J Delametri – omul-masina si Oll Holba sistemul naturii) 2..in acest aspect giditorii sec 18 nu erau preucupati atit de modernizarea religiei cit de spstituirea conceptiei bazate pe crdinta pin conceptia bazata pe ratiune ast fel lupta dintre religie si stinta dintr credinta si ratiune a intrat in faza ei decisiva etapa de aparitei a ateismului un rol mare in acest sens a avut crearea inciclopediei stiintelor arelor smestisugurilor in volum de 30 de carti din 1751 pina in 1780 sub coducerea lui ..... Daca ginditorii sec 17 eliburinduse de sub influr enta bisericii considerau filosofiea o prioritate a elite intelectuale a unui nr foarte redus de savanti atuci iluministii o credeau o afcere social daca sloganul sec 17 este (stiinta) a sec 18 este (stiinta si progres) . Prin ce se explica aceste procese? Raspuns la aceasta intrebare trebuie cautat in procesele de ordin economic social politic ecologic care au avut loc in acea epoca este vorba despre destramarea feudalismului si destramarea intensa a capitalismului care stimula dezvoltrea stiintei tehnicii si a invatamintului schimbarile din relatiile sociale si mentalitate a servit premisa pentru eliberarea mintilor de ideologiea feudala si formarea unui nou concept despre lume. iar senzatiile si experienta au imporanta secundarain sec 18 rationalismul se abordeaza ca un curent ideinico teroretic care exprima conceptiile necesitatile tendintele unor anumite clase straturi si grupuri sociale aflate la o numita perioada de evolutie sociala pe baza acestor conceptii se elaboreaza niste principii metodologice carea au menirea sa orienteze pe om in activitatea lui practica astfel rationalismul se leaga cu tendintele celor mai avansate si progresiste forte ale societatii pentru care este caracteristic evidentiera omului activ aliber egl in drepturi plin de optimism pe baza la aceste principii si sa creat sloganul marirevolutii burgheze franceze Liberte-fraternite iar ideile luminte au si pregatit in punct de vedere ideologic aceasta evolutie.. Posibil evaluare: Rationalismul iliuminist de trateaza ca trasatura gnosiologica care confirma ca principalul instrument al cunoasterii este ratiunea. este semnificativ faptul ca sistemul de conceptii filosofice si social politice expuse in ea se bazeaza pe ideia progresului social a stiintei schibarile din continutul filosofiei iluministe in mod legic au adus la formarea unu nou stil de filosofie 1.

Premisele istorice si spirituale a filosofiei clasice germane si particularitatile ei In dezvoltarea gindirii filosofice nu forte lunga din punct de vedere cronologic . Ginditorii sec 18 depasesc unilateralitatea rationalismului pe de o prrte si inmpirsmuli pe de alta parte formind o o nomua metoda de cunostere rationalism si imprism.3. Fiosofiea clasica germana 1. Si stilul oprilor filosofice se schimba devine mai accesibil apare forma ligterar artistica a filosofiei 4.