You are on page 1of 73

Intrebari OMF

1.Traumatismele OMF, date generale.
*Traumatismele regiunii OMF ocupa in cadrul patologiei umane contemporane si
traumatologiei moderne un loc din ce in ce mai important.
* In cadrul traumatismlor OMF sunt studiate:
-plagile partilor moi ale fetei si cavitatii bucale -lziunile traumatice
dentoparodontale -fracturile mandibulei
-fracturile etajului mijlociu al fetei.
*Exista o serie de particularitati ale leziunilor traumatic OMF:
-riscul afectarii cailor aeriene superioare
-frecventa asociere cu leziunile intracraniene si coloanei cervicale -leziuni oculare,
nazale, orale, otice ce necesita ingrijiri sprecifice. -vascularizarea extrem de bogata
a regiunii
-leziuni speifice a nervilor cranieni in special facial si trigemenparticularitatile privind estetica si functionalitata faciala
-raporturi anatomice specifice intre tegumente, structuri musculare si osoase
-leziuni speecifice a canalelor de excretie a glandelor salivare si lacrimal ce pot duce
la complicatii.
2.Caracteristica traumatismelor OMF dupa cauze.
*
3.Particularitatile anatomo-morfologice ale maxilei si importanta lor in leziunile
traumatice.
*Maxilarul superior e format din 4 apofize si corpul in care se afla sinusul maxilar,
participa la formarea orbitei, cavitatii nazale, bucale. Se uneste cu neurocraniul prin
complexul nozoetmoidal, osul frontal, osul temporal, sfenoidul. Nasul rotejeaza
maxila de traume luind asupra sa forta agentului traumatic. Complexul si arcada
zigomatica protejeaza maxila anteriolateral. Maxilarul superior e pozitionat in etajul
mijlociu al fetei. Partile moi ale fetei acopera cu un strat subtire si neuniform
scheletul osos, si tesutul adipos Bichat diminueaza forta agentului traumatizant.
Muschii mimici ai fetei nu admit deplasarea secundara a fragmentelor fracturate.
Muschii mobilizatori nu provoaca o deplasare vadita. Tesutul muscular e foarte
subtire, neuniform si absenta muschilor antagonisti dirijeaza deplasarile secundare
intro directie. Fata bogat vascularizata prin 3 artere: faciala, maxilara interna,
temporala superficiala, anastomozele arterei carotide interne producind hemoragii.
Tesutul osos e compus din tesut osos compact, spongios si laminar. Cavitatil
masivului facial ( nazale, sinusurile maxilare, celulele etmoidale, cavitatea bucala si
orbitala) sunt simetrice, multiple ,de diferite forme, cu functii diferite, cu o mucoasa
care adera la periost. Periostul in regiunea procesului alveolar e unit direct cu osul

astfel fractura va fi infectata. Intre stilpii de rezistenta se afla un os laminar subtire
nerezistent care orienteaza liniile de fractura.
Locuril slabe: osul lacrimal, partea mediana a maxilei, lama cibroasa a osului
etmoid, peretii anteriori, posteriori si medial ai maxilei, peretele inferior al orbitei,
lamele laterale si mediane ale apofizei pterigoidiene a osului sfenoid. Dupa
pierderea dintilor si cu inaintarea in virsta osul slabeste, procesul alveolar devine
subtire, se atrofiaza.
4.Particularitatile anatomo-morfologice ale mandibulei si importanta lor in leziunile
traumatice. 5.Frecventa traumatismelor OMF.
6.Clasificarea traumatismelor OMF –Alexandrov.
7.Particularitatile anatomo-morfologice ale osului malar, arcadei zigomatice si
importanta lor in leziunile traumatice.
*Osul zigomatic e situat in partea anteriolaterala a fetei, stratul de tesuturi moi e
subtire si poate fi de expus traumei. Este os par, cel mai rezistent os facial,
contribuie la fixarea oaselor craniului facial de cel celebral aparindule. Are 4 apofize:
frontala, temporala, maxilara, orbitara si tuberul maxilar. Participa la formarea
aspecctului fetei, pe el se insera muschii masticatori si mimici, astfel deplasarile
osului duc la dereglari estetice si functionale. Are un periost bogat vascularizat si
inervat cu rol in vascularizarea si consolidarea osului. Suprafata orbitara a osului
malar e cel mai slab vascularizata si inervata.
In corpul si marginea inferioara a orbitei prevaleaza substanta medulara, in apofiesubstanta osoasa compacta. In locul suturilor malarofrontala, temporomalara,
substanta spongioasa dispare. Mai des fracturile asului malar se produc in locul
suturilor, astfel substanta medulara cu face contact cu mediu extern, respectiv
fracturil rar se complica cu osteomielita.
1
Pe fata orbitara e rezent foramen zigomaticoorbitar ce continua cu un canal
ramificaat in doua canale externe: foramen zigomaticofacial si zigomaticotemporal.
Osul zigomatic paticipa la formarea stilpilor de rezistenta alveolomalar ( de la molari
pe sutura zigomaticoalveolara, pe corpul osului malar si aofizele acestuia); participa
si la apararea maxieli de agenti traumatizanti.
Arcada zigomatica e formata din apofiza temporala a malarului si apofiza
zigomatica a temporalului. In fracturi liniile pot fi unice, duble, triple, portiunea
afectata infundinduse in treapta, in U, V. se ot deplasa medial, inferior, mai rar
superior, exceptional latral.
8.Particularitatile anatomo-morfologice ale oaselor si cartilajelor nazale, importanta
lor in leziunile traumatice.
*Proeminenta centrala a fetei, de dimensiuni si forme diferite-nasul-imprima fetei
nota speciala individualizata. Oasele nazale sunt pare, se unesc intre ele formind
nasul, in partea inferioara se consolideaza cu cartilajele nazale. Partea superioara se
uneste cu margo nasalis al osului frontal. Intre ele oasele nazale sunt unite cu

lamina perpendiculara a osului etmoid, care in traumatism e afectat. Marginea
laterala a oaselor naale se unesc cu rocesul frontal al maxilarului superior.
Particularitatile anatomo topografice ce determina pozitia mediana si proeminenta a
nasului, fragilitatea mare a oaselor, dimensiunile mici, raportul intim cu oasele
craniului determina o incidenta sporita de fractura a oaselor nazale. Dereglarile
functionale sunt multiple( a respiratiei, olfactiei, drenare, fonatie, estetica, aparare,
rezonanta, mimica, arhitectonica craniului) si depind de forta impactului, directia
agentului vulnerabil, structurile implicate in trauma.
9.Particularitatile anatomo-morfologice ale tesuturilor moi faciale si importanta lor
in leziunile traumatice.
10.Anatomia nervului trigemen, leziunile traumatice la diferite niveluri.
*Perechea V, nerv mixt. Fibrele motorii pornesc de la nucleul motor din punte, cel
senzitiv –nucleul tractului mezencefalic si spinal. Trigemenul paraseste creierul prin
doua radacini:
-radacina senzitiva intra in cavitatea trigeminala unde se afla ganglionul Gasser
unde se ramifica in 3 ramuri:
a.oftalmica: de la ganglion trece in peretele laterla a sinusului cavernos, apoi prin
fisura orbitara superioara trece in orbita unde se devide in :
= lacrimal: inerveaza pielea, conjunctiva palpebrei superioare in regiunea unghiului
lateral al ochiului.
=frontal: are ramuri-nervul supraorbital inerveaza pielea fruntii, si nervul
supratrochlear inerveaza pielea radacinii nasului, portiunea inferioara a fruntii,
pielea si conjunctiva pleoapei superioare.
=nazociliar: da ramuri nazale, nerv ciliar lung spre sclera, nerv ciliar scurt spre
globul ocular, nerv infratroheal spre radacina nasului si unghiul medial al ochilor.
b.maxilara: de la ganglion prin orificiul rotund nimereste in fosa pterigopalatina
unde da ramurile:
=infraorbital: trece in orbita pprin fisura orbitara inferioara, in santul apoi canalul
infraorbitar. Iese din canal prin orificiu infraorbital pe fata anterioara a maxilei. Da
ramurile: palpebrale inferioare, ramuri nazale si labiale superioare. De la trunchi se
ramifica nervul alveolar superior anterior , medii, posterioare care formeaza plexul
dentar superior.
=zigomatic: trece prin fisura orbitara inferioara, aoi prin orificiu zigomaticoorbital
unde da: ramura zigomaticotemporala ce enerveaza pielea si unghiul lateral al
ochiului si ramurul zigomaticofacial inerveaza fata anterioara a osului zigomatic si
obrazul. =ramuri ganglionare spre ganglionul pterigopalatin care da ramurile:
nazale posterioare, medii si laterale, nervul nazopalatin
pe septul nazal prin canalul incisiv spre mucoasa palatului dur.
=palatin mare si mic prin canale omonime spre mucoasa palatului dur si moale

muschiul mental. 2 *Perechea a VII. prin orificiu mandibular trece in canal din care iese prin orificiu mental-nerv mental care se termina in pielea barbiei si buza inferioara. orbicular al gurii. *Leziuni a nervului trigemen: nevralgia nervului cu prezenta durerilor puternice. ramuri ganglionare spre ganglionul submandibular si sublingual. Ramurile motorii spre muschii masticatori (maseter. Inainte sa iasa din orificiu se ramifica in: =pietros mare apare pe fata anterioara a piramidei prin hiatl canalului nervului pietros mare. Da ramuri dentare inferioare si gingivale inferioare. muschiul buccinator.iese din craniu prin orificiu oval. 11. =ramuri marginale a mandibulei inerveaza muschiul depresor al buzei inferioare si unghiul gurii. venterul frontal al epicraniului si orbicular al ochiului =zigomatice inerveaza muschiul orbicular al ochiului si zigomatic mare =bucale ce inerveaza muschiul zigomatic mare si mic. trece canalul temporal si iese din os prin orificiul stilomastoidian. tensor al timpanului). intre muschii pterigoidina lateral si median trece pe fata interna a mandibulei sub mucoasa planseului bucal si intra in partea inferioara a limbii. =lingual: (mixt).c. nervul sublingual inerveaza mucoasa cavitatii bucale si portiunea anterioara a gingiilor inferioare. -nervul facial iese la marginea posterioara a puntii si patrunde in canalul auditiv intern. muschiul levato al buzei superioare si unghiul gurii. temporal profun. Nervul facial dupa ce iese din orificiu stilomastoidian da ramurile motorii: nerv auricular posterior. =scaritei inerveaza muschiul staedius din cavitatea timpanica. ramura stilohioida. nazal si rozor. leziunile traumatice la diferite niveluri. . pterigoidian lateral si median.Anatomia nervului facial. Sunt 2 nervi: nerv facial propriu format din fibre motorii si nervul intermediar format din fibre senzitive gustative si nervoase vegetative. Apoi patrunde in glanda parotida si da ramurile: =temporale ce inerveaza muschiul auricular anterior.mandibular: mixt. =alveolar inferior: (mixt) trece pe fata externa a muschiului pterigoidian lateral. Intra in canal pterigoid prin orificiu lacerat unde cu nervul pietros profund formeaza nrvul canalului pterigoidian ce ajunge la ganglionul pterigopalatin =horda timpanica: trece in caitatea timpanica si apare la exterior rin fisura pietrotimpanica apoi adera la nervul lingual. tensor al valului palatin. Da ramurile: linguale care inerveaza 2/3 anterioare a mucoasei limbii. ramura digastrica. =ramurile gitului ce inerveaza platisma. Ramurile senzitive sunt: =bucal: intre capetele muschilor pterigoidieni laterali apoi pe fata externa a buccinatorului inervineaza mucoasa obrazului si pielea unghiului orificiului bucal.

. *Radiografia panoramica: realizeaza e un film imaginea intregii regiuni alveolodentare a mandibulei si infrastructura maxilei. spontana sau provocata. *Tomografia computerizata permit obtinerea de imagini ale unor straturi subtiri la profunzimi diverse.nume. cum suporta anestezia. boli ale dintilor si cavitatii bucale. iradiatiile. prin aspiratie ( leziun profunde dificil accesibile). tendinta spre singerari exagerate). *Punctia exploratoare: precizare diagnostic de tumori a partilor moi si maxilarelor. starea civila. menstruatia. 14. profunde). *Catetirizarea traiectelor fistuloase: gradul de permeabilitate al traiectului. virsta. *Istoricul vietii: antecedentele eredo familiale ( sifilis. aprecierea vaalorii functionale a glandelor salivare. Durerea e analizata precizind aparitia. evolutia. directia. *Radiografii intraorale retrodentare sau ocluzale si extraorale de fata.Examenul subiectiv a pacientilor cu traumatisme OMF. *Teste de vitalitate pulpara: prin procedee termice. *Biopsia: prin excizie (pentru leziuni superficiale reduse). Precizarea afectiunilor de care a suferit in tercut si in prezent.*Leziuni a nervului facial: neurita nervului facial cu prezenta parezelor total sau partiale si nevralgia nervului facial. sinuozitatile.Examenele paraclinice a pacientilor cu traumatisme OMF. antecedente patologice ( accidente de eruptie. *Scintigrafia salivara-explorarea morfologica a totalitatii parenchimului salivar. intensitatea. menopauza). extractii. prin chiuretaj (in leziuni ulceroase sau vegetante). consistenta peretilor. *Motivatia: se inregistreaza toate simptomele si semnele pe care le prezinta bolnavul. sexul. *Interogatoriu: stabilirea indentitatii bolnavului. agentii care o determina. TBC. lungimea. prenume. adresa.a). de profil si baza craniului. daca urmeaza vreun tratament medicamentos. prin incizie (in leziuni intinse. *Sialografia: pentru explorarea glandelor parotide si submandibulare cu substanta de contrast. 13. 12. aprecierea sediului leziunii. sarcini. succesiunea.Examenul obiectiv loco regional a pacientilor cu traumatisme OMF. rezultatele obtinute. durata continua sau in criza diurna sau nocturna. *Istoricul actualei maladii: bolnavul povesteste cum a debutat si a evoluat boala. sediul fundului fistulei. antecedentele personale: antecedente fiziologice (cronologia eruptiei dintilor temporari si permanenti. tratamentele urmate. obiceiuri vicioase. pierderea precoce a dintilor . localizarea. tulburari asociate. se precizeaza ordinea de aparitie a simptomelor. electrice sau frezaj dentinar. interventiile chirurgicale suportate. evacuarea unui hematom. factorii care o calmeaza. ocupatia. in colectii purulente. predispozitii la carii coagulopatii s.

-plagi transixiante : orificiu de intarre mai mic. pot fi incluziuni intradermice de nisip. -plagi contuze: margini neregulate. fara solutii de continuitate a tegumentelor ssau mucoasei. -excoriatiile: leziuni superficiale ale pielii prin frecare pe un plan dur. przenta puroiului. ebrietatea -cauze determinante: accidente de circulatie. polipi sau hipertrofia mucosului ostiumului ce indicca leziuni ale sinusului. Automuscare sau muscaturi de animale. cu lambouri sintecate.*Cataterizmul canalelor Stenon sau Warthon: permeabilitatea canalului. -plagi taiate: margini netede. asociate frecvent cu fracturi a maxilarelor. *Aspect clinico anatomic: -contuziile: leziuni inchise. *Etiologie: -cauze favorizante : starea generala a pacientului-prezenta anumitor patologii de ordin general. in profunzime corpi straini. planul osos poate fi fracturat. ale sinusului maxilar. Mai des orifiiu e neregulat. In plagi intepate orificiu poatee fi mic. tumefiere difuza. existenta unor corpi straini. plagi prin arma de foc. *Formele asistentei medicale: 3 16. hematoame interstitiale sau localizate. cu margini nete. plagi prin intepare. *Examen bacteriologic: ale produselor patologice pentru formarea antibioticogramei. apopiat sau intredeschis. fara corpi straini. echimoze. uneori cu decolari de lambouri faciale sau pierderi de substanta masive. au orificiu de intrare. cu langhete cutanate retractate. . liniare sau neregulate. gudron realizind tatuaj traumatic. Edem. surmenajul psihic. agresiuni. *Rinoscopia anterioara: aspectul mucoasei pituitare. accidente de munca. Suprafata cruda. accidente de sport. dureroasa. aspect clinico anatomice. intrerup sau nu continuitatea orificiilor fetei. pe planul osos fracturat sau in sinus maxilar. 15. un traiect si un fund in partil moi . cu margini rupte. echimoze. glandelor salivar. etiologie. nervilor. Insotite de lezarea vaselor. ale obrazului. aruncate in afara. prinn care pot iesi eschile osoase sau parti moi. -plagi penetrante: unipolare. singerind. Orificiu de iesire mai mare. marini rasfrinte inauntru. rupte. nerregulat. *Transiluminarea: descoperirea leziunilor dentare. caderi accidental.Formele si principiile de baza ale organizarii asistentei medicale accidentatilor. lucru cu instrumente rotative).Plagile partilor moi OMF. in timpul tratamentului stomatologic (extractii. lovituri de opita de cal. edem.

uscarea plagii incizia. agresiune. transfixiante( bipolare). revizia plagii. *Prelucrarea primara chirurgicala a plagilor: -prelucrarea cimpului operator: a surafetei pielii din jurul plagii cu antiseptic sau solutiie alcoolica de 70 % de la plaga spre periferie. -regiunea plagii se bierbereste in caz de necesitate. regiunea parotidomaseterica s.s *Numarul si intinderea plagilor: unice sau multiple. definitiv al plagilor tesuturilor moi ale fetei. furacilina -aplicarea drenului in plaga -suturarea plagii. plagi contuze (zdrobite). plagi taiate. . plai produse prin explozii. 17. -izolarea cimpului operator: cu cearsaf sau scutece aseptice. accident de circulatie. cu infectare). limbii.Ingrijirea de urgenta sau imediata al plagilor partilor moi faciale. *Caracterul plagii: contuzii. limitate sau intinse *Profunzimea: superficiale sau profunde *Gravitatea: plagi usoare ce nu intereseaza elemente anatomice importante ca nervi. des cu arsuri de gradul 1 si sau impregnatii de pulbere in teutul facial. s. -anestezia locala si infiltrare in jurul plagii cu antibiotice -inlaturarea corpilor straini din plaga. curatirea mecanica si antiseptizarea superficiala a plagii. se curata cu apa si sapun.Tratamentul chirurgical al plagilor tesuturilor moi faciale. *Regiunea anatomo-topografica: plagi ale buzelor. 18. ramine numai plaga expusa. glande salivare. cai lacrimale sau plagi grave cu lezarea acestora si cu pierderi de substanta *Asocierea sau nu cu fracturile planului osos subiacent *Timpul scurs de la accident: recente (pin la 24 ore). planseului bucal. excoriatii. penetrante. 19.a *Agentul vulnerant: arma de foc. obrazului. vechi ( dupa . de la punctul superior spre inferior. -igienizarea cavitatii bucale. copita de cal. muscatura. prelucrarea cu antiseptice. -antiseptizarea tegumentelor din jurul plagii.Tratamentul complex. hemostaza -biopsia pntru realizarea antibiotiogramei-prelucrarea plagii cu sol apa oxigenata.Clasificarea leziunilor tesuturilor moi faciale.-plagi produse prin explozii: plagi penetrante multiple cu patrundere de corpi straini. inlaturarea corpilor straini din plaga -stoparea hemoragiei din plaga -imobilizarea provizoriee a fracturilor -aplicarea unui pansament steril si indreptarea la un serviciu de specialitate 20.

de avivare si degajare ce ermite o vindecare a tesuturilor. cu lipsa de substanta ce nu permit sutura primara. metode de aplicare a suturilor. Zona excoriatiei se lasa deschisa pentru a se forma o escara care protejeaza plaga pin la eitelizare sau se aplica un pansament steril usor. Sutura cutanata cu ace atraumatice cu fire separate de nailon. 22. -pentru plagile mucoasei orale cu fire resorbabile multifilament ( pe baza de acid poliglicolic) sau resorbabile monofilamentare (pe baza de polidioxanon) -pentru plagi profunde sau penetrante sutura in mai multe planuri. marginea ciliara si sprincene. *Tratamentul excoriatiilor: indepartarea corpilor straini prin irigatii cu ser fiziolog caldut. Pansamentul compresiv e lasat pe minim 2-3 zile. -plagile cu suturi partiale sau de pozitie : se aplica pansament cit mai redus cre va fi schimbat des deoarece secretiile din plaga il imbiba si e greu de suportat. Cel mai frecvent se utilizeaza sutura cu fire separate sau sutura cu fire in U ( in saltea). aplicarea compreselor umede. *Pansamentul: -plagile superficiale simple suturate se lasa descopperite sau se aplica pansamente mici mentinute cu benzi de leucoplast. Sutura planului subcutan astfel ca marginile cutanate ale plagii sa vina in contact fara tensiune. din profunzime spre suprafata. Colectiile hematice se inlatura prin punctie cu un ac gros sau virful bisturiului. cu eriute moale sau sapun. *Sutura primara intirziata: de la 24 ore pina la 3-7 zile. *Sutura secundara: la mai mult de 7-10 zile. Consta in ghidarea vindecarii secundare prin excizii limitate. . necontaminate fara lipsa de substanta: sutura intradermica pentru plagile tegumentare sutura cu fir monofilamentar neresorbabil (polipropilen). reci sau punga cu gheata. *Tratamentul plagilor: se realizeaza prelucrarea primara chirurgicala a plagii. De obicei pe plagile suturate se aplica citeva benzi adezive sterile pentru a reduce tensiunea pe liniile de sutura si un pansament usor compresiv ce limiteaza edemul si previne formarea hematomului.Suturarea plagilor. materiale de sutura. (intrebarea 18). 21. daca exista tendinta extensiva se aplica pansament comresiv. *Sutura primara imediata: in primele 24 ore.Pansamentul si ingrijirea pacientilor cu plaga faciala. -pentru plagile taiate. plii cutanati ai fetei.4 *Tratamentul contuziilor: indepartarea corpilor straini prin irigatii largi cu antiseptice. -sutura de pozitie: citeva fire de sutura la distanta de marginile plagii care permite asezarea lambourilor cit mai aproape de pozitia anatomica. In plagi intinse cu zdrobiri ale tesuturilor. par de cal sau matase trecute in punctele cheie: linia cutaneo mucoasa labiala. rebordul narinar.

23. Alimentare cu sonda gastrica . septicemii. antibioticoterapia. tulburari psihice. deglutitie. Traheotomie in cazuri mai grave. care comunica cu cavitatea bucala. *Complicatii primitive: -infectia e constanta in plagi muscate. *Complicatii secundare: 5 -infectia locala: duce la supuratii in lojile superficiale sau profunde ale fetei. ser fiziologic. murdare. sialoceel sau pseudochist salivar. In singerari difuze prin panament compresiv. zdrobite. pensarea si ligaturarea vasului. hidratare. infectarea si dezlipirea trombusului. masiva. caderea limbii). -hemoragia: abundenta. furacilina. -tromboflebite a plexurilor venoase profunde. pierderi de substanta ale fetei. Tratament: prelucrare cu antiseptice. retractila sau hipertrofica. -hemoragii secundare: lezare vas de fragmentt osos ascutit. Mentinerea limbii cu tub orofaringian tip Gueddel sau cu un fir de matase trecut prin limba si fixat de haine. compresiunea traheei. appa oxigenata. bicarbonat de sodiu 1-2 %. fistule cronice in urma retentiei corpilor straini. constrictii de maxilare prin bride cicatriciale. profilaxie: ser antitetanic. masticatie. paralizia nervului facial.*Ingrijirea bolnavului: -igiena cavitatii bucale: prin spalaturi bucale lagi cu un irigator. Tratament: lateral capul pacientului se inclina.Complicatiile plagilor partilor moi faciale. *Complicatii tardive: cicatrice vicioasa. prin lezarea unui vas important. cloramina. -socul traumatic in urma contuziilor puternice. fistule. corpii straini. mecanoterapie la necesitate. *Complicatii imediate grave: -asfixia ( patrunderea corpilor straini. hemoragii masive. antiseptice slabe ( permanganat de potasiu. tonice cardiace. Tratament specific. perfuzii de plasma sau singe. tulburari de fonatie. -repaus la pat a pacientului. complicatii pulmonare prin aspirare. nevralgii faciale. -alimentatia: la pacinti cu blocaj intermaxilar se administreaza alimente lichide sau semilichide. Tratament: incalzire. profilaxie si tratament. . -erizipelul: exceptional si mereu benign -tetanosul . se apuca limba indepartind din gura si faringe secretiile. raniri multiple. In epistaxis tamponament anterior sau posterior al foselor nazale. seringa de apa sau seringa Guyon dupa fiecare masa cu solutii calde. cheagurile. Compresiuni digitale. tranchilizante. Tratament: indentificarea.-gangrena gazoaza: extrem de exceptionala. sedative.

fracturi in regiunea cervicala b. anetezie. caderi. limbii.luxtia laterala f.fracturi in regiunea apicala -luxatii: a. dentinei cu deschiderea camerei pulpare clasa IV:fractura coroanei in intregime *Clasificarea dupa OMS: -fracturi coronare: a. etiologie.fractura coroanei cu deschiderea camerei pulpare-complicata -fracturi radiculare: a.fisura smaltului sau smaltului si dentinei b. este in crestere la copii de 1-2 si 7-8 ani. *Date generale:au o frecenta de 3 %.avulsiunea.Clasificarea traumatismelor dento-parodontale. *Clasificarea fracturii coroanei dentare dupa Ellis: -clasa I: fisura smaltului -clasa II: fractura smaltului si dentinei -clasa III: fractura smaltului. tulburari a ATM.luxatia cu extruze b. fragilitatea dintilor prin hipo si hipercalcifiere. date generale. obturatii. mucoasei obrajilor.luxatia cu intruziune c. 25. Factori iatrogeni: deschizator de gura.Traumatismele dento-parodontale.subluxatia e. in timpul aportului alimentar. prognatism.24. *Etiologie: -factori favorizanti: malpozitii dentare. dispozitive coronoradiculare. extractii dentare. Sunt insotite de consutzii sau plagi ale gingiei. . fracturi ale proceselor alveolare. fibrogastroscopie. buzelor .contuzia d. Fragilitatea dintelui e favorizata de depulpare. -factori determinanti: accident.fractura coronara fara deschiderea camerei pulpare-necomplicata c. Leziunile dentoparodontale sunt variabile si aspectul clinic dpinde de intesitatea si de directia agentului traumatic. de virsta pacientului. agresiuni.fracturi in regiunea mediana 3. paradontopatii marginale cronice.

chimice. *Fracturi coronoradiculare nepenetrante: linia de fractura poate fi oblica sau longitudinala.Leziuni dentare. *Fracturi coronare complicate penetrante: clinca de pulpita traumatica daca pulpa nu a fost afectata pina la accident. prin transiluminare. microhematoame. fracturi corono-radiculare. Acuze: durer intense. cu sau fara deplasarea fragmentelor. Se intensifica la varatii termic. *Luxatia dentara partiala: ruperea incompleta a ligamentului alveolodentar. fara pierderi de substanta. examinarea se face cu lupa. edem. fenomene de inflamatie. *Fracturi coronoradiculare penetrante: linia de fractura oblica sau longitudinala. lezarea smaltului. cu iradieri. *Fracturile coronare simple nepenetrante: nu afecteaza camera pulpara. 27. nepenetrante in camera pulpara. *Fracturile cominutive cuprind mai multe fragmente. cu sonda dentara si electroodontodiagnosticul in dinamica.26. *Fisurile dentare: o crapatura partiala sau totala ale smaltului sau ale smaltului si dentinei.Studiul clinic si radiologic a leziunilor dento-parodontale. exacerbate. fisuri. pachetul neurovascular rupt in regiunea apexului. fracturi coronare. mecanice. spontane. Hemoragie in pulpa n primele ore. Sunt fracturi deschise la nivelul unui corn pulpar sau expun larg pulpa coronara. penetrante: are loc deschiderea camerei pulare. cu sau fara deplasarea fragmentelor. dentinei si a pulpei. . *Fracturi coronare complicate. *Fracturi coronare simple nepenetrante: acuze -sensibilitate sau dureri tranzitorii la contact. sunt solutii de continuitate partiala a tesuturilor dure. *Contuzii parodontale: ruperea unor fibre ale paradontiului si ale vaselor. Linia de fractura poate fi oblica sau transversala. deschise sau inchise. In spatiul periradicular mici hemoragii. *Fracturi radiculare: in 1/3 cervicala. dintele deplasat partial din alveola. Clinic se adauga contuzia parodontala. la excitanti termic si chimici. medie sau apicala. penetranta in camera pulpara. fibromucoasa gingivala traumatizata. cu margini ascutite ce traumatizeaza tesuturile moi. *Luxatia dentara totala: ruperea ligamentului alveolodentar este completa.Leziuni parodontale. *Fisurile dentare: pot reactiona la excitanti termici. 6 28. cu sau fara deplasarea fragmentelor. Marginea ascutita a coroanei traumatizeaza buza sau limba. Des la incisiv si canin fractura oblica. Coroana dintelui distrusa. mai rar cu peretii ososi ai alveolei.

traumatizata. in tesuturile moi. Prognosticul. Fracturile de dentina: dentinogeneza are loc pe contul pulpei.Evolutia traumatismelor dento-parodontale. provoaca dureri la masticatie. * Fracturile cominutive cuprind mai multe fragmente. senzatie de dinte crescut. dintele deplasat. granulom migrant. oral cu sau fara peretele alveolar fractura -in sens meziodistal cu deplasare laterala cind lipseste un dinte -in ax. in cele cervicale si apicale e favorabil. expulzat din alveola in cavitatea bucala dar fixat de fibromucoasa. Fractura alveolei si fibromucoasei. cu mobilitate . directia. Pachetul neurovascular rupt. Dintele intruzionat intro cavitate a fetei. Vitalitatea pulpei in fractura inchisa se mentine. prezenta mugurelui dentar. Coroana dintelui mobila in functie de locul fracturii. . Dureri spontane surde. de ocluzie. acopeita de cheag sau singerind acoperita cu tesut necrotic. Cele pronuntate-cind tratamentul a fost efectuat la 2 ore de la accident pot aparea anchiloza dentoalveolara. Dinte usor mobil. 29. sinuzite. formarea radacinilor. fonatie. *Fracturi coronoradiculare penetrante: fragmentul mic se mentine fixat de fibromucoasa. se intensifica la contact cu antagonistii. mobilitate. Echimoze gingivale. masticatie. saliva sangvinolenta. o pseudoartroza.*Fracturi coronoradiculare nepenetrante: fragmentul mic se mentine fixat de fibromucoasa. in stationar 3-7. Radiologic: pune in evidenta linia de fractura. provoaca dureri la masticatie. starea peretilor alveolari. Fracturi radiculare: in locul fracturii se formeaza un tesut fibros paradontal. tulburari de fonatie. Clinic sarac. supraocluzie. *Luxatia dentara partiala:dplasarile dintelui pot fi -in sens vestbular. virsta pacientului. Acuze: dureri.*Fracturi radiculare: dureri usoare si mobilitate neinsemnata. camera pulpara se micsoreaza. osteomielite. *Luxatia dentara totala: dintele deplasata total din alveola. ginia putin decolata. sau cu extruziune dintele iese din alveola. Contuziile paradontale usoare cu sau fara tratament la 1-2 saptamina isi revin. Mobilitate diferita in dependenta de forta agentului traumatic. singerind. In fracturile 1/3 cervicale prognostic putin favorabil. Tesuturile moi traumatizate. infectarea alveolei si tesuturilor moi adiacente. gradul de deplasare. traumatizarea tesuturilor moi vecine. *Contuziile paradontale: pulpa hiperemiata. Durata incapacitatii de munca cu fracturi dentare sau luxatii dentoparodontale e de 810 zile. suprafata lui8. fonatie. deplasat. cu intruziune dintele se adinceste in proces alveolarr. singerari in jurul marginii gingivale. Clinica caracteristica pulpitelor. dureri. salivatie abundenta. Fracturile de smalt nu regenereaza. periostite. resorbtia radacinii si infectarea alveolei. Complicatiile: afectarea mugurelui dentar. Alveola goala. edem si hematom periaapical cu deregrarea circulatiei sangvine. La probleme termice reactioneaza cu hiper sau hiposensibilitate.

scoaterea dintelui din ocluzie. *Fracturile crestei alveolare dupa Clark: -fractura procesului alveolar edentat . imobilizarea dintilor. coroana se modeleaza.Tratamentul traumatismelor dento-parodontale. Reducerea luxatiei si imobilizarea. EOD in dinamica. se replanteaza. Tratament endodontc cind pulpa e necrotizata. Muscaturile de animale. extractii dentare. sutura plagii. endodontic cind pulpa e necrozata. In alte cazuri se imobilizeaza pe dinti vecini cu sirma.nepenetrante: slefuirea smplanivelarea marginilor ascutite si control EOD in dinamica. 31. Endodontic mai tirziu. In avulsie se trateaza endodontic. In fractura in 1/3 cervicala tratament endodontic. bonding. imobilizare pe 4 saptamini. *Tratamentul luxatiei dentare partiale: repozitionarea dintelui. restaurarea coroanei. Imobilizarea dintelui prin anchilozarea lui cu compozite-se face incizie amucoasei pe plica de tranzitie. examen clinic. *Tratamentul fracturilor coronare simple. se foreaza orificiu in alveola si dinte. stift intraradicular. suturarea fibromucoasei. *Tratamentul fracturilor radiculare:reducerea deplasarii si imobilizarea dintelui. tratament endodontic. factorii iatrogeni. arma de foc. Restaurarea coroanei cu o coroana decorativa. Sistemul bont-bracket. se imobilizeaza coroana pe dinti vecini. *Tratamentul fracturilor coronaradiculare penetrante si cominutive: extractia dintelui. inlaturare apex. scoatere din ocluzie. se fixeaza doi pivoti si se aplca fragmentul fracturat. simptomatologie. imobilizare cu pivot. EOD. coroana artificiala. *Tratamentul fisurilor dentare: prin badijonare cu solutii coagulante (acid trcloracetic. etiologie.3 medie-extractie radiculara sau implant endodontic. *Etiologie: agresiuni. Extractie in caz de rezorbtie radiculara. daca apar modificari in pulpa. Uneori obturatia calitativa a canalului si repozitia lui cu imobilizare. *Tratamentul fracturilor coronoradiculare nepenetrante: fragmentul mic se inlatura. *Tratamentul luxatiilor dentare totale: replantare dinte timpm de 2 ore dupa trauma.Fracturile crestelor alveolare. accidente rutiere. Se pot forma doua orificii parapulpare n coroana dintelui. Pulpectomie sau amputata vitala. 7 *Tratamentul contuziilor paradontale: se scoate dintele din ocluzie.30. fracturile patologice. accidente de munca si sport. se decoleaza lambou. caderi. florura de sodiu. lac cu calciu si fluor). Extractie. *Tratamentul fracturilor coronare complicate penetrante: pastrarea pulpei prin coafaj cu pansament cu pasta de hidroxid de Ca sau oxid de Zn. restaurarea coroanei. Pentru fractura apexului radicular-endodontic. se obtureaza orificiu si se sutureaza mucoasa. catatraumatismul. Pentru fracturi in 1.

Tratamentul fracturilor crestei alveolare. Pot fi: . Dupa Haug frecventa fracturilot mandibulare dupa localizare sunt: -corpul mandibulei 29%. unghiul mandibular 25%. *Clinic: fragmentul fracturat prezinta mobilitate patologica. prezenta dintilor si ale complexelor musculare inserate pe os au rol important in biodinamica fracturilor de mandibula. Dureri. *Prelucrarea cimpului operator cu antiseptice. repozitia manuala a fracturii. simfiza mentoniera si zona parasimfizara 17%. *Examenul clinic: date subiective si obiective. fracturi a portiunii bazilare.Fracturile de mandibula date generale. sinusului maxilar(la maxila). Pot fi fracturi a crestei alveolare.Clasificarea fracturilor de mandibula. fixat de periost sau desprins complet.-fractura procesului alveolar cu deplasare neinsemnata -fracturaprocesului alveolar cu deplasare majora -fractura procesului alveolar cu depolasare majora si fractura maxilarului. mici cu dereglarea integritati oasoase. -marginale. imobilizarea cu atela individuala. 33. se fixeaza cu atele sau se trateaza endodontic. statistici. *Date generale: mandibula este cel mai mare si rezistent os al viscerocraniului insa datorita pozitiei sale proeminente este expusa cel mai frecventb traumatismelor cranio faciale. condilul 26%. Particularitatile anatomice si structurale ale osului. *Dupa Zbarj: -liniare -eschiloase. 32.80% si afecteaza in special dultii tineri intre 20-45 ani. 34. Dintii distopati pe fragmentul fracturat cit si pe arcada restanta. a foselor nazale. mici cu pastrarea integritati osoase. ortopantomografia cu evdentierea liniilor de fractura. eschile mari. ramul 4%. -totale:strabat osul in intregime. Frecvent sunt asociate cu leziuni ale partilor moi in special in regiunea labio mentoniera si in 20% de cazuri cu alte fracturi ale viscerocraniului. Dintii se extrag. Au frecventa mai crescuta la barbati 60. eschile mari. anestezia . Dintii luxati partial sau total. dislocarea fragmentului fracturat. ocluzia patologica. *Dupa gradul de interesare a osulu si liniile de fractura: -partiale: desprind portiuni limitate de os. *Statistici: fraturile de mandibula se intilnesc in 70 % dintre fracturile viscerocraniului. implicarea dintilor. proces coronoid 1%. Hemoragie din plaga fibromucoasei gingivale. placi palatinale din acrilate. avulsionati sau fracturati. Echimoze labiale. -perforatorii -cu defect segmentar -cu eruperea sectoarelor mari -diverse asocieri.

ridicatorii ascensioneaza fragmentul pe care se insera. in os patologic cind rezistenta e scazuta datorita unor afectiuni generale sau locale ca osteodistrofii.Mecanisme de deplasare a fragmentelor osoase la fracturile de mandibula.Mecanisme de producere a fraturilor de mandibula. Curbura mandibulei devine progresiv mai torsionata. -flexiunea: traumatismul produce o inchidere sau deschidere a arcului mandibular cu fracturarea osului la locul aplicarii fortei sau la distanta. o contractura musculara foarte puternica apta sa invinga rezistenta osulu. -traumatismele.incomplete in lemn verdde fara interesarea periostului. 35. tumori.simple liniare b. -smulgerea: exceptional.Etiologia fracturilor de mandibula. -presiunea: fracturi directe la locul aplicarii fortei. -forta traumatismului care produce deplasarea primara -contractia muschilor inserati pe mandibula. agresiunea. -in timpul unor interventii chirurgicale ca extirpari de tumori. 36. caderile accidentale. forta aplicata din jos in sus. Ex: impact vertical pe unghiul mandibulei produce fractura verticala a ramului . osteoradionecroza. 38. extracti de dinti inclusi sau obisnuite cind rezistenta osului e scazuta sau prin tehnica incorecta. -de tasare: duce la fracturi indirecte . osul cedeaza prin actiunea impactului. . osteomielite.cominutive c. suprahioidienii coboara avind si o actiune centripeda. corticala interna si externa fracturinduse independent si asincron.complete cu interesarea periostului d. -de forfecare: fracturi indirecte bazat pe principiul actiunii si reactiunii. Ex: fractura intracapsulara a capului condilului prin tasare in cavitatea glenoida. -spontan. accidentele de munca . * In dependenta de localizare fracturile totale pot fi: -mediane (mediosimfizare)-paramediane (parasimfizare) 8 -laterale ( ale corpului mandibulei) -de unghi -de ram ascendent-de condil -de apofiza coronoida.osul primeste forta in axul lung.Factorii principali ce influenteaza deplasarea fragmentelor osoase. accidentele de circulatie.de sport.a. 37.

posterioare.Simptomatologia obiectiva. echimoze. -dintii implantati pe fragmentele fracturate sau arcada antagonista se pot opune deplasarilor exagerate. 40. *Durerea: este vie. 41. *Pierderea sensibilitatii anestezii sau hipoestezii pe teritoriul nervului alveolar inferior. *Deplasari secundare: sub influenta unui factor activ cum ar fi musculatura inserata pe mandibula. preum si de factori apasivi ca localizarea si directia liniei de fractura. anterioare. se accentueaza la miscarile la mandibulei sau la presiuni exercitate pe os. *Deplasari primare: sub actiunea unui agent vulnerant cu energie cinetica mare care produce fractura directa sau indirecta cu deplasari. *Palpator: .Simptomatologia subiectiva (acuzele) . orizontale ducind la agrenare sau deplasare exagerata. hematoame. statusul dentar. hemoragii -tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului alveolar inferior. comuna tuturor fracturilor de mandibula. *Mobilitatea dintilor saua pierderea lor in urma traumei. deformarea fetei. prezenta edemului. plagi ale mucoasei fixe si mobile la nivelul procesului alveolar si fundul de sac vestibular. *Tulburari estetice .prezenta plagilor tesuturilor moi. 39. *Hemoragii din cavitatea bucala sau din plaga prezenta in exterior la nivelul mandibulei *Tulburari functionale: jena in deglutitie.Tipuri de deplasare a fragmentelor osoase in fracturile de mandibula. hipoestezii . hematoame. puternica. *Semne de intreruere a continuitatii osoase: -deformari osoase a etajului inferior al fetei. *Dupa directia deplasarii: deplasari verticale. excoriatii sau plagi perimandibulare. jena in deglutitie *Semne asociate leziunii: -edemul partilor moi. hematomului. -luxatii sau fracturi dentare. orizontale.anestezii.-mobilitatea anormala a fragmentelor osoase -crepitatii osoase -diminuarea sau absenta transmiterii miscarilor in ATM -modificarea raportului de ocluzie *Tulburari functionale: 9 -durerea la efectuarea examenului clinic-dereglari in fonatie.comuna tuturor fracturilor de mandibula.-locul si directia liniei de fractura pot duce la deplasari verticale.imposibilitatea efectuarii masticatiei. tumefactie. dereglari de fonatie.

mai rar tulburari respiratorii. 15. disfagie. Deplasari primare si secundare. Se observa o plaga a fibromucoasei la nivelul focarului de fractura. mobilitate anormala a fragmentelor osoase. eruptia tardiva sau incluzia molarului de minte. La deplasarea primara un fragment e ascensionat -e prezenta ocluzia. Prin trauma directa sau indirecta aplicata pe barbie. Fragmentul mare e tras in jos si inapoi catre partea fracturata de suprahioidieni. Fragmentul mic tras in sus si inainte de maseter. 43. *Intre incisivi centrali si canini. echimozegenio-labiale si in 1/3 anterioara a planseului bucal. Daca deplasarile sunt mari e interesat canalul mandibular cu hemoragii si hipoestezii pe ramurile terminale a alveolarului inferior. uneori crepitatii osoase. Ocluzia modificata. *Situata intre doi incisivi centrali inferiori. 1725 %.5%. *Intre canini si molarul de minte 31%. echimoze sau hematoame in planseul bucal. La deplasari orizontale se scurteaza corpul mandibulei si devierea mentonului. Cel mare e tras inapoi si in jos realizind inocluzie in plan vertical si orizontal. temporal si pterigoidian intern. Prezente echimoze mentoniere in fundul de sac vestibular sau sublingual. Fragmentul mic e tras in sus de maseter si temporal si inauntru de pterigoidieni raport normal de ocluzie. lingualizat sau mult ascensionat. la deschidere se apropie prin actiunea centripeda a suprahioidienilor realizind ocluzie armonica. Fragmentul mare in inocluzie.Simptomatologia fracturilor mediane (mediosimfizare) la mandibula. Se pot produce deplasari primare in plan vertical sau orizontal. lateral de pterigoidian extern de partea sanatoasa. fragmentele nu sunt simetrice.-evidentierea punctelor dureroase-discontinuitatea osoasa-infundari sau proeminente osoase-decalaje intre fragmente -mobilitate anormala a fragmentelor. 44. Se produc prin inchiderea sau deschiderea exagerata a arcului mandibular. . *Favorizata de curbura osului.9% deoarece simfiza mentoniera este un loc de rezistenta a mandibulei. Deplasare primara sau secundar sub actiunea fortei musculare. daca inaintea insertie se produc deplasari importante: fragmentul mare anterior e tras in jos si inapoi de suprahioidieni. destul de rar 2. cel mic in ocluzie normala. 45. La inchiderea arcadelor fragmentele se departeaza datorita tractiunilor divergente a muschilor ridicatori. in focarul de fractura. Uneori In fracturile oblice se observa pe Rx deplasarea unui fragment triunghiular din bazilara mandibulei (fractura in lambda).Simptomatologia fracturilor paramediane mandibulare. 42. Daca linia fracturii trece in plina insertie musculara nu au loc dislocari. celalalt e coborit si lingualizat in inocluzie. Clinic tumefactii in regiunea geniana si submandibulara. o plaga fibromucoasa gingivala intre incisivi centrali. cel mic in sus si inapoi de temporal si pterigoidian intern si inauntru de pterigoidian extern.Simptomatologia fracturilor laterale (ale corpului mandibulei).Simptomatologia fracturilor unghiului mandibulei. deplasare secundara e absenta.

dureri la presiuni 10 laterale pe ram. ocluzia in doi timpi. Linia mediana e deviata catre partea bolnava. 48. trismus.Simptomatologia fracturilor ramului ascendent al mandibulei. Mobilitaea fragmentelor se percepe greu. la palpare in conductul auditiv extern miscarile condilului sunt absente. capsula integra sau cu decapitare-transcondiliana. Fragmentul distal mult ascensionat sau cu deplasari minime cind directia liniei de fractura e favorabila. -subcondiliana joasa poate fi cu dislocari a fragmentelor. Zdrobirile capului condilian des asociate cu fractura cavitatii glenoide. . Daca e interesat canalul mandibular sub spina Spix pot fi tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului alveolar inferior. Mentonul e deviat catre partea fracturata.trismus si disfagie moderata.3 forme clinice: -intracapsulara cu aspectul unei zdrobiri a capului condilian cu fragmente multiple nedetasate.In fracturi fara deplasari. Simptome asemanatoare cu fractura gitului condlian. fragmentul inferior si deplasarea fragmentului mic anterior si median prin contractia temporalului si pterigoidina extern. Dintii in contact distal de partea fracturii. linia de fractura oblica. Fara tulburari a ocluziei. Inocluzia frontala remisa la presiune pe menton sau contractie mai puternica a muschilor realizind ocluzia in doi timpi. 47. contact prematur pe ultimii molari. baza apofizei condiliene. 46. Cele orizontale sunt transversale. are loc scurtarea ramului ascendent mandibular. Are loc tumefactia regiunii parotidomaseterina. *2-5 %. dureri la apasare laterala pe unghi sau presiune anterioara pe menton. Prezenta limitarea miscarilor mandibulei. dureri la palpare. invelisul suprafetelor articulare distrus. echimoze sau hematoame in planseul bucal.Simptomatologia fracturilor apofizei condiliene. *9. orizontala. Cele verticale sunt longitudinale situate in masa musculara maseter si pterigoidian intern.Simptomatologia fracturilor apofizei coronoide.tumefactii voluminoase periangulo mandibular. Fragmentul mare in inocluzie veticala si laterodeviat catre fractura. de la marginea bazilara pin la incizura sigmoida fara deplasari. miscarile condilului se percep infundat. In fracturi cu deplasari. otoragie. de obicei in 1/3 mijlocie a ramului. Linia de fractura oblica in jos si inapoi de la incizura sigmoida la marginea posterioara a ramului mandibular. trismus. Capul gitului e deplasat sau luxat din cavitatea glenoida. peforarea conductului auditiv extern .1 %-36% . Cele orizontale si oblice cu scurtarea ramului prin tractiune in sus de maseter si pterigoidian intern. mecanism direct sau indirect. Portiunea inferioara e ascensionata prin actiunea muschiului pterigoidian intern si temporal.leziuni ale menisculului. aici fragmentul superior e telescopat. dureri la presiunea laterala preauriculara. cele oblice cu linia de la incizura sigmoida pin la marginea posterioara a ramului. -extracapsulara poate interesa gitul condilului-fracturi subcondiliene inalte.tumefactia regiunii parotideo maseterine. verticala.

naproxen. -calus fibros sau condroid (faza fibro-condroida) intre a 6-8 zi si 16-18 zi. carbamazepina. *Vitaminoterapia: vit.-calus osos definitiv (faza osificarii dfinitive) dua 4 saptamini.Profilaxia suprainfectarii 11 . C*Imunostimulatoare: timozin. B1. 51. *Antiinflamatoare nesteroidiene pentru a reduce edemul: indometacina. morfociclina. cefalexin. sau fracturi incomplete.Tratamentul medicamentos al fracturilor mandibulei. imobilizarea tardiva.Tratamentul de urgenta in fracturile de mandibula. ibuprofen. 49. uneori cea prelungita duc la consolidari intirziate. -anumite stari fiziologice: gravide.se formeaza hematom. se produc in urma traumatismelor laterale prin infundarea arcadei temporozigomatice sau smulgere de catre muschiul temporal. factorii alimentari: in cazul lipsei proteinelor din alimente. vit. la cei cu deficite staturale. -calus fibrino proteic ( faza hemoragico-exudativa) dureaza 6-8 zile. mai lent. ketamina.soc.*Rar. Coronoida fracturata complet cu linia de fractura oblica din incizura sigmoida in jos si anterior catre baza apofizei cind muschiul temporal tractioneaza portiunea fracturata din apofiza coronoida in sus si inainte. sub arcada zigomatica se produce o limitare dureroara a deschiderii guri . Tratamentul consta in reducerea si imobilizarea provizorie a fracturii . *Administrare ser antitetanic in caz cind a fost contact cu pamint sau alte materiale contaminate. vibramicin. Tanea D. *Factorii: -virsta bolnavului: mai in virsta . -calus osos primitiv (faza osificarii provizorii) dupa a 16-18 zi. *Antialgice pentru a reduce durerea: tramadol. mai lent.astefel se previne deplasarea secundara a fracturii deja existente si inlaturarea diferitelor dereglari functionale care pot pune in pericol viata accidentatului(hemoragie. -factorii mecanici: reducerea si imobilizare incorecta.Fazele de formare a calusului si factorii cei influenteaza. 50. B6. aparitia unei reactii inflamatorii imediate ce duce la proliferarea vaselor de neoformatie si diferentierea celulelor mezenchimale. femei in perioada de lactatie.comotie cerebrala). mai greu.tipul constitutional: la picnici (hiperstenic).asfixie. Maturarea condroblastelor si transformarea lor in condrocite. *Antibioprofilaxia pentru a combate infectia si evita complicatiile: lincomicina.

in cazul interpunerilor de tesuturi moi intre capetele fracturate sau in instituirea tardiva a tratamentului. 52.retromolar.ligatuta Ivy-pentru dintii cu retentivitate mica kiar si pentru cei .Metode de imobilizare a fragmentelor in cadrul fracturilor de mandibula.pentru combatera durerii-analgezice.Metodele de reducere a fragmentelor.-administrarea antibioticelor cu spectru larg.kind a inceput deja sa se formeze calusul fibros.ligatura in punte). *Tractiune elastica intermaxilara-kind repozitionarea se poate face fara dificultati sau se urmareste o dezangrenare lenta a fragmentelor fracturate.indicatii. 12 53. *Manual-sub anestezie tronculara periferica.si administrarea serului antititanic.ligatura Ernst 2 dinti de la maxilari +2 dinti mandibulari. Reducerea fracturilor: care consta in repozitionarea fragmentelor in pozitia anatomica.telescopari.intermaxilare(ligatuta LeBlanc-fixareamandibulei la nivelul maxilei simetric de o parte si alta.ligaturi interdentare monomaxilare(ligatura hipocratica"in 8"ligatura "in scara"Panroy.Eliberarea oricarui obstacol anatomic sau mecanic din caile respiratorii sau traheostomia.basculari.atunci kind exista angrenari. Imobilizarea de urgenta se poate practica la locul accidentului sau in cabinetul stomatologic Obiective: -diminuarea durerii -reducerea hemoragiei -reducerea riscului de asfixie (prin caderea limbii) -permite transport de urgenta mai lejer Metode de imobilizare de urgenta: 1-bandaj mento-cefali 2-fronda mentoniera 3-ligaturi interdentare monomaxilare 4-ligaturi interdentare intermaxilare 5-dispozitive monomaxilare 6-dispozitive bimaxilare 7-dispozitive mandibulo-craniene. *ortopedica: -dispozitive si aparate prefabricate *imobilizare de urgenta:bandaj mento-cefalic.fronda mentoniera. *Reducerea singerinda-mai rar si anume in cazurile kind fractura se afla pe un segment edentat in zona unghiului mandibular.

dispozitive mandibulo craniene(fronda mentoniera cu capelina.Metode de osteosinteza.fracturi cu deplasari importante.usor de modelat *sa fie supuse usor igienizarii *sa nu se oxideze.se reduc fragmentele osoase in pozitie corecta.Metode de osteosinteza a fracturilor de mandibula in caz de edentatie totala.fracturile la edentati. 54.traversind focarul de fractura si unind cele 2 fragmente osoase.atela dubla vestibulo orala.Este indicat in :fracturile cominutive. *Trebuie sa asigure o imobilizare perfecta *atela se cere adaptata intre ecuatorul dintelui si marginea gingiei *sa nu irite tesuturile cavitatii bucale *sa fie modelata dupa arcada dentara in asa mod ca sa nu traumatizeze periodontiul marginal *materialul din care se confectioneaza sa fie moale.casca Ginestet).Ligatura de sirma trecuta prin orificii trebuie sa fie perpendiculara pe linia de fractura.Dupa sutura plagii se instituie imobilizarea mandibulei pe maxilar prin dispozitivul aplicat preoperator.Indicatiile tratamentului chirurgical al fracturilor de mandibula. Se recurge la tratamentul chirurgical atunci chind dispozitivele protetice nu pot asigura o reducere si imobilizare eficienta. *imobilizare definitiva-prin mijloace ortopedice(dispozitive monomaxilare.apoi se foreaza la 1 cm de focarul de fractura in fiecare fragment osos orificiide fiecare parte.frontali). 55. *Osteosinteza cu fir metalic-printr-o incizie submandibulara se descopera focarul de fractura .fracturi angrenate greu de redus.Placutele de tip Visse miniaturalizate se aplica pe fata vestibulara a osului fixind capetele fracturate cu 2 suruburi ce trec prin placa in os de fiecare parte. *Osteosinteza cu placa:se apliva pe marginea bazilara sau vestibular si se fixeaza de os prin suruburi cu pas si virf taios.intermaxilare si mandibulo-craniene) *chirurgicala-ostiosinteza. .dispozitive monomaxilare(atela vestibulara simpla. 57. *Osteosinteza cu brosa metalica-brosa trece intre canalul mandibular si corticala bazilara .arcuri bracket). 56.fracturi cu interpozitii de parti moi.bimaxilare.fracturi retrodentare sau de 13 unghi.Cerintele principale in confectionarea atelelor.dispozitivul Darcisac.

compresie sau kiar sectionarea nervului alveolar inferior intre capetele fracturate. *Hemoragii secundare.insuficiente hipofizare.deficiente ale metabolizmului fosfo calcic .proteic.In cazul unor deplasari importante ale capetelor fracturate se prefera imobilizarea monomaxilara cu ajutorul protezei sau a unei gutiere acrilice fixate cu fire circummandibulare (serclajul perimandibular) 58. Asfixia-chind exista corpi straini sau secretii in cavitatea bucala. Hemoragia-in cazul fracturilor cu dislocari mari.kind bolnavii nu au proteze pentru imobilizare se confectioneaza proteze sau placi acrilice cu val de ocluzie.este favorizata de faptul ca fracturile din portiunea dentata sint deschise in cavitatea bucala.se produc hipoestezii sau anestezii prin elongare. .tirzii-7 zile.etc.etc.contaminindu-se din mediul septic bucal inca din primele ore dupa accident.) *Pseudartroza-kind lipsa de consolidare depaseste 6 luni.mai ales la politraumatizati. factori locali-interpunerea de parti moi intre fragmentele osoase fracturate.dupa care se pot aplica protezele si tractiune cu fronda mentoniera .Deasemenea fracturile pot produce mortificari ale dintilor din vecinatatea focarelor de fractura ce duce la aparitia infectiei secundare.kind sunt lezate vasele din canalul mandibular.reducerea si imobilizarea tardiva a fragmentelor osoase fracturate.Complicatiile tardive in fracturile de mandibula. *Consolidarea intirziata-mentinerea mobilitatii anormale a fragmentelor osoase dupa 8-10 saptamini de la reducere si imobilizare (cauze:factori generaliavitaminoze. Şocul.De obicei apare in fracturile cu pierderi de substanta osoasa si in fracturi in care imobilizarea sa efectuat incorect. Kind deplasarile sunt mari sau exista obstacol in reducerea corecta a fragmentelor se indica osteosinteza cu fir sau placa metalica.Complicatiile imediate in fracturile de mandibula.de prezenta corpilor straini sau de fragmente osoase detasate. 60.Complicatiile secundare in fracturile de mandibula. *Infectia.reducerea si imobilizarea tardiva si incorecta.Kind fracturile nu sunt insotite de deplasari in cazul purtatorilor de proteze se va face imobilizarea mandibulei pe maxilar prin intermediul protezelor asociat cu o tractiune cu o fronda mentoniera.Fracturile de mandibula se pot complica cu osteite sau osteomielite .sau in urma fracturilor duble ale arcului mandibular chind limba cade in faringe provochind o asfixie mecanica. 59. Leziunile nervoase-in fracturi cu decalaje mari care intereseaza si canalul mandibular.fiind favorizate de mdiul septic bucal. 14 Comotia cerebrala-datorata vibratiilor impactului masei cerebrale.

prin formarea de calus intre cavitatea glenoida si condil.masticatie si fonatie.tulburari de ocluzie cu alterari fizionomice.simptomatologie si diagnostic.condilului sau apofizei coronoide.cu un efect mecanic favorabil pentru indepartarea resturilor alimentare. *Etiologie: . 15 *Anchiloza temporo mandibulara-dupa fracturi intracapsulare ale apofizei condeliene.clasificare.Ingrijirea bolnavilor in fracturi de mandibula. 63.Termeni de consolidare a fracturilor de mandibula in dependenta de formele anatomo-clinice. *Constrictia mandibulei-dupa fracturi ale ramului.Luxatia este o afectiune adesea dureroasa.se poate face in mai multe sensuri . Aceasta este insotita uneori de limitari sau blocari ale miscarilor in articulatie. S-a observat statistic faptul ca femeile afectate. 16 Luxatia anterioara este cea mai frecventa. 61. etc.Luxatia temporo-mandibulara date generale.pasata. ce intereseaza atat articulatia.retractile sau hipertrofice. vertije. sunt in numar dublu fata de barbati. 62. *Cicatrice vicioase. masticatia.saruri minerale si vitamine pentru a asigura formarea kit mai rapida a calusului.Sunt trei forme anatomoclinice de luxatii:anterioare.*Consolidarea vicioasa-kind nu sa efectuat imobilizarea sau sa efectuat incorect. 64.bogata in proteine.Sunt foarte utile jeturile de apa de la un irigator. de urechi.dar si pentru masarea gingiei. pocnituri ale articulatiei. In cazul dispozitivelor monomaxilare-mentinerea unei igiene bucale riguroase.Luxatii temporo-mandibulare anterioare.Simptomul predominant este durerea. cat si musculatura aferenta acesteia.poate fi unilaterala sau mai des bilaterala.Igiena bucala se va mentine prin spalaturi foarte dese cu solutii slab antiseptice sau alcaline.dar completa . perceperea de catre pacient a unei modificari majore in timpul muscaturii.moale . Secundar pot aparea dureri de cap.Are loc deformatii mandibulare . ce controleaza diversele miscari ale mandibulei: vorbitul.etiologie. oboseala muschilor articulatiei. In cazul blocajelor intermaxilare-bolnavilor este necesar de a le asigura o alimentatie corespunzatoare. Luxatia temporo mandibulara -pierderea raporturilor normale intre suprafetele articulare cu iesirea condilului din cavitatea glenoida .in functie de deplasarea condilului mandibular.posterioare si laterale.Periajul este permis in masura in care nu se deplaseaza capetele sirmelor de legatura.

diagnosticul fiind destul de simplu.deglutitia jenata.kind se aude un cracment inseamna ca condilul a ajuns in cavitatea glenoida si gura se inchide brusc.diagnostic si tratament.relaxarii partilor moi de partea sanatoasa.intubatii traheale) -traumatisme aplicate pe ram(exceptional).se coboara si se impinge mandibula sper posterior cu ridicarea mentonului. *Diagnostic:diferencial in luxatiile unilaterale cu fracturile ghitului condilului asociate cu luxatia capului condilian inainte si inauntru si cu paraleziile faciale sau contractura spastica a muschilor masticatori. Reducerea se face prin coborirea condilului mandibular si trecerea sa pe sub condilul temporal .La examenul clinic observam gura larg deschisa si incontinenta de saliva.deschiderea exagerata a gurii in scopul efectuarii unei laringoscopii. .molarii pot fi in contact.Luxatii temporo-mandibulare posterioare etiologie.in cele recente radiografia nu este indispensabila .obrajii turtiti si alungiti.iar cu celelalte degete se prinde bine marginea bazilara catre unghiul mandibulei.Radiografia este necesara in luxatiile mai vechi . La luxatia unilaterala observam o asimetrie faciala datorata devierii mentonului de partea sanatoasa . Este de obicei ortopedic(reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei).mentonul este coborit si impins inainte . Dupa reducerea luxatiei este obligatorie imobilizarea provizorie a mandibulei timp de8-10 zile cu o fronda mentoniera care va limita miscarile de deschidere a gurii. *Simptomatologie:in luxatia bilaterala bolnavul acuza o durere vie insotita de perceperea unui zgomot intraarticular urmat de imposibilitatea inchiderii gurii.turtirii obrazului si proeminenta subzigomatica de partea bolnava. 66.iar fonatia dificila.Datorita coborii exagerate a mandibulei observam ca distanta dintre incisivii superiori si inferiori este de 3-4 cm .deoarece se precizeaza eventuala concomitenta a uneii luxatii cu fractura apofizei condiliene.-deschiderea exagerata a gurii(cascatul .muschii maseteri si temporali sunt in tensiune. 65.lovituri sau mai rar caderi pe mandibula gura fiind deschisa) -manopere medicale( apasare puternika pe mandibula in timpul extractiei dentare.simptomatologie.masticatia este imposibila. In cazuri exceptionale chirurgikal(consta in deschiderea articulatiei si bascularea condilului cu un decolator puternic sau razuse pina ce revine in cavitatea 17 glenoida.risul.dupa care este repus in cavitatea glenoida.) Tehnica Nelaton:introducerea ambelor police infasurate in comprese protectoare aplicate bilateral pe molarii inferiori.la palpare nu se percep miscarile condilului .daca condilul nu intra in cavitatea glenoida care este umpluta cu tesut conjunctiv se face excizia tesuturilor cicatriciale si extirparea meniscului.Metode de tratament a luxatiilor anterioare temporo-mandibulare.

putin adinca .In momentul producerii luxatiei se percep cracmentele intraarticulare.de mai multe ori pe zi.Luxatiile recidivante cronicetemporo-mandibulare .relieful mentonier sters . In luxatiile fara fractura peretelui anterior al conductului auditiv:gura inchisa .realizinduse o luxatie completa). 67.iar condilul mandibular se palpeaza sub conductul auditiv extern.obrajii turtiti.condilul mandibular impreuna cu meniscul aluneca inaintea condilului temporal.Exista un fond dureros in ATM care se exacerbeaza in timpul luxatiei. Sunt 2 forme de luxatii recidivante:condilomeniscale(se produc in etajul submeniscal.care este produs de saltul condilului mandibular.diagnostic si tratament. *Etiologie:lovituri puternice sau caderi pe barbie . . *Diagnostic:examenul radiologic.cu marginea incizala in contact cu fibromucoasa boltii palatine. *Simptomatologie:luxatiile se produc destul de frecvent. *Tratament:ortopedic -reducerea se face prinzind mandibula cu policii aplicati in santurile vestibulare si exercita o presiune in jos urmata de o tractiune 18 anterioara.gura fiind inchisa .unghiul mandibulei in contact cu marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian .Se intilnesc foarte rar si sint insotite de obicei de fractura cu infundarea peretelui anterior al conductului auditiv extern.miscarile mandibulare blocate . *Etiologie:conditii anatomo functionale sau patologice care permit alunecarea condilului dincolo de limitele sale obisnuite :cavitatea glenoida stearsa. *Simptomatologie: luxatia posterioara cu fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern :otoragie cu scadera acuitatii auditive sau kiar surditate .Diagnosticul diferencial cu fracturile de cavitate glenoida a osului temporal.gura intredeschisa cu distanta intre incisivii superiori si inferiori pe aproximativ 1020 mm.etiologie.capsula si ligamente periarticulare laxe.iar anterior de tragus se observa o depresiune datorita retrudarii acestuia.incisivii inferiori retrudati.putin rezistente.condilul mandibular se deplaseaza inaintea meniscului care ramine in cavitatea glenoida) si meniscotemporal(se produc in etajul suprameniscal.in acest mod se mobilizeaza condilul . *Diagnostic-radiologic.condil temporar sters cu panta posterioara aproape orizontala.este favorizata de existenta unor tulburari in articularea interdentara sau de absenta molarilor.readukindu-l in cavitatea glenoida.deformatia meniscului.La palpare conductul auditiv extern este ocupat de capul condilian .In momentul deschiderii gurii bolnavii percep un cracment.se evedentiaza depresiunea petragiana si proeminenta mentonului.simptomatologie.

*Tratament:conservator:imobilizarea mandibulei cu o fronda mentoniera,timp de 34 saptamini,concomitent se incearca si o limitare a excursiilor condilului.In acest
scop se fac injectii sclerozante periarticulare.
Chirurgical:daca luxatia se datoreste unei laxitati mari a capsulei si mobilitatii
exagerate a meniscului se face plicaturarea capsulei(capsulorafia) cu fixarea
meniscului(meniscopexie),daca meniscul este format ,sclerozat ,cu ingrosari
neregulate se recomanda meniscectomia.
68.Luxatiile lateraletemporo-mandibulare,etiologie,simptomatologie,diagnostic si
tratament.
Sunt exceptionale, deoarece luxatiile in afara sau inauntru sint impiedicate de
rezistenta data de elementele anatomice ale articulatiei(radacina longitudinala a
19
apofizei zigomatice,fascia interpterigoidiana,etc.).Deplasarile interna sau externa se
produc in traumatismele violente aplicate lateral pe mandibula si sint posibile
numai in caz de fracturi ale ghitului condilului si din aceasta cauza va predomina
simptomatologia de fractura,mentonul este deviat de partea leziunii,ocluzia este
incrucisata.
*Tratament:se tine seama de gradul de deplasare a fragmentelor fracturate si
luxate.
69.Fracturile etajului mijlociu al fetei,date generale,clasificari,statistica.
Etajul mijlociu al fetei format din osul maxilar ,oasele zigomatice,nazale,lacrimale
,etmoidul,vomerul si apofizele pterigoide,este constituit intr-un bloc unitar,strins
legat de craniul neural.Rar fracturile de la acest nivel sunt localizate la un singur os.
*Clasificare:
-fracturi cu componenta dento-alveolara :a)fractura de creasta
alveolara,tuberozitate,bolta palatina; b)fracturi orizontale inferioare
subzigomatice(LeFort I); c)fracturi orizontale mijlocii (disjunctiicranio-faciale joase LeFort II)
-fracturi combinate centrale si laterale:a)fracturi suprazigomatice(disjunctii craniofaciale inalte -LeFort III); b)disjunctii intermaxilare; c)fracturi suprazigomatice
asociate cu disjunctii intermaxilare cu fracturi ale tavanului orbitei si osului frontal.
-fracturi care nu intereseaza dintii si alveolele: a) ale regiunii centrale(oase
nazale,sept nazal,apofiza frontala maxilara sau etmoid); b)complexul zigomatico maxilar.
*Statistica:Lefort I-22%; Lefort II-61%; Lefort III-17%.Incidenta fracturilor de etaj
mijlociu este mai mica dekit la mandibula(intre 11-30%).Bernadschiiindica prezenta
a 9% fracturi de maxilar superior.Majoritatea cu 86% sunt barbatii cu fracturi ale
etajului mijlociu al fetei.
70.Fracturile maxilei ,date generale,fracturi
orizontale,verticale,oblice,piramidale,cominutive.

20
Fracturile maxilarului superior se intilnesc mult mai rar,de kit cele de
mandibula,malarului sau oaselor nazale.
Fracturile orizontale,piramidale(Lefort 1,2,3)(vezi intrebarea 73,74,75)
Fracturile verticale (Walther) consta in asocierea a 2 linii de fractura orizontale
(Lefort 1,2,3) cu o fractura verticala,de obicei mediana,impartind etajul mijlociu in 4
fragmente.
Fracturile cominutive:sunt de o mare varietate,liniile de fractura sunt atipice,sunt
insotite de leziuni ale tesuturilor moisi kiar de pierderi ale substantei osoase.
71.Etiologia fracturilor de maxila,mecanisme de producere.
*Etiologia-accidentele rutiere,agresiunile,caderile,accidentele de munca si sportul
sunt factorii cei mai frecventi,mai rar provoaca leziuni traumatice muscaturile de
animale,arma de foc,factorii iatrogeni,fracturile patologice.
*Mecanismul de producere:cel mai frecvent se produc printr-un mecanism
direct,traumatismul actionind fie pe maxilar,fie pe proeminentele nazala sau
zigomatica.Directia agentului vulnerant,intensitatea traumatismului si locul de
aplicare pot provoca fracturi partiale sau totale,cu sau fara dislocari ale etajului
mijlociu al fetei.Mecanismul indirect rar intilnit ,fractura se produce kind mandibula
loveste violent maxilarul prin intermediul arcadelor dentare.
72.Forme anatomo clinice a fracturilor maxilei.
*Fracturi partiale:
1.fracturi ale crestei alveolare 2.ale tuberozitatii
3.ale boltii palatine *Fracturi totale: 1.Lefort I
2.Lefort II 3.Lefort III
4.fracturile mediosagitale
21
5.multiple si cominutive *Dupa Lefort:
1.fractura maxilarului superior (Lefort I) 2.fractura piramidala -Lefort II: a)fractura
piramidala si a oaselor nazale
b)fractura piramidala si complexul nazoetmoidal. 3.Lefort III-disjunctia craniofaciala
4.Lefort IV-Lefort II sau Lefort III cu fractura bazei craniului.
73.Simptomatologia fracturilor orizontale ale maxilei (Lefort I).
Linia de fractura incepe de la apertura piriforma ,trece deasupra apofizelor alveolare
prin peretele extern al foselor nazale si superior de baza sinusului maxilar,fosa
canina,tuberozitatea maxilara,apofiza pterigoidiana in portiunea inferioara ,vemer si

cartelajul septal,desprinzind complet potcoava maxilarului si bolta palatina de restul
masivului facial.
*Clinic:echimoze labiogeniene in sacul vestibular,bolta palatina,paraalveolar si valul
palatin.Dureri in repaus si la presiune in sacul vestibular si retrotuberozitar.Bolnavul
nu poate rupe cu dintii alimentele.Mobilitate anormala,tulburari de ocluzie
moderate,dereglari de sensibilitate a dintilor si a mucoasei gingivale,senzatii de
corp straini in faringe,respiratia nazala dereglata,greturi.Asimetrie cauzata de edem
al tesuturilor moi ale buzei superioare .Tumefactia e cauzata de edemul
posttraumatic si hemoragia in tesut.Simptomul de treapta,denivelare ori prabusire
se determina la palparea apofizei alveolare,mai bine se evidentiaza la sutura
zigomaticoalveolara.
74.Simptomatologia fracturilor maxilei (Lefort II).
Linia de fractura trece prin oasele nazale,apofiza ascendenta a maxilarului,osul
lacrimal,rebordul orbitar,peretele median al orbitei,peretele inferior al
orbitei,peretele anteriolateral al sinusului maxilar, pe sub arcada zigomatica ,spre
tuberozitate,apofiza pterigoidiana,complexul etmoidal cu sau fara lezarea bazei
craniului.
22
*Simptomatologie:echimozepalpebrale,suborbitaleşiconjunctivo- bulbare,echimoze
în fundul de sac vestibularsuperior,deformaţiafeţeiprin
înfundareaetajuluimijlociu,mobilitateamaxilaruluiînbloc,cunasulşipodeaua
orbitei.Bolnavii pot prezenta epifora si epistaxis pe ambele narine,emfizem
subcutanat.
75.Simptomatologia fracturilor maxilei (Lefort III).
Liniadefracturătreceprinoaselenazale,apofizaascendentăamaxilarului, peretele
intern al orbitei, peretele extern al orbitei, apofiza frontala a
malarului,pinalaapofizapterigoida.Deobiceicedeazaşiarcadatemporo-zigomatica, astf
el cămasivul facial este desprins complet de baza craniului. Aceste fracturi sunt
produsedetraumatismelanivelulrădăciniinasului.
*Simptomatologie:- înfundaremareapereteluimijlociu,faţaapărândturtită; mobilitate
mare a masivului facial în sens orizontalşivertical,cumobilitatea
nasului,oaselormalareşiaglobiloroculari.Laînchidereaşideschidereagurii,
nasulşiglobiioculariseridicăşicoboară,retrognatism,ocluzieinversăfrontală,
inocluziefrontală,echimozeşiedemepalpebrale"înochelari".Licvoree ascunsa,bolnavul
inghite cu saliva si lichidul cefalorahidian.tulburarioculare :diplopie,exoftalmieca rezultat al hematomului retrobulbar,enoftalmie.
76.Disjunctiile intermaxilare sau fracturile medio-sagitale ale maxilei.
Intereseaza arcada dentoalveolara ,planseul nazal,bolta palatina si corpul
maxilarului superior pe linia mediana.
Fractura se produce la inscrierea arcadei inferioare in cea superioara ,in lovitura
aplicata pe barbie de jos iun sus.Se produce o largire brusca a arcadei dentare
superioare cu o despicare pe linia mediana.

Acuzele.si anume: 23 -punctia regiunii se efectueaza in cazul unui hematom sau a unei suprainfectii -electroodontodiagnosticul se efectueaza la dintii din linia fracturii sau la acei cu leziuni dentoparodontale.celor cu probleme cardiace).Explorarile paraclinice confirma sau neaga diagnosticul preventiv.mobilitate anormala cu crepitatii osoase.care se prelungeste in bolta palatina.examenul clinic.asfixie.dispozitiv in zabala.si administrarea serului antititanic.care unesc grupuri de dinti de o parte si de alta a liniei de fractura. -renghenul:maxilarul superior-proectia semiaxiala.soc.prastia.Profilaxia suprainfectarii administrarea antibioticelor cu spectru larg.Se pot folosi de asemenea in fracturile verticale si oblice ligaturile din sirma in punte.istoricul dezvoltarii bolii.atele monomaxilare fixate prin ligaturi de dinti.Tratamentul de urgenta in fracturile maxilei.instrumentala si chirurgicala. -examenul de laborator (indicele hematocritului arata hemoragia) -antibioticograma -termometria -electrocardiograma(bolnavilor peste 40 ani.comotie cerebrala). Reducerea fragmentelor de fractura a maxilarului superior se efectuiaza prin mai multe metode :manuala. 79.Eliberarea oricarui obstacol anatomic sau mecanic din caile respiratorii sau traheostomia. Se realizeaza prin metode ortopedice.Principii de diagnostic in fracturile maxilei. 24 .atele preconfectionate.dereglarile functionale ne permit de a stabili diagnosticul clinic preventiv.Imobilizarea de urgenta blocheaza etajul mijlociu pe baza craniului cu ajutorul mandibulei.echimoze vestibulare si in valul palatin.Tratamentul definitiv in fracturile maxilei.chirurgicale sau combinat.In acest scop se folosesc bandajele mento-cefalice si fronda mentoniera.tomografia computerizata si tridiminsionala. Tratamentul consta in reducerea si imobilizarea provizorie a fracturii .astefel se previne deplasarea secundara a fracturii deja existente si inlaturarea diferitelor dereglari functionale care pot pune in pericol viata accidentatului(hemoragie.Tabloul clinic:plaga fibromucoasei gingivale intre incisivii centrali .pentru combatera durerii-analgezice.Pentru oprirea hemoragiei este necesar tamponamentul anterior si posterior al nasului. 78.ortopedica. 77.

atele cu tractiuni elastice in fracturile cu deplasare in plan orizontal.intermaxilomandibulara sau intercraniomaxilare.atele confectionate individual.oasele craniului :frontal si temporal.in unele fracturi multiple.trauma prin arma de foc.bonturile osoase se reduc si se imobilizeaza cu fir metalic.cu brose transmaxilare si transnazale.si anume:de orificiul piriform sau de spina nazala anterioara in cazul fracturilor Lefort 1.perpendicular pe traiectele de fractura . 25 *Metodele parafocare:suspendarea la distanta in scopul de a fixa oasele faciale fracturate de celelalte oase intacte ale craniului. Reducerea chirurgikala:se deschide focarul .monomaxilare.fracturi care nu se supun tratamentului ortopedic. Reducerea ortopedica:se face cu ajutorul tractiunii elastice intermaxilara. *indicatii:edentatii. Tratamentul chirurgical:se foloseste mai rar.Reducerea manuala:scopul-repunerea fragmentelor fracturate in pozitie anatomica.casca Guinestet.Dupa descoperirea si reducerea fracturilor se coapteaza fragmentele cu fire metalice de osteosinteza.Se foloseste osteosinteza cu fir metalic.tije.dispozitivul cefalic -capelina din gips sau pinza.focarele de fractura descoperindu-se prin plagile faciale existente sau prin incizii.restabilirea continuitatii si a conturului osos.la bolnavii cu leziuni ale calotei craniene.fracturi vicios consolidate. 3.Se confectioneaza atele individuale cu diferite forme de cirlige care se aplica pe arcadele dentare.Inelele de tractiune elastica intermaxilare sunt orientate astfel inkit sa reduka fractura. Imobilizarea fracturii are drept scop punerea in repaus a fragmentelor fracturate pentru a forma un calos osos interfragmentar.2.atele metalice .placi palatinale. 80.Indicatii si metode chirurgicale in tratamentul fracturii maxilei. *Metode intrafocare:osteosinteza cu fir metalic. Reducerea instrumentala:reducerea osului zigomatic cu ajutorul kirligului Limberg.atela monomaxilara.atele metalice.casca Budin.Osteosinteza cu fir metalic: o sirma de otel inoxidabil de 0.cu placi metalice si suruburi.miniplaci. 2.inaltimea dintre apofizele alveolare.fracturi eschiloase.la care nu se pot aplica dispozitive cefalice.Se cunosc mai multe metode de suspendare.Calitatea reducerii se poate aprecia dupa ocluzia dentara.Fracturile orizontale .bolnavi cu dereglari psihice. Fracturile oblice sau verticale:placi palatinale.fracturi ale calotei craniene.rebordul orbitar inferior si lateral.Dispozitiv bucal-placa palatinala cu 2 bare metalice fixate de ea.3 se imobilizeaza prin metode ortopedice: 1.tip Lefort 1.arcada zigomatica.gutiera metalica.fracturi multiple.Se face fixarea arcadei dentare superioare de partile fixe ale craniului prin fire metalicetrecute prin partile moi faciale.mobilitate vadita a dintilor.4 mm trecuta in punte.atele Vasiliev(preconfectionate).2-0.

2.clasificarea.O mare parte a acestora este determinata de dezechilibru ocluzo-articular.Capsulita si sinovita 2. Etiopatogenie-se datoreaza patrunderii de germeni patogeni in cavitatea articulara. ALINA 101. Caile de patrundere a germenilor in cavitatea articulara: -direct: prin traumatisme deschise .urmate de modificarea pozitiei menisco.artrite infectioase. Procesele inflamatorii pot afecta numai anumite componente ale ATM sau pot afecta intreaga articulatie.Retrodiscita I )Artrite nespecifice acute: 1 Artrite traumatice. Procese inflamatorii ale articulatiei temporomandibulare:dategenerale.Artrite gonococice 2 artrite din cursul reumatismului poliarticular acut 3 artrite sifilitice 4 artita tuberculoasa 5 artrita actinomicotica III) Artritele degenerative de tip artrozic (artroza) 102.Artrite nespecifice acute :date generale.lateral de fisura fragmentelor.etiologia si patogenia. Clasificare: 1.anatomia patologica.condil si aparitia feneomenelor inflamatorii. 3artrite reumatoide 4 artrite gutoase II)Artrite specific : 26 1.prin orificiile create pe fiecare bont osos dupa care le rasucim sub presiune.etiologie. Sunt deobicei unilaterale.De regula afectiunile inflamatorii sunt localizate unilateral.clasificare.ele ofera suport pentru transplantele osoase in fracturile cu pierderi de substanta. Osteosinteza cu placute metalice:ele realizeaza o buna stabilitate tridimensionala pina la formarea calosului osos.

regiunea temporala si geniana.mastoida.pulsatile.suprafetele articulare si chiar osul.frisoane etc.intense. Evolutie.limitarea miscarilor mandibulei .Punctia se poate face in scop diagnostic pentru a ne convinge ca este puroi .Radiografic in stadiul incipient se poate gasi cel mult o largire a spatiului articular. 1) Durerile localizate in regiunea articulatiei bolnave sunt spontane .abcese parotidinene) -hematogen :din cursul bolilor infectioase(scarlatina .Initial aceste elemente sunt infiltrate apoi apar leziuni ulcerative sau proliferative.tegumentele care acopera articulatia sunt congestionate.furunculul conductului auditiv extern.osul temporal. 103.Bolnavii prezinta febra .3).parotida. 2)Formele purulente tind sa se exteriorizeze si sa se extinda la tesuturile invecinate. Diagnostic-se face pe baza semnelor locale si generale.diagnostic. 2)Miscarile in ATM sunt la inceput reduse apoi devin imposibile datorita:a)durerile care le provoaca b)interesarii muschilor inchizatori ai mandibulei.otite medii supurate.Tratamentul artritelor acute.Simtomatologia artritelor acute . 104. Tabloul clinic se caracterizeaza printr-o triada simptomatica: 1).in stadii avansate apar neregularitati si chiar erodari ale conturului condilului mandibular sau ale peretilor cavitatii glenoide.Palpator conductul auditiv extern este foarte dureros.iradiaza in ureche.inaintea tragusului sau sau in conductul auditiv extern de asemenea se poate extinde la urechia medie.osteite a osului timpanic. . 3)Semnele de inflamatie acuta-tumefactie preauriculara care poate bomba si in conductul auditiv extern.ramul ascendent mandibular .complicatii.jena in deglutitie. 2). 1)Formele usoare congestive care nu ajung la supuratie sunt reversibile si in 1015zile simptomele retrocedeaza si functiile se restabilesc integral.semne de inflamatie acuta.Durerile sunt exacerbate la tentativa de miscare a mandibulei.La palpare se percepe o impastare dureroasa uneori fluctuenta.rujeola) Anatomia patologica-procesul inflamator intereseaza la inceput sinovia apoi discul articular si in unele forme.Bolnavii eau o atitudine 27 antalgica:gura intredeschisa.procesul septic purulent depaseste capsula si se extinde la tesuturile periarticulare.salivatie abundenta.evolutie si complicatii.dureri .mandibula usor deviata de partea sanatoasa.-din vecinatate :prin extinderea unor procese infectioase(osteite mandibulare.in scop terapeutic pentru a identifica germenii cauzali si a testa sensibilitatea lor la antibiotice.Supuratia se poate deschide spontan la tegumente .Masticatia este imposibila iar fonatia dificila.

malpozitii dentare.traumatizante.Articulatia este pusa in repaus aplicinduse o fronda mentoniera.pentru a preveni instalarea constrictiei sau anchilozei.majoritatea autorilor accentueaza rolulu factorilor traumatici.Transformarile meniscului sint urmate de modificari ale cartilajului articular si chiar capetelor osoase.fond dureros pe care apar din cind in cind dureri propriu.eventual roentgenterapie in doze antiinflamatorii.unde ultrascurte.In realitate aceste afectiuni debuteaza si evolueaza multa vreme sub forma unor artite subacute nespecifice in care fenomenele clinice inflamatorii sint sterse.blocari ale articularii interdentare cu drurijarea fortata a miscarilor mandibulei.In formele subacute este indicata vaccinoterapia nespecifica.proteze si obturatii defectuase care produc contacte premature ale dintilor.miscarile mandibulei devin anarhice.zise de intensitate variabila descrise ca dureri de presiune sau lacinante.Aplicatii cu prisnite.Oralul si caracterul durerilor sint variate:dureri continue.Se administreaza antibiotice cu spectru larg.Uneori durerile iradiaza in ureche.Laxitatea capsulo-ligamentara atrage dupa sine suprasolicitarea mecanica a meniscului care va suferi si el transformari stadiul de se artrita subacuta.laser.poliartrita cronica evolutiva)si generale(tulburari endocrine.timpla.In stadiul initial.Uneori durerile . Durerea-poate fi localizata in regiunea articulatiei declansate de miscarile mandibulei sau poate lua aspectul nevralgie faciala fara localizare precisa aparind neregulat si cu iradieri diferite.necaracteristice.In formele purulente confirmate prin punctie.agresive care se rasfring asupra structurilor anatomice articulare si paraarticulare.cracmente si tulburari in mecanica articulara.producinduse o serie de modificari morfologice ale elementelor periarticulare si articulare.ulterior se cronicizeaza. Etiopatogenia-mecanism complex .migrari ale dintilor.metabolice)in modificarile capetelor osoase. 105 Artritele cronice:etiopatogenie.Un rol important il au suferintele locale(reumatism.care afecteaza toate elementele componente ale articulatiei sa considerat ca ele sa fie denumite artroze. se face un tratament rezolutiv local si general.git.Dupa retrocedarea fenomeleor acute este necesar sa se faca mobilizarea activa si pasiva a articulatiei si mecanoterapia .edentatii partiale incrucisate.edentatii partiale terminale molare.Traumatisemele directe fiind mai rar incriminate cel mai frecvent fiind incriminate 28 microtraumatismele continue ale ATM prin dezechilibru ocluzoarticular produse de:edentatii totale neprotezate sau protezate incorect.Articulatia este deschisa printr-o incizie pretragiana si se dreneaza colectia purulenta. Simptomatologia-tabloul clinic este dominat de durere.Prin lipsa unui ghidaj al articularii interdentare .simptomatologie.De la inceput are loc suprasolicitarea capsulei articulare care devine laxa.care nu se vindeca numai prin tratamentul local rezolutiv si tratament general.de congestie .frunte.gonion.este indicata artrotomia. Datorita lipsei semnelor clinice ale inflamatiei si prezentei unor leziuni distroficdegenerative.limba.

Daca nu se intervine insa in urmatoarele 2-3 saptamini pentru a stabili un ghidaj si o inaltime convenabila a etajului inferior durerile reapar.realizari de ghidaj ale miscarilor mandibulei.dureri infraorbitale.Este adesea dificil de deosebit durerea articulara de durerile din vecinatate (otice. .Cracmentul se produce datorita izbirii condilului mandibular de condilul temporal . Bolnavii mai pot prezenta semne neurologice:cefalee.semne sinusale:rinoree.tratament.Existenta cracmentului atesta interesarea articulatiei.semne salivare:sialoree.inaltari sau coboriri de ocluzie.migrena. 29 Evolutie-leziunile atrofice pot duce la instalarea unei constrictii de mandibula sau la luxatii ireductibile.In momentului producerii cracmentului .deschiderea continuindu-se apoi greoi.in momentul deschiderii acentuate a gurii cele doua elemente osoase nemaifiind separate prin menisc .asialie. Tratamentul-Profilaxia artritelor cronice temporo-mandibulare se face inlaturind factorii ocluzoarticulari traumatizanti prin protezari corecte.Se simt la palpare .degetele examinatorului fiind introduse in conductele auditive externe.urmate de sedarea fenomenelor dureroase pot fi luate in considerare in vederea stabilirii diagnosticului. Tratamentul se indreapta spre inlaturarea durerilor.parotidiene.in timpul miscarilor de deschidere si incgidere a gurii.Durerile pot fi calmate si prin infiltratii periarticulare cu solutii slabe de anestezice insa reapar dupa citeva ore daca articulatia nu a fost pusa in repaus.Daca exista leziuni constituite ale capetelor osoase se pot practica injectii intraarticulare cu hidrocortizon si penicilina.bolnavul are o usoara durere se senzatie de deplasare a condilului mandibular.sinusale).vin in contact direct.Infiltratia anestezica periarticulara si blocajul intermaxilar. Cracmentele-sint zgomote sau pocnituri intraarticulare .La fel si presiunile exercitate pe maseter si temporal sunt extrem de dureroase.sunt pronuntate dimineata la primele miscari ale mandibulei alteori seara cind articulatia este obosita.evolutie.deasemenea deformatii pseudotumorale ale condilului mandibular.producind zgomotul caracteristic.capsulorafia sau chiar rezectia condilului mandibular sint metode exceptionale la care se recurge cind sau epuizat toate mijloacele terapeutice. Meniscectomia.dentare . Tulburari in mecanica mandibulara se traduc prin limitarea si dedublarea miscarii de deschidere care consta intr-o intrerupere a deschiderii gurii la amplitudinea de 515mm.Repausul poate fi realizat si prin aplicarea unei fronde mentoniere.Aplicarea de gutiere ocluzale sau placi palatine cu platou retroincizal pun pentru un timp articulatia in repaus si durerile se remit.inlaturarea protezelor defectuase.oricum noptile sunt calme. 106 Artrite cronice:diagnostic. Diagnostic.Presiunea pe articulatie exacerbeaza durerea spontan sau o declanseaza atunci cind ea nu exista.Bolnavii au tendinta la prodentie inferioara cu muscatura cap la cap si de deplasare laterala a mentonului de partea opusa leziunii sau catre partea cel mai putin afectata in caz de artroza bilaterala.mandibulare.slefuiri selective.

scleroase ale tegumentelor obrajilor si regiunii maseterine.totala sau partiala a miscarii mandibulei datorita unor imbolnaviri sau sechele dupa procese patologice ale tesuturilor periarticulare.halena fetida.Majoritatea bolnavilor reusesc sa se alimenteze .urmata de retractilitatea si trasformarea scleroasa a fibrelor muschilor ridicatori ai mandibulei.se produce o trasnsformare sclerocicatriciala a capsulei articulare si a ligamentelor care devin inextensibile . Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza semnelor clinice si radiologice.carii.Starea generala nu este afectata.Miscarile condilului mandibular au o amplitudine redusa . .musculara si cutaneo-mucoasa.Daca afectiunea s-a instalat de multa vreme .a unor arsuri ale fetei .endobucal sunt prezente cicatricile sau bridele mucoasei bucale.limitind astfel miscarile mandibulei.apare si o stergere a reliefurilor muschilor temporali si maseteri. Constrictia mandibulei este limitarea permanenta .in grosimea muschilor sau obrazului.Bolnavul nu poate deschide gura datorita unei piedici pe care o percepe periarticular . Constrictia de cauza musculara se poate instala fie prin scleroza muschilor ridicatori fie prin hipertonia acestor muschi.Radiologic nu se observa leziuni in ATM pot fi observate in schimb eventualele cauze care au dus la instalarea constrictiei.107 Constrictia mandibulei:etiologia si patogenia. Simtome-limitarea miscarilor in special a celor de coborire si mai putin miscarile de lateralitate si propulsie.lipsa autocuratirii.diagnosticul.aderente de planurile profunde.a unor tumori extrirpate sau iradiate ramin cicatrici sau bride scleroase . 108 Simptomatologia constrictiei de mandibula .corpi straini intramusculari.fie unei excitatii permanente a neuronilor motori.Deschiderea fortata a gurii provoaca dureri.Se produce o transformare scleroasa a fibrelor musculare care isi pierd elasticitatea .ale mucoase jugale.clasificarea.fracturi de mandibula vicios consolidate .fistulizate.retractile.cu aparitia de tartru abundent.Hipertonia se poate datora fie unei leziuni iritative pe nervii motori.Scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei apare in urma unor traumatisme musculare .a unor supuratii prelungite .dupa interventii chirurgicale pe ATM sau tratamente incorecte conduse pentru afectiuni ale ATM .in functie de gradul de constrictie.Din cauza imposibilitatii deschiderii gurii apar:tulburari in masticatie si fonatie. Etiopatogenia-Poate fi de cauza:periarticulara. Constrictia de cauza periarticulara apare dupa supuratii sau traumatisme articulare sau periarticulare.supuratii prelungite perimandibulare.fie inhibitiei neuronului motor central.Hipertonia prelungita poate avea ca rezultat pierderea elasticitatii si a contractilitatii acestora.calus vicios.Mandibula are tendinta de a devia lateral de partea leziunii.consumind alimente moi. 30 Constrictia din cauza cutaneo-mucoasa se datoreste cicatricilor retractile.ale tesutului subcutan .retractile care impedica miscarile.In urma unor traumatisme cu pierderea de substanta .devin rigide.Diagnosticul diferential va fi facut cu trismusul si anchiloza ATM.La inspectie se poate observa cicatricile ingrosate.

Timpul mediu de instalare a unei anchiloze posttraumatice este de 5 luni pentru traumatism direct si de 18 luni pentru traumatismul indirect si este mai rapida la copii si mai lenta la adulti.plagile articulatiei.Sau preconizat:sectiunea simpla a bridelor cutanate sau mucoase .dezinsertia muschilor maseter si pterigoidian intern in cazurile de scleroza cicatriciala a acestora.109 Tratamentul conservativ si chirurgical in constrictia de mandibula.urmarindu-se sa se inlature obstacolul care impedica miscarile mandibulei.ceea ce duce la disparitia articulatiei.progresiv si blind .Mecanoterapia se face cu ajutorul unor dispozitive care deschid pasiv gura.Prin traumatisme sau infectii se distrug elementele articulare .dupa poliartrita cronica evolutiva .sectiunea 31 insertiei muschilor temporali de pe apofiza coronoida pe cale endobucala in cazurile in care constrictia este data de transformarea sclero-cicatriciala a fibrelor muschiului temporal.Pentru a invinge mai usor rezistenta opusa de cicatrice.se recomanda injectarea de hialuronidaza in plina masa cicatriciala.fracturile cavitatii glenoide.iar exercitiile se continua 30-40 de zile. Etiopatogenie-apare mai frecvent in copilarie.departatoare de arcade dentare tip Heister sau dispozitive speciale (aparatul Lebedinsky).lambouri cutanate alunecate din vecinatate.leziuni ale oaselor si meniscului prin traumatism obstetrical.Se creste amplitudinea dilatarii cu 1-2 mm pe zi. 110 Anchiloza temporo-mandibulara:etiopatogenie.Dupa obtinera rezultatelor este necesar de a continua mecanoterapia pentru a preveni recidivele. .Se foloseste mecanoterapia asociata cu agenti fizici.dozind foarte bine forta si evitind manevrele brutale.este mai frecvent unilaterala si mai rar bilaterala.De asemenea se pot asocia masajele pe zona cicatriciala sau agenti fizici(ultrascurte.care ar putea provoca dureri. Metodele conservatoare urmarescasuplisarea tesuturilor cicatriciale si mobilizarea mandibulei.laser cu CO2 cu efect antiinflamator .sectiunea bridelor si acoperirea suprafetelor singerinde cu grefe libereOllier-Tiersch.Se pot folosi pene din lemn.se organizeaza la inceput un tesut fibroconjunctiv care ulterior se transforma intr-un calus osos mai mult sau mai putin voluminos.astfe incit .Leziunile traumatice urmate de anchiloza temporo mandibulara sint in ordinea frecventei:fracturile intraarticulare ale condilului.Aceste dispozitive sunt introduse intre arcadele dentare si activate pentru a mobiliza mandibula.roentgen in doze antiinflamatorii).Aceste traumatisme sunt cel mai des indirecte.supuratii localizate in jurul ramului ascendent mandibular .Dilatarea se face lent . 111 Simtomatologia anchilozei temporo mandibulare. dupa infectii locoregionale.Mecanoterapa este obligatorie postoperator.Cele mai frecvente cauze ale anchilozei postinfectioase sint:supuratii otomastoidiene.mai ales cartilajul si meniscul.intre suprafetele osoase denudate .Cauzele anchilozei: dupa traumatisme.clasificare.scarlatina.sectiunea trasversala a bridelor si sutura longitudinala. Metodele chirurgicale-se foloseste numai dupa ce mecanoterapia si tratamentul cu agenti fizici nu a datrezultate. Anchiloza este limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datorita organizarii unui tesut osos care sudeaza mandibula de osul temporal.

mentonul este deviat pe partea bolnava.rezultatele fiind nesatisfacatoate:sectiuni simple ale ramului ascendent mandibular la diverse niveluri nu au dat rezultate bune deoarece intre suprafete singerinde se formeaza calus osos.In caz de fractura condiliana . 112 Tratamentul anchilozei temporo-mandibulare.Hemimandibula de partea bolnava este mai scurta.induce metaplazia cartilaginoasa cu structurarea functionala a elementelor neoarticulatiei.iar cea de partea sanatoasa .La palpare se percepe blocul osos de partea bolnava iar de partea sanatoasa miscarile condilului se transmit foarte putin sau uneori deloc.In anchiloze partiale .asociata cu lezari tisulare reale .fiziopatologie.5-1mm .pentru a reda astfel miscarile mandibulei.In anchiloze unilaterale . 113 Durerea in teritoriul OMF:date generale.Linia mediana interincisiva este pastrata iar incisivii inferiori sunt mult vestibularizati.specifica care sa previna formarea anchilozei. Durerea fiind subiectiva nu poate fi masurata si exprimata decit tot in termeni subiectivi.imobilizarea va fi urmata de mecanoterapie.Mecanoterapia pina la reluarea spontana a miscarilor este obligatorie.dintii prezinta depozite masive de tartru cu parodontita marginala cronica.somatica si una psihica sau simulata.dar apare proeminenta.mai subtire.apare mai turtita.Pentru a impedica recidiva s-a propus interpozitia de fascia lata.Din aceste motive este greu sa se faca diferentierea intre o durere reala.singurul tratament indicat este cel chirurgical.fonatia defectuoasa.clasificare. Pentru a preveni anchiloza la copii este bine sa se instituie un tratament corect al afectiunilor traumatice si inflamatorii care pot duce la anchiloza.Pielea introdusa intre cele doua suprafete singerinde impedica refacerea calusului osos.Sunt prezente tulburari functionale importante:masticatia este suprimata.Orice cadere sau lovitura pe menton 32 trebuie sa fie urmata de un examen minutios al articulatie.Datorita lipsei de autocuratire .Rezectiile modelante ale blocului osos si formarea unei noi articulatii cit mai aproape de locul sau normal duc deobicei la recidive.Sau folosit mai multe metode operatorii dintre care unele au fost total parasite .de lungime normala. In anchilozele organizate .baribia este mult retrudata si bolnavii au aspect caracteristic de profil de pasare.Linia interincizivala este deviata de partea bolnava.Absenta totala a miscarilor mandibulei.Astfel se urmareste crearea unei noi articulatii. Durerea este definita ca o experienta senzoriala si emotiva neplacuta . .Este necesar ca dupa accidente infectioase regionale sa se instituie o terapie activa .muschi.vocea este suierata printre dinti si are o intensitate redusa.dispusi oblic in evantai .In anchiloze bilaterale relieful mentonier este sters.dar si prin amenintare sau imaginare.Se pare ca siliconii ar da rezultate de durata astfel folia de silicon ar induce formarea unei capsule conjunctive la nivelul suprafetelor osoase.siliconi.cu unghiul mandibulare deschis.arcadele dentare pot fi indepartate pe o distanta de 0.grasimi.Valerian Popescu foloseste artroplastia cu interpozitie de piele totala.vin in contact cu fibromucoasa palatinala.

meningioame etc. 114 Nevralgia esentiala de trigemen:etiologie si patogenie.unele tumori ca angioame. 3 dureri psihogene. 33 2 dureri neurogene.de o vibratie sau de o distorsiune a tesuturilor mentionate.care si-au modificat cu virsta calibru . b)protopatica-provocate de dezechilibru ocluzo-articular sau sindroame vasculare c)mixte . In functie de caracteristicile durerii(origine) distingem: 1 Dureri somatice.care implica trei mari componente:1 perceptia 2 starea afectiva sau emotionala 3 reactia. 2 durerea proiectata-reprezentind un raspuns dureros localizat precis in zona de distributie periferica a nervului senzitiv care a trasmis impulsurile aferente primare.asociate.Simptomul de debut si dominant este durerea de o violenta si de o intensitate iesita din comun.Un fapt curios si inka neexplicat este predispozitia pentru ramura a II.Stimului poate fi reprezentat de o usoara atingere . In patologia buco-maxilo-faciala se intilnesc diverse tipuri de durere a) epicritica-ca in nevralgia esentiala de trigemen.la nivelul ganglionului Gasser sau chiar la nivelul unghiului pontocerebelos. Etio-patogenie-criza dureroasa este declansata prin excitarea de catre un stimul slab a unei zone restrinse-cutanata.nevralgie trigeminala primara.superficiala ce coincide cu aria tisulara iritata de factori fizici sau chimici.La o mare parte dintre pacienti s-a observat prezenta a unor factori iritabili situati la nivelul fibrelor postganglionare.prosopalgie. 3 durerea transmisa-durerea este transmisa la periferie in alt loc decit cel cauzal si nude-a lungul unei cai anatomoce precis definite. Fiziopatologia durerii Durerea este un semnal de avertizare a organismului .In dependeta de localizarea durerii distingem: 1 durerea locala-reprezentind o durere somatica.nevralgia epileptiforma.a nervului trigemen pentru partea dreapta a fetei.Se considera o boala a virstei inaintate .ticul dureros al fetei.forma si structura care vin in cotact direct cu formatiunile nervoase.sexul feminin fiind mai des afectat .gingivala sau mucoasa-mereu aceeasi si care se numeste zona dolorigena sau trigger zone. . Nevralgia trigeminala esentiala este cunoscuta sub diverse denumiri:nevralgia trigeminala idiopatica.Intre acesti factori ar fi:compresiuni ale vaselor. Cauzele si mecanismele nevralgiei trigeminale esentiale sunt necunoscute si mult discutate.

34 Debutul durerii este brusc.Alti autori au reunit si ei teoriile periferice si cu cele centrale intruna singura al carei continut poate fi exprimat astfel:nevralgia trigeminala are o cauza periferica si o fiziologie centrala.aceasta dispare instantaneu .Unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite in tratamentul nevralgiei de trigemen .Reaparitia paroxismului este posibil dupa un interval variabil.fara ecou .O caracteristica specifica este lipsa elementelor clinice sau paraclinice obiective de suferinta organica a nervului trigemen. Tratamentul medicamentos utilizeaza medicatiei anticonvulsivanta.Pe masura ce trece timpul intervalul dintre crize se micsoreaza.Aceste atrofii ale tecilor de mielina ar permite trecerea curentului de actiune dintr-ofibra nervoasa in cea vecina prin false sinapse sau pri excitatia fibrelor de calibru mic.fara sa fie declansata de stimuli ulterior ea se declanseaza sub influenta unor stimuli tactili banali.tabloul clinic devine mai complex:daca initial criza se declansa spontan. 116 Metode conservatoare in tratamentul neuralgiei trigeminale.Durata crizei de la inceput este de citeva fractiuni de secunda.de o violenta si intensitate care nu au echivalent in medicina umana.hipersecretii nazale sau senzatie de nas infundat.Alti autori considera ca descarcarile fulgeratoare paroxistice s-ar datoraunui scurt circuit transaxonal al curentului de actiune prin lungul fibrelor nervoase.lasind o sanatate deplina.Pacientii in teama de a nu se declansa o noua criza isi acopera fata .Paroxismul surptinde pacientul in plina sanatate.In majoritatea cazurilor dramei dureroase i se asociaza contractura musculaturii hemifaciale de asemenea sunt posibile fenomene ca hiperlacrimari.cum ar fi atingerea unei anumite zone ale fetei.Se contureaza apoi puncte cutanate sau mucoase relativ bine circumscrise ca zone trigger(zona de declansare sau de descarcare)care pot fi localizate in orce parte a teritoriului inervat de nervul trigemen.curent de are etc.de saptamini.subit.Fenomenul ar fi favorizat de atrofii ale tecilor de mielina consecutive unor compresiuni usoare si de lunga durata. Ipoteza originii centrale a durerii trigeminale este tot mai mult discutat cu caracterul epileptiform al ei sau ca raspunsul pozitiv la tratamentul cu medicatia atiepileptica.Imediat dupa terminarea paroxismului urmeaza asa numita perioada refractara in care orice stimul ar fi aplicat in zona trigger nu declanseaza o noua criza. 115 Simptomatologia nevralgiilor trigeminale. Pe masura invechirii bolii.luni sau chiar ani.evita spalatul fetei a dintilor si alimentatia ajungind intr-o conditie fizica precara.Dar legat de aceasta problema trebuie facuta precizarea ca dupa invechirea bolii si dupa tratament localizarea durerii nu mai este la fel de riguroasa ca la inceput.nemielinizate care sunt implicate in conducerea stimulilor durerosi.perioada in care pacientul poate fi intr-o stare perfect normala.Orarul durerii este diurn si nu nocturn.in final ajungindu-se la crize subintrante.iar durata crizei in sine trece de la fractiuni de secunde la secunde si minute.neanuntat de semne prodromale. Localizarea durerii tine strict de teritoriul unei ramuri trigeminale.

118 Metode chirurgicale(neuroectomii periferice)in tratamentul neuralgiei trigeminale.O data cu vindecarea plagii nervoase si reluarea circuitului transaxial se instaleaza crizele dureroase. Exista 3 modalitati de liza a nervului 1) neuroliza chimica-se face cu alcool absolut sau cu glicerol anhidric. 119 Neuralgiile faciale simptomatice sau secundare.Interventia poarta denumirea de neurectomie. b) temperatura ridicata-termocoagulare prin injectarea de lichide fierbinti.blocajul medicamentos in tratamentul neuralgiei trigeminale. Cele trei ramuri terminale ale nervului trigemen-supraorbital.anumite particulartati caracteristice pentru afectiunea respectiva. 2)neuroliza termica-a) temperatura scazuta:crioterapie sau congelare.doza de mentinere 1500-2000 mg/zi Baclofen:15mg\zi.La nivelul terminatiilor periferice. 35 3.Baclofenul este util la cei care nu suporta carbamazepina sau ca adjuvant la unu din anticonvulsivante. 4.Neuroliza trigeminala-are scop suprimarea conductibilitatii nervului prin liza. 2.Deci dupa utilizarea aparatului in zona data se instaleaza o parestezie care suprima durerea. Carbamazepina :doza de inceput 300mg\zi .Durerile in afectiunile dento-parodontale este caracteristica pentru .fapt care contribuie la cresterea duratei de remisiune a durerii.In consecinta se impune suprimarea unei portiuni cit mai lungi din filetul nervos.este oxcarbamazepina .80 mg\zi 117 Metodele fizioterapeutice.Blocajul chimic anestezic-infiltatia tronculara periferica cu novocaina suplimentar cu medicatie sedativa si hipnotica. 3) neuroliza prin compresie-urmareste liza ganglionului Gasser printro microcompresie cu un balonas.maxilar si mandibular sunt usor de abordat la iesirea lor din gaurile osoase. Aceste nevralgii se datoreaza unor cause precise. 1 .Pentru obtinerea unei perioade cit mai lungi de acalmie nu este suficient intreruperea conductibilitatii nervoase prin neurotomie deoareceintr-un termen relativ scurt nervii senzitivi se regenereaza.Stimularea nervoasa electrica transcutana-se bazeaza pe principiul acopuncturii.topiramat.In afectiunile buco-maxilo-faciale durerile sint insotite si de semnele caracteristice ale bolii respective si printr-un examen atent se poate pune diagnosticul cu certitudine.Terapia tisuara-introducerea de homogrefa de nerv sciatic subcutan in zona subscapulara .prin curet electric sau prin leziuni de radiofrecventa a ganglionului.

Tabloul clinic-dureri in regiunea proiectiei nervului afectat . 120Neurita si leziunile traumatice fara sau cu intreruperea continuitatii nervului(cauze.Periodic poate sa se intensifice sau din cotra sa diminueze dar ramine sa persiste in timp.tratament). In tratametul nevritelor se utilizeaza metodele fizice de tratament ca:fluctuorizatia.aparuta din senin.In timpul examinarii atestam 36 dereglari ale sensibilitatii cum ar fi :hiperestezii.tesutul cutanat al buzelor si barbiei.In forme grave pacientul poate avea soc dureros in formele usoare pacientii nu prezinta dereglari mari.galantamina.Durerile extradentare :tumorile maxilarelor.dinti ce prezinta fracturi corono-radiculare si care sunt irecuperabili.hipoestezie a dintilor.furnicaturi si intepaturi.siciitoare.In cazul nervritelor nu sunt paroxisme si lipses zonele trigger . In caz de inflamatie se trateaza boala care a cazuat aparitia infectiei locale.leziunile respective. parestezii pielii fetei si a mucoaselor cavitatii bucale.sinusite maxilare. 123 Indicatiile extractiei dentare in fracturile de mandibula. anestezii. I)dintii din focarul de fractura se extrag in momentul imobilizarii in urmatoarele situatii 2.Se poate folosi si tratamentul complex utilizind urmatoarele preparate:salicilatii.supuratiile partilor moi.substante anestezice.In caz de trauma sunt inlaturati factorii care traumeaza nervul sau acesta este suturat in caz de ruptura. Neurita repreziinta o inflamatie a nervului.parestezii . alergii de la protezele dentare.III) 4.dinti luxati in timpul traumatismului(gradul II.hipoestezii.dibazol.care se intensifica in cazul in care se preseaza pe el.tabloul clinic.La fel si in alergii si intoxicatii sunt inlaturati factorii cauzali.electroforeza cu lidaza.evolutie. Simptomul de baza in cazul nevritelo este durerea.diverse patologii infectioase si toxicoza. .permanenta.tabloul clinic. 3. pot imita aspectul unor nevralgii .tratament.vezi nervul trigemen.gingiei.abcese periosoase etc.Dinti care impedica reducerea fragmentelor in pozitia corecta.vitamina B .tratament). 122 Neurita nervului facial (etiologie.tabloul clinic.procese inflamatorii regionale inclusiv si cele de origine odontogena.prozerin. Tratament-depinde de etiologie dar la baza tratamentului sta terapia antiinflamatoare.) 121Neurita nervului trigemen (etiologie.Poate fi cauzata de traume.

si 3 instr.Organizarea şi volumul asistenţei de chirurgie orală în cabinetele stomatologice (mixte) în cadrul serviciilor medicale ale marilor unităţi. 151.ce nu se supun tratamentului conservator si chirurgical Treatamentul ambulator si stationar a ostasilor cu afectiuni inflamatorii OMF Inlaturarea depozitelor dentare si tratamentul complex a parodontozei cu aplicarea tuturor remediilor contemporane .fracturi interradiculare la dinti pluriradiculari 2. in frunte cu maior.OrganizareaasistenţeichirurgicaleOMFînarmatanaţionalăaR. Baza asistentei stom in unitatile militare este reprezentata prin asanarea cav buc a ostasilor.dinti din focarul de fractura care contribuie la stabilizarea fragmentelor si nu permit ascensionarea acestora.in frunte cu colonel sau general de brigada. Unitatile militare (in care lipseste med stom) ce sunt la distante mari de spitale.punct medical al brigazii-in frunte cu medicul sef.sanitari *90 ostasi-pluton. cu pulpita.sunt asanate de stomatologii din unitatile militare invecinate sau din apropiere.sanitari si felcer *1000 ostasi-regiment(divizie.27 instr. *10 ostasi-grup . Unitatile militare in care la punctul medical nu includ medicul stomatolog.in frunte cu capitan.brigata).situati la nivelul focarului de fractura –mai ales molarii 3 in fracturile de unghi mandibular atunci cind n-au fost extras inainte de aplicarea tratamentului ortopedic deoarece ar fi dus la instabilitatea fragmentelor osoase.periodontita Extractia dintilor afectati si radacinilor dentare.in frunte cu locotenent.si unitati cu puncte medicale se deservesc de cabinetele stomatologice mobile(USSR).uneori pentru aceasta pot fi chemati stomatologii civili. Totalitatea serviciilor stomatologice in unitatile militare poate fi reprezentata prin urmatoarele pozitii: Examinarea noilor ostasi incorporati si luati in evidenta ostasii ce necesita asist stom Tratarea si plombarea dintilor cariati.dar prezinta distructii coronoradiculare.in frunte cu sergent-instructor sanitar *30 ostasi-companie. 9 instr. 37 LIOSHA 150.focarecronice periapicale.medicul curant si stomatolog. Se efectueaza odata la jum de an conform planului.dinti semiinclusi .Moldova.II)Dinti din focarul de fractura ce se extrag la 12-15 zile de la imobilizarea intermaxilara 1.sanitari *300 ostasi-batalion.

Tratamentul afectiunilor mucoasei cav buc si limbii Depistarea la timp si tratamentul complex a bolnavilor cu tumori OMF Acordarea primului ajutor medical calificat si specializat in cazul traumatismelor OMF Instruirea ostasilor in ce priveste igiena cav buc Evidenta datelor statistice in ce priveste afectiunile OMF Perfectionarea medicilor stomatologi si a tehnicienilor dentari din cadrul unitatilor militare. Particularităţileleziunilor (plăgilor) prin armă de foc ale feţei.(10 ostasi) Primul ajutor premedical acordat de catre felcer Primul ajutor medical Etapa spitaliceasca : Este trimis in centrele medicale respective-ajutor medical calificat Spitale militare specializate-ajutor medical specializat calificat 38 153. Etapa prespitalicesca : Ajutor de sinestatator si reciproc(de catre instructoru sanitar). volumul şi funcţiile asistenţei chirurgicale OMF în timp de război sau calamnităţi (etapele prespitaliceşti şi spitaliceşti). 152 Organizarea. 1) orificiul de intrare e mai mic decit cel de iesireformele de canale ale plagilor: -bipolara(transfixianta) -oarba -tangentiala -solitare -multiple -penetrante -nepenetrante 2)Necroza prmara(a marginilor plagii) Mecanism: -distrugere mecanica -energia termica (arde) in care trece forta cinetica a glontelui .

auditive -alimentarea si dictia cu dificultate -existenta cavitatilor (nazale. Partikularitatile anatomo-fiziologica: -Abundenta ramificatiilor nervoasesoc.trombi. fikat splina incep a plesni vasele... olfactive.care se mentin 10-12 zile.. shi mentinerea T.principiidebază). 5)toate plagile prin arma de fok s-t infektate. bucale.3)Necroza secundara (regiunea comotiei moleculare) -dupa spalarea plagii se aplica 2 drenuri tubulare.20 zile. sedative. pe unul se introduce sol pentru lavajul plagii. 7)adeseori in plaga gasim corpi straini.or magistrale astfel se transmit oscilatii putrnice asupra tot sist vaskular in creer. dehidratante.. -Reteaua vasculara intensahemoragii. dereglari functionale. fiziologicealeleziunilorOMFprovocateprinarmă defoc. I. pe altul se extrage puroiul 4) leziuni distante (glontele provoaca leziuni asupra tes. -dintii pot deveni obuze secunde -cav buc-izvor de infectie -vecinatatea cu organele de importanta vitala-creerul -magistrale neuro-vasculare -caile respiratorii(edem. 6)frakturile oaselor adesea poarta un karakter multieschilos.mikro hemoragii) -tratamentul ca si la comotii  10.pareza.A sub nivelul tensiunii normale.ClasificareaplăgilorşileziunilorderăzboiOMF(dategenerale.regim de pat. Mimiciplagi biante (I)canon –infatisarea traumatului nu corespunde gradului de gravitate a plagii.embolii.edem -Prezenta m.Plagi prin arme de foc: 1)Dependenta de tesuturile afectate: a)Plagi a tesuturilor moi b)Plagi a tesuturilor moi cu afectarea scheletului osos: . Particularităţileanatomo154.asfixie0 -organele vizuale. maxiare) -glandele salivare (se intensifica salivatia in cazul traumelor) 155. Din jurul plagii acestea apasa asupra vasel.

glontele sau obuza. Arsuri V. bucala. .Plagile provocate nu de armele de foc.Degeraturi 156. Exizista urmatoarele tipuri de fracturi mandibulare: 1)Fracturi de tip liniar 2)Frracturi eschiloase (eschile mici si mari) cu intreruperea integritatii a axilarului. fracturi eschiloase (pina la 70% din toate frakturile). fracturid-oconcmitent in mai multe locuri. 3)Fracturi marginale (cu caracter diferit) cu pastrarea integritatii maxilarului. si a. -Ne penetrante. a sinusurilor. c)Tangentiale 3)Dependenta de arma (ce a provocat leziunea): a)Glonte b)Obuze II. limba.) -Cu afectarea organelor masivului facial b)Ne penetrante / oarbe: -Asociate (concomitent cu ranile altor regiuni a corpului) 39 -Unitare -Penetrante in cavitatile nazala. In kadrul traumelor prin arme de foc. Plagi combinate IV. glande salivare. III. adesea afecteaza mandibula. avind o forta cinetica mare. mai des.Clasificarealeziunilorprinarmădefocamandibulei.-Mandibulei -Maxilei -Ambelor maxilare -Osului zigomatic -Concomitent afectarea a citorva oase a scheletului facial 2)Dependenta de caracterul leziunii: a)Penetrante -Izolate fara afectarea organelor masivului facial (ochi. provokid.

e)Tangentiale Dependenta de arma (ce a provocat leziunea): a)Glonte b)Obuze Dependenta de regiunea afectata si fregventa: (datele din al 2-lea razboi mondial) . glande salivare.) -Cu afectarea organelor masivului facial d)Ne penetrante / oarbe: -Asociate (concomitent cu ranile altor regiuni a corpului) -Unitare -Penetrante in cavitatile nazala. 7)Asocierea acestor feluri de fracturi. bucala. Dependenta de tesuturile afectate: a)Plagi a tesuturilor moi b)Plagi a tesuturilor moi cu afectarea scheletului osos: Dependenta de caracterul leziunii: c)Penetrante -Izolate fara afectarea organelor masivului facial (ochi.evoluţia. -Traumele/defectele a buzei inferioarescurgerea permanenta a saliveiiritarea si edamatierea pielii.Obrazul 41. Leziunile tes moi a regiunii OMF au iu sir de particularitati: -Permanent este prezent un edem pronuntat (doatorat reteei vasculare pronuntate) -Datorita muschilor mimicirani cascate. limba. -Ne penetrante. frecvenţa.4)Fracturi perforatorii (forma de orificii) 5)Fracturi cu defect segmentar a maxilarului.2 % . a sinusurilor. Clasificarea leziunilor părţilor moi faciale provocate prin armă de foc şi în timpul calamnităţilor.Traume asociate a mai multor 37. 6)Lipse de portiuni insemnate de tes osos din integritatea maxilarului. ce simueaza lipsa de tesut.2 . 157. si a.

oftalmice) V)Cu deverse forme de eschele mari/mici VI) Cu defect subtotal Cu defect VII) total Fregventa: In perioada anilor 1998.0% Regiiunile sub . SNC.2002 in sectia OMF.frecvenţa. Au fost inregistrati 108 bolnavi cu fracturi de maxilar superior: -Le Fort I ----.Alte regiuni ale fetii 1.regiuni faciale % -Rgiunea coltului gurii si a unghiului mandibulei 9.) daca forta a fost aplicata in zona de rezistenta inalta dereglari in zonele de contact(pot fi cu .22% -Le Fort II ----61% -Le Fort III ----17% Din totalitatea fracturilor regiunii OMF et mijlociu ii revin 11-30% Evolutia: In cazul traumelor prin arma de foc a maxilei traumatismul principal ii revine anume zonei unde a fost aplicata forta (ude a actionat glontele/obuza si a.Barbia 5.6% . IV) Cu lezarea altor organe (ORL.evoluţie.mandibulare 1.4% .6% .Buzele 4.0% 158. Fracturi maxilei: 40 I)Dintii si apofizele alveolare II) Corpul maxilar cu defect in arcada dentara -Cu deschiderea unilaterala a sinusului -Cu deschiderea bilaterala a sinusului III)Tipice dupa Le Fort.Clasificarealeziunilorprinarmădefocamaxilei.

rezistente scazuta)asupra apofizelor ce pleaca dela maxilar.trahee s. Dereglari psihice pe fonul dereglarilor fizionomice.barbie. 161.a.deglutitie.. Instalarea socului traumatic.embolii.SimptomatologialocalăcomunătuturorleziunilorprinarmădefocaregiuniiOMF. organele ORL. Datorita vascularizatiei inalte a regiuni date apar hemoragii masive cu instalarea anemiei. Pericolul insa este si in posibilitatea dezvoltarii unui proces purulent sau necrotico purulent in profunzimea tesuturilor afectate.distructii. In dependenta de directia canalului concomitent cu maxilarul pot fi traumate oasele bazei craniului.la o examinare mai atenta. Pe fon nervos apar dereglari ca urmare a pierderii functiilor(fonatie. plagile tangentiale dupa caracterul sau sunt asemanatoare cu plagile taiate.infectarea plagii cu impregnarea de particule praf de . Se datoreste structurii spongioase a osului si vascularizatiei deosebite. In general fracturile de etaj mijlociu au un potential de vindecare deosebit. Plagi prin arme de foc: Dependenta de tesuturile afectate: c)Plagi a tesuturilor moi d)Plagi a tesuturilor moi cu afectarea scheletului osos: -Mandibulei -Maxilei .nas)cind mai multe componente sunt incluse intro singura leziune masiva singerinda.nasul s.pusca.slabiciuni generale(in cazul pierderii masive de singe) asfixia.consolidinduse mai rapid decit cele ale mandibulei.a.in prima perioada invizibila a creierului. Plagile tangentiale provoaca rani cascate insa ele pot provoca leziuni ce inlatura in totalitate fragmente de maxilar.Simptomatologie generalăaleziunilorprinarmădefocaregiuniiOMF.. orbitele.consolidarea rapida poate determina consolidari vicioase a fragmentelor atunci cind nu s-a interevenit la timp si nu s-a facut o reducere si o imobilizare corecta.dupa 4 satamini producinduse consolidarea cu disparitia mobilitatii anormale.obraji. Deosebit de grave sunt leziunile cu distrugerea sau inlaturarea a intregilor fragmente faciale(buze.peretilor vaselor mari sangvini a fetei si gitului.tesuturi moi .TipurileleziunilorOMFprinarmădefoc.esofag. Astfel calusul fibros se formeaza in 8-10 zile.comotia sau contuzia cerebrala. diverse vase sangvine si formatiuni nervoase. 159. De obicei asa leziuni sunt provocate de obuze masive. Plagilor prin arma de foc le este caracteristica formarea unui canal.nervilor.depistam: mici rupturi. creerul.insa..plagile oarbe au un caracter foarte periculos deoarece pot provoca trauma.contuzii a marginilor si a tesuturilor invecinate cu leziunea. 160.alimentare) si a dereglarii esteticului facial. Din cauza vecinatatii cu organele de importanta vitala.

Diagnosticul : Culegerea anamnezei Studierea documentaţiei Studierea canalului plăgii Palparea regiunii(plasarea corpuluistrăin) Sondarea Radiografia(minimum în 2 incidenţe) .) -Cu afectarea organelor masivului facial g)Ne penetrante / oarbe: 41 -Asociate (concomitent cu ranile altor regiuni a corpului) -Unitare -Penetrante in cavitatile nazala. h)Tangentiale Dependenta de arma (ce a provocat leziunea): c)Glonte d)Obuze Plagile provocate nu de armele de foc.-Ambelor maxilare -Osului zigomatic -Concomitent afectarea a citorva oase a scheletului facial Dependenta de caracterul leziunii: f)Penetrante -Izolate fara afectarea organelor masivului facial (ochi. si a. Plagi combinate Arsuri Degeraturi 162. glande salivare. a sinusurilor. limba. -Ne penetrante. bucala. Metodede diagnostic a leziunilorprin armă de foc.

Particularităţilepsiho-emoţionale la răniţi prin armă de foc a regiunii OMF. a canaluluişi acorpului străin. Faţa – apreciază individualitatea. plagă murdară cu impregnarea prafului de puşcă. Prezenţa orificiilor canalelor. canalelor propriuzise şi secundare. Traumăcombinată – traumăfizică şi morală. 163. putând varia de la mici la mare. Instruirea personalului medical.perioade). -Plăgile tangenţiale – aproximativliniare (ca şi cele tăiate).in special cu pierderi de tesut este scurgerea permanenta a salivei ce irita plaga si pielea 42 Simptome generale Evoluția clinică -comun pentru toate plagile tesuturilor moi a regiunii laterale este ca tesuturile au o capacitate mai mica de regenerare si o rezistenta mai scazuta fata de infectie in comparatie cu regiunea medie a fetei . 164. poate avea loc dereglarea integrităţii atâta ţesuturilor moi. -Plăgie oarbe – prezenţa orificiului deintrare. cât şi a celor dure.Radioscopia Endoscopia Fistulografia Utilizarea sondei radioelectronice TC Semnele clinice pot fi diverse. necrozei primare şi secundare.zone dedistrucţie.ParticularităţileevoluţieiclinicealeziunilorprinarmădefocapărţilormoiOMF(dupăre giune. Plagile tesuturilor maoi a regiunii OMF au un sir de particularitati: -in cazul ranilor in regiunea buzelor si obrazului permanent este caracteristic dezvoltarea unui edem pronuntat. pregătirea rudelor Lupta cu oglinzile Creareade panouri informaţionalecu imagini până şi după tratament. Apariţia proceselor purulente. Marginile plăgii neregulate.ce ingreuneaza alimentarea si dictia -crearea ranilor cascate(datorita muschilor mimici) -caracteristic pentru traumele buzei inferioare si coltului gurii. ruperi mici a ţesutului. Frecvent corpul străin se incapsulează.

exudat.  Hemoragie abundentăde divers tip. La sfirsitul zilelor 812plaga ser curata si apar granulatii vizibile. Mobilitatea patologică.mai rar suprafata dorsala si radacina limbii. vizuale . deglutiție.hipersalivatie permanenta.scurgeri sanguine si tendinta spre dezvoltarea afectiunilor inflamatorii. Sunt indicate prelucrarea secundara a plagii si operatiile precoce IV – epitelizarea si cicatrizarea plagii 165. auditive.uneori puroi.miros fetid. puternica .apoi virful.si in cazul plagilor penetrante in cavitatea bucala aparitia infectiei necrotice. Dereglări de ocluzie. .edem traumatic fara semne pronuntate de inflamatie de etiologie infectioasa. masticație . 43 Dereglări funcționale( fonație .permanent sunt asociate cu alte leziuni.comparativ rar apar complicatii infectioase -plagile limbii au urmari foarte grave. Printre altele.alimentatiei.nervilor glandei salivare submandibulare.aceasta perioada se socoate cea mai favorabila pentru prlucrarea chirurgical primara si in unele cazuri pentru operatiile plastice primare II – de la ziua a 3-a pina la curatirea definitiva a plagii si crearea granulatiilor vizibile. In cazul edemului lingual-pericol asfixie.laringelui si faringelui -destul de variate sunt plagile nasului.  Durere vie . Prerioadele: I – aproximativ 48 de ore dupa ranire. ce se accentueazăla mișcări sau presiune. respirație. Pot fi insotite de leziuni a vaselor. Scopul tratamentuluilimitarea proceselor inflamatorii si grabirea evacuarii tesuturilor necrotice III – granularea plagii.toate plagile nazale au un pronostic favorabil. activitatea nervoasă). infiltratie. paralizie faciala) -plagile regiunii submandibulare permanent decurg cu prezenta edemului pronuntat.-plagile regiunii laterale in majoritatea cazurilor sunt cu afectarea glandei parotide si a nervului facial.ceea ce agraveaza tabloul clinic si poate duce la urmari severe(dereglarea mimicii ca urmare a paraliziei musculare si aparitia fistulelor salivare) -defectele masive a obrajilor duc la dereglari functionale pronuntate(dereglarea fonatiei. Se caracterizeaza prin prezenta in plaga a proceselor inflamatorii cu infiltrari in plaga a tesuturilor ce o inconjoara. Cel mai de sunt afectate suprafetele latrerale. Evoluţiaclinicăaleziunilorprinarmădefocaleoaselorscheletuluifacial. La ranirea planseului bucal des este afectata ventrala a limbii.

Anestezia(generală. Stimularemedicamentoasălocalăaepitelizării Măsurideoptimizaregeneralăaregenerării: Antibioticoterapie. Inciziadelărgireaplăgiipentruaputeavizualizaamploarealeziunilor(procedeulesteefe ctuat lanecesitate). 167.lanecesitateberberireşiprelucrareacuantise ptic. Antalgice. . Lipsa de substantă i prezen a corpilor străini. Debridareachirurgicalăaplăgilorincludeurmătoareleetape: Pregătireacâmpuluioperatorprinspălare. 166. Excizia(împrospătarea) planurilorplăgii. Stimularemedicamentoasăgeneralăaregenerării. Suturarea cu restabilirea structurilor anatomice lezate. Spalareaabundentăaplăgiicusubstanţedestinateacesteiprocedurişiînlăturareacorpil orstrăini.truncularăsaulocală). Tratamentulplăgilor aredreptscop principaloptimizareacondiţiilordevindecareşiesteconstituitdin: Măsurideoptimizarelocalăaregenerării: Pansamente aseptice. Debridări chimice.Edem si prezența procesuluiș țINFECȚIOS. Asigurarea calmului locului traumatizat (imobilizare) Debridărichirurgicale.Cerinţeleprincipaleşiparticularităţileprelucrăriichirurgicalealeplăgilorprinarmădef ocaregiunii OMF. Hemostazaminuţioasă. Imunoterapie. Drenarea. Tratamentulgeneralşilocalalleziunilorprinarmădefocapărţilormoiafeţei.

dinplagăspreperiferie. Iperioadă(pregătireapacientuluicătreintervenţiachirurgicală): -înlăturarea hainelor murdare -frezareapărului -prelucrareafeţeicuantiseptice -irigareacavităţiibucale -irigareaplăgii -îmbrăcareahainelordeoperaţie IIperioadă(intervenţiachiurgicală): -prelucrareapieliifacialecualcoo70grade(desusînjos.OMF.de prelucrat de 3 ori) .osteoplastie) -suturarea mucoaseicavităţiibucale(sutură dublăermetică) .Particularităţiledeprelucrareşitoaletăchirurgicalăaplăgilorreg.izolareaplăgii 44 -anestezialocală -înlăturareacorpilorstrăini -prelucrareachirurgicalăpropriuzisă -prelucrarea pielii cu alcool înjurulplăgii -înciziapediagonalamaimareaplăgii -reviziaplăgii: +stopareadefinitivăahemoragiei +excizianecrozeiprimareşisecundare +înlăturareacheagurilorsanguine +controlul canalelor secunde +înlăturaeaeschilelormicişiacorpilorstrăini +stabilirea caracterului fracturilor osoase +stabilirealeziunilormucoaseişiaaltororgane -prelucrareaplăgiloroaselor: +repoziţiafragmentelor +fixarea(osteosinteză.

-drenarea adecvatăatuturorbuzunarelorcanaluluiplăgii. puternica . vizuale . ț ț ț Dereglări func ionale( fona ie . . 2. țTabloulclinicgeneralşilocal(particularităţi)aleziunilorprinarmădefocaleoaselorsc heletuluifacial. Durere vie . 168. mastica ie .-prelucrareacuantisepticeaplăgii(schimbulmănuşilorşiinstrumentelor– plagăizolatădecavitateabucală) -infiltrareapereţilorplăgiicuantiseptice. INCIZIAPLĂGII– transformarea ei într-un crater pentruadeschidetraiectulcanaluluişiaavea acces la toate focarele lezate. Prezenta sechelelor multiple. 3. EXCIZIA – înlăturareatuturorţesuturilorneviabile.hemostazăminuţioasăcuînlăturarea hematomelormasiveintratisulareşisubfasciale. 45 169. RECONSTRUCŢIAŞIRESTABILIREA formaţiunilor anatomice lezate. auditive.antibiotice(dinpielespreplagă) . -înlăturareacorpilorstrăinişifragmentelorosoaselibere. respira ie.suturarea plăgiipestraturi cu instalarea drenurilor. ce se accentueazăla mi cări sau presiune. PrelucrareachirurgicalăprimarăaplăgilorprovocateprinarmădefocaregiuniiOMF. Evolu ia clinică Simptome generale ș țăde diversț tip. degluti ie. Mobilitatea patologică. Lipsa de substantă i prezen a corpilor străini. Edem si prezența procesuluiș țINFECȚIOS. .cesuntsubstratulderăspîndireafocarelordenec rozăsecundarăpe perimetrul canalului propriu-zis. activitatea nervoasă). Dereglări de ocluzie. 1.

o Antibiotice ( lincomicina. . Enzime o proteolitice. Imobilizarea fragmentelor osoase. Rapiditatea schimbarii tabloului clinic 170. Aplicarea pansamentului. • Realizarea anesteziei locale sau generale.o Antimicotice ( fluconazol. Prezenta procesului infectios. diprazin). tramadol). Repozitionarea fragmentelor osoase. CaCl2). taveghil. • Prelucrarea antiseptica a plagii. • Inlaturarea zonei de necroza primara si secundara. o Desensibilizante ( suprastin . Imunomodulato o are. Prezenta canalului plagii. ketorolac. ketoconazol).9%. Vitaminoterapie o . Tratamentul general a leziunilor osoase prin arma de foc o Analgezice ( analgin. secundara( comotiei molecuare). o Solutii perfuzabile ( NaCl 0. Metodedeimobilizareafragmentelorosoaseînleziunile prinarmădefocaleoaselor splanhnocranului. oxacilina. amoxicilina). Aplicarea drenului. • Inlaturarea corpilor straini.Tratamentullocalşigeneralalrăniţilor cu leziuni a oaselor scheletului facial.Prezenta corpilor straini. Prezenta zonei de necroza primara. 46 171. Tratamentul local a plagilor osoase prin arma de foc Prelucrarea primara chirurgicala a plagilor : • Prelucrarea cimpului operator. glucoza 5 %.

Pansamente. 172. Se utilizeza pansamente sterile. 1)Prelucrarea cimpului operator-alcool de 3 ori-pielea.leziunea fiind deschisa larg. etc). .drenajefolositeînîngrijirearîniţilorculeziuniOMF(indicaţi. Vasiliev.gastrica.mucoasa.sau cu panglica de cauciuc(in cazul eschelelor de corp strain) 174. glucide . Alimentarea: Metodaenterală:. Ingrijirea psihologica a bolnavului 173. Imobilizarea chirurgicala ( Osteosinteza) : cu fir metalic. saruri minerale.apa oxigenata.perorală -endogastrală -duodenală -rectală Metodaparenterală: .intravenos -subcutan -intramuscular Alimentatia calitativ si cantitativ adecvata si echilibrata. cu placi rezorbabile sau nerezorbabile. Folosirea produselor alimentare lichide bogate in lipide proteine . Regim la pat. Imobilizarea ortopedica.permanganat de kaliu. chimica ( substante pe baza de amestec de rasina cu faina de oase si pulbere de fibrina).Metode de imobilizare osoasa Imobilizare de urgenta: fronda mentoniera.compresive sau decompresive(in dependenta de localizarea topografica a leziunilor)Se utilizeaza sisteme specilale prin tuburiperforate-in cazul plagilor cu prezenta canalului. Rowe.Succesiuneaetapelordeprelucrareaadiferitorţesuturi înleziunileprinarmădefoc. ParticularităţideîngrijireşialimentarearăniţilorculeziuniaregiuniiOMF. pansament mento-cefalic. furacilina. fixarea bimaxilare a atelelor( individuale ICTO.straturile superficiale musculare)drenarea s eface libera. Alimentarea cu paiul sau sonda nazo.scopuri). In cazul plagilor tesuturilor superficiale(pielea . vitamine.

Reabilitarea răniţilorcuarmădefocaregiuniiOMF. 6) Repozitia fragmentelor 7)Imobilizarea fragmentelor reduse 8)lavajul plagii repetat cu solutii antiseptice 9)suturi pe straturi: -fir atraumati rezolbabil(catgut)-mucoasa si straturile profunde fir atraumatic nerezorbabil-pielea 47 -in cazul fracturii deschise se reduce fractura . suturam mucoasa(schimbam instrumentele si prelucram cu antiseptice plaga)si apoi suturam celelalte tesuturi 10)drenarea 11)infiltrarea cu antibiotice 12)ser antitetanic 13)pansament steril 175.  Frecvenţaarsurilorfeţeiîntimpul derăzboi. 178.dategenerale. -inlaturarea corpilor straini.) Trauma asociata-actiunea unui factor nociv asupra organismului care provoaca lezarea a mai multor forme de tesut si anumite regiuni 177.LeziuniletermiceOMF.Traumaasociatăşicombinatăprinarmădefoc. Arsurile termice : sunt urmare a actiunii caldurii asupra tegumentului si tesuturilor la contactul acestora cu un agent termic.particularităţi. Leziune combinata-actiune concomitenta asupra organelor a doua sau mai multor factori nocivi(trauma mecanica+combustie+curent electric+iradieri etc. Caldura devine lezanta pentru tesuturile vii in momentul in care depaseste 46 gr C.diagnosticşitratament.particularităţi.Metodedediagnosticacorpurilorstrăini înplăgileoarbe. .2)Izolarea cimpului operator cu material steril 3)Anestezia(generala sau tronculara periferica cu premedicatie) 4)Lavajul plagii cu solutie antiseptica 5)Revizia: -hemostaza. Cultura fizica-specialisti pregatiti in domeniul dat Necesitatea existentei si crearii trenajoarelor sp[eciale Reabilitarea sociala(pregatirea psihoemotionala) o petrec medicii Preintimpinarea ca procesul de tratament va interesa mai multe etape de tratament chirurgicale si medicamentoase 176.

plagile devin mai mari decit suprafata afectata. nu se recomanda inlaturarea masiva a tesuturilor mortificate in primele 2-3 saptamini de la combustie. saruri) irita plaga arsa. Aparitia "bolii generale" include pacientul intr-un grup cu prognostic rezervat. Elasticitatii crescute. sechele.la cele trei etaje faciale-va determina între 1 – 4 grade de profunzime în combustie (mai pronuntat la spina nasalis.se vor forma edeme pronuntate predispuse la infectie. În al doilea razboi mondial arsurile omf constituiau:  Aviatori – 1%  Tanchi ti – 35% În razboi din Afganistan arsurile omf constituiau  ulș 5%. Vascularizăriiintense. Particularităţileregiuniiomf în arsuri: Pielea datorită: Reliefului nervos diferit .maseterica ) . sebaceie)-ale caror produsi ai metabolismului azotat(uree. Prezen acăilorrespiratoriisuperioare. Manifestarile sistemice generate de leziunea de arsura poarta denumirea generica de "boala generala a arsului". al batranilor sau adultilor cu leziuni inhalatorii.Frecvenţaarsurilorfeţeiîntimpderăzboişicalamnităţi. 48 Prezenteiț glandelor (sudoripare. astfel se vor dezgoli masiv tesuturile moi.15%) in cazul copiilor mici.  În timp de pace arsurile omf constituie 5-10% din traume.care afectîndu-se necesita trahiostomie. ca consecinta se va instala socul dureros. pleoape si mai putin pronuntat in regiunea parotido. Mobilitatii crescute –poate scadea in procesele de scleroza (cicatrici. În timpul exploziei din Hirosima și Nagasachi  arsurile omf constituiau 75%. In cicatrici se dregleaza inervatia pielii la diferite straturi morfo-functionale. iar grefele (excizate de piele) devin mai mici decit suprafata prelevata. CLASIFICAREA ARSURILOR: *In raport cu agentii vulneranti arsurile se clasifica in: -termice: produse in urma actiunii caldurii . scleroze secundare) cu formare defectului estetic. ea definind arsurile "majore" 179. dar sunt frecvente si la suprafete mai mici (10.Ele apar cand arsura acopera peste 25% din suprafata corporala in cazul unui adult sanatos.Clasificarealeziunilortermice.

funcţiadeprotecieategumentuluie steintactăsaufoarte puţinalterată.frecventsecomplicăcuinfecţieînabsenţatratamentuluicalificat Gradul IV – necroza de coagulare a tuturor straturilor pielii si afectarea tesuturilor subiacente (muschi. 180. Clinic: se adaugăflictena Evoluţie:sepoateinfecta. edem. ea definind arsurile "majore" Perioadele: I –soc – erectila(aexcitatie) . durere.-chimice : rezultat al actiunii unor substante chimice (acizi. dar sunt frecvente si la suprafete mai mici 49 (10. Gradul III – intereseazăepidermulîntotalitateşiopartedinderm.altfelsevindecăfărăcicatrice. la extremitati chiar shi oase. Clinic: eritem.) Clinic: escarămaronie-neagră Evoluţie:vindecareaspontanănuesteposibila. edem amplificate. Clinic: flictenăcu conţinutsanguinolent.15%) in cazul copiilor mici. Boalaarşilor. baze) -electrice: aparute sub actiunea curentului electric  In tara noastra arsurile se clasifica in patru grade de profumzime: Gradul I – afectareaepidermuluiculeziuniminimeşireversibile. Evoluţie:uneori se pot vindeca spontan dar cu cicatrici vicioase. al batranilor sau adultilor cu leziuni inhalatorii. Aparitia "bolii generale" include pacientul intr. Manifestarile sistemice generate de leziunea de arsura poarta denumirea generica de "boala generala a arsului". Ele apar cand arsura acopera peste 25% din suprafata corporala in cazul unui adult sanatos. durere.un grup cu prognostic rezervat. Evoluţie:vindecare spontanăfărăcicatrice Gradul II – afectaremaiprofundăaepidermuluipânăînstratulbazalpeseamacăruiategumentele se regenerează.

-ziua 12-poate caracteriza debutul decompensarii renale -complicatii digestive pot apare in orice moment pentru bolnavul cu arsuri grave . Se caracterizeaza prin grave pierderi si dislocari lichidiene.-torpida(inhibitie) II –toxemie(din suprafata arsa se absorb toxinele) II –septic-toxemie (a consecintelor) 181. Stadilul 1 primele trei zile.perioada metaagresionala. La finele acestei perioade. Este caracterizat de un catabolism care se desfasoara in conditii de hipoxie.daca bolnavul a fost corect ingrijit . la finele acestei perioade bolnavul trebuie sa prezinte: -parametrii circulatori si respiratori cat mai aproape de normal -constienta prezenta.organe suprasolicitate si in prezenta unor reziduuri toxice provenite direct din leziunea locala sau din metabolismul si epurarea deficitara. Daca tratamentul este corect.absenta agitatiei psihomotorii -diureza restabilita(50ml/h) -tranzit intestinal reluat Stadiul 2 zilele 4-21. Aceasta perioada este caracterizata printr-o serie de etape deosebite: zilele 4-6-remiterea edemelor.dismetabolica. ParticularităţileevoluţieiclinicealeleziunilortermiceînregiuneaOMF. Cu perioadele erectila si torpida.complicatiile tromboembolice pot aparea imediat dupa accident si se intind si dupa perioada celor 21 zile.determina criza poliurica(atentie la sustinerea cordului si a functiei renale) -ziua 9-este ziua in care se poate face un diagnostic precis al profunzimii leziunii locale.bolnavul ars trebuie sa se prezinte astfel: -arsurile de gradul 3 vindecate (cele superficiale s-au vindecat deja in primele 2 saptamani) .perioada socului postcombustional. EvoluţiaclinicăaleleziunuilortermicealeregiuniiOMFpecîmpdeluptă.

absenta agitatiei psihomotorii -diureza restabilita(50ml/h) -tranzit intestinal reluat Stadiul 2 . Stadilul 1 primele trei zile. la copii mici. la finele acestei perioade bolnavul trebuie sa prezinte: -parametrii circulatori si respiratori cat mai aproape de normal -constienta prezenta. 50 Consecutiv existentei acestor plagi. la varstnici sau la alte persoane tratate.Grefarea intre zilele 21-28 asigura o buna evolutie a bolnavului si este un test care confirma ca tratamentul a fost corect condus. SimptoameclinicegeneraleşilocaleînleziuniletermiceOMF.de o ingrijire necorespunzatoare sau de o arsura extrem de grava.-escarele de gradul 4 despersate complet si inceperea constituirii unui pat granular apt de a primi in zilele urmatoare grefa de piele Stadiul 3 -zilele21-60-perioada chirurgicala.perioada socului postcombustional. la malnutriti. Stadiul 4 -socul cronic. Se caracterizeaza prin grave pierderi si dislocari lichidiene. este posibil sa constatam aspecte de soc cronic inaintea celor 60 de zile.intra intro perioada de echilibru metabolic foarte fragil. 182. EvoluţiaclinicăaleleziunuilortermicealeregiuniiOMFpecîmpdeluptă. stadiul 3 se suprapune din ce in ce mai mult peste stadiul 2. prabusire imunitara si dezechilibre metabolice. In conditiile in care bolnavul a fost corect ingrijit atat local cat si general. In conditiile tratamentului local modern al arsurii.Se considera ca bolnavul a intrat in perioada socului cronic daca la 60 de zile de la accident prezinta plagi granulare pe regiuni intinse. In cazul arsurilor foarte grave. Daca tratamentul este corect. se instaleaza grave stari de denutritie.formarea plagii granulare fiind considerata de multi autori ca o complicatie locala. Este o modalitate de evolutie cauzata de pierderea momentului operator. Cu perioadele erectila si torpida.

perioada metaagresionala.de o ingrijire necorespunzatoare sau de o arsura extrem de grava.Se considera ca bolnavul a intrat in perioada socului cronic daca la 60 de zile de la accident prezinta plagi granulare pe regiuni intinse. Este caracterizat de un catabolism care se desfasoara in conditii de hipoxie.intra intro perioada de echilibru metabolic foarte fragil.dismetabolica. prabusire imunitara si dezechilibre metabolice.organe suprasolicitate si in prezenta unor reziduuri toxice provenite direct din leziunea locala sau din metabolismul si epurarea deficitara. Consecutiv existentei acestor plagi. este posibil sa constatam aspecte de soc cronic inaintea celor 60 de zile. In cazul arsurilor foarte grave. -ziua 12-poate caracteriza debutul decompensarii renale -complicatii digestive pot apare in orice moment pentru bolnavul cu arsuri grave . Stadiul 4 -socul cronic. la copii mici. In conditiile tratamentului local modern al arsurii.daca bolnavul a fost corect ingrijit .Grefarea intre zilele 21-28 asigura o buna evolutie a bolnavului si este un test care confirma ca tratamentul a fost corect condus. Aceasta perioada este caracterizata printr-o serie de etape deosebite: zilele 4-6-remiterea edemelor.zilele 4-21. Este o modalitate de evolutie cauzata de pierderea momentului operator. stadiul 3 se suprapune din ce in ce mai mult peste stadiul 2. In conditiile in care bolnavul a fost corect ingrijit atat local cat si general. se instaleaza grave stari de denutritie. .complicatiile tromboembolice pot aparea imediat dupa accident si se intind si dupa perioada celor 21 zile. la malnutriti. La finele acestei perioade.formarea plagii granulare fiind considerata de multi autori ca o complicatie locala.bolnavul ars trebuie sa se prezinte astfel: -arsurile de gradul 3 vindecate (cele superficiale s-au vindecat deja in primele 2 saptamani) -escarele de gradul 4 despersate complet si inceperea constituirii unui pat granular apt de a primi in zilele urmatoare grefa de piele Stadiul 3 -zilele21-60-perioada chirurgicala. la varstnici sau la alte persoane tratate.determina criza poliurica(atentie la sustinerea cordului si a functiei renale) -ziua 9-este ziua in care se poate face un diagnostic precis al profunzimii leziunii locale.

oxigen si perfuzii cu solutii cristaloide .ParticularităţileprimuluiajutorîncazdeleziunitermicealeregiuniiOMFpecîmpuldelu ptă.transportarea la spital este obligatorie pentru orice ars cu o suprafata mai mare de 5%. la aer curat si culcat orizontal . respiratia artificiala.aplicarea unui prosop udat in apa rece peste zonele arse pentru diminuarea durerii si a gradientului termic aplicarea pansamentului steril sau bandajului (mento-cefalic) . antibiotece (ceftriaxon). masaj cardic) . respiratia artificiala. circulatie si sustinerea acestora (daca este cazul.daca prezinta si alte traumatisme se va proceda la hemostaza provizorie si imobilizarea fracturilor .AsistenţamedicalăaccidentaţilorculeziunitermicealeregiuniiOMFşitratamentuluil orlaetapele evacuăriimedicale.daca prezinta si alte traumatisme se va proceda la hemostaza provizorie si imobilizarea fracturilor . evacuarea rapida din mediul termic. In timpul transportarii nu se administreaza alimente sau lichide pe cale orala. respiratie.seroprofilaxia antitetanica daca pacientul nu a fost imunizat in ultimele 6 luni.stingerea focului de pe haine cu mijloacele existente . respiratie.explorarea functiilor vitale. dus departe.seroprofilaxia antitetanica daca pacientul nu a fost imunizat in ultimele 6 luni. preparate cardiace. dus departe.51 183. masaj cardic) .daca este posibil se administreaza analgezice opioide (morfina). preparate cardiace.daca este posibil se administreaza analgezice opioide (morfina). . 185. evacuarea rapida din mediul termic. In timpul transportarii nu se administreaza alimente sau lichide pe cale orala. antibiotece (ceftriaxon). la aer curat si culcat orizontal .explorarea functiilor vitale. 184.stingerea focului de pe haine cu mijloacele existente . oxigen si perfuzii cu solutii cristaloide .Particularităţileleziunilorasociatealeregiuniimaxilo-faciale.transportarea la spital este obligatorie pentru orice ars cu o suprafata mai mare de 5%.aplicarea unui prosop udat in apa rece peste zonele arse pentru diminuarea durerii si a gradientului termic aplicarea pansamentului steril sau bandajului (mento-cefalic) . circulatie si sustinerea acestora (daca este cazul.

traumatisme. Odata cu intrebuintarea armelor de nimicire in masa numarul si varietatea acestor traumatisme a crescut considerabil ca urmare a combinarii plagilor produse de armele clasice cu noxe specifice provocate de arma nucleara . dupa care suprafata corpului este impartita in 11 regiuni fiecare regiune reprezentand 9%.evoluţieiclinice.tratam entul. cap+ gît =9% Membrele superioare =18% (9% x 2) Membrele inferioare =36%(18% x 2) Trunchiul anterior =18% . In urma contaminarii ranitilor cu substante toxice de lupta apar plagi combinate. La ora actuala se utilizeaza metoda lui Wallace (regula lui 9). In razboiul modern arma chimica constituie un mijloc de nimicire in masa. picioare).Factoriprincipalicedeterminăgravitateaarsurilorfaciale. 188. perineu. 187.arsurile localizate pe zonele functionale (mîini.vîrstă. fațăsuntmaigravedatorită poten ialului sechelar ț -Terenul biologic.LeziunicombinatealeregiuniiOMF. Severitatea arsurilor depinde de : Factori ce tin de agentul termic: 52 Temperatura Starea de agregare Timp de actiune Factori ce tin de organism: -Localizareaț arsurii. Substantele toxice de lupta se clasifica dupa actiunea sa asupra organismului in : -Neuroparalitice -Vezicante -Sufocante -Toxice 186.Suprafata arsa -Alte leziuni simultane. chimica sau bacteriologica.Leziunile combinate sunt leziunile produse prin actiunea simultana a 2 sau mai multe noxe.Metodededeterminareasuprafeţeilşeziunilortermice.particularităţileapariţiei.fracturi.arsuriacăilorrespiratorii.afec iuni preexistente.

scadetrea TA.patologii concomitente) Patogenie: I faza –reactiilor primare 15-30minute 1-2zile(nictemirale)apare din cauza actyiunii directe asupra celulelor sistemului nervos.hiperemia corneei.vertij.dereglari a secretiilor hormonale si a proceselor metabolice II faza.ataxie.razelor ionizante ce duc la repolarizarea lor -Acuze: slabiciuni.8 x10_9 perechi de ioni.dereglari de coordonare.voma.apatie.prodromala latenta(bunastare falsa 1-2zile 2-3 saptamini -Mecanismul:sunt rezerve in organele de depouri 53 -Acuze:slabiciuni generale.pierderea poftei de mincare si a capacitatii de munca.colaps.limba cu depuneri.leucocitoza neutrofila relativa.o boala generala a organismului ce apare in rezultatul actiunii de scurta durata asupra organismului(de la 1-2 la 3 zile )a torentului de neuroni si raze gama.cefalee.sete.in doze ce depasesc 1 grey. Boalaactinică:etiologie.edem .greata.cresterea temperaturii.scad limfocitele si trombocitele.gust neplacut in cavitatea bucala.uscaciune.diaree.patogenie. 1grey=100 raze 1 raza=1 renghen 1 renghen-ionizare crearea intrun cm3 aer la presiune atmosferica 760mm/Hg si temperatura 0 grade C –a 2. -Observam : hiperemia pielii si mucoasei.limfocitopenie.adinamie.aritmie .Trunchiul posterior =18% perineu+ organe genitale =1 189. Gradul de afectiune a organismului cu gaze ionizante depinde de: -Doza iradiatiei -Respectivitatea repartizarii pe suprafata organismului -Forma de iradiere -Proprietatile individuale ale organismului -Prezenta factorilor agravanti(virsta. scade pofta de mincare si capacitatea de munca.eritrocitopenie (spre sfirsitul perioadei) IIIfaza – culminanta(a manifestarilor clinice) -2-3 sptamini individual pentru fiecare(2-3 luni) .dereglari a miscarilor.tahicadrdie . Boala actinica.

diaree.conjunctivale si meningeale -dupa Fialcoski.glosita si modificari necrotice .pierderea poftei de mincare si a capacitatii de munca.datele masurarilor dozimetrice. IV forma –extrem de grav. I forma-usor -150-200 razi(1-2grey)II forma –medie -200-400 raz.ataxie. scade pofta de mincare si capacitatea de munca.dereglari de coordonare. 190.VSH -50-70 mm/h .clinic: -apare bronsita.prodromala latenta(bunastare falsa 1-2zile 2-3 saptamini -Mecanismul:sunt rezerve in organele de depouri -Acuze:slabiciuni generale.limba cu depuneri.microhemoragii .sete.apatie.septicemie Laborato: -tahicardie.colaps.uscaciune.vertij.dereglari a secretiilor hormonale si a proceselor metabolice IIfaza.hemoragii nazale.greata.aritmie.voma. III forma –grav -400-600 raz.aritmie . -Observam : hiperemia pielii si mucoasei.gastrice.dereglarea tuturor formelor metabolice(intoxicatie tipica).in cavitatea bucala apare si stomatita.pulmonare.dereglari a miscarilor. Formele clinice.alterarea coagularii.. se inhiba total formele de hematopoieza. grade de gravitate ale bolii actinice.adinamie.scadetrea TA.-rolul hotaritor revine infectiilor si hemoragiilor -se intesifica acuzele perioadei I -apare casecsia. I faza –reactiilor primare 15-30minute 1-2zile(nictemirale)apare din cauza actyiunii directe asupra celulelor sistemului nervos.se modifica reactia organismului la medicamente IV faza.tahicadrdie .encefalopatie.600 .gust neplacut in cavitatea bucala.intoxicatie autoalergica.edem . Tabloul clinic a bolii actinice.dereglari toxice cu insuficienta respiratorie si vasculara .diagnozas ebazeaza pe: TC.razelor ionizante ce duc la repolarizarea lor -Acuze: slabiciuni..consecintelor –poate dura 3-5 luni -moartea ce este provocata de disfunctia actinica a tesuturilor cu componentul infectios septic ce duce la insuficienta hepato.calcule radiologice.dereglari la ECG.hiperemia corneei.raz 191.leucocitoza neutrofila relativa.cefalee.inhibitia totala a proceselor imunologice.cresterea temperaturii.eritrocitopenie (spre sfirsitul perioadei) ..renale.scad limfocitele si trombocitele.petele pielii s a mucoasei.pneumonii abcedante.simtomul Cancelovski pozitiv(picaturahemoragie).limfocitopenie.ulcere.renala.

microhemoragii . Principiidediagnosticînboalaactinică. 192.VSH -50-70 mm/h .renala.inhibitia totala a proceselor imunologice. In general foliculii de par.intoxicatie autoalergica.datele masurarilor dozimetrice.aritmie.alterarea coagularii. Epidermul prezinta hiperkeratoza si parakeratoza cu acantoza neregulata.clinic: -apare bronsita.renale.glosita si modificari necrotice .encefalopatie.se modifica reactia organismului la medicamente IV faza. Biopsia este indicata si pentru leziunile care nu raspund la tratament.pulmonare. Keratinocitele stratului bazal sunt anormale si variabile ca dimensiune si forma.. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: .simtomul Cancelovski pozitiv(picaturahemoragie).diagnozas ebazeaza pe: TC.ulcere.conjunctivale si meningeale -dupa Fialcoski.petele pielii s a mucoasei.calcule radiologice.dereglari la ECG.hemoragii nazale.in cavitatea bucala apare si stomatita. cresterea eritemului.septicemie Laborato: -tahicardie. Examenul histologic: Keratoza actinica este caracterizata de displazie si alterarea arhitecturii epidermului. Zonele afectate si cele oculte de piele normala emit fluorescenta roz la lampa Wood sau lampa de fototerapie.pneumonii abcedante. Diagnostic Proceduri effectuate: Biopsia : pielii este indicata pentru a confirma diagnosticul si a exclude carcinomul scaumos celular invaziv pentru leziuni avansate (hiperkeratoza pronuntata. induratie sau nodularitate. se inhiba total formele de hematopoieza.IIIfaza – culminanta(a manifestarilor clinice) -2-3 sptamini individual pentru fiecare(2-3 luni) -rolul hotaritor revine infectiilor si hemoragiilor -se intesifica acuzele perioadei I 54 -apare casecsia.gastrice. Fluorescenta : cu folosirea unui agent fotosensibilizant este folosita in terapia fotodinamica-PDT descrisa ca diagnostica pentru keratoza atinica. Aceste alterari se pot extinde la stratul granular.consecintelor –poate dura 3-5 luni -moartea ce este provocata de disfunctia actinica a tesuturilor cu componentul infectios septic ce duce la insuficienta hepato.dereglari toxice cu insuficienta respiratorie si vasculara . glandele sebacee si ductele apocrine si ecrine nu sunt implicate. Polaritatea celulara este alterata se se observa atipie nucleara.dereglarea tuturor formelor metabolice(intoxicatie tipica).

Dezavantajul include tratamentul indelungat. crema imiquimod 5% si fototerapia dinamica PDT cu acid delta-animolevulinic topic. Acest tratament poate fi temporar desfigurant cu ulceratii eritematoase si formare de cruste. 5%. In timpul fazei de tratament leziunile devin mai eritematoase si pot determina discomfort. 00 dimineata pina la 3. Tratament Keratoza actinica poate raine nemodificata. -negii nongenitali. iritatia si discomfortul. Terapia farmacologica. Totusi cind pacientul termina tratamentul leziunile se vindeca in 2 saptamini. -boala Bowen. -keratoza seboreica. Sunt disponibile citeva formule care contin 5% substanta-crema si 2%-solutie. .Particularităţiletratamentuluitraumelorlapacienţicuboalaactinică. Pacientul trebuie educat pentru a evita expunerea la soare de la ora 10. -carcinomul celular scuamos. Leziunile mici subclinice devin vizibile. -lupus eritematos discoid.-carcinomul celular bazal. In plus. Are avantajul de a putea trata zone mari cu multe leziuni. 55 Tratamentul adecvat este in general ales in functie de numarul de leziuni prezente si eficacitatea acestuia. Aceste modificari sunt imposibil de prezis. Terapia este in general bine tolerata si simpla. 1% crema sau solutie si cel mai recent crema cu 0. Trebuie sa foloseasca creme de protectie si haine. categoria de cancer de piele si tolerabilitatea la modalitatea de tratament. keratoza actinica poate fi clinic nediferentiabila de lentigo malign si carcinom scuamos. cunoscuta a inhiba timidilat sintetaza si cauza moartea celulalor proliferative activ. de aceea tratarea este garantata. 5-fluorouracil topic. cea mai populara formula este crema cu 5% care este aplicata de 2 ori pe zi. S-au aprobat 4 medicamente pentru tratamentul keratozei actinice. 193. Desi riscul de progresie a keratozei actinice este mic-10% un pacient poate prezenta numeroase leziuni iar riscul devine semnificativ. Tratamentul consta din 2 categorii principale: chirurgical si farmacologic. 00 dupa-amiaza. -porokeratoza. virsta. Cea mai utilizata terapie este cea cu 5 fluorouracil. Variabilele aditionale considerate includ persistenta leziunilor. se remite spontan sau progreseaza la carcinom scuamos celular invaziv. diclofenac gel topic.

Gelul cu diclofenac topic este un antiinflamator nesteroidian aprobat pentru tratamentul keratozei actinice. Se poate folosi excizia tangentiala sau cea conventionala. Cind diagnosticul nu este clar si se suspecteaza o tumora invaziva este indicata biopsia. 56 195. Cu expunerea la lumjina speciala radiaclii liberi de oxigen sunt generati si rezulta moartea celulei. RolulchirurguluiOMFşistomatooguluiîntratamentulboliiactinice. Se aplica de 2 ori pe saptamina pina la 4 luni. vasele de singe si nervii sunt mai rezistenti la efectele letale ale frigului. Este eficient cind se aplica de 2 ori pe zi pentru 3 luni. Avantajul principal este acela ca nu produce inflamatie si este astfel bine tolerat. Acidul delta-aminolevulinic este un component a caii biosintezei hemului care se acumuleaza preferential in celulele displazice. care permite si prelevarea unei probe pentru histologie. Terapia chirurgicala. 194. Mecanismele de actiune impotriva keratozei sunt necunoscute. Chiuretajul poate fi folosit pentru tratarea leziunilor sugestive pentru cancerul invaziv. desi este indeajuns o luna. Leziunile pot deveni eritematoase si crustoase. La pacientii cu raspuns inflamator sever doza este redusa la o singura aplicare pe saptamina. Alte structuri ale pielii cum este colagenul. Leziunile subclinice devin inflamate. Procedurile de cosmetizare in care intreg epidermul este inlaturat. Fototerapia dinamica-PDT foloseste un component sensibil la lumina care se acumuleaza in celulele keratozice unde poate fi activat printro lungine adecvata de radiatie. cu prezervarea eficacitatii si cresterea tolerabilitatii. Includ peelingurile medii si profunde. unii pacienti abia raspund in timp ce altii dezvolta inflamatie marcata. Aceste tratamente necesita anestezie locala. o terapie mai scurta este dramatic mai putin eficienta. Criogenul folosit este nitrogenul lighid.Imiquimod este un agent topic care regleaza eliberarea de citokine si invoca un raspuns imun nespecific si unul specific. Si pacientii cu imunosupresie pot beneficia de acest tratament pentru a preveni cancere nonmelanomice ale pielii. Reactia la medicament este idiosincrazica. citeodata cu o portiune a dermului sunt eficiente pentru keratoza actinica.Principi generale în tratamentul bolii actinice. . Keratinocitele mor la -50 de grade C. O data intrat in celule este transformat in protoporfirina IX un fotosensibilizant puternic. produc o plaga care necesita timp de regenerare si cicatrice. Scopul acestei terapii este eradicarea completa a keratozei actinice de obicei prin distrugere fizica fara a leza pielea sanatoasa. dermabraziunea si laserul cu ablatie. Melanocitele sunt mai sensibile decit keratinocitele de aceea criochirurgia lasa de obicei pete albe. Criochirurgia se refera la folosirea unui criogen pentru a scade temperatura pielii si produce moartea celulara. Toate aceste proceduri poarta riscul infectiei si a cicatricilor. Pacientii experimenteaza durere in zonele tratate.

dacăexistămotiveîntemeiate privindposibilitatearecuperării. Orificiultrahealmentinutdeschisprinintroducereauneicanule trahealemaimultde7zilesenumestetraheostomie. lastabilireainvalidităţii.conicotomiametodeşivariante. traheotomiamedie. Indicatiiletraheotomieisuntvariate.Sindromulagravarereciprocăîntraumelecombinate.interventiepracticata adeseorilacopiiimici.deosebim: traheotomiainalta.Factoriicedeterminăcontraindicaţiileserviciuluiînarmată. -traheotomiasubistmica. -Dispneealaringianaacutasicronicareprezintaprincipalaindicatieatraheotomiei. Interventia chirugicalace are drept scop deschiderea traheei cervical se numeste traheotomie. Persoanelor neincadrate în grupe de invaliditate li se elibereazăuncertificatcu decizia consiliilor de expertizămedicală. 197.Traheotomia.interventiesituatalanivelulistmuluitiroidian(dupasectionareasiligat urareaacestuia). . dincauzauneiinsuficienterespiratoriisuperioareacuteobstructive. Inconditiinormaleserecomandainsapracticareatraheotomieimedii.efectuatasubistmultiroidian. Consiliiledeexpertizămedicalăavitalităţii.delaafectiunicarenecesitainterventiedemaximaur genta pana la afectiuni in care traheotomia reprezinta o metoda preliminara altor interventii. pînălarestabilireacapacităţiidemuncă. 198.canddeschidereatraheeisefacesupraistmic(situatiedemaximaurge nta). bolnavii sunt trimişilaConsiliuldeExpertizăMedicalăaVitalităţiipentruobţinereadecizieiprivindprelun gireacertificatului. Infunctiedeloculdedeschidereatraheei. elibereazăpersoaneiîncauzăcertificatuldeinvaliditate. Regulile de eliberare a certificatelor Certificatulîncazdetraumăseelibereazăbolnavuluipetoatădurata tratamentului. Dupăexpirareacelor180dezilecalendaristice.Decelemaimulteori. evităriistabiliriigraduluideinvaliditateşimenţineriicapacităţiidemuncăaasiguratului.deoareceratacompl icatiilorpostoperatoriiesteredusa.indicaţiişicontraindicaţii.aceastainterventiese practicadeurgenta.însă cel mult 180 de zile pe parcursul unui an calendaristic. precumşiplanulindividual de reabilitare. cerecomandărilederigoarepentrurealizare.196.

Intraoperatorii: -hemoragiadinglandatiroida. -eliberatedeistmultiroidian.delaincizuracartilajuluitiroidsipanalafurculita sternala.pentruaprevenievetualulemfizemsubcutanatpostoperator(maialeslaperso anelecureflextusigenaccentuatsaucusuferintapulmonara)siintroducereacanuleitraheale.Decelemaimul teori. Daca insuficienta respiratorie se agraveaza in pozitia decliva posterioara.ceeacepoatesaducalastenozesubglotice. -decolareaplanuluigrasos.culigaturasaucauterizareavaselorsanguinesectionate. laringectomietotala). -contolulhemostazei(pericoldeaspiratieasangelui). se poate ridica pana la vertical.urmat desectionarealuiintreceledouapensesiligaturacelordouabonturiistmice.5cmdefurculitasternala.dinvasesanguinesaudintumoracedepaseste peretii traheali.istmultiroidianestesituatindreptulinelelor traheale2-3-4. -toaletaplagii.suturamarginilorplagii. jumatatea superioara a corpului.decolareaacestuiadepepereteleanterioraltraheei. disecareaistmuluitiroidian.bolnavuluiadministrandu-iseoxigen pernazalsauoral. 57 -sectionareasidecolareafascieicervicalemijlociipanalaevidentiereacapsuleitiroidiene. -decolareamusculaturiipretraheale.ineleletraheale2-3-4suntsectionatemedian. C o m p l i ca t i i l e acesteiinterventiichirurgicalepotsafie: a.ceainferioarafiind lasata nesuturata. .maialesaceleisuperioare.acoloundeinsuficientarespiratorieo permite.clampare alacapeteleluicudouapensePeanlungi. -lezareacartilajuluicricoid. -confectionareauneiclapetetrahealecaresasedeschidaspreexteriorsisuturarea acesteialamargineainferioaraaincizuriicutanate( suprasternala).Incazur ilepremergatoareuneiinterventii laringiene(ex.dupao prealab ila anestezie endotraheala efectuata prin membrana interinelara 2-3 sau 3-4.-Obstructiamecanicaacailorrespiratorii: -Insuficientarespiratoriedatoratasecretiilorpersistentesauuneirespiratiiinadecvate Tehnica chirurgicala Pozitia bolnavuluieste culcatpespate.inciziategumentuluisiamuschiuluipielos algatuluipoatesafiesiorizontalalaaproximativ1. T impii operatori: -inciziemedio-cervicala.

Alimentarea.FizioterapiaşieducaţiafizicăcurativăîntratamentultraumelorOMF.perorală -endogastrală -duodenală 58 -rectală Metodaparenterală: . glucide . Alimentarea cu paiul sau sonda nazo. cnsta in explicarea pacientului: Exercitii corete (ordinea exercitiilor) Sa nu suprasolicite organizmul 201. saruri minerale. Regim la pat. 199.gastrica. .urmărireaîntimp.îngrijirea.Rolulstomatologuluiînreabilitareamedicalăşisocialăarăniţilorderăzboi. Fizioterapia include: -exercitii fizice speciale(gimnastica) -masaj -electroforeza -fono-foreza -parafinoterapie -terapia balneara Edukatia fizica a pacientului.-lezareadomuluipleuralsussituatpoatesaducalapneumotorax. Folosirea produselor alimentare lichide bogate in lipide proteine .regimul. vitamine. 200. Alimentarea: Metodaenterală:.particularităţidereabilitare arăniţilorînregiunea OMF.intravenos -subcutan -intramuscular Alimentatia calitativ si cantitativ adecvata si echilibrata.

Ingrijirea psihologica a bolnavului Reabilitarea: -Cultura fizica-specialisti pregatiti in domeniul dat -Necesitatea existentei si crearii trenajoarelor sp[eciale -Reabilitarea sociala(pregatirea psihoemotionala) o petrec medicii -Preintimpinarea ca procesul de tratament va interesa mai multe etape de tratament chirurgicale si medicamentoase .