You are on page 1of 4

Preotesele sangeroase ale dacilor si fecioarele vestale din templele romane.

Marturii
bizare despre ,,calugaritele" stramosilor nostri
Daniel Guta,

Marturii istorice atesta practicile ciudate ale fecioarelor care slujeau zeitei Vesta, simbolul protector al
caminului si vetrei la romani. Potrivit unor istorici, si dacii ar fi avut preotesele lor, care indeplineau ritualuri
magice si religioase.
Vreme de aproape un mileniu, ordinul preoteselor zeitei Vesta a influentat viata romanilor. Fecioarele din
temple erau alese de la varste fragede, iar una dintre regulile pe care trebuiau sa le urmeze era cea a abstinentei.
Ritualurile dedicate zeitei Vesta trebuiau realizate de tinerele curate la trup si suflet, iar daca fecioarele renuntau
la castitatea lor, focul sacru al zeitei Vesta se stingea, iar Roma antica era distrusa. Fiecare fecioara slujea timp
de 30 de ani, iar dupa aceasta perioada, putea renunta la abstinenta, bucurandu-se totusi de privilegiile primite
potrivit statutului.

ele proveneau din randul familiilor de nobili. scria istoricul Strabon. pe care o considerau divinitatea noptii. in credinta ca urmasii sai vor fi inzestrati cu puteri magice. Eliogabal. potrivit unor marturii antice. spunand ca femeile din Tracia si din Peonia. . Pentru ca aparau orasul cu flacara sacra din templul zeitei Vesta.Getelor nu le erau de fel necunoscute acele descantece. iar romanii considerau ca ritualurile indeplinite de acestea protejau orasul in fata amenintarilor. in volumul . . afirma istoricul Ion Horatiu Crisan. cand jertfesc zeitei Artemis . Executarea unei fecioare vestale era insa un lucru dificil. Mai exact. a incantatiilor si farmecelor. putine dintre ele s-au putut bucura de o influenta puternica in societate. iar trupul sau a fost aruncat in Tibru. casatorindu-se cu o vestala. ultima vestala.Spiritualitatea getodacilor" (1986). Dovezi arheologice Dacii venerau o zeitate feminina protectoare a vetrei si a focului asemanatoare cu Vesta. Deseori. scria academicianul Vasile Parvan. fiind controlate de tatii sau sotii lor. din zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei. Femeile puneau pret pe cultul zeilor La daci. O alta pedeapsa pe care o puteau primi era biciuirea.. Acceptarea in randul fecioarelor vestale era extrem de selectiva. Coelia Concordia. Femeile erau cele care descantau si se ocupau de ingrijirea familiei.. Serena. despre care ne vorbeste Herodot. Daca un sclav era atins de o fecioara. s-a convertit la crestinism. De asemenea. sustinea Ion Horatiu Crisan. in vrmea imparatului crestin Theodosius. caci ele imping pe barbati la o prea mare slavire a zeilor. In sanctuarul vechi de la . potrivit unor marturi. intotdeauna s-au pus pe seama femeilor insemnurile in cele ale cucerniciei. Potrivt unor istorici. datorita privilegiilor obtinute. .. desi ordinul vestalelor a supravietuit vreme de un mileniu. indeplinesc ritualuri folosind intotdeauna paie de grau". iar unul dintre lucrurile imputate a fost controversatul mariaj. de teama ca sangele lor sfintit sa nu fie varsat. iar focul sacru a fost stins la sfarsitul secolului IV. Totusi. acesta devenea om liber.La Costesti s-a gasit un cap de bronz al zeitei Diana. Astfel. fiind condamnate la moarte.Bendis tracica. Ranirea lor era considerata o crima. Fecioarele din templele Zeitei Vesta nu erau considerate femei obisnuite. un ulcior cu apa si putin lapte si untdelemn pentru cateva zile. De cele mai multe ori. barbatii considerau aceste preotese drept partide bune pentru insuratoare. Numele unor preotese ale dacilor nu sunt mentionate. la serbari in cinstea lor si la acte de adoratie". Au devenit astfel cele mai importante femei. In grota in care erau depuse li se aseza un pat si le erau oferite o paine.De buna seama. in care au fost zidite.. Intemeierea Ordinului Vestalelor a avut loc in secolele VIII-VII i. Tanarul imparat a fost injunghiat si decapitat. mentionat in istorie ca fiind unul dintre cei mai desfranati imparati romani a incalcat traditia. Casatoria cu o fecioara vestala era privita cu manie de societatate.. aveauu dreptul de a interveni in procese. iar ruinele templului in care ea a pazit focul Vestei pot fi vizitate in Roma. Eliogabal a avut o soarta crunta. pentru a muri in cateva zile. iar daca un criminal era atins de preoteasa. Erau adoratoarele zeitei Artemis (Bendis). farmece si leacuri pe care femeile trace din Sudul Haemului le intrebuintau curent pentru alinarea suferintelor trupesti si sufletesti ale aproapelui".. femeile erau preocupate de indeplinirea ritualurilor si traditiilor religioase. in unele timpuri. fiind pedepsita cu moartea. dar care isi justifica mai usor prezenta in cetatea dacica prin existenta unui cult analog la daci. Existenta acesteia a fost confirmata si de unele descoperiri arheologice. specialitate din toate timpurile feminina. putea fi iertat.Diana romana la noi ar fi reprezentat-o Artemis . Ucise daca renuntau la virginitate Preotesele care pacatuiau erau pedepsite crunt. ar fi intrat in templu si a furat colierul de la gatul statuii zeitei Vesta. ci doar existenta unor zeitati feminine si a culturilor acestora. potrivit istoricilor.Preotesele privilegiate Femeile din Roma antica aveau mai multe privilegii decat cele din alte popoare. Ultima dintre vestale a chemat pedeapsa zeitei. avand dreptul de a detine proprietati si de a se implica in treburile administrative ale orasului. atunci cand focul sacru din templu se stingea.Regina. dar Vesta nu a mai raspuns. unii imparati au decis ca acestea sa fie ingropate de vii. pentru ele au fost construite incaperi subterane. fecioarele erau considerate cele mai puternice preotese ale Romei. . Hr. doar zece fecioare au fost pedepsite pentru renuntarea la castitate. O legenda spune ca nepoata imparatului. opera de arta elenistica desigur. o divinitate protectoare a animalelor si a casei.

care dorm noaptea pe sub pomi sau care ies noaptea la fantana sa aduca apa prin ridicarea acestora pe sus. Cand i se nesocoteste insa ziua.I e. V i. . ia oamenii pe sus si ii imbolnaveste. ielele (rusaliile) sunt reprezentari mitice feminine care apar noaptea. considera istoricul Radu Vulpe. cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care in urma cu aproape doua milenii si jumatate ocupau tinuturile actualei Romanii. Testele soldatilor romani ai lui Fuscus infipte in pari pe zidurile cetatii dace (scena XXV) confirma obiceiul. Barbaria odioasa a scenei. pentru a-i chinui ritual. sarmati. scrie profesorul Ion Ghinoiu.)". atesta. prin pocire si slutite". autorul volumului . echinoctiala si agrara.e. informa Eusebio George Tudor. care ii ard cu faclii. daca se intampla sa fie vazute sau auzite de cineva. Zamolxis. afirma autorul Dictionarului de mitologie romana. de obicei in numar fara sot. Povestea lui Zamolxis. era totodata si un mijloc indirect de a spori valoarea biruintei lui Traian impotriva unui neam atat de aprig". informeaza profesorul Ion Ghinoiu. aduce grindina. Preotesele sangeroase de pe columna O scena de pe Columna lui Traian. pamantul ramane ars si batatorit. pe cei care nu le respecta zilele. Tot Herodot ii prezenta pe stramosii geti (daci) drept oameni care se credeau nemuritori. acela nu trebuie sa se miste sau sa le vorbeasca. lucrat evident de mesterii locali si reprezentand tot o divinitate femenina. identificata cu Diana si Iuno in Panteonul roman si cu Hera si Artemis in Panteonul grec..In obiceiurile. pe care le aveau si vecinii lor traci. Ele ar fi zane sfinte sau fecioare frumoase rapite de smei si tinute in palate ferecate. . canta si danseaza peste campuri si paduri impreuna cu alaiul sau nuptial. emis de Tiberius Claudius Nero in anul 80 a.5 cm grosime) care imita reversul unui denar roman republican. imaginea reprezentata e aceea a bustului Dianei cu tolba de sageti pe umar. Dragaica pastreaza amintirea Marii zeite neolitice.Spiritualitatea geto-dacilor: aspecte ale religiei si comportamentului funerar (sec.Sarmizegetusa sapaturile au scos la iveala un medalion de lut ars (circa 10 cm in diametru si 1. Acest bust de bronz o reprezinta. in vartejuri.. credintele si folclorul romanesc. . In sfarsit. . in volumul ..Pe unde joaca. la Piatra Rosie s-a descoperit un bust de bronz. autorul Dictionarului de Mitologie Romana. numite dragaice. existenta preoteselor dace. germani. iarba innegreste sau inceteaza sa mai creasca.n. Rusaliile pedepsesc oamenii facatori de rele.cu mainile legate la spate..Prizonierii au fost dati apoi pe mana preoteselor unui cult sangeros. inainte de a-i omori potrivit traditiilor lor religioase. potrivit unor interpretari ale istoricilro. Dragaica starneste vartejuri si vijelii. ascunse prin paduri neumblate de picior de om. singura divinitate dacica ale carei imagini figurate sunt certe datorita descoperirii de la Costesti si medalionului de la Sarmizegetusa". .. in timp ce sunt torturati de cinci femei.. Sanzienele sunt zeite fecioare care apar noaptea in cete. zeul care i-a facut pe geto-daci sa se creada nemuritori Cei mai viteji si mai drepti dintre traci. menita sa provoace indignarea privitorului roman in mult mai mare masura decat sa sugereze umilinta infrangerii. 2008. se desfata. iele sau rusalii. in perioada cuprinsa intre Paste si Rusalii. inainte de cantatul cocosilor. Fecioarele din mitologia romaneasca Mitologia romaneasca ofera numeroase indicii despre existenta ritualurilor magice si religioase indeplinite din cele mai vechi timpuri de fecioare sau semizeitati.Institutul de Memorie Culturala). sanziene. Tabloul arata trei barbati goi. Va recomandam si: De ce nu le era dacilor teama de moarte. In ziua solstitiului de vara Dragaica ar umbla pe Pamant sau ar pluti prin aer. divinitate lunara. La randul lor.n. in care este prezentata torturarea unor prizonieri de catre femeile dace. lasa florile fara leac si miros". Despre rusalii.Columna lui Traian" (2002 cIMeC . potrivit mitologiei populare. Astfel erau caracterizati getii de istoricul grec Herodot.Chr. iar aceast lucru i se datora zeului lor. desigur tot pe Bendis.

iar autorii antici au descris obiceiurile neobisnuite ai celor considerati stramosi ai dacilor. in albia raului Strei. isi cantau legile si ii venerau pe Apollo si Dionis. . tribul misterios al Daciei in care nevestele erau impartite frateste. au starnit fascinatia istoricilor. Barbatii se impodobeau cu aur. Cat adevar este in povestea descoperirii ei Comorile ascunse de regele Decebal. tatuati. Cele mai importante relatari despre desoperirile intamplatoare ale aurului dacilor provin din urma cu aproape cinci secole. Se spune ca atunci un tezaur impresionant de monede si piese antice din aur a fost gasit de cativa pescari. ascunsa in apele Sargetiei. vopsiti si impodobiti cu aur.500 de ani. Agatarsii. inainte ca romanii sa fi pus stapanire peste cetatile sale. Agatarsii. potrivit istoricilor.Fabuloasa comoara a regelui Decebal. isi luau mai multe neveste pe care le imparteau intre ei. isi tatuau chipul si madularele Agatarsii au locuit pe actualul teritoriu al Transilvaniei in urma cu 2.