You are on page 1of 3

O POSIBILĂ INTERPRETARE A SIMBOLURILOR DIN CEZARA

Prep. univ. GABRIELA CHICIUDEAN
Univ. „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia
Datorită vocaţiei filosofice şi descendenţei romantice, întreaga operă a lui Mihai Eminescu
musteşte de simboluri. Nu este vorba de simboluri personale, descoperite şi interpretate, ci de
simboluri universale ce se pot regăsi şi în alte culturi.
Cezara are un nucleu esenţial ce polarizează şi îşi supune celelalte linii de interes. O primă
treaptă spre acest nucleu ar fi plăcerea lecturii, după care urmează o întreagă simbolistică şi jocului
de idei deviat din aceasta. O altă treaptă ar fi iubirea. La baza nucleului se află ideea paradisului
natural – insula lui Euthanasius -, cuplată cu ideea de naturalitate. Viaţa trăită în concret este prilej
de durere şi o cale de îndepărtare a condiţiei dureroase de a trăi în prezent este găsirea naturalităţii
ce se poate recunoaşte în starea edenică.
Încă de la început, funcţionează simbolurile pe suport onomastic. Astfel, Cezara trimite spre
nivelele superioare ale feminităţii. Ea este un exponent imperial al feminităţii. În antichitate, Cezarii
erau numiţi şi Pontifexi, adică constructori de poduri, iar astăzi, această denumire este acordată
Papilor, adică mediatori între cer şi pământ. trecerea unui pod este adeseori primejdioasă şi este
specifică oricărei călătorii iniţiatice. Cezara provoacă involuntar aceste stări de lucruri ce îl
determină pe Ieronim să plece spre insula lui Euthanasius, deci se poate spune că ea construieşte
puntea dintre ei şi insulă. Ieronim, prin preocuparea sa pentru cărţi vechi, ne poate trimite cu gândul
la Sophronius Eusebius Hieronymus, traducătorul Vulgatei, dar şi la Hieron, rege al Siracuzei, care
a fost iniţial duşmanul romanilor, după care a devenit un fidel aliate al acestora. Euthanasius îşi
trage numele de la eutanasie, moarte provocată pentru scurtarea suferinţei. Trăirea în lumea
concretă şi bătrâneţea, sunt marea “durere” a lui Euthanasius, însă, pe insulă, moartea nu se simte,
“va fi o trecere molcomă şi firească, de care nu mă tem” 1. Francesco trimite la marii pictori italieni,
spre ideea de artă cultă potenţată valoric la maxim.
Scrisoarea lui Euthanasius prevesteşte parcă viitorul celor doi eroi. acesta îi descrie lui
Ieronim paradisul său terestru, care, chiar dacă în iarba lui nu a intrat coasa niciodată, nu este
sălbatic, este o naturalitate şlefuită cu dalta, penelul, culoarea şi litera scrisă. Euthanasius a sădit
flori pentru albinele sale, la şcoala cărora merge. Albina are un dublu aspect, colectiv şi individual.
ea este simbolul maselor supuse destinului ce încătuşează, dar. luată individual, albina simbolizează
principiul vital al acestui univers, căruia îi materializează sufletul. În vechiul Egipt, albinele erau
zămislite din lacrimile lui Ra căzute pe pământ. Ele sunt semnul supravieţuirii după moarte. Albina
este întruchiparea sufletului şi al cuvântului şi îndeplineşte un rol iniţiatic şi liturgic, de aceea
Euthanasius merge la “şcoala” lor. Albina evocă deci noţiunile de înţelepciune şi nemurire a
sufletului. Deşi albina este singura insectă îmblânzită de om, toate insectele din raiul lui
Euthanasius erau îmblânzite.
Insula schivnicului reprezintă un strat al patriarhialităţii, a unor timpuri mitice când
manifestările erau naturale, nealterate, un strat a cărui caracteristică este paradisiacul. Această
1

Mihai Eminescu, Proză literară, Bucureşti, Ed. Minerva, 1984, p. 283.

117

. p. 279. cu durerea ei” 7. Dicţionar de simboluri. Alain Gheerbant. al transformărilor şi al renaşterilor. inocenţă. 5 idem. culori. sau mai pudic şi mai copil decât ea” 6. fătul meu. p. 303. când Cezara ajunge pe insula lui Euthanasius. Cezarei şi lui Ieornim “li se parea a repeta acea istorie antică. 118 .se găsea un paradis terestru plin de viaţă. op. p. trece prin poarta strâmtă şi 2 Jean Chevalier. gesturi. Euthanasius îl face pe Ieronim să-şi recunoască dragostea pentru Cezara: “iubeşti.insulă se află undeva pe mare şi este înconjurată de stânci înalte. un loc al zămislirilor. iar Ieronim la platonism. sau. Peştera lui Euthanasius este un adevărat templu al erosului. Artemis. forme. op. Acesta a sculptat pe pereţi trei cupluri. fără so ştii”5. p. este unul din toposurile dragi lui Eminescu. Simbolic. numere. 302. este nirvana. invitând la dragoste. cit.. raiul terestru se află pe o insulă. însetat de absolut. în ochii lui Ieronim se observă un amestec ciudat de vis şi raţiune rece.. Apoi. singură. 9 idem. ochi al pământului şi mai mult. destinat ştiinţei şi păcii. 10 idem. stâncile ce înconjoară insula se află un lac. Ieronim găseşte în peşteră scrierile bătrânului sihastru. op. cit. 6 idem. Deci. cit. exprimă noţiunea de stabilitate şi imuabilitate şi este antinomul apei. cit. p. îmbrăţişaţi. este căutat de Castelmare pentru a fi ucis. p. este “o stare intermediară între virtualităţi informale şi realităţile formale”2. op. insula este un loc privilegiat. putem spune. Mai târziu. Iar când ei se trezesc “vinovaţi şi ascunşi sub o mantie neagră. 290. trei trepte. Tot Euthanasius spune că e mai greu de sedus un bărbat nesedus decât o fată şi Venus a avut desigur chinul ei cu Adonis.. Cezara este copila inocentă. Marea în mişcare este deopotrivă imagine a vieţii şi a morţii. trei etape prin care vor trece Ieronim şi Cezara. timidă. trebuie să se apropie de un bărbat sau ursuz. strălucire. cu gândire rece. cit. 7 idem. op. 269. Cum am văzut. la o mănăstire de maici. 300. pentru a putea asculta seară de seară Lumină lină. Acesta mâzgălea pe cărţi bisericeşti “viaţa în realitatea ei”4. Marea este un simbol al dinamicii vieţii. Sculptând-o pe Aurora. Muntele ţine de ideea de înălţime şi de centru. cit. Aflat în chilia sa. este o frumuseţe angelică şi un principiu activ în pereche. Insula este simbolul centrului spiritual primordial şi nu poţi ajunge la ea decât pe apă sau prin zbor. 275. în acea elementară şi întunecoasă plăcere” 9. 3 Mihai Eminescu. bătrânul crede că “o femeie ce iubeşte şi care e totodată inocentă. pe care o vede Ieronim când ajunge pe mare. ei sunt forme ale inocenţei primitive. opusă muntelui – principiul Yang. Mănăstirea Cezarei. Iar în mijlocul acelor stânci “sterpe înălţate în mare. întreaga nuvelă este plină de astfel de antinomii. mituri. cit. cit. 297. un loc prezent în mijlocul ignoranţei şi agitaţiei lumii profane. La început.. Cezara îndeamnă la pasiune. figuri. Poetul şi-a exprimat dorinţa de a fi îngropat lângă mare. obiceiuri. De altfel. 1994. sceptic. Euthanasius va fi găsit sub o cascadă – principiul Ying. 280. cine ştie prin ce. ea redevine Eva: “şi-i părea că-i Eva-n paradis. Aceştia nu ştiu ce e iubirea dar se iubesc fără să ştie. zilele întăie ale traiului din paradis”8. 4 idem. op. Ieronim găseşte peştera. Bucureşti. Conform unor tradiţii. 8 idem. pierduse memorie. p. Întoarcerea Cezarei în mănăstire de pe malul mării ar putea fi explicată prin pierderea inocenţei şi ar echivala cu o alungare din paradis. p. fără vegetaţie şi fără viaţă”3.. op. al mării de care este înconjurat la rândul său. după ce trece prin poarta strâmtă pe alt tărâm. Ed. “cărţi vechi şi scrieri multe pe poliţele unui dulap”10. Ieronim este un călugăr de o frumuseţe demonică. tentantă.. vise. op. O altă treaptă este reprezentată de Aurora şi Orion. Pe faţa lor e duioşie şi nu pasiune şi nu au conştiinţa goliciunii lor. O primă treaptă ar fi reprezentată de Adam şi Eva. Ieronim moare simbolic în lumea în care trăieşte. Peştera din insula centrală este stabilitatea polară în mijlocul agitaţiei mondene. el este distrus din punct de vedere social.. p..

reprezentat printr-un triunghi dreptunghic. op. Oare care să fie “profeţia” lui Euthanasius? Se poate spune că insula este o creaţie a lui Euthanasius.. Marea idee căreia i se supune Eminescu este că arta reprezintă o forţă ce provoacă şi vitalizează imaginarul. Opera lui Eminescu se complace în ambiguităţi. acesta nu doreşte doar ca Ieronim să-i ia locul şi să-i continue opera. 1 11 Jean Chevalier. de nu m-aş trezi numai iar…” 13. dacă viaţa e vis. pentru că transcende suferinţa lumii. ibidem. lăsând cale liberă unor interpretări multiple. 12 119 . Probabil. 78. În tradiţiile extrem orientale. Sfârşitul nuvelei este o pendulare între vis şi realitate. deci. Marile adevăruri ale lumii sunt accesibile prin vis. Alain Gheerbant. op. este jocul de idei. 283. Pe insula lui Euthanasius are loc o renaştere şi o iniţiere a celor doi eroi. p. peştera era reprezentat printr-un triunghi mai mic. plasat în interiorul primului triunghi cu vârful îndreptat în jos: aceasta ar fi expresia răsturnării de perspectivă ce decurge din decăderea ciclică – şi care face din adevărul manifest un adevăr ascuns – şi totodată simbolul inimii”12. Simbolizarea lumii la Eminescu este mai difuză. să îndeplinească destinul creat de bătrânul sihastru. peştera este simbolul lumii. Acest final este la fel de ambiguu ca şi sfârşitul scrisorii bătrânului către Ieronim: “Voi adormi. cit. 13 Mihai Eminescu. Totuşi. “Guénon observa că. Temele simbolice constituie categorii romantice majore care definesc o anumită poziţie a omului în cosmos. la sfârşitul nuvelei. două trupuri îmbrăţişate plutesc pe suprafaţa mării. somn şi halucinaţie.ajunge pe alt tărâm. cit. în mod obişnuit. Jocul căruia i se supune poetul şi căruia îi obligă şi pe cititori să se supună. ieşirea din cosmos” 11. ţine de o ambiguitate profundă. atunci visul e adevărata realitate. p. Pentru Eminescu. locul naşterii şi al iniţierii. dacă muntele era. Intrarea în peşteră înseamnă “întoarcerea la origini şi. iar “profeţia” lui Euthanasius se împlinise.. ci chiar să-i dea viaţă.