You are on page 1of 46

Comunicare interpersonala

Kory Floyd

Disciplina – Comunicare interpersonala
Profesor – Gradinaru Alexandru
Anul III
Semestru I

~1~

Comunicare interpersonala
Capitolul 1 – De ce comunicam

5 necesitati pe care le satisfice comunicarea
1.
2.
3.
4.

Necesitati fizice - comunicarea ne ajuta sa ne mentinem sanatatea fizica si mentala
Necesitati relationale - comunicarea ne ajuta sa formam relatii sociale si personale
Necesitati identitare – comunicarea ne ajuta sa decidem cine suntem si cine vrem sa fim
Necesitati spirituale – comunicarea ne ajuta sa impartasim convingerile si valorile cu

ceilalti
5. Necesitati instrumentale – comunicarea ne ajuta sa ne achitam de multe sarcini
cotidiene.
Stigmat – Caractersitica ce discrediteaza o persoana, facand-o sa fie considearata anormala sau
indezirabila.

3 modele ale comunicarii umane
Model – descriere formala a unui proces
1. Comunicarea ca actiune – comunicarea este considerata ca un proces unidirectional.
 Sursa – originea unui gand sau a unei idei
 Mesaj – elemente verbale si nonverbale ale comunicarii, carora oamenii le confera



semnificatii
Canal – cale de transmitere a mesajelor
Receptor – partea ce interpreteaza un mesaj
A decoda – a interpreta sau a conferi semnificatie unui mesaj
Zgomot – orice interfereaza cu codarea sau decodarea unui mesaj. Acestea pot fi de
natura fizica, psihologica si fiziologica.

2. Comunicarea ca interactiune – priveste comunicarea ca un process bilateral si adauga
alte doua elemente:

~2~

Feedbackul – raspunsuri verbale si nonverbale la mesaje
Contextul – mediul fizic (cadrul in care interactionam fizic cu ceilalti) sau psihologic (implica
factori care influienteaza starea de spirit) in care survine comunicarea
3. Comunicarea ca tranzactie – sugereaza ca ambele persoane implicate intr-o conversatie
sunt simultan surse si receptori. Acesta sugereaza ca ca modul in care comunicam este
influientat nu numai de mediul fizic si fizilogic, ci si de cultura noastra, de experienta, de
gen si de clasa sociala.

6 caracteristici ale comunicarii
1. Comunicarea se bazeaza pe canale multiple – gesturile si tonul vocii ii ajuta pe ceilalti
sa interpreteze mesajele, atingerea poate semnala sentimente precum afectiunea si
agresiunea, chiar si imbracamintea si aspectul fizic le comunica celorlalti mesaje despre
persoana respectiva => Context cu multe canale – context comunicational care implica
mai multe canale simultan. Context cu putine canale – context comunicational care
implica putine canale simultan. => trimiterea unui mesaj text, nu putem trai experienta
vocii sau a gesturilor.
2. Comunicarea trece prin filtre perceptuale – ceea ce spune o persoana nu este acelasi
lucru cu ceea ce aude alta persoana
3. Oamenii dau sens comunicarii – un cuvant este un simbol sau reprezentarea unei
idei,dar cuvantul in sine nu constituie ideea sau semnificatia. Semnificatia cuvintelor- si a
multor alte forme de comunicare – provine de la oamenii si grupurile care le utilizeaza.
Cuvantul « mouse » poate fi inteles ca soarece sau ca un dispozitiv de indicare cu ajutorul
caruia se poate naviga pe ecranul unui calculator. Robot poate desemna pentru americani
o masinarie care imita un om si care efectueaza treburi mecanice, pentru cei din Africa de
Sud, insa, cuvantul robot deemneaza un semafor.
4. Comunicarea are semnificatii literale si implicatii relationale – Dimensiunea
continutului consta in informatii literale comunicae cu privire la subiectul mesajului.
Dimensiune relationala - semnale cu privire la relatia in care este comunicat un mesaj.
Metacomunicare – comunicarea despre comunicare.
5. Comunicarea transmite un mesaj, fie acesta intentionat (comunicarea verbala) sau
neintentionat (comunicarea non-verbala)

~3~

6. Comunicarea este guvernata de reguli – unele reguli de comunicare sunt explicite.
Regula explicita – o regula privind comportamentul care a fost exprimat clar- Nu manca
cu gura plina !
Regula implicita – o regula despre omportament care nu a fost clar formulata, dar este
totusi subinteleasa. Nu va bagati in fata altcuiva.
Mituri privind comunicarea
1. Toti oamenii sunt experti in comunicare
2. Comunicarea poate rezolva orice problema
3. Comunicarea se poate intrerupe
4. Comunicarea este buna in sine
5. Cu cat comunicam mai mult cu atat mai bine.
Caracteristicile comunicarii interpersonale
Comunicarea interpersonala este comunicarea ce survine intre doua persoane, in contextul
relatiei lor si care, pe masura ce evolueaza, le ajuta sa-si negocieze si sa-si defineasca relatia.
1.



Comunicarea interpesonala survine intre doi oameni.
Comunicarea intrapersonala – este comunicarea cu sine.
Comunicarea de masa – comunicare dinspre o sursa catre un public larg
Comunicare intr-un grup mic – 3 sau mai multi oameni
Diada – doi oameni.

2.
3.
4.
5.

Comunicarea interpersonala are loc in cadrul unei relatii (colegi, prieteni, familie etc)
Comunicarea impersonala - comandarea unei cafele.
Comunicarea interpersonala evolueaza in cadrul relatiilor
Comunicarea interpresonala negociaza si defineste relatiile

De ce este importanta comunicarea interpersonala?
1. Comunicarea interpersonala este omniprezenta – face parte din viata cotidiana.
2. Comunicarea interpersonala ne poate imbunatati relatiile. Lipsa comunicarii eficiente
este motivul pentru care relatiile inclusiv casatoriile iau sfarsit.

~4~

Persoanele casatorite au vieti mai lungi. 2. ~5~ . 3. Comunicarea adecvata – Comunicarea trebuie sa respecte regulile si expectantele care se aplica intr-o situatie sociala. Empatia – capacitatea de a se orienta catre ceilalti si a intelege gandurile si sentimentele altor persoane. Comunicarea interpersonala ne poate imbunatati sanatatea. mai sanatoase si mai satisfacatoare decat persoanele singure. divortate sau vaduve. Caracteristicile celor care comunica competent 1. O persoana care comunica competent se va adresa diferit unui grup de manageri decat unui grup de angajati noi. 2. nu sa ii spunem detaliat ce am facut in ziua respectiva. Comunicarea eficienta – eficienta descrie cat de bine ne atingem obiectivele comunicarii. 1. multumesc ». Monitorizarea sinelui - persoanele care comunica bine isi constientizeaza comportamentul si afectul acestuia asupra celorlalti. intrucat ceea ce da rezultate cu un anumit public probabil nu ar da rezultate cu alt public. se mai numeste si automonitotizarea emotiilor. Daca dorim sa convingem vecinul sa doneze bani pentru un adapost pentru animale ii putem explica cat de mult are nevoie de bani adapostul respectiv si putem preciza cate servicii le ofera acesta animalelor care au nevoie de acest lucru.3. Ce presupune comunicarea competenta? Competenta de comunicare – inseamana a comunica in moduri eficiente si adecvate intr-o anumita situatie. Daca cineva ne intreaba « Ce mai faci ? » este adecvat sa spunem « Bine. Adaptabilitatea – capacitatea de a va adapata comportamentele conform cerintelor situatiei. vorbesc si se comporta in situatii sociale. Persoanele care se automonitorizeaza acorda atentie felului in care arata.

5. valori si norme invatate si comune prin care un grup de oameni se diferentiaza de altul. Out-grup – grup de oameni cu care cineva nu se identifica. comunicarea onesta si evitarea comportamentului imoral sau lipsit de etica. Capitolul 2 . In-group – grup de oameni cu care se identifica o persoana. Complexitatea cognitiva – capacitatea de a intelege o situatie data in mai multe moduri.Cultura si gen Cultura – sistem de simboluri. Etica – reprezinta tratamentul just al celorlalti. Este o aptitudine valoroasa care ne impiedica sa tragem concluzii gresite si sa reactionam inadecvat. valori si norme.4.un grup de oameni care au in comun aceleasi simboluri. limba. limba. Aceasta tendinta poate face extrem de dificile pentru o persoana locuitul si munca intr-un loc unde este considerat o minoritate. ~6~ . Societate . Etnocentrism – preferinta sistematica pentru caracteristicile cultuii proprii.

confortul material. limbajul. va adopta probabil limbajul si practicile comune locului unde a crescut. realizarea. Valorile – constituie standardele folosite pentru a evalua cat de bun. Cultura este determinata de cine ne-a crescut. SUA valorizeaza idealuri precum oportunitatile egale. ce reprezinta idei vitale pentru cultura respectiva. Limbajul – faciliteaza comunicarea scrisa si vorbita si garanteaza transmitearea culturilor si ideilor de la o generatie la alta. de locul unde am crescut si de simbolurile. Fiecare cultura are propriile sale simboluri. un cetatean cambodgian crescut in SUA. Limbile chineza. ~7~ . Normele – sunt reguli sau asteptari care ghideaza comportamentul oamenilor in cadrul unei culturi. de dezirabil sau de frumos este un anumit lucru. Componentele culturii 1. initiativa libera si alegerea individului. Simbolurile – un simbol este ceva ce reprezinta o idee. spiritul practic si eficienta. pe langa cetatenia nationala. Nationalitate – statutul unei persoane de cetatean al unei tari. dar cultura sa va fi cea americana. Subculturile Subculturile sunt grupuri de oamnei care au valori. valorile si normele locului respectiv. 3. Etnicitate – modul in care isi percepe o persoana predecesorii sau mostenirea culturala.cultura este mai degraba invatata. Ex : normele de salut difera in anumite culturi. spaniola si engleza sunt cele mai vorbite limbi din lume in prezent. Ex : bata de baseball si placinta cu mere – simboluri ale vietii americane. 2. democratia. obiceiuri si norme comune asociate cu interesele sau caracteristicile lor comune. Subcultura persoanelor cu deficiente de auz cuprinde persoane care comunica folosind doar limbajul semnelor. Va avea etnie si cetatenie cambodgiana.Inculturatie . De exemplu. 4.

Canada. Culturi slab contextuale si culturi puternic contextuale  Cultura slab contextuala – se asteapta ca oamenii sa fie directi. Individualism si colectivism  Cultura individualista – o cultura care pune accent pe individualitate si responsabilitate fata de sine. ~8~ . Marea Britanie si Australia Cultura colectivista – o cultura care pune accent pe loialitatea fata de familie. fara sa ne intrebam daca acest lucru este adevarat. Culturile slab contextuale apreciaza autoexprimarea. locul de munca su comunitate. mai degraba decat pe necesitatile individului. si transmit mult mai multe dintre semnificatii prin comportamente subtile si indici contextuali. mentinerea armoniei si evitarea jignirii oamenilor sunt mai importante decat exprimarea opiniilor reale. de exemplu. ca. adesea ei nu sunt constienti de felul in care se deosebesc. sa spuna ce anume intentioneaza sa spuna si sa nu bata campii. ci doar componenta a grupului de care apartin. Cultura puternic contextuala – in aceste culturi oamn eii sunt invatati sa vorbeasca mai putin direct. Oamenii vorbesc intr-o maniera mai putin directa. Israel si majoritatea tarilor din nordul  Europei. Persoanele din culturile colectiviste acorda importanta mare datoriei si loialitatii si nu se considera unice sau deosebite. Japonia si multe tari din Africa si America Latina. Ex : Coreea. De ex Canada. Copiii din culturile individualiste sunt crescuti auzind mesaje de tipul « Fii tu  insuti ! » ex :Statele Unite. expresiile faciale si tonalitatea vocii. comunicarea opiniilor personale si incercarea de a-i convinge pe altii sa vada lucrurile intr-un anumit fel.Oamenii din culturi si subculturi diverse difera intre ei nu numai sub aspectul modului in care gandesc si se comporta. mai ambigua. Presupunerea similaritatii – presupunem ca majoritatea oamenilor gandesc la fel ca noi.

nimeni nu este  inerent mai bun decat altcineva. preferand ca barbatii sa se ocupe cu castigatul salariilor si cu luarea deciziilor. monarhia sau partidul politic aflat la conducere. Cultura cu distanta ierarhica mare . Cultura feminina . Brazilia. toate fiind calitati feminine stereotipe. Persoanele din astfel de culturi sunt invatate ca anumiti oameni sau anumite grupuri merita sa aiba mai multa putere decat altii si ca respectarea puterii este mai importanta decat respectarea egalitatii. de exemplu. calitatea vietii si serviciile aduse altora. De asemenea ei valorizeaza rolurile specifice sexelor. ambitia. Japonia. in timp ce femeile ocupa pozitii  de ingrijire a familiei. Culturi masculine si culturi feminine  Cultura masculina – intr-o astfel de cultura oamenii tind sa pretuiasca valori masculine traditionale. Deasemenea. Noua Zeelanda. ca. de exemplu. Chile si Olanda. de exemplu. ei tind sa creada ca rolurile barbatilor si ale femeilor nu ar trebuie sa fie diferite. Danemarca si Austria. Suedia. Mexic. Austria. Statele Unite. India.Culturi cu distanta ierarhica mica si culturi cu distanta ierarhica mare  Cultura cu distanta ierarhica mica – o cultura in care puterea nu este strict concentrata in mainile anumitor grupuri de oameni.o cultura in care cea mai mare parte a puterii este concentrata in mainile catorva oameni ca. barbati si femei. Mexic. Canada si Israel.oamenii tind sa pretuiasca oferirea dragostei. Persoanele din culturile cu distanta ierarhica mica sunt crescute sa creada ca desi unele persoane se nasc cu mai multe avantaje (sunt bogate). casnica. realizarea si achizitia de bunuri materiale. ~9~ . Singapore si Filipine. Nu ar fi neobisnuit ca un barbat sa-si ingrijeasca copilul sau ca o femeie sa fie principala sursa de venit in casa.

In culturile policronice orarele sunt mai fluide si mai flexibile. Uruguay. Portugalia. de exemplu idiomuri si gesturi. Argentina. de teama esecului. Ex : Se gaseste pe  toate drumurile. « Timpul inseamna bani. a da din coate » Jargonul – limbaj al carui sens tehnic este inteles de persoanele din subcultura respectiva. neclare sau imprevizibile. Persoanele din culturile care accepta incertitudinea sunt mai deschise spre situatii noi si sustin oamenii si ideile care nu concorda cu ei insisi. Coduri de comunicare culturala Coduri de comunicare – comportamente verbale si nonverbale. Gesturile – miscari de obicei ale mainii sau ale bratului ce exprima idei. Rolurile de gen si comunicarea ~ 10 ~ . Elvetienii. Jamaica si Noua Zeelanda.Culturi monocronice si culturi policronice  Monocronic – concept care trateaza timpul drept un bun finit care poate fi castigat. care caracterizeaza o cultura si o diferentiaza de alte culturi. cheltuit si irosit. Policronic – concept care trateaza timpul drept o sursa infinita. mai degraba decat un bun finit. » Drept urmare intalnirile si cursurile  incep la timp.  Idiomurile – un idiom este o sintagma al carei sens este pur figurativ. germanii si majoritatea americanilor privesc timpul drept o marfa. Hong Kong. ca . medicii folosesc o  terminologie medicala. Evitarea incertitudinii – gradul in care oamenii incearca sa evite situatile nestructurate. Persoanele din culturile cu un grad ridicat de evitare a incertitudinii sunt atrase de oameni si situatii familiare si tind sa nu isi asume riscuri. economisit. Banca nu se deschide la ora fixa – Pakistan. De exemplu. dar nu neaparat de cei din afara ei.

axat pe ingrijire. competitie si gandire logica. Asexualitate . 2. 3. Androgenie . 1. Orientarea sexuala si comunicarea Orientarea sexuala – Trasatura care determina sexul sau sexele de care este atrasa sexual o persoana. contact vizual. logica si lipsita de emotivitate in domeniul in care profeseaza. Vorbirea instrumentala – comunicare verbala al carei scop este rezolvarea prolemelor si indeplinirea sarcinilor.rol de gen care se distinge printr-o combinatie de caracteristici masculine si feminine.interes sexual fata de membrii sexului opus.  Vorbirea expresiva – comunicarea verbala al carei scop este exprimarea emotiilor si  construirea relatiilor. Comportamente de afiliere – demonstreaza sentimente de apropiere sau atasament fata de altcineva.  Masculinitatea – un rol de gen atribuit in mod tipic barbatilor. ~ 11 ~ . 4. care pune accent pe  dominare. Bisexualitatea – interes sexual atat fata de femei cat si fata de barbati. pe care o cultura il atribuie de obicei unui om.Rol de gen – un ansamblu de asteptari privind comportamentul adecvat. Feminatate – un rol de gen atribuit in mod tipic femeilor. Comunicarea afectuoasa – include comportamente pe care le utilizam pentru a ne exprima dragostea si aprecierea pentru persoanele la care tinem. expresiile faciale placute si tonurile vocii calde. Homosexualitatea – interes sexual fata de membrii propriului sex. Gay si lesbiene. O femeie poate sa iubesca copiii. care pune accent pe  comportamentul expresiv. in baza sexului sau biologic.absenta generala a intereselor sexuale. incuviintarile din cap. Heterosexualitatea . dar sa fie foarte decisa.

~ 12 ~ . numita si identitate. Zona ascunsa – caracteristici pe care vi le cunoasteti. dar pe care alegeti sa nu le   dezvaluiti altora.   Zona deschisa – caracteristici cunoscute atat de sine. Nici noi si nici altii nu vor sti ce fel de parinte vom fi pana nu vom deveni parinti. desi noi nu de identificam Zona necunoscuta – aspecte alte conceptiei de sine pe care nu le cunoasteti nici dvs. nici ceilalti.Capitilul 3 – Comunicarea si sinele Conceptia despre sine – ansamblu de idei stabile pe care le are o persoana cu privire la cine este el sau ea . Zona oarba – altii ne pot considera nerbdator si instabil. cat si de ceilalti.

Personalitatea – tiparul de comportamente si moduri de gandire care caracterizeaza o persoana.Conceptia despre sine are mai multe fatete. 3.evaluare subiectiva a unei persoane asupra propriei valori. dar se poate modifica. pot fi considerate mai sincere. atunci chiar vom avea o zi proasta. Atunci cand credem ca vom avea o zi proasta. mai demne de incredere. 1. Stima de sine . Nevoia de includere – nevoia de a apartine unui gruo social si de a fi inclus in activitatile altora. Nevoia de afectiune – nevoia de a oferi si de a primi dovezi de dragoste si apreciere. Comunica mai direct. Constientizarea si managementul conceptiei despre sine  Automonitorizare – constientizarea de catre o persoana a felului in care arata si vorbeste sau a modului in care comportamentul sau ii afecteaza pe ceilalti. Managementul necesitatilor legate de fata curata Fata – imagine pubica pe care si-o doreste o persoana ~ 13 ~ . Persoanele care au o capacitate de automonitorizare scazuta consuma mai putin timp si energie gandindu-se la infatisare si comportament. este partial subiectiva si persistenta. sunt in permanenta constiente de sine si de ceilalti. Nevoia de control . le poate fi dificil sa se relaxeze si sa traiasca clipa. Persoanene care au capacitate de automonitorizare ridicata. asa ca in multe situatii sunt probabil mai relaxate decat persoanele care au o capacitate ridicata de automonitorizare. Predictia care se autoadevereste – asteptari ce includ comportamente care cauzeaza implinirea asteptarilor. Teoria necesitatilor interpersonale – sustine ca stima de sine interactioneaza cu trei necesitati interpesonale importante. influientandu-ne comunicarea cu ceilalti. 2.necesitatea unei persoane de a dispune de o doza de control intr-o relatie.

Necesitatile fetei curate – componente ale imaginii publice dorite de individ.  Amploare – diversitatea subiectelor despre care o persoana ii face dezvaluiri reale ~ 14 ~ . deoarece nu reuseste sa va satisfaca una sau mai multe necesitati asociate acestuia.    Necesitati legate de camaraderie – necesitatea de a ne simti placuti si acceptati de altii Necesitati legate de autonomie – necesitatea de a evita constrangerile din partea altora Necesitati legate de competenta – necesitatea de a fi respectat si considerat competent si inteligent. Trebuie sa comunicam in mod deliberat informatii despre noi insine 2.  Autodezvaluirea este intentionata si sincera – pentru ca un act de comunicare sa poata fi considerat o autodezvaluire. Trebuie sa consideram ca acele informatii sunt adevarate. comunicarea devine mai ampla si mai profunda. Comunicarea sinelui – autodezvaluirea Autodezvaluirea – act de a le oferi altora informatii despre sine pe care le consideram ca ceilalti nu le stiu inca. trebuie sa satisfaca doua conditii : 1. Autodezvaluirea variaza sb aspectul amplorii si profunzimii  Teoria penetrarii sociale – teorie care anticipeaza ca. Act amenintator la adresa fetei – Orice comportament care ameninta una sau mai multe necesitati legate de fata. odata cu dezvolarea relatiilor. Scapare verbala – a comunica unei alte persoane in mod neintentionat ceva despre dvs. este un act amenintator la adresa fetei.Figurare – comportamente utilizate de o persoana pentru a-si proiecta imaginea publica dorita. Respingerea candidaturii dvs.

Avantajele autodezvaluirii 1. Autodezvaluirea este de obicei reciproca . 4. Autodezvaluirea poate servi multor scopuri Autodezvaluirea este influientata de rolurile culturale si de gen – femeile se dezvaluie mai mult decat barbatii. 2. pe masura ce doua persoana ajung sa se cunoasca si sa dezvaluie tot mai multe informatii despre ele. Consolidarea relatiilor si a increderii Reciprocitatea Descarcarea emotionala Sprijinul pentru altii Riscurile autodezvaluirii 1. relatia cu contabilul. 3. 3. dar foarte putin ample. Autodezvaluirea online respecta un tipar diferit – oamenii se dezvaluie mult mai mult la inceputul unei relatii online decta fata in fata. 4. Respingerea Posibilitatea de a-i obliga pe altii sa faca dezvaluiri despre sine Ranirea altora Incalcarea intimitatii unei persoane. ~ 15 ~ . 2. Autodezvaluirea variaza de la o relatie la alta – unele relatii implica dezvaluiri profunde.Norma de reciprocitate – o asteptare sociala cu privire la faptul ca resursele si favorurile oferite unei persoane intr-o relatie ar trebui sa fie acordate si de cealalta persoana. Profunzime – intimitatea subiectelor pe care o persoana le dezvaluie alteia. de ex. Autodezvaluirea este un proces gradual – apropierea se realizeaza in timp.

Organizarea – procesul clasificarii informatiilor selectate pentru a li se acorda atentie. Selectarea – procesul prin care se acorda atentie unui stimul 2. Cele 3 etape ale procesului perceptiei 1. Tipuri de scheme dupa Peter Anderson pentru a clasifica informatiile pe care le observam in legatura cu alti oameni ~ 16 ~ . Capitolul 4 – Perceptia interpersonala Procesul perceptiei . fara consimtamantul primei persoane. Perceptia interpesonala – procesul de extragere a semnificatiilor legate de persoanele din mediul nostru si de relatiile noastre cu acestea.Barfa – comunicarea unor informatii personale despre cineva unei terte parti. Unele dintre riscurile autodezvaluirii sunt mai mari in cazul in care autodezvaluirea survine in mediul online.perceptia interpersonala Perceptia – procesul de extragere a semnificatiilor lucrurilor pe care le traim in mediul nostru.

invidioasa sau ingrijorata. Starea fizica de oboseala ne modifica  perceptia timpului si ne poate face anxiosi. Starile si trasaturile fiziollogice  Starile fiziologice – sunt situatii temporare.cultura influienteaza perceptiile si interpretarile comportamentelor altor oameni. agresiva. Rolurile sociale . influienta perceptiile. Consructele psihologice – evidentiaza gandurile si sentimentele oamenilor. Constructele de rol – evidentiaza pozitia sociala si profesionala a oamenilor. varsta. sigura pe sine. 2. simti. Adolescentii pot percepe sfaturile parintilor ca fiind depasite si irelevante. 3. in timp ce parintii pot percepe indiferenta adolescentilor cu privire la sfaturile lor drept naiva. 3. tata. dar si  caracteristici subiective cum ar fi atractia fizica. atentiei si dispozitiei. Genul si sexul biologic influienteaza o diversitatea de comportamente comunicationale. etnia si forma corpului. nesigura. atinge. lider al unei companii. O alta trasatura fiziologica este ritmul biologic sau ciclul modificarilor zilnice ale temperaturii corporale. asa ca  observam daca o persoana este sociabila. Constructe fizice – are in vedere infatisarea oamenilor. pe capacitatea de a vedea. determinandu-ne sa percepem daca o persoana este manioasa. Trasaturile fiziologice – sunt aspecte care ne influienteaza permanent. timida.un rol social este un ansamblu de comportamente asteptate de la o persoana intr-o anumita situatie sociala. gusta si mirosi. Exista 3 factori pentru a interpreta comportamentul :  Experienta personala ne ajuta sa atribuim semnificatii comportamentului ei  Ceea ce unoasteti despre ea  Gradul de intimitate a relatiei Influiente asupra acuratetei perceptuale 1. Cultura si subcultura . Comportamentele asociate subculturilor pot. asa ca influienteaza si perceptia pe care ne-o formam cu privire la altii. contabil. Constructele de interactiune – evidentiaza comportamentul unei persoane. asa ca  observam daca o persoana este profesor. de asemenea. ~ 17 ~ . determinandu-ne sa observam caracteristici obiective precum inaltimea. Perceptia se bazeaza in foarte mare masura pe simturie noastre. Interpretarea – procesul de atribuire a semnificatiilor unor informatii selectate pentru a li se acorda atentie si pentru a fi organizate. sarcastica sau atenta.

in timp ce altii o pot considera reactia normala la medicatie. Alocentric – este opusul egocentrismului – axat pe perspectiva alte persoane. Egocentric .tendinta de a acorda prioritate primelor impresii. in loc de cea proprie. aplicate membrilor individuali ai culturii respective. Ansamblul perceptual . puteti incepe sa descoperiti in ce masura alti oameni se incadreaza sau nu in perceptiile stereotipe pe care vi le-ati format despre ei. Un copil nu intelege ca va impiedica sa vedeti televizorul deoarece presupune ca vedeti ceea ce vede si el. in procesul formarii perceptiilor.predispozitia de a percepe doar ce vrem sau sau ce ne asteapta sa percepem. O modalitate mai productiva de gestionare a stereotipurilor implica doua elemente :  Constientizarea perceptiilor pe care le aveti. Comunicarea – prin intermediul comunicarii interpersonale. dar incercati sa tineti minte ca este posibil ca perceptiile voastre sa nu  fie juste. Oamenii foarte religiosi pot percepe vindecarea unui bolnav drept un miracol sau un raspuns la rugaciuni. Constientizati si trageti concluzii pornind de la stereotipuri.persoana incapabila sa adopte perspectiva altei persoane. Efectul informatiei primare influienteaza primele impresii  Efectul informatiei primare .Stereotipizarea se bazeaza pe generalizare Stereotipuri – generalizari cu privire la grupuri de persoane. Egocentrismul este o etapa normala a dezvoltarii copiilor cu varsta cuprinsa intre 2 si 6 ani. comparativ cu impresiile ulterioare. Efectul informatiei recente influienteaza perceptia  Efectul informatiie recente – impresia cea mai recenta pe care o avem despre cineva este mai intensa decat impresiile noastre anterioare. Biasurile pozitive si negative ~ 18 ~ .

semipermanenta sau cel putin nu se schimba usor. Daca gasiti o atribuire controlabila pentru comportamentul cuiva. Bias pozitiv – tendinta de concentrare intensa asupra atributelor pozitive ale unei persoane. in locuri imprevizibile. Bias negativ – tendinta de a acorda mai multa importanta informatiilor cu caracter negativ decat celor pozitive. O forma de bias pozitiv o reprezinta tendinta persoanelor indragostite de a-si vedea partenerul prin « ochelari cu lentile roz » . raspunsul la intrebarea « de ce ? » De ce ati picat examenul de la istorie ? Atribuirea comportamentelor variaza de-a lungul a trei dimensiuni importante : Locusul – desemneaza unde anume este localizata cauza unui comportament. Explicarea comportamentului prin atribuiri Atribuire – o explicatie pentru un comportament observat. In schimb. Traficul la o ora de varf ar putea fi cauza stabila a intarzierii. adica sunt generate de o caracteristica proprie. Chiar si o singura informatie negativa va poate afecta perceptia cu privire la cineva pe care altfel l-ati fi simpatizat. Controlabilitatea – cauzele comportamentelor variaza si sub aspectul gradului de controlabilitate asupra lor. Intarzie la o intalnirea programata la pranz si incercati sa va dati seama de ce anume. Alte comportamente au cauze externe. deoarece accidentele survin doar din cand in cand. O cauza stabila este una permanenta. de obicei incercam sa ii gasim logica. Unele comportamente ale noastre au cauze interne. aduca sunt determinate de ceva din exteriorul nostru. un accident rutier ar fi o cauza instabila a intarzierii. Stabilitatea – o cauza a unui comportament este stabila sau instabila. Atribuire interna – nu si-a dat seama cat e ora. ~ 19 ~ . Facem acest lucru formuland o atribuire. Atribuire externa. fie in afara noastra. Cand suntem martorii unui comportament pe are nu il intelegem imediat. Sa presupunem ca seful dvs. supraestimand trasaturile pozitive ale acestuia si subestimandu-i sau ignorandu-i  concomitent defectele sau neajunsurile.traficul este foarte aglomerat. fie in noi. in procesul formarii unei perceptii.

Eroarea atribuirii instrumentale – se refera la tendinta noastra de a ne atribui succesele unor cause stabile. o atribuire incontrolabila identifica o cauza pe care persoana respectiva nu o putea controla. interne si de a ne atribui esecurile unor cauze instabile. nu inseamna neaparat ca perceptia dvs. Va impune sa analizati informatiile despre situatie care nu se incadreaza in perceptia dvs. Supraatribuirea – evidentiem una sau doua caracteristici ale unei persoane si apoi atribuim ce face aceasta caracteristicilor respective. Daca ati primit nota 10 la test. Casierul v-a dat restul gresit pentru ca nu stie sa numere. ~ 20 ~ . barbatii explicau acest comportament ca fiind tipic feminin. Analizarea alternativelor va va convinge uneori si mai mult ca prima perceptie era justa. initiala a fost gresita sau ca ar trebui sa renuntati la ea. Initiala 2. nu pentru ca un anunt la difuzor i-a distras atentia. se axau pe un singur aspect al unei persoane « «este femeie » ca fiind cauza comportamentului ei « deoarece este femeie. Generarea unor perceptii alternative va incurajeaza sa va intrebati ce informatii relevante va lipesesc. dar daca ati luat 4. motivul este ca testul a fost injust. Eroare fundamentala de atribuire – tendinta de atribui comportamentele altor oameni mai degraba unor cauze interne decat externe.atunci considerati ca respectiva persoana putea controla cauza comportamentului. acest lucru s-a intamplat pentru ca sunteti destept. In schimb. Daca sunteti capabil sa generati perceptii alternative. Verificarea perceptiilor Separati interpretarile de fapte  Descrierea – a ceea ce am vazut sau am auzit  Interpretarea – interpretarile pe care le atribuim realitatilor respective Elaborati perceptii alternative Practica elaborarii unor perceptii alternative este importanta din dou motive: 1. ii place sa critice » . externe. Cu alte cuvinte. Daca femeile au o atitudine critica.

Emotia Emotia in comunicarea interpersonala Ce este emotia ? Emotia – reactie multidimensionala a corpului la orice eveniment care amplifica sau inhiba obiectivele unei persoane. limbajul trupului etc. Emotii de tristete si anxietate Emotii de bucurie/afectuoase :   Fericirea – stare de multumire. atunci probabil ca simtiti o emotie. Observarea expresiilor faciale. identificabila. mai degraba decat dispozitie. comportamente nonverbale. De exemplu.implica ascultarea si observarea. deoarece posibilitatea de a-l pierde intereaza cu obiectivul dvs.Verificarea directa a perceptiilor – presupune a-i intreba pur si simplu pe alti oameni daca perceptiile dvs. Daca emotia este o reactie la un anumit eveniment. Daca puteti identifica motivul pentru care va simtiti bine sau va simtiti prost. Verificarea indirecta a perceptiilor . privind o anumita situatie sunt juste. bucurie si veselie Iubirea – emotie care consta in a simti atractie fata de cineva. Emotia difera de dispozitie Dispozitiile si emotiile sunt experiente diferite. de a-l trece. simti anxietate inainte de un examen final. Emotiile au diverse forme : 1. dispozitia este un sentiment care nu are o cauza anume. a fi atasat si profund devotat fata de o anumita persoana ~ 21 ~ . Dispozitiile sunt mai persistente. Emotii ostile 3. Capitolul 8 . pentru a afla informatii suplimentare despre situatie. Emotii de bucurie si fericire 2. in schimb majoritatea emotiilor au o durata relativ scurta. dureaza adesea zile sau saptamani la rand.

de obicei  drept consecinta a unui anumit tip de piedere. atingerile si statul aproape de ei. Emotii de ostilitate :  Mania – reactie emotionala la perceperea faptului ca ati fost nedreptatiti intr-un anumit  fel Dispretul – sentiment de superioritate si de lipsa de respect fata de altii. Depresie – afectiune fizica ce implica oboseala excesiva. jignindu-i. ridiculizandu-i   si lasand sa se inteleaga ca o alta persoana este netoata si incompetenta. tinutul de mana. imbratisarea si interactiunile sexuale constitue o noutate. pasiunea se estompeaza. ne manifestam adesea aceasta emotie prin comportamente foarte intime. ~ 22 ~ . Cand simtiti simpatie fata de alte persoane. precum zambetul. insomnie.proces emotional prin care facem fata unei pierderi teribile. daca va intalniti pentru prima data cu familia partenerului si va faceti griji ca nu va vor placea. Simpatia – evaluare generala pozitiva a altei persoane. modificari ale greutatii corporale. Pasiunea – Emotie secundara care consta in bucurie si surpriza. cand componentele precum sarutul. Oameni simt adesea pasiune in primele etape ale unei relatii de cuplu sau sexuale. Teama – reactive a mintii si a corpului la perceperea unui pericol. Pe masura ce partenerii ajung sa  se cunoasca mai bine. regret si descurajare. Oamenii isi exprima dispretul insultandu-i pe altii sau natandu-si joc de ei. plus experientele de entuziasm si atractie fata de o alta persoana. Anxietate sociala – teama de a nu face o impresie buna asupra celorlalti. sentimente de inutilitate si/sau ganduri legate de sinucidere sau   moarte Suferinta . De exemplu. Dezgustul – sentiment de repulsie ca reactie la ceva ofensator Gelozia – perceptie ca existenta sau calitatea unei relatii imortante este amenintata de o  terta parte Invidia – dorinta de a avea ceva ce poseda alta persoana Emotii de tristete/anxietate :  Tristete – emotie care implica sentimentul de nefericire. Corp amigdalian – un  grup de neuroni din creier care controleaza in mare masura reactia corpului la teama.

Alte emotii – mania. de exemplu  presiunea sanguina. ca. teama si dispretul – au o valenta negativa. ritmul respiratiei si nivelul hormonilor Cognitiva – la nivel cognitiv. iubirea si recunostinta – au o valenta pozitiva. ca sa para ca o simtiti mai intens decat in realitate ~ 23 ~ . atunci stanjeneala. incitarea si vinovatia sunt toate metaemotii. teama si tristete. in consecinta ne face placere sa le simtim. Emotii secundare – emotii compuse din cominatii de emotii primare. Unele emotii sunt metaemotii Metaemotie – o emotie legata de o alta emotie. care nu constau din combinatii de alte  emotii. pentru a o  identifica o anumita stare emotionala Comportamentala – emotiile au tendinte de actiune care ne determina sa ne comportam  in anumite moduri Sociala si culturala – emotiile pe care le traim si le exprimam sunt cauzate in parte de mesajele si practicile sociale si culturale pe care le-am invatat. in diverse culturi. Daca va simtiti stanjeniti din cauza geloziei. Gelozia este o combinatie de trei emotii primare : manie. Oamenii le simt si le exprima fundamental la fel.Componentele emotiei :  Fiziologica – emotia cauzeaza modificari ale starilor fiziologice. Emotiile variaza sub aspectul valentei si intensitatii Valenta – caracter pozitiv sau negativ al unei emotii. etichetam consecintele fiziologice ale emotiei. Emotiile se manifesta sub forme primare si secundare  Emotii primare – experiente emotionale distincte. Reguli de manifestare :  Intensificare – exagerearea emotiei. Multe emotii – precum bucuria.

 Diminuare – minimizarea unei emotii. Inteligenta emotionala – capacitatea de a percepe si de a intelege emotii. cand de fapt simtiti o emotie complet diferita Tehnologiile comunicationale influienteaza modul in care simtim si ne exprimam emotiile. cand de fapt simtiti o emotie Deghizare – exprimarea unei emotii. Totusi. ~ 24 ~ . pentru a crae impresia ca o simtiti mai putin  intens decat in realitate Simulare – adoptarea unui comportament care arata ca simtiti o emotie pe care de fapt nu   o traiti Inhibare – va comportati ca si cum ati fi lipsit de emotii. la randul ostru simtim tristete. si noi . de a folosi emotiile pentru a facilita gandirea si a gestiona emotiile in mod constructiv. Contagiune emotionala – tendinta de a imita experientele si manifestarile altor persoane. Reevaluarea emotionala – proces de modificare a unei situatii care a generat o emotie negativa. Daca cineva din grupul nostru este trist. Majoritatea emotiilor ne motiveaza sa actionam intr-un anumit mod. astfel incat efectul emotiei este diminuat. a simti o emotie nu inseamna neaparat sa trebuie sa si actionam sub impulsul ei.

precum calatoriile impreuna sau mersul la restaurant. Relatiile sociale aduc beneficii emotionale . Un al doilea motiv este ca prietenii pot avea grija de siguranta si bunastarea noastra. Ne face placere sa interactionam cu prietenii pentru ca este distractiv si relaxant si pentru ca prietenii ne amuza. crea. mai ales atunci cand prietenul dvs. Ne cheltuim bani si timp cu prietenii pentru ca ne aduc fericire si ne distreaza. mentine si si proteja relatii sociale puternice. de exemplu. Avem tendinta de a imparti acest tip de resurse cu persoanele de care ne simtim apropiati. Relatiile sociale presupun costuri si beneficii – costurile care apar in relatiile sociale : trebuie sa petreceti impreuna cu un prieten un interval de timp pe care a-ti prefera sa-l folositi facand de unul singur altceva ce va satisface.prietenii de aduc cel putin doua tipuri de beneficii emotionale.Comunicarea interpersonala in prietenii si relatii profesionale Stabilim relatii pentru ca simtim nevoia de apartenenta Teoria nevoii de apartenenta – sustine ca fiecare dintre noi se naste cu necesitatea de a cauta.Capitolul 9 . Relatiile sociale aduc beneficii sub aspectul sanatatii – exista cel putin doua motive pentru care prietenii buni ne pot ajuta sa ne mentinem sanatosi. sa purtam centura de siguranta si sa nu conducem in stare de ebrietate. are nevoie de sprijin. O mare parte tin timp. trebuie sa faceti o investitie emotionala. ca. de adapost si de transport. Al doilea beneficiu datorat prietenilor este fericirea. ~ 25 ~ . Investim energie si resurse in prietenii deoarece ei ne aduc beneficii. Unul dintre acestea este sprijinul emotional sau incurajarea in momente de nefericire emotionala. Un motiv este faptul ca fericirea si relaxarea oferite de prieteniile apropiate de ajuta sa alungam efectele negative ale stresului. Pot exista si costuri materiale asociate cu a face anumite lucruri impreuna. de exemplu. decidem ca beneficiile prietenilor merita costurile. Relatiile sociale ne aduc beneficii materiale – ele ne ajuta sa satisfacem necesitati materiale. Prieteniile ne pot incuraja sa avem comportamente sanatoase. nevoia de bani.

de-a lungul istoriei. Studiile arata ca avem tendinta de a intemeia relatii sociale cu persoanele cu care ne asemanam. similaritatea – mai ales a infatisarii si a comportamentului constituia unul dintre modurile adecvate de diferentiere a rudelor de persoanele neinrudite. prin urmare dorim sa ne aflam langa persoana atragatoare. adesea suntem motivati sa o cunoastem mai bine. 2. Consideram similaritatea atractiva in cel putin doua motive : 1. Puteti avea o atiitudine pozitiva fata de noul coleg cu care folositi in comun masina de serviciu deoarece vine la timp in fiecare zi. Atractia fata de sarcini – se mai numeste si atractie fata de capacitatile unei persoane si fata de faptul ca va puteti baza pe ea. Suntem atrasi de asemanari – cand cunoastemomenii cu un fond. acestia ne dau senzatia de confort si familiaritate. pentru a forma o relatie. Interesele noastre genetice ne dicteaza acest lucru. mai degraba decat cu cele care sunt diferite de noi insine. Atractie fizica – atractie fata de infatisarea cuiva. ~ 26 ~ . Atractie sociala – atratie fata de personalitatea cuiva. Puteti simpatiza noul coleg de birou datorita atitudinii sale pozitive. Un motiv ar fi ca valorizam si apreciem atractivitatea fizica. oamenii au cautat alte persoane atragatoare drept parteneri. Adesea identificam o validare sociala in persoanele similar noua. Simpatizand persoanele care ne seaman este intr-un fel o forma de autosimpatie. Avem tendinta de a intemeia si mentine relatii cu persoanele pe care le vedem des. convingeri si interese asemanatoare cu ale noastre. Similaritatea ni se pare atragatoare. mai degraba decat cu cei pe care nu-i intalnim frecvent. indiferent ca este vreme buna sau rea. Suntem atrasi de proximitate – se refera la cat de aproape locuiesc sau muncesc oamenii si la cat de des interactioneaza. uneori ni se pare ca ii cunoastem déjà. Un alt motiv este ca. Suntem atrasi de aspectul fizic – cand consideram ca o persoana este atragatoare din punct de vedere fizic. experiente.Teoria atractiei Atractie interpersonala – orice forta care ii atrage pe oameni unul spre celalalt. Pentru stramosii nostri primitivi.

deci vom fi motivati sa o diminuam. cu cat sunteti mai putin nesigur. putem fi atrasi de persoane care difera de noi insine. veti simpatiza mai mult oamenii pe masura ce incertitudinea in privinta lors cade. Surplus de beneficii . a face cunostinta si a pune intrebari despre sine. cu atat mai mult veti simpatiza persoana respectiva. pentru ca prietenul respectiv o poate ajuta sa devina mai sociabila.desi suntem atrasi de asemanari. Comportamente de evitare – comportamente comunicationale care semaneleaza absenta interesului de a cunoaste pe cineva. zambetul si mentinerea contactului vizual cu persoana respectiva. Declaratii verbale.Suntem atrasi de complementaritate . folosind comportamente comunicationale pentru a-l cunoaste. Nivel de comparatie pentru alternative – acest concept se refera la convingerile dvs. O persoana timida poate fi atrasa de o persoana mai extrovertita.  Teoria diminuarii incertitudinii – sugereaza ca incertitudinea ni se pare neplacuta. Nivel de comparatie – asteptarile realiste ale unei persoane privind ceea ce persoana respectiva vrea si crede ca merita de la o relatie. Deoarece nu ne place incertitudinea referitoare la altii.  Teoria valorii rezultatului anticipat – intemeiem relatii atunci cand credem ca acestea merita efortul investit. ~ 27 ~ . daca le consideram diferentele ca fiind complementare – adica benefice pentru noi.starea in care beneficiile relationale depasesc costurile relationale. atuni nonverbale. legate de cat de buna sau de rea este relatia actuala. Comportamente de apropiere – comportamente comunicationale care semnaleaza interesul cuiva de a cunoaste o persoana. Deficit de beneficii – stare in care costurile relationale depasesc beneficiile relationale.. pentru ca ne ofera o calitate care ne lipseste. in comparatie cu optiunele pe care le percepeti. Aceasta teorie sugereaza ca. Afirmatia « Te rog sa ma lasi in pace »  Teoria schimbului social – teoria conform careia oamenii cauta sa intemeieze si sa mentina relatii in care beneficiile depasesc costurile.

In timp va puteti da seama ca ideile lui v-au largit orizontul de gandire si v-a ajutat sa intelegeti anumite aspecte politice. Comportamente de mentinere a relatiei – comportamente folosite pentru a mentine si consolida relatiile personale. Asigurarile – comportamente verbale si nonverbale folosite de oameni pentru a-si ilustra   devotamentul si fidelitatea fata de altii. Costurile se pot transforma in beneficii. isi exprima afectiunea si aprecierea pentru ceilalti si  nu se plang. esti cel mai bun prieten al meu » Retelele sociale – toate prieteniile si relatiile familiale ale unei persoane Impartirea sarcinilor – inseamna efectuarea sarcinilor care va revin in mod echitabil intr. Deschiderea – deschiderea semnifica dorinta unei persoane de a discuta cu prietenul sau partenerul sau relational despre relatia lor. Daca prietenul dvs va ajuta cu o problema este echitabil sa il ajutati cand va avea nevoie. Oamenii care adopta comportamente cu o atitudine pozitiva zambesc frecvent. pentru ca va simtiti iritat si pus in defensiva atunci cand si le exprima. de ex. « Sigur te ajut. isi intreaba prietenul ce  simte despre relatie si ii fac confidente. Teoria echitatii – teorie care anticipeaza ca o relatie buna cand raportul dintre costurile si beneficiile unei persoane este egal cu cei dintre costurile si beneficiile partenerului sau. putem considera convingerile politice ale unui prieten un cost daca sunt radical diferite fata de ale dvs. Printre comportamentele cu o atitudine pozitiva se numara a fi prietenos si vesel. De exemplu :  Atitudine pozitiva – ii determina pe ceilalti a se simta confortabil alaturi de noi. Caracteristicile prieteniilor : ~ 28 ~ ..prietenie. a da dovada de respect si a ne abtine sa-i criticam pe altii. Persoanele care folosesc aceasta strategie de mentinere a relatiei tind sa-si dezvaluie gandurile si sentimentele.

din cauza diferentei inerente sub aspectul puterii dintre acestia. sa aveti incredere in ei si sa nu fiti gelos pe ceilalti prieteni ai lor. iar cele dintre barbati pun accent pe activitati si interese emotionale. atat in plan profesional cat si personal. Specificul relatiilor apropiate ~ 29 ~ . Prieteniile sunt voluntare – noi ne alegem prietenii. Barbatii considera ca prietenii de sex opus sunt mai loiali si mai saritori decat prietenii de acelasi sex. Capitolul 10 – Comunicarea interpersonala in relatiile de cuplu si familiale 1. oferiti-i ajutorul. prieteniile dintre persoane de sex opus le permit femeilor si barbatilor sa se bucurure de acele aspecte ale prieteniei lor care sunt valorizate cel mai mult de sexul opus. Majoritatea prieteniilor traverseaza un ciclu existential alcatuit din sase etape :       Interactiune limitata de roluri Relatii amicale Progrese spre prietenie Prietenie in formare Prietenie stabila Prietenie care se stinge Relatiile sociale la locul de munca   Relatiile sociale pozitive cu colegii de serviciu amplifica satisfactia profesionala. luati apararea prietenului  in absenta sa. Prieteniile se leaga intre egali – un egal este o persoana cu o putere sau un statut  similare cu cele proprii. dar sunt totodata  complicate. Prieteniile sunt guvernate de reguli – va sustineti prietenii si nu ii criticati in public. respectati-i intimitatea. La fel. Relatiile sociale dintre superiori si subordonati pot fi foarte pozitive. pastrati secretele acestuia. iar ei ne aleg pe noi si nu trebuie sa  fim prieteni cu nici o persoana cu care nu vrea sa fim prieteni. Relatiile pozitive cu clientii pot aduce satisfactii mari. Prieteniile difera in functie de sex – prieteniile dintre femei pun accent mai mare pe expresivitate conversationala si emotionala.

sa fim generosi cu laudele si sa evitam conflictele marunte. indeosebi a unor resurse precum timpul. ci si de necesitatile copiilor. Parintii au obligatia de a oferi adapost. Relatiile de cuplu si cele familiale este nivelul cel mai ridicat de interdependenta.  Dedicare emotionala – sentiment de responsabilitate pentru senstimenetele si bunastarea emotionala a celuilalt. ~ 30 ~ . banii si atentia. fie aceasta de cuplu sau nu. Relatiile apropiate se deosebesc prin gradul lor de interdependenta.Apropierea – intimitate emotionala semnificativa traita intr-o relatie. dar nu v-ati vinde casa si nu v-ati muta daca si-ar schimba locul de munca. Relatiile apropiate necesita investitii continue Investitie – dedicarea energiilor si a altor resurse relatiilor respective.  Dedicari legale si financiare – obligatii reciproce ale oamenilor. sa facem compromisuri. Va puteti simti foarte apropiat de cel mai bun prieten al dvs. De exemplu. Cele mai satisfacatoare relatii apropiate par sa fie cele in care ambii parteneri investesc in mod egal. ingrijiri medicale si educatie copiilor minori. dedicarea emotionala fata de partenerul dvs. desi par banale. de cuplu va determina sa-i ascultati problemele.  Dedicare sociala – ne determina sa petrecem timp impreuna. imbracaminte. Relatiile apropiate necesita o dedicare profunda Dedicare – dorinta de a ramane intr-o relatie indiferent ce se intampla. Relatiile apropiate induc interdependenta Interdependenta – stare in care comportamentul fiecarei persoane ii influienteaza pe toti ceilalti implicati in relatie. ei presupun ca au un viitor impreuna. Modul in care parintii isi folosesc timpul si banii depinde nu numai de ei. Cand oamenii sunt dedicati unul celuilalalt. Ceea ce se intampla unei persoane le influienteaza pe toate celelalte persoane implicate in relatie. hrana.

Comunicarea in relatiile de cuplu Relatiile de cuplu si exclusivitatea Monogamia – inseamna a fi intr-o singura relatie de cuplu la un moment dat evitarea implicarii afective sau sexuale cu persoane din afara relatiei. dar opuse. nu sa i-l aleaga altii. ~ 31 ~ . Exclusivitatea reprezinta o modalitate de exprimare a dedicarii si fidelitatii pe care le manifesta partenerii si pe care au incredere unul in celalalt ca le manifesta. Cand copii ajung la adolescenta e normal sa manifeste o autonomie mai mare. Relatiile de cuplu si caracterul lor voluntar – relatiile de cuplu sunt voluntare. sa isi aleaga ei insisi partenerul de cuplu. O relatie este stabila si satisfacatoare daca ambii parteneri su ales de bunavoie sa participe la ea. Infidelitatea relationala – inseamna a avea interactiuni afective si sexuale cu o persoana din afara relatiei de cuplu. noi 2.dorinta de a pastra anumite lucruri. iar daca decid acest lucru. Autonome VS conexiune.conflicte dintre doua nevoi sau dorinte importante. oamenii isi aleg ei insisi daca vor sa se implice. ganduri sau idei pentru sine. Predictibilitate VS noutate  Predictibilitate – dorinta de consecventa si stabilitate  Noutate – dorinta de experinte inedite.  Autonomie – sentimentul de a dori sa ne apartinem noi insine  Conexiune – dorinta de a fi aprobati de ceilalti Deschidere VS inchidere  Deschidere – dorinta de destainuire si sinceritate  Inchidere.Relatiile apropiate genereaza tensiuni dialectice Tensiuni dialectice.

Relatiile de cuplu si sexualitatea Atat partenerii de sex opus cat si partenerii de acelasi sex valorizeaza intimitatea si egalitatea dintre parteneri. Cum anume te ditrezi ? » ~ 32 ~ . « Cum te cheama ?. Relatiile romantice si dragostea âIntr-o mare parte din tarile occidentale. « Ce filme iti plac ?. Unii se implica in relatii de cuplu din alte motive : in vederea stabilitatii financiare.Conform lui Denisse Previti si Paulo Armato. Ii ingrijoreaza implicatiile financiare ale despartirii.. oamenii concep casatoria si alte relatii de cuplu ca fiind bazate pe dragoste. Relatiile de cuplu si permanenta Oamenii concep adesea casatoria si alte relatii de cuplu pe termen lung drept permanente Implicarea : formarea relatiilor de cuplu  Initierea – are loc atunci cand oamenii se intalnesc si interactioneaza pentru prima oara. pentru a-si consolida puterea sau a-si proteja-o. cele mai comune motive pentru care oamenii raman fara voia lor intr-o relatie sunt :     Vor sa le ofere stabilitate copiilor lor Convingerile lor religioase interzic despartirea sau divortul. Nu vad nici o alternativa pozitiva la relatia actuala. De unde esti ? »  Experimentarea – etapa de dezvoltare a relatiei in care oamenii poarta conversatii ca sa afle mai multe unul despre celalalt. cercetatorii specializati in relatii.

 Integrarea – are loc atunci cand s-a fundamentat o dedicare profunda. folosind termenul de “noi”. Cred in diviziunile tipice ale muncii pe criteriul genului. Datorita absentei interdependentei.  Cuplurile separate – se aseamana cu cuplurile din casatoriile traditionale. Aceasta poate implica impreuna logodna. Deseori au interese si relatii sociale proprii si se considera indivizi separati. iar partenerii au sentimentul profund ca relatia lor are o identitate proprie. cu exceptia faptului ca partenerii unt mai degraba autonomi decat interdependenti. Nu cred neaparat in rolurile convenetionale ale genurilor sau in diviziunea muncii. In consecinta. conform careia femeile sunt responsabile cu treburile casnice si cu cresterea copiilor. Petrec mai mult timp si pot incepe sa-i intalneasca pe prietenii celuilalt partener. in timp ce sotul sta acasa cu copiii. in general. Chiar si cand nu sunt de acord. mai degraba decat un cuplu. asa ca este posibil ca sotia sa sustina financiar familia. Intensificarea – oamenii trec de la statutul de cunostinte la cel de prieteni apropiati. in loc sa ii dea curs in mod direct. sunt extrem de interdependente. iar sotii sunt responsabili cu reparatiile gospodaresti si intretinerea automobilului. Canda par conflicte. cand acestea apar. sotii din cupluri separate nu se implica in conflicte.  Stabilirea legaturilor – partenerii isi fac publica dedicarea reciproca. sau casatoria. sotii din cuplurile traditionale le dau curs mai degraba decat le evita. tind sa ignore conflictul. Ei incep sa se considere o pereche. Comunicarea interpersonala in relatiile de cuplu ~ 33 ~ . dau curs conflictelor.  Cuplurile independente – considera ca nu depind de asteptarile sociale privind casatoria. Desi aceste cupluri se considera independente de normele culturale. Tipuri relationale diferite la cupluri  Cuplurile traditionale – au o abordare conventionala a casatoriei.

de exemplu. apelative. comunica informatiile private doar catorva persoane bine alese. Unii dintre noi sunt ca o carte deschisa. Pentru a evita disconfortul determinat de implicarea in conflict.  Cuplurile volatile – discuta la randul lor deschis despre dezacorduri. Folosesc insulte. Invinuiri si tipuri de critica.  Cuplurile care evita conflictul – gestioneaza dezacordurile in mod direct. Relatiile de cuplu variaza sub aspectul managementului intimitatii Teoria managementului intimitatii comunicarii – teorie care explica felul in care oamenii gestioneaza tensiunea dintre intimitate si dezvaluire. tonalitati dure ale vocii si expresii faciale care indica mania sau frustrarea. Pe parcursul episoadelor conflictuale. ~ 34 ~ . dar intr-un mod mai degraba competitiv decat cooperant. Cuplurile validante – discuta despre dezacordurile lor in mod deschis si cooperant. Sotii comunica respect fata de opiniile celuilalt. sarcasm. mai degraba decat pozitive. Totusi. Au impresia ca nu au mult de castigat daca dau curs conflictului in mod direct si cred ca majoritatea problemelor se vor rezolva de la sine. aceste conflicte sunt urmate adesea de periode intense de afectiune si impacarea. Conflictele acestui tip de cuplu tind sa fie marcate de manifestari ale emotiilor negative. adica nu au inhibitii legate de dezvaluirea informatiilor private altor persoane. Altii sunt discreti. Raman calmi chiar si atunci cand discuta subiecte extrem de controversate. Folosesc umorul si manifestari de emotie pozitiva pentru a disipa tensiunea ce poate fi indusa de conflict. cuplurile ostile utilizeaza manifestari ale emotiilor negative.  Cuplurile ostile – manifesta conflicte frecvente si ostile. Fiecare sot incearca sa il convinga pe celalalt sa-i adopte punctul de vedere. chiar si atunci cand nu sunt de acord cu partenerul. mai degraba decat deschis. aceste cupluri incearca sa risipeasca emotiile negative sis a se concentreze asupra asemanarilor dintre ele.

Multe relatii raman timp indelungat in etapa stagnarii. Modul in care partenerii isi impart sarcinile banale ca. ingrijirea copiilor reflecta adesea echilibrul puterii in relatia lor. Relatiile de cuplu variaza sub aspectul gestionarii comunicarii instrumentale – comunicarea instrumentala variaza sarcinile cotidiene necesare cu care se confrunta un cuplu.  Etapa stagnarii – moment in care relatia de cuplu inceteaza sa mai progreseze. iar partenerii au impresia ca pur si simplu continua.  Etapa circumscrierii – diminuarea calitatii s volumului comunicarii dintre parteneri. De ex. este una dintre cele mai frecvente forme de comunicare dintre parteneri. De ex. divortul. deoarece se tem ca nu vor face decat sa ajunga la un conflict. de exemplu.  Etapa incheierii – moment in care relatia este evaluata in mod oficial drept incheiata. Partenerii evita sa comunice despre orice lucru important. Scopul lor este sa evite gestionarea conflictelor. Despartirea : disolutia relatiilor de cuplu  Etapa diferentierii – etapa disolutiei unei relatii in care partenerii incep sa-si considere diferentele ca fiind indezirabile si enervante.Relatiile de cuplu variaza sub aspectul gestionarii comunicarii emotionale comunicarea emotioanala constituie o componenta importanta a majoritatii relatiilor de cuplu. se muta din locuinta unde locuiesc.  Etapa evitarii – partenerii decid ca nu mai sunt dispusi sa traiasca intr-o relatie stagnanta. intra in etapa evitarii in timpul careia se creeaza o distanta fizica si emotionala intre ei. ~ 35 ~ .

alcatuita adesea din partenerul conjugal si copii. pentru a detensiona situatia.  Familia monoparentala – un adult creste unul sau mai multi copii.  Familia extinsa – include rude precum bunicii. Aceasta persoana poate fi de acord pur si simplu cu orice spune oricine. acestia pot fi biologici. matusile si unchii si alte persoane considerate membre ale familiei. verii. mai degraba decat emotiile. Probleme de comunicare in familii Rolurile familiale reprezinta functiile pe care le au oamenii in sistemul familial. ~ 36 ~ .  Familia mixta – alcatuita din doi parteneri adulti.  Rolul perturbatorului – face comentarii aleatorii. irelevante. dar nu accepta ca are vreo responsabilitate in ceea ce priveste propriile sale comportamente.  Rolul pacificatorului – impaciuitorul care face orice pentru a diminua conflictul. alcatuita adesea din parinti si frati. adoptati sau vitregi.  Familia de procreare – familia initiata de o persoana ca adult.  Rolul rationalului – incearca sa foloseasca logica si ratiunea. pentru a nu-i face pe altii sa se enerveze. pentru ca restul familiei sa uite de conflict. cresc copii care nu sunt neaparat copii biologici ai ambilor parteneri.Comunicarea in familii Familia are urmatoarele caracteristici :  Legaturile genetice  Obligatii legale  Comportamente de rol Tipuri de familie  Familia de origine – familia in care creste o persoana.  Rolul acuzatorului – da vina pe altii pentru orice merge prost.

Climat comunicational – tonul emotional al unei relatii. O traditie de familie ar putea fi o calatorie cu masina munte la fiecare capat de saptamana. de ex. Am invins obstacolele » Secretele familiale – detalii privind practici religioase. ideile sale sau cand puneti intrebari privind sentimentele altei persoane.  Sustinerea – semnaleaza faptul ca sunteti de acord cu spusele celeilalte persoane. « Suntem mandri.  Recunoastere – a recunoaste faptul ca o alta persoana exista si ca merita atentia dvs.  Reactia de indiferenta – Nu-mi pasa de tine  Abuzul verbal – Mereu te crezi bolnav !  Nemultumirile generalizate – Nu te gandesti decat la tine ! ~ 37 ~ . Solicitarea informatiilor si ascultarea atenta a ceea ce spune persoana respectiva. morocanosi sau bolnavi. in plus relatirile familiale comunica un mesaj fundamental cu privire la familie. Efectuati acte de confirmare atunci cand solicitati opinia cuiva. reflecta ceea ce simti fata de relatia in care sunteti implicat. chetiuni legate de sanatate. Mesaje de infirmare – comportamente care implica desconsiderarea altei persoane. Adesea scapam mesaje de infirmare atunci cand suntem obositi. Folosirea mesajelor de confirmare si minimizarea mesajelor de infirmare Mesaje de confirmare – comportamente care arata cat de mult valorizam o alta persoana.  Confirmarea – recunoasterea sentimentelor si gandirilor altei persoane. conflicte familiale sau informatii financiare. Relatarile familiale – au doua caracteristici : sunt spuse si repetate adesea de-a lungul unor perioade mari de timp. aspecte juridice.Ritualuri familiale – multe familii au traditiile lor importante.

Nu-mi dau seama ce as face in locul tau.  Atitudine increzatoare – sentimentul de incredere legat de faptul ca oamenii din jur tin la persoana respectiva si o vor proteja. viata e grea. Raspunsul irelevant – Trebuie sa plec acasa in weekend. Raspuns: Sa nu uiti ca sambata e ziua mamei!  Raspuns impersonal – Sunt disperata cu privrea la despartirea de partenerul meu. Oamenii au adesea o atitudine defensiva cand cineva ii critica referitor la greutata. orice vei decide sa faci. dar profesorul a spus ca nu va fi greu. « Se pare ca esti cu adevarat stresata in privinta examenului.inseamana a pune intrebari prin care veti obtine mai multe informatii cu privire la ceea ce simte o persoana. Furnizarea feedbackului eficient Feedback nonevaluativ – un raspuns care se abtine de la a evlaua ceea ce a spus sau a facut vorbitorul. Este util deoarece consolideaza comportamentele dezirabile si modifica sau inhiba comportamentele nedezirabile. orientare sexuala. »  Oferiti sprijin – include a comunica impresiileprivind situatia si a confirma validitatea problemei. « Inteleg cu siguranta cat de dificil este pentru tine sa treci peste despartire. Cuprinde 3 tehnici :  Sondati . constituie o modalitate eficienta de feedback. varsta. ~ 38 ~ . dar ai sprijinul meu. cu cuvintele dvs. Ei bine. « Ce ti-au spus parintii cu privire la despartire ? »  Parafrazati – repetarea spuselor unei persoane.  Exprimati laude – observarea elementelor pozitive.  Atitudine defensiva – preocupare excesiva de a se apara de amenintarea criticilor. « Ai facut o alegere buna »  Criticati constructiv – inseamna sa evidentiezi ceea ce poate fi imbunatatit si a oferi idei sau ameliorari. Traim vremuri grele. » Feedback evaluativ – raspuns care ofera o evaluare a ceea ce a spus sau a facut vorbitorul.

conflictul este comunicat adesea verbal. Daca ii ascundeti tigarile sau i le aruncati.  Conflictul survine intre parti interdependente – conflictele din relatiile de cuplu. resurse insuficiente si interferente reciproce. Specificul conflictului interpesonal Conflict interpersonal – o disputa manifestata intre doua parti independente care percem scopuri incompatibile. dintre parinti.daca va plangeti de faptul ca partenerul dvs. ii va fi ma greu sa fumeze.  Conflictul survine din cauza perceptiei ca resursele sunt insuficiente – conflicte referitoare la bani. copii etc.  Conflictele includ interferente . dar sotia doreste sa mearga in vacanta cu acei bani.Afectati capacitatea partenerului de a-si atinge scopul.Capitolul 11 – Conflictul interpersonal 1. ingrijorare sau dezamagire. dar poate fi manifestat si prin comportamente nonverbale care exprima manie.  Conflictele vizeaza obiective pe care partile le considera incompatibile – Vreti sa cheltuiti banii pe cumpararea unui nou televizor. acest lucru ii poate diminua placerea pe care i-o creaza fumatul.  Conflctul este o disputa manifestata . ~ 39 ~ . fumeaza.

criticile personale. Conflictul poate fi daunator. Agresivitate pasiva – model de comportament caracterizat printr-un comportament razbunator.  Dimensiuni relationale – implicatiile pe care le are conflictul asupra relatiei. Metaconflict – conflict cu privire la un conflict. relationale si procedurale si poate fi direct sau indirect. un razboi si o gradina. Conflictul in relatiile personale Conflictul este natural. negand totodata existenta sentimentelor agresive. un joc. barbatii sunt incurajati sa fie competitivi. iar femeile sa fie tolerante. Unele subiecte – de exemplu. Oamenii au conflicte cu privire la o varietate de subiecte. Are dimeniuni de continut. iar cealalta persoana se retrage din conversatie. dar poate fi si benefic. ~ 40 ~ .Oamenii conceptualizeaza adesea conflictele folosind o diversitate de metafore precum un proces. banii si treburile gospodaresti – sunt deosebit de comune in relatiile interpersonale. Tipar comportamental de solicitare-retragere – model prin care o persoana emite solicitari. de asemenea. Conflictul este influientat de orientarile rolurilor specifice genurilor si sexelor. 2.  Dimensiuni de continut ale conflictului – subiecte specifice pe baza carora s-a iscat conflictul  Dimensiuni procedurale – regulile sau asteptarile oamenilor privind modul in care se implica in conflict.

~ 41 ~ . Conflictele sunt foarte frecvente in mediul online. Spala vasele !  Mesaj submisiv – mesaj verbal care reflecta accepatrea puterii altei persoane sau supunerea.Modul in care oamenii gestioneaza conflictele este influientat de caracterul individualist sau colectivist al culturii lor si contextualitatea inalta sau slaba a culturii din care face parte. Tata are nevoie de o masina noua. Unde ti-ar placea sa luam cina ?  Mesaj neutru – un mesaj verbal care consta sa neutralizeze controlul si puterea relationala.  Efect de dezinhibare – tendinta de a spune sau de a face lucruri intr-un anumit mediu (online) pe care o persoana nu le-ar spune sau face in majoritatea celorlalte medii. influienta sau controla alti oameni sau evenimente. In shimb.  Relatie complementara – o relatie dintre parti care au niveluri diferite de putere. evitand conflictul. din cauza efectului de dezinhibare. Culturile individuliste ii invata pe oameni sa-si sustina pozitia proprie in eventualitatea unui conflict. in culturile colectiviste oamenii sunt invatati sa mentina armonia. 3. Puterea si conflictul Putere – capacitatea de a manipula. Puterea are specific contextual – medicul nu ar putea sava dea sfaturi despre cum sa va chestuiti salariul Puterea este omniprezenta  Relatie simetrica – o relatie dintre doua parti care au acelasi nivel de putere. Puterea influienteaza comunicarea  Mesaj dominator – mesaj verbal prin care vorbitorul incearca sa exercite dominare sau sa obtina control asupra ascultatorului.

angajatilor etc. informatiile de specialitate sau experienta cuiva. Afirmatii precum « Intotdeauna trebuie sa ai tu dreptate » si « Niciodata nu ma asculti » se axeaza pe atacarea persoanei si atribuirea vinovatiei.seful are putere asupra dvs.  Puterea de expert – putere care deriva din expertiza.  Putere referentiala – puterea care deriva din atractia sau admiratia fata de alta persoana.  Puterea legitima – putere bazata pe statutul sau pozitia legitima a cuiva. deoarece va plateste si va poate promova daca faceti ceea ce spune.  Puterea coercitiva – putere bazata pe capacitatea de a pedepsi. Parasirea camerei pentru a pune punct conflictului. « Prostule »  Atitudinea defensiva – inseamna a te considera victima si a nega responsabilitatea pentru propriile comportamente.  Blocarea – retragerea dintr-o conversatie sau dintr-o interactiune. Strategii de gestionare cu succes a conflictelor ~ 42 ~ . dar pot deveni negative cand se axeaza pe personalitatea cuiva.Puterea poate fi pozitiva sa negativa Puterea si conflictul se influienteaza reciproc Tipuri de putere  Puterea recompensatoare . Gestionarea conflictului interpersonal  Criticile – exprimarea nemultumirilor cu privire la celalalt. pregatirea. Se exercita asupra copiilor.  Dispretul – exprimarea insultelor si atacurilor la adresa valorii cuiva. 4. Criticile nu sunt intotdeauna rele. talentul.

cu scopul de a obtine ceva. iar cealalta persoana sa-l piarda. nevoi si dorinte si o preocupare redusa pentru nevoile si dorintele celeilalte parti implicate. dar o preocupare redusa pentru sine. Scopul este sa se ajunga la o situatie care sa le aduca amandurora avantaje. Competitia – dezvaluie o preocupare intensa pentru propriile dvs. Va sacrificati astfel incat cealalta parte sa castige.  Colaborarea – preocupare sporita atat pentru necesitatile partenerului.  Evitarea – implica o preocupare redusa atat pentru sine. cat si pentru cele proprii. cu scopul de a depasi conflictul. Ignorarea conflictului si speranta ca va disparea de la sine. cat si pentru ceilalti.  Compromisul – implica o preocupare moderata pentru nevoile si dorintele celorlalti. Capitolul 12 – Comunicarea inselatoare ~ 43 ~ . Ambele parti renunta la ceva.  Tolerarea – implica demonstrarea unei preocupari profunde pentru cealalta parte. Scopul dvs este sa catigati conflictul.

dar in realitate nu o apreciati » ~ 44 ~ . inventate. pentru a crea impresia falsa ca s-a dat raspunsul. lao intrebare. Echivoc – un tip de distorsionare care implica a da raspunsuri vagi. dar nu vreti asta cu adevarat. comunicatorii isi pot ascunde identitatile.  Nu este o minciuna daca credeti ca ceea ce spuneti este adevarat  Nu este o minciuna daca nu aveti intentia ca altii sa creada ceea ce spuneti – « Mi-e atat de foame ca as manca un cal.  Denaturarea adevarului este o componenta des intalnita a politetii – « Mi-ar placea sa merg la cina cu tine ». Falsificare – o forma de distorsionare a adevarului care implica prezentarea unor informatii false. cu scopul de a-I induce pe altii in eroare.Inselare – cunoasterea si transmiterea intentionata a informatiilor in scopul inducerii unei convingeri false ascultatorului. ca si cum ar fi adevarate. Omisiune – un tip de distorsionare a adevarului care implica excluderea unor detalii importante dintr-o relatare. ambigue. Act de simulare – tip de distorsionare a adevarului care implica iventarea unor informatii sau extragerea faptelor. Exagerare – tip de distorsionare a adevarului carepresupune amplificarea realitatilor sau insistarea prea mare asupra lor. »  Nu ne putem minti pe noi insine. Motive pentru care oamenii distorsioneaza adevarul :  Unele avantaje sunt in folosul ascultatorului – “Iti sta foarte bine coafura!. Act de disimulare – forma de inselare care presupune omiterea anumitor detalii care ar schimba caracterul povestirii daca ar fi cunoscute.  Denaturarea adevarului este suficient de frecventa in comunicarea online – deoarece acest tip de comunicare nu implica un contact fata in fata.

si altcineva va vede in apropierea universitatii. » Biasul adevarului – tendinta de a crede ce spune cineva.  Doua comportamente ale privirii sunt asociate cu mintitul – Clipitul si dilatarea pupilelor  Mincinosii folosesc adesea zambete false – zambete nesincere  Mincinosii folosesc miscari corporale minime – misca picioarele de mai putine ori. sau mijloacele de subzistenta pe care va bazati.  Informatiile false sunt adesea inconsecvente – « Sunati colega de facultate sa-i spuneti ca nu puteti ajunge la un curs din cauza ca sunteti in alt oras. folosirea a numeroase sunete precum « ăăăă »  Mintitul amplifica de obicei tonalitatea vocii – deoarece oamenii tind sa fie strestai si nervosi denatureaza adevarul. ~ 45 ~ . « Negati faptul ca suferiti de o afectiune psihica cand sunteti la un interviu cu angajatorul »  Unele minciuni va amuza – « Spuneti povesti complet inventate despre dvs. »  Mincinosii comit adeseori erori de discurs – pauze excesiv de lungi in mijlocul unei conversatii. cautand scuze »  Unele minciuni va ajuta sa va razbunati pe cineva – « Raspanditi zvonuri false despre o anumita persoana »  Unele minciuni va ajuta sa faceti rau cuiva fara motiv – « Inventati un zvon despre un prieten si il postati pe un grup de facebook »  Unele minciuni va protejeaza pe dvs. In general. Unele minciuni va protejeaza intimitatea – « Ma simt bine »  Unele minciuni contribuie la evitarea pedepsei – « Nu am stiut ca limita de viteza este de 60 km »  Unele minciuni va pot ajuta sa va protejati in situatii deranjante – « Evitati sa mergeti la o petrecere unde nu va simtiti confortabil. fac mai putine gesture. tonalitatea lor se amplifica. in absenta unui motiv de a nu-i crede spusele. oamenii se pricep mai bine sa detecteze minciunile strainilor decat pe cele ale prietenilor. efectueaza putine miscari din maini si degete.

Efectul de afectare a motivatiei – ipoteza conform careia motivatia de a minti cu succes afecteaza performantele verbale ale celui care minte. astfel incat mincuna are mai putine sanse sa fie crezuta. Diferentele culturale par sa conteze numai cand ascultatorul are acces limitat la ceea ce spune vorbitorul. persoanele expresive mint cu mai mult succes decat cele inexpresive.  Motivatia de a minti cu succes nu este intotdeauna utila. ~ 46 ~ . Context noninteractiv – context al comunicarii in care participantii nu pot interactiona unul cu celalalt in timp real – e-mail. iar in cazul miciunilor cu miza mare poate chiar sa afecteze capacitatea unei persoane de a reusi sa minta abil. Context interactiv – context al comunicarii in care participantii se pot vedea si/sau auziunul pe celalalt si pot reactiona in timp real – conversatiile fata in fata.Adesea.