You are on page 1of 47

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” DIN TÂRGU MUREŞ

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, JURIDICE ŞI
ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA DREPT AN IV

DREPT COMERCIAL 2

2014

Cuprins
A. SOCIETATEA

3

EUROPEANĂ……………………………………………………………………

6

…………

13

B. GRUPURILE DE INTERES

17

ECONOMIC…………………………………………………………….

22

C. PIAŢA DE

23

CAPITAL…………………………………………………………………………

37

………………. D. INSTITUŢIILE DE CREDIT ÎN
ROMÂNIA…………………………………………
1. Banca Naţională a
României………………………………………….
2. Titluri de credit şi instrumentele de
plată………………………
E.
INSOLVENŢA……………………………………………………………………
…………………………..

2

A. SOCIETATEA EUROPEANĂ
1. Reglementare juridică
- Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societăţii
europene (SE);
- Directiva 2001/86/CE a Consiliului din 8 octombrie 2001 de completare a statutului societăţii
europene în ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor;
- Legea nr. 31/1990 republicată.

2. Definiţie: Societatea europeană este o formă asociativă, de tipul societăţii pe acţiuni, având ca
obiect desfăşurarea activităţii unei societăţi comerciale, la care participă societăţi comerciale guvernate
de legi naţionale diferite.
Art. 270²ª din Legea nr. 31/1990 prevede că societăţilor europene cu sediul în România le sunt
aplicabile prevederile din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2157/2001 din 8 octombrie 2001 privind
statutul societăţii europene, cele ale Titlului VII¹ din Legea nr. 31/1990, precum şi cele privitoare la
societăţile pe acţiuni, în măsura compatibilităţii lor cu dispoziţiile Regulamentului Consiliului European.
Extras din Legea nr. 31/1990 privind legea societăţilor:
……………………………………………………………………………………………………………..
TITLUL VII1

Societatea europeana
Art. 270 ^2a). - Societatilor europene cu sediul in Romania le sunt aplicabile prevederile
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societatii
europene, cele ale prezentului capitol, precum si cele privitoare la societatile pe actiuni, in masura
compatibilitatii lor cu dispozitiile regulamentului comunitar.
Art. 270 ^2b). - (1) Societatile europene cu sediul social in Romania au personalitate juridica de la
data inmatricularii in registrul comertului.
(2) O societate europeana nu poate fi inmatriculata in registrul comertului decat dupa incheierea unui
acord privind implicarea angajatilor in activitatea societatii, in conditiile prevazute de Hotararea
Guvernului nr. 187/2007.
(3) In termen de 30 de zile de la inregistrare, Oficiul National al Registrului Comertului va comunica
Jurnalului Oficial al Uniunii Europene un anunt privind inmatricularea societatii. Anuntul va cuprinde
informatiile prevazute de art. 14 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/ 2001.
Art. 270 ^2c). - (1) Orice societate europeana inmatriculata in Romania isi poate transfera sediul
social intr-un alt stat membru.
3

(2) Proiectul de transfer, vizat de judecatorul-delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii, cu cel putin 30 de zile inaintea datei sedintei in care adunarea
generala extraordinara urmeaza a hotari asupra transferului.
(3) Hotararea adunarii generale privind transferul sediului social al societatii europene intr-un alt stat
membru se adopta in conditiile art. 115 alin. (2). In cazul in care actionarii reprezentand majoritatea
capitalului social sunt prezenti sau reprezentanti, decizia poate fi adoptata cu majoritate simpla.
Art. 270 ^2d). - (1) Creditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei publicarii
proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot face opozitie in conditiile art. 62.
(2) Opozitia prevazuta la alin. (1) suspenda executarea operatiunii pana la data la care hotararea
judecatoreasca ramane definitiva, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii
datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 30. din Lege nr. 76/2012 incepand cu 15.02.2013.
Art. 270 ^2e). - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea hotararii adunarii generale prin care a fost
aprobat transferul sediului intr-un alt stat membru au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita
cumpararea actiunilor lor de catre societate.
(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data adoptarii hotararii adunarii
generale.
(3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care
le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar.
(4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un
expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de
evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatoruldelegat,
in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.
(5) Judecatorul-delegat, ulterior verificarii legalitatii transferului, pronunta o incheiere ce atesta
indeplinirea conditiilor prevazute de art. 3-5 din prezenta lege si a celor prevazute de art. 8 din
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/2001.
(6) Ulterior radierii societatii europene transferate, oficiul registrului comertului va comunica
Jurnalului Uniunii Europene, pe cheltuiala societatii, un anunt privind radierea societatii din registrul
comertului din Romania ca urmare a transferului sediului acestuia intr-un alt stat membru.
_________
TITLUL VII1 a fost introdus prin punctul 12. din Ordonanta de urgenta nr. 52/2008 incepand cu
30.04.2008.

3. Constituire şi formalităţi de înregistrare:
Sunt patru modalităţi de constituire a unei societăţi europene:
- constituirea prin fuzionare;
- constituirea prin crearea unei societăţi holding;
- constituirea sub formă de filială comună;
- transformarea unei societăţi comerciale într-o societate europeană.
Înregistrarea şi încheierea lichidării unei societăţi europene se publică, în scop informativ, în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene.
Orice societate europeană este înregistrată în statul în care are constituit sediul, într-un registru
desemnat de legislaţia statului respectiv.

4. Conducerea societăţii europene:
Organele de conducere a societăţii europene sunt:
 în sistemul dualist:
- adunarea generală a acţionarilor
- un organ de conducere
4

Membrul sau membrii organului de conducere au puterea de a angaja societatea europeană în relaţiile cu terţii şi de a o reprezenta în justiţie.Aceştia sunt numiţi şi revocaţi de către organul de supraveghere. Societatea Europeană este supusă regimului fiscal al legislaţiei naţionale aplicabil atât la nivelul societăţii. Societatea Europeană este supusă impozitelor şi taxelor în toate statele membre în care sunt situate sediile stabile ale acestora. .un organ de administraţie Caracteristicile sistemului dualist de conducere a societăţii europene: . 31/1990.Organul de administraţie asigură gestionarea societăţii europene. acoperite de legea naţională aplicabilă. . Ulterior radierii societăţii europene transferate. 5. cu cel puţin 30 de zile înaintea datei şedinţei în care adunarea generală extraordinară urmează a hotărî asupra transferului.. Partea a IV-a. 31/1990. se publică în Monitorul Oficial al României. 5 .Membrul sau membrii organului de administraţie au puterea de a angaja societatea europeană în relaţiile cu terţii şi de a o reprezenta în justiţie. . Societăţilor europene cu sediul în România le sunt aplicabile prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr.157/2001 coroborate cu prevederile art. 2.Organul de administraţie poate delega numai gestionarea societăţii europene unuia sau mai multora dintre membrii săi. pe cheltuiala societăţii. în mare măsură. Caracteristicile sistemului monist de conducere a societăţii europene: . 270^2a) şi urm.Funcţiile de membru al organului de conducere şi membru al organului de supraveghere nu pot fi exercitate simultan în cadrul aceleiaşi societăţi europene. Orice societate europeană înmatriculată în România îşi poate transfera sediul social într-un alt stat membru. Societăţile europene cu sediul social în România au personalitate juridică de la data înmatriculării în registrul comerţului. vizat de judecătorul-delegat. oficiul registrului comerţului va comunica Jurnalului Uniunii Europene. Transferul sediului în afara Comunităţii atrage dizolvarea societăţii europene la cererea oricărei persoane interesate sau a oricărei autorităţi competente. Principalele caracteristici ale societăţii europene Din punct de vedere fiscal.un organ de supraveghere  în sistemul monist . pe cheltuiala societăţii. lichidarea. Creditorii societăţilor europene ale căror creanţe sunt anterioare datei publicării proiectului de transfer şi care nu sunt scadente la data publicării pot face opoziţie în condiţiile Legii nr.Organul de conducere răspunde de gestionarea societăţii europene. cât şi la al sucursalelor. un anunţ privind radierea societăţii din registrul comerţului din România ca urmare a transferului sediului acestuia într-un alt stat membru. din Legea nr. insolvabilitatea şi încetarea de plăţi sunt. Acţionarii care nu au votat în favoarea hotărârii adunării generale prin care a fost aprobat transferul sediului într-un alt stat membru au dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate. . .adunarea generală a acţionarilor . Proiectul de transfer. Dizolvarea.

În registrul comerţului se înregistrează şi grupurile de interes economic care nu au calitatea de comerciant ? Da. Regulamentul nr. cu votul unanim al membrilor existenţi.I. ● activitatea grupului se raportează la activitatea membrilor. potrivit dispoziţiei exprese din art. Înregistrarea în registrul comerţului prezumă calitatea de comerciant a grupului? Nu. ● nu poate angaja mai mult de 500 de persoane.3. ● grupul este persoană juridică distinctă. GIE poate accepta noi membri. precum şi al îmbunătăţirii activităţii respective. ● nu poate exercita activitate de administrare sau supraveghere faţă de membri.118-238. Personalitatea juridică se dobândeşte de la data înmatriculării în registrul comerţului. întrucât legea nu distinge. reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice.127 alin. În cursul existenţei. deşi nu există nici o raţiune pentru înregistrarea unui necomerciant în registrul comerţului. Reglementare - Legea nr. Grupul de interes economic G. ● nu poate avea mai mult de 20 de membri.B. în raport de obiectul activităţii.E. ● nu poate emite acţiuni. 118 din Legea nr. cu condiţia îndeplinirii prealabile a atribuţiilor sale. Înregistrarea este singura modalitate de dobândire a personalităţii juridice. Noţiune şi carateristici Noţiune: Conform art. art. 2. având caracter accesoriu faţă de aceasta. Caracteristici: ● grupul poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. după cum orice membru se poate retrage în condiţiile actului constitutiv. ● nu poate fi membru al altui grup de interes economic. 2137/85/CEE. Titlul V. GRUPURILE DE INTERES ECONOMIC 1. obligaţiuni sau alte titluri negociabile. 161/2003.161/2003. ● nu poate deţine acţiuni sau părţi sociale la persoanele juridice membri. în scopul înlesnirii sau dezvoltării economice a membrilor săi. De unde rezultă comercialitatea ? 6 . constituită pe perioadă determinată.

este suficientă pentru a opera exonerarea ? Din interpretarea art. d.128 lit. Hotărârile adunărilor membrilor şi modul de contestare a acestora Adoptarea hotărârilor: 7 . ea nu este opozabilă terţilor iar membrul respectiv nu o poate invoca. Terţul cumpărător sau creditorul garantat nu poate însă deveni membru al grupului decât cu acordul unanim al membrilor. anterioare aderării lor.119 alin. în raport de modul de constituire al grupului. actul constitutiv trebuie să conţină obiectul activităţii grupului şi natura comercială sau necomercială a activităţii. potrivit art. deşi actul constitutiv se publică integral. Constituirea drept garanţie a părţilor de interes se poate face dacă este permisă prin actul constitutiv sau cu aprobarea unanimă a membrilor grupului. Considerăm că grupul nu poate face dovada cunoaşterii clauzei din actul constitutiv. Hotărârea de exonerare devine opozabilă terţilor de la data menţionării în registrul comerţului şi publicării în MO. În caz de neplată a creanţei la scadenţă de către membrul care a garantat cu partea sa de interes.122 lit. Aceasta răspunde cu patrimoniul propriu.119 alin. Potrivit art. ca persoană juridică.art. cesiunea şi constituirea drept garanţie sunt reglementate prin art. 3.art. patrimoniu care poate să cuprindă sau nu un capital social.2. cu condiţia ca respectiva clauză să fie menţionată expres în registrul comerţului la rubrica menţiuni. ● membrii grupului sunt deţinători de părţi de interes.167 alin. chiar dacă nu au luat parte la judecată . În lipsa menţiunii. dacă grupul nu-şi îndeplineşte obligaţiile în 15 zile de la data punerii în întârziere. Membrii grupului sunt deţinători de părţi de interes indiferent că grupul se constituie cu capital sau fără capital ? Credem că membrii sunt deţinători de părţi de interes numai dacă grupul se constituie cu capital. Părţile de interes pot fi cesionate sau constituite drept garanţie de membrii grupului ? Da. însă răspunderea lor este subsidiară. Membrii trebuie să fie de acord cu primirea în grup a terţului cesionar. Hotărârea poate fi luată dacă actul constitutiv permite sau dacă nu interzice. Răspunderea faţă de terţi ■ răspunderea aparţine în principal grupului.169. j se poate deduce că da. Exonerarea membrilor de răspundere este rezultatul acordului de voinţă al părţilor contractante .99/1999.art. dacă actul constitutiv permite .137. fiind vorba de o dispoziţie derogatorie. ■ hotărârea judecătorească obţinută împotriva grupului este opozabilă membrilor. pentru a fi opozabilă terţilor.1. Excepţii : potrivit contractului cu terţul. 2 În virtutea cărui act un membru al grupului poate fi exonerat de răspundere pentru obligaţiile grupului anterioare aderării sale ? Prin hotărârea membrilor grupului adoptată cu ocazia primirii unui nou membru. Actul constitutiv care cuprinde clauza de principiu că eventualii noi membrii admişi pe parcursul existenţei grupului vor fi exoneraţi de răspundere pentru obligaţiile grupului. un membru al grupului poate fi exonerat de răspundere pentru obligaţiile grupului anterioare aderării sale. creditorul garantat poate vinde partea de interes sau o poate reţine în contul creanţei în condiţiile Legii nr.Din actul constitutiv. Cesiunea este posibilă numai cu acordul unanim al membrilor deoarece are loc o modificare în structura membrilor grupului iar asocierea are caracter intuitu personae. 4. membrii grupului pot fi exoneraţi de răspundere. ■ membrii grupului răspund nelimitat şi solidar faţă de terţi.

5 c. hotărârea de modificare a obiectului grupului. potrivit art.31/1990. având în vedere prevederile art.31/1990. g. Potrivit art. Se adoptă obligatoriu cu votul tuturor membrilor (art. f. 4 lit. potrivit art. dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. în condiţiile art.153 alin. Potrivit art. cu excepţia cazului în care prin actul constitutiv s-a prevăzut că anumiţi membrii au dreptul la mai multe voturi. potrivit principiului unanimităţii. Ea se depune la oficiul registrului comerţului. g. 4 lit. fără ca nici unul să deţină majoritatea.p.4): a. 4 lit.62 din Legea nr.131 alin. g. cu citarea părţilor.62 din Legea nr.153 alin. Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care se soluţionează opoziţia se menţionează din oficiu în registrul comerţului.c.131 alin. fiind aplicabile dispoziţiile art. hotărârea de modificare a numărului de voturi repartizat fiecărui membru.Hotărârile adunărilor membrilor grupului se adoptă. În lipsa reglementării exprese a posibilităţii membrilor de a ataca hotărârile adunării generale aceştia au posibilitatea atacării hotărârilor ? Credem că nu deoarece natura grupului este asemănătoare societăţilor de persoane iar Legea nr.131 alin. care în termen de 3 zile de la data depunerii. dacă prezenta lege nu prevede un alt termen. în termen de 2 luni de la data publicării în MO. care este termenul de formulare a opoziţiei. lezată prin respectiva hotărâre. opoziţia se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii în MO. g ? Credem că dispoziţia din art. de regulă. g ? Credem că dispoziţia din art. c. Faţă de trimiterea la art.1 şi art. dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. ca în societăţile pe acţiuni sau cu răspundere limitată. Opoziţia se judecă în camera de consiliu. hotărârea de modificare a condiţiilor pentru adoptarea hotărârilor.31/1990. Care este cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârii de primire de noi membrii.132 referitoare la suspendare se aplică în mod corespunzător.1 are caracter de dispoziţie specială încât pentru mutarea sediului grupului într-un stat străin este necesar votul unanim al membrilor existenţi şi că nu se poate deroga prin actul constitutiv de la acest cvorum. hotărârea de modificare a oricăror obligaţii ale membrilor grupului. în condiţiile art.153 alin. d. Fiecare membru al grupului dispune de un singur drept de vot. o va menţiona în registru şi o va înainta instanţei judecătoreşti competente.31/1990 nu prevede posibilitatea atacării hotărârilor acestor tipuri de societăţi cu acţiunea în anulare. 4 lit. hotărârea de modificare a aportului membrilor la constituirea capitalului grupului. Contestarea hotărârilor: Legea nu prevede posibilitatea membrilor de a ataca hotărârile adunării membrilor grupului. pentru motive de ordine publică.114 alin. e.3. având în vedere prevederile art. art.153 alin. b. Dispoziţiile art. Prin actul constitutiv se poate prevedea un alt cvorum pentru adoptarea unor hotărâri.123 şi art. cel de 2 luni sau cel de 30 de zile ? Termenul prevăzut de dispoziţia specială – 2 luni Care pot fi motivele „de ordine publică„ de atacare a hotărârii de mutare a sediului într-un stat străin ? 8 .123 are caracter de dispoziţie specială încât pentru primirea unui nou membru este necesar votul unanim al membrilor existenţi şi că nu se poate deroga prin actul constitutiv de la acest cvorum. hotărârea de prelungire a duratei grupului. hotărârea membrilor grupului de mutare a sediului într-un stat străin poate fi atacată cu opoziţie de orice persoană interesată.31/1990. de a ataca cu opoziţie hotărârea. Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei este supusă numai recursului. Dar a hotărârii de mutare a sediului într-un stat străin.62 din Legea nr. hotărârea de adoptare a oricărei alte modificări a actului constitutiv.153 alin. Doar în cazul anumitor modificări ale actului constitutiv se prevede posibilitatea oricărei persoane interesate.62 din Legea nr.

Excluderea.177 din Legea nr. b.57. c. nu efectuează raportul la care s-a obligat. retragere. contravine dispoziţiilor art. Dispoziţia este în acord cu dispoziţia corespondentă din art. Poate fi exclus: membrul care. deoarece ea se menţionează din oficiu în registrul comerţului. Motivele de excludere sunt expres şi limitativ prevăzute de lege iar excluderea este o sancţiune ce poate fi dispusă numai de instanţa judecătorească. Hotărârea prin care se soluţionează opoziţia se comunică din oficiu registrului comerţului ? Credem că da.64/1995 ) sau care a devenit legalmente incapabil ( membrul persoană fizică a cărui incapacitate a fost recunoscută legal). membrul aflat în stare de faliment (care este el însuşi comerciant ce intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. respectiv încetarea personalităţii juridice. d. Potrivit art. în termen de o lună. nefiind prevăzută de lege. în condiţiile legii. Motivul de excludere este similar cu cel prevăzut de legea societăţilor comerciale pentru societăţile de persoane. excluderea se pronunţă la cererea majorităţii membrilor grupului.163 (fără consimţământul scris al celorlalţi membrii întrebuinţează capitalul. potrivit art. deces. Acţiunea este la îndemâna lichidatorului desemnat să lichideze averea membrului şi este facultativă. pus în întârziere. 5.62 din Legea nr. dacă înţeleg să renunţe la prelungire sau să excludă din grup membrul debitor al oponentului. a c. membrul care se amestecă fără drept în administraţie. cesiune a părţilor de interes.Care este sancţiunea depunerii opoziţiei direct la instanţa judecătorească şi nu la oficiul registrului comerţului aşa cum prevede legea ? Credem că nici o sancţiune nu este aplicabilă. Depunerea la oficiul registrului comerţului se face numai pentru a fi menţionată.c nu poate fi aplicată deoarece opoziţia nu este o cale de atac iar oficiul registrului comerţului nu este organ de jurisdicţie. dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Motivul de excludere este valabil numai pentru ipoteza în care grupul s-a constituit cu aport la capital.161/2003. membrul administrator care comite fraudă în dauna grupului sau se serveşte de semnătura grupului ori de capitalul acestuia în folosul său ori al unei alte persoane. Încetarea calităţii de membru al grupului Potrivit art. excludere. membrul împotriva căruia există un titlu executoriu deţinut de un terţ care se opune la hotărârea de prelungire a duratei grupului.2 pct. Care este natura opoziţiei – de anulare a hotărârii sau de obligare a grupului sau membrilor la repararea prejudiciului cauzat prin mutarea sediului ? Credem că are dublă natură.c. în condiţiile prevăzute de art. a. 9 .64/1995. Care este instanţa competentă să soluţioneze opoziţia ? Tribunalul. bunurile sau creditul grupului în folosul său sau al unei alte persoane ) ori tulbură sau ameninţă cu tulburarea gravă a funcţionării grupului.p. Nulitatea prevăzută de c.p.31/1990 la art. membrii trebuie să decidă.175.1.180 alin. Dacă opoziţia terţului la hotărârea de prelungire a duratei grupului este admisă. calitatea de membru al grupului de interes economic încetează prin: a. faţă de trimiterea art.74 din Legea nr. Excluderea poate fi dispusă numai dacă implicarea debitorului în procedura falimentului nu atrage dizolvarea grupului şi are drept consecinţă lichidarea drepturilor membrului potrivit ultimei situaţii financiare aprobate.

Textul este impropriu redactat deoarece în cazul motivului doi dreptul de a cere excluderea aparţine lichidatorului desemnat să lichideze averea membrului aflat în faliment.1 şi având în vedere şi prevederile art. Prin hotărârea de excludere se pot stabili şi acorda şi drepturile membrului exclus ? Credem că nu. a cărui voinţă socială este reprezentată de majoritatea membrilor sau. adică până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus excluderea. Prin aceeaşi hotărâre. dacă sunt operaţiuni în curs de executare la data rămânerii definitive a hotărârii de excludere. Retragerea. ● lipsa de interes a membrului de a participa la grup. deoarece stabilirea dreptului care reprezintă o parte proporţională din patrimoniul grupului presupune stabilirea valorii acestuia la data rămânerii definitive a hotărârii de excludere iar acest moment nu se cunoaşte încă la data pronunţării hotărârii. El nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul grupului ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia la data excluderii sale cu caracter definitiv şi rămâne obligat faţă de terţi pentru operaţiile făcute de grup până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere.181 alin. beneficii calculate prin raportarea profitului la pierderile înregistrate.1 membrul exclus nu are dreptul de a cere lichidarea lor până acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv. membrul exclus nu-şi poate retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operaţiuni. ca moment până la care se calculează drepturile asociatului exclus. ■ cu acordul tuturor membrilor. Totodată. data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus excluderea sau data rămânerii definitive a acesteia ? Coroborând prevederile art.183 din lege. de exemplu când şi-a schimbat obiectul de activitate iar faţă de noul obiect grupul nu mai asigură înlesnirea sau dezvoltarea activităţii sale economice. deoarece „hotărârea definitivă” de excludere se publică în MO şi se înregistrează în registrul comerţului iar membrul exclus rămâne obligat faţă de terţi pentru operaţiile făcute de grup până în ziua „rămânerii definitive a hotărârii de excludere”. partea corespunzătoare de beneficii se poate stabili numai dacă acestea au fost repartizate conform prevederilor actului constitutiv deoarece potrivit art. în termen de 15 zile de la comunicare. la care se adaugă beneficiile cuvenite până în ziua excluderii. instanţa va dispune şi cu privire la structura participării la capitalul grupului a celorlalţi membrii. după caz. membrul trebuie să dovedească temeinicia motivului retragerii cum ar fi: ● neînţelegerile grave dintre membrii. credem că prin „data excluderii sale cu caracter definitiv” trebuie să înţelegem data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus excluderea. Hotărârea judecătorească prin care se încuviinţează retragerea este supusă numai recursului. ceea ce este aproape sigur. drepturile membrului exclus se compun dintr-o sumă de bani care reprezintă o parte proporţională din patrimoniul grupului. Aceasta înseamnă că dreptul de a cere excluderea aparţine grupului. cu prevederile art182 alin. Pe de altă parte.180 alin. Ce se înţelege prin „data excluderii sale (a membrului) cu caracter definitiv”. În consecinţă. Pe de altă parte. membrul exclus răspunde de pierderi şi are dreptul la beneficii până în ziua excluderii însă nu are dreptul de a cere lichidarea lor până acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv. în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau în lipsa acordului tuturor membrilor. În cazul al treilea. retragerea se face fără intervenţia instanţei judecătoreşti.2. Potrivit art. ■ în baza unei hotărâri judecătoreşti. b.181 alin. În primele două cazuri. dacă nu se prevede nimic în actul constitutiv.181 din lege. lichidatorului desemnat să lichideze averea membrului aflat în faliment. aliniatul 2 al aceluiaşi articol prevede că la judecarea acţiunii se vor cita grupul şi membrul pârât. orice membru se poate retrage : ■ în condiţiile prevăzute în actul constitutiv. pentru motive temeinice. Care sunt părţile în litigiul ce are ca obiect încuviinţarea retragerii? 10 . Potrivit art. pentru a se putea determina beneficiile reale.4.

7. care are calitatea de pârât. acesta va fi desemnat de tribunal prin încheiere irevocabilă. GIE îşi încetează existenţa ca persoană juridică prin dizolvare şi lichidare. în condiţiile legii Calitatea de membru al grupului al unei persoane fizice încetează prin decesul acesteia. va putea dispune plata acestora. Cauzele sunt aceleaşi ca şi la societăţile comerciale: . Textul este impropriu redactat încât trebuie interpretat că în cazul în care membrii nu cad de acord asupra numirii unui expert. care are calitatea de reclamant. Potrivit art.Imposibilitatea realizării obiectului de activitatea sau realizarea acestuia . la cererea membrului retras. De asemenea.182 din lege. Moştenitorii membrului decedat au dreptul să opteze între lichidarea drepturilor membrului decedat sau intrarea în grup ca membru. tribunalul. Cesiunea nu liberează pe membrul cedent de ceea ce mai datorează grupului din aportul său la capital.Hotărârea adunării generale. dar aceasta numai dacă există clauză în actul constitutiv sau ceilalţi membrii sunt de acord să continue grupul cu moştenitorii. Hotărârea este supusă căilor de atac legale. conform actului constitutiv. cedentul răspunde ca şi asociatul exclus –art. . Cesiunea părţilor de interes. şi grupul de interes economic. Este reglementată prin art. etc.183 alin. respectiv încetarea personalităţii juridice. grupul continuă să existe şi după ce unul sau mai mulţi membri s-au retras. . păstrând drepturile patrimoniale ale membrului decedat. c. Faţă de terţi. Calitatea de membru al grupului al unei persoane juridice încetează prin încetarea personalităţii juridice a acesteia.Credem că membrul care solicită încuviinţarea retragerii. Grupurile europene de interes economic 11 . d. În caz de refuz de plată a drepturilor.Trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii: . a fost exclus.Falimentul societăţii. Dizolvarea şi lichidarea grupului de interes economic Dacă actul constitutiv nu prevede. Stabilirea drepturilor membrului decedat se face după ultima situaţie financiară aprobată.Prin hotărârea tribunalului. Care consideraţi că este cea mai bună metodă de stabilire a participării la capitalul grupului. Deces. Drepturile membrului retras nu pot fi stabilite în avans ca o sumă forfetară. drepturile membrului retras se stabilesc prin acordul unanim al membrilor sau de un expert desemnat de aceştia. 3.169 din lege iar aceasta presupune acordul unanim al membrilor. pe baza concluziilor expertului. În acest fel se păstrează proporţia de la constituirea grupului. instanţa neputând să oblige la plata drepturilor cuvenite asociatului retras prin încheiere irevocabilă. reprezentat prin administratorul său legal. a membrilor rămaşi ? Credem că redistribuirea părţilor de interes ale asociatului retras trebuie să se facă în mod proporţional cu părţile de interes deţinute de fiecare. adică prin lichidare ca urmare a dizolvării. iar plata se face în termen de 3 luni de la notificarea decesului membrului. . 6.Declararea nulităţii societăţii. GIE aflat în insolvenţă va fi supus procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului în condiţiile prevăzute de lega 85/2006.

2. L 199 din 31 iulie 1985. 161/2003. g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al grupului. grupurile europene de interes economic . b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia.E. la cererea oricărui membru.E. Asociere dintre două sau mai multe persoane fizice sau juridice constituită pe o perioadă determinată sau nedeterminată în scopul dezvoltării activităţii economice dintre membrii săi GEIE se constituie pe baza unui contract de asociere care poate fi denumit şi act constitutiv şi se înregistrează într-un registru special desemnat în acest scop de către statul pe teritoriul căruia grupul îşi stabileşte sediul. numărul membrilor s-a redus la unul singur. Grupurile europene de interes economic înmatriculate ăn România nu pot avea mai mult de 20 de membri. publicat in Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. se dizolvă şi se lichidează ca şi G. excluderea.. Companii sau firme precum şi alte persoane juridice de drept public sau privat care au fost înfiinţate în conformitate cu legislaţia unui stat membru al Uniunii Europene. precum şi la cererea oricărei autorităţi publice competente. si al prezentei legi. Se exceptează cazul când in actul constitutiv exista clauza de continuare cu moştenitorii.I. În cazul prevăzut la lit. în temeiul Regulamentului Consiliului (CEE) nr. Persoane fizice care desfăşoară activităţi economice oricare furnizează servicii pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană.I. din oficiu. în vederea publicării acestuia in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 232 din Legea nr. c) declararea nulităţii grupului. a unuia dintre membri. Oficiul registrului comerţului de la sediul grupului va transmite. care împiedică funcţionarea grupului.Conform art. a) membrii trebuie sa fie consultaţi. d) hotărârea adunării membrilor. pentru motive temeinice. cu privire la eventuala prelungire a acestuia.GEIE. e) hotărârea tribunalului. f) declararea falimentului grupului. retragerea sau decesul. persoane juridice cu scop patrimonial. datorita acestor cauze. Înmatricularea si/sau radierea în/din registrul comerţului a unui grup european de interes economic fac obiectul publicării in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. adoptata cu votul unanim al acestora. sunt recunoscute şi pot funcţiona în Romania.E.137/85 din 25 iulie 1985 privind instituirea grupului european de interes economic (GEIE). efectuarea consultării. cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea duratei grupului. tribunalul va putea dispune. când. la cererea oricăruia dintre membri. 2. respectiv încetarea personalităţii juridice. prin: a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului. 12 . Grupul se dizolvă prin intrarea în faliment. un comunicat în acest sens Oficiului Publicaţiilor Oficiale ale Comunităţilor Europene. incapacitatea. cu excepţia cazului in care actul constitutiv dispune altfel. in condiţiile legii. G. precum neînţelegerile grave dintre membri. prin încheiere irevocabila. Membrii ai grupului pot fi: 1. In lipsă.

C.Tratatul de la Nisa . investitori 13 .06.G.Legea nr. nr. Definiţie Conform art. (1) pct. şi se compune din emitenţi (societăţi listate şi instituţii publice emitente de valori mobiliare). alte instituţii de credit (cooperative de credit.Ordonanţa Guvernului nr. respectiv. 25/2002 privind aprobarea Statutului CNVM . 297/2004 privind piaţa de capital.Directiva nr.). instituţii financiare nonbancare (societăţi de leasing sau factoring. .25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare .Tratatul privind Uniunea Europeană ( Maastricht) .Ordonanța de Urgență nr.piaţă bancară are la vârf autoritatea de reglementare. 97/2006 pentru aprobarea OG nr. Banca Naţională a României. 514/2002 pentru aprobarea OUG nr. 9 din O. Reglementare a.Legislaţia secundară a Uniunii Europene: . Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. 41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare. . 167/2012 pentru modificarea Legii nr. PIAŢA DE CAPITAL 1. sectorul asigurărilor şi sectorul serviciilor de investiţii financiare.) – la nivelul Uniunii Europene: .2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare si societățile de administrare a investițiilor.U. 2 alin.Legea nr.) . . . societăţi de credit ipotecar) şi societăţi de prestări de servicii auxiliare. precum si pentru modificarea si completarea Legii nr.Tratatul de instituirea a Comunităţii Economice Europene (Roma) . şi se compune din bănci.Legea nr.Legea nr.piaţa de capital are la vârf autoritatea de reglementare. societăţi de microfinanţare etc.la nivel naţional: . b.CNVM. 2.297/2004. cu modificările şi completările ulterioare. 514/2002. b. aprobată prin Legea nr. 41/2005. . 98/2006. Astfel: a. 32/27. 297/2004 privind piața de capital. 2003/6/CEE privind abuzul pe piaţă.) .OUG nr. sistemul (sectorul) financiar se compune din trei segmente. .Tratatul de la Amsterdam . 208/2005 pentru modificarea art. sectorul bancar.Tratatul de la Lisabona . 297/2004 privind piața de capital.Tratatele fondatoare( constitutive) ale Uniunii Europene – legislaţie primară: . 297/2004 privind piaţa de capital. 11/2012 pentru modificarea Legii nr. 285 din Legea nr.Legea nr.) . .Legea nr.

potrivit căreia piaţa de capital este o componentă a pieţei financiare. d. brokeri şi fonduri de pensii administrate privat. societăţi de reasigurare. Ar fi de observat că termenul „ anglo-saxon” este unul adoptat în virtutea tradiţiei. de tipul valorilor mobiliare.(investitori obişnuiţi. Astfel. fonduri de pensii) şi entităţi reglementate ale pieţei de capital (SSIF. Acestea din urmă. Rentabilitatea desemnează un înalt grad de fructificare a capitalurilor. societăţi de bursă. Piaţa de capital prezintă unele trăsături specifice: a. fonduri de investiţii. 3. piaţa de capital reprezintă o alternativă de investire. Decizia de investire pe piaţa de capital este influenţată de două obiective.investitorii .). atât pentru investitori.) . unde resursele de capital depăşesc necesităţile financiare interne de acoperit sau autorităţile monetare impun anumite restricţii privind accesul la resursele financiare-interne. c. Nici o activitate de genul celor care se desfăşoară pe aceste pieţe nu este posibilă în afara unei autorizaţii din partea autorităţii. Se poate afirma despre piaţa de capital că este specializată în efectuarea de tranzacţii cu active financiare cu scadenţe pe termene medii şi lungi. pot opta pentru emisiunea de valori mobiliare pe piaţa de capital în scopul atragerii acestuia. b. în raport cu producerea şi comercializarea valorilor mobiliare. ca alternativă la contractarea creditelor bancare.) . c. De cealaltă parte. Pe această piaţă se emit şi se distribuie valorile mobiliare către primii deţinători. ca alternativă la constituirea depozitelor bancare. cei care au nevoie de capital. Piaţa de capital reprezintă ansamblul relaţiilor şi mecanismelor prin care se realizează transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital . capitalurile disponibile sunt dirijate către agenţii economici naţionali sau sunt atrase de pe pieţele altor ţări.) . pentru acurateţe mai mare s-ar impune utilizarea termenului „anglo-american”. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Aşadar emiterea de instrumente financiare reprezintă o importantă modalitate de atragere a capitalului de finanţare.către cei care au nevoie de capital. Pe de o parte. Tipuri de piaţă de capital Activitatea complexă ce se desfăşoară pe piaţa de capital a determinat structurarea acesteia în raport cu mai multe criterii. investitorii pot opta pentru investirea capitalului în instrumentele financiare tranzacţionate pe pieţele reglementate.piaţa asigurărilor are la vârf autoritatea de reglementare.în cadrul acesteia se tranzacţionează instrumente specifice. depozitarul central etc. piaţa de capital se structurează în piaţa primară şi piaţa secundară. Această 14 . şi se compune din societăţi de asigurări. cât şi pentru cei care au nevoie de capital.accesul investitorilor pe această piaţă se face prin intermediul societăţilor de servicii de investiţii financiare. Piaţa primară este aceea în care se tranzacţionează pentru prima dată instrumentele financiare nou emise. a instituţiilor bancare autorizate de CNVM să desfăşoare servicii de investiţii financiare. Practica pieţei de capital din România adoptă concepţia anglo-saxonă.) . prezintă un randament al profitului mai scăzut decât cel care se poate obţine pe piaţa de capital. precum şi a organismelor asimilate acestora. cu ajutorul unor instrumente specifice (valorile mobiliare emise) şi prin intermediul unor operatori specifici (societăţile de servicii de investiţii financiare). şi anume rentabilitatea şi lichiditatea.se caracterizează printr-un înalt grad de organizare şi transparenţă.activitatea desfăşurată pe această piaţă este supravegheată şi reglementată de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.) . deşi oferă un grad mai mare de siguranţă. respectiv de atragere a capitalului la serviciile oferite de sistemul bancar. Prin intermediul ei. Aşa cum s-a arătat. SAI. Lichiditatea desemnează posibilitatea de a recupera cât mai operativ cu putinţă capitalul investit.

Produsele pieţei de capital Specificul produselor tranzacţionate. Piaţa funcţionează în paşi succesivi. 4. 15 . Piaţa secundară (piaţa bursieră) este aceea în cadrul căreia se tranzacţionează instrumente financiare aflate deja în circulaţie. în sensul că piaţa secundară nu poate exista fără piaţa primară. atât la nivelul emitenţilor (nu orice instituţie poate emite valori mobiliare sau instrumente financiare. Prin intermediul pieţei primare. atât buna funcţionare a pieţei primare. raportat la dimensiunea pieţei respective de capital. locul de desfăşurare este format din mijloace de comunicaţii între operaţiuni (piaţa interdealeri). de faptul că aceste produse sunt strict definite de lege şi. operaţiunile care înşiruite logic formează un ansamblu numit tranzacţie. pentru a fi admise la tranzacţionare. „chemate la piaţă”. să fie emise în formă dematerializată şi prin ofertă publică). pe parcursul tranzacţionării instrumentelor financiare emise. Piaţa secundară sau piaţa bursieră. agenţi de bursă salariaţi ai intermediarilor respectiv bursa de valori. cât şi la nivelul emisiunii (prospectul de emisiune trebuie autorizat prealabil şi publicat) şi al formei în care sunt emise (valorile mobiliare trebuie. în principiu. cât şi lichiditatea şi mobilitatea economiilor. specialiştii (creatori de piaţă) şi pe unele pieţe toate cele trei categorii de salariaţi în calitate de liberi profesionişti. Pe această piaţă se pot negocia în orice moment acţiunile şi obligaţiunile deţinute în portofoliu sau pot fi cumpărate noi valori mobiliare. în raport cu cererea şi oferta de titluri din fiecare moment. în care se utilizează concomitent sau succesiv procedura de tranzacţionare intermitentă şi respectiv continuă. Rolul acestui tip de piaţă este acela de a transforma activele financiare pe termen scurt în capitaluri disponibile pe termen lung. Această piaţă satisface nevoia de lichidităţi a investitorilor care doresc răscumpărarea valorilor mobiliare înainte de data scadenţei. Există intercondiţionare între cele două tipuri de piaţă. nu continuu. titlurile financiare fiind. c) Piaţa bursieră mixtă. trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. numărul şi amploarea tranzacţiilor se clasifică în: a) Piaţă bursieră intermitentă în care ofertele de vânzare/cumpărare sunt concentrate şi executate în acelaşi timp. Piaţa secundară asigură prin intermediul bursei de valori mobiliare. instrumentele financiare (în rândul cărora valorile mobiliare reprezintă ponderea) este dat. plasament. rând pe rând. între aceştia din urmă şi o instituţie numită bursa de valori. b) Piaţă bursieră continuă. Tranzacţiile se încheie la preţuri care se modifică în tot timpul şedinţei de bursă. iar funcţionarea pieţei primare este influenţată de capacitatea pieţei secundare de a realiza transferabilitatea valorilor mobiliare şi transformarea acestora în lichidităţi. 5. respectiv. adică se va fixa cursul bursier de echilibru prin exprimarea succesivă a ordinelor de cumpărare şi de vânzare pentru fiecare titlu în parte. entităţile emitente ale valorilor mobiliare îşi pot constitui sau majora capitalul social sau pot apela la resurse împrumutate. astfel că la respectiva bursă nu vom putea vedea cotaţiile pentru instrumente financiare diferite afişate în acelaşi timp.piaţă permite finanţarea agenţilor economici şi pune în evidenţă mişcarea capitalurilor într-o economie prin cererea de capital ce aparţine emitenţilor de valori mobiliare. printre altele. Elementele pieţei de capital      obiectul este reprezentat de valorile mobiliare sinonim cu titlurile financiare de pe piaţa de capital anglo-saxona. emitentul este obligat să îndeplinească o serie de cerinţe de transparenţă). operatorii sunt intermediari persoane juridice (societăţi de valori mobiliare în România). persoane fizice – agenţi de valori mobiliare.

a. Odată cu radierea înregistrării lor la CNVM. din rândul cărora acţiunile şi obligaţiunile sunt cele mai simplu de recunoscut.). Aceste informaţii sunt accesibile publicului. Toate informaţiile cu privire la instrumentele financiare şi la emitenţii acestora se transmit la CNVM. 3. dar pe tiparul cărora sunt create prin inginerie financiară un număr foarte mare de variaţiuni de valori mobiliare sau care sunt scindate în fascicule de drepturi separate de corpusul valorii mobiliare în sine şi sunt tranzacţionate separat (este cazul drepturilor preferenţiale de subscripţie. .) valori mobiliare.b. employees stock options-urilor etc. Legea pieţei de capital defineşte instrumentele financiare.) obligaţiuni sau titluri de stat şi obligaţiuni municipale. hedging titles etc. 16 .c.) instrumente financiare derivate (de genul futures. . instrumentele financiare în cauză vor fi retrase de la tranzacţionare.d.Sunt considerate instrumente financiare orice titluri negociate sau susceptibile a fi negociate pe o piaţă reglementată. printr-o largă diversitate de exemple. dar speciile de instrumente financiare pot fi clasificate în: .) obligaţiuni sau titluri ipotecare. la art. stock optionsurilor. Sunt admise la tranzacţionare numai instrumentele financiare înregistrate la Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare . în condiţiile stabilite de CNVM. options.). .CNVM.

Înfiinţarea instituţiilor de credit Sistemul bancar din România este un sistem pe două nivele. 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de către instituţiile de credit. nr. 3.  Legea nr. În categoria de public nu se includ statul.  Legea nr.  bănci de economisire şi creditare în domeniul locativ. 297/2004 privind piaţa de capital. 31/1990 a societăţilor comerciale. sistem ce a fost introdus în decembrie 1990 odată cu trecerea de la economia de tip centralizat la economia de piaţă. băncile centrale. instituţiile de credit şi alte instituţii financiare.  instituţii emitente de monedă electronică. Instituţiile de credit care desfăşoară activităţi în România sunt persoane juridice române care aparţin următoarelor categorii:  bănci.G. cuprinzând Banca Naţională a României şi instituţiile de credit.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. INSTITUŢIILE DE CREDIT ÎN ROMÂNIA 1.  bănci de credit ipotecar.  Directiva nr. Reglementări naţionale şi comunitare cu privire la societăţile bancare  O.  Directiva nr. 2.U.  Legea nr. De asemenea în categoria instituţiilor de credit intra şi entităţile care emit mijloace de plată electronice. 17 . 83/1997 pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar.D. republicată. 2006/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind adecvarea capitalului firmelor de investiţii şi instituţiilor de credit trebuie realizate până la finele anului 2006. autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.  Legea nr.  organizaţii cooperatiste de credit. agenţiile guvernamentale. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României. Definirea instituţiilor de credit Instituţiile de credit sunt entităţi care desfăşoară activităţi de atragere a depozitelor sau a altor fonduri rambursabile de la public precum şi operaţiuni de acordare de credite în cont propriu.

Motivele ce pot sta la baza respingerii autorizării unei societăţi bancare sunt următoarele: 18 . Banca Naţională a României trebuie să fie informată cu privire Ia identitatea acţionarilor sau membrilor care deţin direct sau indirect participaţii calificate la instituţiilor de credit. pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare instituţia de credit trebuie să prezinte Băncii Naţionale a României documentele care atestă constituirea legală a instituţiei de credit conform dispoziţiilor aplicabile.  studiu de fezabilitate. în cazul în care nu este acelaşi cu sediul social.  repartiţia capitalului social.  identitatea conducerii operative (minim două persoane). Documentaţia care însoţeşte cererea de autorizare pentru aprobarea funcţionării băncii se compune din:  copie legalizată de pe actul constitutiv/sau originalul.copie. acţionariatul. Înfiinţarea unei societăţi bancare prevede obligativitatea parcurgerii a două etape:  constituirea societăţii bancare. Sediul real reprezintă locaţia în care se situează centrul de conducere şi gestiune a activităţii statutare. urmând ca în 3 luni de la data depunerii să comunice în scris aprobarea sau respingerea autorizării societăţii bancare. iar funcţionarea lor este condiţionată de existenţa unei autorizări în acest sens. În acest de-al doilea caz se vor comunica şi motivele ce au stat la baza deciziei BNR. desfăşurarea activităţii instituţiilor de credit în România presupune obţinerea unei autorizaţii de la Banca Naţională a României. conducerea.  certificat de înmatriculare la Registrul Comerţului . La baza constituirii şi funcţionării instituţiilor de credit stau Legea 31/1900 privind societăţile comerciale şi OUG 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. persoană juridică română trebuie vărsat integral şi în numerar la momentul subscrierii.  autorizarea funcţionării băncii. distribuţia capitalului. trebuie să fie situat pe teritoriul României. Autorizarea unei instituţii de credit se realizează pe durată nedeterminată. inclusiv în cazul majorării acestuia. Sediul social sau după caz sediul real.  scrisoare din partea depozitarului fondurilor ce vor constitui capitalul social subscris. autorizaţie emisă de Banca Naţională a României. dar şi cu privire la valoarea acestor participaţii.  comunicare privind existenţa reglementărilor proprii privind desfăşurarea activităţii. şi nu este o garanţie a autorizării funcţionării băncii în cauză. Acţiunile sau părţile sociale pot fi numai nominative. sediul şi respectarea reglementărilor. contractul de închiriere). Capitalul iniţial al instituţiei de credit nu poate fi mai mic decât echivalentul în lei a 5 milioane de euro.bancare. Pentru obţinerea autorizaţiei. La constituire capitalul social al unei instituţii de credit. entităţile trebuie să îndeplinească o serie de condiţii privind capitalurile. Forma de constituire este aceea a societăţilor comerciale pe acţiuni. Astfel. Conducerea operativă a unei instituţii de credit este asigurată de cel puţin două persoane. După depunerea acestei documentaţii BNR va analiza documentaţia. Structura acţionariatului este un aspect important în obţinerea autorizaţiei unei instituţii de credit. Scopul băncii centrale este de a se asigura că instituţia de credit dezvoltă un management prudent şi sănătos. fără a fi permise aporturile în natură. din state terţe sau state membre ale Uniunii Europene. În termen de maxim 2 luni de la comunicarea aprobării de constituire. al instituţiei de credit persoană juridică română.sau sucursale ale unor instituţii de credit persoane juridice străine. Aprobarea constituirii unei societăţi bancare se realizează de către Banca Naţională a României.  identitatea acţionarilor. Activitatea instituţiei de credit trebuie să se desfăşoare preponderent pe teritoriul României. care au experienţă adecvată în exercitarea responsabilităţilor specifice activităţii financiar.  dovada obţinerii spaţiului aferent sediului social (consimţământul proprietarului pentru spaţiul individual.

nu corespund cerinţelor de garantare a unei gestiuni financiare corespunzătoare. instituţiile de credit participă la derularea şi finanţarea tranzacţiilor comerciale.> documentaţie incompletă sau neconformă cu prevederile legale în vigoare. cât şi a structurii grupului din care aceştia fac parte. în special. dar şi emiterea acestora sub formă de cărţi de credit. Instituţiile de credit trebuie să dispună de un cadru formal de administrare a activităţii riguros conceput. b) autorizaţia a fost obţinută pe baza unor informaţii false sau prin orice alt mijloc ilegal. Ele sunt implicate direct în administrarea mijloacelor de plată. 32 din O.nu este permisă constituirea societăţii de tip bancar prin subscripţie publică (art. b) a avut loc o transformare a instituţiei de credit în altă categorie de institutele credit. fondatorii au făcut comunicări publice asupra funcţionării băncii. d) instituţia de credit nu mai posedă suficiente fonduri proprii sau există elemente care conduc la concluzia că într-un termen scurt instituţia de credit nu îşi va mai putea îndeplini obligaţiile faţă de deponenţi sau alţi creditori şi. atât din perspectiva calităţii acestora.99/2006). cu linii clare de responsabilitate. Banca Naţională a României poate retrage autorizaţia acordată unei instituţii de credit în următoarele situaţii: a) instituţia de credit nu şi-a început activitatea pentru care a fost autorizată în termen de 1 an de la data acordării autorizaţiei sau a încetat să mai desfăşoare activitate de mai mult de 6 luni. Dacă primeşte aprobarea de constituire. 3.U. c) instituţia de credit nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza acordării autorizaţiei.capitalul social minim este reprezentat de echivalentul în lei a sumei de 5 milioane de Euro. > înainte de obţinerea aprobării de constituire. > din evaluarea documentaţiei prezentate rezultă că banca nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse în condiţii compatibile cu buna funcţionare a sistemului bancar şi cu regulile unei practici bancare prudente. monitorizare şi raportate a riscurilor însoţite de mecanisme adecvate de control intern. care să asigure protejarea intereselor deponenţilor şi ale altor creditori. sau alte persoane care au legături strânse cu banca. O gestiune sănătoasă a riscurilor se poate face utilizând procedee de identificare. Cererea de autorizare a unei instituţii de credit trebuie însoţită de asemenea de un plan de activitate. vechime şi experienţă profesională. cecuri sau monadă electronică. administrare. > acţionarii băncii. > incompatibilitatea conducătorilor cu condiţiile de onorabilitate. c) s-a pronunţat o hotărâre de declanşare a procedurii falimentului instituţiei de credit. .1.societatea se poate constitui doar sub forma unei societăţi pe acţiuni. nu mai poate garanta siguranţa fondurilor/instrumentelor financiare care i-au fost încredinţate. Banca Naţională a României acordă un răspuns scris la cererea de autorizare înaintată de o instituţie de credit în termen de cel mult patru luni de la depunerea documentaţiei complete. . cu respectarea regulilor de practică bancară sănătoasă. Autorizaţia unei instituţii de credit îşi încetează de drept valabilitatea în următoarele situaţii: a) a avut loc o fuziune sau o divizare a instituţiei de credit în urma căreia aceasta îşi încetează existenţa. > formă juridică de constituire necorespunzătoare. transparente şi coerente. > capital social inferior limitei stabilite de BNR. 19 . Ca intermediari financiari. Particularităţile de constituire a societăţii de tip bancar . Instituţiile de credit desfăşoară activităţi specifice domeniului financiar bancar şi sunt direct implicate în atragerea de resurse din mediul economic şi plasarea acestora prin intermediul produselor specifice. instituţia de credit este obligată ca în termen de maxim două luni să prezinte băncii centrale documentele care atestă constituirea legală a instituţiei de credit conform legii. nr. care să cuprindă structura organizatorică şi activităţile ce urmează a fi desfăşurate.G.

contracte futures şi options financiare. factoring cu sau fără regres. tranzacţionare în cont propriu şi/sau pe contul clienţilor. emitere de monedă electronică. credite ipotecare. prin subscrierea şi plasamentul acestora ori prin plasament şi prestarea de servicii legate de astfel de emisiuni. leasing financiar. . instrumente având la bază cursul de schimb şi rata dobânzii. strategia de afaceri şi alte aspecte legate de afaceri comerciale. care urmează să deţină direct sau indirect participaţii calificate la instituţia de credit  valoarea acestor participaţii. de către Banca Naţională a României (B. 99/2006. inclusiv forfetare. persoane fizice sau juridice.N. intermediere pe piaţa interbancară. prestare de servicii privind furnizarea de date şi referinţe în domeniul creditării. Regimul aplicat instituţiilor de credit din alte state 5.atragere de depozite şi de alte fonduri rambursabile.R. participare la emisiunea de valori mobiliare şi alte instrumente financiare. Obiectele de activitate a societăţii bancare      - Conform art. administrare de portofolii şi consultanţă legată de aceasta. după caz. orice alte activităţi sau servicii. operaţiuni cu metale şi pietre preţioase şi obiecte confecţionate din acestea. 5.R. finanţarea tranzacţiilor comerciale. dobândirea de participaţii la capitalul altor entităţi. servicii de consultanţă cu privire la structura capitalului. dacă activităţile respective se regăsesc în autorizaţia 20 . servicii de plată emitere de garanţii şi asumare de angajamente. în condiţiile legii. incluzând printre altele: credite de consum. acordare de credite. servicii legate de fuziuni şi achiziţii şi prestarea altor servicii de consultanţă. valori mobiliare şi alte instrumente financiare transferabile. închiriere de casete de siguranţă. 18 alin.G. a unei autorizaţii. în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar. Instituţiile de credit din alte state membre ale Uniunii Europene Instituţiile de credit autorizate şi supravegheate de autoritatea competentă dintr-un alt stat membru pot desfăşura în România activităţile prevăzute de OG 99/2006 prin înfiinţarea de sucursale sau prin furnizarea de servicii în mod direct. custodie şi administrare de instrumente financiare.sediul social şi.U. În vederea autorizării unei societăţi bancare.). 4..1. societatea bancară poate desfăşura următoarele activităţi: . B. trebuie să fie informată cu privire la:  identitatea acţionarilor sau a membrilor.înfiinţarea unei societăţi bancare este condiţionată de acordarea în prealabil. cu: instrumente ale pieţei monetare valută. sediul real al societăţii bancare trebuie să fie situate pe teritoriul României. (1) din O.N. nr.

cuprinzând activităţile pe care instituţia de credit intenţionează să le desfăşoare în România. Capitalul iniţial al sucursalei se asigură prin punerea la dispoziţia acesteia. după caz.întocmite şi auditate conform legislaţiei din statul membru de origine. instituţia de credit. Sucursalele instituţiilor de credit din alte state membre publică în limba română documentele contabile ale instituţiei de credit de care aparţin . opiniile persoanelor responsabile pentru auditarea situaţiilor financiare anuale şi a situaţiilor financiare anuale consolidate . 21 . Reprezentanţele sunt obligate săşi limiteze activitatea la acte de cercetare a pieţei. în scopul asigurării unei clarificări corespunzătoare. Regimul instituţiilor de credit din state terţe Instituţiile de credit având sediul social în state terţe pot desfăşura activităţi în România numai dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: a) activitatea se desfăşoară prin înfiinţarea unei sucursale. a capitalului de dotare de către instituţia de credit din statul terţ. care nu poate fi mai mic decât echivalentul în lei a 5 milioane euro. Instituţia de credit din statul terţ trebuie să desemneze cel puţin două persoane care să asigure conducerea activităţii sucursalei din România şi care sunt împuternicite să angajeze legal. raportul consolidat. incluzând cel puţin tipurile de activităţi care urmează să fie desfăşurate de aceasta şi structura organizatorică a sucursalei.2.. d) nivelul fondurilor proprii şi suma cerinţelor de capital ale instituţiei de credit. b) adresa sediului sucursalei de unde pot fi obţinute documente.acordată de autoritatea competentă din statul membru de origine şi se asigură respectarea legislaţiei româneşti adoptate în scopul protejării interesului general. situaţiile financiare anuale consolidate. Notificarea trebuie să fie însoţită de următoarele date şi informaţii: a) un program de activitate al sucursalei. c) autoritatea competentă din statul de origine nu se opune înfiinţării sucursalei în România.Banca Naţională a României notifică Comisiei Europene şi Comitetului Bancar European orice autorizaţie acordată unei sucursale a unei instituţii de credit cu sediul într-un stat terţ. în formă bănească.situaţiile financiare anuale. Instituţiile de credit din alte state membre popt notifica Băncii Naţionale a României deschiderea de reprezentanţe în România potrivit reglementările emise de aceasta. în România. la nivelul prevăzut prin reglementările Băncii Naţionale a României. b) sucursala este autorizată de Banca Naţională a României. raportul întocmit de organele de administrare şi/sau conducere şi. Furnizarea de servicii în mod direct de către o instituţie de credit autorizată şi supravegheată într-un alt stat membru poate fi realizată pe baza notificării transmise Băncii Naţionale a României de către autoritatea competentă din statul membru de origine. d) sunt respectate dispoziţiile reglementărilor bancare emise şi în vigoare. 5. Banca Naţională a României efectuează înregistrarea în registrul instituţiilor de credit a sucursalelor pe baza unei notificări. Banca Naţională a României poale solicita ca denumirea să fie însoţită de o menţiune explicativă. întocmit de organele de administrare şi/sau conducere. În scopul exercitării activităţilor specifice. Banca Naţională a României acordă autorizaţie sucursalei din România a unei instituţii de credit dintr-un stat terţ numai dacă este încredinţată că instituţia de credit poate asigura desfăşurarea activităţii pe teritoriul României în condiţii de siguranţă şi cu respectarea cerinţelor unei administrări prudente şi sănătoase şi că sunt asigurate condiţii adecvate pentru realizarea supravegherii. Dacă există pericolul unor confuzii. Aceste persoane trebuie să dispună de reputaţie şi experienţă adecvate pentru exercitarea responsabilităţilor încredinţate. de reprezentare şi de publicitate şi nu pot efectua nici un fel de activităţi supuse dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă 99/2006. Pentru înfiinţarea unei sucursale de către o instituţie de credit dintr-un stat membru nu este necesară obţinerea unei autorizaţii din partea Băncii Naţionale a României şi nici asigurarea unui capital de dotare la nivelul sucursalei. c) identitatea persoanelor responsabile cu conducerea activităţii sucursalei. instituţia de credit dintr-un alt stat membru poate utiliza pe teritoriul României denumirea pe care o utilizează şi în statul membru de origine.

cu sediul central în municipiul Bucureşti şi poate avea sucursale şi agenţii atât în municipiul Bucureşti. rezultată. cât şi în alte localităţi din ţară. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 6. având personalitate juridică. în situaţia în care aceasta este implicată îtr-un proces de fuziune/divizare În urma căreia îşi încetează existenţa. Autorizaţia sucursalei unei instituţii de credit dintr-un stat terţ îşi încetează valabilitatea în următoarele situaţii: a) instituţia de credit în cauză sau. promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare. b) autorizarea. (2) Principalele atribuţii ale Băncii Naţionale a României sunt: a) elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb. Definiţie Conform art. 6. în aceleaşi condiţii aplicabile instituţiilor de credit care funcţionează în România. reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit.3. Reglementare: - Lege nr. reprezentare şi publicitate şi nu pot efectua nici un fel de activităţi prevăzute de ordonanţă de urgenţă 99/2006.1. b) în urma unor procese de reorganizare la nivelul instituţiei de credit sau al grupului din care face parte. c) autorizaţia acordată instituţiei de credit este retrasă de autoritatea competentă din statul de origine sau îşi încetează valabilitatea în orice mod. Obiectiv La art. fiind o instituţie publică independentă.Autorizaţia acordată unei sucursale a unei instituţii de credit dintr-un stat terţ poate fi retrasă de Banca Naţională a României. 22 . entitatea. 312/2004 Banca Naţională a României este banca centrală a României.2. renunţă la autorizaţie. 2 din aceeaşi lege sunt enumerate obiectivul fundamental şi principalele atribuţii ale BNR: (1) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. 1 din Legea nr. d) s-a pronunţat o hotărâre de deschidere a procedurii falimentului instituţiei de credit sau o altă procedură care implică lichidarea acesteia. inclusiv procese de fuziune sau de divizare. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României 6. hotărând dizolvarea şi lichidarea sucursalei. 6. activitatea sucursalei din România este preluată de o altă instituţie de credit sau de o sucursală din România a unei instituţii de credit dintr-un alt stat membru sau dintr-un stat terţ. Instituţiile de credit din state terţe notifică Băncii Naţionale a României deschiderea de reprezentanţe în România care trebuie să-şi limiteze activitatea la cercetarea pieţei.

N. Pentru asigurarea eficienţei procesului decizional. conturile şi operaţiunile şi să furnizeze documentele şi informaţiile legate de desfăşurarea activităţii. nr. pentru respectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia şi realizează propria evaluare a riscurilor la care instituţia de credit este sau poate fi expusă.R.N. 99/2006. situate în zone cu un grad ridicat de bancarizare.c) emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României.U.R. orice informaţii solicitate de aceasta.G.R. nr. 99/2006 pot fi desfăşurate în limita autorizaţiei acordate de B. B. asigură verificarea cadrului de administrare.N. poate dispune măsuri de supraveghere şi/sau aplicarea de sancţiuni potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă. inclusiv a sucursalelor acestora înfiinţate în alte state membre ori în state terţe Modalităţi de supraveghere a societăţilor bancare:  stabilirea unor norme şi indicatori de prudenţă bancară  urmărirea respectării acestora. d) stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia.U.R. BNR beneficiază de suportul unei reţele teritoriale alcătuită din 4 sucursale regionale şi 16 agenţii. Societăţile bancare sunt obligate să transmită B. atât la nivel individual.R. 6. din perspectiva necesităţii asigurării unui management prudent şi sănătos al instituţiei de credit.N.R.N.4. acordă autorizaţie numai dacă.R. calitatea persoanelor respective este adecvat. Activităţile prevăzute de O. e) administrarea rezervelor internaţionale ale României. B. poate face recomandări instituţiei de credit. în cadrul BNR funcţionează 4 structuri operative cu responsabilităţi în exercitarea principalelor funcţii ale unei bănci centrale:     Comitetul de politică monetară. Conducerea şi organizarea BNR Banca Naţională a României este condusă de un Consiliu de administraţie. Preşedintele Consiliului de administraţie este Guvernatorul BNR. datele şi informaţiile necesare pentru evaluarea respectării dispoziţiilor O.N. în vederea adoptării de măsuri corespunzătoare de către aceasta pentru îmbunătăţirea cadrului de administrare. proceselor şi mecanismelor implementate de fiecare societate bancară.R. Societăţile bancare sunt obligate să raporteze B. fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. În îndeplinirea atribuţiilor sale. la termenele şi în forma stabilite de aceasta. B.G. în scopul exercitării competenţelor sale prevăzute de lege. B. Comitetul de supraveghere. Societăţile bancare sunt obligate să permită personalului B. să le examineze evidenţele. cât şi la nivel consolidat. (3) Banca Naţională a României sprijină politica economică generală a statului. B. a strategiilor.N. persoană juridică română.R. Comitetul de administrare a rezervelor internaţionale Comitetul de audit 23 .N.N. asigură supravegherea prudenţială a societăţilor bancare.

Atribuţiile şi competenţele sale vizează activităţile de evaluare şi monitorizare a funcţionării instituţiilor de credit din perspectiva calităţii activelor. Este compus din 10 membri şi este condus de guvernatorul BNR. managementului riscurilor. auditului intern şi extern.  titluri cu o vocaţie dublă. drepturile menţionate în cuprinsul lor (literale si autonome). respectiv de instrument de plată şi de instrument de credit. Comitetul de audit analizează şi propune direcţiile strategice şi politica BNR în domeniul controlului intern.1. Principalele atribuţii ale acestuia sunt legate de îndeplinirea orientărilor strategice adoptate de Consiliul de administraţie în domeniul administrării rezervelor internaţionale. cu caracter deliberativ şi decizional. Distincţie:  titluri care au vocaţie unică. Titluri de credit şi instrumente de plată 7. conform legislaţiei specifice şi practicilor internaţionale în materie. obiectivele şi liniile directoare pe orizonturi diferite de timp. Efect de comerţ – termen generic utilizat în practica comercială pentru a desemna un titlu negociabil care dă dreptul la plata unei sume de bani. inclusiv din perspectiva armonizării acestuia cu cerinţele Băncii Centrale Europene. respectiv doar de instrument de plată. Caracteristici: negociabilitatea. la scadenţă. cum este cambia sau un alt titlu de valoare. precum si masuri de imbunatatire si de crestere a eficacitatii politicii monetare si a cadrului sau operational. alcătuită din 11 membri şi este condusă de guvernatorul BNR. dar şi a asigurării bazei de reglementare. care permit titularilor sa-si exercite.Comitetul de politică monetară constituit ca o structură permanentă. face propuneri privind implementarea şi utilizarea instrumentelor financiare (inclusiv instrumente financiare derivate). a emitenţilor pentru investiţiile în titluri şi a activelor acceptate pentru investire. cum este cazul cambiei sau biletului la ordin. În literatura de specialitate titlurile de credit mai sunt denumite efecte de comerţ. analizează evoluţia pieţelor şi formulează propuneri de strategie pentru perioada următoare. Este format din 5 membri ai Consiliului de administraţie care nu fac parte din conducerea executivă a băncii. Definiţie Titlurile de credit sunt documente negociabile. Principalele atribuţii se referă la stabilirea coordonatelor strategice ale politicii monetare. prin care se constată o creanţă întemeiată pe o livrare de mărfuri sau o prestare de servicii. valori mobiliare sau titluri de valoare. Comitetul stabileşte lista entităţilor cu care se derulează tranzacţiile. caracteristicile cadrului operaţional al acesteia. Comitetul de supraveghere reprezintă o structură permanentă. cu rol consultativ şi decizional. 7. instrumente negociabile. este alcătuit din 9 membri şi este condus de guvernatorul BNR. 24 . a performanţelor financiare şi a încadrării lor în nivelul reglementat al indicatorilor de prudenţă bancară. Comitetul de administrare a rezervelor internaţionale este o structură permanentă. cum este cazul cecului.

. Reglementare În ceea ce priveşte cadrul legal al utilizării cambiei există reglementări. Clasificare după criterii ce decurg din caracteristicile fiecărei forme de credit: a) înscrisuri care dau dreptul la încasarea unei sume de bani: . . biletul la ordin şi ordinul de plată. Dintre aceste înscrisuri. c) înscrisuri care asigură posesorilor un drept asupra unor bunuri reale (mărfuri depozitate sau aflate în curs de transport): . angajamentul de plată. cecul.cardurile (cărţile de credit).obiectul său să reprezinte o sumă de bani.bonurile de tezaur. să aibă caracter literal şi să confere un drept autonom. . drept garanţii pentru obţinerea de credite. . termenul scurt şi posibilitatea de a fi acceptat pentru plată Cerinţe: să aibă caracter constitutiv de drepturi. considerate ca reprezentând instrumente clasice. care prin caracteristici.biletul la ordin. datorită utilizării pe scară largă în decursul unei perioade îndelungate de timp şi. 25 .cambia. .bonurile de casă. . să aibă caracter formal. cât şi intern. .bancnota (sau biletul de bancă). în cadrul temei abordate prezintă importanţă: cambia.2.moneda de hârtie (emisă de stat). b) înscrisuri emise de către stat prin instituţiile sale sau de bănci cu drept de monopol: .cecul. . 7. utilizare şi grad de generalizare constituie un instrument modern de plată.obligaţiunile. atât la nivel internaţional.warantul.certificatele de investitor. . cu condiţia ca acestea să fie depuse la bancă.conosamentul.scrisoarea de trăsură. cardurile (cărţile de plată). .

1 din Legea uniforma asupra cambiei si biletului la ordin ): . . trăgător. . 4/2009 pentru modificarea Normei tehnice nr.Convenţia privind soluţionarea unor litigii în legătură cu legile privind cambia şi biletul la ordin.cambia este un titlu complet. daca o cambie poarta semnături ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie.Norma BNR nr. 7. publicat în Monitorul Oficial. La nivel internaţional. 114 din 25/02/2009. Partea I nr.cambia se transmite prin gir.Convenţia privind legea taxei de timbru în legătură cu cambia şi biletul la ordin. la scadenta si la locul stabilit. în cadrul Conferinţei de la Geneva s-au semnat trei convenţii având drept scop unificarea legislaţiei în ceea ce priveşte cambia şi biletul la ordin: . .Norma tehnică a BNR nr. în vigoare de la 1 octombrie 2011. 26 . .Norma tehnică a BNR nr. .cambia este un titlu executor.numele beneficiarului. dar cu unele distincţii. 500 din 03/07/2008. . . publicat în Monitorul Oficial. aplicându-se regulile din dreptul comun în materia actelor juridice prevăzute de Noul Codul civil. Cambia a) Noţiune şi trăsături Cambia este înscrisul care cuprinde ordinul dat de o persoana.beneficiarul sau terta persoana. Trasaturile specifice ale cambiei sunt: .3. 5/2008 privind cambia şi biletul la ordin.Convenţia privind o Lege Uniformă pentru cambie şi bilet la ordin. obligaţiile celorlalţi semnatari rămân totuşi valabile. .  Cadrul legal al utilizării cambiei în România este reprezentat de următoarele acte normative: . 5/2008 privind cambia şi biletul la ordin.obiectul ei consta în plata unei sume de bani. trebuie mentionat ca pentru emiterea cambiei este necesara existenta unui document sau act scris. . .numele trasului.Legea nr. trasul ( debitorul sau importatorul. conditiile de forma asigura încrederea posesorului în dreptul transmis si responsabilitatea semnatarului titlului.scadenta. c atre care/la ordinul careia se face plata. Partea I nr.forma cambiei este prevăzută de lege. în anul 1930.mandatul neconditionat de plata a unei sume determinate. caruia îi este adresat ordinul de a plati o anumita suma). cu modificările şi completările ulterioare. o suma de bani determinate. tras.denumirea de cambie. Cambia fiind negociabila. . de a plati unui beneficiar. . Cât priveşte forma cambiei. Cambia trebuie sa contina urmatoarele elemente obligatorii ( art. care emite titlul ). . unei alte persoane. 58/1934 nu cuprinde dispoziţii cu privire la condiţiile de fond. Documentul poate fi înscris sub semnatura privata sau autentic. Cambia implica participarea a trei persoane: tragatorul ( creditorul sau exportatorul. 7 din Legea nr. 6/1994 privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin.locul de plata. neputând fi dovedit prin elemente exterioare. Legea nr. . 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. 58/1934.Noul Cod civil. cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit art. . semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea oblige persoanele care au semnat cambia sau în numele cărora ea a fost semnată.

Scontarea este operatiunea prin care beneficiarul transmite cambia catre o banca comerciala. ipoteca sau privilegiile prevazute pentru a garanta plata cambiei. 27 . el dobândeste toate drepturile ce decurg din cambie împotriva avalistului. banca plateste valoarea ei. Trasul devine parte în raportul cambial numai în urma acceptarii ordinului de plata. b) Transmiterea cambiei Cambia se transmite prin gir. d) Plata În situatia în care trasul plateste suma care este prevazuta în cambie. acesta antreneaza raspunderea solidara a tuturor debitorilor cambiali. iar niul purtator al titlului. Cambia se prezinta la acceptare de catre posesorul sau sau detinatorul titlului. ca si a celor tinuti de catre acesta din urma în temeiul cambiei. acesta îi elibereaza pe toti debitorii cambiali. 2 din Legea cambiala româna. De mentionat ca. girantul devine obligat cambial. Girul constituie o modalitate de transmitere a cambiei. Girul se mentioneaza pe titlu sau pe spatele cambiei. Girul cuprinde un ordin de plata care se exprima printr -o anumita formula sau o simpla mentiune.- data si locul emiterii. Este actul prin care o persoana numita avalist garanteaza plata cambiei de catre un debitor cambial numit avalizat. Avalul se da pe cambie. tot prin gir se transmit si garantiile reale. cum ar fi gajul. dupa care urmeaza semnatura trasului. Girantul îsi asuma obligatia de acceptare si plata fata de toti posesorii cambiei. c) Garantarea cambiei Cambia se garanteaza prin gir si aval. Avalul poate fi dat pentru întreaga suma sau numai pentru o parte. Daca avalistul plateste cambia. scontare si rescontare. În aceasta calitate. Completarea titlului cu nerespectarea duratei legale atrage nulitatea cambiei. simpla semnatura în fata cambiei are valoarea unei acceptari. Girul. Rescontarea este operatiunea prin care o banca comerciala sconteaza cambia la banca centrala. Pentru ca sa produca efecte. În momentul primirii cambiei. acceptarea trebuie sa îndeplineasca anumite conditii de forma si continut. primitorul sau beneficiarul se numeste giratar. Taxa de rescont sau taxa oficiala a scontului se retine de catre banca centrala. Lipsa elementelor obligatorii. înscriindu-se mentiunea „pentru aval” sau „pentru garantie” urmata de semnatura avalistului. În cazul când refuzul trasului de a plati continua. Avalul. Din momentul respectiv. în vederea obtinerii sumei indicate în titlu. Prin efectul constitutiv al girului. înainte de ajungerea la termen a acesteia. Ea se poate completa într-un termen de 3 ani de la emiterea titlului. semnatura tragatorului. în momentul prezentarii la plata sau dresării protestului pentru neplata. sau alta forma echivelenta. Poate fi avalist o persoana straina de cambie sau chiar un semnatar al cambiei. Acceptarea poate fi ceruta pâna la ajungerea cambiei la scadenta. mai putin taxa scontului. se sanctioneaza cu nulitatea cambiei. Prezentarea cambiei se face la domiciliul trasului. Completarea cambiei se face de catre beneficiar sau de catre girator. el are obligatia legala de garantare a cambiei. Posesorul care transmite cambia prin andorsare se numeste girant. Girul sau andorsarea reprezinta operatiunea prin care cambia circula de la un beneficiar la altul. Ordinul de plata se semneaza si eventual se dateaza. Acceptarea se mentioneaza pe titlu de catre tras. El se realizeaza prin declaratie sau mentiune cambiala. el se obliga sa plateasca la scadenta suma indicata. Ordinul de plata emis de catre tragator nu creeaza obligatii cambiale pentru tras. Ea se concretizeaza prin expresia „acceptat”. potrivit art. Totodata.

posesorul cambiei nu este obligat sa accepte plata partiala. 28 . În practica comerciala internationala se utilizeaza mai multe categorii de cecuri. Codul comercial uniform american ). în dreptul anglo-american. cecuri la ordin. Legea nr 59/1934 asupra cecului a fost modificată şi completată prin O.denumirea de cec. . . Protestul se formuleaza contra trasului. În legatura cu plata partiala a cambiei. e) Protestul Protestul este un act prin care se constata îndeplinirea formalitatilor necesare pentru exercitarea drepturilor cambiale. Declaratia de refuz de acceptare sau plata se scrie si se semneaza pe titlu sau adaus. Cecul trebuie sa contina urmatoarele elemente esentiale: .data si locul emiterii. protestul poate fi: protestul de neacceptare si protestul de neplata.semnatura tragatorului. cu respectarea termenului si formei prescrise a protestului. În cazul în c are o astfel de mentiune lipseste. legea prezuma ca loc al platii. 3 alin (2). Protestul pentru neplata se adreseaza împotriva trasului. În activitatea practica. ce primeste ordinul de a plati o suma de bani determinata. Neadresarea protestului unei cambii straine are ca efect liberarea tragatorului si a girantilor ( Legea engleza. purtatorul titlului sau terta persoana care încaseaza la scadenta suma indicata. a) În functie de indicarea beneficiarului sau natura lor. Este recomandabil ca declaratia sa fie datata. în timp ce pentru cambiile externe întocmirea protestului este obligatorie.mandatul neconditionat de a plati o anumita suma de bani. posesorul cambiei are posibilitatea de a alege între a accepta plata partiala si a o refuza. . trasul sau banca. Redactarea protestului se face pe cambie sau pe un adaus. Cecul a) Noţiune Cecul este un înscris care contine ordinul adresat de tragator unei banci. la locul platii si la adresa mentionata în cambie. În situatia în care accepta plata în parte. El se întocmeste în cadrul termenului prevazut pentru plata. Protestul este un mijloc de proba a îndeplinirii de catre posesor a actelor de diligenta cambiala. Legea uniforma de la Geneva se deosebeste de dreptul anglo-american. obligatia cambiala se stinge în întregime.numele trasului.Potrivit legii cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are un disponibil la tras. de a plati o suma de bani unui beneficiar. Protestul pentru refuz de acceptare sau de neplata poate fi înlocuit printr-o simpla declaratie. 7. cecuri la purtator.4. Dupa Legea uniforma de la Geneva.U.În conformitate cu Legea uniforma de la Geneva. nu se socoteste ca fiind cec. beneficiarul. .iar între trăgător şi tras există o convenţie privind emiterea de cecuri. art. În conformitate cu acest sistem. În cazul când refuza plata partiala. Acest tip de protest trebuie adresat pâna în ziua scadentei.G nr 38/2008. Titlul se trage asupra bancii în limita fondurilor de care dispune emitentul. locul specificat alaturi de numele trasului. în schimb. locul de plata. Protestul de neacceptare consta în prezentarea cambiei si refuzul acceptarii acesteia. posesorul cambiei nu poate refuza plata partiala. Persoanele care participa sunt urmatoarele: tragatorul sau emitentul titlului care dispune efectuarea unei plati. cambia este considerata ca fiind neonorata prin neplata. Titlul în care lipseste unul din elementele esentiale. cecurile sunt: cecuri nominale. De mentionat ca actul de protest se întocmeste de notarul de stat competent. Cu privire la cambiile interne. adresarea unui protest este facultativa. locul platii trebuie sa fie specificat în titlu.

Bararea poate fi generala sau speciala si se face de tragatorul sau posesorul cecului. Cecul barat evita folosirea si falsificarea titlurilor care au fost pierdute sau furate. Cecul emis într-o ţară străină şi plătitul în România trebuie să fie prezent la plata în termen de 30 zile iar dacă este emis într-o ţară din afara Europei. adica a unui disponibil la tras din care urmeaza sa se faca plata. Deci plata cecului se face la prezentarea de către posesor a cecului la tras. prin existenta proviziunii. Cecul circular este un titlu de credit la ordin.b) Dupa modul de încasare. emis de o banca pentru a fi utilizat de o persoana care efectueaza un voiaj în strainatate. cecuri circulare. Bararea speciala cuprinde între cele doua linii numele unei banci. El se plateste la ordinul calatorului prin agentiile sau corespondentii bancii. Acţiunile de regres ale posesorului cecului împotriva giranţilor. sa aiba o valoare cel putin egala cu cea a cecului. Cecul de calatorie este un titlu cu o valoare fixa. cecurile pot fi: cecuri barate. fie dintr-un credit bancar pe care banca i -l acorda. Cecul cu barare speciala se plateste bancii aratate între bare. Acest disponibil poate fi constituit fie dintr-un depozit bancar pe care tragatorul îl are la tras. care urmeaza sa primeasca plata sau la ordinul caruia trebuie sa se faca plata.4.în termen de 70 de zile. trasul poate cere predarea titlului cu mentiunea „achitat”. El trebuie sa cuprinda în text denumirea de cec circular si numele beneficiarului. fata de celelalte titluri de credit la ordin. Întrucât cecul este un instrument de plată legea prevede că cecul emis şi plătitul în România trebuie să fie prezent în termen de 15 zile de la data emiterii. El se emite de o banca autorizata si se plateste la vederea posesorului legitim al titlului. Titlul cuprinde obligatii de plata. o suma de bani. certa si exigibila si sa fie disponibila la data efectuarii platii. În toate aceste cazuri proviziunea trebuie sa fie prealabila.trăgătorului sau a celorlalţi aflaţi în regres se prescriu într-un termen de 6 luni de la data prezentului cec. acestea sunt stabilite prin lege. Bararea generala nu contine nici o mentiune între cele doua linii. Cu privire la termenele de prezentare la plata. cecuri certificate. Avalul se poate da de un tert. Daca banca este însasi trasul. Cecul barat are pe fata titlului doua linii paralele. Cecul certificat cuprinde semnatura trasului pe fata titlului. Orice prevedere contrara. Bararea generala se poate transforma prin înserarea mentiunii necesare. În urma achitarii cecului. sa fie lichida. în barare speciala. 29 . cecuri postale. 7. altul decât trasul sau de catre un semnatar al cecului. Biletul la ordin Biletul la ordin este un înscris prin care emitentul se obliga sa plateasca la scadenta. se socoteste ca fiind nescrisa. Biletul la ordin implica doua persoane: emitentul care emite biletul la ordin prin care se obliga sa faca plata ( debitorul ) si beneficiarul (creditorul). Cecul postal se utilizeaza în localitatile care nu au sucursale ale bancilor de depozit. Cecul se caracterizeaza. b) Garantarea şi plata cecului Plata unui cec poate fi garantata printr-un aval.Refuzul de plata trebuie constatat printr-un protest sau o declaratie a trasului scrisa si dat pe cec. De mentionat ca cecul este platibil la vedere. pentru întreaga suma sau numai pentru o parte din ea. Ele difera în functie de pozitia geografica a locului de emitere si de plata. Cecul cu barare generala se plateste unui client al trasului. unui beneficiar. plata se face unui client al sau. cecuri de calatorie.

Din acest motiv ordinul de plată prezintă anumite riscuri legate de bonitatea şi buna intenţie a ordonatorului.locul unde trebuie sa se faca plata.semnatura emitentului.  Obligaţiile participanţilor la circuitul ordinului de plată constau în următoarele: 30 . Avalul trebuie să arate pentru cine este dat.scadenta. Aceste operaţiuni sunt denumite transfer-credit. care efectuează succesiv. Cadrul legal al utilizării ordinului de plată în România îl constituie Regulamentul nr. plata creditului său. .  Ordinul de plată este revocabil. . Beneficiarul este îndreptăţit să primească plata ori plata se face la ordinal său. acceptare şi executare a ordinului de plată. respectiv. Emitentul este obligat la scadenţă să plătească suma prevăzută a biletului la ordin fără formalitatea prezentării acestuia la acceptare. caci altfel biletul la ordin este „la vedere”.numele celui care ( sau la ordinul caruia ) urmeaza sa se faca plata. de autentificare. Ordinul de plată Definiţie: Ordinul de plată reprezintă un instrument de plată de credit care circulă de la unitatea bancară a clientului plătitor către unitatea bancară a clientului beneficiar. data si locul emisiunii. . poate fi anulat înainte de a fi încasat de către beneficiar.promisiunea neconditionata de a plati o anumita suma. . Acest instrument de plată este irevocabil pentru plăţile efectuate în lei pe teritoriul României. Girul biletului la ordin este un act juridic prin care posesorul biletului la ordin transmite alti personae printr-o declaraţie scrisă şi semnată pe titlu drepturile izvorâte din titlu. de la plătitor la beneficiar. acesta se considera ca fiind dat pentru emitent. Efectul utilizării acestui instrument este debitarea contului clientului plătitor şi creditarea contului clientului beneficiar. Formalitatea titlului are ca scop stabilirea datei exigibilităţii obligaţiei. Neplata la scadenţă a sumei de bani prevazute în biletul de ordin dă dreptul titularului la acţiuni şi la executarea nemijlocită a actului juridic respectiv. Dacă avalul nu menţionează cine a fost dat el se consideră dat emitentului. Refuzul emitentului de a da viza se constata prin protest a carui data va constitui punctul de plecare al termenului de „la vedere”. Emitentul prin emiterea titlului se obligă să plătească o sumă de bani la scandeţă. În legatura cu avalul. Conditiile esentiale pe care trebuie sa le îndeplineasca biletul la ordin sunt: . Avalul este actul juridic prin care o persoană se obligă să garanteze obligatoriu asumată de unul dintre debitorii biletului la ordin.5. .  Ordinul de plată se concretizează într-o dispoziţie necondiţionată dată de emitentul unei bănci de a pune la dispoziţia unui beneficiar o sumă de bani. Refuzul emitentului de a da viza pe titlu se constată prin protest a cărui dată va constitui punctual de plecare al termenului plătibil ”la vedere”. 7. şi nu prevede că plata trebuie făcută la cererea beneficiarului. operaţiuni de recepţie. 8/1994 al BNR privind ordinul de plată.  Ordinul de plată parcurge un drum.Biletul la ordin reprezintă o recunoaştere a datoriei debitorului. respectiv de a plăti sau de a face să se plătească această sumă.  Dispoziţia respectivă se consideră ordin de plată.denumirea de bilet la ordin trecuta în textul titlului. În mod excepţional dacă bieltul la ordin are scandenţă la un anume timp la vedere posesorul titlului trebuie sa prezinte emitentului biletul la ordin pentru viză intr-un termen de un an de la data emiterii titlului. numai dacă banca dispune de fondurile reprezentate prin suma specificată. daca nu s -a prevazut pentru cine a fost prestat. de-a lungul căruia se interpun mai multe bănci.

Prin acceptarea ordinului de plată.  1. iar aceasta din urmă utilizează fondurile desemnate de suma respectivă.  Un transfer – credit este finalizat în momentul acceptării. atunci aceasta să fie respectată. sau datele sunt insuficiente ori inconsecvente. dacă acesta a fost emis de el sau de către o altă persoană care are mandatul de a-l reprezenta. e) decontarea finală se face în favoarea băncii receptoare în baza unui acord de compensare bilaterală cu banca emitentă sau a regulilor unui sistem de transfer de fonduri care se referă la decontarea obligaţiilor dintre participanţi. caz în care. ori cel mai târziu în ziua următoare. . banca receptoare se obligă la următoarele: a) să execute ordinul de plată în ziua bancară în care l-a acceptat. banca are obligaţia să comunice emitentului refuzul acestuia. fiecare bancă are obligaţia de a sprijini un plătitor sau pe orice bancă emitentă anterioară şi are dreptul de a solicita sprijinul oricărei bănci eceptoare ulterioare în vederea completării procedurilor bancare privind respectiva plată prin credit.  Atunci când operaţiunea de transfer nu se finalizează. 31 . Banca destinatară După acceptarea ordinului de plată. banca iniţiatoare trebuie să returneze plătitorului suma plătită de acesta. în următoarele condiţii: . c) banca emitentă creditează contul băncii receptoare deschis la o altă bancă şi aceasta foloseşte fondurile respective. în termenul prevăzut.  Până la finalizarea unui transfer – credit. solicitându-i instrucţiuni suplimentare acestuia. astfel: a) banca receptoare a debitat contul emitentului deschis la aceasta. d) banca centrală creditează contul băncii receptoare în cadrul decontării finale. În cazul neacceptării. în ziua acceptării.în momentul executării ordinului (debitarea contului emitentului deschis la bancă). atunci are obligaţia faţă de beneficiar de a-i plăti dobânzile de întârziere. sau ziua următoare. banca destinatară are obligaţia să pună fondurile la dispoziţia beneficiarului. până la o dată care corespunde zilei bancare din perioada de executare. Banca emitentă Ordinul de plată îl obligă pe emitent să plătească o sumă de bani. În concluzie. În cazul neacceptării unui ordin de plată. c) să înştiinţeze în timp util emitentul.în momentul recepţiei. b) dacă se indică o anumită dată a plăţii. despre neonorarea ordinului de plată.în momentul înştiinţării emitentului că a acceptat ordinul respectiv. obligaţiile participanţilor la un transfer – credit sunt următoarele:  emitentul are obligaţii în legătură cu ordinul de plată şi cu plata acestuia. banca are obligaţia să comunice neexecutarea acestuia. banca devine obligată faţă de beneficiar pentru suma înscrisă pe ordinul de plată acceptat. dar banca destinatară (receptoare) nu execută ordinul de plată. Plata obligaţiei emitentului se consideră efectuată în una din următoarele situaţii. 2.  În cazul în care transferul este finalizat. la care se adaugă dobânzile de întârziere şi penalizările. b) banca emitentă creditează contul băncii receptoare deschis la ea. în baza ordinului de plată. dacă ordinul de plată nu conţine toate menţiunile obligatorii. Banca receptoare  Acceptarea unui ordin de plată de către bancă se apreciază că este realizată. până cel târziu în ziua bancară următoare ultimei zile a perioadei de executare. .

banca iniţiatoare are obligaţii privind returnarea sumei în caz de nefinalizare a transferului – credit şi plata dobânzilor de întârziere (în situaţia în care întârzierea plăţii i se datorează). autentificarea. după cum urmează: a) după modul de stocare a informaţiilor şi caracteristicile de securizare a cardului. plata dobânzilor de întârziere. fără prezenţa efectivă a numerarului. b) După funcţiile îndeplinite (respectiv. pentru ca numai după 10 ani statisticile să indice prelucrarea a peste 170 milioane de bonuri de vânzări (realizate pe baza acestui tip de card). executarea ordinului de plată recepţionat. 7. când Bank of America a lansat un instrument de plată. Cardurile cu bandă magnetică conţin toate informaţiile esenţiale despre deţinătorul de card. În ultima perioadă (cu începere din anul 1992) a apărut o generaţie de carduri care conţin încorporate un microprocesor şi o componentă de memorie (chip). Pentru clasificarea cardurilor se utilizează mai mult criterii. acceptarea sau refuzul. Cardurile emise de bănci se încadrează în domeniul preocupărilor multiple al băncilor de a identifica şi de a lansa pe piaţă instrumente de plată atractive. Cardul . Sistemul bancar american a reuşit lansarea cardurilorpe piaţa mondială a instrumentelor de plată cu începere din anul 1960. banca receptoare are responsabilitate în ceea ce priveşte recepţia.instrument de plată modern Definiţie Cartea de plată sau cardul bancar reprezintă un instrument de decontare.    plătitorul este obligat să plătească spezele bancare aferente procesării ordinului de plată. cardul are caracteristicile unui instrument de plată. se realizează distincţia între cardurile emise de bănci şi cardurile emise de societăţi nebancare. autentificarea.debit carduri. plata dobânzilor de întârziere (dacă acesteia i se datorează).carduri cu microprocesor. Totodată. modul de acoperire a cheltuielilor) se disting: . .  c) În funcţie de calitatea emitentului. a) După modul de stocare a informaţiilor. utile. 32 .carduri cu bandă magnetică.asigură posesorului autorizat achiziţionarea de bunuri sau servicii. . sigure şi profitabile.permite legătura financiară dintre comercianţi şi consumatori (prin acces într-un cont bancar). facil de obţinut. acceptarea sau refuzul. permiţând retragerea de numerar de la ghişeele automate bancare. se disting: . b) după funcţiile îndeplinite. cardul a fost utilizat de foarte puţini consumatori. La început. denumit Bank Americard (în prezent VISA International). Acestea se numesc chip – carduri şi prezintă un grad de securitate ridicat. fiind promovate pe scară largă de societăţile mitente: VISA Internaţional şi MASTER CARD.credit carduri. d) după momentul în care se efectuează tranzacţia. punerea fondurilor la dispoziţia beneficiarului. c) după calitatea emitentului. banca destinatară se obligă în legătură cu: recepţia. .6. care: . În anul 1991 numărul cardurilor a ajuns la 105 milioane.

s-a constituit societatea comercială ROMCARD. În această categorie se încadrează cardul de comerciant.11. În acest scop. băncile au iniţiat programe de procesare a tranzacţiilor derulate prin carduri emise de sistemul bancar internaţional. când un grup de bănci: Banca Agricolă. l-a constituit emisiunea de carduri în moneda naţională. În anul 1979. au pus bazele programelor de carduri în România. Banca Comercială Română. s-a creat Asociaţia Interbancară de Carduri. ♦Anul debutului cardurilor bancare în România este 1992. . Cu începere din anul 1996.carduri de cheltuieli (charge card).. Activitatea bancară cu carduri în România Principiile organizării plăţilor cu carduri de către societăţile bancare în România sunt prevăzute în Regulamentul nr. cardurile se clasifică în: .  Cardurile emise de societăţi non-bancare Urmând exemplul cardurilor bancare. a autorizărilor într-un interval de timp de 30 sec. Prin acesta. De asemenea Romcard se constituie ca o entitate de legătură (interfaţă) între băncile româneşti şi sistemul de utilizare internaţională a cardurilor.carduri cu plata înainte (prealimentate). . şi asigură facilitatea decontării valutare în două zile lucrătoare. . Anumite carduri din această categorie pot fi utilizate cu funcţia de carduri de debit. lanţurile de magazine şi cluburi private au lansat propriile carduri.carduri de comerciant (retaiter card). Banca comercială „Ion Ţiriac”. iar din 1995 şi Banc Post.cu plata acum (carduri de debit). societăţile non-bancare. ca urmare a dezvoltării pe plan internaţional a acestei organizaţii. atunci când comerciantul iniţiază un debit direct către banca unde deţinătorul de card are deschis contul. clearing şi decontare. Romcard oferă avantajul obţinerii de către comercianţii români. d) După momentul în care se utilizează tranzacţia. Bancorex. în 1990 peste 90 milioane de Mastercard în circulaţie.1995. ♦Din 1993. existând. Banca România pentru Dezvoltare. . ca şi visa Internaţional. ♦Un prim pas al derulării programului a fost aderarea băncilor la sistemele mondiale Visa International şi Europay. benzinării). Asemenea carduri au largă utilizare în SUA şi în Franţa. Acestea asigurau posibilitatea efectuării de cheltuieli în timp real. băncile s-au angajat în emiterea cardurilor cât şi în crearea condiţiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plată ca mijloc de decontare în mediul economic românesc. Întrucât o parte din aceste tipuri de carduri au fost descrise. dar cea mai mare parte a cardurilor sunt de credit. care are ca obiectiv stabilirea de reguli aplicate înactivitatea de servicii de transfer de fonduri şi decontarea prin cărţile de plată.  Utilizarea de către agenţii economici români a cardurilor emise sub sigla VISA sau 33 .cu plata mai târziu (carduri de credit). Motivul acestui tip de carduri îl constituie dorinţa comercianţilor de a asigura loialitatea clienţilor. Astfel. şi crearea unor departamente bancare specializate dedicate operaţiunilor cu carduri. emis de însuşi comerciant şi care poate fi utilizat numai la punctele de vânzare. care se ocupa de procedurile de autorizare. în continuare se prezintă caracteristicile cardurilor prealimentate şi a cardurilor de cheltuieli.În anul 1966 un grup de 17 bancheri din diferite instituţii financiare şi-au creat propria reţea prin care să-şi accepte reciproc cardurile locale. specializată în prelucrarea automată a operaţiunilor derulate prin carduri. băncile comerciale româneşti. au demarat procesul de emitere a cardurilor cu acoperire valorică în depozite exprimate în moneda naţională. ♦Un alt pas important. 6 / 14. care a înregistrat o dezvoltare rapidă. numele s-a schimbat în Mastercard. controlate de către emitentul de card (magazine. fără a se mai pune problema dimensionării la un moment dat a disponibilităţilorproprii.

deşi se află în perioada de început. Distribuitoarele automate de numerar realizează operaţiile direct şi imediat. întrucât cardurile reprezintă. În contractul respectiv se precizează tipul de card. Utilizarea cardului pentru plata mărfurilor şi serviciilor necesită existenţa. de la comerciant la centrul de analizare şi primirea autorizării privind plata (în maxim 30 secunde). Utilizatorul trebuie să reproducă acest număr. BRD a lansat primul card naţional. emis în baza unui contract de depozit în lei. Pentru a obţine cardul solicitat. Codul personal de identificare aferent unui card abreviat PIN (Personal Identification Number). o altă modalitate de creditare. Rolul terminalului este acela de a prelua şi a transmite informaţiile asupra plăţii.retragerea de numerar de la distribuitoarele automate sau de la ghişeele băncii. este necesar să solicite acest lucru băncii sau companiei emitente. „Banc Post – VISA Clasic Prospera”.  Piaţa românească a cardurilor. iar în funcţie de serviciile prestate se disting două tipuri de dispozitive: ♦distribuitorul automat de numerar – denumit bancomat sau cash dispenser. reprezintă codul atribuit de emitent unui deţinător de card. Pentru verificarea bonităţii clientului căruia banca îi emitecardul. În momentul primirii cardului. Astfel. întrucât limitează riscurile de schimb valutar şi folosirea efectivă a valutei în efectuarea plăţilor. Pentru obţinerea de numerar de la distribuitoarele automate deţinătorul cardului trebuie să tasteze codul personal (PIN) şi suma dorită. societăţile emitente de asemenea instrumente de plată. într-un interval de acoperire de maxim 30 zile. ca şi tipul precedent de distribuitoare. care permite utilizatorului retragerea de numerar din contul său (sub formă de bancnote şi monede metalice). banca îi comunică titularului parola personală. ♦ghişeul automat de bancă – denumit ATM (Automated Teller Machines) – reprezintă. pentru acest instrument de plată. pot apela la firmele specializate în acest scop. atunci când plata este deservită de un ghişeu automat. „BCR Eurocard – Mastercard”. titularul trebuie să plătească o taxă de emitere şi o taxă anuală de utilizare. Dintre produsele lansate de celelalte bănci se remarcă: „Banca Agricolă VISA Clasic”.plata mărfurilor şi serviciilor. un dispozitiv electromagnetic. prin adresarea unei cereri şi încheierea unui contract. numit PRIMA CARD. care permite utilizatorului atât retragerea de numerar cât şi accesul la servicii de informare cu privire la situaţia din conturi şi la transferul de fonduri. „BCR Europay Maestro”. 34 . Astfel. facilităţile de care va dispune deţinătorul şi obligaţiile acestuia faţă de bancă. practic. ♦Utilizarea cardului Posesorul cardului îl poate utiliza în unul din următoarele scopuri (după cum rezultă din definiţia dată cardului): . denumit POS. Emiterea.EUROCARD/MASTERCARD antrenează efecte favorabile asupra activităţii de import export a acestora. se urmăreşte în ce măsură clientul are capacitatea de rambursare a creditului acordat. a unui terminal pentru transferul electronic al fondurilor. „Banca Ion Ţiriac – Eurocard Mastercard” ceea ce evidenţiază preferinţa comercianţilor pentru utilizarea acestor instrumente de plată. Depăşirea disponibilităţilor proprii este permisă. la nivelulcomerciantului care acceptă acest instrument de plată. se caracterizează printr-o diversificare a produselor. comparativ cu plăţile în numerar. . „BCR VISA Clasic”. în scopul verificării identităţii. utilizarea şi acceptarea cardurilor ♦Emiterea Pentru ca o persoană fizică sau juridică să devină posesoarea unui card.

000 (în 1998). 5. comerciantul predă bunul sau prestează serviciul către deţinătorul cardului. BCR. Tranzacţia se derulează în timp real. comerciantul solicită autorizarea tranzacţiei către centrul de autorizare local / internaţional.În România. banca emitentă verifică contul deţinătorului de card. care are obligaţia afişării siglei (VISA. 4.000 (în 1997) la 375. Operaţiunea de acceptare la plată a tranzacţiilor cu carduri se realizează prin parcurgerea următoarelor etape (care se regăsesc în cadrul schemei logice de acceptare): 1. în condiţii de deplină siguranţă. ♦Acceptarea cardurilor Comercianţii care au încheiat cu o bancă comercială contracte de procesare a acestui tip de operaţiuni trebuie să beneficieze de decontarea tranzacţiilor derulate. Schema logică a acceptării la plată a tranzacţiilor cu carduri este următoarea. centrul de autorizare transmite cererea de autorizare către banca emitentă a cardului. banca emitentă autorizează tranzacţia şi transmite informaţia către centrul de autorizare. 2. respectiv acceptarea cardurilor. care poate conţine unul dintre următoarele tipuri de mesaj referitor la card: a) acceptare pentru toată suma. iar deţinătorul acestuia se află în posesia fondurilor care să acopere tranzacţia efectuată. decontare şi servicii de autorizare carduri. 3. în care semnificaţia cifrelor este indicată în descrierea etapelor prezentate anterior: 35 . Programul de acceptare presupune existenţa unui contract de procesare a tranzacţiilor cu carduri între o bancă şi un comerciant. Prin autorizarea cardului. activitatea pe bază de ATM evidenţiază creşterea numărului tranzacţiilor realizate de la 147. La sfârşitul anului 1998 au fost certificate pentru acceptarea tranzacţiilor de acest tip şi băncile Ion Ţiriac şi Banca Agricolă. operatorul bancar asigură vânzătorul că instrumentul de plată respectiv este valabil. EUROCARD. centrul de autorizare transmite codul de autorizare către comerciant. c) neacceptarea ca mijloc de plată cu solicitarea comerciantului de a confisca respectivul card. 6.000 de asemenea tranzacţii. precum şi a tipurilor de carduri care operează în mediul comercial respectiv. Rezultatul autorizării este răspunsul. deţinătorul cardului solicită achiziţionarea unui bun sau serviciu de la comerciant. 7. Referitor la operaţiunile de transfer electronic la punctele de vânzare (POS) este de remarcat activitatea unei singure bănci. prin echipamente electronice şi softuri specializate. MASTERCARD). care în anul 1998 a realizat 23. b) solicitarea de instrucţiuni suplimentare într-un anumit interval de timp. Acest proces este denumit acquiring system.

tranzacţia se realizează imediat. .Credit cardurile generează pentru bancă dobânzi al căror nivel este mai mare decât dobânda la alte credite. a) Pentru posesorii şi utilizatorii de carduri.- Avantajele utilizării cardurilor După tipul cardului (debit card sau credit card) pot fi identificate avantajele utilizării acestora. cardul prezintă un grad ridicat de securitate. la nivelul băncii. valoarea tranzacţiilor nu este limitată (comparativ cu cecurile) şi nu se completează nici un document. în sensul că se creditează imediat contul acestuia cu valoarea mărfurilor şi serviciilor vândute prin card. fie integral la primirea situaţiei soldului. Alte instrumente şi modalităţi de plată 36 . comisioanele percepute de la comercianţii care acceptă achitarea mărfurilor şi serviciilor cu carduri sunt importante surse de venituri.Debit cardul conduce la decontarea mai rapidă decât în cazul cecului. b) Pentru comercianţi . are posibilitatea de a achita datoria faţă de bancă. volumul operaţiilor manuale.Debit cardurile conduc la reducerea cheltuielilor bancare legate de activitatea de la ghişee. are avantajul de a alege momentul cumpărării bunurilor sau al serviciilor.Prin utilizarea credit cardului comerciantul are garanţia plăţii. sunt eliminate riscurile pe care le antrenează utilizarea numerarului. plăţile sunt garantate. c) Pentru bănci avantajele utilizării credit şi debit cardurilor rezultă din următoarele: . pot fi evidenţiate următoarele avantaje: dacă utilizatorul deţine un credit card. comercianţii îşi sporesc volumul vânzărilor. al comerciantului cât şi al băncii emitente. . există un grad ridicat de control asupra tranzacţiilor clientului în raport cu disponibilităţile din cont. prin nelimitarea sumelor ce pot fi cheltuite de către clienţi. fie în rate lunare. dacă utilizatorul deţine un debit card. costurile bancare pentru operarea debit cardurilor sunt reduse comparativ cu cele aferente utilizării cecurilor sau numerarului. se reduce considerabil. comparativ cu plata prin CEC sau numerar. aceşti comercianţi atrag un număr mai mare de clienţi. care se regăsesc la nivelul utilizatorului. avantajele pot fi enumerate astfel: se elimină riscurile de furt aferente numerarului. pe baza documentelor care atestă vânzările.

 Telebankingul Reprezintă o modalitate de transmitere a informaţiilor privind extrasele de cont şi instrucţiunile de plată. Este practicat. în cadrul acestui sistem. faţă de cele prezentate. cu privire la ordinele de transfer credit. care prin intermediul mijloacelor de comunicaţii. În cazul în care se utilizează aparate telefonice. serviciile oferite prin acest sistem modern sunt: • furnizarea de informaţii cu privire la soldul contului. Accesul direct la serviciile băncilor se poate asigura prin terminale videotext (Minitel în Franţa). permite clienţilor vizualizarea acestora.  Banii electronici Utilizarea Internet-ului în scopuri comerciale. achiziţionarea produselor care sunt oferite şi plata cumpărătorilor pe baza cardurilor de credit. • Banca la domiciliu (home banking) semnifică realizarea tranzacţiilor bancare prin telefon. E. băncile din ţările dezvoltate oferă clienţilor şi alte instrumente şi modalităţi de plată. au acces la centrul computerizat al instituţiei financiare. La modul general. Riscul aferent unor asemenea operaţiuni este ridicat. persoane fizice şi agenţi economici. de către agenţii economici care au un volum mare de plăţi de efectuat şi care dispun de un sistem de contabilitate automatizat. • plata facturilor. Pentru soluţionarea acestui aspect. serviciul este cunoscut sub numele de phone banking. INSOLVENŢA 37 . sau prin prestarea de către companiile telefonice a unor servicii de transfer de fonduri sau plăţi privind facturile (SUA). securitatea transferurilor este scăzută. se preconizează ca între cumpărător şi vânzător să se stabilească anumite înţelegeri înainte de încheierea tranzacţiilor. transfer debit sau cecuri. întrucât prin receptarea mesajelor prin Internet. • solicitarea de carnete de cecuri. respectiv crearea magazinelor virtuale. în special. Datele sunt schimbate. • transferul sumelor între conturi.Ca urmare a experienţei îndelungate. prin intermediul transferurilor de fişiere. Această modalitate este utilizată de către clienţii individuali.

85/2006 privind procedura insolvenţei prevede că se supun procedurii generale debitorii aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă şi anume: societăţile comerciale. 85/2006 urmăreşte instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului aflat în încetare de plăţi. incluzând toate conturile şi băncile unde se află fondurile debitorului. administratorul nu poate fi găsit. societăţile cooperative. actele contabile. grupurile de interes economic precum şi persoanele fizice. ori când debitorul nu se conformează planului sau în lipsa unui plan de reorganizare se vizează lichidarea averii debitorului. precum şi debitorilor care nu au prezentat documentele în termenul prevăzut de lege o listă a bunurilor. care intervine în momentul în care nici un plan nu este confirmat de tribunal. a averii. fie după o perioadă de observaţie de maximum 60 de zile când vor fi analizate unele elemente privind patrimoniul. a intrării în faliment. sediul. 38 . după o perioadă de observaţie. Insolvenţa (incapacitatea de plată) intervine atunci când debitorul nu are lichidităţile (sumele de bani) necesare pentru plata creanţelor certe (nu sunt contestate). Procedura simplificată prevăzută de lege se aplică debitorilor aflaţi în stare de insolvenţă care pot fi: – comercianţi persoane fizice – asociaţii familiale – societăţi comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive – debitori care şi-au declarat prin cererea introductivă intenţia de a intra în faliment sau care nu sunt îndreptăţiţi să beneficieze de procedura de reorganizare judiciară. în procedura de reorganizare judiciară.) Procedura simplificată reprezintă procedura prin care debitorii sus-menţionaţi intră direct în procedura falimentului. acţionând individual sau în asociaţii familiale şi orice altă persoană juridică de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice. organizaţiile cooperatiste. prin restructurarea activităţii ori prin lichidarea. un caracter de negociere contractuală. sediul nu mai există sau nu corespunde adresei aflate în registrul comerţului. în parte sau în tot. lipsesc actele constitutive sau documentele contabile. 85/2006. Perioada de observaţie este perioada cuprinsă între data deschiderii procedurii şi data confirmării planului sau. 85/2006 nu se aplică necomercianţilor persoane fizice şi juridice şi nici comercianţilor care: nu au nici un bun. Prevederile Legii nr. A.1. vizând redresarea debitorului şi plata datoriilor sale către creditori. lichide (constau în bani) şi exigibile (ajunse la scadenţă). Insolvenţa este iminentă atunci când se constată că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile ajunse la scadenţă. în procedura falimentului sau numai în reorganizare judiciară ori în procedura falimentului. se împart în două categorii. lista creditorilor etc. sau atunci când nu se realizează planul de reorganizare. B. Dispoziţiile Legii nr. Condiţiile necesare aplicării Legii nr. 85/2006. adică să se afle în imposibilitatea de a face faţă pasivului exigibil cu sumele de bani disponibile. în vederea stingerii datoriilor sale. de mai mult de 30 de zile. procedurile prevăzute de Legea nr.) Procedura generală reprezintă procedura prin care debitorul intră. fie prin reorganizarea comerciantului şi a activităţii acestuia sau lichidarea unor bunuri din averea lui până la acoperirea pasivului. şi anume: a) procedura pe bază de plan ce implică acceptarea (votarea) planului de către majoritatea creditorilor şi care are până la un punct. după caz. cu fondurile disponibile pe care le are. fie odată cu deschiderea procedurii insolvenţei. sunt: – debitorul să nu poată face faţă datoriilor sale comerciale. b) procedura dispusă de tribunal. o listă a creditorilor cu situaţia creanţelor şi o listă cu activităţile ce urmează să le desfăşoare în perioada de observaţie. În general. apoi. societăţile agricole. fie prin faliment. şi o declaraţie prin care debitorul îşi arată intenţia de a intra în procedura simplificată sau de reorganizare pe baza unui plan. Noţiuni introductive Legea nr.

sunt de competenţa tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul debitorul. – soluţionează cererea administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciară şi de intrare în faliment. Recursul împotriva hotărârilor date de judecătorul sindic. – conduce activitatea persoanelor pe care le-a angajat să-l ajute. care îl va asista pe durata desfăşurării activităţii. – judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii. care pot face obiectul unei executări silite conform Codului de procedură civilă.– prin averea debitorului se înţelege totalitatea bunurilor şi drepturilor patrimoniale ale acestuia inclusiv cele dobândite în cursul procedurii stabilite potrivit Legii nr. Aceste persoane de specialitate vor fi confirmate de tribunal. în baza art. potrivit legii. anterioare cererii introductive. creditorii care au o creanţă certă lichidă şi exigibilă. cu excepţia recursului prevăzut la art. c. – judecarea cererilor privind tragerea la răspundere a organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvenţă şi sesizarea organelor de cercetare penală. (1) pct. prin sentinţa de deschidere a procedurii. a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adu-narea creditorilor. – confirmă planul de reorganizare sau după caz. el fiind investit pe o durată nedeterminată. – judecă contestaţiile debitorului ori ale creditorilor împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator. În baza art. Legea stabileşte. În conformitate cu art. Hotărârile judecătorului sindic sunt definitive şi executorii. stabilirea atribuţiilor acestora. Judecătorul sindic este un magistrat desemnat de preşedintele tribunalului dintre judecătorii tribunalului respectiv. pe de altă parte. după votarea lui de către creditori. Organele care aplică procedura reorganizării judiciare şi a falimentului a) Instanţele judecătoreşti. 85/2006. Conform art. b) Judecătorul sindic. pe de o parte. o competenţă materială şi. ci îndeplineşte o funcţie publică. o competenţă teritorială. înlocuirea lor. El administrează şi lichidează în calitatea lui de magistrat. 85/2006. cât şi de creditori”. 8. practicieni în insolvenţă. competenţa teritorială revine tribunalului în jurisdicţia căruia se află sediul principal al debitorului. respectiv în registrul societăţilor agricole sau în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi sunt exercitate de un judecător sindic”. – darea hotărârii de încheiere a procedurii. Atribuţiile judecătorului sindic sunt: – darea hotărârii privind deschiderea procedurii. 85/2006 „Toate procedurile prevăzute de prezenta lege. 85/2006. prin încheiere. – judecă acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase sau transferuri cu caracter patrimonial. 11 alin. tribunalului. „Judecătorul sindic nu îndeplineşte un mandat de drept privat. – confirmarea. de lichidare. – soluţionează contestaţiile formulate la rapoartele semestriale şi cel final ale administratorului judiciar sau ale lichidatorului. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare împotriva entităţilor reglementate şi supravegheate de aceasta. Competenţa materială revine. 11 din Legea nr. judecătorul sindic desemnează motivat. dacă este cazul. – declanşarea procedurii se poate face de către: însuşi debitor. 6 din Legea nr. 6 din Legea nr. controlul activităţii lor şi. – judecă acţiunile în anularea hotărârii adunării creditorilor. sunt de competenţa Curţii de apel. Actele îndeplinite de judecătorul sindic trebuie suportate atât de debitor. Trebuie precizat că. astfel cum figurează acesta în registrul comerţului. 39 .

Comitetul creditorilor Adunarea creditorilor Prima şedinţă a adunării creditorilor va fi prezidată de judecătorul sindic. La şedinţele adunării creditorilor vor putea participa 2 delegaţii ai salariaţilor debitorului votând pentru creanţele ce reprezintă salarii şi alte drepturi băneşti. desemnaţi în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor. în două împrejurări: când nu există un plan de reorganizare. fără personalitate juridică. În cazul în care debitorului i se ridică dreptul de administrare. să introducă. Creditorii chirografari nu au o garanţie specială asupra unui bun din patrimoniul debitorului. În cazul în care această majoritate nu se poate realiza. Planul de reorganizare va fi supus votului adunării creditorilor. – după intrarea în faliment. în prima şedinţă a adunării creditorilor sau ulterior de către creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor. a dreptului de administrare al debitorului şi desemnarea unui administrator judiciar. adunarea generală a asociaţilor sau acţionarilor debitorului va desemna un administrator special. gaj ori alte garanţii. – să propună un plan de reorganizare şi să formuleze contestaţii în cadrul procedurii respective. făcute de debitor în defavoarea creditorilor. astfel de acţiuni. care să acopere eventualele prejudicii cauzate de îndeplinirea obligaţiilor sale. după deschiderea procedurii insolvenţei. sub supravegherea administratorului judiciar. e) Administratorul judiciar Administratorul judiciar poate fi desemnat de către judecătorul sindic. iar celelalte de către administratorul judiciar sau după caz de lichidator. persoană fizică sau juridică care să participe la procedură. Pe durata îndeplinirii funcţiei. să semneze actul de inventariere şi să primească raportul final şi bilanţul de închidere. Administratorul judiciar poate fi o persoană fizică sau delegatul permanent al unei societăţi comerciale administratoare care va trebui să aibă calitatea de practician în insolvenţă. pe seama debitorului. ci numai prin dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului) sau creditorii cu creanţe garantate. d) Administratorul special Conform Legii nr. el nu poate modifica suma asigurată prin contractul de asigurare. după ce a fost confirmat planul. – să administreze activitatea debitorului. în tot sau în parte. cu majoritate simplă. cu toate că acesta fusese desemnat de judecătorul sindic. 85/2006. prin hotărâre în momentul deschiderii procedurii. Comitetul creditorilor Comitetul creditorilor este constituit din 3-5 persoane dintre creditorii chirografari (creditorul a cărui creanţă nu este garantată prin garanţii personale sau reale. cu autorizarea judecătorului sindic. Adunarea creditorilor este convocată de administratorul judiciar sau lichidator şi la cererea creditorilor care deţin creanţe în valoare de cel puţin 30% din valoarea totală a acestora. prin subscrierea unei poliţe de asigurare. să ceară judecătorului sindic ridicarea. Adunarea creditorilor este un organ deliberator. Atribuţiile administratorului special sunt: – să reprezinte debitorul la judecarea acţiunilor intentate de creditori. cu caracter nepermanent. iar mandatul administratorului special se va reduce la reprezentarea intereselor asociaţilor sau acţionarilor. ei vor fi desemnaţi de către judecătorul sindic. Administratorul judiciar trebuie să se asigure pentru răspundere profesională. când administratorul judiciar sau lichidatorul nu introduc acţiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial. Creditorii cu creanţe garantate sunt creditorii care au asupra bunurilor drept de ipotecă. Principalele atribuţii ale administratorului judiciar sunt: 40 .c) Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor are dreptul la iniţiativă. acesta va fi reprezentat de administratorul judiciar sau lichidator.

susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor. inventarierea bunurilor şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor. – încheierea de tranzacţii. – supraveghează operaţiunile de gestionare a patrimoniului debitorului. – elaborează planul de reorganizare a activităţii debitorului în funcţie de situaţia economică a acestuia. – vânzarea bunurilor din averea debitorului în conformitate cu prevederile legii. descărcarea fidejusorilor. judecătorul sindic va desemna un lichidator care va prelua atribuţiile administratorului. – sesizează judecătorul sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta. – menţine sau denunţă unele contracte încheiate de debitor. f) Lichidatorul Odată cu începerea procedurii falimentului. Lichidatorul are următoarele atribuţii: – examinarea activităţii debitorului în raport cu situaţia de fapt şi cu întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la încetarea de plăţi. Pentru îndeplinirea obligaţiilor sale. – menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor. pentru motive temeinice. – urmăreşte încasarea creanţelor privind bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii. renunţarea la garanţii reale sub condiţia confirmării de către judecătorul sindic. Poate fi desemnat lichidator şi administra-torul judiciar desemnat anterior. precum şi constituirea unor garanţii acordate de debitor care sunt susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor. formularea de obiecţiuni la acestea. administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate. judecătorul sindic îl poate înlocui pe administratorul judiciar. şi supunerea acelui raport judecătorului sindic în termen de 60 de zile de la desemnarea sa. – introduce acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor. – întocmeşte un raport asupra cauzelor care au determinat apariţia stării de insolvenţă. 2. – primirea plăţilor pe seama debitorului şi consemnarea lor în contul averii debitorului. cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă şi posibilitatea angajării răspunderii acestora. a transferurilor cu caracter patrimonial sau a operaţiunilor comerciale încheiate de debitor. – urmărirea încasării creanţelor din averea debitorului. – conduce în totalitate sau în parte activitatea debitorului. – stabileşte datele şedinţelor adunării creditorilor. Pe durata procedurii. Numirea lor va fi supusă aprobării comitetului creditorilor care va stabili şi nivelul remuneraţiilor.– analizează situaţia economică a debitorului şi prin raport propune judecătorului sindic intrarea în procedură simplificată sau continuarea perioadei de observaţie. – introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor. – sesizarea judecătorului sindic cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta. descărcarea de datorii. precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial. cu menţionarea persoanelor cărora lear fi imputabilă. – aplicarea sigiliilor. din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor. – orice alte atribuţii stabilite de către judecătorul sindic. – orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de către judecătorul sindic. – conducerea în tot sau în parte a activităţii debitorului. – examinarea creanţelor şi atunci când este cazul. a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta. Procedura insolvenţei 41 . rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuate de acesta înaintea deschiderii procedurii. – examinează creanţele şi atunci când este cazul formulează obiecţiuni la acestea.

debitorul. 85/2006 (bilanţul. administratorul judiciar şi unul sau mai mulţi creditori care deţin împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor. vor fi citate şi alţi creditori pentru acoperirea creanţelor lor. cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului. în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului. – constituirea de garanţii personale sau reale sunt interzise cu excepţia celor prevăzute de lege sau cu acordul judecătorului sindic. Termenul se poate scurta de către judecătorul sindic. abuz de încredere. balanţa de verificare. dare sau luare de mită. judecătorul sindic desemnat de către preşedintele tribunalului va comunica cererea în copie debitorului. Prin sentinţa de deschidere a procedurii generale. contul de profit şi pierdere. modificată. În termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe. Debitorul nu poate solicita reorganizarea societăţii dacă în ultimii 5 ani a mai existat o astfel de cerere sau creditorii au formulat o cerere asemănătoare ori debitorul respectiv a fost condamnat pentru: bancrută frauduloasă. 26 din Legea nr. După înregistrarea cererii creditorului îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei. Planul de lichidare a unor bunuri din averea debitorului îşi propune ca obiectiv lichidarea averii debitorului. o listă a membrilor grupului de interes economic etc. a) Planul de reorganizare Planul de reorganizare în vederea redresării prin continuarea activităţii trebuie să cuprindă: – perspectivele de redresare. – din momentul deschiderii procedurii nu se mai poate calcula nici o dobândă iar administratorilor le este interzis să înstrăineze acţiunile sau părţile sociale ce aparţin debitorului fără încuvinţarea judecătorului sindic. 28 din Legea nr. locul şi data primei şedinţe a adunării creditorilor etc. În urma deschiderii procedurii administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor debitorului şi Oficiului registrului comerţului. Planul trebuie să cuprindă următoarele: 42 . – se suspendă cererile de executare silită privind datoriile debitorului. – se suspendă termenele de prescripţie prin care creditorii îşi pot valorifica creanţele împotriva debitorului. Debitorul este obligat să se adreseze tribunalului cu o cerere în termen de 30 de zile de la apariţia insolvenţei sau dacă aceasta este inevitabilă să ceară reorganizarea judiciară a activităţii sale pe baza unui plan sau intrarea în faliment. gestiune frauduloasă.). Deschiderea procedurii privind patrimoniul debitorului are următoarele efecte: – se suspendă toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare îndreptate împotriva patrimoniului debitorului. lista cu lucrările debitorului. cât şi judecătorului sindic. mărturie mincinoasă. Pentru deschiderea procedurii. atât administratorului judiciar sau lichidatorului. sau după caz. Notificarea trebuie să cuprindă date cu privire la depunerea declaraţiilor de creanţe. 21/1998. orice creditor poate să introducă o cerere la tribunal împotriva comerciantului care de cel puţin 30 de zile nu mai efectuează plăţi.Conform art. Cererea debitorului trebuie să fie însoţită de actele prevăzute de art. înşelăciune. iar în cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. verificarea creanţelor. Registrului societăţilor agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat sau înregistrat pentru efectuarea menţiunii. infracţiuni împotriva proprietăţii ori infracţiuni incriminate prin Legea concurenţei nr. fals. se poate propune un plan de reorganizare. procedura începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de către debitor sau de către creditori ori de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. în caz de admitere a cererii. lista creditorilor. definitivarea tabelului creanţelor. judecătorul sindic va desemna un administrator judiciar. delapidare. – debitorul este obligat să dea toate informaţiile în legătură cu activitatea şi averea sa. De asemenea. 85/2005.

cât şi pentru creditele acordate acestuia. atunci judecătorul sindic va confirma planul întocmit de creditorii titulari ai celei mai mari părţi din valoarea totală a creanţelor. a menţinerii personalului salariat şi a satisfacerii creditorilor. cei cu priorităţi şi creditorii chirografari. După ce planurile au fost admise. c) Votarea planului După admiterea planului. dar nu înainte de afişarea tabelului definitiv de creanţe. pe categorii astfel: – fiecare creditor a cărui creanţă garantată depăşeşte 10% din valoarea tuturor creanţelor împotriva debitorului. La începutul şedinţei de vot. judecătorul sindic va dispune administratorului judiciar convocarea adunării generale a creditorilor şi a debitorului într-un termen cuprins între 20 şi 25 zile de la data comunicării planului. În continuare. Înainte de a se pronunţa cu privire la admiterea sau respingerea planului. în vederea consultării lor de către cei interesaţi şi apoi comunicate tuturor creditorilor cunoscuţi. precizându-se persoana care l-a propus şi procedura de votare admisă. Aceştia vor vota separat. – analiza comparativă a cuantumului plăţilor care vor fi făcute către creditori în baza planului de lichidare. cu propria avere. prin administratorul special. Dacă se prezintă mai multe planuri şi planul debitorului nu este acceptat. şi unii şi alţii pe o perioadă de 6 luni înainte de începerea procedurii. – care vor fi părţile din averea debitorului ce urmează a fi vândute. se consideră că toate părţile interesate au cunoştinţă de plan. faţă de ceea ce urmau să primească creditorii în cazul lichidării judiciare a averii debitorului.Judecătorul sindic va admite planul dacă el va fi propus de persoane competente şi va cuprinde toate elementele cerute. – creditorii cu creanţe garantate. ele vor fi depuse. debitorului şi tuturor asociaţilor sau acţionarilor. 43 . La şedinţă participă creditorii cu garanţă. În termen de 20 de zile de la înregistrarea planului la tribunal. atât pentru participarea lor la capitalul debitorului. – în ce măsură vor fi descărcaţi de răspunderea. – titularii creanţelor pentru hrană şi întreţinere şi ai celor izvorând din contractele de muncă. în şedinţa convocată. b) Admiterea planului de către judecătorul sindic O copie de pe planul propus va fi depusă la grefa tribunalului şi la Oficiul registrului comerţului sau la Registrul societăţilor agricole şi va fi comunicată debitorului. judecătorul sindic va convoca o şedinţă la care vor fi citaţi cei care au propus planul. societăţi în nume colectiv sau asociaţii comanditaţi. administratorului judiciar şi comitetului creditorilor. judecătorul sindic va audia persoana care a propus planul. asociaţii. De la data publicării. – creditori chirografari. administratorul judiciar va informa creditorii prezenţi cu privire la voturile valabile primite în scris. care categorii de creditori vor primi plata integrală sau nu vor suferi în alt mod o defavorizare. cui şi la ce preţ şi ce efecte vor avea aceste măsuri în privinţa continuării activităţii pentru restul întreprinderii. În plan va trebui să se prevadă retribuţiile persoanelor angajate şi alte cheltuieli administrative.– când şi în ce măsură vor fi plătite sau stinse în alt fel creanţele. – care sunt mijloacele care stau la baza realizării planului. – asociaţii sau acţionarii debitorului. pe debitor sau pe creditor ori pe cei împuterniciţi din comitetul creditorilor. judecătorul sindic va dispune ca admiterea planului să fie publicată în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Cu privire la procedura de vot trebuie menţionat că vor putea vota numai creditorii ale căror creanţe nu sunt contestate. ce garanţii vor fi oferite fiecărei categorii de creditori. precum şi dacă planul este realizabil. pentru datoriile sociale.

administratorul judiciar va preda lichidato-rului. 5) Prin hotărâre. 3. Executarea planului de reorganizare nu va putea depăşi 3 ani. sentinţa privind confirmarea planului de reorganizare. adresele şi creanţele creditorilor – notificarea intrării în faliment către părţile interesate: creditorilor menţionaţi în listă. precum şi administratorul special pot cere. un plan va fi considerat adoptat de o categorie numai dacă a fost aprobat prin votul deţinătorilor unei majorităţi din valoarea creanţelor din acea categorie. 3) Obligaţiile de plată şi celelalte sarcini prevăzute în planul confirmat nu sunt îndeplinite de către debitor. comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori. registrului societăţilor agricole unde debitorul este înmatriculat. În cazul în care are loc reorganizarea unui debitor. imediat. până când judecătorul sindic va dispune. Pe durata reorganizării. poate dispune prelungirea duratei de reorganizare cu cel mult un an. Falimentul a) Conform Legii nr. Acţionarii şi asociaţii cu răspundere limitată nu au dreptul să intervină în conducerea activităţii ori în administrarea averii societăţii respective. administratorul judiciar. Debitorul va fi obligat să înfăptuiască. e) Încetarea procedurii insolvenţei În situaţia în care debitorul nu se conformează planului de reorganizare. 85/2006. judecătorul sindic va dizolva societatea debitoare şi va dispune: – interzicerea dreptului de administrare al debitorului – numirea unui lichidator provizoriu. cazurile cu privire la intrarea în faliment sunt: 1) Judecătorul sindic va decide intrarea în faliment în următoarele cazuri: – debitorul a acceptat să intre în procedură simplificată – debitorul a constatat starea de insolvenţă – nici una din părţile îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare. fie încheierea procedurii insolvenţei şi luarea tuturor măsurilor pentru reintrarea debitorului în activitatea comercială. a rămas definitivă. sub supravegherea administratorului judiciar. Înregistrarea cererii nu suspendă continuarea activităţii debitorului până când judecătorul sindic nu hotărăşte prin încheiere. care este o societate comercială. fie încetarea reorganizării şi intrarea în faliment. debitorul va fi condus de administratorul special. în cadrul procedurii generale. judecătorul sindic. o listă cu numele. Dacă se constată o redresare a activităţii comerciantului şi o creştere a sumelor care urmează să fie distribuite creditorilor. ea poate fi investită cu formulă executorie şi folosită de creditori cu titlu executoriu împotriva debitorului. b) Efectele lichidării 44 . d) Efectele confirmării planului În situaţia în care. după caz. dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus nu a fost confirmat. 2) Debitorul a recunoscut necesitatea reorganizării. după trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului. acesta îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar şi în conformitate cu planul confirmat. toate modificările de structură prevăzute în plan şi va putea continua să-şi conducă activitatea şi să-şi administreze averea sub îndrumarea judecătorului sindic. 4) Raportul administratorului judiciar prin care propunea intrarea debitorului în faliment a fost aprobat de către judecătorul sindic.– titulari de creanţe subordonate. în cazul procedurii generale – confirmarea în calitate de lichidator al administratorului judiciar. judecătorului sindic să aprobe începerea procedurii falimentului. Oficiului registrului comerţului. pentru efectuarea menţiunii. socotiţi de la data confirmării. în scris. în cazul procedurii sim-plificate – în termen de 10 zile de la intrarea în faliment. pronunţată de judecătorul sindic. debitorului.

atunci. În ceea ce priveşte bunurile mobile. Pentru vânzarea în bloc. creditorii care au ipoteci sau alte garanţii reale asupra bunurilor aflate în patrimoniul debitorului. lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport cu evaluarea bunurilor. asociaţilor comanditaţi din societatea în comandită simplă. acestea rămân în favoarea creditorilor pentru plata sumelor datorate acestora. În numele debitorului. acestea vor fi distribuite în două mari categorii: – în prima categorie vor fi plătite creanţele bugetare. ca ansamblu funcţional. 297/2004. mai puţin cota încasată în cursul reorganizării. ca ansamblu în stare de funcţionare sau individual. Urmărirea averii personale a asociaţilor În cazul în care datoriile societăţii comerciale în nume colectiv. acestea vor putea fi vândute cu respectarea prevederilor Codului de procedură civilă privind executarea silită şi a Legii nr. acestea vor putea fi vândute direct. Cât priveşte garanţiile reale şi persoanele constituite pentru îndeplinirea obligaţiilor înscrise în planul de reorganizare. Evaluarea bunurilor din averea debitorului se va face potrivit standardelor internaţionale de evaluare. contribuţii. prin vânzarea la licitaţie. pot fi plătiţi din sumele de bani realizate din vânzarea bunurilor supuse garanţiilor lor cum ar fi: capitalul. În termen de 20 de zile. Bunurile pot fi vândute în bloc. aprobată de adunarea generală a creditorilor. Vânzarea averii debitorului Vânzarea bunurilor din averea debitorului se va face de lichidator sub îndrumarea judecătorului sindic. judecătorul sindic dă dispoziţie lichidatorului să efectueze actele respective. Cu privire la imobile. Judecătorul sindic aprobă vânzarea printr-o încheiere care se afişează la locul unde se află imobilul ce va fi vândut apoi se comunică debitorului şi creditorilor cu garanţii reale asupra bunului. Prin bloc. Toate actele cu titlu gratuit. judecătorul sindic sau lichidatorul va avea dreptul să înceapă executarea silită împotriva: asociaţilor societăţii în nume colectiv. Bunurile vor fi evaluate individual şi în bloc. în urma propunerii lichidatorului. Creditorii nu au obligaţia să restituie sumele încasate în timpul reorganizării. c) Distribuirea sumelor realizate în urma lichidării În aplicarea principiilor dreptului comun. 85/2006 prevede că. lichidatorul va numi un evaluator. persoană fizică sau juridică pentru a aprecia valoarea bunurilor ce urmează să fie vândute. taxe. iar vânzarea imobilului nu se poate face înainte de trecerea a 30 de zile de la data ultimei publicări făcute de lichidator în ziar. constând din impozite. de la data şedinţei comitetului creditorilor. amenzi şi alte sume ce reprezintă venituri publice ce se urmăresc şi se realizează conform Ordonanţei Guvernului 45 . asociaţilor comanditaţi din societatea în comandită pe acţiuni. lichidatorul va trebui să identifice imobilul prin deplasarea pe teren şi prin folosirea datelor aflate în registrele de publicitate imobiliară. Legea nr. lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor. Hotărârea trebuie să se publice în două ziare locale de largă răspândire. În situaţia în care adunarea generală aprobă raportul. În propunerea sa. Vânzarea bunurilor prin licitaţie publică sau prin negociere directă se va aproba de adunarea generală a creditorilor la propunerea lichidatorului şi a recomandării comitetului creditorilor.În situaţia în care debitorul intră în faliment după ce a avut loc aprobarea planului de reorganizare. indicând modalităţile de plată şi eventualele sarcini de care sunt grevate bunurile. Bunurile imobile se vor vinde conform normelor referitoare la licitaţie şi adjudecare. sarcinile de care sunt grevate şi modalităţile de vânzare (vânzare directă sau prin licitaţie). se înţelege o parte sau toate bunurile pentru care cumpărătorul oferă un preţ total care nu este defalcat pe părţile componente. modificată. creditorii participă la distribuiri cu valoarea acestora. Cu privire la fondurile atribuite din lichidare. dobânda şi cheltuielile aferente. arătând totodată şi sarcinile de care este gravat bunul. în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni nu sunt ştiute prin lichidarea averii societăţii debitoare. întocmite în perioada cuprinsă între data confirmării planului de reorganizare şi intrarea în faliment sunt nule.

46 . 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare modificată. – creanţele bugetare. Raportul întocmit de lichidator va fi aprobat de judecătorul sindic printr-o sentinţă în cazul când au fost formulate obiecţiuni soluţionate sau printr-o încheiere. dacă se constată o redresare a activităţii acestuia şi tribunalul a dispus prelungirea perioadei de reorganizare. după plata creanţelor care au fost înregistrate în termen. împotriva raportului final. Obiecţiile se vor formula în termen de 10 zile de la data afişării. dar numai din sumele rămase. Documentele respective vor fi comunicate creditorilor şi debitorului şi se vor afişa la uşa tribunalului. atunci când nu au fost soluţionate asemenea obiecţiuni. eventual. – alte creanţe chirografare.nr. – cheltuielile din timpul procedurii necesare conservării şi administrării bunurilor din averea distribuitorului. pe cel mult 6 luni anterioare începerii procedurii. atunci. Procedura de lichidare va fi considerată închisă în momentul când judecătorul sindic aprobă raportul final şi când toate fondurile au fost distribuite creditorilor iar fondurile rămase au fost depuse la bancă. împreună cu un bilanţ general. cât şi în cel al falimentului. împreună cu bilanţul general. În ultima fază de distribuire a sumelor rezultate din lichidare. – retribuţiile persoanelor angajate să-l ajute pe judecătorul sindic. judecătorul sindic va supune spre aprobare tribunalului un raport final. – creditele bancare. în contul averii debitorului. sume stabilite de tribunal. dar care nu au depăşit data privind închiderea lichidării. – sumele datorate unor terţi pentru hrană şi întreţinere. Trebuie menţionat că. sentinţă ce va fi pusă în aplicare de lichidator. judecătorul sindic va autoriza executarea silită împotriva societăţilor menţionate sau a membrilor asociaţi. cu dobânzile şi cheltuielile aferente. în acelaşi rang de prioritate. Judecătorul sindic va analiza raportul final şi obiecţiile făcute de creditori. Fondurile care nu au fost reclamate în termen de 90 de zile. – în cea de-a doua categorie vor fi plătite creanţele chirografare atât în cazul reorganizării sau al lichidării unor bunuri din averea debitorului pe bază de plan. – datoriile rezultate din continuarea activităţii debitorului. – dacă debitorul este o persoană fizică. După aprobarea de către judecătorul sindic a raportului final întocmit de lichidator. Sumele de bani ce urmează să fie distribuite între creditori. după ce toate bunurile din averea debitorului au fost lichidate şi toate contestaţiile cu privire la creanţe au fost soluţionate. d) Închiderea procedurii În această fază lichidatorul este obligat să întocmească un raport final al lichidării şi să-l prezinte judecătorului sindic. Copii ale acestor două acte care au fost întocmite de judecătorul sindic vor fi comunicate tuturor creditorilor şi debitorilor iar câte o copie a lor va fi afişată la uşa tribunalului. se depun la bancă. inclusiv cheltuielile efectuate pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri. în următoarea ordine: – taxele timbrele şi orice alte cheltuieli de executare aferente procedurii instituite prin prezenta lege. În situaţia în care bunurile care constituie averea unui grup de interes economic sau a unei societăţi în nume colectiv ori în comandită simplă nu satisfac plata creanţelor. în mod proporţional. urmând să-l aprobe sau să-l respingă. orice creditor al debitorului poate formula obiecţii în termen de 10 zile de la data afişării acestuia. vor participa la distribuirea sumelor. se vor acorda proporţional cu suma alocată pentru fiecare creanţă. Creditorii care şi-au prezentat creanţele tardiv. se va proceda la distribuirea finală a fondurilor. sumele necesare pentru întreţinerea lui şi a familiei sale. ca şi plată remuneraţiilor pentru persoanele angajate.

judecătorul sindic. datorită următoarelor cauze: – folosirea bunurilor sau a creditelor aparţinând debitorului în interesul propriu sau al unei terţe persoane. debitorul va fi descărcat de obligaţiile pe care le avea înainte de înregistrarea cererii sale sau de la expirarea termenului pentru a contesta cererea creditorilor ori înainte de respingerea contestaţiei sale. în caz de faliment. Acţiunea împotriva membrilor organelor de conducere se prescrie în termen de 3 ani de la data când a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a determinat apariţia insolvenţei. Sumele deţinute vor intra în averea debitorului şi vor fi folosite pentru continuarea activităţii. fapt ce a făcut posibil sustragerea unor documente contabile. – deţinerea sau ascunderea unei părţi din activul debitorului ori mărirea fictivă a pasivului acestuia. 4. Prin această sentinţă se decide şi radierea debitorului din Registrul comerţului în care se află înmatriculat. persoană juridică. Răspunderea membrilor organelor de conducere poate fi solidară. în interes personal. în caz de reorganizare sau pentru acoperirea pasivului. – săvârşirea unor acte de comerţ în interes propriu dar în numele debitorului.Sentinţa de închidere a procedurii va fi notificată de judecătorul sindic Direcţiei teritoriale a finanţelor publice şi Oficiului registrului comerţului sau Registrului societăţilor agricole unde debitorul este înmatriculat. Persoanele care s-au opus la actele sau faptele care au cauzat insolvenţa ori au lipsit de la luarea deciziilor. – continuarea unei activităţi. în luna precedentă încetării plăţilor. dacă starea de insolvenţă a apărut pe durata sau anterior perioadei de timp în care ei şi-au exercitat mandatul. el nu va fi descărcat de aceste obligaţii. Din momentul închiderii procedurii. Odată cu formularea cererii administratorului judiciar sau lichidatorul ori comitetul creditorilor vor putea cere judecătorului sindic să ia măsuri asiguratorii asupra bunurilor aparţinând persoanelor urmărite. se pot opune solidarităţii. bunurile sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative şi nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare. 47 . în măsura în care ele nu au fost plătite în cadrul procedurii. judecătorul sindic poate da o sentinţă de închidere a acesteia dacă există una din situaţiile: debitorul nu are bunuri care să fie supuse procedurii. care în mod sigur ducea la insolvenţa debitorului. în orice stadiu al procedurii. – ţinerea unei contabilităţi fictive. – plata preferenţială a unui creditor. Sub rezerva găsirii debitorului ca vinovat de bancrută frauduloasă sau de a fi făcut plăţi ori transferuri frauduloase înainte de datele de mai sus. administratorul sau lichidatorul precum şi terţe persoanele care i-au asistat sunt descărcaţi de orice îndatoriri sau responsabilităţi cu privire la procedură. Trebuie precizat că. De precizat că fixarea unei cauţiuni de 10% din valoarea pretenţiilor este obligatorie. Prin închiderea procedurii. în vederea efectuării menţiunii. Răspunderea membrilor organelor de conducere Administratorul judiciar sau lichidatorul poate cere judecătorului sindic să dispună ca o parte din pasivul debitorului să fie suportată de membrii organelor de conducere sau de orice persoană care a determinat starea de insolvenţă a debitorului.