You are on page 1of 54

MANAGEMENTUL SERVICIILOR

LUCRARE APLICATIVA PRIVIND CRESTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PRIN
REABILITARE SI MODERNIZARE

1

1. CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL
SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE

1.1 Serviciile publice de interes general
Serviciile publice de interes general constituie un element esențial al modelului european
de societate. Acestea joacă un rol important pentru imbunătățirea vieții tuturor cetățenilor pentru
lupta impotriva excluderii și izolării sociale.Serviciile de interes general acoperă o gamă largă de
activități ( telecomunicațiile, transportul, transportul, transmisiile adudiovizoale, serviciile
postale dar și din educație, distribuție de apă, gestionarea deșeurilor, servicii medicale și sociale).
In 2007 Comisia Europena a definit serviciile publice ca fiind servicii, cu caracter economic și
neeconomic, pe care autoritățile publice le includ în categoria celor care servesc interesul general
și sunt supuse unor obligații specifice de serviciu public.
Sunt reglementate, de dispozițiile comunitare, două tipuri de servicii de interes
general: o servicii de interes economic general
o servicii de interes general fara caracter economic
Furnizarea și organizarea serviciilor de interes economic general intră în incidența
normelor privind piața internă și concurenţa din tratatul Comisiei Europene, datorită naturii
economice ale acestora. Serviciile de interes general fără caracter economic ( de exemplu poliția,
justiția și sistemele obligatorii de securitate socială) nu fac obiectul legislației specifice a Uniunii
Europene și nici nu sunt incluse in normele pieței interne și ale concurenţei prevăzute de tratat.
1.2 Serviciile comunitare de utilități publice din România
În sfera serviciilor publice de interes general se includ serviciile comunitare de utilităţi
publice, care prezintă o serie de particularităţi (Legea nr. 51/08.03.2006; OUG nr. 13/20.02.2008):
o răspund unor cerinţe şi necesitaţi de interes şi utilitate publică;
o au caracter economio-social;
o au caracter tehnico-edilitar și presupun existența unei infrastructuri tehnicoedilitare adecvate;
o au caracter permanent si regim de funcționare continuu, care poate avea
caracteristici de monopol;
o aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orășenești, municipale sau
judeţene;
o sunt înființate, organizate și coordonate de autoritățile administraţiei publice
locale;
o sunt organizate pe principii economice și de eficență;
o pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi și funcționează în
baza reglementărilor de drept public sau privat;
o sunt furnizate/prestate pe baza principiului “ beneficiarul plăte ște”;
2

o recuperarea costurilor de exploatare sau de investiţie se face prin prețuri sau tarife
reglementate sau taxe special.
Serviciile de utilităţi publice reprezintă totalitatea acțiunilor reglementatate prin care se
asigură satisfacerea nevoilor de utilitate și interes public general ale colectivităţilor locale cu
privire la:
o alimentare cu apă;
o canalizarea și epurarea apelor uzate;
o colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor uzate;
o producția, transportul, distribuția, şi furnizarea de energie electrică în sistem
centralizat;
o salubrizarea localităților;
o iluminatul public;
o administrarea domeniului public si privat ale unităților administrative-teritoriale
precum și altele asemenea;
o transportul public local.
1.3 Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare
– componentă a serviciilor de utilităţi publice
Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare este o componentă a serviciilor de utilități
publice și cuprinde totalitatea acțiunilor și activităților prin care se asigură satisfacerea nevoilor
colectivităților locale referitor la:
o alimentarea cu apă;
o canalizarea și epurarea apelor uzate;
o colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale.
Serviciul de alimentare cu apă cuprinde activităţile necesare pentru captarea și tratarea
apei brute cât și transportul, înmagazinarea și distribuţia apei potabile.
Serviciul de canalizare cuprinde activități necesare pentru:
o colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la staţiile de
epurare;
o epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar;
o colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile de scurgere a
apelor fluviale şi asigurarea funcţionalităţii acestora;
o evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri similare derivate
din activităţile sus-menţionate;
o evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor.
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are o dimensiune economică şi o
dimensiune socială. Din punct de vedere economic, acest serviciu crează premisele desfăşurării
proceselor de producție din alte ramuri ale economiei naționale și reprezintă o piată de desfacere
pentru o serie de produse finite din alte sectoare. Din punct de vedere social acest serviciu

3

asigură un număr considerabil de locuri de muncă pentru salariați și totodată asigură apa
potabilă necesară vieții omenești.
Stadiul actual al prestării serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare în România

Sistemele centralizate de distribuție a apei potabile: se regăsesc în 2,915 localități, din
care toate municipiile și orașele și cca. 17 % din numărul localităților rurale, 8.107.114 locuin țe
de pe teritoriul României sunt dotate cu instalații de alimentare cu apă.
Rețelele de distribuție a apei potabile au o lungime totală de 40.267 km asigurând în
mediu urban o ochipare de numai 71 % din lungime totală a străzilor.
Accesibilitatea serviciului de alimentare cu apă potabilă a sporit considerabil în ultimii 30
de ani . Dintr-un total de cca.21,7 mil.loc, 14,7 mil. locuitori beneficiază de un serviciu public de
alimentare cu apă potabilă existând însă diferențe majore între mediul rural și cel urban.
Calitatea apei distribuite prin sistemele publice este permanent controlată prin prelevarea
de probe din zone reprezentative ale retelelor de distribuţie.
În prezent dispun de rețele de distribuţie public 644 localități de pe teritoriu României
dintre care 266 municipii și orașe și 368 localități rurale. Reţeaua de canalizare are o lungime
totală de 16.812 km din care 15.736 km în mediul urban (93,6 %). Lungime străzilor echipate cu
rețele de canalizare este de cca 12.540 km. Populația care dispune de servicul de canalizare este
de cca 11,45 mil de locuitori, adica numai de 52,81 % din totalul populației Romaniei
2. Analiza prestării serviciului de alimentare
cu apă și de canalizare în Municipiul Moreni
Sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare sunt parte componentă a infrastructurii
tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale, sunt bunuri de interes şi folosinţă publică şi
aparţin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public sau privat al unităţilor administrativteritoriale, fiind supuse regimului juridic al proprietăţii publice sau private a acestora (Legea nr.
51/08.03.2006).
2.1. Caracteristici generale ale operatorului
În anul 2000 , s-a înfiinţat societatea comercială Gospodăria Comunală Locativă şi
Transporturi Dâmbovița S.A. , în urma privatizării societăţii comerciale Gospodaria Comunală şi
Transporturi Dâmbovița S.A. Activitățile de apă și canal , în urma acestei privatizări , au trecut în
patrimoniul consiliilor locale sau a Consiliului Județean Dâmbovița.
Obiectul de activitate al societații constă în :
o producerea și distribuția apei potabile,întreținerea și repararea rețelelor aferente ;
o colectarea, tratarea și evacuarea apelor uzate;
o administrarea și întreținerea fondului locativ de stat;
o colectarea, transportul, depozitarea și reciclarea resturilor menajere de la
populație și a deșeurilor de la agenții economici;
o operațiuni de vidanjare a foselor septice;
4

salubrizarea străzilor si a altor spații publice;
organizarea, administrarea și întreținerea piețelor și oboarelor ;
transport de persoane și de mărfuri în trafic intern și internațional;
lucrări de construcții-montaj civile, industriale și agro-zootehnice;
prestări de servicii în domeniul construcțiilor;
întreținere și reparații drumuri și spații verzi ;
activități de proiectare și asistența tehnică în construcții și instalații;
întreținerea, repararea și verificarea tehnică a aparatelor de măsura și control;
întreținerea și repararea de ascensoare pentru mărfuri și persoane;
activități de autoservice;
reparații pompe și obiecte electrocasnice și bobinaj;
activități comerciale en gros și en detail de produse și mărfuri alimentare și
industriale;
o activități de import-export produse industriale și bunuri de consum;

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Capitalul social al societății este de 120.500 RON, împărțit in 50.000 acțiuni nominative
în valoare de 2,41 RON fiecare.
Managementul societății comerciale Gospodărie Comunală Locativă și Transporturi
Dâmbovița S.A. este asigurat de :
o Adunarea Generală a Acționarilor;
o Cosiliul de Administrație;
o Directorul General;
o Directorii executivi : Director Tehnic, Director Producție , Director Economic;
o Șefii de compartimente funcționale și operaționale
Analizând autoritățile și instituțiile publice care colaborează cu operatorul serviciului de
alimentare cu apă și de canalizare din Municipiul Moreni, putem distinge două tipuri:
Autorități centrale :
1. Ministerul Administrației și Internelor asigură realizarea programului
de guvernare, reglementarea şi monitorizarea serviciilor comunitare de
utilități publice;
2. Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
Utilitați Publice eliberează licențe, elaborează metodologii și regulamente
cadru ;
3. Ministerul Sănatății aplică strategia și politica Guvernului în domeniul
asigurării sănătății populației , răspunde de realizarea reformei în sectorul
sanitar și are printre atribuţiile sale și monitorizarea calității apei potabile.
4. Ministerul Mediului elaborează, actualizează şi urmăreşte aplicarea
strategiilor, planurilor şi programelor naţionale sectoriale în domeniile
protecţiei mediului şi gospodăririi apelor;
5. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
Autorităţile locale:
5

Consiliul Local are competenţă exclusivă în tot ceea ce priveşte aprobarea strategiilor locale de înfiinţare. Consiliul Judeţean coordonează activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt: 12.A Funzori de apă cumpărată: Administraţia Naţională Apele Române+ Direcţia Apelor Ialomiţa Buzău + sucursala Prahova Furnizori de servicii: S.T Dâmboviţa S. în acest sens societatea având contracte încheiate după cum urmează:  Furnizori de materii prime. precum şi cu utilizatorii şi asociaţiile lor reprezentative.A .C. 2. Aprovizionarea tehnico-materială a societăţii se efectuează prin Compartimentul Aprovizionare constituit la nivel de societate. aprobarea programelor de investiţii etc.C. d) Transparenţa şi responsabiliatea publică. 11.A     Furnizori de combustibili: S. contractare şi de garanţii o Primarul – îndeplinirea prevederilor hotărârilor Consiliului Local Moreni Societatea economică G. b) Tarifarea echilibrată a serviciilor.500 persoane care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă.C G.A S.N. Bucureşti 6 . materiale: Baza Aprovizionare Floreşti Prahova S.C Magic Electronic 94. se adoptă decizii de către: o S.P PETROM S.L.A este o unitate economică de sine stătătoare care urmăreşte respectarea următoarelor principii: a) Securitatea serviciilor.500 persoane care beneficiază de serviciul de canalizare.C Rigamo S.L.C Detubări S.C Electrica S. e) Consultarea cu sindicatele. În scopul prestării servicului de alimentare cu apă şi de canalizare.A Furnizori de energie electrică S. c) Calitatea serviciilor şi eficienţa acestora. organizare. gestiune şi funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare.funcţionarea operaţională a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare o Consiliul Local – decizii privind programele de reabilitare.T Dâmboviţa S. Primarul pune în aplicare hotărârile Consiliului Local 3. 120 de agenţi economici privaţi şi bugetari care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.A S.C Comat S.1.

84 58.C Romarm S.63.02 2.crt 1 2 3 4 Resurse umane Management Execuţie Muncitori: -direct productivi -indirect productivi Cu studii superioare: -tehnice Număr 11 89 70 64 6 25 17 Pondere (%) 6.59 2.86 2.A Moreni S.Principalii clienţi ai societăţii Nr.70 68.A Mija S.82% Întreţinere – 5% Resurse umane – 31.C Romarm S.C Cristim S.C Foraj S.01 3.18 91. 2.C Principal Construct S.C Petrom Service S. 2 Moreni Spitalul Orăşenesc Moreni Primăria Municipiului Moreni Agenţi economici privaţi.B.28 3. Tariful serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Moreni este de 0. din care: S.51 2.crt 1. inclusiv TVA.L Caragiale Moreni Sanatoriu T.09 1.C Floreşti Liceul nr. din care 0.33 4.A Moreni S.A Moreni Populaţie + Asociaţii de locatari şi proprietari Pondere în totalul vânzărilor 15.9 Tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează pe baza costurilor de prestare şi exploatare.A Moreni S.N.50 2.01 2.25 euro/mc.A Moreni S.20 euro/mc pentru apă rece şi 0.A Moreni S. din care: Penitenciar Mărgineni Liceul I.A Moreni S.35 41.00 7 .43 8.C Como S. a costurilor de întreţinere şi reparaţii etc.3 4.A Moreni S.P PETROM S.05 euro/mc pentru canalizare. Beneficiari Agenţi bugetari .14 2.47 52. 3.00 1.C Recuoştinţa S.17 2.75 25. Principalele componente ale tarifului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt: Operare .18% Încadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice Nr.8 4.57 14.

armături şi construcţii anexe. din care: a) 6 compartimente funcţionale: birou producţie.L. PSI. funcţia exercitată conform contractului individual de muncă. oficiu vânzări locuinţe fond locativ. Reţeaua publică de distribuţie a apei este o parte a sistemului public de alimentare cu apă alcătuită din reţeaua de conducte. 8 . Secţia Prestări.5 6 7 -economice -juridice -alte specialităţi Cu studii medii: -tehnice -economice Cu pregătire generală TOTAL 4 1 3 74 52 22 71 170 16. birou analiză economică. Atelier mecano-energetic. mediu Salariile plătite personalului sunt: salarii de bază.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se furnizează/prestează prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice. birou aprovizionare. timpul de lucru.77 100 Societatea comercială G. raport producţie. care asigură distribuţia apei la doi sau mai mulţi utilizatori independenţi.73 41.C. Sistemul public de alimentare cu apă include următoarele componente: captări aducţiuni staţii de tratare staţii de pompare. învăţământ. birou personal. salarii suplimentare.00 43. cu sau fără hidrofor reţele de transport şi distribuţie branşamente până la punctul de delimitare Reţeaua publică de transport al apei este o parte a sistemului public de alimentare cu apă alcătuită din reţeaua de conducte cuprinsă între captare şi reţeaua de distribuţie.53 70. Secţia Pucioasa.00 12. salarizare.00 4.cuvenite pentru munca prestată. Secţia Titu. investiţii. b) 6 compartimente operaţionale: Secţia Moreni.T Dâmboviţa S.A are în structura sa 12 compartimente. denumită sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare. Secţia Fieni.cuvenite conform prevederilor specifice ale legislaţiei muncii şi ale contractului colectiv de muncă 2.27 29.

guri de vărsare în emisar. colectoare de evacuare spre emisar. Reţeaua de canalizare a Municipiului Moreni are o lungime totală de 20. staţiile de pompare şi reţelele sunt uzate fizic şi moral.T Dâmboviţa S. precum şi eficienţa acestui serviciu. starea de degradare a reţelei de distribuţie conduce la pierderi de apă estimate de 43%. iar epurarea se realizează conform legilaţiei în vigoare. Sursa Paltinu – 90% din necesarul de apă al municipiului 2. după cum urmează: 9 .C. o capacitatea staţiei de epurare este de 160 l/s. 7 zile/săptămână. Sistemul public de canalizare reprezintă ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente instalaţiilor tehnologice. securitatea serviciului. cele mai importante fiind: 1. staţii de pompare. puncte slabe. nivelul contorizării este de 90% pentru societăţile comerciale şi de 47 % pentru consumatorii casnici. Alimentarea cu apă a Municipiului Moreni ce are o populaţie de 21. oportunităţi şi ameninţări. staţii de epurare. cuprinzând următoarele componente: racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare.A este să asigure populaţiei şi agenţilor economici calitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.L.2 km. tarifarea echitabilă. echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice. se realizează prin mai multe surse. depozite de nămol deshidratat.14% din populaţia municipiului Moreni.49% din populaţia Municipiului Moreni. pierderile de apă din conducte şi ţevi conduc la creşterea riscului de alunecare a terenurilor în zonele locuite. o staţiile de pompare a apelor uzate şi reţelele de canalizare sunt îmbătrânite. reţele de canalizare. Sursa Iedera – puţuri de mare adâncime Sistemul de alimentare cu apă potabilă a Municipiului Moreni are următoarele caracteristici tehnice:       asigură apa potabilă pentru 58.Branşamentul de apă este partea din reţeaua publică de alimentare cu apă care asigură legătura dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri.500 locuitori. Sistemul public de canalizare din Municipiul Moreni are următoarele caracteristici tehnice: o asigură canalizarea pentru 53. Scopul principal al societăţii comerciale G. care să permită adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor. la această reţea fiind racordate 11500 persoane şi 120 agenţi economici privaţi şi bugetari. asigură apa potabilă 24 ore/zi. Din analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi canalizare din Municipiul Moreni de către operator se pot desprinde principalele puncte forte.

o Interes sporit din partea autorităţilor locale pentru promovarea parteneriatului public-privat în domeniul protecţiei mediului. 3.a) Puncte forte: Suficiente rezerve de apă. o Instalaţii supradimensionate. o Scăderea consumului de apă potabilă. o Armonizarea legislaţiei privind apa şi mediul cu directivele UE.1 Oportunitatea și obiectivele lucrărilor de rentabilitate. o Costul ridicat al materialelor necesare reparaţiilor. modernizare și dezvoltare a sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare din municipiul Moreni Pe parcursul exploatării sistemului de alimentare cu apă și canalizare au apărut numeroase defecțiuni cauzate în principal de flexibilitatea redusă a unor echipamente importante cum ar fi:stații de tratare a apei. o Relansarea economică a zonei cu implicaţii directe asupra creşterii numărului de consumatori. o În sezonul de iarnă. o Promovarea scăzută a investiţiilor în infrastructură. o Finanţare redusă în domeniul cercetării şi dezvoltării. stații de pompare hidrofoare.REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ SI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MIORENI 3. c) Oportunităţi: o Posibilitatea de a obţine granturi/finanţări de la UE. o Slaba securizare a instalaţiilor.Tocmai de aceea reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare constituie una din opțiunile strategice prioritare ale societății în cauza. rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile. d) Ameninţări: o Întârzierea plăţilor serviciului prestat. 10 . o Lipsa unui sistem de evaluare. branșamente până la punctual de delimitare. marile cantităţi de zăpadă sunt un obstacol important în cazul intervenţiilor programate. debite mari la sursele existente de apă Alimentarea cu apă potabilă este continuă Personal calificat Implicarea autorităţilor din administraţia publică în atragerea de fonduri europene b) Puncte slabe: o Operarea cu reţele şi instalaţii învechite. rețele de distribuție. care conduc la creşterea accentuată a costurilor specifice. având ăn vedere impact asupra competivității serviciului și eficiența acestuia. o Poluarea mediului ambiant.

o Retehnoologizarea echipamantelor pentru un ciclu complet de functionare de 25 de ani.C. intr-o perioadă de economii mari la materiale utilizate. Dâmnbovița S. o Eliminarea tuturor punctelor salbe la toate subansamblele sistemului și instalațiilor auxiliare.și diagnoză la nivelul tehnologic actual. a coeficentului de disponibilitate a sistemului. majoriatea inaite de anul 1985. o Creșterea fiablilității echipamentelor și implicit. ale stașiilor de pompare și instalațiilor anexe. se vor efectua lucrări de reparațeei capitală cu modernizare la toate echipamentele în vederea unui ciclu complet de funcționare. automatizare. o Îmbunătățirea performanțelor energetice ale stațiilor de pompare și instalațiilor anexe va conduce la creșterea randamentului . proicție. o Acțiunea de reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu apă și de canalizare se derulează într-un interval de timp de cel puțin 1-2ani. o Echipamentele utilizate sunt țn totalitate fabricate în țară .T. care este în scădere. Strategia de creștere a calității producției si serviciilor societății comerciale G. se vor înlocui echipamentele uzate moral. se vor introduce sisteme de comandă. se procură cu mare greutate și au costuri rridicate.A.are în vedere realizarea următoarelor obiective: o Asigurarea apei potabile la nivel comparabil cu directivele Uniunii Europene. 11 . o Cu ocazia rabilitaării se vor elimina punctele slabe la toate subansamblele stașiilor de tratare a apei .Necesitatea și oportunitatea lucrărilor de reabilitare și modernizare a sistenului de alimentare cu apăși de canalizare din Municipiul Morieni rezultă în principal din următoarele considerente: o Solușiile tehnologice adoptate sunt la nivelul anilor 1970 o În perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apă și canalizare au apărut deficiențe care au determinat eficență și calitate scăzută ale prestăării serviciului. fapt ce a afectat implicit calitatea echipamentelor . control . ceea ce va conduce ineviatbil la scoaterea din funcțiune a unoe echipamente și instalații.L. pidele de fabricație. o Datorită saltului tehnologic din ultima perioadă de timp. perioadă în care fenomenul de uzură fizică și morașă se va accentua. generând în timp costuri de exploatare și întreținere proporțional mai mari Oportunitatea lucrărilor de reabilitare și modernizare reise și din luarea în considerare a următoarelor elemente : o Prin extinderea rețelei de distribușoe a apei potabile se va obține creșterea numărului de ore de funcționare și de clienți serviți. o După realizreea lucrărilor de modernizare se va reduce numărul personaluli de exploatare.

M Valuare mc/ore/an 2.000 euro investiți 3 Debit mediu asigurat înainte de reabilitare și modernizare 4 Populația rezidentă care beneficia de serviciul de alimentare cu apă înainte de reabilitarea și modernizarea sistemului 5 Populația rezidentă care beneficia de serviciul de canalizare înainte de reabilitarea și modernizarea sistemului 6 Lungimea de distribuție a apei potabile înainte de rabilitarea și modernizarea sistemului 12 U. o Promovarea unor soluții tehnice și tehnologice performante.187 1/om/zi 160 Persoane 12. o Îmbunătățirea stării de funcționare a echipamenteleor printr-un control sistematic și un sistem adecvat de întreținere și reparații.500 Km 21.o Reducerea pierderilor de apa pe rețele și branșamente interioare și reducerea consumurilor specifice de apă potabilă ca efec al contorizării tuturor branșamentelor utilizatorilor.1 Nr. o Promovarea instalațiilor în infrastructura municipiului și modernizarea acesteia prin stimuarea soluțiilor performante.000 euroinvestiții 2 Creștera numărului de persoane care beneficează de servicii de alimentare cu apăși dee canalizare la 1.4 . o Reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă ți canalizare de la 0.35 k w/mc apă la 0.20 kh/mc apă.4449 Persoane 4361. la 1.000. a inițiativei și a iinovației în domeniu o Îmbunătățirea calitații mediului ambiant prin utilizarea rațională a resurselor naturale de apă și epurarea apelor uzate. în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene. În vederea realizării obiectivelor propuse compania a efectuat o serie de studii tehnicoeconomicce privind posibilitățile de reabilitare și modernizare a sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare din municipiul Moreni Parametrii tehnico-econoomici ai proiectului de reabilitare și modernizare a sistemului public de alimentare cu apă și canalizare din municipiul Moreni Tabelul 3.000.500 Persoane 11. Semnificație ctr 1 Sporul debitului mediu anual.

3. precum șiu pentru aprecierea eficenței proiectului. o eşalonare calendaristică realiste. o costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni.7 Lungimea rețelei de distribuție a apei potabile înainte de reabilitarea și modernizarea sistemuui de alimentare cu apă 8 Lungimea rețelei de canalizare înainte de reabilitarea si modernizarea sistemului de canalizare 9 Lungimea rețelei de canalizare înaite de reabilitarea și modernizarea sistemului de canalizare Km 25 Km 20. în funcţie de potenţialul financiar al societăţii. o costuri pentru proiectare şi engineering aferente lucrărilor de modernizare a reţelei de apă a municipiului Moreni.1 sunt centralizaîi principalii parametrii tehnico-economici ai proiectului de reabilitare și modernizare a sistemului public de alimentare cu apă și canalizare din municipiul Mioreni. o costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinţe. o costurile pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a municipiului Moreni. 13 . pornind de la un plan director şi ţinând seama de ciclurile procesului bugetar În valoarea investiţiei totale. pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se includ: o costurile eliminării sursei de apă Podei. În acest sens este necesară instituirea unor sisteme de planificare multianuală a investiţiilor. societatea va avea responsabilitatea planificării şi urmăririi unor lucrări de investiţii necesare funcţionării sistemelor în condiţii de siguranţă şi la parametrii prevăzuţi în prescripţiile tehnice. În vederea asigurării continuităţii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.1 se vor utiliza pentru fundamentaarea investițiilor necesare pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare. remontare şi management pentru o modernizarea reţelei de apă a municipiului Moreni.2 Fundamentarea investițiilor necesare pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare din Municipiul Moreni Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare necesită o dimensionare şi implicit. o costurile contorizării apei la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici. o costul de transport al echipamentelor noi şi retehnologizate până la locul exploatării acestora. o costuri pentru demontare.2 km 25 În tabelul 3. Paramtrii tehnico-economii din tabelul 3.

costurile pentru reabilitarea și modernizarea echipamentelor se regăsesc în tabelul 3.76%.119 Cmontaj rezervoare=80/100 x 19. o 70. 20 % din valoarea totală a activităților de demolare. remontare și management.765 = 91.59% pentru conductele de aducțiune.572 1. 5.2 Nr. Costul pentru activitățile de demolare.76/100 x 162.295 euro iar managementul. remodelare și management necesar a fi effectuate implică un cot de 162. 3. 80% din valoarea totală a activităților de demolarfe. iar pentru activitățile de management se consideră o valoare de cca. remontare și management pentru rezervoarere în care este înmagazinată apa se calculează astfel : Crezervoare=11.824 euro. Pentru activitățile de montaj pur se consideră o valoarede cca. Costul pentru activitățile de demolare.având următoarea structură: o 11.În mod sistematic.580 euro.154.580 = 19. remontare și management pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa este de 19.295 Cmanagement rezervoare=20/100 x 19. remontare și management. 4. remontare și management pentru conductele de aducțiune se calculează astfel : Cconducte=70.119 euro. Specificație Cost pentru eliminarea sursei de apă Podei Cost pentru modernizarea rețelei de apă potabilă a municipiului Moreni Cost pentru înlocuirea pompelor uzate în stația de epurare Moreni Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de locuințe Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii casnici Cost total Cost total 14. pentru rezervoare în care este înmagazinată apa. din care activitățile de montaj au ajuns la valoarea de 15.812 Cmanagement conducte=20/100 x 114.953 14 . o 17.765 = 22. asistența tehnică.ctr 1.119 = 3.321 997.765 Cmontaj conducte=80/100 x 114.704 3.714 41. 2.580 = 114.233 97. inclusiv plata personalului de supravecherea au valoarea de 3.119 = 15.544 Activitățile de demolare. 6.65% pentru popele.824 Costurile pentru activitățile de demolare.59/100 x 162.

asistența tehnică. din care: 1.3 Pentru pompe Total Costul lucrărilor (Euro) 130. remontare și management pentru conducte de aducțiune este de 114.824 22.953 5.695 = 22. 15 .1 Pentru rezervoare de înmagazinarea apei 1. iar managementul. o documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şi instalaţii.739 euro.695 euro.756 euro iar managementul.580 = 28.695 = 5. asistența tehnică.956 Cmangement pompe=20/100 x 28. Valoarea totală a lucrărilor de montaj și management pentru modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare este prezentată în tabelul 3.739 Costurile pentru activitățile de demolare.ctr 1 2 3 Specificație Montaj-total.3 Nr. precum şi pentru verificarea funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în noile condiţii (debite majorate.812 22.65/100 x 162.2 Pentru conducte de aducțiune 2.812 euro.695 Cmontaj pompe=80/100 x 28.064 15.765 euro. remontare și management pentru pompe este de 28. o manuale de exploatare şi întreţinere. schimbarea condiţiilor dinamice etc.1 Pentru rezervoare de înmagazinarea apei 2. demontare şi remontare.739 162.).3 Pentru pompe Management-total.295 91. o documentaţii tehnice privind lucrările de organizare.Costurile pentru activitățile de demolare. schimbarea condiţiilor termice. inclusiv plata personalului de supravechere au valoarea de 22.2 Pentru conducte de aducțiune 1.580 Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesare următoarele activităţi de proiectare şi inginerie: o studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute. din care activitățile de montaj au ajuns la valoarea de 91.956 32. o proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului. cuprinzând soluţiile de reabilitare şi modernizare. inclusiv plata personalului de supravecherea au valoarea de 5. Costul pentru activitățile de demolare.953 euro. din care activitățile de montaj au ajuns la valoarea de 22. din care: 2.516 3. remontare și management pentru pompe se calculează astfel : Cpompe=17.

7. 6. Nr.419.516 2.491 1. Având în vedere experiența specialiștilor români ca dobândită urmare a executării unor lucrări similare.aproximativ 80 % Ponderea costurilor de achiziţionare a echipamentelor (inclusiv transport şi montaj) în totalul investiţiei este de 80 %. pentru activitățile de proiectare și inginerie pentru lucrările de modernizare a sistemului de alimentare cu apă și de canalizare se ia în considerare numai o valoare de 35.349. 5.953 *100 =81.064 64.953 €. inclusiv transport Cost montaj echipamente Costul altor lucrări din perioada de realizare a investiției Total cost de realizare a investiției(5+6+7) Total investiție(4+8) Investiție totală 35.419. incluzând transportul şi montajul acestora.544 130.462 1.546 32. 8. din care suma de 1.544 /1.154.544 € este destinată achiziţionării de echipamente. Ponderea acestor costuri în totalul investiţiei va fi: PCe=1. 3. 4. Specificație Cost pentru proiectare și inginerie Cost pentru activități de management Costul altor lucrări din perioada de proiectare Total cost în perioada de proiectare(1+2+3) Cost pentru echipamente.o programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile producătoare şi la amplasament (teste în timpul şi după terminarea montajului. inginerie şi management. 16 .154. teste de garanţie şi teste finale) etc.546 euro.419.31% .953 Efortul investiţional total este de 1. restul de 20 % revenind activităţilor deproiectare.ctr 1.883 1. 2. teste de punere în funcţiune. 9.400 70.154.

Perioade de execuţie a lucrrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului dr alimentare cu apă Nr.perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă este de 20 luni.3.şase yile de tratare a apei brute şi a staţiilor de pompare a apei potabile la consumatori. începând din momentl demarării lucrărilor )momentul 0 = începerea lucrărilor ). Perioadele de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni sunt prezentate în tabelul 3.perioada pregătitoare luată în considerare (care cuprinde proiectarea.engineering-ul. iar lucrul se desfăşoară în două schimburi .Graficul de execuție a lucrărilor de reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu apă și canalizarare 3. Lucrările necesare eliminării sursei de apă Podei se execută şi lucrările de contorizare a consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici.procurarea materialelor .3. Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al reţelei (segmentul 1: sursa Paltinu .municipiul Moreni) . segmentul 2 :sursa Iedera .3.municipiul Moreni. 17 . Denumire activitate 1. crt. în condiţiil în care lucrările de reparaţii se execută succesiv la câte un singur segment. lansarea comenzilor şi începerea execuţiei pieselor cu ciclu lung de fabricaţie) .este de 4 luni. Durata faţă de termenul de referinţă(luni) Durata modernizării (luni) 0 10 10 10 20 20 10 20 Astfel.1 Graficul de execuție a lucrărilor de reabilitare și modernizare Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru lucrări similare.5. Segmentul 1 -scoatere din funcţiune -predare în exploatare Segmentu 2 -scoatere din funcţiune -predare în exploatare TOTAL 2. 3.

7).6 ACTIVITATEA PERIOADA(luni) -4 0 10 20 Semnarea contractului +4 0 Modernizare primul segment de reţea (sursa Paltinu-municipiul 0 10 Moreni ) Modernizare instalaţii auxiliare segment de reţea (sursa Paltinu0 10 municipiul Moreni) Ţnlocuire pompe uyate în staţia de epurare Moreni-etapa 1 10 Modernizare cel de-al doilea segment de reţea (sursa Iedera11 20 municipiul Moreni ) Modernizare instalaţii auxiliare segment de reţea (sursa Iedera11 20 municipiul Moreni) Înlocuire pompe uyate în staţia de epurare Moreni -etapa 2 16 20 8 Modernizare instalaţii auxiliare sistem de alimentare cu apă Nr.3.perioade în care costurile sunt egale . 1 2 3 4 5 6 0 Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale sistemului alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de modernizare a segmentelor reţea.349.546 €).449 €. În perioada [-4-0] se vor lua în cosiderare următoarele costuri : -valoarea totală a lucrărilor de proiectare şi inginerie (35. -valoarea altor lucrări (2.503€). crt.se ia în considerare şi graficul execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor uzate în staţia de epurare Moreni.400 €).006 €).746€). Astfel. . -20% din costul total pentru activităţi de management (20% ∙ 32.costul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni pentru perioada [-4-0] va fi de 44. 18 . inclusiv transportul şi montajul acestora (50% ∙1.516= 6. Pentru perioadele [0-10] şi [11-20] . cât şi în perioada [11-20] costul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni va fi de 687.Totodată .7 Graficul de execuţie a moderniyării sitemului public de alimentare cu apă şi de canalizare Tabel 3.rezultând graficul ezecuţie a modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare(tabel 3.se iau în considerare următoarerle costuri : .40% din costul total pentru activităţi de management ( 40 % ∙32.516= 13.752 €.rezultând graficul de execuţie a tuturor lucr-rilor necesare efectuării reabilitării sistemului alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni. Rezultă că atât în perioada [0-10]. 20 de de de de de 3.491 = 674.6 ).50% din costul achiziţionării şi înlocuirii echipamentelor .2 Eşalonarea investiţiilor Pe baza graficului de execuţie a lucrărilor se poate face eşalonarea investiţiilor pe luni (tabelul 3. considerându-se luna zero momentul de înepere a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni.

8). Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare este estimată la 25 de ani .201.953 €. la care se adaugă investiţia aferentă celor opt luni rămase la sfârşitul anului. astfel : -4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului ) : 44.953.752 1.419.752 687.7 Luna -4-0 0-10 11-20 Total INVESTIŢIA TOTALĂ (€ ) 44.2 *8 ) 550.investiţia necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Morei începe cu 4 luni înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului (demararea efectivă a lucrărilor ) şi are o valoare de 1.6 € (diferenta dintre investiţia totală şi cea aferentă primului an de realizare a investiţiei ).775.419.953 În concluzie. 19 .6 €.449 €. eşalonată în doi ani (tabel 3.650. În valoarea investiţiei din primul an se include investiţia aferentă lucrărilor efectuate înaintea scoaterii din funcţiune a unor componente ale sistemului (44. valoarea investiţiei va fi de 594.4 Parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o valoare totală de 1.752€.Eşalonarea investiţiei totale Tabel 3. rezultând astfel o valoare a investiţiei pentru cele opt luni de (68.775.449 € investiţi în primele patru luni) . Se consideră o valoare medie a investiţiei de 68.2 €/lună (687.752€ . În cel de-al doilea an .449 687. -10 luni ( durata lucrărilor pentru primul segment de reţea ) : 687. -10 luni ( durata lucrărilor pentru al doilea segment de reţea ) : 687.419. eşalonată în doi ani. 3.752 €/10 luni).

precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul 3.704 Sursa de finanţare 3.419. Finanţarea investiţiei Tabel 3.953 Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăţurare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare.447 20 .10.730 1.303 3 TOTAL 1.8 Nr.223 279.10 Cheltuieli anuale de exploatare (€) Specificaţie Perioada de realizare a investiţiei Anul 1 19. 1 Tabel 3. Specificaţie 1 2 3 4 5 6 7 Valoarea investiţiei (€) Modernizarea reţelei de apă potabilă a municipilui Moreni Înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni Contorizarea apei potabile la blocurile de locuinţe Contorizarea apei potabile la consumatorii casnici Total investiţie finanţată din alte surse Total investiţie finanţată din surse proprii Total investiţie 997. crt.astfel (tabel 3. Perioada de realizare a Valoarea investiţiei (€) investiţiei 1 Anul 1 594.9 Nr.953 Analiza indicatorilor de eficienţă tehnico-economică se va realiza pornind de la premisa că investiţia se finanţează din surse şi fonduri nerambursabile.Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Morei Tabel 3.714 Fonduri structurale Consiliul Local Moreni Consiliul Local Moreni 41.9).650 2 Anul 2 825. Cheltuieli anuale de exploatare Nr.140.572 Program PHARE Consiliul Local Moreni 1.233 Consiliul Local Moreni 97. crt . crt.419.

= sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului = volumul investiţiei 21 .498 121.677 247. Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare (Dₒ) este de 160 l/om/zi . (160 l/om ∙zi∙ 365 zile /an=58.449 mc/om/an (∆D/1 mil ) şi un plus de 4361. crt. Specificaţie 1 2 Venituri anuale (€) Perioada de realizare a investiţiei Anul 1 Anul 2 Perioada de funcţionare a sistemului după reabilitare şi modernizare-25 ani 124.11.400 l/om ∙ an= 58.524 Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor.11 Nr. aică 58. Venituri anuale Tabel 3.1) se cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se obţine un spor al debitului mediu anual de 2. precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizte în tabelul 3.187 persoane care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare (∆Prₐ/ 1 mil ).207 Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare (tabel 3.4 mc/om/an.369 30.4 mc /om ∙ an ) Numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului se determină conform relaţiei : Prₐ1=Prₐₒ+∆Prₐ/1 mil ∙ I= Prₐₒ+ 4361.2 Anul 2 Perioada de funcţionare a sistemului după reabilitare şi modernizare-25 ani 14.187 ∙ I în care : Prₐ1= numărul populaţiei rezidente care beneficiează de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului Prₐₒ = numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciu de alimentare cu apă şi canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului ∆Prₐ/ 1 mil.

numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului În cazul proiectului analizat . 22 . cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi : Af ₒ = 160 l/om/zi ∙ 365 zile / an ∙ 12. ∆Prₐ/ 1 mil .sporul populaţiei rezidente care beneficiază de seviciul de alimentare cu apă şi de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului .valoarea investiţiei ∆D/ 1 mil -sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului . I.unde : ∆Af .000 l/an = 730. numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi : Prₐ1 =12.Pentru proiectul analizat.unde Af1 -cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului Afₒ .unde Afₒ -cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului D ₒ .cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului ∆Af .500 persoane Afₒ = 730.187 ∙ 1.sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea si modernizarea sistemului ( Afₒ ) se calculează conform relaţiei : Afₒ = Dₒ ∙ Pr ₐₒ .500 + 6.000 mc/an Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilizării şi modernizării sistemului (∆Af) se determnă folosind următoarea relaţie de calcul : ∆Af = Dₒ ∙∆ Pr ₐ/ 1 mil ∙ I +∆D/1 mil ∙I ∙ Pr ₐ1 . Dₒ .debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului Prₐₒ .debitul mediu anual înainte de reabilitare şi modernizarea sistemului .7 pers Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af1) se determină utilizând următoarea relaţie de calcul : Af1 =Afₒ + ∆Af .7=18.419953 =12.500 persoane = 58.692.192.sporul de apă furnizată ca urmare a reabilizării şi modernizării sistemului.000.500 + 4361.499 l /om/an ∙ 12.

3.000+ 427. tot.650 825.sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului se calculează astfel : ∆Af = 58.308 Tabel 3.524 30. Specificaţie 1 Investiţii (€/an) Perioada de realizare a investiţiei 1 2 594.447=614. an 2 =825.8.498 105. În cazul proiectului analizat.4 ∙ 4361.692 ∆Af = 427.Profitul anual se determină ca diferenţă între veniturile anuale şi cheltuielile de exploatare.3.677=946.12.447=105.303 2 3 4 5 Cheltuieli de exploatare (€/an) Cheltuieli totale(€/an) Venituri anuale(€/an) Profit anual(€/an) 19.524 247.303+ 121. Ch.419953 ∙18. an 1 =594.157. ca urmare a reabilitării si modernizării sistemului (∆Af) rezultă cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af 1): Af1 = 730.10.parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt prezentaţi în tabelul 3.051 14.11.419953+ 2.19.097 124.207 216.650 +19.12 Perioada de funcţionare a sistemului 0 30.980 mc/an În mod sintetic.308 (€/an) 23 .683 NOTĂ: Valoarea investiţiilor se preia din tabelul nr 3.Veniturile anuale se preiau din tabelul nr.051 (€/an) Profit an 2 = 121.980 mc/ an Prin însumarea cantitaţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului (Afₒ) cu sporul de apă furnizată. Parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei proiectului Nr crt.980(€/an) Profit an 1 =124.187 ∙ 1.369 946.980 = 1.numărul populaţiei rezidente care beneficiayă de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului .677 -14.369= 107.Cheltuielile totale se calculează prin însumarea valorii investiţiei cu cheltuielile de exploatare.Cheltuielile de exploatare se preiau din tabelul nr.097(€/an) Ch.Pr ₐ1 .677 107.447 614.449 ∙ 1.498. tot .980 121.

se recomandă aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor indicatori :investiţia specifică . şi dezvoltare din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.cheltuieli totale actualizate specifice. la care se adaugă o serie de indicatori de performanţă apecifici de alimentare cu apă şi canalizare. Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional . dar şi a celor politice . sociale sau ecologice .ele se numesc note de fundamentare sau calcule economice de fundamentare. coeficientul de eficenţă economică a investiţiilor . Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are un impact deosebit asupra mediului :pe de o parte reprezintă un important factor poluator . păstrării echilibrului ecologic. ocrotirii stării de sănătate a oamenilor. reabilitării şi modernizării celor ezistente se calculează o serie de indicatori tehnico-economici care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor . EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APA ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o abordare sistemică . globală . pe de o parte şi efectul obţinut sub forma capacităţii de servire .randament economic al investiţiei.4.consilii judeţene.).dar mai ales a multiplelor efecte economice.Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi modernizare Literatura de specialitate propune o serie de indicatori de bază (în abordarea statică şi dinamică )ce pot fi adaptaţi şi utilizaţi în scopul evaluării eficienţei proioectelor de reabilitare.respectarea exigenţelor de mediu pe parcursul întregului ciclu de viaţă a infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă.De aceea .1. evaluarea eficienţei economice se realizează prin apelarea l un sistem de indicatori de bază în abordarea statică şi dinamică . pe de altă parte . iar pe de altă parte participă în mod esenţial la limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate ).Relaţia de calcul este urmţtoarea: s= 24 . termenul de recuperare a investiţiei . cheltuieli totale actualizate . directe şi propagate . 4.consilii locale. ce presupune reliefarea aspectelor economice .Tocmai de aceea.etc. Metodologia de evaluare a efcienţei sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare trbuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor eforturilor investiţionale . particularităţile şi interdependenţele cu celelalte sectoare ale vieţii economice şi sociale justifică abordarea eficienţei acestora într-o viziune sistemică şi dinamică .În acest sens . Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor de utilităţi publice şi în special a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare . ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării raţionale şi protecţia resurselor de apă . modernizare . ţinându-se cont de multiplele efecte create în avalul sau amontele domeniului respectiv. Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de obiective noi.Deoarece aceste calcule se efectuează în vederea obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor factori de răspundere (factori de mediu.

692−12. modernizării sau dezvoltării unor obiective ezistente. dezvoltării.capacitatea de servire după reabilitarea . relaţia de calcul este : T=ℎ 25 . Cs0-capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării.investiţia totală Cs-capacitatea de servire .32 € / locuitori Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/ sau a studiilor de fezabilitate aprobate au rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru modernizare şi reabilitarea unor capacităţi existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare: pentru instalaţii de tratare a apei potabile : 110 € / locuitori pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă : 140 €/locuitori pentru reţele de canalizare a apelor uzate : 160 €/locuitori pentru staţii de epurare a apelor uzate : 220 €/locuitori Astfel .Rezultă că în cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare c apă şi de canalizare din Municipiul Moreni investiţia specifică este eficientă din punct de vedere economic (229. indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate fizică spor de capacitate de servire (pe client ) rezultată în urma reabilitării. În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitarea şi modernizare este de 12. exprimată în număr de clienţi serviţi. investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630 €/locuitori . modernizarea . dezvoltarea Cs1.În abordarea statică .volumul investiţiilor pentru reabilitarea . exprimată în număr de clienţi serviţi .500= 229. modernizare.419. modernizării.Rezultă că investiţia specifică va fi : 1. exprimată în număr de clienţi serviţi În cazul reabilitării . modernizării. Calculat astfel . iar după efectuarea lucrărilor va fi de 18.în care : It.32 €/locuitori .T a) reflectă timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul anual obţinut .692 persoane .500 persoane .953 sm= 18. faţă de 630 €/ locuitori ). dezvoltare . Termenul de recuperare a investiţiei în abordarea statică sau dinamică ( T.investiţia specifică ( Sm) se calculează astfel : sm= Im C s1−Cs0 în care : Im. dezvoltării .

359 € (105. Punerea în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei necesare recuperării investiţiei realizate. pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari 6.308 €). termenul de recuperare a investiţiei va fi: 212.683 Calculat astfel.profitul anual T = 1. modernizării sau dezvoltării unor sisteme de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei dintre efortul investiţional şi efectul generat de adoptarea uneia dintre măsurile propuse. profitul este de 105. În consecinţă . mai mic cu 0.98 ani decât cel calculat anterior. nici costurile nu evoluează liniar în timp şi ca urmare .953 = 6.57ani T=1. Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe.419. În viaţa economică reală nici prestarea /furnizarea de servicii .051€ iar în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei are o valoare de107. Explicaţia decurge din faptul că după intrarea în funcţiue a obiectivului este necesară o perioadă de atingere a perametrilor proiectaţi.55 ani 216.308 € . termenul de recuperare a investiţiei este de 5.683 Astfel .It-investiţia totală Ph.419. În acest sens. verificări şi simulări astfel încât perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se ia în considerare (ΔP=0). termenul de recuperare a investiţiei se va calcula după următoarea formulă: T= +∆ − ℎ în care : Itinvestiţia totală Ph-profitul anual ∆P-diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere a parametrilor proiectaţi P -profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului În primul an de realizare a investiţiei . profitul anual va înregistra valori defierite.Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei se va obţine un profit total de 212.051 € + 107. literatura de specialitate propune determinarea termenului de recuperare (Tm) conform relaţiei: 26 .953 − 216.55 ani .359 = 5. profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat. încercări. Situaţia reabilitării.57 ani. În acest caz.

efectul obţinut ca urmare a investiţiei concretizându-se într-o economie la aceste costuri.953 Tm= 216. modernizare. termenul de recuperare va fi: Tm= 1. dezvoltare 1. modernizării. se poate afirma că proiectul analizat poate fi acceptat. calculul termenului de recuperare conform relaţiei de mai sus nu este relevant în acest caz. dezvoltare Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării. Astfel.Tm= ℎ1 − ℎ0 în care: Im – volumul investiţiei pentru reabilitare. obţinut ca urmare a funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei.953− 212. termenul de recuperare se poate calcula şi după relaţia: Tm= 0− în care: Im – volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare Co – costul de prestare/furnizare a serviciului înainte de reabilitare. întrucât termenul de recuperare a investiţiei de 14. modernizare. Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a investiţiei din profitul anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare Pentru calculul indicatorului se pleacă de la relaţiile: ∙ Ita = ∑ 1 + ℎ ℎ= +1 ℎ (1+ ) 27 .683−131. dezvoltare Cm– costul de prestare/furnizare a serviciului (mai mic) după reabilitare. De aceea.306 = 14.419.359 216. dezvoltării Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare. modernizare. perioada de recuperare a investiţiilor pentru modernizare.14 ani În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. dezvoltare sau reabilitare este de obicei de 15-16 ani.683−131. reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor este însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare a creşterii calităţii serviciului prestat şi a tarifului. modernizare.14 ani se incadreaza in limitele Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor. dezvoltare În cazul proiectului analizat. De aceea.306 = 16.419.63 ani Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial).

∑ 1 ∙ ℎ=1 1 = Ph ∙ ∙ (1+ ) (1+ ) ℎ . Prin utilizarea relaţiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare dinamic astfel: ∙ Ita= Ph ∙ (1+ ) −1 1 (1+ ) ∙(1+ ) = (1+ ) −1 ∙ (1+ ) ∙(1+ ) ℎ 1 - = 1 ∙ (1+ ) ∙(1+ ) ℎ ∙ (1+ ) 1 1 = ∙(1+ ) ℎ = 1 ℎ−Ita(1+a) d ∙a ∙(1+ ) ∙ 1 (1+ ) ℎ = d ℎ−Ita(1+a) ∙a ℎ ℎ (1 + a)Ta= ℎ−Ita(1+a) d ∙a Prin logaritmarea relaţiei de calcul rezultă: 28 . aplicându-se formula sumei unei progresii geometrice. întrucât: ∙(1+ ) (1+ )ℎ ∙ Ita = ∑ ℎ=1 ℎ 1 (1+ )ℎ în care: Ita – investiţia totală actualizată Ih– investiţie anuală Ph – profit anual d – durata de realizare a proiectului a – rata de actualizare În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga perioadă de funcţionare a obiectivului.

atunci acesta trebuie luat în considerare la calculul termenului de recuperare. În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare în mod convenţional o rată de actualizare de 10%. 594.32 ani Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi parţiale de servire şi se obţine profit.616.244.33582− 4.207.10)∗(1+0. d – durata de realizare a obiectivului.9+ 998.10) Ta= = lg 216.10) lg 216. cu cât termenul de recuperare calculat static sau dinamic este mai mic.10)∗0.539.04193 lg 1.4834 0.650 825.590.683−186. relaţiile de calcul utilizate sunt cele prezentate în continuare: Ita=P1 ∙ + P2 ∙ + Ph ∙ ∙ 1 1 1 2 1+a (1+a)Ta−1 d (1+a) T (1+a) a ∙(1+a) a Ita=P1 ∙ + P2 ∙ 1 = Ph ∙ ∙ 1 1 2 1+a Ta (1+a) −1 d (1+a) T (1+a) a ∙(1+a) a = Ph ∙ 2 (1+a) ∙ 1 Ita ∙ (1+a)2 P1∙(1+a)−P2 (1+a)Ta−1 d (1+a) T a ∙(1+a) a 29 . Un proiect este cu atât mai eficient.683 −1.303 = 540.53 ∗ (1+0.539.lg [ − Ita(1 + a)d ∙ a] ℎ Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul relaţiei: Ta= lg Ph− lg [ ℎ−Ita(1+a)d ∙a] lg (1+a) Ita– investiţia totală actualizată.10 Ta= 20.1] 5.207.10] lg(1+0.6= 1.683− lg[216. În acest caz. a – rata de actualizare.10) (1+0.lg (1 + ) = lg ℎ ℎ−Ita(1+a) d ∙a Ta ∙ lg (1+a) =lg Ph.683−lg [216.10)∗(1+0.53 € + Ita = Ta= (1+0. Ph– profit anual.

Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează corelaţia dintre profitul anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit.=1 - 1 2 [Ita ∙ (1+a) P1∙(1+a) −P2]∙(1+a) d a Ph(1+a)2 = 1 1 - a ∙(1+a)Ta [Ita ∙ (1+a)2 −P1∙(1+a)−P2]∙(1+a)d T 2 a ∙(1+a) a a Ph(1+a) = 1 Ph(1+a)2−[Ita ∙ (1+a)2 P1∙(1+a)−P2]∙(1+a) d∙a T 2 a∙Ph(1+a) (1+a) a Ph (1 + a)Ta = 1 1 Ph−[Ita −P1 ∙ −P2 ∙ d ]∙(1+a) ∙a 2 1+a (1+a) 1 lg Ph− lg {Ph−[Ita −P2 1 (1+a) −P1 ∙ d ]∙(1+a) ∙a 2 ∙ Ta = 1+a lg(1+a) Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei.7287 = lg1.683−lg[216. după relaţia: .10) Ta = lg 216.53− 99. Tocmai de aceea.69 ani 0.170.683−( 1. calculându-se de obicei numai în formă statică.69ani) cu cel calculat static (20.207. care permit o mai bună apreciere a eficienţei economice a proiectelor de reabilitare.10 Ta = 0.082 − 91. termenul de recuperare dinamic va fi: Ta = lg 216.156)∗(1+0.683 − 4.7287 0.539.3358 − 4.0413 Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (14.10)∗0. sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.10)∗(1+0.6071 5.041393 = 14.32 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă de timp mai mica necesară recuperării investiţiei.10 lg(1+0. modernizare.856. în evaluarea proiectelor este necesară folosirea calculelor de actualizare.

e= ℎ Ph – profit anual It – investiţie totală 30 .

Calculate astfel.953 = 0.369) + 30. Ct = 1. dezvoltare Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării. modernizare. cu cât nivelul său este mai ridicat.419. din punct de vedere static sau dinamic.369) + 30. modernizare. care vor fi luate în considerare la calculul indicatorului. În abordare statică. 216. dezvoltare e= 216.07 € profit suplimentar la 1 € investit Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (Ct. relaţiile de calcul sunt: Ct=It+Ch∙De sau Ct=It+Ch∙T It – investiţia totală Ch – costurile anuale de exploatare De – durata de funcţionare a obiectivului T – termenul de recuperare a investiţiei Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în perioada realizării investiţiei.169.953 + (19. dezvoltării Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare.Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate monetară capital investit.419.1525 € profit la 1 € investit În cazul reabilitărilor. indicând o eficienţă cu atât mai mare.447+14.524 * 13.683−131. se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii pentru determinarea cheltuielilor totale.18 =1856075. modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă de situaţia iniţială obţinut la fiecare unitate monetară investită şi se calculează conform relaţiei: e = Ph1−P h0 Im Im – volumul investiţiei pentru reabilitare.306 1.419.32€ 31 .953 + (19.683 e = 1. Cta) cuantifică efortul total (cu investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi exploatare a obiectivului. cheltuielile totale în abordare statică pentru proiectul analizat vor avea valoarea: Ct=1. modernizării.253 = 0.447+14.524* 25 =2216869 € În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizae sunt foarte mari şi există riscul denaturării analizei economice.

pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un orizont de timp de aceeaşi mărime. astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător.. statice sau actualizate. +C27 ∙ +( I2+C2) . În principiu.=C27=C şi dând factor comun expresia .. +.216... pe primul loc situându-se varianta cu cheltuieli totale minime. Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a investiţiei este de doi ani... cheltuielile totale actualizate se vor calcula astfel: Cta=(I1+C1) ..856.Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei.. 1 1 1 1 2 1+a (1+a) 3 1 4 (1+a) 27 (1+a) (1+a) Cum C3=C4=C5=. în scopul asigurării comparabilităţii în timp a proiectelor.. În abordare dinamică...+ 1 3 2 1+a (1+a) (1+a) (1+a) 1+a Cunoscând că suma unei progresii geometrice cu n termeni şi raţia q este: 1+q+q2+q3+.869€). +C ∙ 1 ∙[1+ 1 2 1 + +. C ∙ .. precum şi de eventualele daune..32€) decât în cazul în care sunt calculate în funcţie de durata de funcţionare a sistemului (2. Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu eforturi minime. atunci cheltuielile totale actualizate q−1 sunt: 32 ] 1 24 (1+a) .075. rezultă că relaţia 1 3 (1+a) va deveni: Cta=(I1+C1) . +C3. + C4 . cheltuielile totale în abordare statică vor fi mai mici (1. indicatorul se calculează conform relaţiei: Cta= ∑ d+D h=1 (Ih + Ch) ∗ 1 (1+a)h Ih – investiţia anuală Ch – costurile anuale de exploatare D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu) d – durata de realizare a obiectivului a – rata de actualizare Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de costul pierderilor în reţelele de distribuţie a apei potabile..+qn-1=qn−1 . 1 +( I2+C2. iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare este de 25 de ani.

447) 1 1 2 1+0.10)2 Factorul de anuitate 0. + Cta = (594.257.10)25 (1+0.01€ Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total actualizat.369) . + (825.10∙(1+0.4 * 0. rezultă: .48+ 693.524 .10)25−1 Cta = 594. prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus.909 + 839.077 25 −1 (1+0. 1 (1+0.569. ce revine la o unitate de capacitate de servire.669.46=> Cta =1.918.07+ 22.909 * 0. la o rată de actualizare de 10%.10) .10)25 = 9. (1+0.554.10) (1+0.303+14.10 + 30.672* 0.1 Cta = (I1+C1) ∙ 1 +( I2+C2) ∙ +C ∙ 1 1 ∙ (1+ ) − 1 25 1 1+a (1+a)2 (1+a)3 1+ Cta = (I1+C1) ∙ 1 +( I2+C2) ∙ +C ∙ 1 1 ∙ 1−(1+ ) −1 ∙ 25 1+a 1 ⬄ 1−1− (1+a)2 Cta = (I1+C1) ∙ 1+ +( I2+C2) ∙ (1+a)3 +C 1 ∙ (1+ )25 ∙ 1 (1+ )25 −1 1+a (1+a)2 (1+a)2 (1+ )25 Pentru proiectul analizat. Se determină prin utilizarea următoarelor relaţii matematice: Cta = sau Cta = 1 ℎ ∑ℎ= +1 + ∑ℎ= +1 + ℎ ∙ ℎ (1+ ) Cta – cheltuieli totale actualizate qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea (exprimată în mc) D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu) 33 .826 => Cta = 540.650+19. cu investiţia şi cu prestarea.042.524 * 0.826 + 30.

d – durata de realizare a obiectivului Qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea (exprimată valoric) a – rata de actualizare Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect.9 Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică (R.76€ cheltuit/ 1 1. Românu & Vasilescu. 2002.. 1997). Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării nu funcţionează capacităţi de servire.+Q∙ 1+a (1+a) 2 (1+a) 3 (1+a) 4 (1+a) 27 Q3=Q4=Q5=. Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat în perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare funcţionează capacităţi parţiale de producţie/prestare. după recuperarea investiţiei (Raţiu-Suciu et al.207 ∙ 0..947.909 + 121..257.677 ∙ 0.498 ∙ 0.=Q27=Q Prin aplicarea aceluiaşi raţionament utilizat la calculul indicatorului cheltuieli totale actualizate rezultă că indicatorul cheltuieli specifice actualizate se va determina după relaţia: Ctas = C ta 1 1 1 +Q∙ Q1∙ 1+a + Q2∙ (1+a) 2 (1+a) 25 −1 ∙ (1+a) 2 a∙(1+a) 25 În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi: Ctas = => 1. la calculul cheltuielilor totale actualizate specifice se vor lua în considerare şi aceste capacităţi.042. va fi preferată varianta în cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt minime. C ta 1 Q∙ 1 1 +Q 1 ∙ 1 +Q∙ 2 +Q∙ 1 +.01 124. Ra) arată câte unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate monetară investită.01 € obtinut 454. Relaţiile de calcul se prezintă astfel: ⟶ în abordare statică: 34 ..257..976 Ctas = = 2.826 + 247.042. La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea exprimată valoric (sub forma veniturilor anuale) se va utiliza relaţia: Ctas = întrucât: .

964 € profit final/ 1 € investit 1. în cazul în care profitul anual este egal în timp. -1. Ph – profitul anual. . a – rata de actualizare.051+107. D 1 ∑ℎ=1 ℎ ∙ (1+a) h Pta – profitul total actualizat. Ih – investiţiile anuale. precum şi a profitului din perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare se vor obţine următoarele valori ale indicatorului: ⟶ în abordare statică: R= 105. . după relaţia: Pta =P ∙ 1 +P∙ 1 +P 1 2 1 3 ∙ 1 +P +. +P 1 4 ∙ 25 ∙ 2 1+a (1+a) (1+a) (1+a) 35 ⬄ (1+a) .964 – 1 = 2. Ita – investiţiile totale actualizate.683∗25 .1= 3. iar prin înlocuirea în formulă a investiţiilor actualizate şi a ⟶ în abordare dinamică: Ra= profitului total actualizat.419. se obţine: ∙ Ra = ℎ 1 (1+a) ∙(1+a) d a∙(1+a) D −1 . Pentru proiectul analizat. d – durata de realizare a obiectivului. prin luarea în considerare a profitului din perioada de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare. Pt – profit total. D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu).953 ⟶ în abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat este necesară determinarea profitului total actualizat. It – investiţie totală.R == − =- 1 Pf – profit final.308+216.

Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect particular al performanţei operatorului sau al standardului serviciului. 1+0.359 + 88.10) 25 => (1+0. sunt principalele probleme care necesită atenţie în alimentarea cu apă a consumatorilor. datorită faptului că întreruperea alimentării cu apă poate avea efecte negative asupra populaţiei şi a economiei naţionale.447 € Ra = = 1.791 = 1. Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii (Alegre et al. Indicatorii de performanţă sunt folosiţi ca instrumente de lucru în toată lumea în multe sectoare economice. reducerea consumurilor specifice.051 1 . Asigurarea unui grad înalt în alimentarea cu apă.701. ce trebuie să surprindă o serie de aspecte referitoare la: utilizarea cât mai eficientă a resurselor de apă..1 Pta = 105.216. operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să atingă grade înalte de eficienţă şi eficacitate.10) Pta = 95.308. pentru a detalia analiza eficienţei proiectului. În continuare. (1+0. menţinerea în timp a debitului între anumite limite etc.1025 ) 1 2 +216.491. Eficienţă înseamnă situaţia în care resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea serviciului.10 (1+0.447 1. întrucât nivelul redus al acestora. simplificând astfel o evaluare complexă. reflectă un grad înalt de tehnicitate a instalaţiei. +107.432 € profit final/ 1 € investit 1. fapt pentru care potenţialul acestora în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este indiscutabil. Eficacitate înseamnă situaţia în care obiectivele declarate (definite în mod specific şi realist) sunt îndeplinite. O importanţă deosebită în aprecierea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare şi modernizare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare o au consumurile specifice. Pentru a-şi realiza obiectivele. în concordanţă cu structura organizaţională a operatorului: 36 .684. 4.683 . în condiţiile realizării unei prestaţii corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ.525.10) .297 + 1. este necesar să se calculeze o serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Indicatorul de performanţă asistă la monitorizarea şi evaluarea eficienţei şi a eficacităţii operatorului.2 Indicatori de performanţă specifici serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare Particularităţile serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare impun calculul unor indicatori specifici de eficienţă economică. −1 2 (1+0.701. Evaluarea atentă a eficienţei serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare implică şi calculul unor indicatori care să exprime siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor sub aspectul continuităţii.683 Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este eficient. reducerea pierderilor în reţea etc. 2000).742. poate fi acceptat de către decidenţi şi pus în aplicare.558.742.

această perioadă trebuie să acopere începerea rambursării creditului. care să exprime: . .performanţele financiare. .acoperirea serviciului.investiţiile de capital. deoarece acesta permite o mai bună înţelegere a contextului demografic. Profilul sistemului se axează în principal pe volumele de apă. În mod sintetic. . Utilizarea unor date sigure. . Contextul informaţional este organizat după cum urmează: profilul operatorului.indicatori de personal. . . Indicatorii de performanţă sunt mijloace de măsurare a factorilor importanţi pentru durabilitate. 4.facturarea şi încasarea. 37 . generate printr-un control riguros dă mai multă valoare acestor indicatori decât nişte simple estimări sau extrapolarea tendinţelor din trecut. . Profilul regiunii este relevant pentru realizarea comparaţiilor între operatori. Profilul operatorului depăşeşte cadrul organizaţiilor.1. . calculate pentru cel puţin doi ani. precum şi a îmbunătăţirilor aduse sistemului prin reabilitare.costuri şi personal. în cazul în care finanţarea implică şi credite. Interpretarea performanţei unui operator nu poate fi evaluată fără a fi luat în considerare propriul context. . Pentru realizarea proiecţiilor se recomandă calculul datelor pentru cel puţin cinci ani. Evaluarea performanţelor se poate realiza cu ajutorul unor date istorice. pe mijloacele tehnologice folosite şi pe consumatori. . .apa nejustificată.indicatori fizici. geografic şi de mediu. Literatura de specialitate (Alegre et al. aceşti indicatori sunt prezentaţi2 în tabelul nr. profilul sistemului şi profilul regiunii.calitatea serviciilor.practicile de contorizare. . În acest sens..indicatori de calitate a serviciului. pentru a acoperi perioada de după terminarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare. 2000) propune o serie de indicatori de performanţă pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare.indicatori ai apei.consumul şi producţia de apă. . economic.indicatori operaţionali.. . Pentru a demonstra durabilitatea proiectului. precum şi cele mai relevante caracteristici ale sistemului şi ale regiunii.performanţele sistemului. Calitatea informaţiilor pe baza cărora se calculează indicatorii este foarte importantă. este necesară stabilirea unor valori ţintă pentru măsurarea performanţei pe baza experienţei unor proiecte similare. pe bunuri fizice.indicatori financiari.

dacă este cazul (Af). incluzând apa cumpărată. raportată la populaţia asigurată cu apă (Paa). Indicator ACOPERIRE Populaţie asigurată cu apă (Paa) Unitate de măsură Descriere % Procentul populaţiei rezidente asigurate cu apă (Praa) din totalul populaţiei rezidente (Pr). 2. raportată la populaţia l/om. Populaţie % Procentul populaţiei asigurată – rezidente care canalizare (Pac) beneficiază de canalizare (Prac) din totalul populaţiei rezidente (Pr) Tratarea apelor % Procentul din total ape uzate (Tau) uzate colectate (Cauc) supus nivelelor de tratare primar. 3.cantitatea de apă uzată colectată şi tratată la nivel primar. A. secundar. terţiar). Consumul de apă (Ca) distribuţie. 4. 1. Cantitatea anuală totală de apă vândută (Av). crt. terţiar (Cauct . B.Indicatori de performanţă pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare Nr. CONSUMUL ŞI PRODUCŢIA DE APĂ Producţia de apă l/om. secundar.zi Cantitatea anuală (Qa) totală de apă furnizată în Relaţie de calcul Paa= ∙100 Pac= ∙100 Tau= ∙100 Q a= ∙365 sistemul de 5.zi 38 Ca = ∙365 .

PAvcont= Raport procentual între numărul de zile cu deficienţe la sursă (ZDs) şi numărul de zile din an ∙100 ∙100 Ds= ∙100 365 . PRACTICI DE CONTORIZARE Gradul de % contorizare la consumator (Gcc) 9. 7. 8. Consumul de apă contorizat (Ca cont) APĂ NEJUSTIFICATĂ Apa care nu aduce venituri (Afv) asigurată cu apă (Paa). Proporţia din apa vândută care este contorizată (PAvcont) % PERFORMANŢELE SISTEMULUI Sursele de apă Deficienţe la % sursă (Ds) 39 Cacont= ∙365 Afv = − ∙100 Procentul Gcc= branşamentelor contorizate (Bc) din numărul total de branşamente (B). raportată la populaţia contorizată (Pc). C. l/om.zi % Procentul apei care nu aduce venituri (diferenţă între cantitatea anuală de apă livrată în sistemul de distribuţie-Af şi cantitatea anuală de apă vândută-Av) din cantitatea anuală de apă livrată în sistemul de distribuţie (Af). Cantitatea anuală de apă consumată de populaţia contorizată (Capc). E. Procentul volumului total anual de apă vândută care este contorizată (Avcont) din volumul total anual de apă vândută (Av).6. 10. D.

Reteaua Principalele avarii (A) avarii/ km/an 12. 16. 11. Întreruperi în furnizarea apei pe branşament (Îf) Număr/ 1000 conexiuni Blocări în sistemul de colectare a apelor uzate (Bc) Blocări/ km/an 15. în care: Lr-lungimea reţelei (km) Pa= Ar= ∙100 If = ∙1000 Bc = . Pierderea de apă (Pa) 13. Numărul total de blocări pe an (Bca) exprimate pe km de sistem de colectare a apelor uzate.(365). Raport procentual între numărul de avarii reparate la timp3 (Art) şi numărul total de avarii pe an (A). Numărul total anual al întreruperilor mai mari de 12 ore planificate şi neplanificate (exclusiv furnizarea discontinuă acoperită de indicatorul 25) (Nî) la mia de conexiuni (Nc). Pomparea Consumul specific de energie (e) mc/km/an % Numărul total de spărturi pe an (Ns) în conductele principale exprimat pe km de reţea de distribuţie (număr avarii/km) Pierderile anuale de apă (Paa) pe kilometru reţea de distribuţie. în care: Lrc-lungimea reţelei de colectare a apelor uzate (km) e= . Avarii în reţeaua de distribuţie reparate la timp (Ar) 14. kWh/ mc 40 Energia electrică consumată anual pentru A= .

Avarii pe zi (Az) General Consumul specific de energie (e) COSTURI ŞI PERSONAL Costuri unitare de operare (Cou) pompare (Ec) /cantitatea anuală de apă pompată (Ap) Total număr de avarii la pompe pe an (Naa) exprimat ca medie pe zi. Costul total al forţei de muncă inclusiv prime şi participarea a beneficii (Ctfm) exprimat procentual din total costuri anuale de operare (Co)./1000 conexiuni % 41 Costuri anuale de operare4 (Co) raportate la volumul anual al apei vândute (Av) sau consum normat de apă. 18. F. Costuri anuale de operare (Co) raportate la volumul anual de apă livrată în sistemul de distribuţie (Af). nr.17. Angajaţi pe branşament (Ns) 21. Az = 365 Pce = ∙100 Cou = Cou = Ns = Cfm = ∙100 ∙1000 . 19. Număr angajaţi permanenţi (Nsp) la mia de branşamente (Nc – număr conexiuni). Costul forţei de muncă din total(Cfm) Nr./zi % Ponderea costului anual al energiei electrice (Ce) în totalul costurilor de operare şi întreţinere (Ct) lei/mc vândut lei/mc produs 20.

Se vor lua în considerare numărul de ore de restricţie (Nhr) şi numărul de ore pe an (Nhan).22. % Procentul populaţiei care în mod curent are restricţii în furnizarea apei sau nu are presiune (Prf) din totalul populaţiei asigurate cu apă (Paa). 23. % Număr de teste ale apei tratate (şi altă apă livrată în reţea) care nu 42 Cse = Cfz = ∙100 ∙100 ℎ 24 P= ∙ = ∙ℎ ∙ℎ ∙100 = ∙100 . Costul serviciilor externe din total (Cse) % Total costuri servicii contractate în exterior (Ctse) exprimat ca procent din total costuri anuale de operare (Co) CALITATEA SERVICIILOR Continuitatea % furnizării (Cfz) Plângeri (P) Populaţia confruntată cu restricţii în furnizare (ore sau presiune) (Pr) Calitatea apei furnizate (Calaf) Număr de ore pe zi când sistemul are presiune (Nhp) exprimat ca procent Plângeri / Numărul total an/ de plângeri primite pe branşament/ an populaţie referitoare la serviciul asigurată apă-canal (Np). 24. G. raportat la numărul de branşamente (Nc) şi la numărul populaţiei asigurate cu servicii de apă-canal (Pa). 26. 25.

Lei/ Cheltuielile fixe care consumator nu sunt reflectate în tarif (CF) (spre exemplu. % = ∙100 FACTURARE ŞI ÎNCASARE Costul mediu Lei/mc/an pentru apă şi canal (CM) Cheltuieli pentru apă-canal în totalul veniturilor unei familii (Cfm) Costuri fixe (CFM) Raportul dintre totalul veniturilor anuale din operare (apă şi canal) (Vo) şi totalul anual de apă vândută la consumatori exprimată în mc (Av). raportat la numărul total al testelor efectuate întrun an (Taean). cheltuielile de branşare) raportate la numărul populaţiei asigurate cu 43 CM= − Cfm= ∙100 CFM= . % Totalul cheltuielilor anuale cu apă-canal pe o familie (Cfma-c) exprimat ca procent din totalul veniturilor anuale ale unei familii (Vfm). Calitatea apei uzate epurate (Calae) corespunde standardelor în vigoare (Taf). H. 28. Număr de teste ale apei epurate care nu corespunde standardelor în vigoare (Tae). 29. 30.27. raportat la totalul testelor efectuate într-un an (Tafan).

Numărul mediu de zile de la emiterea facturilor până la încasare. % % 44 RT= Ii= ∙100 ∙12 - RCT= ∙100 RCo= ∙100 RS= ∙100 . Tariful mediu (pe mc) la populaţie (TMp) raportat la media tarifelor la toate celelalte categorii de utilizatori (TMac). exprimat ca procent. Raportul procentual al veniturilor totale anuale din operare (Vo) în totalul cheltuielilor anuale de operare (Co). 36. Fluxul de numerar înainte de finanţare (Fn) împărţit la suma dintre dobânzi şi dividende de plătit (D). 34. Raportul procentual al veniturilor totale anuale din operare (Vo) în totalul cheltuielilor anuale (CT). Raport tarif casnic/industrial (RT) % Întârzieri în încasare (Îî) Număr luni echivalente Perioada de plată a facturilor Număr zile PERFORMANŢE FINANCIARE Rata de acoperire % a costurilor totale (RCT) Rata de acoperire a costurilor de operare (RCo) Rata de acoperire a serviciului datoriei (RS) servicii de apă-canal (Pa). 32.31. I. Sume din facturi neîncasate la sfârşit de an (cu întârzieri la plată) (FN) exprimate ca procent din total facturat pe an (F) împărţit la 12 luni. 35. 33.

500 ∙100 =86.49 % Pac0 = 21. 38. INVESTIŢII DE CAPITAL Investiţia unitară Lei/mc (Iu) Investiţia anuală pentru înlocuirea activelor (Ia) % Total investiţii anuale (I) exprimat ca investiţia pe mc de apă vândută (Av) (sau consum normat de apă).J. 86. 37.696 Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare.95 %din populaţia Municipiului Moreni beneficiază de ambele servicii. 45 . Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni (Paa0 şi Pac0) şi după efectuarea lucrărilor (Paa1 şi Pac1): 12.95 % 11.500 ∙100 = 58.500 ∙100 =53.14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi 53. După reabilitarea şi modernizarea sistemului.49% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de canalizare.500 Paa0= 21. 58. Ponderea costului de investiţie pentru înlocuirea activelor existente (Iia) în totalul costurilor de investiţie (I) Iu = Ia = ∙100 În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat doar unii dintre indicatorii de performanţă specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare.500 18.14 % Pac0 = 21.

692.157.789 mc/an 25= 4. reprezentând pierderi în sistem în sumă absolută de 115.1527 mc /om ∙ zi = 153 l /om /zi Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea anuală de apă consumată de populaţia contorizată.zi. care reprezintă 90% din cantitatea totală de apă furnizată şi populaţia contorizată. valoare care corespunde standardelor europene.1669mc /om ∙ zi = 167 l /om /zi Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei: Afv= ∙100 =10 % 1.7 persoane ∙ 365 zile/an =0.042.1697 mc /om ∙ zi = 170 l /om /zi Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 170 l/om.980 mc/an Rezultă că din totalul apei furnizate.631.042.042. 10% nu aduce venituri.182 mc /an 1.980 / Qa=18.56mc/ km/ an 46 .182 mc /an Cacont =17. pierderile de apă vor fi de: Pa=115.980 mc/an = 1.980mc/an −1.100 persoane ∙ 365 zile/a =0. adică 90% din populaţia asigurată cu apă. Raportate la lungimea reţelei de distribuţie (25 km).182 mc /an Ca=18.789 mc/an.157.157.182 mc /an În aceste condiţii.157.Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa) va avea următoarea valoare: 1. consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă (Ca) se determină astfel: 1. 1.692 persoane ∙ 365 zile/a = 0.042. Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea de apă furnizată anual: Av =90% ∙Af Av =90 % ∙ 1.

157.20 kWh/mc.08 €/kWh): Ce =Af ∙e∙T .980 = 0. Ce = 1.524 30.182 mc /an Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte consumul specific de energie de 0. Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în costul apei se calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă furnizată (Af).68 30. ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei va fi: Pce = *100 = 60. consumul specific de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice (T = 0.70 %ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului energiei electrice va influenţa în mare măsură tariful serviciului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni. vor avea următoarele valori: Cou = 1.35 kWh/mc).86% faţă de situaţia iniţială (0. pe de o parte şi de cantitatea de apă vândută.524 Cou = 1. fapt care se apreciază favorabil.2 0.980 0.70 % 18.18% reprezintă costul total al forţei de muncă.042.524 Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei este ridicată (60. .157. pe de altă parte.029 €/mc produs Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte faptul că din totalul costurilor anuale de operare 31.68 € În aceste condiţii. ceea ce înseamnă o reducere cu 42.042.527. Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de apă furnizată.182 = 0.026 €/mc produs 30.08 = 18.042.182 mc /an ∙100 =100% 1.527. Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul veniturilor anuale şi totalul anual de apă vândută la consumatori: 47 .Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi: PAv cont =1. incluzând primele şi participarea la beneficii.

Pe baza cash-flow-ului proiectului de reabilitare. Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). 4. 2000). utilizate frecvent în practica economică românească. G. 1997. fapt care se apreciază favorabil. 1995. calitatea şi continuitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi decât după predarea în exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de alimentare cu apă şi de canalizare.897 Ia= 1. Banca Europeană de Investiţii (BEI). O sferă largă de aplicabilitate a cunoscut metodologia BIRD.11 % Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare a municipiului Moreni este de 0. Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului.C.237 mc/an Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat în funcţie de cantitatea de apă vândută. precum şi starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la necesitatea realizării unor investiţii apreciabile pentru reabilitarea. Aceste instituţii dispun de metodologii proprii de evaluare a eficienţei proiectelor de investiţii. Aceşti indicatori se calculează începând din cel de-al doilea an de funcţionare. care a fost 48 .055 €/mc. modernizare sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute în urma realizării proiectelor de reabilitare. În condiţiile în care sursele interne de finanţare a acestor acţiuni sunt insuficiente.042. pe baza datelor statistice colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare. Vasilescu et al. modernizare. modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. Importanţa incontestabilă a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.L. programe ISPA. dezvoltare şi eforturile totale făcute în acest scop.182 = 0. întrucât prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare conduce la obţinerea de profit pentru S.419.042..182 ∗ 25 = 0. se apelează la organisme şi fonduri internaţionale. S.C.207 CM = 1. Topală.247. 1996.330..055 €/mc Investiţia pentru înlocuirea activelor: 1. SAPARD. indicatori utilizaţi frecvent în cadrul studiilor de fezabilitate (Românu & Vasilescu. Staicu et al. venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate.953 Iu = 1. SAMTID etc.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare şi modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru reabilitare. din care 95.419.953 = 95.T. Investiţia unitară: 1.11% se utilizează pentru înlocuirea activelor existente.A. modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate. cum ar fi: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Pentru determinarea acestui indicator este necesar să se calculeze în prealabil indicatorii venituri totale actualizate şi cheltuieli totale actualizate. determinat ca diferenţă între volumul anual al veniturilor (Vh) şi volumul costurilor anuale totale – de investiţii (Ih) şi de exploatare (Ch) – conform relaţiei: VNh=Vh -(Ih+Ch) Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de execuţie a obiectivului se obţine venitul net actualizat: VNA=∑ + ∙ ℎ ℎ=1 1 (1+ )ℎ 49 . aportul de avantaj economic al unui proiect. d – durata de realizare a obiectivului. private. Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile totale actualizate (Vta) şi costurile totale actualizate (Cta). indiferent de sursele de finanţare care vor fi utilizate. Această metodologie se bazează pe cash-flow-ul proiectului şi implică determinarea indicatorilor mai sus menţionaţi. a – rata de actualizare. parteneriat public-privat) în scopul aprecierii eficienţei economice a investiţiilor. calculat conform relaţiei: 1 ∑ℎ=1 + ℎ∙ (1+ ) R= = ℎ 1 ∑ + + )∙ ( ℎ=1 ℎ ℎ ℎ (1+ ) Vh – veniturile anuale. Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect care asigură o valoare maximă a indicatorului. D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu). Pentru calculul acestui indicator se porneşte de la venitul net anual (VNh).adoptată de toate tipurile de organizaţii din România (publice. 1996). Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de actualizare determină importanţa dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente. Ih – investiţia anuală. generate de nivelul ridicat al performanţelor tehnico-economice şi calitative (Topală. Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că poate conduce la considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de investiţii sau de exploatare ridicate. fie respingerea unor proiecte rentabile. Ch – cheltuielile anuale. Venitul net actualizat (VNA) caracterizează. în valoare absolută.

dezvoltare. rata internă de rentabilitate va fi: 50 . din aproape în aproape ajungându-se la stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la anularea venitului net actualizat. iar în situaţia comparării mai multor proiecte va fi ales cel cu VNA maxim. uşor de interpretat şi derivă direct din obiectivul financiar al firmei. Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care valorile actuale ale cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este rentabilitatea capitalului investit în proiect. Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare. În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic ( €) este de 19%. modernizare. Ca urmare. amax – rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ. La rata internă de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat al acestuia este egal cu zero. În final se utilizează relaţia: + RIR = amin +(amax. VNA(a =RIR) =0 si =1 Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net actualizat pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator.amin ) ∙ +| − | + amin – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic. acela de maximizare a profitului. inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi costul finanţării investiţiei. a sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul acestui indicator prezintă o serie de avantaje: ia în considerare toate informaţiile relevante pentru o oportunitate de investire. iar rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ ( €) este de 20%.Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care venitul net actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0). furnizează rezultate clare.

5 1 .

16%. pe durata de viaţă a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare. Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa reabilitării. Analiza financiară se realizează la nivelul operatorului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din punctul de vedere al acestuia. spre exemplu. la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de actualizare (10%. pe lângă furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici. proiectele de investiţii în modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare apar ca ineficiente tocmai datorită faptului că nu sunt estimate aceste efecte secundare ale proiectelor. precum şi ale prezervării stării de sănătate a populaţiei. dar sunt generate de acesta. Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune dimensionarea cât mai corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient. deosebirea constând în elementele incluse în componenţa veniturilor şi cheltuielilor. acest tip de analiză se justifică. se asigură condiţiile de bază ale unui trai civilizat. 17%. modernizarea. dezvoltarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare de a asigura venit net în perioada de calcul analizată. intensificarea activităţii comerciale sau industriale într-o anumită zonă etc. ce nu au legătură directă cu proiectul de reabilitare. fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei. Astfel de aspecte se concretizează în venituri şi cheltuieli anuale secundare. dezvoltării sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate în perioada de funcţionare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare. 20%). Urmare a investiţiilor în sisteme publice de alimentare cu apă şi de canalizare. în sectorul serviciilor de alimentare cu 52 . rata internă de rentabilitate are semnificaţia şi funcţia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţii în modernizarea. Indicatorul se calculează atât în cazul analizelor financiare. 15%. Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului pentru societate în ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială prin luarea în considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale economiei. Nu de puţine ori. Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect de investiţii în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu dificultate. venitul net actualizat – VNA. modernizării. 14%. Astfel. 19%. absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj. fie respingerea unui proiect rentabil. iar exprimarea lor se va face în preţurile pieţei. cu toate beneficiile ce decurg din aceasta. dezvoltare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare. Tocmai de aceea. Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate. conceptele de venit sau cost se limitează la încasările şi plăţile proiectului respectiv. mai ales dacă se are în vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a unei zone. se asigură relansarea economică a unor sectoare importante ale economiei naţionale (construcţii de maşini. cât şi al celor economice. contribuie decisiv la intensificarea activităţii economice în zona respectivă. 12%. Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea investiţiei pentru reabilitarea.În condiţiile economiei de piaţă. rata internă de rentabilitate – RIR. Nu de puţine ori. prin luarea în considerare a tuturor cheltuielilor efectuate (investiţii. după aceeaşi formulă matematică. producţia de materiale de construcţii şi instalaţii etc. dezvoltarea sau reabilitarea infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea opţiunilor. exploatare.). modernizare. raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice existente este prezentat în anexă.

investiţie totală.12) se calculează în manieră dinamică indicatorii: cheltuieli totale. considerându-se că investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate mari. 3. profit total. 53 . venituri totale. Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni (tabelul nr. Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza eficienţei proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt preluaţi din anexă şi centralizaţi în tabelul 4.2.apă şi de canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%.