Malformatia luxanta a soldului

-deformatie progresica a unor structure anterior normale. Se produce in timpul

perioadei fetale si nu in perioada embrionara.
-termenul de malformatie luxanta a soldului a fost propus de Lance, deoarece
caracterizeaza copiii care la nastere asociaza 3 grupe de anomalii:

Displazie cotiloidiana

Displazie femurala proximala

Hiperlaxitate articulara

La nastere putem intalni sold normal, luxatie congenitala( deformatie progresiva a

unor structure anterior normale produse in perioada fetala si nu embrionara).
Malformatia luxanta se poate prezenta sub forma de sold luxabil si care poate
evolua spre un sold normal sau unul luxat.

Simptomatologie: exista trei etape clinice cu semnele lor particulare:

1) La nou nascut se cauta semnele de displazie ( in prima sapt. de viata),
semnul clicului ortolanic.
2) La sugari (pana la un an), se constata de asemenea o limitare a
abductiei, scurtarea membrului respectiv, asimetria pliurilor cutanate
de la nivelul intern al coapselor semnul Peter Body, Ombredanne
(DD, genunchii in flexie, asezam o rigla pe genunchi).
3) La copilul peste un an, dupa inceperea mersului, se constata pozitia
soldita in ortostatism.
In cazul luxatiei bilaterale, mersul este leganat (mersul de rata).
Tratament: precoce, depistat in prima saptamana de viata. Profilactic dupa
un examen radiologic(prima radiografie se face: DD cu coapse in abductie si
rotulele la zenit. A doua: DD cu coapsele in adductie si rotatie interna (la 4
luni).
Se repeat din 2 in 2 luni pana la 12 luni.
Scopul: refacerea relatiilor normale dintre capul femural si acetabul si
mentinerea acestei relatii pana ce modificarile patologice adaptative
retrocedeaza.

Primul pas in tratamentul soldului luxat la nou nascut este obtinerea

reducerii prin tractiune continua( cateva zile- pana la 21 de zile), pt relaxarea
partilor moi contracturate, urmata de mentinerea reducerii prin imobilizare in
aparat gipsat pelvipedios in adductie si rotatie interna, pe o durata de 6 luni (
3 gipsuri schimbate la 2 luni).
Daca pana la 3 ani acest tratament conservator nu da rezultate bune se
impune actul chirurgical.
o Post operator- combaterea edemului prin posturi
antideclive.Tratament adjuvant:lactate, vitamine, Ca.
o Combaterea durerii prin electroterapie antalgica (current galvanic);
o Termoterapie (parafina, unde scurte);
o Hidroterapie;
o Hidrokinetoterapie;
o Kinetoterapie;
Pentru refacerea mobilitatii soldului, fortei si stabilitatii (contractii
izometrice), kt pasiva, pasivo-activa, active si active cu rezistenta.
Urmarim si reeducarea mersului. Se recomanda monitorizarea pe toata
perioada cresterii. Apare mai des la fete pentru ca laxitatea articulara
este mai pregnant, au tonusul mai mic decat al baietilor, are un
oarecare character ereditar.

Kinetoterapia in boala Perthes (Legg-Calve-Perthers)

Afectiune caracterizata prin necroza ischemica a nucleului cefalic al
femurului cu evolutie spre coxoplana. Sunt afectati prioritar baietii, varsta de
electie fiind intre 4 si 10 ani.
Etiologia ramane necunoscuta (sunt mai multi factori: vasculari,
traumatici, glandulari, constitutionali etc.)
Patogenia este de natura vascular ischemica si trece prin 3 faze:
1) De necroza osoasa (moartea osteocitelor);
2) De regenerarea (12 luni) invadarea zonei de necroza cu muguri
conjuctivo-vasculari;
3) De vindecare (18 luni) inlocuirea zonei necrozate cu tesut osos nou
si cartilaje.
Simptomatologie:
6

Debutul prin dureri la nivelul soldului, exarcerbate de efort si

calmate prin repaus, dureri ce apar pe fata interna a genunchiului
homolateral, limitarea rotatiei interne, flexiei si abductiei coapsei, usoara
schiopatare.
Apar pe fata interna a genunchilor( este iritat nervul obturator)
-limitarea rotatiei interne, flexia si abductia coapsei
-schiopatare, deficit de mers
Diagnostic diferential (radiologic)
1) Sinovita acuta tranzitorie (poate fi diferentiata prin proba timpului
dupa 1-2 zile dispare)
2) Coxalgie prin biopsie de sinoviala
3) Artrita reumatoida
Evolutia naturala: Intre 2 si 4 vindecarea fara sechele cand a
debutat la varsta mica si a fost depistata si tratata precoce.
Tratament:
Obiective:
- eliminarea sensibilitatii crescute de la nivelul articulatiei soldului
afectat prin suprimarea presiunii exercitate asupra capului femural.
o Mentinerea mobilitatii articulare. Se foloseste repausul la pat si
tractiunile continue. Mersul cu carje subaxilare, cu sprijin pe piciorul
sanatos.
o Termoterapie, hidroterapie, diatermie, cu scopul de a grabi
revascularizarea capului femural.
Mentinerea mobilitatii articulare chiar din faza acuta, kt isi suprima
tractiunile de 2-3 ori pe zi si efectueaza masaj m. inf respectiv,
mobilizari pasive, pasivo-active si active, flexii, extensii, abd., add.,
circumductii ale soldului. Miscarile trebuie sa fie nedurereoase ( mai
ales la rot. int. si abd.)
Dupa faza acuta imitarea si apoi mersul pe bicicleta. O atentie
deosebita trebuie acordata tonifierii musculaturii fesiere care este
mult afectata.In faza de sechela, programul va cuprinde miscari mai
ample si cu rezistenta (scripeto-terapie, metoda kabbat).
Sprijinul pe m. inf. respectiv si incarcarea soldului se face treptat. Se
recomanda practicarea inotului, tenisului, turismului. Nu se
6

recomanda sporturi in care se fac sarituri, in care sunt solicitate

miscarile soldului la altitudini mari si bruste, nici aruncari sau haltere.
Se recomanda controlul periodic clinic si radiologic al soldului. La
alegerea profesiei nu se recomanda stomatolog, strungar, ospatar.

Tratamentul fracturilor si redorilor articulare la copii

Def. Fractura intreruperea continuitatii osoase in urma unui traumatism
minor ( fractura de os patologic) sau major pe os sanatos.
Etiopatologie dupa modul de producerea se disting:
o Fracturi directe la nivelul unde actioneaza forta mecanica
o Fracturi indirecte ( prin torsiune, prin tractiune, compresiune)
Anatomie patologica se deosebesc 2 tipuri de fracturi:
o Incomplete ( prin tasare, in lemn verde)
o Complete
Mai pot exista si fracturi inchise si deschise. ( inchise cu deplasare sau fara,
se rezolva ortopedic prin gipsuri, iar cele deschise- prin interventii
chirurgicale). Fracturile mai pot fi: transversale, ,oblice, spiroide, mai rar
longitudinale.
Particularitati ale fracturilor copiilor:
Fata de fracturile adultului, fracturile la copil au particularitati clinice,
evolutive si terapeutice diferite. Cheia de bolta (referinta) constand in
existenta cartilajelor de crestere. Din acest motiv trebuie deosebite doua
situatii:
1) Fracturi care afecteaza extremitatea unui os lung sunt grave, atunci
cand cedeaza cartilajul de crestere;
2) Fracturi care afecteaza regiunile diafizare sunt de obicei benigne si se
vindeca cu atat mai repede cu cat copilul e mai mic.
Reducerea fracturilor care lezeaza cartilajul de crestere trebuie sa fie
impecabila, pe cand reducerea fracturilor care lezeaza diafiza poate fi
aproximativa. Constatarea unor fracturi diafizare (femur, humerus) la copilul
sub un an trebuie suspectata de existenta unor maladii osoase( maladia

Lobstein). La un copil sub 5 ani cu antecedente traumatice repetate trebuie

sa gandim ca este vorba de un sindrom de copil batut.
Tratamentul fracturilor:
Precizarea diagnosticului clinic se face pe baza simptomelor: durere,
impotenta functionala, tumefiere, edem local. La copil formarea calusului se
realizeaza mult mai repede decat la adult ( clavicula: 10-14 zile, femur 25-30
zile, adult: 35 de zile; membrul sup. 3-4 sapt.).
Tratamentul poate fi: conservator, chirurgical si recuperator.
1) Tratamentul conservator tine seama de tipul fracturii si este diferentiat
pt. fracturile inchise cu deplasare de cele fara deplasare ( atele la m.
sup., la m. inf. gips circular). In fracturile deschise se sutureaza mai
intai tegumentele dupa o prealabila toaleta, transformandu-le intr-o
fractura inchisa urmand imobilizarea si tratamentul antibiotic.
2) Tratamentul chirurgical folosind metode de osteosinteza - tije
Kntscher si brose Kirschner.
3) Tratament recuperator care urmareste redarea functiei articulatiei,
tonusului, statica si dinamica membrului lezat.
Denumiri de aparate gipsate:
o Dessault imobilizarea unui segment fracturat cu fese gipsate
o Antebrahial ( antebrat)
o Semiantebrahial (desupra cotului)
o Brahiantebrahial (imobilizarea totala a membrului superior)
o Cizma cu toc si fara (pana la genunchi)
o Cizma inalta pana la 1/3 din coapsa;
o Pelvipedios imobilizarea membrului inferior in totalitate;
Materiale de osteosinteza:
o
o
o
o
o

Tija Kntscher centru medular la oasele lungi

Brosa Kirschner
Bucle de sarma in forma de U,O,X.
Osteosinteza cu placute si holsuruburi;
Osteosinteze mixte care pot sa cuprinda toate cele amintite.

Tratamentul chirurgical- folosirea materialelor de osteosinteza, tratament

recuperator urmat de redarea functiilor articulatiei, tonusului, static si
dinamica membrelor lezate.

Complicatiile fracturilor
6

o
o
o
o

Vasculare ( sindrom acut de ischemie arteriala periferica)

Nervoase ( neuropraxie axonotmesis neurotmesis)
Tegumentare (escare)
Redoare articulara

1) Sindromul acut de ischemie articulara periferica.

Leziunile vasculare care se pot asocia cu fracturile se intalnesc rar in
traumatologia infatila. Ele pot fi de un simplu hematom care poate determina
compresia asupra cailor vasculare si nervoase pana la compresia majora a
gipsului pe o artera. In acest caz, tesutul se ischemiaza, pulsul vascular se
diminueaza sau dispare punand in joc vitalitatea tegumentului fracturat.
Cand compresia este data de hematom se va evacua iar cand este data
de gips se va despica gipsul, iar cand sectionarea vasculara apare la nivelul
fracturat, nervul (vasul ) se coase.
2) Nervoase: neuropraxia compresia, contuzia sau intinderea nervului
axonotmesis sectionarea incompleta a nervului cu
pierderea relativa sau temporala a conductibilitatii
nervoase.
neurotmesis sectionarea completa a nervului.
Toate aceste forme beneficiaza de kinetoterapie.
3) Redoarea articulara
Cauza principala a impotentei functionale inseamna limitarea patologica a
mobilitatii articulare, fiind determinata de organizarea fibroasa a colagenului
prin polimerizarea fibrelor acestuia, proces ce fixeaza planurile de alunecare
articulare si periarticulare ( capsula-ligamente,ligamente-septuri musculare
sau periost, tendon-os, intermuscular etc.)
Redoarea articulara poate fi data si de retracturile musculare sau de
cicatrici vicioase ale tegumentelor. Cand redoarea este data de lezarea
partilor moi, se recupereaza 100 %, iar cand are cauze intraarticulare este
mai greu de tratat. Rezistenta la recuperare a unei redori articulare va tine
leziunea articulara care a determinat-o, dar si de articulatie. Astfel,
articulatiile cu spatii articulare mai mici dezvolta redori stranse, greu de
recuperat, de aceea aceste articulatii vor fi mobilizate cat mai repede, dupa
traumatism chiar.
Imobilizarea in gips determina un proces inflamator al sinovialei, insotit
de hipertrofie sinoviala si aderenta a sinovialei la cartilajul articular ducand la
redoare articulara. Studiile fiziologice au demonstrat ca imobilizarile
prelungite in gips duc la o invadare a articulatiilor cu tesut fibros care treptat
se transforma in os. O redoare articulara netratata duce la anchiloza. Cu cat
o fractura este mai aproapiata de articulatie, cu atat articulatia va suferi mai
6

mult. Cu cat durata de imobilizare este mai mare, cu atat redobandirea

functionala este mai dificila.
Tratarea redorii articulare:
Obiective: - tratarea durerii, inflamatiei, imobilitatii, gesticii uzuale in cazul
m. sup. si educarea si reeducarea mersului in cazul m. inf.
Tratarea durerii:
Curentii de joasa frecventa: diadinamici, galvanici si Trbert;
Curenti de medie frecventa;
Caldura locala ( compresa calda, cataplasmele,parafina termoelectrica)
Curenti de inalta frecventa: unde scurte, ultrasunete, radiatia
infrarosie;
Electroterapia se face de 1-3 ori pe zi timp de 15-20 min.
o Masajul sub forma de netezire;
o Medicatia antalgica.
o
o
o
o

Tratarea inflamatiei:
o Repausul si postura articulara relaxata cu ajutorul pernelor, suportilor,
sulurilor; repausul este relativ, deoarece se intrerupe de cateva ori pe
zi pt mobilizari pasive.
o Aplicatii reci (crioterapia) determina o hiperemie activa dupa prima
faza de vasoconstrictie scade viteza de conducere pe nerv, scade
activitatea receptorilor cutanati, scade spasmul muscular avand efect
antalgic.
-

Compresa cu apa rece ( putem pune si

), se inmoaie din 3 in 3

minute timp de 30 min, de 2-3 ori pe zi.

- Compresa cu gheata -10-15 min, de 3-5 ori pe zi
- Masajul cu gheata: 5-7 min.
Toate aplicatiile de rece trebuie sa fie urmate de mobilizari pasive,
active.
o Aplicatii de caldura (parafina, ultrascurte, ultrasunete)
o Curentul galvanic asociat cu substante antiinflamatoare, MgSO4,
CaCl2, hidrocortizon, 20-30 min.)
o Medicatie antiinflamatorie: Fenilbutanoza, Indometracil, Aspirina.
Mobilitatea articulara
Obiectivul central al recuperarii sechelelor posttraumatice sau
postoperatorie.

!!! Este foarte importanta pregatirea tesuturilor pt miscare prin termoterapie,

masaj.!
Tipuri de mobilizari: - pasive, pasivo-active si active.
-

Mobilizarile pasive incep cu imobilizarearea segm in anumite posturi

corective, schimbate alternativ de 3-4 ori pe zi.
Tractiunile continue cu ghete sau manusi pt corectia unei pozitii
vicioase articulare sau scaderea presiunii intraarticulare.
Tractiunile discontinue noaptea sau in orele de repaus
Mobilizari articulare sub anestezie.
Mobilizarea autopasiva cu m. sanatos sau cu parti ale corpului;
Mobilizarea pasiva asistata;
Mobilizari activo-pasive
Mobilizarea activa baza kt recuperarii redorilor art. posttraumatice.

Hidrokinetoterapia ( 35-37 , 10-60min, 1-2 ori/zi)

Scripetoterapie
Mecanoterapie
Terapie ocupationala si ergoterapie

Abilitatea miscarilor: o importanta deosebita mai ales in recuperarea mainii

(prin ergoterapie,T.O.) necesara activitatilor zilnice.
Stabilitatea articulara: functia principala a membrului inferior, apoi
mobilitatea, tonifierea musculaturii prin exercitii izometrice si miscari cu
rezistenta.
Concluzie: recuperarea posttraumatica incepe inca din perioada imobilizarii
cu segmentele libere, continua cu contractii izometrice la segmentul
imobilizat, continua dupa degipsare iar cand valoarea fortei musculare este 3
bolnavul poate fi adus la sal ade kt.