Afazia

Se refera la pierderea conceptului de utilizare a limbajului vorbit si scris.

Tine de emisferul dominant.Aproximativ >90% din pop are dominant emisferul
stang.Dominanta apare in cursul dezvoltarii umane.
Dreptacii-au emisferul dominant pe stanga.
Stangacii-60% au emisferul dominant tot stang,restul ambele emisfere sau emisfer dominant
drept.
Exemplu:pacient dreptaci cu leziune pe stanga intotdeauna caut tulburarea de limbaj!unui
pacient stangaci ,cu leziune pe dreapta ii poate lipsi tulburarea de limbaj,in fc de dominanta
emisferica.
Pierderea capacitatii individului de intelegerea a limbajului vorbit si scris,dar si de exprimare
se numeste AFAZIE.
AFAZIA se deosebeste de: a)dizartrie/anartrie( se refera la capacitatea de articulare)
b)disfonie/afonie(capacitatea de fonatie-laringe)
Apare in momentul in care se pierde capacitatea de intelegere(RECEPTIE) si de
exprimare(EXPRESIE)
Fc de receptie are 2 etape: 1.sensoriala-se refera la transmiterea informatiei pe cale
auditiva,vizuala,gestuala sau tactila(la sudo muti,cecitate)
2.corticala-procesul de prelucrare al acestor informatii ce permite
intelegerea limbajului
Fc de expresie are 2 procese: 1.cortical-de elaborare al cuvantului,mesajului
2.neuromotor- transmiterea inf elaborata spre componentele ce
participa in articulare si fonatie si scris
Astfel intelegem ca afazia este un fenomen cortical,spre deosebire de dizartrie care nu e
neaparat corticala,adica poate aparea prin leziuni de la nivelul nevraxului,cat si ale aparatului
fonator sau de articulare.

Dezvoltarea limbajului
Exista mai multe nivele ale limbajului.O tulburare la orice nivel duce la aparitia afaziei.
1.nivel FONETIC-capacitatea de a emite sunete
2.nivel LEXICAL-capacitatea de a grupa sunetele cu inteles pentru a forma cuvintele
3.nivel SEMANTIC-capacitatea de a forma o propozitie cu sens
4.nivel PROZODIC(componenta emotionala)-capacitatea de a determina melodicitatea
vorbirii.Este implicat lobul non-dominant.

Lesiunile pot afecta toate cele 4 nivele sau numai unul,rezultatnd o tulburare de
limbaj.Intensitatea si tipul tulburarii nu este proportionala cu severitatea leziunii.
Structurile anatomice ce participa la limbaj:
!!!Ariile implicate in limbaj sunt distribuite de-a lungul scizurii sylviene.
Pt comp receptiva,inf auditiva ajunge in cortexul temporal-la nivelul ariile 41,42(girul
Heschl),iar inf vizuala ajunge la nivelul cortexului vizual.De aici informatia este transmisa la
nivelul lobului temporal in portiunea postero-superioara=Aria receptiva WERNICKE unde
este analizata informatia si transmisa mai departe la nivelul lobului frontal,in portiunea
postero-inferioara=aria motorie BROCA(prima arie implicata in limbajul expresiv),apoi este
implicat cortexul motor care pe calea cortico-nucleara comanda expresia,sau pe calea corticospinala scrisul.
Afazia apare prin lezarea zonelor perisylvine sau a unor zone izolate.
Tipuri de afazii:
In functie de localizare,afaziile pot fi:
A.perisylviene
1.globala/totala
2.predominant receptiva/sensoriala/fluenta/Wernicke
3.predominant expresiva/motorie/nonfluenta/Broca
4.de conductie
B.nonperisylviene
1.transcorticale
Daca ariile sunt deconectate,afaziile pot fi:
1.de conductie
2.transcorticala
3.alexia
!!!Exista si afazia de cauza subcorticala(talamica-pt ca aici intra inf senzoriala si senzitiva)
desi de regula afazia este de cauza corticala.

Examenul limbajului
Se efectueaza pe un pacient constient(nu obnubilat,confuz).
In prima etapa,urmarim limbajul spontan si cel narat(cum te cheama/de ce ai venit).Daca
pacientul emite doar cateva sunete/deloc spunem ca afazia este de tip GLOBAL.Daca
pacientul pare ca intelege,dar raspunde intr-o limba proprie(jargonofazie),spunem ca acest

aspect este caracteristic afaziei receptive Wernicke.Daca pacientul are un limbaj

telegrafic,sarac,nonfluent,spunem ca acest aspect este caracteristic afaziei expresive Broca.
In a doua etapa,ii dam ordine cu cu complexitate crescuta progresiv.(inchide ochii/deschide
gura/ridica mana dreapta/sa duci mana dreapta la umarul stang/Proba Pierre Marrie in care
,folosindu-se de 3 hartii va efectua diferite comenzi)
De regula pacientii cu afazia Broca pot avea si o tulburare de receptie,ce este pusa in evidenta
prin cresterea complexitatii ordinelor.
In a treia etapa,il punem sa recunoasca obiecte denumite de noi.
Cand terminam examenul receptiv ,obligatoriu trebuie sa examinam si limbajul receptiv scris
asa ca il punem sa citeasca si sa execute ceea ce a citit.(verificam si daca a inteles ce a citit)

Componenta expresiva
1.Este observata din limbajul dialogat si spontan.
2.Il punem sa recunoasca obiecte si daca
a)nu poate denumi obiectul=ANOMIE
b)nu gaseste cuv potrivit si incerca sa il descrie=PERIFRAZA
c)denumeste cuvantul dar inlocuieste o litera cu alta=PARAFAZIE FONEMICA
d)denumeste obiectul cu un cuvant apropiat=PARAFAZIE SEMANTICA
e)inlocuieste intreg cuvantul cu unul nou=NEOLOGISM
3.urmarim capacitatea de repetitie a cuvintelor !!!!nu poate repeta cuvintele in afazia
Wernicke sau Broca,spre deosebire de afaziile transcorticale,in care repetitia este pastrata.
5.urmarim limbajul automat(il punem sa numere)-este ultimul care se pierde
6.analizam limbajul scris tulb de scris=AGRAFIE
Afazie globala
Pacientul are deficite majore ,de receptie si expresie.
Apare in leziuni mari emisferice.(ex.AVC pe artera cerebrala medie stg,art.carotida int.stag.)

Afazia Wernicke

Afazia Broca

Prima tulburare=de receptie

Prima tulburare=de expresie

-pacientul executa 1-2 ordine simple

-pacientul are de cele mai multe ori si o

tulburare de intelegere

-pacientul se incurca la ordine complexe

-se comporta ca si cum ar avea surditate
verbala
-deficit in recunoasterea obiectelor
-alexie(=nu poate citi inf scrisa)
-cecitate verbala
-afectarea expresiei poate fi uneori
extrema=jargonofazie sau vorbire cursiva
dar cu perifraza

-pacientul se incurca la ordine complexe

-anomie(=nu reuseste sa denumeasca
obiectul)
-alexie(poate citi pe litere ,dar nu intreg
cuvantul)
-agrafie
-limbaj nonfluent
-repetitie afectata

-parafazii(cu aspect gramatical mai bine

pastrat decat in Broca)
-caracterizat de fluenta limbajului
-agnozie(=nu e constient de suferinta lui)
-agrafie(=afectarea limbajului scris)
-afectarea repetiei(nu poate repeta cuvinte)
-intoxicatie prin cuvant(repeta primul
cuvant pe care i l-am spus desi i-am cerut
acum sa repete un altul)
-intoxicatie prin ordin(repeta executarea
primului ordin desi tocmai i-am dat un
altul)
!!!!!apare in special daca leziunea
afecteaza partea posterioara a girusului
temporal superior.

Alexie si agrafie

!!!!!apare in special daca leziunea

afecteaza cortexul frontal dorso-lateral si
operculul frontal(ex.AVC pe artera
sylviana)

Sdr Gerstman apare prin lezarea girusului angular,de la nivelul lobului parietal dominant
inferior.A fost descris si de Dejerine.Pacientul nu va avea afazie.Nu va face diferenta intre
stanga si dreapta.Are agnozie digitala(pacientului cu ochii inchisi ii pui degetele tale printre
ale lui,nu isi va identifica corect degetele.)Are agrafie,alexie,acalculie.

Alexie fara agrafie

Apare frecvent in accidente ce se dezvolta in art.cerebrala posterioara de partea
stanga.Pacientul nu poate recunoaste intreg cuvantul sau sa il citeasca repede,dar poate citi
pe litere si poate sa inteleaga daca aude cuvantul cuvantul verbal.Abilitatea de a scrie nu e
afectata.Leziunea este in regiunea temporooccipitala stanga(unde implica calea vizuala si
colosal fibres)

Agrafia
Izolat,este foarte rar intalnita.Este definita ca inabilitatea de a scrie.Poate fi izolata(leziunea
este in aria 6,lobul parietal superior) sau asociata cu alte leziuni.
CT poate arata o leziune in portiunea posterioara a ariei perisyviene,in apropierea girusului
angular ceea ce poate duce la tulburare de scris,recunoscuta drept componenta a sdr
Gerstmann.

Implicarea emisferei drepte in limbaj-implica capacitatea de a intelege

metafore,glume,sarcasm,precum tine si de prozodia limbajului,de aspectele extralingvistice
ale comunicarii.Acesti pacienti vor intelege cuvintele,dar nu vor intelege contextul
emotional,tonul vocii ceea ce duce pa pierderea intelesului firesc al conversatiei.
Anartrie
Nu implica afectarea corticala.Pacientul poate intelege limbajul,poate scrie si citi.Nu poate
rosti un cuvant in mod inteligibil.
Apare cand exista o leziune in operculul frontal dominant.
!!!diferenta intre afazia Broca majora de anartrie se face prin proba ordinului,astfel ca
pacientul cu afazie se va incurca la ordine complexe,in timp ce pacientului cu anartie le
executa corect.Apare cand exista leziune de opercul frontal dominant.

Apraxia

Praxis=a actiona,a face un gest

Apraxia=tulburare de gestica,in absenta unei ataxii,a unei slabiciuni,a unei tulburari
extrapiramidale;pacientul pierde informatia care il invata cum sa faca gestul.
Examenul clinic al apraxiei se face la pacientul constient(nu afazic,nu hipoacuzic,nu cu deficit
motor,nu cu deficit de coordonare,sdr.extrapiramidal)
Este o functie corticala ce intereseaza lobul dominant,lobul parietal inferior,lobii
frontali,corpul calos.Are ca si cauze frecvente AVC,dementa.
Liepman a observat ca in lobul parietal dominant prin integrarea informatiei sensitive si
senzoriale se stabileste o schema pentru fiecare gest.Inf este transmisa pe calea fascicului
arcuat in lobul frontal dominant unde se elaboreaza planul kinetic si de aici pe calea cortico
spinala deserveste motilitatii hemicorpului dr. Deasemenea,informatia din lobul parietal
stang,pe calea corpului calos ajunge la lobul frontal drept ,iar de aici pe calea corticospinala
astfel pacientul va executa miscarea cu mana stanga.
Pentru fiecare gest exista un program motor.
Desi corpul calos nu e implicat in mod direct in gestica,el contine fibre care transmit
informatiile dintr-o emisfera in alta.Lezarea lui duce la o apraxie de tip disconnection
syndrome,ei avand tulburare de gestica doar la mana stanga.

Tipuri de apraxie
1.IDEATORIE
2.IDEOMOTORIE
3.KINETICA

1.Apraxia IDEATORIE
-leziunea este situata la nivelul lobului parietal
-leziunea nu permite realizarea planului kineticwhat to do?
-nu poate nici macar descrie gestul(cum deschide o scrisoare)
2.Apraxia IDEOMOTORIE
-leziunea este situata intre lobul parietal si frontal(ariile 5 si 7 din lobul parietal sunt
conectate cu ambele emisfere pentru a da nastere gestului)
-pacientul stie ce trebuie sa faca,descrie gestul,dar are dificultati in mimarea gestului,ce se
agraveaza la gesturi tranzitive
-dificultate in how to do?
-capacitatea de a face in gest automat ramane neafectata,(cunoscuta ca automatic voluntary
dissociation)adica daca il punem sa mimeze felul in care raspumde la telefon nu va putea face
asta,dar daca telefonul suna,va raspunde.

3.Apraxia KINETICA
-leziunea este la nivelul corpului calos
-este observata la nivelul membrului stang in leziuni ale membrului non dominant
-nu face gesturi simple ,precise cu degetele,are tulburari apucare obiecte
Caz particular ! Apraxia oro-linguala in care pacientul nu poate deschide gura si arata
limba,dar acesta mesteca si inghite bine.

Examenul praxiei
Se face cu pacientul constient(nu afazic,cu tulb de coord,etc.)
Prima etapa presupune testarea gesturilor simple,simbolice,testarea mimicii si a gesturilor
iritative in felul urmator:
1.gesturi simple inchide ochii/scoate limba
2.gesturi simbolice arata cum faci bezele/la revedere
3.mimica mimeaza veselia
4.gesturi iritative
In a doua etapa,pacientul va descrie un gest,apoi il mimeaza.Pot fi gesturi intranzitive(le
face fara obiect) sau tranzitive(le face cu obiect).

Sindroame de tip apraxic

1.Apraxia de IMBRACARE
-imbracarea presupune orientare temporo-spatiala si o schema corporala adecvata
-leziunea caracterizeaza lobul parietal nondominant
-frecvent apare la cei cu dementa
-nu se pot imbraca corect,nu stiu sa aseze un articol de imbracaminte in mod corect pe ei.
2.Apraxia de CONSTRUCTIE
-pacientul nu deseneaza lucruri simple
-implica leziuni la nivelul ariilor frontale sau parietale(stanga si dreapta)
-frecvent apare la cei cu dementa