You are on page 1of 68
pany es aya TSVERDE =a la un imprumut si cdstigd! 10x 1500 APTAMANA | | Promotia se adreseaza clientilor noi si clientilor existenti care iau un imprumut Provident in perioada 7 iulie - 24 august. Valoarea total neta a celor 70 de premii este de 105.000 lei Regulamentul est disponibil gratuit pe www. provident.ro. Suna la 0212757577 Numar cu tarif normal 1805 Numar cu tarif normal www.provident.ro EDITORIAL Mai aproape de natura Medicii specializati in terapii alternative ne tot atrag atentia, in ulti- mii ani, asupra faptului ci ne-am indepartat de natura. Si cd de acolo ni se trag starile anxioase, oboseala cronicd, imbatranirea prematura si, evi- dent, tot felul de boli. Nu trebuie sa fi citit biblioteci intregi ca sa le dam dreptate, e suficient si ne uitam in jur. Betoane, asfalt, claxoane, oameni grabiti. Peisajul acesta, trait zi de zi, sigur ci ne secatuiesti. Asa ci haideti sa-l schimbam, macar pref de o vacanta! Daca nu avem rude la fara, nu-i bai, piata e plina de oferte, sunt pensiuni peste tot. O saptamana in Bucovina, de pilda, sau in Muntii Apuseni, este o curd de naturit de care avem nevoie ca de aer, cum s-ar zice. SA umblam prin paduri, si privim verdele in fata, si dam binete ciobanilor, si bem lapte proaspat muls, si ne trezeasca, dimineata, cocogii. Ne asteapta rauri, s4 ne scildam, plante medicinale, sa le culegem, legume gi fructe, mai bio decat in magazinele de fife, sa le sayurém in tihna. Lucruri, gesturi, imagini si activitati sim- ple, cdrora aproape ca le-am uitat frumusefea. Sigur cd pare cam poetic’, spre nerealizabila, aceasta intoarcere spre natura. Vestea buna este c& doar inceputul e mai greu. Avem niste prieteni care au facut depen- denta, urgent. Dupa un conce- diu la Magura, in urmé cu niste ani, vara nu-i mai fii in orag nici cu lanturi. Cum vine week-end-ul, cum 0 iau spre coclauri. Iaté 0 dependenta fru- moasa si sdndtoasa, pe care v-o dorim si dumneavoastra, din toata inima. we Plante de leac Turita mare si cretusca Afectiuni si remedii Viata, un miracol Angina in derular pectorala Vacanta si plantele cu persoane dificile Alimente icament Rosiile, un miracol Terapii naturale VIP. Sanatate cu Eugen Cristea legume nCarte de ecologice vizita” 4 | MAGAZINUL VERDE @ | NR8-2014 de infrumusetare in tara frumusetii Miscare si sandtate Diete de purificare Fitness la Detoxifierea domiciliul lejera 7Clientului” de vara Reteta lunii Sfaturi pentru Quiche cu mamici vinete Jogging in scutece PLANTE DE LEAC Plantele lunii august Turita mare si cretusca sunt doua prietati fitoterapeutice deos pentru sanatate. Drept urmare, Turita mare sau Agrimonia eupatoria este o planta care are tulpina rogiatica, ri- gida (atinge aproape un metru), neramifi- in numéarul de fata al revistei cata, acoperita cu peri moi, la fel ca si frunzele mari, alcd- tuite din frunzigoare mai mici, crescute pe margini. Florile mici, de culoare galbena, apar din iulie pana in septembrie, formand un ciorchine alungit, ca un spic, de-a lun- gul tulpinii. Plantei i se mai spune turi- cioara, scai marunt sau leugteanul munte- lui. 6 | MAGAZINULVERDE @ | NR.8-2014 De la turita mare, in scop terapeutic, se folosesc doar partile aeriene, in special frunzele gi inflores- centele, culese in tim- pul infloririi. Are un miros slab, gust ama- rui, astringent, pro- prietati astringente, datorita taninurilor, si stimulente ale apetitu- lui gi secretiilor gas- trointestinale, datorita substantelor amare. Este indicata in afectiuni cronice sto- PLANTE DE LEAC < macale gi ca eupeptic amar, continutul ridi- cat de tanin asigurand o buna actiune anti- diareica, degi are gi in- susirea de a reduce in- flamatiile mucoaselor. Principiile active ale plantei sunt, in special, coleretice gi colagoge, stimuland eliminarea bilei in in- testin gi favorizand se- cretia bilei de catre ce- lulele hepatice. Ceaiul din turita mare stimu- leaza contractia vezi- cii biliare, descom- pune calculii biliari gi reface celulele hepa- tice distruse de ciroza. Este recomandat pen- tru vindecarea litiazei biliare, decongestio- narea ficatului gi a ve- zicii biliare gi tratarea cirozei hepatice. Pen- tru afectiunile hepa- tice, turita mare este mai blanda ca actiune decat rostopasca, dre- nand ficatul gi ajutand la regenerarea sa. Planta este folosita in tratamentul colecis- topatiilor cronice gi congestiilor hepatice, in hipoaciditate gas- trica, enterite catarale, la calculozele renale si biliare, diateza urica, impotriva reumatis- mului cronic muscu- lar gi articular, la guta, alergii, lipsa poftei de mancare, gingivite, stomatite, inflamatii ale cavitatii bucale si ale faringelui, ulcer varicos, tumori, rani, contuzii, boli de piele, chiar in caz de musca- turi de sarpe sau de insecte veninoase. Este un bun regenera- tor vascular, datorita continutului sau in ca- techine, avand rezul- tate in tratamentul ul- cerelor varicoase, in \ Abe remedl } Pentru combaterea afec- tiunilor ficatului si cdilor biliare, se recomanda un amestec de cate 100 g de turita mare, dragaica si vinarita, care se pre- para sub forma de in- fuzie (cate o lingurita de amestec la cana) si se bea zilnic, dimineata, pe stomacul gol, cate 0 ca- na, iar in restul zilei se beau inca doua cani. 8 | MAGAZINUL VERDE timp ce extractul al- coolic are proprietati antivirale. » Decoctul de turita mare se prepara din 100 g planta la un litru de apa. Se fierbe pana cand scade la 0 treime din cantitatea ala. Se face gar- gard (de cinci-sase ori/zi) cu acest de- coct, in caz de infla- matie, ulcer al cavi- | NR.8-2014 tatii bucale si larin- gite. Pentru uz intern, se face infuzie din 10- 30 g planta la un litru de apa, din care se beau trei-patru c&ni/zi. Decoctul acesta se bea pentru afectiuni ale cailor bi- liare, boli gastrointes- tinale, diaree, dizente- rie, colici nefritice, leucoree, diabet, obe- zitate, astm, litiaza bi- CONUS str \sloiay liara, boli reumatice, urticarii, insomnie sau cefalee. Medicina popu- lara recomanda aceasta planta ca un foarte bun remediu in tratarea tuberculozei pulmonare. Existé méarturii cd 0 cana cu ceai din a 9 turita mare, bauta de trei ori pe zi, vindeca emfizemul pulmonar. @ Infuzia de turita mare se prepara dintr-o lingurita de planta, uscata gi maci- nata, care se pune lao cana cu apa clocotita. Se lasd un minut sa se infuzeze, se strecoara gi se beau, zilnic, cate doua-trei c&ni de ceai. Pentru uz extern, biliare si renale sau spasme puternice! g oy @ Consumul ceaiului de turita mare este contraindicat, insa, care sufera de ulcer gastric. De asemenea, nu se rec Mc Mi chcuEM uke rliiRetC| turita mare este reco- mandata sub forma de bai sau cataplasme. Astfel, se prepara 0 infuzie din trei pumni de turit& mare, care se pun intr-un vas de patru litri cu apa clo- cotita. Se lasé céteva minute, se strecoara si se adauga in apa pentru baie. Durata baii este de 15-20 de minute, iar dupa baie corpul nu se usuca, ci se im- braca un halat gros gsi “se intra fn pat, pentru a se transpira abun- dent. Se trateaza, ast- fel, ulcerele varicoase, eczemele, contuziile sau plagile. @ Cataplasme. Pentru muscaturile de garpe sau insecte, se PLANTE DE LEAC provoca eliminari bruste de calculi, obturarea cailor celor manda con: recomanda cataplas- mele din frunze proaspete, zdrobite, de turita mare, apli- cate pe rana produsa de insecte/garpe gi acoperite cu tifon. Ca- taplasmele se aplica gi pe plagi. @ Alifia de turita mare se prepara ast- fel: intr-un vas emai- lat, se pun 150 g de untura, curata, de porc, dupa care se pune la foc, iar cand s-a incins, se presara doi pumni de turita mare. Se lasé pana ce se transforma intr-o spumi gi se amestecad bine, cu o lingura de lemn, dupa care se ia de pe foc gi se las& pana a doua zi, cand se incalzeste din nou, 9 PLANTE DE LEAC pana cand amestecul devine fluid. Se stre- coara prin tifon, iar alifia obtinuta se pas- treaza in cutiute fn- chise, fiind recoman- data pentru varice, ul- ceratiile gambei gi in tratarea ranilor care se vindeca greu. Cretugca (lati- neste, Filipendula ul- maria sau varianta Spi- raea ulmaria) este 0 planta cunoscuta in popor drept barba-ca- prei sau pepenica. In- floreste din iunie pana la sfargitul lunii august. Creste prin lo- curi umede, prin pa- duri de munte sau pe malul apelor. in scop medicinal, planta se recolteaza in perioada infloririi, numai partile aeriene: florile deschise complet i frunzele. Planta are miros gi gust caracte- ristic, iar florile proas- pete, prin frecare, de- gaja miros de salicilat de metil. Cretusca are actiune antiinflama- toare, analgezica, dia- foreticad (provoaca transpiratia — n.r.) gi diuretica, este exce- lent&, administrat& impreuna cu coaja de salcie, in bolile reuma- tice acute, insuficienta biliara, insomnii, dia- ree, obezitate, angine. De asemenea, stimu- leaza secretia acidului uric gi combate re- tentia de apa, la femei. 10 | MAGAZINUL VERDE @ | NR.8-2014 Deoarece este bogata in nutrienti gi taninuri cu efect antiacid, cretusca imbund- tateste digestia, cal- meaza arsurile la sto- mac, hiperaciditatea, dispepsia, gastrita gi ulcerul gastro-duode- nal. De asemenea, planta poate fi utili- zata extern, sub forma de gargara, pentru a combate gingivitele, stomatitele, sau sub forma de cata- plasme/comprese in caz de arsuri, rani si intepaturi. @ Infuzia de cretugca se prepara din doua lingurite de planta, infuzate timp de 10-15 minute, in 250 ml de apa cloco- tité. Se consuma de trei ori pe zi, cate o cana, in combaterea gazelor intestinale, a greturilor, in retentia de apa, dar mai ales in cazul afectiunilor ( NTE DE LEAC reumatismale. in ulti- mul caz, se adminis- treaza, chiar mai mult de trei cini pe zi, mai bine de trei luni. © Decoctul de cretusca se obtine fo- losind doua linguri de flori, radacini gi frunze ale plantei, care, uscate gi bine amestecate, se fierb, timp de zece minute, in 250 ml de apa. Se consuma cate o cana dimineata si seara; combate aciditatea gastrica, gazele intes- tinale gi arsurile la stomac. @ Pulberea de seretusca se obtine cu ajutorul ragnitei de cafea, macinand planta uscata. Se ia o lingurita facet aes caz de astm brons WF din pulberea obtinuta si se tine sub limba, in jur de 10 minute, apoi se inghite cu putina apa. in felul acesta, se combat problemele gastrice. @ Tinctura de cretugca se obtine din 200 g de flori proaspete, peste care se toarna 100 ml de alcool (de 40 de grade), apoi se lasa totul la macerat, timp de 15 zile, langa o sursa de caldura. Dupa trecerea numarului de zile precizat, substanta obtinuta se filtreaza gi se pune la pastrat in sticle bine inchise. Se recomanda consumul a 30 de picaturi de tinctura pe zi, diluate cu putina apa. Este a excelenta in re- tentia de apa gi problemele reumatis- male. 11 ipsa unei canti- ficiente de oxi- entru functiona- nei pectorale. Aceasta se intampla atunci inima cu sdnge) sunt blocate din cauza pro- cesului de ateroscle- roza, adica pe peretele arterelor se depun grasimi, care reduc debitul sanguin. Exista mai multe tipuri de angina, intre care cea clasica, cand arterele coronare purténd denumirea (arterele care irigad de angina stabila. 12 | MAGAZINUL VERDE @ | NR.8-2014 Agina pectorala este modul inin cé nu functioneaza cum trebuie mai frecventa printre persoan de ani, afectand indeosebi ba menopauza, apare ma Ceaiurile din plante si un r adecvat pot preveni sau anginei pectorale. te pentru angina pectorala ii de pune este 0, pa ei. ‘tar ice efectele Aceasta este determinata de un anumit efort si dispare la repaus. Ce- lalalt tip este angina instabila. Ea repre- zinta o stare evolutiva mai grava, care poate aparea gi in repaus, sau chiar in somn, fara si poata fi prevazuta in vreun | 4 fel. Angina instabila reprezinté un semn al unei afectdri cardiace severe, care precede, mai devreme sau mai tarziu, un infarct. Principalul simptom al anginei pectorale il constituie durerea, localizata, initial, la mijlocul toracelui, si care, deseori, iradiaza catre membrul superior stang, cdtre gat sau chiar catre abdomen. Durerea creeaza senzatia unei constrictii toracice puternice, a unei gheare care strange intregul piept. Unii pacienti percep acesta durere numai la nivelul bratului stang sila gat. Altii, din cauza asocierii cu senzatia de arsura retrosternala, 0 confunda cu 0 indigestie. De fiecare data, insa, _la aceeagi persoana durerea are aceeasi localizare gi iradiere. Alte simptome ale an- ginei pectorale sunt: transpiratiile reci gi abundete, anxietatea, surmenajul sau chiar tulburari de vedere. Dincolo de vizita la medic, in cazul unor asemenea simp- tome, si de stabilirea exacta a diagnosticu- lui, in farmacia naturii gdsim o multime de plante care pot ajuta in preventia $i trata- mentul acestei afectiuni cardiace. Infuzie din coada-goricelului, 0 lingurité de planta la 13 Pia tee ne altel he Efortul, emotiile, frigul, digestiile dificile, hi- poglicemia, tahicardiile (cresterea _frecventei cardiace), actul sexual, cresterea brusca a tensi- unii arteriale, unele me- dicamente - de pilda, contraceptivele sau picaturile care se dau pentru a desfunda nasul ~ hipercolesterolemia, obezitatea, diabetul si fumatul. De obicei, in angina pectorala, durerea este provocata de efort si cedeaza la repaus sau la administrarea de ni- troglicerina. Durerea nu _dureazi mai mult de cinci_ minute. Cand dureazi mai mult de atat si este de natura cardiaca, cel mai proba- bil este consecinta unui infarct miocardic, in cazul caruia durerea dureazd ore in sir. o cana de 200 ml de apa clocotita, infuzata timp de cinci minute; se beau trei-patru cesti pe zi, in cura de 14 zile; @ Extract rece din frunze de vasc, fara boabe, din care se beau trei cesti pe zi. Extractul se prepara dintr- o lingurita de frunze tocate, puse in 250 ml de apa rece, lasate de seara pana a doua zi, cand preparatul se incalzeste putin, se strecoara si se bea in trei reprize pe zi; @ Infuzie de paducel gi roinita — o linguritaé de amestec de plante, la o cana cu apa fierbinte, de 250 ml, infuzata timp de cinci minute. Se con- suma 0 cana dimineata si una seara; 14 | MAGAZINUL VERDE @ | NR. 8-2014 © Ceai combinat din 30 g talpa-gastii, 20 g menta, 10 g coada-racului,10 g cimbrigor, 20 g roinita gi 10 g soc. Se prepara o infuzie dintr-o lingura din acest amestec la o cana de 250 ml de apa cloco- tita. Se beau doua-trei cani/zi. O alt& combinatie efi- cienta in cazul anginei pecto- rale este cea din 30 g talpa-gastii, 20 g coada-goricelului, 20 g coada-racului, 10 g flori de lumanarica gi 20 g radacina de vale- riana (preparata ca gi reteta anterioara). De asemenea, se mai poate prepara 0 com- binatie din 50 g flori de tei, 10 g flori de paducel, 10 g flori de soc, 10 g fructe de fenicul si 20 g radacina de valeriana; ® Sucurile de ur- zicd, orz verde sau patrunjel verde sunt deosebit de eficiente in angina, daca se consuma macar doua pahare pe zi. Sucul de urzicd /orz/ patrunjel verde se obtine din planta mixata bine in bleder, peste care se toarna 300 ml de apa proaspata gi se lasa aga, la macerat, de seara pana dimineata; ® Macerat de ma- cege cu paducel gi nuca. Maceratul se prepara dintr-o lingura de macege, 0 lingura de paducel si 5-6 bucati de pericarp de nuci (peretii lemnosi care separa miejii), toate puse intr-un litru de apa. Se lasa la macerat timp de 12 ore, dupa care se prepara un decoct, in sensul cd maceratul se fierbe timp de zece minute. Dupa fierbere, vasul se mai {ine acoperit timp de un sfert de ora. Ceaiul se bea indulcit cu miere, cate o jumatate de pahar, de trei ori pe zi. Primul pahar se bea pe stomacul gol; ® Sucurile din morcoy, telind gi spa- nac, obtinute cu ajuto- rul storcatorului de fructe si legume, sunt excelente pentru inta- rirea muschiului ini- mii gi curatarea sange- In timpul crizei de an- gina pectorala, se ma- seaza zonele suprarenale ale pacientului, fiindcd stimuleaza producerea de adrenalina, care ajuta inima. De asemenea, se fac masaje in zona ri- nichilor-ureterelor-vezicii urinare, fiindca favo- rizeaza eliminarea to- xinelor. Masarea zonei reflectogene a stomacu- lui ajuta la detensionarea diafragmului si evitarea ca gazele gastrice sa exercite presiune asupra inimii, Mai mult, se ma- seaza zonele inimii, la~ ringelui, amigdalelor si zonele limfatice, in acelasi scop, de detensionare si usurare a activitatii ini- mii. lui. Sucul mai poate fi preparat si din mor- covi, spanac gi sfecla rogie. Diabeticilor le este interzis, insa, morcovul, din cauza continutului de zaha- Turi; @ Sucul de ceapa este gi el foarte indicat pentru persoanele care sufera de angina pectorala. Consumat dimineata, acesta suc reduce colesterolul rau din sange si ajuta la o alimentare corespunzatoare a inimii cu sange. Ca- teva cepe mai mari-5 16 | MAGAZINUL VERDE @ | NR.8-2014 an bucati-se punin storcator gi li se stoarce zeama, care se bea pe stomacul gol, in fiecare dimineata; © Tinctura de coada-goricelului sau tinctura de paducel, din care se iau cate 15 picaturi, de trei ori pe zi. Tinctura se prepara din 20 g de planta us- cata, macerata in 100 ml alcool de 60-70°, timp de 10 zile; @ Usturoiul este, poate, cea mai efi- cienté leguma in bo- lile de inim&, inclusiv in angina pectorala. Se amesteca 250 g de usturoi pisat cu 350 g de miere de albine si se lasa timp de sapte zile la intuneric. Se consuma cate 0 lingura din acest pre- parat, de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, in cure de o luna, cu pauza de o saptamana intre ele; @ Olingura de miere, combinata cu o lingura de zeama de lamie gi 200 ml de apa calduta combate angina pectorala, pen- tru persoanele care, insa, nu sufera de dia- bet. Remediul detoxi- ficd sangele gi reduce acumularile de coles- terol rau; @ Frunzele proas- pete de busuioc, con- sumate dimineata, circa 100 g, ajuta, de asemenea, la preveni- rea si combaterea an- ginei pectorale. @ Fructele care ajuta foarte mult in tratarea anginei pectorale sunt: macesele, coacazele ne- gre, dudele negre, murele gi laméaile. @ Reteta: Se amestecd cinci cépatani de usturoi cu un kg de miere de al- bine si zece laméi, date prin masina de tocat (sau doar sucul de la zece lamai). Se lisa timp deo saptémana la macerat, in frigider. Se consuma doua-patru_lingurite, dimineata sau seara, cu 20-30 de minute inainte de masa. 17 Ua veel (ACOL IN DERULARE Vacanta cu persoane dificile Y Vara, de obicei, plecam in concediu, ade- sea cu prieteni, rude, colegi. Personal i unele agreabile, altele obositoare. Dai ne adaptam acestor tipologii umane $i daca nu stim cum sa interactionam cu ele, riscém sa ne com- promitem vacanta, atat de necesara, dupé un an atea” e un ig ras- pandit si, in majorita- teat ilory este folosi in limba- jul comun: caracte- tici unice, care ne diferentiaza intre noi, de munca. la nivelul comporta- mentului, al gandirii $i al trairilor emotionale. Daca va petreceti concediul intr-un grup, prestabilit sau in care ati nimerit con- junctural, ar fi bine si fiti pregatiti pentru a face fafa persona- litatilor diferite. Hai- deti si vedem, asadar, ce tipologii puteti in- talni in vacanta — si nu numai, evident, si 18 | MAGAZINUL VERDE @ | NR. 8-2014 cum ar fi cel mai usor s& socializati cu ele: @ Anxiosul — igi va face probleme tot timpul, pentru cei r&masi acasi, fie membri ai familiei, fie colegi sau subordo- nati de la locul de munca. in grijile lui intra gi starea vremii, calitatea mancarii, ca- mera de hotel sau de pensiune, pericolele din zona ete. Comportament adecvat: incercati inspirati incredere, fiti punctuali, aratati-va prevazatori, glumiti, fara rautate, pe seama grijilor sale. Comportament ne- potrivit: si va supu- neti, mereu, regulilor lui, sA schimbati ru- tina zilnica fara sa-I anunfati, s&-i imp&rtasifi propriile voastre nelinisti, sd provocati discutii vgrele”, despre esecuri, boli, catas- trofe ete. Depresivul - are o parere proasta despre el, se simte mai slab gi mai nepu- tincios decat ceilalti, ca atare nu are initia- tiva unor placeri ma- runte, nici macar fn vacanta. In virtutea pesimismului lui, nu se asteapta la nimic bun. Comportament Unom cuo personalitate difi- cild nu se manifesta problematic din placere, ci din teama. Daca nu ,ghiciti’ vulne- rabilitatea din spatele unei atitudini, va puteti trezi in diverse con- flicte, adecvat: incercati sd-1 atrageti in activitati agreabile, s4-i subli- niati partea pozitiva a lucrurilor si sa-i res- pectati tristetea, 19 © Constientizati si ana: ely Tea men ROC meen SD Mates een Cae sey nec cel ORE Mca Meco ronal @Incercatisa construiti OCR cM cn raTt} Neen Gl 20 | MAGAZINUL VERDE atunci cand chiar nu poate iesi din aceasta stare. Comportament ne- potrivit: sa-| criticati, sa-l faceti vinovat pentru starea grupu- lui, s va lasati cople- siti de deprimarile sale sau sa va simtiti vinovati ca nu sunteti la fel de tristi ca el. @ Histrionicul - cauta in permanenta «@ | NR.8-2014 5 a sa fie in centrul aten- tiei, punand in joc, pentru asta, toate mij- loacele de care dis- pune. Trece, cu usurinta, de la se- ductie la indiferenta, de la solicitari drama- tice de ajutor, la decla- ratii teatrale si comportament mani- pulant. Practic, cauta in mod staruitor afectiunea intregului anturaj. Comportament adecvat: nu va lasati impresionati de tot felul de dramatizari si exagerari, apreciati-l cand are un compor- tament ,,normal”, ignorati capriciile pe care le are, la orice pas. Comportament nepotrivit: s4 vi amu- zati pe seama lui (se va simti grav ranit gi va incepe ofensiva de recucerire a atentiei, prin lacrimi, tristeti VIATA, UN MIRACOL IN DERULARE interminabile), si va lasati impresionati de tentativele de se- ductie, sa-i facefi jocul recunoscandu-l ca lider” al grupului. © Dependentul - incearcai mereu sa para sociabil si fexibil, accepta totul de la cei- lalti gi se pune la dis- pozitia lor, pentru a le fi de ajutor, dar si pentru a le ,,confisca” intimitatea. Comportament adecvat: laudati-i initiativele, incercati sa banalizati esecurile, nu-i dati sfaturi (pre- fera sé gandeasca altii pentru el), povestiti-i despre indoielile si slabiciunile pe care le aveti si voi, ajutati-1 sa-gi diversifice acti- vitatile, si descopere lucruri, situatii, oa- meni noi. Comportament ne- potrivit: sd luati deci- zii in locul lui, sa-1 abandonati total, ca s& se descurce singur, sa-l lasati si va ,cum- pere” compania, prin divese cadouri sau servicii. Viata este, printre altele, 0 ,,colectie” im- presionanta de eveni- mente gi oameni cu diverse personalitati. Cu unii interactionim mai usor, cu alfii mai greu. In ultimii ani, pe fondul unei ,,isterii so- ciale” in crestere, pre- siunea constanta a anturajului pune la in- cercare propria noastra personalitate. Asa stand lucrurile, e extrem de important sd stim sa gestionam orice ,,intalnire” de ti- pologii umane. Ca re- gula generala, intelepciunea popu- lara ne invata ca ,,cel mai destept cedeaza”. Lucru adevarat, pana fntr-un punct. Aga se evita conflictele, ce-i drept, cel putin cele exterioare. Dar, pen- tru interiorul nostru, a se citi chiar personali- tatea noastra, aceasta rezolvare nu e tocmai inteleapta. Daca ce- dam mereu, daca fa- cem mereu jocul altcuiva, s-ar putea si adunam frustrari dau- natoare personalitatii noastre. Conflictele, sigur, sunt de evitat, dar nici nu ne putem lasa ,,cotropiti” de temperamente foarte diferite de ale noastre. Prin urmare, cel mai potrivit ar fi si trasim niste limite accepta- bile pana la care putem sa facem con- cesii tipologiilor uma- ne diferite de ale noastre. Si aceste li- mite trebuie sd func- tioneze, evident, si (sau mai ales) in va- canta. 21 moa ALIMENTE MEDICAMENT eal Rogiile si deriyatele sale ofera unui adtiltd@0 % din cantitatea zilnicd necesara de vitamina A, 13 % din cede vitamina C, 1% din cea de fier gi 1 % din cea de calciu. S& vedem, in continuare, alte beneficii pe care rosiile le aduc 22 | MAGAZINUL VE principii terapeutice oferite de g toasa leguma. Reamintim ca princig apeutica a rosiei sta in faptul c licopina, un antioxidant si deci pr siile, un miracol din farmacia naturii (I) oral celulei, mai puternic decat celebra vitamina C. sanatatii noastre, atat prin fruct, cat si prin frunze: ©@ Protejeaza ficatul. Tomatele contin elemente antioxidante cu rol de filtrare a toxinelor din organism. Acestea sunt considerate alimente excelente pentru a contracara efectele negative ale unei alimentatii prea grase, pentru ca ajuta ficatul si dizolve mai RDE @ | NR.8-2014 bine aceste grasimi $i sa le elimine mai ugor. @ Efect hipotensiv. Rosiile reduc hipertensiunea, deoarece sunt bogate in potasiu. Studii clinice au demonstrat ca actioneaza pozitiv asupra rinichilor, ceea ce duce la diminuarea hipertensiunii. O cantitate de 400 de grame de rosii confine in jur de 450 miligrame de potasiu. © Efect laxativ. Consumati, in timpul meselor, morcov gi telina crude, date prin razatoarea fina, peste care turnati suc de rogii, din belsug. Sucul de rogii accelereaza procesele din intestinul gros, iar fibrele alimentare din morcov si din telina actioneaza ca un piston care impinge afara materiile reziduale. © Proprietati detoxifiante. Rogiile contin pana la 90% apa, fiind un diuretic si un depurativ ex- celent. Se recomanda consumul rogiilor ca atare, sau sub forma de suc proaspat, 1-2 kilograme pe zi, care se bea pana la ora pranzului. O cura de dezintoxicare dureaza cel putin doud saptamni, timp in care cruditatile reprezinta 70% din alimentele consumate zilnic. > Utile in nefrita. Pentru a combate aceasta afectiune, se recomanda 0 cura cu salaté preparata din: laptuca, telina, morcov sau conopida, tdiate marunt si amestecate cu suc de rosii proaspat. ©® Elimina aflatoxinele. Datorita licopenului, rosiile ajuta la protejarea organsimului impotriva efectelor toxinelor, mai ales a 23 moo ALIMENTE MEDICAMENT Portia ideala, pentru un adult, este cuprinsa intre 150 si 200 de grame de rosii, taiate in felii mari, aga incat sane oblige sa le mestecam bine in gura, inainte de a le inghiti. Feliile de rosii se asezoneaza in- totdeauna, in salatd, cu ulei presat la rece (de masline sau de floarea- soarelui), deoarece uleiul prelucrat termic ‘incetineste asimilarea principiilor active ale rosiei in organism. In general, salata de rosii de gradina (soiuri ro- manesti) nu are nevoie de altceva, decat putin ulei si putina sare. In cazul rosiilor de import, fara gust si aroma, se poate adauga lamdaie (sau ofet). aflatoxinelor (un tip de mucegai adesea gasit in arahide gi unt de arahide) sia cadmiului, care se gaseste in fumul de tigara si in aerul poluat. © Scad pletora, respectiv afectiunea provocata de o cantitate prea mare de sange sau lichide in organism. in acest scop, se consumé rogii cu tot cu coaja, tot timpul sezonului, si se iau plante depurative (trei-frati-patati, soc 24 | MAGAZINUL VERDE @ | NR.8-2014 sau bdabe de ienupar). © Fluidizeaza sangele ingrosat. Rosiile sunt un fluidifiant sanguin destul de puternic, daca sunt consumate in cantitati mari. Se bea dimineata o cana de apa, in care s-au pus, de seara, tarate de grau (0 lingura), iar la 20 de minute dupa aceea se mananc trei - patru rosii mari si bine coapte. © Normalizeaza nivelul ureei. in acest scop, se fine o cura cu salata de rosii, consumata dimineata, asezonata cu patrunjel si putin ulei presat la rece, de floarea- soarelui sau de masline. Cura se tine o luna, apoi se verifica nivelul ureei. ® Previn si amelioreaza gingivitele. Licopenul care se gaseste in rogii are proprietati antibacteriene si antifungice, prin urmare mentine dintii si gingiile sanatoase. 7Dizolva” calculii renali si biliari. R&zuiti rosiile bine coapte cu lama unui cutit, dar cu partea netaioasa. Consumati in fiecare zi pielita de la 3-6 rosii, asezonata cu lamaie gi ulei de miasline. \ Framzele de resi } Proprietatile terapeutice ale frunzelor de rosii sunt si ele cunoscute, de multa vreme, in culturile traditionale. Tata, mai jos, céteva afectiuni in tratarea carora frunzele de rosii pot face adevarate minuni: Eczeme. TAaiati frunze de rosii, foarte marunt, gi puneti-le sa se caleasca, la foc mic, in untura topita, fara sare, 5 minute, amestecand. Filtrati prin presare gi lasati sa se raceasca. Pasta obtinuta se pastreaza in borcan inchis ermetic, la frigider. Dimineata, pe stomacul gol, se mAananca trei rogii bine coapte - acestea curafa ficatul, elimina toxinele si favorizeaza curatirea pielii. Apoi se ung partile afectate de exema cu LIMENTE MEDICAMEN preparatul descris anterior. © intepaturi de insecte. Efectul intepaturilor trece mult mai repede si sunt mult mai putin dureroase daca sunt frecate cu frunze strivite de rosii. @ Reumatism localizat in zona umerilor. in Banat, se face o fiertura din frunze gi lujeri de rogii (fara radacini). Partile plantei se taie marunt, se lasa la fnmuiat, de seara pana dimineata (doi pumni de planta, in jumatate de litru de apa), apoi se strecoara; apa se pune deoparte, iar planta se fierbe in alta jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa la racit si se strecoara. Se amesteca cele doua extracte, iar cu preparatul obtinut se fac comprese, care se tin pe umeri gi ceafa, vreme de 2 ore pe zi. Pentru 0 mai mare eficienta, peste compresa cu extract de frunze de rosii se pune o sticla cu apa fierbinte. Marile beneficii ale tomatelor provin tocmai din pigmentul care le ofera culoarea ispititoare. Virtutile acestui antioxidant grozav au fost scoase in evidenta de nenumarate studii efectuate in lume. Oamenii de stiinta sustin cd un consum de doua pahare de suc natural de rogii pe zi este suficient pentru a acoperi nevoia de licopen din organism. Potrivit studiilor efectuate de medicii nutritionisti, o cana de 26 | MAGAZINULVERDE €@ | NR.8-2014 suc proaspat de rosii furnizeaza organismului mai mult de 57% din totalul zilnic necesar de vitamina C gi ~ aproape 8% din fibrele de care un adult are nevoie. Chiar gsi daca este conservat, sucul de rogii (bulionul) isi pastreaza calitatile principale, pentru ca licopina are un efect mai puternic atunci cand rosiile sunt supuse unui tratament termic. Se recomanda mai ales sucul obtinut in casd (bulionul), sterilizat prin incalzire gi pastrat fn sticla etansa, fara conservanti chimici. Acest suc pierde 0 parte din proprietatile terapeutice initiale ale rosiei (enzimele si mare parte dintre vitamine se |,

You might also like