PROGRAMAREA INVESTITIILOR DE CAPITAL SI PLANIFICAREA FINANCIARA

AGENTIA STATELOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE INTERNATIONALA

PROGRAMAREA INVESTITIILOR DE CAPITAL & PLANIFICAREA FINANCIARA
ALEXANDRIA, IULIE 2000

PROGRAMUL DE ASISTENTA IN ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA COMPONENTA CREDITARE SI FINANTARE MUNICIPALA

RESEARCH TRIANGLE INSTITUTE

RTI

ARD / Government Finance Group

CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1 ETAPELE INITIALE ALE PROGRAMULUI DE INVESTITII DE CAPITAL 1.1 Prezentare generala a PIC 1.2 Pregatirea procesului PIC 1.3 Activitati initiale ale procesului PIC CAPITOLUL 2 DE CE SA IMPRUMUTATI? 2.1 Avantajele si dezavantajele finantarii din surse proprii 2.2 Avantajele finantarii prin indatorare CAPITOLUL 3 PREZENTARE GENERALA, FINANTAREA PRIN CONTRACTAREA DE DATORII 3.1 Introducere 3.2 Structurile de baza ale contractarii datoriilor 3.3 Creditele bancar 3.4 Obligatiuni municipale 3.5 Concluzii: corelarea instrumentelor datoriei cu situatia existenta 2

4 4 5 9

11 11 13

18 18 19 24 29 33

CAPITOLUL 4 FACTORII INTERNI CARE INFLUENTEAZA NIVELUL DE INDATORARE, MODELUL FINANCIAR 34 4.1 Interpretarea declaratiei de venituri si cheltuieli 34 4.2 Capacitatea de indatorare 36 4.3 Cat de mult am voie sa ma imprumut? 38 4.4 O alta metoda de determinare a “cat de mult trebuie sa ma imprumut”: Rata surplusului operational 38 4.5 Alte metode de determinare a capacitatii de indatorare 40 4.6 Analiza ratei de indatorare si modelul financiar de baza 41 4.7 Analiza ratei de indatorare si ipoteze privind scenariul aspectelor economice/politice 43 CAPITOLUL 5 CONCLUZII: STABILIREA PROIECTELOR PRIORITARE SI ALOCAREA VENITURILOR 5.1 Fluxul tehnic: revizuirea si stabilirea prioritatii proiectelor potentiale 5.2 Dezvoltarea scenariilor financiare alternative 5.3 Corelarea proiectelor cu resursele 5.4 Exercitiu rezumativ Anexa A: Factori critici pentru aparitia unei piete financiare locale de durata Anexa B: Conditionalitati ale acordurilor de imprumut incheiate cu IFI

51 51 58 61 62 67 69

1

INTRODUCERE CREDIT SI FINANTARE MUNICIPALA – PROGRAM DE SEMINARII Introducere Bine ati venit la primul seminar, din seria de seminarii privind Creditarea si Finantarea Municipala1, sponsorizat de USAID. Acest program de seminarii va va ajuta in atingerea urmatorului obiectiv: Obiectiv: Crearea in Romania a unei piete de credit municipal care sa functioneze pe baza principiilor de piata. Programul doreste sa ajute autoritatile locale sa-si imbunatateasca capacitatea de imprumutare si sa poata utiliza in propriul beneficiu noul cadru legislativ aflat in prezent in curs de implementare. Exista un set de legi noi: Legea privind Finantele Publice Locale (LFPL); Legea privind domeniul public si regimul legal al acestuia Legea privind concesiunile, precum si Alte legi si ordonante privind restructurarea utilitatilor publice, etc care constituie piatra de temelie a noului cadru legal care sporeste autonomia financiara si ofera noi oportunitati dezvoltarii creditului local. In ciuda intampinarii unor dificultati, autoritatile locale pot fi privite in prezent ca potentiali candidati pentru creditare. Prin obtinerea de credite, autoritatile locale vor fi in masura sa imbunatateasca calitatea serviciilor si sa determine dezvoltarea municipalitatii. Aceasta va conduce la o imbunatatire a calitatii vietii locuitorilor respectivei municipalitati. Acest seminar este primul dintr-o serie de patru seminarii planificate. Toate seminariile se vor concentra spre discutarea si insusirea unor cunostinte cu larga aplicabilitate practica si se vor incadra intr-un singur cadru conceptual (vezi Figura 1). In centrul Figurii 1 se afla Programul de Investitii de Capital (PIC) (sau planificarea cheltuielilor de capital). Pregatirea, de catre autoritatile publice locale a unui astfel de program investitii este obligatorie, conform LFPL (Articolul 16). Intr-un PIC, fiecarui proiect i se aloca o sursa specifica de finantare. Exista doua tipuri de activitati care conduc la realizarea unui Program de Investitii: Activitati de natura tehnica (stanga sus, Figura 1): personalul tehnic, autoritatile si cetatenii evalueaza necesitatile, stabilesc obiectivele si identifica gradul de importanta al proiectelor (stabilesc prioritatile); si Activitati de natura financiara (stanga jos, Figura 1): personalul financiar determina care sunt resursele financiare disponibile pentru a finanta diferitele tipuri de proiecte.
1

Acest program de seminarii face parte din programul de Asistenta in domeniul Administratiei publice Locale acordat de USAID/RTI. Acest program este conceput ca o continuare a asistentei tehnice acordata anterior de USAID, si pentru a completa alte programe de seminarii acordate in prezent de USAID/RTI

2

Personalul tehnic si financiar, cetatenii, factorii de decizie vor fi implicati in stagiul final al stabilirii proiectelor prioritare si in alocarea surselor de finantare. Conform LFPL (articolul 16), alesii locali trebuie sa aprobe Programul de Investitii final. Tematica prezentului seminar si manual "Programarea Investitiilor de Capital si Planificarea Financiara” acopera o serie de etape importante care conduc la aprobarea Programului de Investitii. Ca urmare a discutiilor privind etapele tehnice initiale din procesul PIC (Capitolul 1), ne ocupam de etapele cheie ale activitatilor de natura financiara (Capitolele 2-4). In Capitolul 5, noi "asamblam totul" ierarhizand proiectele si alocand sursele de finantare pentru a alcatui un PIC fundamental. De indata de Programul de Investitii este finalizat, putem analiza aspectele financiare ale proiectelor incluse. Dupa cum se arata in jumatatea din dreapta a Figurii 1, municipalitatile au cateva optiuni la dispozitie. Viitoarele seminarii din cadrul Programului de seminarii privind Creditarea si Finantarea Municipala, vor familiariza participantii cu etapele de parcurs pentru finantarea proiectelor prin intermediul acestor optiuni variate.

3

CAPITOLUL 1 ETAPELE INITIALE ALE PROGRAMULUI DE INVESTITII DE CAPITAL 1.1Prezentare generala a PIC 1.1.1 Ce este un PIC? Un PIC este o lista de proiecte - investitii de capital - pe care o municipalitate doreste sa le implementeze pe o perioada de mai multi ani. Aceste investitii de capital sunt programate sau esalonate pe perioada de timp respectiva. Unele proiecte sunt programate a se derula in anul 2, altele in anul 3, etc. Programul PIC cuprinde de asemenea previzionari realiste ale costurilor proiectului si ale surselor planificate de finantare. Astfel, un PIC nu reprezinta doar o simpla "lista de dorinte" a unei administratiei publice locale, ci este o serie programata, realista de investitii. Examinati Figura 1 din Introducere. Aceasta figura ilustreaza un PIC cu desfasurare multianuala care "este in curs de derulare". Aceasta inseamna ca in fiecare an, atunci cand o administratie publica locala incepe procesul de bugetare anuala, proiectele prioritare sunt "realocate" din "PIC-ul pentru anii urmatori" in "bugetul anual de investitii de capital". Daca totul se desfasoara conform programului, proiectele anului 3 sunt realocate in anul 2, iar cele din anul 2 in anul 1, etc. Observati totusi ca un PIC nu este "o camasa de forta". Alesii locali pot revizui PIC-ul periodic pentru ca acesta sa reflecte prioritatile aparute pe plan local. De exemplu, daca un proiect programat pentru anul 5 devine o prioritate, el poate fi inclus in bugetul anual de investitii de capital inaintea altora. 1.1.2 De ce este necesara elaborarea unui PIC? Elaborarea unui program de investitii de capital (PIC) necesita timp si efort. De ce conducatorii - si imprumutatorii - din intreaga lume au ajuns la concluzia ca PIC-urile reprezinta un instrument de lucru fundamental pentru (si un indicator cheie al) administratiile publice locale eficiente? In cel mai bun caz, pregatirea unui program de investitii de capital este un exercitiu intelectual folositor si valoros. Programul de investitii incurajeaza factorii de decizie: Sa analizeze perspectivele de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung Sa stabileasca un set de obiective care pot fi atinse Sa determine un anumit consens cu cetatenii si alti factori implicati in legatura cu aceste obiective Sa considere proiectele ca parti componente ale solutiei unor obiective mai largi Sa considere proiectele ca investitii Sa determine dimensiunile adecvate ale proiectelor si planificarea lor in timp Sa aloce proiectelor anumite surse de finantare

4

1.1.3 Are administratia noastra publica locala un proces PIC adecvat ? Urmatoarea lista poate ajuta administratia dumneavoastra sa hotarasca daca are sau nu proces PIC adecvat. INTREBARI DE EVALUARE A PROCESULUI PIC 1. Aveti un calendar de planificare a investitiilor de capital care sa defineasca procesul si perioada in care trebuie luate deciziile referitoare la acesta? Da Nu 2. Aveti o document privind politica de investitii de capital care sa fie aprobat de Consiliul Local? Da Nu 3. Aveti o metoda de ierarhizare a prioritatilor in ceea ce priveste investitiile de capital, metoda care sa compare toate proiectele si sa identifice proiectul cel mai bun din punctul de vedere al nevoilor comunitatii si al factorilor financiari? Da Nu 4. Aveti metode de constientizare a cetatenilor asupra proiectelor de investitii de capital propuse ? Da Nu 5. Aveti un comitet de planificare a investitiilor de capital, comitet compus din membri ai consiliului local, primariei si cetateni, care sa ia decizii referitoare la proiectele de investitii de capital? Da Nu 6. Aveti un buget de investitii de capital separat de bugetul curent? Da Nu Daca ati raspuns cu "nu" la mai multe din aceste intrebari, ar trebui sa va perfectionati procesul PIC. Aceste subiecte, precum si altele sunt discutate in cele ce urmeaza. 1.2 Pregatirea procesului PIC Inainte de a demara procesul PIC, autoritatile locale trebuie sa stabileasca unele conditii prealabile. 1.2.1 Diferenta dintre bugetul de investitii si bugetul curent Pregatirea unui PIC implica trasarea unei distinctii fundamentale intre investitiile de capital si alte tipuri de cheltuieli locale. In timp ce "o constructie noua" este in mod evident o investitie de capital, alte tipuri de investitii de capital sunt mai putin evidente. In cele de mai jos puteti observa cateva exemple care diferentiaza investitiile de capital de cheltuielile de intretinere si exploatare.

5

DIFERENŢIERE ÎNTRE ARTICOLELE BUGETULUI DE INVESTIŢII ŞI CELE ALE BUGETULUI CURENT
Tipul lucrării Străzi şi alei Investiţie Pavare străzi (artere zone rezidenţiale) Refacere alei Modificarea capacităţii sau proiectului de stradă, inclsiv peisagistică Înlocuiri trotuare, trotuare noi, intersecţii de trotuare Echipamente de semnalizare noi şi înlocuiri, alte lucrări care îmbunătăţesc siguranţa sau capacitatea sistemului Operare şi întreţinere Reparaţii pavaj, chiar dacă duce la îmbunătăţirea condiţiilor de rulare Etanşeizare şi alte lucrări de întreţinere Reparaţii de rutină/ petice Reparaţii sau înlocuiri de echipamente pentru întreţinerea funcţionării sistemului Marcarea şi delimitarea benzilor de circulaţie Înlocuiri contoare parcări Înlocuiri sau reparaţii la stîlpii existenţi Etanşare pavaj pentru prevenirea atacului cu cloruri Întreţinere preventivă şi reparaţii minore

Trotuare Circulaţie

Iluminat stradal Parcaje

Înlocuirea stîlpilor sau becurilor cu noi modele Reparaţii capitale de structura Reproiectare sau extinderi capacitate Construcţii noi Control computerizat al venitului şi alte modificări operaţionale Amenajări şi modificări majore de structură pentru mărirea capacităţii sau o mai bună utilizare Înlocuiri sau modificări majore de proiect la principalele componente (înlocuire acoperiş. modificări majore la sistemul de încălzire) Programe de amanajare pentru economia de energie Programe de amenajări pentru accesul handicapaţilor Construcţii noi Reabilitarea principalelor componenete ale sistemului de tratare (ex. reparaţii baraj) pentru prelungirea existenţei utile Conducte de legătură cu lacul de acumulare, bataluri noi alte proiecte de îmbunătăţire a capacităţii, flexibilităţii sau calităţii de tratare

Clădiri publice

Reparaţii preventive de întreţinere care nu presupun o îmbunătăţire a structurii sau prelungirea perioadei de existenţă utilă apreciată anterior (ex. mici reparaţii la acoperiş)

Tratarea apelor

Reparaţii generale sau întreţinere a echipamentelor sau instalaţiilor pentru continuarea funcţionării (ex. reparaţii la pereţi sau tavan, motoare sau săli de control, curăţarea batalurilor

6

Conducte de apă şi canal

(Înlocuire) la conductele de aducţiune Separare canalizare (modificări canal) Proiecte de control inundaţii (modificări canal) Corectări zone de presiune scăzutră (subconducte) Alte înlocuiri conducte de aducţiune şi canalizare o dată cu pavarea străzilor Vane şi guri de vizitare pentru îmbunătăţirea flexibilităţii sistemului Replantarea bulevardelor Construcţii de noi parcuri, lucrări majore de amenajare a parcurilor sau instalaţiilor din parcuri, reamenajări majore la parcuri şi clădiri din parcuri Construcţie de noi clădiri în parcuri Amenajări, modficări ale malurilor sau alte instalaţii necesare controlului poluării lacurilor

Reparaţia secţiunilor izolate de conducte sparte sau distruse, bazine de captare, guri de canal şi reparaţii la instalaţii după necesităţi pentru asigurarea funcţionării

Parcuri

Îndepărtarea copacilor bolnavi din parcuri şi bulevarde Reparaţii sau înlocuiri mobilier, echipamente sau plantări care nu schimbă substanţial calitatea parcului Întreţinere şi reparaţii generale ale parcurilor, instalaţiilor din parcuri şi clădirilor

1.2.2 Organizarea procesului PIC2 Autoritatile locale trebuie sa stabileasca o structura in cadrul propriei lor organizari care sa se ocupe de gestionarea procesului PIC. Raspunderile de natura organizatorica, aferente procesului PIC variaza in functie de nevoile comunitatii, dar este la fel de important sa identificati persoana responsabila de acest proces. Daca nu exista o intelegere clara a necesitatii existentei acestei persoane, intregul proces poate fi dezorganizat. Printre primele sarcini ale unei autoritati locale se numara numirea unui facilitator PIC. Acesta poate fi reprezentat printr-un individ sau un comitet. Facilitatorul PIC raspunde de procesul de investitii de capital (care adesea este un proces anual), de derularea lui conform programului si de indeplinirea politicilor stabilite de autoritatile locale. Coordonarea si comunicarea sunt de importanta majora deoarece procesul poate implica mai multe persoane si grupuri, inclusiv personalul autoritatilor locale, oameni de afaceri si cetateni. Facilitatorul PIC devine personajul cheie in initierea tuturor activitatilor PIC ce implica participantii cheie in proces.

2

Adaptat dupa Conway, Francis si Purdy, Bruce "Planificarea Investitiilor de Capital din Romania", Ghid de studiu individual, USAID, Octombrie 1999.

7

Sarcini principale ale facilitatorului PIC Sa pregateasca calendarul PIC, formularele si instructiunile Sa ajute personalul local in predarea propunerilor de proiect Sa creeze oportunitati de implicare a cetatenilor Sa comunice procesului PIC cetatenilor si personalului administratiei locale Sa evalueze optiunile de finantare privitoare la proiectele predate Sa gestioneze exercitiul de prioritizare Sa monitorizeze implementarea proiectului, etc

Facilitatorul PIC trebuie sa inceapa procesul anual de dezvoltare PIC prin organizarea unei prime sedinte "de impulsionare". Scopul acestei sedinte este de a le explica participantilor politicile si liniile directoare care vor sluji ca baza pentru cererile de proiecte, de a distribui formulare si instructiuni si de prezenta programul si termenii limita PIC. Toate cererile de proiecte privind investitiile de capital trebuie predate facilitatorului pentru a garanta adecvarea proiectelor la liniile directoare prestabilite. 1.2.3 Elaborarea politicilor PIC Facilitatorul PIC trebuie initial sa: (1) stabileasca ce tipuri de proiecte trebuie incluse in PIC, (2) determine numarul de ani de derulare a PIC, (3) elaboreze un calendar cu evenimentele cheie si termenii limita si (4) elaboreze metode de culegere a opiniilor cetatenilor privind intregul proces. Toate acestea trebuie incluse intr-un raport redactat de facilitatorul PIC si distribuit tuturor celor implicati in proces. Este deosebit de important sa se decida ca politicile aferente procesului PIC sunt bine integrate in alte politici si procese financiare, cum ar fi procesul de bugetare curenta si politici de indatorare. Aceste politici trebuie sa faca distinctie intre tipurile de activitati sau proiecte care ar trebui incluse in PIC si tipurile care ar trebui incluse in bugetul curent (vezi sectiunea 1.2.1 de mai sus). Perioada destinata planificarii de capital se refera la numarul de ani ce urmeaza a fi inclusi in PIC pe ce perioada viitoare se va derula PIC. Pe o perioada mai mare de unul sau doi ani, devine din ce in ce mai dificila estimarea costurilor si a surselor de finantare. Insa a include in PIC numai proiecte care urmeaza sa inceapa peste un an sau doi, ar afecta analiza anumitor proiecte pe termen lung ce pot fi esalonate pe o perioada mai lunga de doi ani. Proiectele pe termen lung ii obliga pe toti cei implicati in proces sa se concentreze asupra nevoilor viitoare in loc sa se concentreze asupra problemelor curente. Aceasta, in schimb, contribuie la crearea unui consens privind prioritatile si nevoile de capital. La randul lor imprumutatorii doresc sa vada o concentrare asupra proiectelor pe termen lung. In majoritatea proceselor PIC o perioada de trei pana la cinci ani reprezinta un cadru temporal adecvat. Pentru a putea coordona diferitele sarcini si responsabilitati, calendarul PIC trebuie alcatuit de facilitatorul PIC inca de la inceputul procesului. Calendarul este un instrument care identifica "cine, ce face si cand" pe toata durata procesului PIC.

8

1.3 Activitati initiale ale procesului PIC Dupa trasarea regulilor de baza descrise mai sus, suntem gata sa demaram procesul PIC. Urmatoarele activitati initiale aferente procesului PIC sunt cele ce se regasesc in partea din stanga sus a Figurii 1 din Introducere3. 1.3.1 Evaluarea nevoilor Procesul de evaluare a nevoilor presupune atat o analiza tehnica cat si opinia comunitatii referitoare la "nevoia resimtita". Personalul angajat va trebui sa elaboreze estimari ale cererii viitoare de servicii. Acestia vor determina daca factorii ce stabilesc nevoia de servicii vor creste, vor fi stabili sau vor descreste. In vederea desfasurarii acestei analize este important sa existe sau sa se realizeze estimari ale perioadei de planificare a populatiei, a economiei locale si a factorilor mai specifici legati de serviciile privind infrastructura, cum ar fi numarul de vehicule aflate in circulatie. Este la fel de important sa se determine daca modelele de consum se vor schimba sau nu. De pilda o schimbare a venitului gospodariilor (familiilor), ar putea duce la o crestere a cererii de apa. Pe langa proiectele de infrastructura este foarte probabil sa existe si alte nevoi de investitii de capital cuprinse in procesul PIC. Acestea ar putea include proiecte de dezvoltare urbana generala sau redezvoltare, cum ar un garaj cu parcare. Ele ar putea include de asemenea nevoile de investitii ale autoritatilor locale, cum ar fi echipamente mari. 1.3.2 Cum sa satisfacem nevoile? Dupa cum arata Figura 1, exista modalitati diferite de satisfacere a nevoilor. Investitiile de capital presupun cheltuieli directe masive si angajamente pe termen lung pentru intretinere si exploatare. Asemenea investitii ar putea sa nu fie singura si nici cea mai de dorit solutie pentru imbunatatirea furnizarii de servicii. Iata cateva exemple:  Multe active nu sunt folosite cat mai eficient posibil. Eficientizarea cailor de colectare a deseurilor solide poate duce, de exemplu, la aceeasi imbunatatire a serviciilor ca si cumpararea unui camion nou, cu costuri mult mai scazute.  Un program de intretinere imbunatatit pentru infrastructura alimentarii cu apa poate reprezenta, in perspectiva o modalitate mult mai cost eficace de a intretine nivelurile serviciilor decat demarare unui program costisitor de investitii de capital.  In general, optiunile de restructurare (concesiuni, asocieri public-privat) pot oferi unor autoritati locale alternative mai bune de imbunatatire a furnizarii de servicii decat initierea unui program de investitii costisitor. Astfel, autoritatile locale nu ar trebui sa incerce automat sa solutioneze problemele prin identificarea investitiilor de capital. Ele ar trebui sa studieze si sa vada daca exista cai mai eficiente de atingere a

3

Observati ca in timp ce urmatoarele activitati se refera la programele de investitii de capital, unele dintre ele (de exemplu: stocurile de active curente de capital) au o valoare proprie si ar trebui sa se desfasoare independent de procesul PIC. Astfel de activitati sunt tratate aici cu un grad de detaliere corespunzator mai mic.

9

rezultatelor dorite care nu presupun investitii de capital. Chiar daca autoritatile ajung la concluzia ca o investitie este necesara, ei ar trebui sa analizeze solutiile alternative la investitia respectiva. 1.3.3 Evaluarea starii activelor curente Personalul angajat pe plan local va trebui sa evalueze starea echipamentelor si instalatiilor de infrastrucura de care raspund in mod curent. In acest scop ei trebuie sa cunoasca varsta, starea, intretinerea si costurile estimative de inlocuire ale echipamentelor si instalatiilor existente. Este important sa se urmareasca starea si calitatea infrastructurii materiale a comunitatii. Un inventar al activelor curente care sa ilustreze operatiunile de intretinere ar fi de asemenea util. Documentele referitoare la operatiunile de reparatii suferite de activele fizice furnizeaza informatii despre eficacitatea reparatiilor trecute. Aceste informatii pot fi utile in evaluarea eficacitatii reparatiilor viitoare. Aceleasi informatii ar putea fi utile in momentul deciderii asupra inlocuirii unui activ, asupra efectuarii unei reparatii capitale sau asupra simplei continuari a unei reparatii curente. 1.3.4 Stabilirea obiectivelor si a criteriilor de evaluare a proiectelor Alesii locali de succes cunosc foarte bine notiunea de obiective si prioritati locale; prioritatile lor reflecta intotdeauna prioritatile alegatorilor lor. In timp ce obiectivele pot fi descrise in termeni generali, ele ar trebui sa fie (cel putin in teorie) masurabile si cuantificabile. "Mentinerea calitatii mediului" sau "incurajarea dezvoltarii economice", de pilda, sunt obiective globale generale. Ele pot fi cu toate acestea subdivizate in obiective cu caracter mai specific (pastrarea unui nivel acceptabil al calitatii apei intr-un rau) sau chiar in obiective mult mai specifice, puncte de referinta si indicatori. Investitiile de capital reprezinta o modalitate prin care alesii locali isi pot atinge obiectivele. Obiectivele pot fi transpuse in criterii utile de comparare si evaluare a proiectelor. Unele modele de asemenea criterii si obiective, precum si un proces de ierarhizare a proiectelor care utilizeaza aceste obiective, sunt prezentate in sectiunea 5.1 de mai jos (vezi "Etapa 4: Ierarhizarea proiectelor").

10

CAPITOLUL 2 DE CE SA IMPRUMUTATI?

Principalele subiecte abordate: Avantajele indatorarii versus finantare din resurse proprii

Sunteti primarul unui oras de marime mijlocie. Ati fost ales in urma cu sase luni cu o majoritate covarsitoare de voturi in campania electorala. Pentru a va duce la indeplinire promisiunile facute, doriti foarte mult sa imbunatatiti colectarea deseurilor solide la periferia orasului, sa construiti un terminal pentru autobuze si sa continuati dezvoltarea serviciilor pentru alimentare cu apa potabila si a celor referitoare la apa reziduala. Dar de unde bani? Sa platiti pentru aceste proiecte din ceea ce reusiti sa economisiti si sa obtineti de la cei interesati in dezvoltare? Sau sa imprumutati? Consiliile locale din lumea intreaga se confrunta permanent cu aceasta intrebare: sa imprumut sau nu 4? Chiar daca alesii oficiali inteleg intuitiv ca imprumuturile sunt necesare, tot trebuie sa fie in masura sa explice motivatia subordonatilor lor. Haideti sa trecem in revista avantajele finantarii din resurse proprii versus imprumut. 2.1 Avantajele si dezavantajele finantarii din surse proprii

Finantare din surse proprii -- a plati pentru proiecte importante din fonduri proprii disponibile.

Pana sa apara "imprumutul", toate proiectele erau realizate din resurse proprii. Chiar si astazi, multe proiecte sunt platite integral sau partial pe baza resurselor proprii. O modalitate prin care municipalitatile pot plati din surse proprii este de a economisi annual si de a investi economiile realizate. Conform Legii Finantelor Publice (72/1992) municipalitatile nu puteau economisi de la un an la altul. In cazul in care ar fi inregistrat un excedent acesta trebuia varsat in contul bugetului de stat. Conform Legii Finantelor Publice Locale (189/1998), Articolul 32) municipalitatile pot depozita aceste sume intr-un "fond de rulment". Acest fond de rulment poate fi utilizat pentru acoperirea unor deficite temporare de casa (insa aceste sume trebuie rambursate) sau pentru finantarea unor investitii (in acest caz, sumele nu mai trebuie rambursate). Exista insa si urmatoarele modalitati de a plati din surse proprii: Fonduri nerambursabile (Granturi). Granturile sunt o excelenta sursa de fonduri, deoarece autoritatea locala nu trebuie sa ramburseze sumele puse la dispozitie. Granturile sunt totusi impredictibile. Transferurile pentru cheltuieli de capital nu mai exista, exceptie facand o serie
4

"a imprumuta" are mai multe forme. Imprumuturi de la banci sau obligatiuni municipale sunt forme de a te imprumuta. In acest capitol vorbim in general despre imprumuturi, fara a face distinctie intre tipurile de imprumut. Mai tarziu, (in capitolul 5) vom examina diferite tipuri de imprumut.

11

de orase care sunt parte la acordurile de imprumut extern si pentru care statul s-a angajat sa asigure cofinantarea respectivelor programe de investitii. Taxele de dezvoltare. Taxele de dezvoltare imbraca diferite forme. Acestea includ "atributii speciale", "contributii imbunatatiri" samd. De obicei aceste contributii sunt impuse de catre detinatorii de proprietati in domenii care sufera imbunatatiri prin actiuni publice5. Plata din surse proprii ofera urmatoarele avantaje6. 1) Economii la costurile cu dobanda. In cazul finantarii din resurse proprii, nu apar costuri legate de dobanzi. Aceste economii pot fi folosite la cresterea capitalului. De asemenea, unele autoritati locale nu-si pot asuma multele taxe asociate indatorarii. 2) Pastrarea flexibilitatii financiare. In cazul finantarii din resurse proprii nu exista obligatii pe termen lung. Autoritatea locala are in fiecare an mai multa flexibilitate in legatura cu angajarea veniturilor in finantarea de capital versus cheltuieli operationale. Acest fapt este important in cazul in care este dificil sa estimezi veniturile viitoare datorita instabilitatii economice sau din alte motive. 3) Intarirea perceptiei calitatii creditului. In conditiile in care toti sunt egali, o autoritate locala care nu este foarte indatorata este privita favorabil de catre comunitate. Finantarea din resurse proprii astazi, ofera autoritatii locale sansa de a obtine un imprumut maine. In ciuda tuturor acestor avantaje, finantarea din surse proprii implica de asemenea anumite dezavantaje: 1) Fonduri insuficiente pentru necesarul de capital. A te baza pe numerarul disponibil poate duce la insuficiente investitii de capital. Aceasta datorita faptului ca multe autoritati locale au nevoie de un capital cu mult mai mare decat sumele in numerar diponibile intr-un an. Situatii in care finantarea in numerar este insuficienta include: Un numar mare de proiecte. In acest caz, autoritatea locala are un numar de proiecte de maxima prioritate pe care doreste sa le realizeze, insa pur si simplu nu are suficienti bani. Unele proiecte sunt prea mari si costisitoare. Finantarea din resurse proprii poate fi indicata pentru proiecte mai mici, insa a economisi pentru un proiect de anvergura este dificil. Costurile proiectelor sunt in crestere. Chiar daca municipalitatea a economisit bani pentru un proiect, se poate afla in situatia in care, datorita inflatiei sau altor factori, la momentul la care are banii necesari, costurile cu forta de munca sau costurile terenurilor sa fi crescut foarte mult. Costurile proiectului, pe ansamblu au crescut dramatic. Autoritatea locala trebuie sa amane investitia si sa continue sa economiseasca.

5

Sursa: Bahl, Roy W.; si Linn, Johannes F., Finante publice urbane in tari in curs de dezvoltare, Banca Mondiala, 1992, pg. 374. 6 Patricia Tigue, “Programarea Cheltuielilor de capital:Ghid pentru municipalitati mici”, Government Finance Officers Association, 1996, pag. 85-86.

12

De aceea, in conditiile finantarii din resurse proprii, autoritatile locale pot avea mult de asteptat pentru a fi in masura sa acumuleze suficiente fonduri pentru finantarea proiectului necesar. 2) Lipsa echitatii dintre generatii. Acesta este un argument important impotriva finantarii din resurse proprii si in favoarea imprumutului. Principiul in cauza este:

Principiul echitatii finantarii publice -- acei care beneficiaza de proiect ar trebui in general, sa plateasca pentru el.

Sa luam un exemplu care ilustreaza conceptul de distributie echitabila intre generatii. Exemplu de echitate intre generatii Intr-un oras mic se doreste construirea unui drum de care vor beneficia cu totii. Drumul va avea o durata deviata de cel putin 20 de ani. Locuitorii oraselului ar putea plati pentru acest drum astazi. Cu toate acestea, oamenii care traiesc in oras astazi nu vor mai fi aceeasi care vor folosi drumul in acesti 20 de ani. Se nasc copii, oameni mor, populatia se muta din si in zona. Populatia nu va mai fi aceeasi in 10,15 sau 20 de ani; va fi diferita de locuitorii de astazi. Potrivit principiului echitatii, nu este drept ca populatia de astazi sa plateasca 100% din costurile constructiei, in timp ce cineva care se va muta in oras anul viitor se va bucura de toate beneficiile drumului fara a trebui sa plateasca nimic. Imprumutul ajuta la atingerea echitatii dintre generatii, prin alinierea cursului beneficiilor la cel al costurilor. In exemplul de mai sus, beneficiile se vor face simtite timp de 20 de ani sau mai mult. Din punct de vedere al echitatii este logic sa extinzi costurile pe o perioada aproximativ egala cu cea a beneficiilor. 3) Cheltuieli de capital repartizate inegal. Cheltuielile de capital sunt repartizate inegal. Cu alte cuvinte acestea necesita de obicei cheltuieli initiale foarte mari. Plata pentru aceste bunuri produce adesea o repartizare inegala a cheltuielilor de capital de la an la an. Veniturile, pe de alta parte, pot fi mai constante si mai usor de estimat. Managementul financiar poate fi mai usor daca atat veniturile cat si cheltuielile ar fi apoximativ egale de la an la an. 2.2 Avantajele finantarii prin indatorare Finantarea prin contractarea de datorie are avantaje corespunzatoare. Aceasta:  permite autoritatilor locale sa construiasca proiecte mai curand  asigura o mai mare echitate intre generatii si  egalizeaza in timp costurile investitiei

13

Construirea unor proiecte mai curand in loc de mai tarziu, inseamna ca ele vor genera beneficii mai curand. Pe tot parcursul acestui manual, vom face referire la proiecte ca fiind "investitii". Cuvantul "investitie' ne aminteste de faptul ca proiectele sunt construite sa genereze beneficii. Beneficiile si costurile asociate anumitor tipuri de proiecte sunt mai greu de evaluat si cuantificat decat altele. Cu toate acestea, daca toate beneficiile si costurile ar fi evidentiate si cuantificate corect, beneficiile ar depasi costurile -- daca nu, proiectul nu ar merita sa fie implementat7. Multe dintre investitiile pe care autoritatile locale le pot face genereaza beneficii sub forma dezvoltarii economice. Reabilitarea unui drum poate ajuta activitatea comerciala si de afaceri sa infloreasca. Chiar si asa numitele "investitii sociale" cum sunt sistemele de distributie a apei potabile si sistemele de colectare a apei reziduale si educatia contribuie la sanatatea si eficienta in munca a lucratorului. Aceste investitii duc la cresterea bunastarii comunitatii. In cazul in care proiectele sunt realizate mai repede, oamenii pot beneficia de ele mai curand. Cand proiectele sunt amanate si beneficiile se obtin mai tarziu. Unii oameni si anumite afaceri pot "obosi" asteptand si se pot reorienta catre alte comunitati care ofera o mai buna infrastructura si o mai buna "calitate a vietii". Urmatorul exemplu ilustreaza cateva beneficii ale finantarii prin contractarea de datorie comparativ cu finantarea din resurse proprii. Exemplu: Dunareni decide daca sa imprumute sau nu Primarul din Dunareni intra in graba in biroul dumneavoastra. El incearca sa se decida daca sa faca un imprumut pentru a finanta partial trei investitii importante. Cele tri proiecte sunt (inclusiv costuri estimate):
Proiect Deseuri Transport urban Sisteme apa potabila/apa reziduala Cost (milioane Lei) 67,039 156,424 71,508

El este interesat in mod deosebit sa realizeze aceste proiecte in perioada in care este primar. Doreste sa stie cand poate realiza fiecare proiect in conditiile a doua scenarii: (a) finatare din resurse proprii, (b) imprumut. In cazul ambelor scenarii el doreste sa mentina un surplus de operare -- diferenta dintre venituri si cheltuieli -- de 5-8 miliarde Lei. Dumnevoastra luati Declaratia de venituri si cheltuieli a primariei si incepeti sa lucrati la scenariul A -- finantare din resurse (vezi mai jos).

7

Speram sa atingem acest important subiect al fezabilitatii proiectelor, intr-un viitor grup de lucru.

14

Scenariul A: fin din resurse Constant 1999 Lei (mil.) Municipalitate
Declaratia de venituri si cheltuieli Venituri curente Total Venituri curente Cheltuieli operationale Total Cheltuieli operationale Alte surse de finantare Venit local extraordinar Transferuri catre programul invest de capital Serv. datoriei Total alte surse de finantare
Surplus net de operare (deficit)

Actual 1999 89,385

2000 93,854

2001 98,547

Proiectie 2002 2003 103,474 108,648

2004 114,080

2005 122,641

58,844

61,786

64,876

68,119

71,525

75,102

78,857

5,400 (30,000) (24,600) 5,941

5,670 (31,500) (25,830) 6,238

5,954 (33,075) (27,122) 6,550

6,251 (34,729) (28,478) 6,877

6,564 (36,465) (29,901) 7,221

6,892 (38,288) (31,397) 7,582

7,237 (43,060) (35,823) 7,961 Balance de Compl. 0 (0) (47,853) (47,853) -

Programul investitiei de capital Deseuri Transport urban Sisteme apa/apa rezid. Total fin. din resurse Total fin. datoriei

Estimat Cost (1999) 67,039 156,424 71,508 294,971 -

Actual 1999 30,000 30,000 -

2000 31,500

2001 5,539 27,536

Proiectie 2002 2003 34,729 36,465

2004 38,288

2005 19,405 23,655 43,060 -

31,500 -

33,075 -

34,729 -

36,465 -

38,288 -

Mai intai adunati veniturile curente si venitul local extraordinar si scadeti cheltuielile de operare. Veti afla ca, in fiecare an, va puteti permite sa transferati urmatoarele fonduri in programul de investitii (milioane Lei) si veti putea sa mentineti un surplus net de operare acceptabil de 5 - 8 miliarde Lei:
1999 30,000 2000 31,500 2001 33,075 2002 34,729 2003 36,465 2004 38,288 2005 40,203

Inregistrati aceste sume ca iesiri catre programul de investitii de capital in Declaratia de venituri si cheltuieli (parte superioera a documentului). (Observati cum "surplusul opertional net' ramane intre 5 si 8 miliarde Lei.) Transferati aceleasi valori in Programul investitiilor de capital (partea de jos a documentului), la rubrica "total finantare datorie." Pasul urmator- folosind aceleasi sume, determinati cand puteti implementa proiectele primarului. Veti afla ca puteti finaliza proiectul referitor la deseuri in anul 2001 si proiectul pentru transportul urban in anul 2005. Din pacate nu veti putea finaliza proiectul pentru sistemul de alimentare cu apa potabila/apa reziduala pana in anul 2005 -- notati ca "diferenta de acoperit" este inca 47.853 milioane Lei in cazul scenariului A. Luati apoi in considerare scenariul B -- finantarea prin contractarea de datorie. Mentineti acelasi nivel al "transferurilor catre programul de investitii" in scenariul B ca si in scenariul A (a se vedea mai jos).

15

Scenariul B: Finantarea datoriei-exemplu Constant 1999 Lei (mil) Autoritatea locala
Declaratie de venituri si cheltuieli Venituri curente Total venituri curente Cheltuieli operationale Total cheltuieli operationale Alte surse de finantare Venit local extraordinar Transferuri catre progr. Invest de capital Serv. datoriei Total alte surse de finantare
Surplus de operare net (deficit)

Actual 1999 89,385 58,844

2000 93,854 61,786

2001 98,547 64,876

Proiectie 2002 2003 103,474 68,119 108,648 71,525

2004 114,080 75,102

2005 122,641 78,857

5,400 (30,000) (24,600) 5,941

5,670 (31,500) (25,830) 6,238 2000 31,500

5,954 (33,075) (27,122) 6,550 2001 5,539 27,536

6,251 (34,729) (28,478) 6,877

6,564 (28,465) (8,000) (29,901) 7,221

6,892 (19,288) (19,000) (31,396) 7,583 2004 -

7,237 (24,060) (19,000) (35,823) 7,961 2005 Diferenta de acop. 0 0 (0) 0 0 -

Programul invest. de capital Deseuri Transport urban Fin. din surse pr. 40% Fin. datorie 60% Sisteme apa/apa reziduala Total fin. din surse pr. Total fin. datorie (1) Nota (1):

Estimat Cost (1999) 67,039 156,424 62,570 93,854 71,508 201,116 93,854

Actual 1999 30,000

Proiectie 2002 2003 34,729 305 93,854 28,160 28,465 93,854

19,288 19,288 -

24,060 24,060 -

30,000 -

31,500 -

33,075 -

34,729 -

Considera 95,000 milioane Lei @15% cupoane pt. 10 ani, niv. datorie

Acum considerati ca 60% din proiectul pentru transportul urban va fi finantat printr-un imprumut. In anul 2003, va propuneti sa imprumutati 93,854 milioane Lei pentru a ajuta la finantarea acelui proiect. Finantarea prin contractare de datorie va permite municipalitatii sa finalizeze proiectului pentru transportul urban doi ani mai devreme, comparativ cu scenariul finantare din surse proprii. Cu toate acestea, mai este un avantaj al acestei metode - imprumutul. Finantarea unei parti a proiectului pentru transportul urban prin obtinera unui imprumut elibereaza fonduri pentru alte proiecte. Primaria foloseste aceste fluxuri de numerar aditionale (fonduri disponibile dupa achitarea serviciul datoriei) pentru a finanta proiectul sisteme de alimentare cu apa potabila si sisteme pentru apa reziduala. Imprumutand constructia proiectului sisteme de alimentare cu apa potabila si sisteme pentru apa reziduala – este accelerata, cu toate ca o parte este finantata folosind numai fonduri proprii disponibile! Comparatia dintre cele doua scenarii ale graficului de implementare.

16

Graficul finalizarii proiectului Proiect Scenariul A Fara imprumut 2001 2005 post-2005 Scenariul B Finantare prin imprumut 2001 2003 2005

Deseuri Transport urban Sisteme apa/apa reziduala

Rezultatul, din punct de vedere al implementarii proiectului, este ca finantarea prin imprumut este optiuna mai buna.

17

CAPITOLUL 3 PREZENTARE GENERALA FINANTAREA PRIN CONTRACTAREA DE DATORII

Principalele subiecte abordate: Imprumuturi pentru scopuri generale Imprumuturi pentru proiecte care genereaza venituri Credite bancare Obligatiuni municipale Contractare unui imprumut in functie de caracteristicile proiectului si ale imprumutatului

3.1 Introducere Bazandu-se pe capitolul anterior care a demonstrat valoarea imprumuturilor, capitolul prezent ofera o prezentare a sistemului de finantare municipala prin contractarea de datorii precum si piata creditului municipal. Accentul cade aici pe notiunile de baza si practicile curente. In cursul seminariilor viitoare vom analiza unele subiecte (de exemplu cum se negociaza un credit bancar) mai amanuntit. Legea Finantelor Publice Locale (LFPL) stabileste clar dreptul autoritatilor locale de a contracta imprumuturi. Legea prevede la Articolul 48 [1]: "Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba contractarea de imprumuturi interne sau externe, pe termen mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local…" Mai mult, LFPL (la Articolul 48 [4] autorizeaza contractarea a doua tipuri principale de imprumuturi: "Instrumentele datoriei publice locale sunt in principal urmatoarele: (1) titluri de valoare (2) imprumuturi de la bancilor comerciale sau de la alte institutii de credit…" In cele ce urmeaza, bazandu-ne pe (1) Introducere, vom discuta despre: (2) Structurile de baza ale contractarii datoriilor, (3) Contractarea de imprumuturi de la institutiile autorizate, (4) Obligatiuni si (5) Concluzii8.

8

In timp ce discutia de mai sus releva in mod clar ca autoritatile locale au dreptul de a contracta imprumuturi, LFPL constituie doar un fragment dintr-un cadru legal unitar necesar facilitarii imprumuturilor. In Romania acest cadru legal este in curs de aplicare (Ianuarie 2000). O evaluare atenta a cadrului legal in vigoare nu face parte din obiectul de studiu al prezentului manual. Pentru a avea o privire generala asupra elementelor acestui cadru, vezi Anexa A.

18

3.2 Structurile de baza ale contractarii datoriilor9 3.2.1 Definitie de lucru Mai intai, o descriere a unei tranzactii de imprumutare: Contractarea datoriei implica unul sau mai multi investitori care doresc sa acorde un imprumut/credit unui imprumutat. Banii imprumutati sunt utilizati pentru anumite obiective/scopuri. Noi ne vom concentra asupra finantarii cheltuielilor de capital, dar imprumuturile pot fi utilizate si in alte scopuri (ex: pentru a asigura capital curent pe termen scurt). Imprumutatul este de acord sa ramburseze imprumutul si sa plateasca o dobanda pe o perioada de timp si functie de un calendar convenit. Investitorul este expus riscului atunci cand imprumuta banii. Rambursarea imprumutului nu este certa. Pentru a asigura un anumit grad de incredere, imprumutul specifica care sunt sursele de rambursare si care sunt asigurarile si modalitatile de recuperare in cazul in care rambursarea sau plata dobanzii nu se efectueaza la timp. Aceasta poarta denumirea de asigurare/garantare a imprumutului. Constatam ca o tranzactie de contractare de datorie contine elemente diversificate. Unele dintre aceste elemente pot fi utilizate pentru a clasifica datoria. In cele ce urmeaza, clasificam datoria in functie de sursa de la care ne asteptam sa provina banii (garantia primara) si cine sunt investitorii sau creditorii. 3.2.2 Structura datoriei functie de tipul de garantie In cele ce urmeaza consideram trei structuri de baza. Diferenta dintre acestea este sursa potentiala pentru rambursarea imprumutului. Contractarea datoriei pentru finantarea activitatilor generale/ pentru scopuri generale Primul tip de baza al structurii creditului este “obligatia generala” si este descris dupa cum urmeaza (vezi figura de mai jos). Autoritatea locala garanteaza cu “propriile venituri” achitarea serviciului datoriei. Sumele imprumutului sunt utilizate pentru realizarea proiectului. Totusi, nici proiectul in sine si nici castigurile care se obtin dupa realizarea acestuia nu constituie surse ale achitarii serviciului datoriei.

9

Petersen, John E. si Crihfield, John B, Relatiile intre Autoritatile Locale si Pietele un model pentru Dezvoltarea Pietelor de Credit Municipal in Tarile in Dezvoltare, ARD/GFG, Aprilie 1999, pag. 7-11. Aceste structuri de baza ale datoriei pot descrie instrumente variate ale datoriei (ex. Credite bancare sau obligatiuni municipale).

19

In multe tari, o astfel de structura este utilizata pentru proiecte care nu sunt generatoare de venituri. Exemple: siguranta publica, invatamant si sanatate, cheltuieli de capital pentru activitati cu caracter social.

Obligatii generale
Venituri

Datorie

Bugetul local

Proiect

Contractarea datoriei pentru proiecte generatoare de venituri Acest al doilea tip de structura a datoriei este descris in cele ce urmeaza (vezi figura urmatoare): Contractarea datoriei este garantata in principal sau in mod exclusiv cu veniturile generate de proiect. Proiectul sau facilitatea este o intreprindere care obtine venituri din tarife sau taxe. Aceste venituri sunt utilizate pentru a acoperi o mare parte sau integral costurile cu achitarea serviciului datoriei si pentru mentinerea in functionare a proiectului. Datoria este contractata de proprietarul proiectului (care poate fi un agent economic special cu activitati specifice) sau in numele acestuia de catre un sponsor – autoritate publica locala sau de stat. In general, veniturile proprii nu sunt sursa unei garantii directe. Astfel de agenti economici sunt companii de utilitate publica locala cum ar fi cele pentru alimentare cu apa si tratarea apelor reziduale, distributia energiei electrice, piete publice, porturi si terminale locale, etc.

20

Datorie Contractata pentru Proiecte Generatoare de Venituri

Venituri Autoritate Locala

Datorie

Proiect

Finantarea proiectelor in baza unor parteneriate de tip public / privat Utimul tip de structura a datoriei, finantarea proiectelor in baza unor parteneriate de tip public/privat este descris in cele ce urmeaza (vezi figura de mai jos): Aceste finantari presupun o combinatie de fonduri publice si private. Autoritatile locale incheie contracte cu agenti privati cum ar fi contracte de concesionare sau de parteneriat in scopul construirii, detinerii si exploatarii unui proiect. Obligatiile si drepturile fiecarei parti sunt prevazute in contract. Autoritatea locala poate asigura mai multe tipuri de participare la montajul financiar: capital, subventii, si variate forme de garantare a cererii – pentru produsul rezultat- si a ofertei – furnizarea materialelor necesare pentru realizarea proiectului. Sectorul privat poate contribui cu capital, contractare de datorie si alte forme de finantare sau garantare. In general datoria este contractata in numele detinatorului proiectului. Pentru garantii se pot lua in considerare, veniturile obtinute in urma punerii in functiune a proiectului, proprietatea si/sau alte active. Acesta este un proiect tipic pentru realizarea unei utilitati publice.

21

Proiect (Public/Privat)
Venituri

Autoritate Locala

Companie Privata

Datorie

Proiect

Capital

3.2.3 Instrumentele datoriei pe tipuri de investitori Atat creditele bancare cat si emisiunile de obligatiuni sunt forme de imprumut. Principala diferenta se refera la conditiile pietei ce fel de creditori pot fi interesati sa investeasca in respectivul instrument. Un credit bancar este o obligatie a unei autoritati locale fata de o institutie finantatoare de a rambursa capitalul imprumutat. Imprumutul este un plasament direct cu banca. Institutia financiara se poate implica direct in monitorizarea activitatilor imprumutatului. O obligatiune municipala este deasemenea o obligatie a unei administratii locale de a rambursa capitalul imprumutat. Totusi, obligatiunile municipale pot atrage un grup mai mare de investitori si de persoane fizice. Acestia sunt investitori pasivi – ei nu se implica in activitati de supraveghere a imprumutatului. Obligatiunile pot fi tranzactionate pe piata. Piata creditului municipal include atat credite bancare cat si obligatiuni municipale. Pietele de credit municipal s-au dezvoltat si au capatat caracteristici specifice in diferite tari. De exemplu, importanta creditelor si a obligatiunilor variaza. Municipalitatile din tarile vest europene sunt mai interesate in contractarea de credite bancare. Aceste banci sunt specializate pentru a raspunde nevoilor acestor municipalitati (vezi casuta de mai jos).

22

Europa Occidentala - Banci si Fonduri care raspund nevoilor municipalitatilor Cele mai multe tari din Europea vestica au creat institutii care acorda autoritatilor locale credite pentru investitii. Banca de Credit Municipal in Belgia, Asociatia pentru Credit Municipal in Danemarca, etc. au fost infiintate in mod exclusiv pentru a oferi municipalitatilor finatare sub forma de credite. Alte institutii acorda imprumuturi mai mutor agenti economici publici si privati, inclusiv autoritatilor locale. Aceste institutii, care au fost infiintate cu mai mult de 100 de ani in urma, constituie importante surse de finantare a investitiilor. In Belgia, in 1983, respectiva banca a finantat 80% din investitiile realizate de autoritatile locale. In Europe vestica, fondurile municipale au fost in mare masura finantate de pietele financiare. Mecanismele de finantare ale pietei au fost variat. De exemplu, in Austria, Belgia, Germania, Italia si Portugalia, cele mai importante au fost depozitele directe de economii private. In alte tari, institutiile financiare –fondurile de pensii, companiile de asigurari, bancile comerciale – au fost cele mai importante surse (prin contrast, cele mai noi fonduri de dezvoltare municipala, din tarile in dezvoltare au fost finantate in mare masura cu fonduri publice) Aceste credite bancare pot fi structurate pentru a raspunde nevoilor municipalitatilor. In Franta de exemplu imprumuturile pentru finantarea infrastructurii locale sunt acordate pe o perioada de 15-20 ani10. In SUA, obligatiunile domina piata creditului municipal pe termen lung. Piata obligatiunilor s-a dezvoltat in afara sistemului bancar. Obligatiunile municipale in SUA Piata creditului municipal in SUA a inceput sa se dezvolte pe baza creditelor acordate de banci din activele clientilor. La sfirsitul secolului 19, cand costurile investitiilor municipale au atins niveluri care depaseau capacitatea de finantare a unei singure banci, pentru a raspunde necesitatilor autoritatilor locale, institutiile financiare au inceput sa acorde credite sindicalizate, prin combinarea resurselor financiare individuale. Prin tranzactionarea pe piata si oferirea unor stimulente fiscale detinatorilor acetor titluri de valoare, s-a nascut obligatiunea municipala. Cum va evolua piata creditului municipal in Romania? Cel putin pe termen scurt, creditele bancare vor predomina, din urmatoarele motive:

10

Sursa: Davey, Kenneth, Fonduri de Dezvoltare Municipala si Intermediari, Raportul Bancii Mondiale privind Dezvoltarea - Working Papers, 1988, pag. 4-14; 41.

23

Avantajele Creditelor Bancare  In Romania exista deja o industrie bancara  Bancile romanesti inteleg situatia macroeconomica si pot evalua factorii de risc corespunzatori  Legile actuale prevad unele stimulente fiscale pentru bancile care acorda credite pe termen lung autoritatilor locale  Modalitatea de utilizare a creditului poate fi astfel structurata incat fondurile sa fie disponibile atunci cand este nevoie de ele; ex: liniile de credit.  Creditele bancare au un anumit grad de flexibilitate: se pot satisface necesitati variate. Creditele pe termen scurt pot fi utilizate pentru atragerea de capital curent si pentru sustinerea unui anumit flux de numerar. Creditele pot fi structurate pentru a raspunde necesitatilor de finantare a cheltuielilor de capital la nivelul municipalitatilor. In cele ce urmeaza vom examina: creditele bancare si obligatiunile municipale. 3.3 Creditele bancare Un credit bancar este o obligatie asumata fata de o institutie financiara de a rambursa capitalul imprumutat. Aceasta obligatie se asuma prin incheierea unui acord/contract care include o serie de conditionalitati, evaluari financiare si prevederi restrictive care guverneaza respectivul acord si proiectul finantat. Bancile imprumuta bani pe care ele le primesc de la clienti sub forma de depozite. Bancile atrag depozite prin acordare unor garantii si plata unor dobanzi pe care le finanteaza prin investiile pe care le fac. Autoritatile locale au acces la aceste capitaluri comerciale daca demonstreaza capacitate si dorinta de a rambursa creditul. Odata ce autoritatile locale au o relatie de creditare cu o banca si demonstreaza performante bune in ce priveste rambursarea, accesul la alte credite este mai simplu si costurile acestora pot fi mai reduse. Conform celor citate mai sus, LFPL (Articolul 48 [1]) permite autoritatilor locale sa aprobe: (1) imprumuturi externe sau (2) imprumuturi interne. In cele ce urmeaza sunt prezentate conditiile privind imprumuturile contractate pe cele doua piete sus mentionate. 3.3.1 Imprumuturi externe de la institutii financiare internationale (IFI) Legea LFPL (Articolul 48 [6 si 7]) stipuleaza: Articolul 6: "Consiliile locale, judetene si Consiliul general al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot angaja imprumuturi fara garantia Guvernului …., cu conditia informarii prealabile a Ministerului Finantelor" Articolul 7: "Imprumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor imprumuturi…"

24

Legea LFPL permite astfel efectuarea de imprumuturi externe fara garantii guvernamentale. Guvernul isi rezerva totusi dreptul de a aproba toate imprumuturile externe. Pana in Ianuarie 2000, IFI nu au acordat imprumuturi direct autoritatilor locale. Autoritatile locale nu au fost parti cosemnatare ale Acordurilor de imprumut ci numai beneficiari ai sumelor imprumuturilor. Astfel de imprumuturi acordate dupa 1990 sunt mentionate mai jos: IFI Proiect/Imprumut BERD – Proiectul de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale (I si II si Valea Jiului) Program de Reabilitare a unor Regii de Distributie a Energiei Termice BIRD – Programul de Reabilitare si Modernizare a RGAB EIB - Programul de Reabilitare si Modernizare a RADET In general, in cadrul operatiunilor cu IFI sunt incheiate trei tipuri de acorduri incheiate intre diferitele parti angajate. Principalul instrument juridic este Acordul de imprumut incheiat intre respectiva IFI si tara imprumutata - Romania In al doilea rand, se incheie un Acord de proiect intre IFI si beneficiarii finali ai imprumutului (utilitatea locala sau regia autonoma ('RA") si autoritatea locala ca garant) In final, se incheie un Acord subsidiar de imprumut intre tara imprumutata – Romania, reprezentata de Ministerul Finantelor si beneficiarii finali ai imprumutului Ca parte angajata in acordarea acestor imprumuturi, IFI acorda adesea asistenta tehnica pentru a ajuta autoritatile locale si furnizorii de servicii sa-si imbunatateasca managementul financiar si furnizarea serviciilor. Aceste acorduri pot implica si unele conditionalitati care incearca sa incurajeze participantii in procesul de perfectionare a performantei lor financiare si operationale. Pentru a satisface aceste conditionalitati, imprumutatorul este de acord sa implementeze un program de perfectionare a performantei financiare si operationale. Acest program poate include urmatoarele prevederi: Cresterea tarifelor Controlul datoriei clientului Reducerea costurilor de operare Pastrarea unui cont de rezerva Adoptarea si implementarea unui plan de afaceri Consultarea opiniei publice locale Pentru discutii mai detaliate referitoare la aceste conditionalitati, vezi Anexa B. 3.3.2 Imprumuturi interne de la institutii financiare romanesti Creditele bancare de la bancile locale sunt cele mai flexibile si mai accesibile forme de credit. De cele mai multe ori se obtin destul de repede si pot presupune sume mai mari sau mai mici de bani. Creditele bancare pot fi structurate astfel incat sa asigure: Necesar de finantare pe termen scurt -- ex, asigurand capital curent, acoperind nevoi urgente; si 25

Necesar de finantare pe termen lung – asigurand finantarea cheltuielilor de capital. Iata doua exemple care arata multitudinea posibilitatilor de structurare a unui credit pentru a raspunde nevoilor. O linie de credit – atunci cand o autoritate locala calificata are acces la o anumita suma maxima de creditare. Atunci cand este nevoie de capital, municipalitatea respectiva poate utiliza respectiva suma din linia de credit. Aceasta ajuta la sustinerea unui anumit nivel al fluxurilor de numerar. Aranjamentul de leasing financiar este util cand municipalitatea poate garanta cu un activ pentru un credit bancar si poate beneficia imediat de acesta. Municipalitatea nu dispune de drept de proprietate asupra garantiei depuse si anume respectivul activ care poate fi un sistem computerizat sau o masina de politie, pana cand creditului este achitat si toate celelalte conditionalitati sunt indeplinite. Avantajele utilizarii unui astfel de mecanism de leasing este ca, in general, autoritatile locale nu trebuie sa inregistreze obligatiile derivate din contractarea creditului in raportarile financiare. Creditorii pot structura creditul astfel incat sa raspunda necesitatilor imprumutatului. Rambursarea imprumutului se poate face in transe egale sau in transe crescatoare, platibile lunar, trimestrial, semi-anual si se poate amortiza intr-o perioada de mai multe luni sau cativa ani; dobanda poate fi fixa sau variabila, etc. Intrucat termenii si conditiile pot varia, cand municipalitatile cauta sa contracteze un credit bancar, ele nu trebuie sa accepte orbeste un credit care ofera cele mai reduse costuri ale capitalului. Oficialitatile trebuie sa evalueze conditiile si restrictiile: Penalitatile pentru plata in avans; Garantii mult prea mari; Solicitari pentru constituirea de fonduri “sinking”; Solicitari pentru furnizarea de informatii in mod continuu, chiar si dupa ce contractul expira; Ajustari ale ratei dobanzii, etc Municipalitatile trebuie sa caute acele credite care raspund cel mai bine nevoilor lor. Intr-un mediu inflationist, municipalitatea poate considera obtinerea unei dobanzi mai degraba variabila decat fixa. Intrucat in astfel de conditii ratele dobanzilor sunt relativ mari, municipalitatile anticipeaza ca aceste rate vor scadea in cursul perioadei rambursarii creditului; astfel, o rata variabila a dobanzii poate conduce la diminuarea costului total al creditului. Sectorul financiar din România este încă dominat de bănci, care formează centrul activităţii financiare şi a creditării comerciale. În prezent, sectorul bancar de stat se confruntă cu o criză majoră datorită sub-capitalizării şi unui larg portofoliu de împrumuturi nerentabile. Aceasta este de asemenea consecinţa unor politici anterioare în care băncile comerciale de stat erau forţate să finanţeze un sector neperformant. O masivă restructurare a acestor bănci precum şi privatizarea lor este o prioritate pe termen scurt de mare importanţă. Există un număr total de 45 de bănci în România, din care 6 sunt de stat; activele totale deţinute de băncile de stat se ridică la 58% din activele totale din sistemul bancar. În ciuda poziţiei lor majoritare în termeni de active şi capital social, profitul lor se ridică la numai 20% din profitul 26

generat de sectorul bancar. Datorită unui portofoliu mare de împrumuturi nerentabile, rezervele lor totale pentru riscul general de a acorda un credit reprezintă 63% din rezervele totale ale întregului sector bancar pentru riscul de acordarea creditelor. În prezent, numai două bănci de stat importante au fost privatizate - Banca Română de Dezvoltare şi Banc Post; împreună, acestea reprezintă aproximativ 10% din patrimoniul total al sectorului bancar. Alte 3 bănci de stat importante fac parte dintr-un proces de restructurare: Banca Agricola şi Banca Comercială Română si (urmata de fuziunea cu BCR): BANCOREX. Nu există suficientă cerere pentru investiţii pe termen lung datorită unei baze instituţionale de investiţii subdezvoltate. Fondurile mutuale investesc in mod curent în piaţa de capital pe termen scurt, obligaţiuni şi actiuni. Companiile de asigurări sunt limitate în investiţiile lor de către lege şi de lipsa unei capacităţi active de management a portofoliului. Fondurile de pensii nu functioneaza la ora actuala ca investitori si nu se asteapta ca acest lucru sa se intample in viitorul apropiat. Pe parcursul ultimilor doi ani bancile nu au constatat nici o crestere in activitatea de creditare. Acest lucru se datoreaza in cea mai mare parte structurii prezente a dobanzilor care ofera profituri mai mari în cazul depozitelor la Banca Naţională în certificate de trezorerie faţă de împrumuturile la clienţi. Pana in prezent, cel putin cateva banci cum ar fi BRD - GSG şi BCR şi-au actualizat normele având în vedere prevederile noului cadru legislativ.Aceste bănci pot oferi credite pe termen mediu şi lung, consiliilor locale şi judeţene şi regiilor autonome de interes local, în completarea fondurilor proprii. Sumele obţinute pot fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în proiectele de investiţii aprobate pentru: *Realizarea de investiţii publice de interes local; *Procurarea de maşini, utilaje şi mijloace de transport. Beneficiarii acestor credite pot fi: regii autonome de interes local, întreprinderi de stat şi consiliile locale şi judeţene.

27

Documentele necesare pentru redactarea cererii de imprumut: Consilii Locale si Consilii Judetene Normele prevad ca pentru a obtine un imprumut, consiliile locale si judetene trebuie sa prezinte urmatoarele documente: Lista care cuprinde cheltuielile de capital pentru investiţiile aprobate Aprobarea creditului pentru investiţii de către consiliul local, judeţean sau Consiliul General al Muncipiului Bucureşti, din care să rezulte natura creditelor , valoarea şi perioada de creditare Aprobarea cuprinderii în proiectele de BVC pe toată perioada de creditare a contravalorii ratelor, dobânzilor şi comisioanelor aferente creditului Doveda informării Ministerului Finanţelor referitor la solicitarea împrumutului Situatia (situatiile) din care banca poate extrage informatii referitoare la modul si procentajul privind colectarea veniturilor autoritatii respective in ultimii trei ani Ca garanţii acestea pot oferi: garanţii reale (ipoteci, gajuri) aflate în proprietatea municipalităţilor în discuţie sau veniturile prognozate pe toată perioada de creditare

-

Regiile autonome trebuie sa prezinte alt tip de situatii, dupa cum urmeaza: Documentele necesare pentru redactarea cererii de imprumut: Regii Autonome Bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere încheiate pe ultimul an, inclusiv raportul comisiei de cenzori sau certificarea bilanţului de un expert contabil autorizat independent Bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat sau proiectul acestuia pentru anul în care se solicită creditul, întocmit pe baza contractelor sau comenzilor confirmate care au stat la baza fundamentării acestuia ultimele situaţii privind "Rezultatele financiare" şi "Situaţia patrimoniului" ultima balanţă de verificare Studiul de fezabilitate care trebuie sa includa: * Cadrul general al activităţii regiei autonome * Informaţii privind piaţa şi vânzările * Informaţii privind capacităţile de producţie, tehnologiile şi produsele fabricate * Situaţiile economice şi financiar-contabile pentru ultimii 3-5 ani * Diferite variante de strategii de dezvoltare * Concluzii privind strategia optimă care trebuie să fie aleasă. Proiecţia surselor pe perioada de acordare şi rambursare a creditului Acte privind situaţia juridică a terenului Acordurile şi avizele prevăzute de legea privind protecţia mediului înconjurător Ca garanţii pot fi oferite: terenuri, clădiri, echipamente, scrisori de garanţie, scrisori din partea fondurilor de garantare, care trebuie să acopere creditul şi valoarea dobânzii pentru primul an de creditare.

-

-

28

Şi în această perioadă, deşi normele au fost stabilite, volumul creditelor acordate municipalităţilor a fost de aproximativ 1% din totalul creditelor acordate de către bănci. Această situaţie se datorează partial faptului că municipalităţile deţin puţine garanţii reale pe care să le poată oferi, iar fluxurile de disponibilităţi prognozate nu sunt nici ele prea optimiste. O altă problemă constă în faptul că toate entităţile de stat trebuie să aibă cont deschis la Trezoreria Statului. Astfel, toate plăţile la şi de la aceste entităţi trebuie să fie efectuate prin trezorerie. – autoritatile locale nu pot dezvolta relatii de afaceri si intelegere reciproca cu bancile comerciale. Acest lucru descurajeaza autoritatile locale in incercarea de contractare de credite bancare. In ciuda acestor conditii, autoritatile locale au raportat in 1999 cateva situatii de imprumuturi de la banci. Intr-un seminar viitor despre imprumuturi bancare se vor aborda aceste exemple de creditare in mod mai amanuntit. 3.4 Obligatiuni municipale 3.4.1 Structuri si tipuri de baza Autoritatile locale din unele tari au emis obligatiuni pentru a finanta urmatoarele tipuri de proiecte (clasificate in functie de sector):

SCOPURI GENERALE PENTRU UTILIZAREA OBLIGATIUNILOR MUNICIPALE Sector Utilitati Transport Obiectiv/Scop Alimentari cu apa si statii pentru tratarea apelor reziduale, canalizari, alimentari cu gaze si energie electrica si sisteme de telecomunicatie Drumuri, autostrazi, parcari, poduri, tunele, aeroporturi, porturi maritime, sisteme de semnalizari trafic, strazi, etc. Scoli, universitati, colegii, credite pentru studii (pentru studenti) Cladiri ale autoritatilor publice, scoli, inchisori, spitale, biblioteci Computere, vehicule, birouri, echipamente medicale, etc. Dezvoltare economica, stadioane, centre pentru conferinte si alte facilitati pentru recreere

Invatamant Cladiri Echipamente Parteneriate Public-Privat

Proiectele finantate integral sau partial prin emisiune de obligatiuni trebuie sa fie in domenii publice prioritare, dupa cum se arata in programul de investitii aprobat.

29

Tipuri de obligatiuni Cele doua tipuri principale de obligatiuni, descrise in cele ce urmeaza, sunt complementare celor discutate in legatura cu structura datoriei. Obligatiuni pentru scopuri generale (activitati curente) – sunt emise de o autoritate locala care este imputernicita prin lege sa impuna impozite/taxe. Respectiva autoritate locala se angajeaza in mod neconditionat sa mobilizeze resursele necesare pentru rambursarea creditului si plata dobanzii. In general, dar nu intotdeauna, inseamna ca se angajeaza sa majoreze nivelul taxelor in cazul in care este necesar sa o faca. Astfel de obligatiuni sunt cunoscute ca obligatiuni “incredere deplina si credit” deoarece se bazeaza pe deplina incredere si garantie in autoritatea locala respectiva. Obligatiuni pentru proiecte care genereaza venituri (obligatiuni cu raspundere limitata) – veniturile cu care se garanteaza sunt generate de proiect. Acest proiect de investitii generator de venituri, se poate baza pe venituri din chirii, tarife si taxe speciale. Exemple: sisteme de alimentare cu apa si canalizare, poduri si tunele, autostrazi sau sosele unde se percep taxe, stadioane si parcuri industriale. Utilizarea acestor obligatiuni reflecta: Principiul “utilizatorul plateste” – acolo unde este posibil, beneficiarul/utilizatorul unui serviciu trebuie sa plateasca pentru respectivul serviciu.

Exista ale tipuri de obligatiuni municipale, cum ar fi: Obligatiuni “double-barrel” – acesti hibrizi sunt o combinatie de garantii care se regasesc in cadrul obligatiunilor pentru scopuri generale/activitati curente si cele care sunt generatoare de venituri. Ambii emitenti ofera garantia “increderii depline si credit” iar veniturile obtinute din proiect garanteaza rambursarea creditului. Obligatiuni care se bazeaza pe venituri din taxe speciale– aceste obligatiuni sunt similare cu obligatiunile pentru scopuri generale/activitati curente. Sumele obtinute din taxa speciala sunt utilizate pentru scopuri publice generale. Rambursarea datoriei nu este conditionata de capacitatea respectivului proiect de a genera venituri. Totusi, fata de obligatiunilor pentru scopuri generale/activitati curente, obligatiunile bazate pe taxe speciale sunt rascumparate iar dobanda este platita numai din veniturile derivate din respectiva taxa speciala. Cea mai des intalnita forma de garantie este taxa pe vanzari, impozitul pe venituri; mai pot fi considerate taxe pe vehicule si combustibil, pe facilitati pentru scopuri recreative sau pe anumite tipuri de proprietati (comerciale, industriale si rezidentiale). Obligatiuni bazate pe venituri obtinute din inchiriere sau leasing – sunt in general utilizate pentru achizitionarea de echipamente sau orice alte active cu care se poate garanta emisiunea de obligatiuni. In cazul in care autoritatea locala nu isi indeplineste obligatiile asumate prin

30

contractarea respectivei datorii, activele care sunt constituite ca si garantii pot fi puse la dispozitia creditorilor si vandute de acestia pentru a limita pierderile acestora. Structurarea graficului de rambursare a datoriei11

"Serviciul datoriei" se refera la o combinatie de rambursare anuala a sumei imprumutate si plata a dobanzii pe perioada respectivei obligatiuni.

Achitarea serviciul datoriei trebuie astfel structurata incat sa corespunda caracteristicilor financiare atat ale imprumutatului cat si ale proiectului. Platile cu serviciul datoriei trebuie sa corespunda veniturilor autoritatilor locale si/sau ritmului cu care sunt generate veniturile de catre proiect in decursul unei perioade de timp. Aceste venituri, fie ale autoritatii locale fie cele generate de proiect trebuie sa fie suficiente pentru plata anuala a serviciului datoriei – contractata prin emisiune de oligatiuni. Identificarea unei bune corelari intre aceste caracteristici financiare si graficul achitarii serviciului datoriei este esentiala pentru succesul respectivei emisiuni de obligatiuni. Exista trei metode principale pentru structurarea achitarii serviciului datoriei, cu structuri de rambursare diferite. Structura bazata pe nivelul serviciului datoriei – este calculata astfel incat serviciul anual al datoriei sa fie aproximativ egal pe toata perioada pentru care a fost emisa obligatiunea. Intrucat suma de rambursat creste de la un an la altul, suma platita cu dobanda descreste cu aceeasi rata. Principalul avantaj este ca permite un management bugetar mai simplu. Structura bazata pe nivelul sumei imprumutate – este calculata pe baza unei sume egale de rambursat, in timp ce platile cu dobanda descresc pe perioada pentru care a fost emisa obligatiunea. Serviciul anual al datoriei este mai mare in primii ani, rezultand costuri cu plata dobanzii mai mici decat in cazul anterior. Aceasta metoda permite emitentului sa-si refaca, intr-o perioda mai scurta, capacitate de imprumutare. Structura asecendenta a serviciului datoriei – poate fi utilizata de emitent pentru a amana rambursarea si platile cu dobanda. Aceasta permite un serviciu al datoriei mai mic in primii ani. Un alt aspect al structurarii serviciului datoriei se refera in mod exclusiv la rambursarea acesteia. Obligatiuni in serie - acestea au un grafic anual de scadente pe o perioada de ani. De exemplu, o municipalitate poate emite 100 de obligatiuni in serie in anul 2000. Dintre acestea, 40 vor avea scadenta in 2005, insemnand ca intreaga suma imprumutata se ramburseaza la acea data. Alte 40 vor avea scadenta in 2006 iar urmatoarele 20 in 2007. Obligatiuni la termen - acestea au o singura scadenta. Toata suma imprumutata va trebui rambursata la o anumita data. De obicei, pentru aceste obligatiuni emitentul creaza fonduri “sinking” ca instrument de management financiar care asigura rambursarea. Acest fond este o
11

O mare parte din urmatorul material se poate aplica si altor forme de datorie (ex. Credite bancare).

31

rezerva constituita la intervale egale de timp astfel incat suma acumulata sa fie suficienta atunci cand se ajunge la data scadentei. Atunci cand un investitor doreste sa investeasca intr-o obligatiune municipala, el va dori sa cunoasca situatia financiara a imprumutatului si/sau a proiectului de finantat. Informatiile pe care va dori sa le aiba sunt dictate de tipul de obligatiune: Autoritatile locale care emit obligatiuni pentru scopuri generale/activitati curente, garanteaza cu “deplina incredere si credit” referitor la capacitatea lor de a stabili impozite si taxe care vor constitui sursa rambursarii. Investitorul care va achizitiona o astfel de obligatiune are nevoie sa se asigure ca exista suficiente taxe care sa fie percepute pentru a constitui sursele necesare pentru rambursare si plata dobanzii. Pentru obligatiunile emise pentru proiecte generatoare de venituri, un investitor va fi interesat sa examineze structura obligatiunii pentru a determina daca graficul rambursarii este rezonabil, avand in vedere proiectiile veniturilor care se asteapta a fi realizate. 3.4.2 Piata de obligatiuni din Romania Emisiunile de obligatiuni pot ajuta autoritatile locale din Romania sa obtina resursele financiare necesare. Cu toate acestea nu au existat obligatiuni municipale in Roamnia pana la ora actuala si foarte putine obligatiuni institutionale. Mai multe municipalitati (Constanta, Bucuresti) si-au anuntat intentia de a emite obligatiuni pe pietele de capital internationale, fara a obine insa vreun rezultat. Cateva din motive ar fi. Există discrepanţe majore în cadrul de reglementare pentru bond-urile municipale, de fapt pentru emiterea şi comercializarea bond-urilor în general. În timp ce Legea 52 referitoare la Bursa de Valori şi de Acţiuni din 1994 a stabilit competenţa CNVM de a reglementa emiterea publică de valori, obligatiuni, instrumente financiare ale autorităţilor centrale sau locale şi derivate, există discrepanţe şi inconsecvenţe majore în cadrul de reglementare în ceea ce priveşte obligatiunile. Nu există o lege separata pentru obligatiuni; reglementarea 6 asupra Tranzacţiei Publice de Acţiuni are un capitol referitor la obligatiuni, reglementând emiterea acestora pe termen lung (minimum 5 ani), lăsând restul la latitudinea CNVM funcţie de fiecare caz; pe de altă parte, reglementarea 15 asupra Plasării Private a Acţiunilor din 1996 acoperă doar acţiunile. Un alt motiv care explică absenţa emiterii de obligatiuni este lipsa de încredere şi de familiarizare a potenţialilor investitori şi emitenti cu un astfel de instrument. În mod special, necunoaşterea structurii unei obligatiuni cu dobanda variabila, care ar fi fost atractiv în cazul unui mediu inflaţionar crescut, pare să ţină departe investitorii şi emitentii de obligatiuni. Este posibil ca in viitorul apropiat sa nu fie utilizate foarte mult. Pentru ca emisiunea de obligatiuni sa devina un instrument viabil, analistii au subliniat unele modificari care ar trebui sa aiba loc. Reformatorii ar trebui: Sa restructureze si/sau sa privatizeze institutiile financiare pentru a facilita tranzactiile cu obligatiunile municipale (piata primara) Sa creeze o piata secundara a obligatiunilor deschisa emitentilor si investitorilor Sa permita autoritatilor locale sa garanteze cu propriile venituri Sa imbunatateasca cadrul legal si de reglementare. 32

3.5 Concluzii: Corelarea instrumentelor datoriei cu situatia existenta Discutia anterioara a atins principiile generale ale contractarii datoriei locale:

Instrumentele datoriei trebuie structurate astfel incat sa se coreleze cu caracteristicile financiare le imprumutatului si ale proiectului.

Vom discuta caracteristicile financiare ale imprumutatului (ex: capacitatea de indatorare) in Capitolul 4. Cele mai importante caracteristici ale unui proiect sunt: Veniturile care se asteapta a fi obtinute ca urmare a realizarii proiectului; Durata de viata a proiectului; Beneficiarii potentiali ai proiectului, etc Aceste elemente ofera indicii importante atat in alegerea cat si in structurarea instrumentului datoriei. Iata cateva exemple: Datoria contractata pe baza veniturilor obtinute din proiect sunt adecvate pentru activitati generatoare de venituri. Graficul rambursarii trebuie corelat cu ritmul realizarii veniturilor. Autoritatile locale trebuie sa cunoasca/determine beneficiarii proiectului. Daca beneficiarii sunt un grup restrans, o datorie contractata pe baza veniturilor obtinute din proiect este adecvata. In acest caz o datorie contractata pentru scopuri generale poate sa nu obtina suportul politic necesar. Datoria contractata pentru scopuri generale este adecvata pentru activitati care nu genereaza venituri si/sau de care beneficiaza un grup larg si dispersat de persoane. Pentru ambele tipuri de datorie, capitalul imprumutat trebuie rambursat din venituri locale care sunt masurabile si cu grad cat mai exact de certitudine. Creditele bancare sunt flexibile. Printre alte avantaje, creditele bancare sunt adecvate pentru obtinerea de sume mici, in timp scurt si cu caracter urgent. Atat creditele bancare cat si obligatiunile pot fi structurate pentru a finanta cheltieli de capital mari si planificate. Suma necesar a fi imprumutata trebuie sa fie suficient de mare pentru a justifica costurile implicate de emisiunea de obligatiuni. Un proiect mic, nu va justifica astfel de costuri. Durata de viata a investitiei trebuie sa fie intotdeauna mai mare decat durata pentru care este contractata datoria. Cand o autoritate locala demonstreaza ca poate amortiza suma imprumutata si platile cu dobanda intr-o perioada mai scurta decat durata utila de viata a proiectului acesta aduce valoare adaugata respective tranzactii de contractare a datoriei. Aceasta va determina o diminuare a costurilor capitalului imprumutat.

33

CAPITOLUL 4 FACTORII INTERNI CARE INFLUENTEAZA NIVELUL DE INDATORARE MODELUL FINANCIAR

Principalele subiecte abordate: Surplusuri operationale Cat de mult se poate indatora o municipalitate? Capacitatea de indatorare Rata serviciului datoriei si alte rate Modelul financiar Cand – si cat de mult – trebuie sa se imprumute o municipalitate? In cadrul acestui capitol vom analiza o serie de factori interni care tin de municipalitate si care determina capacitatea de indatorare. Ca parte a acestei activitati, vom analiza o serie de aspecte care tin de managementul bugetar si financiar. Nu intentionam sa intram in detaliile acestor teme – acestea constituind subiect al altor seminarii ale USAID/RTI Management Bugetar si Financiar- ci sa analizam acele aspecte care au relevanta pentru seminarul nostru. Dupa o analiza a (1) declaratiei de venituri si cheltuieli, vom analiza conceptul de (2) capacitate de indatorare. Apoi vom examina diferiti indicatori care ne ajuta in luarea deciziei de a contracta un imprumut sau nu: (3) rata serviciului datoriei; (4) rata surplusului operational, si (5) alti indicatori relevanti. In final vom aplica analiza ratei serviciului datoriei la (6) scenariul de baza si (7) alte scenarii de modele financiare mai complexe 4.1 Interpretarea declaratiei de venituri si cheltuieli Declaratia de Venituri si Cheltuieli este principalul instrument al managementului financiar. O definitie generala ar fi ca aceasta declaratie este un raport asupra performantelor financiare ale unei municipalitati intr-o anumita perioada de timp. Declaratia poate include informatii atat asupra performantelor dintr-o perioada anterioara celei pentru care se face raportarea cat si proiectii viitoare ale veniturilor si cheltuielilor. Declaratiile de venituri si cheltuieli pot fi de asemenea exprimate atat in lei – valoare nominala, cat si in lei – valoare constanta (1999). Exprimarea sumelor in lei – valoare constanta ne ajuta sa intelegem schimbarea reala in timp a venitului municipalitatii, fara efectul ditorsionant al inflatiei. Declaratia de venituri si cheltuieli poate avea utilizari diferite. In cursul acestui seminar vom analiza declaratia de venituri si cheltuieli ca instrument al evaluarii capacitatii de indatorare a municipalitatii. Intocmirea declaratiilor de venituri si cheltuieli presupune o schimbare a modului in care informatiile financiare sunt prezentate si organizate. De exemplu veniturile si cheltuielile pot fi exprimate dupa cum urmeaza:

34

Total Venituri Total Cheltuieli Excedent (deficit) general

Suma anuala (milioane lei) 337.310 328.587 8.723

Desi aceasta comparatie este oarecum utila, analiza datoriei necesita o defalcare si mai detaliata precum si o regrupare a pozitiilor bugetare aferente cheltuielilor si veniturilor. In mod special este indicat sa se separe pozitiile privind operatiunile curente de cele privind investitiile de capital (vezi Tabelul 4.1). Tabelul 4.1 Declaratie de venituri si cheltuieli (Simplificat) Pozitia Activitati curente Venituri curente Mai putin: cheltuieli operationale Surplusuri operationale curente (deficite) Plus: Alte surse de finantare a cheltuielilor operationale Surplusuri operationale nete (deficite) Investitii Surplusuri operationale nete (deficite) Plus: Alte surse de finantare a cheltuielilor de capital Mai putin: Plati de dobanzi si comisioane Mai putin: Rambursari credite Fonduri disponibile pentru investitii Mai putin:Cheltuieli de capital Mai putin: Fonduri de rezerva Total excedente (deficite) Suma anuala (milioane Lei)

241,480 153,125 88,355 0 88,355

88,355 95,829 8,456 0 175,728 162,176 4,830 8,723

Aceste date reprezinta o regrupare a cifrelor pe care consiliile locale si consiliile judetene le prezinta in raportarile lor asupra rezultatelor financiare totale. In prezent, declaratiile financiare prezinta totalul veniturilor si cel al cheltuielilor fara o separare pe activitati curente si pe activitati de investitii. Diferentele importante sunt:  Pozitiile denumite venituri sunt divizate in venituri curente, alte surse de finantare pentru activitati curente si alte surse de finantare pentru cheltuieli de capital.  Cheltuielile au fost separate in cheltuieli operationale si cheltuieli de capital. Cheltuielile operationale curente beneficiaze de resursele disponibile in cursul unui an fiscal. Cheltuielile de capital beneficieze atat de resurse disponibile in cursul anului fiscal curent cat si din viitorii ani fiscali. Putem observa in tabelul de mai sus - Declaratie de venituri si cheltuieli – ca datele presupun o combinatie intre venituri si cheltuieli in anumite sume al caror rezultat este un surplus sau un deficit.

35

1) Surplusurile operationale curente includ veniturile curente (ex.impozite locale, taxe si cota din impozitul pe salarii) din care se deduc cheltuielile operationale (ex: cheltuielile operationale pentru mentinerea in functiune si intretinerea facititatilor din invatamant). 2) Surplusul operational net include surplusul operational curent la care se adauga alte surse de finantare pentru cheltuieli de capital(de exemplu impozitul pe profit de la regia locala). Pana acum, am discutat elementele declaratiei care se refera la operatiunile curente. Un surplus operational net indica existenta unor resurse ramase in urma finantarii cheltuielilor operationale. Aceste resurse pot fi utilizate pentru cheltuieli de capital. Urmatoarea parte a declaratiei se concentreaza asupra cheltuielilor de capital si a resurselor utilizate pentru finantarea acestor. 3) Fondurile disponibile pentru investitii includ surplusul sus mentionat la care se adauga urmatoarele elemente: “Alte surse pentru finantarea cheltuielilor de capital”. Aceasta include datoria contractata in decursul unei anumite perioade si utilizata pentru finantarea cheltuielilor de capital. “Plati de dobanzi si comisioane bancare”. Aceste plati sunt parte a serviciului anual al datoriei, sub forma de plati de dobanzi si alte comisioane aferente. “ Rambursarea imprumutului”. Aceste rambursari fac parte din serviciul anual al datoriei sub forma rambursarii sumei imprumutului. Aceste sume apar de obicei la sfarsitul sau catre sfarsitul perioadei pentru care a fost contractat imprumutul. Analistul a considerat ca rambursarea va incepe dupa anul 2003; de aceea suma rambursata in 2003 este egala cu “0”. In acest mod calculam sumele disponibile pentru finantarea investitiilor. Nu este necesara utilizarea integrala a acestor surse pentru finantarea modernizarilor. Urmatoarea parte a declaratiei explica acest lucru. 4) Surplusul total include “fondurile disponibile pentru finantarea investitiilor”. Aceste fonduri pot fi investite in totalul “cheltuielilor de capital” sau pot fi constituite ca rezerve (contingente). Ceea ce ramane dupa aceasta operatiune poarta denumirea de surplus total/general. Daca dorim sa facem o legatura cu Programul de Investitii, putem spune ca: 100% din totalul fondurilor disponibile pentru investitii (175.728 milioane lei in 2003) ar putea fi alocate Programului de investitii. Totusi, analistul a considerat numai 92.3% din aceasta suma (162.176 milioane lei) constituind din suma ramasa un fond de rezerva (4.830. milioane) – pentru acoperirea variatiilor fizice si de pret. Acest fond ia in considerare probabilitatea proiectiilor de venituri si cheltuieli – deoarece modelul financiar se refera la municipalitati aflate intr-o perioada de tranzitie. 4.2 Capacitatea de indatorare 12 Dupa sesiunea de familiarizare cu informatiile de baza pe care le furnizeaza Declaratia de Venituri si Cheltuieli, sa vedem cum putem utiliza aceste informatii pentru a intelege “cat de mult ne putem imprumuta”. Vom incepe cu o definitie:
12

Aceasta sectiune se bazeaza partial pe Cursul privind Creditul Local in Romania - Levine, Taya; Rosensweig, Fred; si Conway, Francis, USAID, Training Resources Group si Urban Institute, Octombrie 1999.

36

Capacitatea de indatorare – volumul de resurse pe care le putem retine din totalul veniturilor operationale in fiecare an in decursul mai multor ani in scopul de a achita serviciul datoriei fara a afecta “parametrii creditului”.

Este important sa notam ca achitarea serviciului datoriei trebuie sa se faca din veniturile operationale. Atunci cand semnam un contract de imprumut, convenim sa facem platile pentru onorarea serviciului datoriei pe o perioada de mai multi ani. Pentru a onora acest angajament, va trebui sa ne asigurma ca aceste fonduri vor exista in fiecare an, pe perioada pentru care a fost contractat creditul. Cea mai prudenta abordare este sa contam pe acele fonduri care stim sigur ca vor fi disponibile, ex: venituri proprii. Care sunt factorii care influenteaza capacitatea de indatorare? 1) Dorinta si abilitatea de a accepta riscul, si 2) Dorinta si abilitatea de a limita fondurile utilizate pentru serviciile catre comunitate pentru a plati investiile (si pentru creditele necesare finantarii acelor investitii). Va rugam sa va reamintiti ca planificati platile pentru plata serviciului datoriei din veniturile proprii care sunt aceleasi venituri din care platiti serviciile oferite comunitatii, cum ar fi intretinerea strazilor, scolilor si parcurilor. Tot din aceste venituri se finanteaza cheltuielile administrative si salariile pentru angajatii dumneavoastra. In cele din urma, capacitatea de indatorare este o chestiune de analiza. Ori de cate ori va trebui sa luati o decizie in legatura cu un imprumut veti avea la dispozitie cateva optiuni. Este important sa cunoasteti aceste optiuni si sa conveniti asupra unei decizii inainte de a incepe procedura de contractare a unui imprumut. Capacitatea de indatorare determina capacitatea de a investi in cadrul comunitatii? Nu absolut necesar. Capacitatea de indatorare imi arata cat de mult consiliul local sau judetean se poate imprumuta pentru a finanta investitiile tinand cont in acelasi timp de resursele proprii. Uneori un proiect, ex: un sistem de alimentare cu apa, poate genera venituri proprii odata ce este pus in functiune. De indata ce alimentarea cu apa este pusa in functiune, consumatorii vor plati un tarif pentru consumul de apa. Veniturile obtinute din aceste tarife pot fi de asemenea utilizate pentru a plati serviciul datoriei aferent unui imprumut. Dupa cum am spus, capacitatea de indatorare a unei municipalitati este o chestiune de analiza si decizie; analizele cantitative ne pot ajuta in luarea unei decizii.

37

4.3 Cat de mult am voie sa ma imprumut? Legea privind Finantele Publice Locale stabileste un nivel maxim de indatorare al unei municipalitati. In acest sens, Legea prevede urmatoarele: "Autoritatilor administratiei publice locale li se interzice accesul la orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie angajat in anul respectiv, depaseste limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale..." (LLPF, Article 51) Conform LFPL, metoda de evaluare a capacitatii de indatorare este rata serviciului datoriei. LFPL limiteaza rata serviciului datoriei unei municipalitati la 20%. Rata serviciului datoriei este definita dupa cum urmeaza.

Rata serviciului datoriei = Serviciul annual al datoriei Total venituri curente

Va prezentam un exemplu de calcul al ratei serviciului datoriei, pe baza datelor din Declaratia de venituri si cheltuieli (2003): Exemplu de calcul al ratei serviciului datoriei Rata serviciului datoriei = 8,456 milioane = 241,480 milioane 3.5 %

Rata serviciului datoriei este de 3.5%. Prin urmare, municipalitatea se incadreaza in limita stabilita prin lege care este de 20%. Este important sa ne amintim ca trebuie sa facem estimari in legatura cu rata serviciului datoriei pe intreaga durata pentru care intentionam sa contractam imprumutul, intrucat rata serviciului datoriei poate varia de la an la an. 4.4 O alta metoda de determinare a “cat de mult trebuie sa ma imprumut”: Rata surplusului operational Cele prezentate mai sus arata ca, din punct de vedere legal, rata maxima a serviciului datoriei poate fi de maxim 20%. In timp ce acest exemplu arata ca o municipalitate poate imprumuta destul de mult in conformitate cu legea, exista motive care tin de trasaturile municipalitatii pentru care municipalitatea s-ar putea sa nu doreasca sa se indatoreze atat de mult.

38

Motive pentru a nu ne supra-indatora Motive pentru care nu ar trebui sa contractam o datorie foarte mare sunt:  Municipalitatea nu are experienta in management-ul datoriei,  Municipalitatea nu are sisteme adecvate pentru management-ul datoriei,  Municipalitatea are resurse limitate pentru proiectarea investitiilor de finantat,  Municipalitatea are resurse limitate pentru constructia investitiei, si  Municipalitatea are resurse limitate pentru exploatarea si intretinerea investitiei. De asemenea:  Estimarile dumneavoastra in legatura cu evolutia veniturilor si cheltuielilor sunt mult prea optimiste sau incerte. Aceste motive sunt relevante pentru perioada actuala, cand in Romania nivelul inflatiei este destul de ridicat si cand atat economia nationala cat si cea locala sunt intr-un proces de tranzitie.

Deci – cat de mult ne imprumutam? Un aspect important de verificat este estimarea resurselor care vor ramane disponibile dupa efectuarea cheltuielilor operationale – cu alte cuvinte, estimarea surplusului operational. Este de dorit ca rambursarea imprumutului sa se realizeze din aceste resurse. Dar daca, de exemplu, se inregistreaza un deficit operational, va fi dificil sa va indepliniti obligatiile derivate din plata serviciul datoriei. In aceste conditii nu este recomandata contractarea nici unei datorii – chiar daca legea va permite acest lucru. Atunci cand examinam surplusurile operationale ca indiciu pentru cat de mult ne putem imprumuta, este prudent sa examinam surplusul operational curent mai degraba decat surplusul operational net. Surplusul operational curent este o masura mai fidela a resurselor disponibile pentru plata serviciului datoriei decat surplusul operational net. Dupa cum am constatat mai inainte, surplusul operational curent nu include “alte surse pentru finantarea cheltuielilor curente”. Astfel de “alte resurse” include fonduri cum ar fi alocatii bugetare care nu sunt o sursa sigura; nu exista nici o garantie ca aceste alocatii vor fi acordate in urmatorii ani si in ce volum. Nu se poate conta pe acest tip de resurse in finantarea serviciului datoriei. O modalitate corecta de evaluare a surplusului operational disponibil pentru achitarea serviciului datoriei este utilizarea ratei surplusului operational. Exprimat sub forma unei ecuatii, aceasta rata este, dupa cum urmeaza.

39

Rata surplusului operational = surplusuri operationale curente total venituri curente (Observati ca surplusul operational nu include nici o plata a serviciului datoriei. Astfel, pe langa analiza raporturilor privind serviciul datoriei si surplusul operational, analistul trebuie sa se asigure ca excedentul general va ramane pozitiv in timp.) Pentru a intelege variatia in timp a surplusului operational sa analizam unele previzionari care au fost efectuate recent la Ramnicu Vilcea. Din datele istorice si din estimarile incluse in declaratia de venituri si cheltuieli, putem obtine rata surplusului operational din 1996 pana in 2003 (vezi Tabelul 4.2) Tabelul 4.2: Ramnicu Valcea – rata surplusului operational (milioane Lei)
Concept Venituri curente Cheltuieli operationale Surplus operational curent Rata surplusului operational 1996 17795 18128 (333) -1.9% 1997 39988 37274 2714 6.8% 1998 43380 40600 2780 6.4% 1999 89385 58844 30541 34.2% 2000 115988 78137 37851 32.6% 2001 145548 100105 45443 31.2% 2002 183709 127563 56146 30.6% 2003 241480 161581 79899 33.1%

In ce an Ramnicu Valcea ar putea lua in considerare contractarea unui imprumut? Aceasta nu ar fi o idee buna in 1996 cand rata surplusului operational este negativ. In 1997 si 1998, in timp ce aceasta rata a devenit pozitiva, este inca foarte mica, intre 6 si 7%. Ce putem spune despre 1999? In acest an, rata surplusului operational a crescut considerabil la 34.3%, si va ramane ridicata pan in ultimul an pentru care s-au facut estimari. Insa aceasta rata pentru 1999 este bazata pe informatii din trecut sau este o estimare (posibil prea optimista)? Daca este o estimare, care au fost ipotezele pe care le-a avut in vedere analistul? Cu o crestere considerabila de la 6.4% la 34.2% intr-un singur an, autoritatile are trebui sa solicite explicatii in legatura cu acuratetea estimarilor facute si cu precizia acestor proiectii inainte de a lua o decizie pentru contractarea unei datorii prea mari. Municipalitatea ar putea decide sa amane contractarea unui imprumut cu 1 sau 2 ani (ex: pana in 2001), interval in care o situatie financiara solida poate fi demonstrata. 4.5 Alte metode de determinare a capacitatii de indatorare Indicatorii anterior prezentati sunt utili, insa municipalitatea poate utiliza si alte metode de determinare si de decizie asupra a cat de mult se poate imprumuta. Astfel de metode utile sunt: Datoria neta pe cap de locuitor Rata datoriei contractate si nerambursate pe total venituri gospodarie sau venituri ale agentilor economici Cresterea gradului de indatorare de la un an la altul, etc. Prin urmare, o combinatie de mai multi indicatori poate ajuta oficialitatile sa ia o decizie corecta in legatura cu momentul si volumul imprumuturilor pe care doresc sa le contractateze. 40

Pe masura ce datoria contractata de municipiile romanesti va creste, va fi utila o comparatie a acestor rate intre diferitele municipalitati. O astfel de comparatie va fi o informatie in plus pentru oficiali atunci cand decid cat de mult sa se imprumute. Un primar poate renunta la contractarea unei datorii egale cu 1.000.000 lei pe cap de locuitor (locuitorii din municipalitatea respectiva) daca o astfel de rata medie pentru alte municipalitati este de numai 1.000 lei pe cap de locuitori. 4.6 Analiza ratei de indatorare si modelul financiare de baza Atunci cand examinam ratele (indicii) de indatorare in procesul de analizare a optiunilor de imprumut, trebuie sa ne asiguram ca datoria potentiala nu va deveni prea impovaratoare in nici un moment al procesului de imprumut. Asadar, trebuie sa ne facem o oarecare idee despre modul in care veniturile si cheltuielile vor evolua in viitor. In acest scop avem nevoie de unele modele financiare. Modelele financiare pot fi simple sau complexe. O forma mai simpla de model financiar se bazeaza pe tendinte istorice. Daca, de pilda, veniturile municipalitatii au crescut (in termeni reali) cu o medie de cinci la suta pe an in ultimii cinci ani, restul ramanand neschimbat, putem presupune ca veniturile vor creste in acelasi ritm si in viitor. In mod similar, daca cheltuielile operationale au crescut doar cu trei la suta pe an, aceasta rata ar putea servi ca si baza pentru proiectiile viitoare. Tabelul 4.3 de mai jos infatiseaza proiectiile bazate pe acele ipoteze legate de tendintele viitoare (toate valorile sunt in lei – valoarea constanta 1999). Tabelul 4.3 Model financiar in Raisa: Cazul A
In 1999 constant 000 Lei 1999 2000 5.0% 90,348,930 3.0% 76,915,242 13,433,688 5,328,947 5.90% 14.87% 5.0% 3.0% 2001 94,866,377 79,222,699 15,643,677 5,328,947 5.62% 16.49% 5.0% 3.0% 2002 99,609,695 81,599,380 18,010,315 5,328,947 5.35% 18.08% Venituri curente 86,046,600 Mai putin chelt. operationale 74,674,992 Surplus operational (Deficit) 11,371,608 Total serv. datoriei
Rata Serviciului Datoriei Rata surplusului operational

0.00% 13.22%

Tabelul 4.3 ilustreaza modul in care atat veniturile curente cat si cheltuielile operationale cresc moderat de la un an la altul. Veniturile curente cresc la o rata mai mare fata de cheltuielile operationale. Asadar, surplusul operational creste si el, ceea ce genereaza sume suplimentare pentru plata serviciului datoriei. (Serviciul datoriei este amortizat prin plati egale anuale). Pentru a putea analiza indicii (ratele), mai intai trebuie sa calculam rata serviciului datoriei. Pentru anul 2000, aceasta este de 5,9% (5.328.947.000 / 90.348.930.000). Adica, 5,9% din veniturile curente sunt folosite pentru plata anuala a serviciului datoriei, ceea ce concorda cu LFPL, articolul 51. Pentru fiecare an succesiv, rata datoriei scade datorita cresterii veniturilor curente. In mod similar, rata operationala creste de la an la an deoarece veniturile curente cresc mai repede decat cheltuielile operationale.

41

Orice asemenea proiectie nu este altceva decat o estimare a unei situatii viitoare. Nu trebuie sa ne asteptam la o estimare absolut corecta. Mai curand, ar trebui sa examinam seturi diferite de proiectii. Unele ar trebui sa presupuna ca lucrurile vor merge bine. Altele ar trebui sa analizeze ceea ce se intampla atunci cand lucrurile nu merg bine. De pilda, proiectiile ar putea include unele ipoteze privind cresterea mare, moderata si mica a veniturilor. Ele ar putea de asemenea include unele ipoteze referitoare la creterea mare, moderata si mica a cheltuielilor. Aceasta poate genera noua scenarii, bazate pe combinatiile diferite intre cresterea veniturilor si tendintele costurilor:

1. Cresterea mare a veniturilor – tendinta descendenta a costurilor 2. Cresterea mare a veniturilor – tendinta moderata a costurilor 3. Cresterea mare a veniturilor – tendinta ascendenta a costurilor 4. Cresterea moderata a veniturilor – tendinta descendenta a costurilor 5. Cresterea moderata a veniturilor – tendinta moderata a costurilor 6. Cresterea moderata a veniturilor – tendinta ascendenta a costurilor 7. Cresterea mica a veniturilor – tendinta descendenta a costurilor 8. Cresterea mica a veniturilor – tendinta moderata a costurilor 9. Cresterea mica a veniturilor – tendinta ascendenta a costurilor Calcurarea tuturor celor noua variante de scenarii ar insemna ar insemna o cantitate enorma de munca. Poate ar fi bine sa va concentrati numai asupra rezultatelor scenariilor A, E si I; adica cele ce corespund unui set de ipoteze optimiste, moderate si pesimiste. Sa presupunem ca Tabelul 4.3 ar corespunde setului de ipoteze moderate privind veniturile si cheltuielile. In cele ce urmeaza vom elabora un scenariu optimist (vezi Tabelul 4.4). Table 4.4: Raisa Case B
In 1999 constant 000 Lei

1999

2000

2001

2002

Venituri curente 86,046,600 15.0% 98,953,590 15.0% 113,796,629 15.0% 130,866,123 Mai putin chelt. operationale 74,674,992 3.0% 76,915,242 3.0% 79,222,699 3.0% 81,599,380 22,038,348 34,573,929 49,266,743 Surplus operational (Deficit) 11,371,608 Total serv. datoriei
Rata Serviciului Datoriei Rata surplusului operational

0.00% 13.22%

5,328,947 5.39% 22.27%

5,328,947 4.68% 30.38%

5,328,947 4.07% 37.65%

In cazul B veniturile curente cresc mult mai mult decat cheltuielile operationale. Mai mult, surplusul operatioanl creste cu aproximativ 100% in fiecare an. Serviciul datoriei anual ramanand neschimbat, rata acestuia fata de veniturile curente pentru anul 2001 este calculata ca fiind 4,68% sau 5.328.947.000 / 113.796.629.000. Pana in anul 2001 rata datoriei va fi scazut cu aproape de doua ori mai mult fata de cazul A de mai sus, permitand astfel o capacitate de indatorare suplimentara. Rata surplusului operational exprima amplificarea capacitatii de indatorare. 42

Cazul 3, pe de alta parte, descrie o abordare mai pesimista a cheltuielilor operationale (vezi Tabelul 4.5)

Table 4.5: Raisa Case C
In 1999 Constant 000 Lei Current Revenues Less: Operating Expenses Operating Surplus (Deficit) Total Debt Service Debt Service Ratio Operating Surplus Ratio Expense Ratio DS to OE Ratio 1999 2000 2001 94,866,377 5.0% 90,356,740 10.0% 4,509,636 5,328,947 5.62% 4.75% 95.25% 5.90% 2002 99,609,695 99,392,414 217,281 5,328,947 5.35% 0.22% 99.78% 5.36% 86,046,600 5.0% 90,348,930 5.0% 74,674,992 10.0% 82,142,491 10.0% 11,371,608 8,206,439 0.00% 13.22% 86.78% 0.00% 5,328,947 5.90% 9.08% 90.92% 6.49%

In cazul C, veniturile curente cresc moderat de la an la an, insa cheltuielile operationale cresc mult mai rapid. Exista asadar o scadere constanta a surplusului operatioanl. Calculul ratelor datoriei din 2000 pana in 2002 releva cresterea capacitatii de indatorare cu aproximativ 10% A privi insa doar una din modalitatile de stabilire a capacitatii de indatorare ne poate induce in eroare. Rata operationala reflecta o scadere drastica a surplusului operational disponibil pentru plata serviciului annual al datoriei. Pana in anul 2002, factorul de acoperire ne arata ca nu exista fonduri suplimentare disponibile pentru plata altor cheltuieli de capital si nici rezerve de numerar flexibile pentru utilizari neasteptate. (Un scenariu si mai pesimist bazat pe cresteri mici ale veniturilor va genera rate si mai slabe.) 4.7 Analiza ratei de indatorare si ipoteze privind scenariul aspectelor economice/politice 13 In locul proiectiilor liniare bazate pe tendinte istorice, viitorul poate fi modelat si in functie de diferite seturi de ipoteze privind aspecte economice si politice. Aceasat abordare este utila in situatii de tipul celor din Romania unde cadrul general destinat finantelor publice locale trece printr-un proces de schimbari drastice. Aceste imprejurari reduc valoarea proiectiilor viitoare bazate pe tendinte istorice. Urmatorul exercitiu ne furnizeaza un exemplu din acest tip mai sofisticat de model financiar. Consiliul local al orasului Raisa a solicitat primarului Ionescu sa determine daca municipalitatea isi poate permite contractarea unui imprumut. Primarul Ionescu a solicitat directorului financiar Cristiana Calin sa studieze si sa faca o evaluare a acestei probleme. Cristiana decide sa ia in considerare trei scenarii, cu ipoteze diferite.

13

Acest exercitiu a fost elaborat de Levine, Taya si Rosenweig, Fred de la Training Resource Group; si Conway, Frnacis, de la Urban Institute, si a fost prezentat in cadrul cursului “Foundation Course on Local credit in Romania”, USAID, Octombrie, 1999

43

Tabelele 4.6, 4.7 si 4.8 ilustreaza o modalitate de analiza a capacitatii de indatorare a municipiului Raisa. Aceste trei scenarii se refera la evolutii posibile ale finantelor municipalitatii Raisa pe o perioada de trei ani. Situatiile au fost pregatite in 1998 pentru a evalua capacitatea de indatorare in cursul perioadei 1999 - 2002. Aceste trei scenarii pornesc de la ipoteza ca municipalitatea va imprumuta 7.500.000.000 lei in 1999, si vor incepe achitarea serviciului datoriei in anul 2000. Diferentele dintre scenarii sunt legate de ipotezele privind viitorul intreprinderilor de stat existente si care sunt principalii platitori de impozite si taxe si cele referitoare la numarul de angajati in respectiva comunitate. Aceste ipoteze au implicatii mari asupra veniturilor curente care afecteaza cheltuielile operationale si de capital viitoare. Urmatorul tabel prezinta ipotezele privind aspectele politice/economice luate in considerare pentru alcatuirea fiecarui scenariu:
Scenariul I Intreprinderile de stat sunt privatizate si restructurate cu succes. Activitate si numarul de angajati cresc, sporind nivelul taxelor locale si al impozitelor pe salarii care raman la dispozitia municipalitatii. Veniturile curente cresc in mod optimist pe perioada de patru, insa cheltuielile operationale aferente cresc mai repede decat veniturile curente, rezultand intr-un deficit operational pana in 2002. Intreprinderile de stat sunt privatizate dar sunt intarzieri in restructurare; aceasta va stagna procesul de crestere a activitatii in intreprinderi ceea ce va determina o serie de concedieri. Atat taxele locale locale cat si impozitul de salarii vor stagna. Veniturile curente si cheltuielile operationale cresc moderat de la an la an, in timp ce surplusul operational nu prezinta nici o schimbare. Privatizarea nu se realizeaza. Intreprinderile de stat primesc credit limitat de la stat cee ce le mentine in functiune. Activitatea in intreprinderi se reduce considerabil. Un numar mare de angajati sunt concediati. Aceasta reduce atat veniturile obtinute din taxele locale cat si cele din impozitul pe salarii. Din cauza problemelor financiare, municipalitatea primeste transferuri pentru echilibrare, dar nu reuseste sa recupereze veniturile pierdute. Atat veniturile curente cat si cheltuielile operationale manifesta diminuari constante pe perioada de patru ani. Soldul disponibil pentru plata datoriei rezulta intr-un surplus operational constant.

Scenariul II

Scenariul III

In baza analizei acestor scenarii, va rugam sa ne furnizati urmatoarele informatii. 1) Completati pozitia “venituri curente totale”: cele trei scenarii I, II si III: Scenariul I 1999_________________ 2000_________________ 2001_________________ 2002_________________ 44

Scenariul II

1999_________________ 2000_________________ 2001_________________

Scenariul III 1999_________________ 2000_________________ 2001_________________ 2) Completati pozitia “serviciul total al datoriei” pentru anii 1999-2001 sau 2002, si pe cele trei scenarii I, II si III: Scenariul I 1999_________________ 2000_________________ 2001_________________ 2002_________________ 1999_________________ 2000_________________ 2001_________________

Scenariul II

Scenariul III 1999_________________ 2000_________________ 2001_________________ 3) Completati pozitie “surplus operational (deficit) – inainte de achitarea serviciului datoriei” pentru cele trei scenarii I, II si III: Scenariul I 1999_________________ 2000_________________ 2001_________________ 2002_________________ 1999_________________ 2000_________________ 2001_________________

Scenariul II

Scenariul III 1999_________________ 2000_________________ 2001_________________

45

4) Rata serviciului datoriei: Pentru a determina rata serviciului datoriei, impartiti suma totala a serviciului datoriei (vezi intrebarea 2 de mai sus) la suma totala a veniturilor curente; inmultiti cu 100 pentru a exprima aceasta rata in procente: Scenariul I: 1999_______________________________________________________________ 2000_______________________________________________________________ 2001_______________________________________________________________ 2002_______________________________________________________________

Scenariul II: 1999_______________________________________________________________ 2000_______________________________________________________________ 2001_______________________________________________________________

Scenariul III: 1999_______________________________________________________________ 2000_______________________________________________________________ 2001_______________________________________________________________

5) Rata surplusului operational: Pentru a determina rata surplusului operational, impartiti suma surplusului operational (vezi intrebarea 3 de mai sus) la suma totala a veniturilor curente; inmultiti cu 100 pentru a exprima aceasta rata in procente Scenariul I: 1999________________________________________________________________ 2000________________________________________________________________ 2001________________________________________________________________ 2002_______________________________________________________________ 46

Scenariul II: 1999________________________________________________________________ 2000________________________________________________________________ 2001________________________________________________________________

Scenariul III: 1999________________________________________________________________ 2000________________________________________________________________ 2001________________________________________________________________

6) In baza acestei analize, credeti ca municipalitatea ar trebui sa imprumute suma de 7.500.000.000 lei in 1999? _____________ (da / nu)

De ce da / De ce nu? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

47

TABELUL 4.6 SCENARIUL 1 Mii lei
Total venituri curente Din care: - Impozite si Taxe Locale - Sume defalcate din veniturile bugetului de stat - Subventii - Sume defalcate pentru acoperirea deficitului bugetar (noua lege) Total cheltuieli curente Din care: - Autoritati executive - Invatamant - Sanatate - Cultura si sport - Asistenta sociala - Gospodarie comunala si locuinte - Transporturi si comunicatii - Alte actiuni economice - Alte activitati Excedent (deficit) operational - inainte de plata serviciului datoriei Excedent (deficit) operational, ca procent din total venituri curente Total serviciul datoriei Din care: - Plati de dobanzi pentru datorie nou acumulata - Rambursari datorii nou acumulate Excedent (deficit) din operare, Net Alte surse de finantare a cheltuielilor curente Din care: - Din credite noi Total fonduri disponibile pentru investitii Cheltuieli capitale totale pe capitole - Autoritati executive - Invatamant - Sanatate - Cultura si sport - Asistenta sociala - Gospodarie comunala si locuinte - Transporturi si comunicatii - Alte actiuni economice - Alte investitii Excedent (deficit) 0 0 0 4.104.006 6.066.618

1998
65.594.159 28.104.945 18.905.190 18,584.025

1999
86.046.600 42.157.417 43.889.183 N/A

2000
101.055.777 56.069.365 44.986.412 N/A

2001
110.590.842 64.479.770 46.111.072 N/A

2002
121.415.584 74.151.735 47.263.849 N/A

65.348.391 5.211.282 10.465.200 996.132 41.667 3.099.831 42.832.707 2.688.006 0 13.566

74.674.992 5.732.410 12.034.980 896.519 42.709 3.874.789 49.257.613 2.822.406 0 13.566 11,371.608 13.2 %

90.791.797 6.305.651 13.840.227 806.867 43.136 4.843.486 56.646.255 2.963.527 0 13.702 10.263.979 10.2%

103.275.117 6.936.216 15.916.261 726.180 44.214 6.054.357 65.143.193 3.111.703 0 14.044 7.315.725 6.6%

117.725.670 7.629.838 18.303.700 653.562 45.320 7.567.947 74.914.672 3.267.288 0 14.395 3.689.915 3.0%

0 0 0 11.371.608 5.000.000

5.328.947 3.750.000 1.578.947 4.935.032 2.500.000

5.328.947 2.960.526 2.368.421 1.986.778 0

5.328.947 1.776.316 3.552.632 (1.639.033) 0

5.000.000 10.170.624 16.371.608

2.500.000 7.435.032

0 1.986.778

0 (1.639.033)

9.589.224 267.444 0 0 0 0 9.315.966 0 0 5.814 581.400

11.500.000 0 0 0 0 0 12.500.000 0 0 0 4.871.608

7.000.000 0 0 0 0 0 10.000.000 0 0 0 435.032

1.500.000 0 0 0 0 0 7.500.000 0 0 0 486.778

0 0 0 0 0 0 7.500.000 0 0 0 (1.639.033)

48

TABELUL 4.7 SCENARIUL 2 Mii lei
Total venituri curente Din care: - Impozite si Taxe Locale - Sume defalcate din veniturile bugetului de stat - Subventii - Sume defalcate pentru acoperirea deficitului bugetar (noua lege) Total cheltuieli curente Din care: - Autoritati executive - Invatamant - Sanatate - Cultura si sport - Asistenta sociala - Gospodarie comunala si locuinte - Transporturi si comunicatii - Alte actiuni economice - Alte activitati Excedent (deficit) operational - inainte de plata serviciului datoriei Excedent (deficit) operational, ca procent din total venituri curente Total serviciul datoriei Din care: - Plati de dobanzi pentru datorie nou acumulata - Rambursari datorii nou acumulate Excedent (deficit) din operare, Net Alte surse de finantare a cheltuielilor curente Din care: - Din credite noi Total fonduri disponibile pentru investitii Cheltuieli capitale totale pe capitole - Autoritati executive - Invatamant - Sanatate - Cultura si sport - Asistenta sociala - Gospodarie comunala si locuinte - Transporturi si comunicatii - Alte actiuni economice - Alte investitii Excedent (deficit) 0 0 0 4.104.006 6.066.618

1998
65.594.159 28.104.945 18.905.190 18.584.025

1999
86.046.600 42.157.417 43.889.183 N/A

2000
101.055.777 56.069.365 44.986.412 N/A

2001
110.590.842 64.479.770 46.111.072 N/A

2002
121.415.584 74.151.735 47.263.849 N/A

65.348.391 5.211.282 10.465.200 996.132 41.667 3.099.831 42.832.707 2.688.006 0 13.566

74.674.992 5.732.410 12.034.980 896.519 42.709 3.874.789 49.257.613 2.822.406 0 13.566 11.371.608 13.2%

90.791.797 6.305.651 13.840.227 806.867 43.136 4.843.486 56.646.255 2.963.527 0 13.702 10.263.979 10.2%

103.275.117 6.936.216 15.916.261 726.180 44.214 6.054.357 65.143.193 3.111.703 0 14.044 7.315.725 6.6%

117.725.670 7.629.838 18.303.700 653.562 45.320 7.567.947 74.914.672 3.267.288 0 14.395 3.689.915 3.0%

0 0 0 11.371.608 5.000.000

5.328.947 3.750.000 1.578.947 4.935.032 2.500.000

5.328.947 2.960.526 2.368.421 1.986.778 0

5.328.947 1.776.316 3.552.632 (1.639.033) 0

5.000.000 10.170.624 16.371.608

2.500.000 7.435.032

0 1.986.778

0 (1.639.033)

9.589.224 267.444 0 0 0 0 9.315.966 0 0 5.814 581.400

11.500.000 0 0 0 0 0 12.500.000 0 0 0 4.871.608

7.000.000 0 0 0 0 0 10.000.000 0 0 0 435.032

1.500.000 0 0 0 0 0 7.500.000 0 0 0 486.778

0 0 0 0 0 0 7.500.000 0 0 0 (1.639.033)

49

TABELUL 4.8 SCENARIUL 3 Mii lei
Total venituri curente Din care: - Impozite si Taxe Locale - Sume defalcate din veniturile bugetului de stat - Subventii - Sume defalcate pentru acoperirea deficitului bugetar (noua lege) Total cheltuieli curente Din care: - Autoritati executive - Invatamant - Sanatate - Cultura si sport - Asistenta sociala - Gospodarie comunala si locuinte - Transporturi si comunicatii - Alte actiuni economice - Alte activitati Excedent (deficit) operational - inainte de plata serviciului datoriei Excedent (deficit) operational, ca procent din total venituri curente Total serviciul datoriei Din care: - Plati de dobanzi pentru datorie nou acumulata - Rambursari datorii nou acumulate Excedent (deficit) din operare, Net Alte surse de finantare a cheltuielilor curente Din care: - Din credite noi Total fonduri disponibile pentru investitii Cheltuieli capitale totale pe capitole - Autoritati executive - Invatamant - Sanatate - Cultura si sport - Asistenta sociala - Gospodarie comunala si locuinte - Transporturi si comunicatii - Alte actiuni economice - Alte investitii Excedent (deficit) 0 0 0 4.104.006 6.066.618

1998
65.594.159 28.104.945 18.905.190 18.584.025 N/A

1999
632.421.604 28.807.568 32.114.036 N/A 2.500.000

2000
58.448.687 23.046.055 28.902.632 N/A 6.500.000

2001
51.296.910 17.284.541 26.012.369 N/A 8.000.000

65.348.391 5.211.282 10.465.200 996.132 41.667 3.099.831 42.832.707 2.688.006 0 13.566

62.196.098 5.263.395 8.895.420 498.066 42.084 2.634.856 42.832.707 2.016.005 0 13.566 1.225.506 1.9%

52.476.931 5.316.029 6.671.565 298.840 42.505 2.239.628 31.053.713 1.512.003 0 13.702 5.971.756 10.2%

45.654.062 5.369.189 6.838.354 179.304 43.567 1.903.684 24.842.970 1.134.003 0 14.044 5.642.848 11.0%

0 0 0 1.225.506 5.000.000 5.000.000

5.328.947 3.750.000 1.578.947 642.809 2.500.000 2.500.000 3.142.809 3.050.000 0 0 0 0 0 3.050.000 0 0 0 92.809

5.328.947 2.960.526 2.368.421 313.901 0 0 313.901 225.000 0 0 0 0 0 225.000 0 0 0 88.901

10.170.624 9.589.224 267.244 0 0 0 0 9.315.966 0 0 5.814 581.400

6.225.506 6.225.000 0 0 0 0 0 6.225.000 0 0 0 506

50

CAPITOLUL 5 CONCLUZII: STABILIREA PROIECTELOR PRIORITARE SI ALOCAREA VENITURILOR

Obiective Dezvoltarea familiarizarii cu pasii finali ai procesului PIC Consolidarea inclinatiilor prin aplicarea conceptelor discutate in aceste zile prin exercitiu cuprinzator PIC In capitolele precedente am discutat despre activitatile tehnice asociate identificarii proiectelor potentiale (Capitolul 1) si activitatile financiare legate de finantarea prin imprumut (Capitolele 2-4). Acum este momentul sa le punem toate cap la cap. Produsul final apare cand fluxurile activitatilor tehnice si financiare se intrepatrund, dand nastere programului investitiilor de capital. (PIC; vezi figura 1 din Introducere). In continuare, revizuim si definim pe categorii proiectele potentiale (fluxul tehnic). Apoi, tinand cont de aporturile financiare importante care au fot dezvoltate anterior, dezvoltam scenarii financiare alternative (2) (fluxul financiar). Apoi realizam corespondenta dintre proiecte si sursele de finantare (3) (flux combinat tehnic si financiar). In final, ne consolidam cunostintele legate de intregul PIC, proces de programare tehnica si financiara (4). 5.1 Fluxul tehnic: Revizuirea si stabilirea prioritatii proiectelor potentiale14 Am examinat anterior dezvoltarea propunerilor de proiect dintr-o varietate de surse, inclusiv pe calea analizei necesitatilor si participarii cetatenesti (vezi capitolul 1) Acum trebuie sa limitam “lista dorintelor” la o lista mai scurta de proiecte care urmeaza a fi luate in considerare pentru a fi implementate in intervalul de timp din PIC (trei ani).

Pasul 1: Alcatuirea fisei propunerilor de proiect Un punct bun de pornire in limitatea “listei dorintelor”este ordonarea informatiilor referitoare la propuneri de proiect in “fisa propunerilor de proiect”. Proiectele pot fi rezumate ordonat folosind o forma standard (vezi mai jos).

14

Sectiunea 5.1 este realizata dupa PADCO, Inc., Programarea investitiilor de capital pentru autoritatile locale: un manual de proceduri , USAID/Philippine , 1993.

51

Fisa propunerilor de proiect Data: Fisa nr: A. Denumirea proiectului: B. Scurta descriere a proiectului propus:

C. Localizare: D. Obiectiv(e): E. Beneficiari propusi: F. Cost estimat: G. Sursa propusa de finantare: H. Propunator sau departament responsabil: I. Informatii de contact despre propunator sau departamentul responsabil: Fisa propunerilor de proiect serveste la evidenta tuturor proiectelor luate in considerare si constituie baza de pornire in activitatile ulterioare de alegere a proiectului.

Pasul 2: Alegerea initiala a proiectelor

Alegerea initiala a proiectelor definite are urmatoarele trei obiective: a. Consolidarea propunerilor repetitive sau inutile Aceasta se face prin revizuirea tuturor fiselor proiectelor individuale si verificarea in vederea identificarii unor descrieri si localizari identice sau similare ale proiectului. Proiectele identice sau aproape identice in descriere, obiective, potentiali beneficiari si localizare trebuie unite si tratate ca fiind un singur proiect. b. Separarea proiectelor care sunt evident nepractice sau nedorite Propunerile de proiecte care sunt evident nepractice sau nedorite trebuie scoase de pe lista initiala. Ca regula generala, daca exista o indoiala rezonabila asupra propunerii de proiect legat de faptul ca aceasta este “evident impractica sau nedorita”, atunci propunerea nu trebuie inca eliminata de pe lista. c. Alegerea proiectelor care ar putea fi implementate mai eficient de catre alte agentii, organizatii sau autoritati locale. 52

In cazul propunerilor de proiecte care par importante insa nu corespund inca responsabilitatilor jurisdictiei dumneavoastra, puteti dori sa comunicati aceste propuneri de proiect autoritatilor cu responsabilitati in domeniu. Si in sfarsit, este posibil ca proiectele propuse sa aiba obiective contradictorii sau sa intre in competitie pentru aceeasi localizare. In aceste cazuri, situatia contradictorie in cauza trebuie identificata si apoi rezolvata prin stabilirea prioritatii prin parcurgerea pasilor premergatori. Urmatorul formular poate fi folosit in elaborarea listei initiale cu proiecte pe care autoritatea locala ar dori sa le implementeze (coloana 2). Formular de lucru: Lista rezumativa a propunerilor de proiect, Lista initiala si preliminara a proiectelor (1) Propunere proiect Fisa proiect nr. (2) Lista initiala (Proiecte care au trecut faza de selectie initiala) (3) Lista preliminara (Proiecte care au trecut de faza selectarii pe baza criteriului conflictcompatibilitatecomplementaritate)

Indrumari i. Enumerati toate proiectele din fisa propunerilor de proiecte in coloana 1. Ii. Enumerati toate proiectele care au trecut selectia initiala in coloana 2. Iii. Indicati, in Coloana 3, daca proiectul este inclus in lista preliminara rezultata din matricea conflict-compatibilitate-complementaritate(vezi Pasul 3 de mai jos).

53

Pasul 3: Selectia in functie de conflict, complementaritate, sau compatibilitate

In acest pas, lista initiala este supusa analizei in vederea inlaturarii sau reformularii proiectelor care intra in contradictie cu altele. Pentru acest pas este folosita mai intai Matricea ConflictCompatibilitate-Complementaritate (vezi mai jos). Aceasta matrice permite identificarea proiectelor complementare, compatibile sau a celor in contradictie cu alte proiecte.

Exemple: Conflict, complementaritate, compatibilitate Doua departamente diferite ale autoritatii locale, sau un departament si un grup de cetateni pot avea diferite idei in legatura cu modul de folosire al unui teren viran in proprietatea autoritatii locale. Grupul de cetateni poate cere amenajarea unui parc. Municipalitatea ar putea dori sa depoziteze utilajele grele in acelasi loc. Deoarece nu putem derula ambele proiecte in acelasi spatiu fizic, dupa cum s-a mai spus, cele doua idei de proiecte intra in conflict. Un proiect de reabilitare a autostrazii si un proiect pentru apa/apa reziduala pot fi complementare. Logic ar fi sa programezi instalarea conductelor de apa si canal in perioada in care autostrada este decopertata in vederea asfaltarii. In caz contrar, in momentul instalarii conductelor, soseaua va trebui din nou decopertata = costuri suplimentare. Se spune ca doua proiecte sunt compatibile atunci cand nu intra in conflict unul cu celalalt sau cand nu se completeaza unul pe celalalt. De aceea doua proiecte desfasurate in zone opuse ale orasulu, pot fi considerate compatibile. Parcurgerea acestui pas implica alcatuirea unei liste care sa cuprinda proiecte care exclud idei care sunt in mare parte incompatibile cu proiectele ramase.

Formular de lucru : Matricea Conflict-Compatibilitate-Complementaritate Proiecte Propuse 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7

54

Indrumari: I. Indicati relatia dintre proiectele propuse: - Daca relatia este una de conflict (in care beneficiile scontate ale proiectelor tind sa se anuleze reciproc, sau in care implementarea unui proiect obstructioneaza implementarea celuilalt), marcati casuta corespunzatoare cu un "X". - Daca relata este una de complementaritate, marcati casuta corespunzatoare cu un "O". - Daca relatia este una de compatibilitate (sau daca este una de neutralitate), lasati casuta nemarcata II. Proiectele care intra in conflict cu mai multe proiecte trebuie eliminate de pe lista initiala. Proiectele care intra in conflict cu anumite proiecte, dar sunt compatibile sau complementare cu altele, pot fi reproiectate pentru a rezolva conflictul/conflictele.

III.

Rezultatele finale ale acestui pas pot fi inregistrate in coloana 3 a formularului de lucru pentru pasul 2, prezentat mai sus.

Pasul 4: Stabilirea prioritatii proiectelor

Stabilirea prioritatii proiectelor propuse, incluse pe lista preliminara, permite introducerea, intr-un mod transparent, a consideratiilor de ordin social si politic drept criterii ale procesului de identificare a proiectelor. De asemenea, permite ajustarea si modificarea listei proiectelor potrivit fluxurilor ulterioare ale procesului PIC. In aceste scopuri este folosita matricea obiective atinse-rezultate obtinute (vezi mai jos). Aceasta matrice este in esenta o lista a tintelor sociale si politice ale autoritatilor locale, evaluate potrivit prioritatilor si angajamentelor administratiilor locale. Ulterior este estimata masura in care proiectele propuse contribuie la atingerea acestor tinte. Un exemplu de obiective care pot fi incluse intr-o asemenea matrice este urmatorul :

55

Exemple: Obiective ale proiectului A. Promovarea sanatatii si sigurantei publice (ex: fluidizarea traficului, imbunatatirea alimentarii cu apa potabila, protectia individuala si a proprietatii, etc). B. Promovarea dezvoltarii economice locale(ex:prin facilitarea extinderii afacerilor existente) C. Imbunatatirea echitatii sociale (ex: asigurarea unor servicii de baza suplimentare pentru grupurile cu venituri mici). D. Cresterea veniturilor autoritatii locale (ex: prin cresterea salariilor locale, cu impact asupra impozitului pe salariu), sau reducerea costurilor acesteia (ex: reabilitarea conductelor de alimentare cu apa) E. Atenuarea impactului asupra mediului (ex: prin protejarea sensibile) zonelor de mediu

F. Promovarea conducerii politice locale (ex: prin sprijinirea atingerii obiectivelor propuse de catre oficialii alesi).

Multe dintre aceste categorii pot fi cuantificate (vezi exemplul). Exemplu: Cuantificarea beneficiilor Un proiect care are in vedere fluidizarea traficului duce la imbunatatirea eficientei economice si aduce beneficii legate de protectia mediului . Cresterile eficientei economice pot fi cuantificate, de exemplu, prin numarul de minute economisite de soferi in fiecare zi. (Implica si o serie de costuri care pot fi, de asemenea, cuantificate). Cu cat exercitiul de luare a deciziei devine mai sofisticat, cu atat mai mult costurile si beneficiile sunt cuantificate. Chiar daca impactul nu este cuantificat, este important sa se perceapa cel putin sensul calitativ al costurilor si beneficiilor asociate fiecarui potential proiect. Din momentul in care obiectivele proiectului sunt definite, ele pot fi cuantificate pentru a oferi oficialilor si locuitorilor o masura relativa a importantei fiecarui obiectiv. O autoritate locala cu probleme majore in ceea ce priveste poluarea poate, de exemplu, considera obiectivele legate de protectia mediului mai importante decat o autoritate locala cu o rata ridicata a somajului. Dupa definirea si cuantificarea obiectivelor proiectului lista noastra, a proiectelor propuse, trebuie examinata in corelatie cu aceste obiective. Urmatorul formular de lucru permite aceasta comparatie:

56

Formular de lucru: Matrice obiective atinse – rezultate Proiecte Propuse 1 2 3 4 5 6 7 Obiectivele Proiectelor A B C D

E

F

Scor total

Priorit.

Indrumari i. Enumerati toate proiectele in coloana din partea stanga. ii. Pentru fiecare proiect marcati un scor corespunzator a contributiei proiectul la atingerea obiectivului respectiv, dupa cum urmeaza: -1 = proiectul are o contributie negativa asupra obiectivului 0 = proiectul nu contribuie la atingerea obiectivului respectiv 1 = proiectul contribuie intr-o oarecare masura 2 = proiectul contribuie in mod semnificativ 3 = proiectul este esential in atingerea obiectivului respectiv Scrieti scorul obtinut in casuta corespunzatoare. Procedati la fel pentru toate propunerile de proiecte. iii. Insumati scorurile pentru fiecare propunere de proiect. Proiectul cu scorul cel mai mare este proiectul de maxima prioritate. Scorul imediat urmator indica proiectul imediat urmator ca ordine a prioritatii si asa mai departe. (Nota: aceasta forma simplificata presupune o cuantificare egala a tuturor obiectivelor cuprinse in proiectele propuse.) In fine, proiectele selectate in functie de prioritati pot fi rezumate in urmatorul formular de lucru:

57

Formular de lucru: Lista proiectelor prioritare propuse pentru programarea investitiilor Prioritate 1 2 3 4 5 6 7 Total Indrumari I. Proiect propus / Fisa nr. Localizare Cost Estimat

--

--

Enumerati proiectele prioritare (potrivit ordinii de prioritate) in “Matricea obiective atinse – rezultate”. Includeti informatii aditionale, incluzand costurile estimate. Insumati costurile estimate.

II.

Personalul tehnic poate folosi aceste informatii cu prilejul unei intalniri tehnico-finaciare (vezi mai jos). 5.2 Dezvoltarea scenariilor financiare alternative In timp ce personalul tehnic de specialitate stabileste prioritatea proiectelor, personalul financiar de specialitate poate pregati importante contributii la proces. Am discutat deja despre cateva aspecte de baza ale modelarii, in Capitolele 2-4. Aplicam practic cateva din aceste concepte in dezvoltarea scenariior financiare alternative. Pasul 1: Dezvoltarea scenariului “fara imprumut”

Indrumari Pe baza aceea ce am realizat deja in Capitolul 4, acest pas este relativ usor de realizat. O parte sau tot surplusul de operare poate fi folosit ca investitie de capital. Folositi urmatorul formular de lucru

58

Formular de lucru: Determinarea investitiei maxime de capital fara a recurge la imprumut

Mai intai completati corespunzator coloanelor surplusul de operare estimat. Surplus de operare - in Lei Anul 1 Anul 2 Anul 3

Aceasta este investitia maxima de capital in conditiile scenariului in care nu apeleti la imprumut. Cu toate acestea, puteti foarte bine sa credeti ca autoritatea locala nu ar trebui sa foloseasca 100 % din sumele la dispozitie, pentru a investi in proiecte. Unele resurse ar trebui puse deoparte pentru activitati curente, un fond de neprevazute, etc. Cosiderati aplicarea unui coeficient celor de mai sus (ex: 70% din investitia posibila) pentru a ajunge la maximum de capital recomandat a fi investit in conditiile scenariului fara imprumut. Maximum de capital pentru investitii recomandat Scenariul fara imprumut (______% din surplusul de operare) Anul 1 Anul 2 Anul 3

Pasul 2: Dezvoltarea scenariului cu imprumut

Daca autoritatea locala se bazeaza numai pe surplusul operational in finantarea investitiilor risca sa investeasca mai putin decat este necesar. Anterior am examinat cateva alternative de a imprumuta bani in vederea realizarii unor investitii suplimentare. Sa presupunem ca autoritatea locala doreste sa exploreze posibilitatea de a imprumuta de la o banca. In esenta, in conditiile acestei alternative, o parte a surplusului operational recurent este folosita la plata datoriei. (Principiul rambursarii este discutat mai jos). Trebuie insa sa determinam mai intai cat din acel surplus reprezinta capacitatea autoritatii locale de a se imprumuta in conditiile legale. Valoarea cea mai mica a acestor doua -- surplusul operational recurent versus capacitatea de a lua un imprumut in conditiile legale -- prezinta limita superioara a capacitatii autoritatii locale de a contracta un imprumut. Urmatorul formular de lucru poate fi folosit pentru a face aceasta comparatie.

59

Formular de lucru : Comparatie intre surplusul operational estimat si capacitatea de a contracta un imprumut in conditiile legii Mai intai completati surplusul operational recurent estimat. Apoi exprimati acest surplus ca procent in totalul veniturilor recurente. Surplus operational recurent - in Lei - ca % in totalul veniturilor recurente An 1 An 2 An 3

Scrieti apoi capacitatea de a lua un imprumut in conditii legale (20%). In functie de veniturile totale recurente, scrieti cat va fi capacitatea de a lua un imprumut Capacitatea de a lua un imprumut in conditiile legii - in Lei - ca % al veniturilor recurente totale An1 An 2 An 3

20%

20%

20%

Scrieti apoi cea mai mica valoare a celor doua, notate mai sus. Maximum investitie de capital in conditiile scenariului cu imprumut - in Lei - ca % al veniturilor totale recurente An 1 An 2 An 3

Puteti foarte bine sa credeti ca autoritatea locala nu ar trebui sa se indatoreze la maximum posibil. Municipalitatea poate avea putina experienta in contractarea de imprumutri. Trebuie sa capete experienta practica in managementul datoriei, inainte de a imprumuta prea mult. Autoritatea locala poate avea o capacitate limitata de a construi proiecte finantate din imprumuturi. Trebuie luate in considerare resursele suplimentare legate de operarea unui obiectiv terminat, si asa mai departe Din aceste motive, pentru scopurile modelarii preliminare aplicati un coeficient procentual sumelor de mai sus . (Calcule mai in detaliu sunt, desigur posibile.) De exemplu, decideti ca rambursarea imprumutului ar trebui sa reprezinte numai 10% din maximum-ul imprumutului permis. Scrieti coeficientul dvs. __________% si rambursarea anuala de imprumut maxima recomandata in conditiile scenariului care ia in considerare un imprumut, mai jos. An 1 An 2 An 3 Rambursarea anuala maxima recomandata in coditiile scenariului cu imprumut (000 Lei)

Si in sfarsit, suma de bani disponibila pentru plati anuale in contul serviciului datoriei (aratate mai sus) se regaseste intr-o anumita suma totala imprumutata pentru investitii de capital. Relatia exacta 60

va depinde de termenii si conditiile oportunitatilor individuale ale imprumutului pe care autoritatea locala il are in vedere. 5.3 Corelarea proiectelor cu resursele Exercitiul PIC devine foarte valoros cand incepe sa coreleze aspiratiile (proiectele) cu realitatea (resurse limitate). Aceata implica o serie de intruniri si exercitii ale personalului tehnic si financiar de specialitate, sub indrumarea si cu aportul oficialitatilor alese. Scopul final este de a se ajunge la un set de proiecte, programate in timp, cu costuri estimate si surse de finantare alocate (vezi formularul de lucru de mai jos).

Formular de lucru Programul preliminar al investitiilor de capital (2000-2002) Proiect Investitii de capital/An (000 Lei) An 1 An 2 An 3 Sursa de finantare*

1 2 3 4 5 6 7 Total -Nota: * = grant, imprumut, venituri din surse proprii, sau o combinatie dintre acestea.

In acest proces de "corelare" pot fi folosite urmatoarele modalitati de abordare: Eliminarea sau amanarea unor proiecte pentru anii viitori. Pentru a se incadra in limitele capacitatii de a se imprumuta ale autoritatii locale, oficialii pot dori sa reexamineze lista scurta a proiectelor prioritare. Unele proiecte pot fi eliminate, in timp ce altele pot fi amanate. Succesiunea proiectelor. Poate fi indicat sa programati pentru implementare proiectul "b" dupa proiectul "a." Proiectul "b" poate fi mai viabil – si poate produce o rata a profitului mai buna – dupa ce proiectul "a" a fost terminat. Aceasta este valabil in special pentru proiecte care au in vedere dezvoltarea treptata a periferiei orasului. Combinarea sau redimensionarea proiectelor. Oficialii ar trebui sa ia in considerare modalitati de reproiectare sau de combinare a proiectelor, pentru ca acestea sa corespunda mai bine resurselor municipalitatii. Corelarea proiectelor corespunzator diferitelor surse financiare, astfel incat sursele sa fie folosite cel mai bine. Granturile puse la dispozitie pentru anumite tipuri de proiecte trebuie intotdeauna folosite cand este posibil. Trebuie, de asemenea, sa va folositi de avantajul pe care il ofera un grant corespunzator proiectului. Aceste optiuni trebuie explorate cu atentie. Finantarea din imprumut 61

poate fi foarte indicata in cazul in care un proiect va genera venituri importante. Unele servicii (ex: apa potabila) genereaza venituri in mai mare masura decat altele (ex: iluminatul public). De aceea, va trebui sa luati in considerare finantarea din imprumut pentru proiecte estimate a aduce venituri relativ ridicate. 5.4 Exercitiu rezumativ Acum, pe baza celor invatate in cadrul acestui grup de lucru si pe baza capitolelor anterioare, vom simula un exercitiu PIC. 5.4.1 Introducere Ati fost desemnat intr-un post de conducere orasul Dunareni. Ca instructor, sunteti fie in divizia tehnica, fie in cea financiara a autoritatii locale. Primarul tocmai a intrat in biroul dvs. si v-a comunicat ca primaria trebuie sa dezvolte un program de investitii de capital (PIC). V-a insarcinat sa ajutati la dezvoltarea acestuia si v-a acordat un timp foarte scurt pentru aceasta. Ati avut planificat sa lucrati foarte mult in aceasta dupa-amiaza, dar ati fost de acord sa amanati totul si considerati PIC o prioritate. Primarul va pune repede in tema in legatura cu planul sau. El doreste ca echipele tehnica si financiara sa se intruneasca separat si sa elaboreze un program propriu. Apoi el doreste sa prezideze o intalnire cu cele doua parti si sa negocieze PIC final. Dvs. va trebui sa justificati concluziile pe care le supuneti atentiei la masa negocierii PIC. Va ureaza “Bafta!” si iese din birou. Oh! Ati fi in dificultate daca v-ar fi prins nepregatit. Din fericire, ati anticipat cererea sa si personalul din subordinea dvs. a produs materiale preliminare care va ajuta in ceea ce aveti de facut. Inspirati adanc, deschideti sertarul de sus al biroului si scoateti urmatoarele materiale. Inainte de a va intalni cu restul echipei dvs. treceti in revista ce aveti. Pachetul echipei tehnice Fisa propunerilor de proiect Formularul de lucru 5.1: Lista rezumativa a propunerilor de proiect, lista initiala si preliminara a proiectelor Formularul de lucru 5.2: matricea conflict-compatibilitate-complementaritate Formularul de lucru 5.3: Rezumatul scorurilor pe sectoare, matricea obiective-realizari Formularul de lucru 5.4: Lista proiectelor prioritare propuse pentru programarea investitiilor Formularul de lucru 5.8: Programul preliminar al investitiilor de capital

62

Pachetul echipei financiare Declaratia de venituri si cheltuieli partial completata a municipalitatii (1996-2003) Formularul de lucru 5.5: Proiectii ale potentialului de finantare de capital in conditiile scenariului A: fara imprumut Formularul de lucru 5.6: Calculul comparativ al capacitatii de imprumut si a surplusului de operare Formularul de lucru 5.7: Recomandarile pentru Primar in conditiile scenariului B: Potentialul autoritatii locale de finantatre de capital cu imprumut Formular de lucru 5.8: Programul preliminar de investitii de capital Dupa ce ati revizuit materialele, alaturati-va echipei dvs. In completarea pachetelor dvs. fiti sigur ca fiecare echipa are: cel putin un calculator materiale de scris o copie a materialelor oferite spre a fi consultate in urma acestui curs Echipa tehnica consulta sectiunea 5.4.2, in timp ce echipa financiara consulta sectiunea 5.4.3, de mai jos. 5.4.2 Exercitiul echipei tehnice (aprox 75 minute) Indrumari 1. Organizati-va. In vederea asigurarii unei eficiente maxime a acestei intalniri, fiecare echipa trebuie sa desemneze un moderator al discutiilor, pentru ca acestea sa fie la obiect, o persoana care sa noteze concluziile si o persoana care sa inregistreze timpul necesar, pentru a fi siguri ca exercitiul va fi efectuat in timp util. 2. Revizuiti proiectele din Fisa proiectelor propuse. Organizati-le intr-un mod care vi se pare corespunzator ex: dupa tipul proiectului, dupa costuri, etc. 3. Eliminati orice propunere care vi se pare nedorita. Folositi fisa de lucru 5.1. Proiectele pot sa fie nedorite deoarece: sunt repetitive sau inutile, evident nu sunt practice sunt indicate a fi implementate de catre alte agentii, organizatii si autoritati la nivel subnational. Vezi formularul de lucru 5.1 pentru indrumari suplimentare. Retineti – mai tarziu va trebui sa justificati alegerea dvs. in fata primarului! 4. Eliminati sau reformulati proiectele complementare, compatibile sau conflictuale. Folositi formularul de lucru 5.2. Nu uitati sa marcati proiectele pentru a vedea daca relatia dintre ele este una de: conflict, complementaritate 63

compatibilitate. Eliminati sau reformulati proiectele care sunt in contradictie cu alte proiecte. Vezi formularul de lucru 5.2, pentru indrumari suplimentare. 5. Stabiliti prioritatea proiectelor. Folositi formularul de lucru 5.3. O puteti face pe baza unor criterii ca: Beneficii pentru sanatatea si siguranta publica Eficienta economica Echitate sociala Impact asupra mediului Conducere politica Puteti adauga alte criterii pe care le considerati utile. Folositi formularul de lucru 5.3. pentru indrumari suplimentare. 6. Pregatiti lista proiectelor prioritare. Aceasta lista va cuprinde si costul total estimat. Folositi formularul de lucru 5.4 (vezi formularul pentru indrumari suplimentare). Desemnati o persoana purtatoare de cuvant a grupului. Cand ati terminat asteptati indrumari, apoi incepeti exercitiul comun al echipei tehnice/financiare. (Sectiunea 5.4.4). 5.4.3 Exercitiul echipei financiare (aprox. 75 minute) Indrumari 1. Organizati-va. Pentru ca intalnirea sa fie cat mai eficienta fiecare grup de lucru va desemna un moderator pentru ca discutiile sa pastreze linia dorita, o persoana care sa noteze concluziile si o persoana care sa inregistreze timpul necesar, pentru a fi siguri ca exercitiul va fi efectuat in timp util. 2. Revedeti declaratia de venituri si cheltuieli partial completata pe care a pregatit-o personalul dvs. si notati proiectiile de venituri si cheltuieli viitoare. Observati ca anumite pozitii ca “alte surse pentru cheltuieli de capital” au ramas necompletate.

3. Proiectati potentialul de finantare al autoritatii locale in conditiile scenariului 1, "fara imprumut " pentru anii 2000-2002. Folositi formularul 5.5 in acest scop. 4. Proiectati un plafon maxim al capacitatii de indatorare a autoritatii locale, pentru anii 20002002. In acest scop, folositi formularul de lucru 5.6. 5. Proiectati surplusul de operare al autoritatii locale, pentru anii 2000-2002. In acest scop, folositi formularul de lucru 5.6. 6. Dezvoltati recomandarile referitoare la potentialul finantarii de capital al autoritatii locale, in conditiile scenariului 2, “ cu imprumut” pentru anii 2000-2002. In acest scop folositi formularul de lucru 5.7. 64

Pe baza calculelor pentru scenariile A si B, pregatiti-va sa ii recomandati primarului daca sa recurga la imprumut sau nu si daca da, atunci ce imprumut sa faca. Desemnati un grup de purtatori de cuvant. Cand ati facut asta, alaturati-va echipei pentru exercitiul comun tehnic / financiar (Sectiunea 5.4.4.). 5.4.4 Exercitiul comun de corelare a echipelor tehnice/financiare (aprox. 45 min.) Va aflati acum la masa negocierilor impreuna cu membrii grupului dvs.(tehnic sau financiar), fata in fata cu membrii celuilalt grup. Primarul (rolul acestuia fiind jucat probabil de unul dintre instructori) sta in capul mesei. Pregatiti-va pentru negocieri dificile! Primarul multumeste mai intai echipelor pentru munca depusa pana in prezent. El / ea explica faptul ca scopul este de a dezvolta un PIC preliminar, care sa includa proiectele prioritare si resursele puse la dispozitie. Indrumari I. Primarul poate cere (sau poate desemna)un voluntar care sa coordoneze PIC pentru autoritatea locala. Coordonatorul va trebui sa conduca discutiile care vor urma (asistat de primar). Primarul si coordonatorul PIC cer sa fie pusi la curent, in cinci minute, cu rezumatul progresului inregistrat de fiecare echipa si concluziile importante. Fiecare echipa va fi trebuit sa aibe un purtator de cuvant desemnat, care sa prezinte concluziile importante la zi, prezentand in acelasi timp materiale dupa cum este cazul. Ca parte a prezentarii, echipa financiara va trebui sa fie pregatita sa recomande scenariul A (fara imprumut) sau B (cu imprumut). Cand fiecare echipa a terminat, toti participantii vor trebui sa compare mai intai totalul resurselor necesare porivit recomandarilor echipei tehnice (formularul de lucru 5.4), cu totalul resurselor la dispozitie pe perioada de trei ani, corespunzator scenariului A – fara imprumut (formularul de lucru 5.5) si scenariului B – cu un anumit imprumut (formularul de lucru 5.7). Aceasta va indica daca mai este necesara ajustarea unor proiecte cuprinse lista de proiecte, sau daca vor trebui imprumutati bani in plus in conditiile scenariului B. Ajuns aici, grupul va trebui sa incerce sa transpuna propria lista de proiecte prioritare intr-un proiect de program de investitii de capital pe o perioada de trei ani. Acest lucru va fi posibil prin negocierea dintre cele doua grupuri, tehnic si financiar:

II.

III.

IV.

- Decizia de renunta si la alte proiecte - Decizia referitoare la succesiunea proiectelor pe perioada de trei ani. - Decizia in legatura cu sursele de finantare pentru fiecare proiect (imprumuturi versus venituri din surse proprii). Scopul final este de a completa formularul de lucru 5.8 din pachetul dvs.

65

5.4.5 Intrebari recapitulative Raspundeti la urmatoarele intrebari recapitulative:

- In ce mod v-a influentat acest exercitiu perceptia asupara rolului: (1) personalului tehnic, (2) personalului financiar, (3) oficialilor alesi in procesul PIC. - Acest exercitiu a necesitat presupuneri simplificatoare. Ce alti factori suplimentari credeti ca ar trebui luati in cosiderare intr-un caz real.

Formular de lucru 5.8 Programul preliminar de investitii de capital (2000-2002) Proiect Investitii de capital/An (000 Lei) 2000 2001 2002 Sursa de finantare*

1 2 3 4 5 6 7 Total Nota: * = imprumut vs. venituri din surse proprii.

--

66

Anexa A Factori critici pentru aparitia unei piete financiare locale de durata Dezvoltarea un cadru coerent pentru a asigura controlul şi transparenţa pieţei, împreună cu un cadru bine articulat pentru împrumuturi locale, este critică pentru asigurarea disciplinei de piaţă şi reducerea riscului moral. Elementele critice ale cadrului sunt: Stabilirea unui cadru legal şi de reglementare care să definească drepturile şi obligaţiile debitorilor locali şi ale creditorilor lor. Se aşteaptă ca noua Lege Bancară să ofere acordurilor de împrumut o putere executivă şi să consolideze abilitatea băncilor de a încasa de la colaterali. Urmare adoptarii Legii Patrimoniului se aşteaptă ca atât autorităţile locale cât şi serviciile locale să beneficieze de instrumente adecvate pentru a asigura împrumutul. Consolidarea cadrului juridic pentru rezolvarea conflictelor contractuale între debitorii şi creditorii locali (inclusiv o lege municipală a falimentului); din moment ce o procedură de a urmări în caz de fraudă municipală a fost inclusă în proiectul Legii Finanţelor Publice Locale, dar exclusă din cadrul Legii adoptate, ar fi benefic să se pregătească o lege aparte pentru situaţia unui faliment municipal. Stabilirea unor nivele limitate asupra emiterii de garanţii de stat pentru tranzacţiile locale. Legea referitoare la finanţele locale stabileşte în mod explicit că tranzacţiile administraţiilor locale nu sunt garantate de către Stat ca problemă de principiu; totuşi, garanţiile pot fi acordate conform prevederilor Legii referitoare la datoria publică care implică o procedură specifică de aprobare. Integrarea obligaţiilor implicite de către administraţiile locale ca parte din datoria publica totala (generala) şi introducerea în cadrul legii datoriei publice a unei distincţii clare între datoria publica totala şi datoria utilitatilor municipale; in acest scop, definirea utilitatilor municipale sa se faca dupa natura activitatii si nu dupa natura proprietatii, şi Introducerea limitelor la împrumuturile administraţiei locale ca măsură temporară pentru a asigura stabilitatea fiscală până ce instrumentele de disciplină bazate pe piaţă, menţionate mai sus incep sa functioneze. Aceasta a fost făcută prin intermediul Legii finanţelor locale şi anterior prin intermediul legii bugetului pentru 1997 şi 1998. Ceea ce lipseşte este caracterul temporar al acestei măsuri, dar aceasta poate fi adresată la momentul oportun, amendând legea existentă. Continuitatea pieţei de capital local depinde în mod critic de existenţa unui cadru coerent de reglementare şi supraveghere a sectorului financiar pentru datoria locală. Punctele critice sunt: Stabilirea unui set detaliat de reglementări pentru diseminarea informaţiilor, girarea, emiterea, tranzacţionarea şi stabilirea datoriei locale, incluzând în mod special reglementări detaliate care definesc informaţiile care urmează să fie furnizate de entităţile locale ca parte din prospectul lor şi ca parte din diseminarea lor reglementară în cazul problemelor de interes public şi un set de reglementări minime de diseminare în cazul plasamentelor private. Stabilirea unui sistem central de înregistrare a tuturor datoriilor administraţiilor locale, incluzând împrumuturile pe termen scurt, mediu şi lung, garanţiile şi alte obligaţii şi difuzarea acestor 67

informaţii către toţi participanţii la piaţa de capital local. Legea prevede ca "fiecare autoritate publică să stabilească şi să menţină un Registru al datoriei publice locale; autoritatea locală să înregistreze fiecare contract de împrumut în Registrul respectiv detaliind fiecare articol conform Legii privitoare la regulile de implementare a finanţelor locale emise de Ministerul de Finanţe (astfel de reguli nu sunt încă emise). Obligaţiile totale vor fi anual raportate Ministerului Finanţelor anual ca parte integranta a declaraţiilor financiare". Stabilirea unui cadru de supraveghere pentru datoria locală, aflat în legătură cu sistemul de bilanţ contabil al administraţiei locale şi cu autoritatea care supraveghează pieţele bancare şi de capital. Apariţia unei pieţe de capital locale de durată ar trebui văzută ca o parte integrală a dezvoltării globale a pieţelor de capital. Dincolo de acţiunile orientate spre obţinerea unei adânciri şi diversificări a pieţei de capital (dezvoltarea pieţei certificatelor de trezorerie, introducerea sistemului privat de pensii, dezvoltarea unui sistem de economii şi asigurări contractuale), elementele specifice care contribuie la creşterea competiţiei şi diversificarea pieţei locale de capital includ: Asigurarea că investitorii sunt dispusi sa preia riscul de credit local, că statul nu contracteaza împrumuturi în numele administraţiilor locale, că intermediarii financiari particulari şi participanţii la viitoarea piaţă de capital sunt responsabili pentru stabilirea “preţului” de credit pentru autorităţile locale şi că administraţiile locale şi companiile municipale se împrumută direct de la sectorul privat şi fac faţă unui test de piaţă. Pentru toate aceste motive, nu este nici de dorit nici eficient să se stabilească vreun intermediar nou care aparţine statului sau administraţiei locale. În loc de aceasta, să se creeze condiţii pentru o piaţă locală de credit deschisă, competitivă. Stimularea competitiei in randul bancilor private pentru a detine depozitele autoritatilor locale. Până în prezent, conturile curente ale municipalităţilor sunt deschise in mod obligatoriu la Trezoreria Statului. Acest lucru elimină o sursă naturală de gaj pentru împrumuturile de la bănci şi obstrucţionează capacitatea lor de a construi o relaţie de tip bancă-client. Doar utilităţile locale pot avea conturi în băncile comerciale. Încurajarea procesului de stabilire a gradului de risc a oricărei emisiuni publice sau particulare aflată pe piaţa locală. Furnizarea de acces autorităţilor locale la instrumentele diversificate oferite prin concurenţa intre intermediarii financiari.

68

Anexa B Conditionalitati ale acordurilor de imprumut incheiate cu IFI Cel mai adesea, acordurile includ conditionalitati care au ca scop imbunatatirea performantelor financiare si operationale ale imprumutatului (in cazul nostru utilitatea locala). Imprumutatului i se cere sa implementeze un program de imbunatatire a activitatii si a situatiei financiare, incuzand urmatoarele componente: (a) Majorarea tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apa si canalizare. Partile implicate convin asupra unei baze pentru calculul viitoarelor ajustari, denumita Tariful Initial. Ex: Tariful aplicabil la 30 iunie 1997 (data ulterioara semnarii AI) va fi cel putin la nivelul tarifului aplicabil la 1 ianuarie 1997 ajustat cu inflatia pentru perioada respectiva. Acest tarif va reprezenta Tariful Initial. Apoi imprumutatului i se cere sa creasca tarifele la date specifice si sa le mentina la acelasi nivel pana la data urmatoarei cresteri tarifare. Fiecare asemenea majorare se va face dupa ce tariful anterior care a fost ajustat in functie de rata inflatiei. Inflatia va fi calculata dupa cum urmeaza: Pentru calculul Tarifelor Initiale: Inflatia se va masura pe baza Indicelui General al Preturilor publicat lunar de Comisia Nationala pentru Statistica din Romania. Ajustarea inflatiei pentru perioada de 6 luni anterioara datei de 30 iunie 1997 sau datei ulterioare specificate mai sus, se va calcula astfel:

CPI Ajust = IPI1
unde:

x (1 + i) x/12

Ajust = ajustarea cu inflatia; CPI = cel mai recent indice de pret disponibil; IPI1 = indicele general de pret initial, in vigoare la 1 ianuarie 1997; I = inflatia pentru o perioada de 12 luni precedenta ultimului indice de disponibil; si X = nr de luni intre data celui mai recent indice de pret disponibil si data efectivitatii noului tarif. Tariful ajustat cu inflatia va fi calculat prin inmultirea tarifului in vigoare la 1 ianuarie 1997 cu factorul de ajustare a inflatiei (Ajust.).

69

Pentru calcularea cresterii reale ulterioare a tarifelor: CPI Ajust = IPI 2 x (1 + i) x/12 unde: Ajust = ajustarea cu inflatia; CPI = indicele de pret cel mai recent; IPI2= indicele general de pret initial, in vigoare la data ultimei cresteri necesare a tarifului; I = inflatia pentru o perioada de 12 luni anterioara ultimului indice de pret disponibil; si X = nr. de luni intre data celui mai recent indice de pret disponibil si data efectivitatii noului tarif. Tariful ajustat cu inflatia va fi stabilit la un nivel care nu va fi mai mic decat tariful in vigoare la data imediat urmatoare datei ultimei majorari de tarif necesara, inmultita cu factorul de ajustare a inflatiei (Ajust.). Majorarile de tarife prevazute in tabelul de mai sus sunt majorari minime necesare, iar cresteri suplimentare necesare pot fi aprobate pentru a permite Regiei.Autonome sa-si indeplineasca obligatiile in conformitate cu AI, inclusiv atingerea Ratei de acoperire a serviciului datoriei prin fluxul de numerar si efectuarea de plati corespunzatoare in fondul IID (inlocuire, intretinere, dezvoltare). b) Controlul datoriilor clientilor. Datoriile restante ale clientilor pentru serviciile de alimentare cu apa si canalizare nu vor trebui sa depaseasca, in procent din veniturile totale de la clienti pe ultima luna din Anul Fiscal relevant inmultit cu 12, procentele indicate in urmatorul tabel: 1997 35% 1998 30% 1999 25% 2000 20%

c) Rata de acoperire a serviciului datoriei prin fluxul de numerar Pentru fiecare An Fiscal incepand cu 1997, fluxul de numerar anterior finantarii impartit la suma tuturor dobanzilor, capitalului si platilor dividendelor facute de R.A. (rata de acoperire a serviciului datoriei prin fluxul de numerar) nu va fi mai mic de 1,5. Pentru obiectivele acestui paragraf, fluxul de numerar dinainte de finantare va fi definit drept fluxul de numerar pentru productie pentru R.A., ajustat pentru urmatoarele: toate platile pentru impozite, alte deduceri, cheltuieli in fondul IID si alte cheltuieli de capital si modificari in capitalul circulant, plus balanta de lichiditati reportata din anul fiscal anterior.

70

d) Controlul costurilor de productie. R.A. isi va reduce costurile de productie de baza, incluzand toate elementele corelate cu serviciile de alimentare cu apa si canalizare incluse in mod corect in venitul Anului Fiscal, dar excluzand amortizarea sau orice alte speze referitoare la un provizion pentru intretinerea, repararea si innoirea mijloacelor fixe, si inainte de aplicarea oricarei ajustari datorate cresterii preturilor reale la electricitate, dar dupa ajustarea cu inflatia, in termeni reali, ajustati cu inflatia in conformitate cu tabelul de mai jos: Perioada An financiar 1998 An financiar 1999 An financiar 2000 An financiar 2001 An financiar 2002 Reducerea costurilor de productie (%) avand ca baza anul 1995 2 4 6 8 10

Reducerile costurilor de productie de baza se vor face inainte de orice ajustare pentru cresterea costului real al electricitatii, dar dupa luarea in consideratie a efectului inflatiei asupra costurilor de productie de baza din 1995. Cresterea cheltuielilor salariale va fi corelata cu scaderea costurilor operationale de baza, astfel incat sa se asigure respectarea reducerii costurilor de productie, la nivelul procentelor mentionate in tabelul de mai sus. e) Fondul IID Pentru fiecare an fiscal: (i) RA va deschide si va alimenta un cont de rezerva la B.C.R. Fondul pentru intretinerea, inlocuirea si dezvoltarea mijloacelor fixe, va fi utilizat pentru a finanta in ordinea prioritatii: (a) obligatiile privind serviciul datoriei externe; (b) intretinerea, inlocuirea si dezvoltarea mijloacelor fixe aferente sectorului alimentarii cu apa si tratarii apelor reziduale si (c ) alte cheltuieli aprobate in prealabil in scris de catre IFI (ii) R.A. va alimenta contul de rezerva relevant cel putin cu (A) o suma echivalenta cu deprecierea si venitul provenit din vanzarile activelor fixe si (B) profitul nedistribuit, definit ca profitul net al RA, dupa impozitare Autoritatea locala va alimenta contul de rezerva cu sume provenite din alocatii de la bugetul local, in conditiile Art.4 alin 3 din Ordonanta Guvernului nr. 37/1997, care vor fi cel putin echivalente cu impozitul pe profit platit si cu varsamintele din profitul net efectuate de RA catre bugetul local.

(iii)

71

f) Planul de afaceri In termen de noua luni de la semnarea AI, R.A. va adopta si remite M.F. si IFI pentru analiza, comentarii si aprobare un plan de afaceri care va cuprinde, dar nu se va limita la, obiective de performanta etapizate si masurabile pentru: (a) Performanta in exploatare (inclusiv controlul pierderilor de apa); (b) Controlul costurilor; (c) Programul de investitii; (d) Nivelurile tarifelor pentru consumatorii casnici si industriali; (e) Grad de responsabilitate; (f) Calitatea serviciilor; (g) Incadrarea in normele de protectia mediului (inclusiv un plan de actiuni pentru a realiza incadrarea in legislatia si standardele de mediu romanesti si ale Uniunii Europene). g) Consultarea publicului Procesul de informare si, acolo unde este cerut de reglementarile si/sau de legislatia nationala sau locala, de consultare a populatiei locale asupra activitatilor de pregatire si implementare a Proiectului, va trebui sa se realizeze in mod corespunzator, pentru ca investitiile planificate sa se poata realiza in conformitate cu legislatia si/sau reglementarile respective.

72

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful