You are on page 1of 7

Radiatii X

1. Scopul lucrarii:
Principiul de functionare, domeniile si modalitatea de utilizare a difractometrului de razeX.
2. Domenii de utilizare:
Razele X se folosesc pe larg im mai multe domenii in medicina, in indusrie pentru verificarea
efectuarii calitatii sudurilor, in fotografie.

.

In medicina. Razele X sunt utilizate cu precădere în medicină pentru realizarea de radiografii sau de tomografii computerizate. care nu au structura cristalina. Ca mijloc de cercetare. 99 % din energia electronilor se transformă în căldură iar 1 % se transformă în raze X. In afara de aplicatiile din fizica. Razele X sunt generate la impactul dintre un flux de electroni de viteză foarte mare şi atomii materiei. În practică. mai precis electronii din afara atomului. cu un tub de sticlă parţial vidat. pentru testarea nedestructiva a unor aliaje metalice. Principiul fizic al metodei de control cu Rx: Razele X au fost descoperite accidental în anul 1895 de fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen pe timpul unor experimente ce utilizau fluxuri de electroni rapizi. .Aceşti electroni. tomograful axial (scanner CAT sau CT) a fost inventat in 1972 de inginerul eletronist Godfrey Hounsfield si a fost pus in aplicare pe scara larga dupa anul 1979. Primul tub care a produs raze X a fost conceput de fizicianul William Crookes. sub forma unui fascicul de raze catodice. La impactul cu atomii din anod. Electronii sunt acceleraţi şi focalizaţi spre un anod realizat din tungsten. dar o structura moleculara regulata. Metoda poate fi aplicata si la pulberi. Pentru această descoperire. Ca rezultat al ionizării. metalurgie si biologie. substantele cristaline pot fi identificate si structura lor determinate. chimie.3. cupru. In radiotarapie se utilizeaza in tratamentul cancerului. argint. Röntgen a primit în anul 1901 premiul Nobel pentru fizică. molibden. bombardează pereţii de sticlă. Aparatul computerizat. Pentru asemenea radiografii se utilizeaza Cobalt 60 si Caesium 137. in special in dezvoltarea mecanicii cuantice. razele Xsunt generate prin accelerarea într-un câmp electric a electronilor emişi de un catod (-). Prin aceste mijloace se pot identifica compusi chimici si se poate stabili marimea particulelor ultramicroscopice. Folosind metoda difractiei. ionii pozitivi lovesc catodul şi provoacă ieşirea electronilor din catod. Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica. Prin spectroscopie cu raxe X se pot identifica elementele chimice si izotopii lor. radiografele sau fluoroscoapele sunt mijloace de diagnosticare. conţinând doi electrozi prin care trecea curent electric. De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite faze de productie si se elimina defectele. Razele X ultramoi se folosesc in determinarea autenticitatii unor lucrari de arta sau la restaurarea unor picturi. radiatiile X au permis fizicienilor sa confirme experimental teoria cristalografiei. platină sau aur. mineralogie. razele X se utilizeaza si in industrie.

in care electronii se produc la catod prin incalzirea unui filament. energia lor cinetica transformandu-se in energie radianta. este tubul Coolidge cu vid..1) are peretii constituiti din sticla..  generatoare de energii medii (tensiuni de 300. Pentru producerea razelor X este nevoie de un tub de raze X care este alimentat de circuite electrice adecvate prin intermediul transformatorilor si in care se produc electronii.. obţinânduse pe filmul radiografic imaginea structurii macroscopice interne a piesei.2 MV şi betatroane de 15..300 mm).. de forma sferica elipsoidala sau cilindrica. carora li se imprima energii foarte mari.4.125 mm)  generatoare de energii mari (tensiuni de peste 1. apoi sunt frinati brusc.30 MV) pentru controlul pieselor din oţel de grosime mare (200.. Tubul de raze X. Tubul de raze X (fig.400 kV) pentru controlul pieselor din oţel de grosime mijlocie (100.. Schema de principiu: Razele X iau nastere ori de cate ori un fascicol de electroni in miscare foarte rapida este franat brusc. în funcţie de energia ce o furnizează şi de domeniul lor de utilizare pot fi:  generatoare de energii mici (tensiuni < 300 kV) pentru controlul pieselor din oţel de grosime mică (< 70 mm). care se intrebuinteaza in prezent... Generatoarele de raze X. La extremitatile sale se gasesc doua prelungiri tubulare in care sunt montati cei doi . Conrolul cu RX: Examinarea cu raze X constă în bombardarea piesei supuse controlului cu radiaţii X..

In tub exista un vid foarte accentuat. Principii generale” SR EN 462/1. si anod. de proportia a miliona parte din 1 mm Hg. Ei sunt reuniti cu polii respectivi ai transformatorului de inalta tensiune. are particularitatea ca rezista la presiunea atmosferica exterioara. ca si la incarcari electrice mari si permite trecerea razelor X.electrozi. format dintr.un filament. SR EN 1435 “Examinarea radiografica a imbinarilor sudate”./2. care este foarte mare comparativ cu vidul din tub./4-1996“Examinari nedistructive. care poarta numele de catod. SR EN 444-1996 “Examinari nedistructive. Sticla tubului si ceramica utilizata ca izolator. cu o eficienţă de 94 %. dar poate fi utilizat şi cu alte tipuri deradiaţii./3. SR EN 5817 “Ghid pentru niveluri de acceptare a defectelor” Cod ASME sectiunea V SR EN ISO 6520-1999 Clasificarea imperfectiunilor geometrice din imbinarile sudate Norme fundamentale de radioprotectie CNCAN Prescripţii tehnice ISCIR CR 13 -2003 . . Difractometrul de raze X’Pert PRO MRD aflat în dotarea laboratorului prezintă oconfiguraţie a componentelor ce poate fi aplicată cu succes în maimulte domenii. eficienţa acestuia având de suferit. în special în ceea ce priveşte analiza pulberilor. a straturilor subţiri şi a probelor compacte(metalice şi nu numai).Calitatea imaginii radiografiilor. indicatori de calitate” Detectorul aflat în componenţa difractometrului prezentat mai sus este un system de detecţie a razelorX bazat pe tehnologia Medipix2 şi este optimizat pentru a fi utilizat cu radiaţie de cupru.

Tubul de raze X poate emite în două moduri: linie şi punct. de dimensiunea probei şi de tipul analizei (cea mai des utilizată este poziţia “line focus”). acesta se doreşte a fi cât mai larg pentru a se obţine informaţii clare cu privire la proba analizată. datele colectate de detector (intensitatea fasciculelor reflectate de către probă. dar din obligativitatea ca acesta să nu fie reflectat şi de suportul probei şi astfel analiza să fie compromisă. fasciculul de raze X este îngustat cuajutorul fantelor. difractometrul este gata de utilizare şi proba poate fi pozitionată pe suport.timpul de lucru poate fi de la cateva secunde până la 20 de ore. odată pus sub tensiune difractometrul. se porneşte răcitorul şi apoi difractometrul împreună cu PC-ul conectat la acesta. Astfel. se efectuează analiza şi interpretarea acestora. . Această procedură poate fi efectuată în două moduri: rapid sau normal (în funcţie de perioada dintre utilizări) şi durează între 5 şi 40minute. În urma acestei proceduri. compoziţia chimică. iar anodul şicatodul se pregătesc pentru utilizare. înfuncţie de datele obţinute. grosimea straturilor subţiri etc. Pot fi efectuate analize referitoare la starea cristalină sau amorfă a unor materiale.) sunt analizate şi reprezentate grafic pemonitorul calculatorului su b forma unei difractograme. unghiul de reflexie etc. tubul de raze X se videază. implicit. se porneşte procedura de pregătire a tubului de raze X prin apăsarea butonului BREED. Un aspect foarte important în ceea ce priveşte fasciculul de raze X estefaptul că de preferinţă.În timpul scanării probei. în funcţie de precizia măsurătorii. După finalizarea acesteia. starea de tensiune reziduală. prezentă anumitor faze.Procedura de analiză a unei probe este relativ simplă şi constă într-o serie de paşi ce trebuie respectaţi de către operator. După finalizarea scanării. Parametrii scanării pot fi introduşi in sistem prin intermediul softului special destinat acestei operaţiuni şi apoi pornită analiza. După lansarea aplicaţiei. Analizele ce pot fiefectuate cu ajutorul difractometrului diferă foarte mult în funcţie de tipul lor şi.

din CR13-2003. precum şi a calităţii îmbinării sudate pe care o reprezintă. Planul de examinare radiografică face parte din desenul tip de ansamblu şi este completat de interpretatorul radiografiilor . interpretatorul va certifica acest lucru prin aplicarea ştampilei pe o porţiune a filmului în afara zonei de interes .Laboratorul de examinări cu radiaţii penetrante va avea şi va ţine la zi un registru de evidenţă a lucrărilor executate. .Rezultatul examinării prin radiaţii penetrante va fi cosemnat într-un buletin de examinare întocmit conform anexei 1.Înregistrarea imaginilor cu Rx : În cazul acceptării imaginii radiografice a filmului. conform CR13-2003 .