You are on page 1of 352

Dr. P.

CAZACU

MOLDOW
4

PRUT $1 NISTRU
1812-1918

IASI

.$7-lowta, rEctzkatiaeascsa.' S. A...


www.dacoromanica.ro
C. 2566-67
Sir. Alexandra 3

Dr. P. CAZACU

OLDOVA
DINTRE

UT

ISTRU

7872 -7978

IA51
.11.7-1=4 ex

FtcsrialtzLemscoK0 Be .A..
Sir. Alexandri 3

www.dacoromanica.ro

C. 2566-67

Unirea Moldovel &titre Prut siNistru cu tam $1 neamul,


din care face parte organic?", este un fapt istoric de cea mai
mare insemnatate. De oarece 1-am urmarit in mod activ $1 am
participat la unele actiuni,vreau se" expun imprejurdrile, ca a
mcirturie dpcumentard a unui contimporan.
Deslipirea Basarabiei de Rusia nu este un fenomen izolat;

in acela$1 timp $i din aceleasi cauze s'au despartit de Rusia:


Finlanda, Estonia, Leonia, Lituania, Polonia, pentru a constitut state independente, care exist& $i astazi $iUcraina, Rusia
alba, Armenia, Gruzia $1 altele, care dupd o scurta existent&
independentei, au reintrat in statul rus subt forma lui actuald
sovieticofederativci. Tot aces. t complex de fenomene a fost
determinat de descompunerea imperlului rus. Dace" pentru
"mita lume dela not aceasta descompunere $1 conditiile, in care
ea s'a fcicut, a fost un fenomen neprevcizut fi, mai cu seam?"
in primeivora anului 1917, nedorit, de$1 persistenta imperlului
putred $1 hrdparet ar fi fost fatalci realizarii multor idealuri
nationale,$i la not in lard, mat cu seams dupd revolufla ruseasca din 1905, s'a prevdzut fi dorit de unit. In revista Via:a
Romineasce la 1912 scriam: Ru$11 serbeazd acum o suta de
ani de stapinire materiald asupra Basarabiei. Sufletul ei insd
nu-1 au $1 nu-1 vor avea. La scirbarea Rusilor, Moldovenli
n'au parte cleat de durere tlicutd adincd. lntreg neamul romtnesc la parte la aceasta durere $i nu pierde nadejdea ca $i
Basarabia fi neamul rominesc vor avea, la andul tor, sd-$i
serbeze ziva izbavirii. Istoria se repeta asa de des $1 maxima
istorica nimine : a fast Vavtlonul, a fost impareitia tut Alexandru Macedon, a fast imperial Roman, a fost imperial Bizantin, va vent timpul se" se zica $i de alte impeircitii: au fast!"

Nu asa de mutt au fost Port-Arturul 4 Tufima $1, mare e


Dumnezeu! vor mai fi! Sigur ea vor mai fi". Orntr'adevar
dupci scurf amp au venit infringerile rusegi dela Lacurile Ma-

www.dacoromanica.ro

IV

zuriene, dela Var$ovia, din Gali(ia $i altele, urmate de prabu$irea Rusiei, dupd care $i Basarabia $1 neamul rominesc la
rindut for eau sarbatorit ziva izbavirii".
Astfel fiind pentru o mai bund ldmurire a chestiei unirii
Basarabiei, am crezut necesar, cel putin pe scurt $1 rezumativ,
se schitez: situatia din Rusia dinainte de razboiul mondial, razboiul, revolufia A despdrtirea popoarelor subjugate de Rusla;
situatia in Basarabia subt imperial $i republica ruseasca, constituirea republicei moldovene$ti in federatia (teoretica) ruseasca $i apoi a republicei moldovene$ti independente, dupa
care a urmat unirea.

Fare nici o pretentie mai mutt, decit a fi dat, dupa puterile sale, prin lucrarea de fate o simple marturie a until con-

temporan,scriitorul acestor rinduri va fi mulfumit, dacd va


reu$1, intr'o mcisurd cit de mica, sa satisfaca nevoia de a se
cunoafte realitdtite, petrecute in Moldova dintre Prat $i Nistru,
sa fact: pe cetitori sa traga ei singuri concluziile necesare $i se
provoace pe istoricii nogri, care nu fac politica active, la cercetarl pt studii cit mai repedechiar faro perspective istoricci,

cad din nenorocire material documentar de mare valoare se


ravase$te $1 se pierde, far in acela$1 titnp se creazci legende,
mithuri $1 anecdote, care cu timpul vor ingreuia lucrarile serioase. Sfortdrile de o suta de ani a unui amens imperiu cu
resurse inepuizabile pentru a desnationaliza o parte din neamul
rominesc, rezistenta mai cu seams pasiva a acestula, retzagerea mi$carii nationale active odata cu prima revolutie ruseasca, mi$carea organicci a maselor moldOvene$ti, izvortta din
instinctele primitive de drept la pcimint $1 la culture, care nu
poate fi deaf nationala, izbucnitd puternic data cu decdderea

opresorului $i in atmosfera de formule idel, mituri $1 sfarimituri de dogme din cele mai inaintate, reflectate intr'un me-

diu primitiv,formeaza un vast amp pentru cercetari $i un


mare arsenal de argumente, care speram ca va atrage la lucru
pe istoricii, sociologii, publici$tii sl oamenii nogri politici din
lagarile cele mai adverse.
www.dacoromanica.ro

CUPRJN SUL

CAPITOLUL 1. Situatia to Rusia tnainte de rdzboiul mondial.

pag.

1) Fajada imperiului
2) Popoarele subjugate
3) Ciderea prestiglului jarlsmulut
4) Biserica
5) Tiriinimea
6) LucrAtorii industrial!
7) Nobilimea
8) BurghezImea
9) Intelectualii
10) Parlidele politice
11) Stared generalfi

6
21
22
23
26
27
28
28
31
33

CAPITOLUL II. Descompunerea imperiului rus.


1) Riizboiul
2) Revolujia

3) DespiSrprea popoarelor subjugate de Rusia

36
42
55

CAPITOLUL III.Moldoua dintre Prut si Nistru


subt Imperial rus.

1) Anexarea
2)Populalla
3) Oospodaria

62
65
82

4) Administrat in

5) Justlfia
6) Nobilimea

7) Orasele
8) Biserica
9) Inviitlimintul
10) Sale le

11) litscarea politics

www.dacoromanica.ro

90
102
106
118
124
139
153
163

VI

CAPITOLUL IV.Moldoua dinfre Pruf si Nistru


subt republica ruseascd.
1) Vestea despre revolufie
2) Constituirea sovietelor locale
3) Administrafia
4) Justifia
5) Propaganda

6) Biserica
7) Miscarea culturali
8) Miscarea agrarit
9) Manifestaf file politice nafionale
10) Miscarea politica nafionala in armatti
11) Lupta cu Ucraina pentru autonomie
12) Congresul din 20 Ociombre 1917 dela Chisindu
13) Organizarea si deschiderea Sfatului Tart'
14) Lucriirile Sfatului Tarn. Declarafia din 2 Decembre 1917

185
184
185
185
186
188
189
193
197
204
216
225
231
245

CAPITOLUL V.Republica democraticd moldoveneascd


In federalia statelor rusesfi.

1) Raporlurile republicei cu organele locale a foslului imperiu si a foastei republici rusesti si cu alte state
2) Situafia interns
3) Situafia externs

249
250
251

4) Acliunea bolsevicii

251,

5) Descompunerea si anarhia
6) Fatalitatea intervenirli armatelor rominesti
7) Atiludinea elementelor din Sfatul Tarii

262
263
264
269
273
278
280

8) Inlrarea armatelor rominestl in republica moldoveneascei


9) Atitudinea populafiei
10) Criza de guvern ; noul guvern sl programul sau . .
11) Proclamarea independent ei
CAPITOLUL VI. -Republica democraficef moldoveneascd
independentd.

1) Luptele si tratativele dela Nistru


2) Restabilirea ordinel si a autoritofilor
3) Chestla agrarii
4) Raporturile cu populafia
5) Acfiunile antirominesti
6) Lucrarile guvernulul si a Sfatului Tarii
7) Situafia generalS ; tendinfele spre unire
8) Situafia guvernelor dela Iasi
9) Legaturile Basarabiel cu Iasul

www.dacoromanica.ro

284
286
289
292
296
297
297
303
304

VII

10) Manifestatille peniru unire a marilor proprietarl si a


lit si Soroca
11) Intervenfia Ucrainei peniru anexarea Basarabiei .

ilnuturilor

CAPITOLUL VII.

305
309

Unirea

1) Schimbarea guvernului dela Iasi ; schimbarea alitudinet Rominiei in chestia Basarabiei


2) Unirea
3) Situalia dupe unire . . .
4) Volarea reformei agrare si a renunlArii la autonomie
5) Recunoasterea unirii
Y

Adaos

www.dacoromanica.ro

315
316
321
331
333
344

Situatia in Rusia inainte de razboiul mondial


1

Apdrata la Nord de Oceanul Glacial i teritorii imense, din


Coate celelalte pall de sardcia proprie, care nu ispitea pe vecini ;
liberatd de 'Mull Cazanului 1 Astrahanulul, prin decaderea acestora, din secolul al XVII-lea Rusia a devenit stat absolutist
militar, acaparator al vecinilor.
Subt felurite devize nobile, mai ales ale ortodoxismului, eliberator al Cretinilor 1 de subt jugul pagin sau al taranilor 2
de subt stApinitorii tor, catolici sau protestanti,absolutismul rusesc. s'a intins pe cloud continente, dela Marea Balticd pAnd la
;Urea Neagra, dela Marea Galbend, dincolo de Muntil Caucazului pdria la Dunare 1 Prut 1 pand in Galitia, Posnania, Silezia i Prusia.
Adunind si supunind un imens teritoriu, 3 cu o sutA optzeci milioane de locuitori ; stApinind 1 dispunind de bogatille i
1 In ce prIveste Balcanil si Caucazul.
2 Finlanda, Polonia, Letonia.
3 Apologistii tarismului gasesc foarle natural c5 o pretins5 fatalitate istorica face din Rusia un stet ,in perpetua formatiune", chiar
vorbind in sens strict geografic, i ca imperiul se mareste in fiecare
secol cu citeva zeci de mit de kilometri patrati (50.000), a$a incit,
dup.& vorba panslavistului Acsacov,dup5 o existent& milenar5, ,pfirelii

easel' pe care o locuesc Rust', nu sint Inca asezati definitiv sl nici

chiar temellile sitipate prelutindeni". (Max Hoschiller. Le mirage du souiefisme,Paris, 1921, p. 78).
1

www.dacoromanica.ro

DR, P. CAZACU

rezervele popoarelor subjugate consecutiv : 'Mari, Turd, Fini,


Estoni, Ucrainieni, Moldoveni, Bulgari, Nemti, Evrei ci multiple
neamuri din Caucaz, Turchestan, Siberia, Coreia, Manciuria, etc.;
expioatind veacuri intregi puterea de munca, energia, capacitatea fizica i psihica a peste douazeci de semintii de oameni, de
diferite rase i temperamente si crescuti in diferite clime, Imperlul Rus i-a constituit o fatada strAlucitA.
Padurile din Siberia, Arhanghel si Vologda ; carbunele din
Polonia si Ucraina ; petrolul din Caucazia ; orezul si bumbacul din
Turchestan ; fructele, vinul si tutunul din Basarabia, Crimeia, Caucaz si Turchestan ; griul din Basarabia ci Ucraina, de pe Volga
si Don ; fierul din Urali si Ucraina ; aurul, platina, argintul, plumbul, blanurile si pie trele pretioase din Siberia ; bogatii diverse si
imense de subt toate altitudinele si longitudinile, erau la dispozitia imperiului rusesc.
Nu este de mirare daca, cu resurse aca de marl si de variate, s'au format in Metropolis o cuitura i o civilizatie puternica, subt conducerea strainilor importati din Occident la inceput si subt acea a localnicilor, formati mai tirziu de straini, aducindu-se pe deasupra, din toate partile lumii, cele mai moderne (dupa timpuri) productii Si inventii ale artei, ctiintei si tehnicei.
Ca in toate imperiile autocrate din lume, incepind cu Vavilonul, Ninive, Egiptul, etc., orase, cetati, porturi, catedrale, teatre,
monumente, muzee, etc., se cladeau subt conducerea artictilor

celor mai marl, de catra satrapi, insarcinati sa pue la munca

sclavii mecteri ci salahorii, din ordinul stapinitorului.


Asa s'a clAdit Petrogradul in mlastina, pe oasele a zeci de
mil de oameni, oprindu-se constructiiie de piatrA in toata Rusia,
subt amenintare de confiscare a averii i deportare, obligindu-se
toate vasele, care veneau la Petersburg din Ladoga precum si
toate carutele, sa aduca piatrA i sa o predea ober-comisarului.
Cine nu executa, platea amends mare".
Asa s'au clAdit forturile cetAtii Petrogradului in mocirla,
carindu-se pamint din departari in sari 1 rogojini. Muncitorii,
MA pine si adapost, mureau ca mustele. Construirea cetatii

Petru si Pavel a costat viata a o sutA mil de lucratori"..


Asa s'au clAdit palate superbe, catedrale solemne, concepute de articti vestiti, in cea mai mare parte strain/.
Dori* de a strAluci in fats Europei, de a pune In uimire
sau a sfida popoarele subjugate, determina clAdiri de catedrale
acoperite cu our (Varcovia), orate nouA ca Odessa, Cherson (cons-

truit de Hovard), Libau, Port-Artur si Dalnil, construite sub Neculai al II-lea.


Gusturi rafinate erau satisfAcute, construindu-se muzee, ca
Ermitajul Ecaterinei II sau muzeul Alexandru III, in care SQ a1

Merejcovsky vol. XII pag. 8, Curcubee de lam&

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

dunau minuni ale artei mondiale, sau indltindu-se monumente, ca


cel f Acut de Falconett, reprezentind Rusia primitive, subt forma
unul cal sAlbatec, ridicat asupra prApastiel in douA picioare de
pintenii si friul stApinului calaret, Petru I", sau ca acel, Mut de
Trubetcoi, reprezentind Rusia secolului XIX, subt forma unui
cal infipt farA miccare in pamint, cu capul plecat $i indoit subt
greutatea lui Alexandru al Ill -lea, intors cu spatele spre capitalag,
si sute de alte monumente .si statui de imparatese, imparati, generali, etc.care impodobeau Cara si eternizau fala stApinitorilor. 1

Capriciul direct al monarhului on slugArnicia celor din jurul lui, doritori de a-i realiza chiar ci un gind neexprimat, determinau ti ierea de bulevarde drepte, luminate, plantate, pavate,
trezind in cel .mai scurt timp peste toate piedicile unui oral
vechiu. 2

Capriciul stApinului Nicolae I hotArl ca linia de cale ferata


Petrograd-Moscova, sA fie matematic dreaptA, fArA deviare sau
abatere la vre-o altA asezare omeneascA din apropierea ei. 3
Poezia cultA incepe cu moldovenii Cantemir ci Herasc(u)ov
si prin cintarea Ecaterinei II de catrA Derjavin si Lomonosov.
Istorla incepe cu Caramzin din anturajul lui Alexandru I, ci
cu Bantas (Camensky)
Teatrul, baletul, muzica si literatura, incep incurajate fiind
de imparatese ci imparati.
Se intelege ca, la inceput, toatA arta, cultura ci civilizatia,
nAscute din vointa sau subt scutul Curtii si cu resursele imperiului, erau sciavele unui cerc restrins.Incetul cu incetul, trecind
generatii, lArgindu-se cercurile, inmultindu-se populatia ordseneascd,

rafinindu-se gusturile, selectionindu-se fortele, poezia, literele, istoria, stiintele, artele, tehnica si mestesugurile, ne mai putind fi
stApinite si prin natura for insA5i, ajungind la o maturitate ci la
o existentA semi - independents din resursele tArii,s'au eliberat
de subt influents directs a stapinitorilor.
Incontestabil cd literatura ruseascA, izvorita din adincimile
diferitelor rase, creatd in limba rusasca de cAtrA autori de diferite neamuri, este una din cele mai bogate productii asemAnAtoare ale omenirii Intregi.
Arhitectura, sculptura, pictura, muzica, stiintele, au primit
si ele contributiuni dela toate neamurile din Rusia.
Metropola era plinA de bogs is si strAlucirea artelor ci stiintelor, a culturil si a civilizatiei.
In provincie, cu toate sfortArile satrapilor, trimisi din MetropolA, resursele fund mai mici, literatura si arta, cultura si ciMerejcovsky, vol. XII, peg. 156-157 Scroafa mama`.
2 Bulevardul Camenoostrovsky, construct in fret hint pentru Alex.
HI, dela Palatul de lama din centrul orasulul, la periferie.
3 Merejcovsky
1

www.dacoromanica.ro

DR. P. CAZACU

vilizalia erau inferioare, reflectind totui o parte din strAlucirea


I solemnitatea centrului.
Toate lucrurile din Rusia erau mari 51 se exprimau cu cifre
absolute imense.
Armata : milioane.
Drumuri de fier : zeci de mii de kilometri.
Culturi agricole Si paduri : milioane de hectare.
Carbune, pacura, tier, otel, tuciu, bumbac, lina, stofe, hirtie,

minereiurl, came, grasime, marfuri,import, export : milioane de


tone.

Vite de toate felurile : zeci de milioane.


Bugetul statului, finantele, imprumuturile, bAncile, comertul:
miliarde de ruble aur.
Ma5Ini, for motrice : milioane de cal putere.
Marina : mii de vapoare.
Scolari, polititi, functionari : milioane.
Cart', reviste, jurnale : tiraj de sute de mii de exemplare...
Organizarea de stat ruseasca era veche, incercata, fAcuta
de straini, chemati Inca dela Inceputurile statului rusesc, caci letopisetul for spune : Au chemat pe strain', zicfnd : Tara noastrA este mare 5i bogata, dar rinduiala n'are ; veniti 5i ne stapinitig. Si mai titziu, familiile domnitoare au adus strain!, ca sa
stapineasca 5i sa civilizeze Rusia.
In capul statului era o dinastie, cu o vechime de peste tr,ei
sute de ani, rusascA dupA nume, dar dela Petru al III-lea (1742)
strains;, dupA singe (Holstein Gottorp), inruditA cu toate dinastiile
mari 51 mici din Europa, inconjurata de un numar mare, poate prea
mare, de marl- duci, printi, corgi, etc., rude de aproape.
Puterile tarului erau nelimitate ; nici parlamentul, nici o institutie sau persoana nu le putea atinge sau micora. Vointa lui
era lege.
In jurul tarului o nobilime veche 5i noun, de diferite rase 1
ranguri, supusa 51 credincioasa, traind in razele actual 51 stralucirii tronului, conducea statul.
Cum in Rusia pita statului era 5i 5efu1 religiel ortodoxe,

unsul lui Dumnezeu,imediat dupa tron era clerul Malt, mitropolitii 5i episcopii cu sf. Sinod,toti credincio5i monarhului, care

ii numise 5i le dadea puterea 1 strAlucirea. Apoi venea : Consiliul de Stat cu oameni albiti in serviciul tronului 51 statului; senatul, suprema instants judecatoreasca 5i administrativa ; mini5trii, numiti 51 revocati dupA vointa imparatului,cei mai credinclo5i servitori al lui ; armata credincioasA, stralucitoare de upiforme nouA 5i luxoase, cu cele mai perfecte arme 5i inzestrari,
compusa din milioane de soldati, zeci de mii de ofiteri 5i mii de
generali, stilpii 51 baza tronului 51 statului.
Ca o concesiune pentru cerintele timpului 5i o dovada de
progres, pentru gustul occidentalilor nepricepAtori ai starilor suflete5ti din Rusia (a'a se zicea \, exista de curind Duma, Parla-

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

ment rusesc cu opozitie Si partide, chiar socialiste.


Asa era sus, in MetropolA.
In provincie, organizarea statului era mai putin strAlucitoare
si solemnA, dar dupA acelasi tip.
In fiecare provincie un guvernator, de obiceiu un general,
reprezentant at tarului si at guvernului ; lingA el maresalul nobilimii si episcopul reprezentant at ortodoxiei ; apoi veneau : Justitia, fiscul, scolile, etc..
In toate sl peste tot, in MetropolA ca si in provincie, era
politia urbanA si ruralA, cea vAzutA si nevAzutA, care asigura ordinea, linistea si credinta cAtrA patrie si tron, suprimind once
manifestatie prin viu graiu sau prin scris, pe fatA sau pe ascuns, impotriva stArii de lucruri existente.
Mai erau reprezentante : ale oraselor primarii ; ale judetelorzemstvele ; ale negustorimii, breslelor, tagmelor, nobllilor,
tlrgovetilor, tAranilor, etc..
Intreaga fatadA a Rusiei era solemnA, strAlucitoare, splendidA si cu aparente de aga mare tArie si soliditate, incit toti yecinii se temeau de ea.
China, Persia, Turcia, Romfnia si parte din Austria, erau
socotite nu numai de cAtrA Russ, in total sau in parte, ca viitoare pradA a lor. Cei vizati 1s1 orientau toata politica, plecfnd
dela considerarea pericolului rusesc iminent.
Germania singurA, bogata si puternica, cu structura el semi-autocrata, analoaga cu cea ruseascA, era tratatA de Rusi cu
o deferentA oarecare,
ceiace nu impiedeca pe Germania de a
se lega cu Austria, Italia si Rominia, pentru a se asigura mai bine
impotriva pericolului rusesc.
Franta, furnizoare de milioane de our pentru militarismul
rusesc, care trebuia sA o asigure impotriva militarismului german, era tratatA de Rusi cu o condescendenta adesea umilitoare.
Englitera era privitA ca o rivala indepartata si pururi vicleanA,

cu care se pot stabili intelegeri utile in China, Turchestan, Tibet, Persia, Balcani si pe marl. DepArtatele State-Unite, care
fndrAzneau sA protesteze impotriva ne-vizArii de consulii rusi a
pasapoartelor pentru Americanii" de rit mozaic, erau privite in
mod dezagreabil.
De si toatA organizarea, cultura si civilizatia Rusiei erau
importate dela strain', in special dela occidentali (afarA de religia ortodoxA imprumutata dela Greci si impusA prin foc si sable taranilor),incepind cu dinastiile de varegi si nemti, cu institutiile de stat semi-prusace, curentele filozofice, artistice, politice
si literare (pseudo-clasicism, byronism, sentimentalism, romantism, realism, simbolism, etc.) Si sectele religioase (stundism, anabaptism),totusi atft de mare in cifre absolute era puterea imparallel rusesti si atit de sAnatoasa se credea incit, In Rusia, a
fost posibil sA se dezvolte, sA devinA puternic si sA dicteze la
curte, in publicisticA si in societate un curent, care declara Occiwww.dacoromanica.ro

DR. P. CAZACU

dentul ImbAtrinit, ramolit, putred", Germaniamoarta, Franta


aproape de prabusire, Europa- un cimitir, iiar Rusia singura
chematA a o reinvia, a o reface, a o civiliza... cu toate cA Ru-

sia uraste aceasta Europa. (Luind Constantinopolul, care trebue


sA fie al nostru" printr'un rAzboiu paneuropean care este necesar", Rusia va mintui Europa, stabilind capltala ruseascA, cea
de a trela Roma" la Constantinopol, sl se va creia astfel imperitil universal rusesc subt stapinirea tarului autocrat"). 2
Acest curent se vede nu numai la conservatoril, reactionaril, nationalistii

slavofilii Ru5i, dar

la revolutionarii, care dA-

deau drept tip pentru viitoarea fazA a evolutiei omenirii starea


primitivA- comuna ruseascA (mirul)
bineinteles dupA dogma
marxistA, asa cum o intelegeau el.
2

Dar toate aceste aparente de statornicie, bogAtie, putere,


culturA si civilizatie erau reale numai relativ,- pi foarte relativ.
DacA rAzboiul este privit ca o boalA, care pune la incercare rezistenta intregulul organism, sau ca un concurs, ca un e-

xamen (si, Ora la un punct, se poate privi asa),in concurenta


cu alte state de talia lui imperiul rus era foarte slab : on de cite
on s'a pus la incercare cu statele orientale, el a reusit sA salveze totdeauna numai aparentele,-cu mare greutate si multA
diplomatie; on de cite on insA ssa pus la incercare cu Occidental, sau cu o putere cu forte occidentale (Japonia), a fost regu
lat bAtut .1 s'a vAzut atunci neputinta luf, si cea InternA i cea
militara, aceasta din urma constituind totusi singura bEzA a exis-

tentei lui ca stat. 3


PAnA cind in rAzboiul mondial, imperiul rus n'a reusit sA
fie bAtut si descompus, alaturi de toti aliatii lui victoriosi, lumea
n'a crezut in slabiciunea si putreziciunea lui.
Curentele rusesti opozitioniste, reformiste sau revolutionare
popoarele subjugate sau persecutate, revoltele periodice, indlcau
demult lumii slAbiciunea colosului dela Nord cu picioarele de lut.
Democratia europeanA independentA (afarA de cea francezA, care

avea nevoe de Rusi, i atita timp cit a avut aceasta nevoe) stia
si discuta slAbiciunea imperiului. Dar bAnuiala cA se iau dorintele drept realitAll, precum si contrazicerea aparentA a tuturor
celor care aflrmau pe de o parte slabiclunea Rusiei cu toate re-

sursele ei 'menses, iar pe de alta se temeau cA ea va acapara

pe toti vecinii (incepind bine- Inteles cu Constantinopolul si Bos1 Dostoevscht dupA Merejkovschi, vol. XI, p. 179, Profetul Re-

voluliei rusesli..

2 Ibidem, vol. XI, pag, 192.


3 125zboiul cu Napoleon nu conteazi : Napoleon a fost invins de
lama in Rusia st de Engleji peste tot.

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

forul, MA care nu poate trAi") fAceau sA nu se vadA situatia


real';, care era cu totul contrarie aparentelor.
Cifrele absolute, deli exacte, inelau ; ele al-Mau albul fArA
umbre ; numai proportiile la sutA indicau realitatea. $1 prima re-

alitate, i cea mai grava, era cA Ruii, in imperiul rus de 180


milioane locultorl, nu erau decit o minoritate de 43,3 la sutA, iar
neru*ii constituiau majoritatea de 56,7 la sutA ; 5i aceasta dupA
statistica ImperialA Oficiala din 1897.1
1 Dupa recensaminiul din 1897 imperful rus avea 129 milloane
de locuitori :
la suta
Mil
Numele poporului
Rusi marl
Ucrainient
Poloni .

Rust albi
Ovrel
Chirghizi
Tatars
Nemli

55 673
22 415
7 931
5.886
5 063
4 084
3 738
1 790
1 658
1.439
I 435
1 352
1 173
1 122
1 024
1.003
969

43,3
17,4
6,2
4,5
3,9
3,2
2,9
1,4
1,3
1,1
1,1
1,0
0,9
0,9
0,8
0,8
0,7

Lituanieni
Baschiri si Tepteari . .
Letoni . . .
.
Gruzini . .
.
Armen' . .
Moldoveni
Mordvini
.
Estoni .
Saris
etc.
inregistrat atunci 146 limbi si dialecte (vezi Stankevici, Soar a
.

....

pop. Rus., pag. 4 si Diclionarul Brochauz Efron edit. II).'


Inlr'o brosurit oficiala a Ministerului de Instruclie publics din
Rusia (1916, Petrograd), asupra recensamintului facut in ziva de 18 Ianuar 1911 in scolile din Rusia, gasim clasificarea elevilor dupe limbo
materna'. Aceasta clasificare facula de profesorli I. A. Bodouin de Courtaineu, S. C. Bulici, N. Mar, A. D. Rudnev si A. N. Samoilovici ne da
ca limbi materna vorbile in Rusia :
I. Grupul slay
16) Englejilor
17) Suedejilor
1) Rusilor marl
18) Norvegienilor
2) Rustlor albi
19) Danejilor
3) Ucrainenilor
20) V. Limba greaca
4) Poloni tor
21) VI. Aibaneza
5) Cehilor
22) VII. Grupul Indian, limba ti6) Bulgarilor
gdneasca
7) Slovenilor
8) SirboHorvalilor
VIII. Grupul Ironic
23) Tadjictior
II. Grupul bailie
24) Persanilor
9) Letonilor
10) Lituanilor

III. Grupul roman


11) Rominilor

12) FrancejtIor
13) Itallenilor
IV. Grupul germanic
14) Oermanilor
15) Hollandejilor

25) Tat-ilor
26) Ta14anilor
27) Curzilor
28) Atganilor
29) Ironilor (Osetini)
IX. Grupul semitic
30) Arabilor
31) Ovreilor
32) Sirienitor

www.dacoromanica.ro

DR. P. CAZACU

DacA luAm regiunile mArginae ale imperlului rus, atunci


gasim urmAtoarele date :1

In Finlanda : 2
La o populatle de 2.921.217
Fini
Suedeji

2.571.145 (88 la &OA)

Ru#
Nemti

Alte neamuri
X. Grupul lafetic arloeuropean
33) Armenilor

338 961
7.339
1.794
1.978

60) Maghiarllor )Grupul


Maghiar
61) Vogulitor
de pe Obi
62) Osteacilor
63) Samoezilor

XI. Grupul lafetic sudic


XIV. Limbi &take
34) Oruzinilor (carti)
35) Mingrelilor
64) Tacuillor
36) Svanilor
65) Altai
66) Chirghizilor
XII. Grupul lafetic nordic
67) Sarlilor
37) Lezghinilor
68) Tarancinilor
38) Avarilor
69) Turcmenilor
39) Chiurinilor
70) Turcilor
L ezghin i
40) Lakilor
71) Osmano Turcilor 1 Grupul
41) Udinilor
72) Azerbedjainilor
I Turcesc
42) Darghinilor 1
73) Nogailor
43) Cecenilor
74) Cumililor
44) Ingusilor
1 Ceceni
75) Tatarilor
45) Tova-Tusinilor
76) Baskirilor
77) Mescereacilor
46) Cerchesilor
78) Teptearilor
47) Bzeduhilor ) Cerkesi
79) Ciuvasilor
48) Abhazilor
80) Mongolilor
XIII. Limb! fino-ungare
81) Burealilor ) Grupul Mongol
49) Finilor
8) Calmucilor
50) Carelilor 1 Grupul
83) Tungujilor
51) Estonilor
Baltic
84) Orocenilor IvIandjurotunguz
52) Ciudinilor
85) Ooldilor
53) Ceremisilor
XV. Grupul Nord-American
54) Mordvinilor ) Grupul Volga
55) Mocsantlor
86) Ghilleac -ilor
87) XVI. Chinez
56) Voteacilor
88) XVII. Corean
57) Permeacilor j! Grupul
89) XVIII. Japonez
58) Zirenilor
Cama
90) Necunoscut
59) Loparilor
1 Aceste cifre sint luate dupe lucrarea lui V. Slankievici : Soarta
popoarelor Rusiei, Berlin, 1921.
2 Finlandejii, impreuna cu Esionit, dupil Maghiari, constitue cea
mai insemnata insula nationals, ramasi din marea masa de rasa finica,

cotropita in mare mfisura de rasele vecine. La acelasi grup apartin :

Caren!, Estonii, Laplanzii, Ceremisii, ,viordva, Zirenii, Permeacii, Voteacii, Osteacii, Vogulii.
Finii au aparut in actuala for jars hare anii 400-700 dupfi Chrislos, ca un reflex nordic al navAlirilor barbare.
Din secolul X au inceput sa-i atace vecinii: Daneji, Suedeji, cu
scopul de a-1 subjuga si apoi subt pretextul de a-i crestina.Daps
lupte de secole cu vecinii, din 1323 sint supusi Suediei, a caret soarta
au implirifisito pfinii la 1809, cind au fast anexati la Rusia.

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

Adica Ruii nu formau din masa autohtonilor nici 1 la suta.

Fcyt.I a it_ clAck,

loyvvzo

0
C7
oLlIcal30

Orslico.laisha.a

f,

(I)

....el
&A::

IN:'\

-_-%,,,'it'

Finlanda are o intindere de circa 377 mit km. patrati, din care
42 mii lacuri sr, din aceastii cauzii se numeste tare de mii de lacuri".
E tare saraca cu putinti agriculturti, multit crestere de vile, paduri si industrii.

Constiinta nationals si politics sint foarte desvollate. E tare cu


culture mare, aproape fare analfabefl,. de religie luterana.
Imperiul rus a citutat
exercite si aid principiile absolutisle
de rusificare, a intimpinat insit o mare rezistenfit, cu toate strasniciile
ce le aplica. (Toate delete sint luate dupe V. Stankievicl, Soarta powww.dacoromanica.ro
poarelor Rusiei, Berlin 1921).

10

DR. P. CAZACU

In Estonia :

(Guvernamintul Estland 1 tinuturile Pernov, Dorpat, Fallin, Verros i Oesel din Liflanda i Sotuchezia).

Populatie total 958.351.


Estoni

Rug

Nemti 1 alte natii

.
.

907 136 (94 la suta)


37.577 (3 la sutA)
13.638 (2 la sutA)

1 Estonii sint un popor din grupul fink, ca $i Finlandejii. Au a-

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUS1A INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

In Lituania :

11

(Tinuturile locuite de Lituanieni in guvernamintele Covno, Suvalky, Vilno, Curlanda, Grodno). Populatie totalA 2.158.630.
Poloni 195.480 ( 9 la sutA)
Lituanieni 1.434.428 (65 la suta)
Nemti
48.408
Ru0 . . 96.916 ( 4 la suta)
Ovrei . . . 270.920

ptirut intre secolele IVVI' dupi Chr., in regiunea pe care o ocupi.


Au fost subjugall de Cruciatit nemti, dela 1227.
Del tobigia a lost abrogatA incA dela 1816, totusi poporul era
extrem de exploalat de propriefarti piiminturilor.
Inceputul invierit culturale a acestui popor dateaza de able
dela 1845 st se datoresle oreolulut luteran Iohan Jansen.
In Estonia, cast in Finland& si Letonia, nu exists nestiutort de
carte.
Prin ajutorul asociatillor : economice, culturale, bancare, agri.
cole, expozititlor si cooperativelor, extrem de numeroase, s'a dezvollat constiinta nationalii 4i politicii. Organizattile economice an devenit in scurf limp asa de puternice, inch Esionienil an ajuns stiipini in
orasele for si formeaza in ele mares majoritate, fenomen singular,
intru cit la vecinii lor, Letont si Liluani, orasele sint instrAinate.
Estonia este tura de agricultori sl crescAlori de vile. Sint mulle
paduri.

Imperiul Rus si aici ca si in Wale piirtile, a cAutal firA succes


sa rusifice masa,
(Toate delete, dupe V. Stankevici. Soarfa popoarelor Rusfei).
1 Lituanienli sintwww.dacoromanica.ro
un popor cu o limb& veche, indo.europeana,

12

DR. P. CAZACU

In Letonia :
(Guvernamintul Curland, Tinuturile Riga, Valc, Venden,
Volmar din Liflanda, Latgalia ; tinuturile Lintin, Rejita I Dvinsc).

Totalul Populatiei 2,000.000.


Letoni

1.316.169 (68,2 la suta)


233.667 (12,2 la suta)
136 552 ( 7,1 la suta)
119.569 ( 6,2 la sutA)

25.315 ( 1,3 la suta)

Riqi
Nemti
Ovrei
Lituani

cu foarte multe asemAniiri cu sanscrita ; ei alcaluiau alladati un slat


puternic, in tuff& cu Crucialit germani, apoi cu Polonii, in statul ca.
rora au infrat formind unlune pentru a fi subjugate pe urmii de Rusi.
Au rezisfat Oermanilor, Polonilor, Rusilor, pastrindu-$i cultura nationalA.

Ru$11 i -au persecutat eau, in special dela 1865, cind le-au inchis

toate scale locale, inclusiv universilatea din Vilno, si an oprit tiparut cu litere !aline (1865), ceiace s'a socolit ca lovitura Impotriva religiei (Lituanienii sint catolici si nu sint slay!). Pares, pentru cercetrttorul superficial, CA Lituanienii slut candidall" la rusificare complecta.
S'a incercat piing sf confiscarea cartilor for de rugAciuni, cu litere la-

tine. Mate aceste brutalitall an stingherit, au intirzial cultura, dar au

provocat ura $i rezistentel. Instinclul national $i caularea culturii i-au


impins spre Prusia, unde 1$1 tipareau cartile, punindu-le date anterioare anului 1865 si locul tipografiei Vilno, cad carlile vechi in minile
particularilor erau liisate. In ultimit ani miscarea culturalii nalionalA
luase avint Subt forma de cercuri culturale, corale, agricole, cooperative, etc, se utilizau toate momentele de slabiciune a supraveghe-

rii $i s'a ajuns astfel pang la formarea de parlide politice. (Dupe V.


Stankevici).
1 Letonii n'au reusit sa formeze stat, au [recut in jug pe rind la

Nemti, Suedeji, Rust; sint populalie lArlineascii, profund exploalati de


baroni $i conli germani, suslinuf I de statul rusesc, in toate formele de
stapinire medievalit. Cu tot treculul istoric foarte dureros si alcAluirea social& bolnava, poporul s'a mentinut cu indirjire $i a progresat. 0
parte din Wartime prin economic si munca, a !recut in orase formind
burghezia $i Intelectualfi, intre care a inceput miscarea nalionalii, cultural& mai intinsg, formindu-se cercuri de cetiri, coruri, societati agricole. Mull au contribuit la renasterea Letonilor, pastorli luterani,
reusind sa face ca intre credinclosii tor, sa nu existe nestiutori de
carte. Organizarea cultural& $i economics era ass de puternicii, inch
cu toatti stapinirea nobilimit germane locale a tot puternice, au rezissal, nu fora revolte, reprimate violent. Nobilit germani aveau in minile for admInistratia, politia, Justine, sconle (polltehnica Riga $i universitatea Dorpal), dreplul de numire al preotilor luterani, creditul.

Statul rusesc nu facea decit sA ajute pe Nemli presind pe Letoni sti


se rusifice.(Dupe V. Stankievici).

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

Poloni
Estoni

62.700 ( 3,3 la suta)

17.700 ( 0,09 la sutA)

In Polonia
(In hotarele oficlale ruseotl) 1
Po loni mil
. . . 7.032 (74,8 la seta)

Ru#

608 ( 6,6 la sutt)

1 ,Tribune ovrelascre, Paris, 1920, pag. 6.

www.dacoromanica.ro

14

DR. P. CAZACU

Germani mii

420 ( 4,5 la sutA)


1.321 (14,1 is suta)

Ovrei

In Uc raffia CentralA, aa cum o admit Ruii 1


Populatie

toted

Ouvern5mintele

Vollnia

Poltava
Ecaterinoslav .
Hircov
Kiev

Cherson
Podolia
Total

Ucrainieni

mil

2.989
2.778
2.113
2.492
3 559
2.733
3.018
19.682

mii
.

.
.
.
.

.
.
.

2.096 .
2.583 .
1.456 .
2.009 .
2.819 .
1 462 .
2.442 .
14867

75 la sutd

Ovrei

Rust
mil

mii

105

73
365

441

209
575

.
.

395
110
99
13

430
.
322
99 .
369
1.867
1 738
91asuta 8 la sutd
.

1 Ucratnienti (Rnteni, Molorusi, Rusneaci) st nupil date antropologice st dupi limbil (Academia de silinte din Petrograd, 20 Febr.

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

15

1906, comisia specialh' compusa din membrii Academiei : Zelinsky,


Core, LippoDanilevsky, Oldemburg, Faminilln, Forlunatov, $ahmatov,
constata .Imprejurtirile istorice an concurat Ia deplina disociare a
regiunii ucrainiene de regiunea Rueilor ; de ad deosebirl in limbile
ambelor nalionalitati : ruseascd f t ucrainiand. Vista istorica nu le-a
creiat o limbs comunii, din contra a merit deosebirile dialectale cu
care au aparut strabunir) ei dupil trecutul istoric, constitue un popor
aparte. Independent! Ia inceput, tree subt jugul Tatar, apoi in slatul
polono-lituan, el de able la 1654, teoretic, et la 1783 efectiv subt Ruei.
Statul rusesc a avut o politica, care nu I-a facut simpatic. La 1783 pentru pierderea independentel politice, clasele superioare ucrainiene an
lost platite prin introducerea lobagiei laranilor. Cit priveete culture,
Petru cel Mare dela 1720 a oprit tIparirea a Hearn art' in hotarele
ucrainiene, afara de cartile bisericeell, far aceslea trebuiau liparite in
limba ruse. Un egumen a lost oprit a Lipari un acatist scris de mitro-

www.dacoromanica.ro

16

DR P. CAZACU

In Rusia albs
(Regiunea Grodno, Vilno, Vitebsc, Moghilev, Minsc, Smolensc).
Populatia totalA 8.040 mil.
Rusi albi . . . . 5.740 mil (71 la suta)

500 mil ( 6 la suta)

Rini
Ovrei
Germanl

1.000 mil (12 la sutA)


.

800 mil ( 9 la suta)

poll! in limbs ucrainiana, Jar la 1769 Manastlrea din Kiev a fost oprita-

de calra Sinod de a lipid un abecedar in limbs ucrainiana.


Limbo ucrainiana ajunge a fi numai a faranilor; clasele avute se
rusifica. Totusi instinclul national si influenlele culturale Maine trezesc constiinfa nafionalii, care culmineaza in poetul for evcenco, primit rau de critic!! Rust, chiar de radicalul Belinsky.
Harcovul si Kievul devin centrele miscaril for nafionale in Rusia.
Ucrainienii sint persecutati, chiar in epoca liberallsmului rusesc : La
1863, Vaiuev, ministru de interne, da ordin sa nu se tipareasca nici o
carte in limbs ucrainiana (nici un fel de limbs deosebitii, ucrainiana,
n'a fost, nu este si nici nu poste sa fie`, zicea Vaiuev), iar sf. Sinod
a dat ordin sa nu se tipareasca traducerea Evangheliei in aceasta limbo
si alte cart! cu continut religios. Au fost expulzaft o mulfime de muncitori pe ogorul national, cultural si politic ucrainian. La 18 Mai 1876
s'au oprit: 1 importarea din stritinfilate si tipartrea in intreaga Rusle,
a orice carte in limbo ucrainiana, 2 reprezentarile teatrale, lectiile,
cintecele. Aceste opriri au durat 50 de ant. Miscarea a emigrat in
strainatate (Helvetia, Dragomanov), in special in Oalifia, unde s'a creiat Piemontul ucrainian.
Heroine este o tare agricola foarte bogatil. Avind carbune si tier,
s'a putut desvolta acolo cu ajutorul capitalului francez o mare Industrie.
Ucrainienii, cast not, cast Polonii, le zic Rusilor : moscali". (Toate
datele dupe Stankevici).
1 HuOi albi din secolul XII au Meat parte din statul lituanian,
apoi polon, avind centrele de culture occidentalii, Vilno, Varsovia.
De obis dela 1772 au intrat subt stapinirea ruseascii. Pada la 1865 inceputurile religioase, literare si culturale au fost lasate in pace. La
1865. dupe revolufia poloneza, s'a oprit orice liparire cu !Here latine, cu care scriau Rush albi ; s'a inceput botezarea catolicilor in ortodoxie : intr'un cuvint, intreaga orgie a stalului militar-polifienesc rus,
subt deviza crestinismului ortodox in lupta cu latintsmul occidental
polon. Cu Coate acestea poporul a rezistat, miscarea nafionala sit culturala a continual. S'au creiat cercuri culturale si politice, care au
edilat pentru popor, carfi, calendare, etc..
Paralel cu miscarile nationale ale allor popoare, a apiirut ideia
autonomiei, mai cu seams pe la 1902 5. Dela 1906 a inceput miscarea culturale mai intensive, carci, revIste saplaminale, gazete. Toata
aceasta renastere culturale era supusii la sienna, piedici, opriri, arestari, contiscari din parted statului. La elementul national, cultural si
religios de nemulfumire, ('/3 de Rusi albi sint catolici), se adaoga
si elementul social-economic. Pamintul in aceasta regiune este sarac,
proprietatea mare este intinsitun element puternic de nemulfumire,
mai cu soma fate de lendintele de colonizare ruseascii. Al treilea element era influenfa poloneza. Indepartati dela orice funcfii de stet,
Polonil s'au dedat in Rusia la inireprinderi si comer!, coutind sa ramie lotus', cit mai aproape de centrul tor. In Belorusia bancile, intreprinderile agricole si industriale erau in mina for si influenfa for
asupra populatiel era insemnata; der ea desigur nu se exercita in folosul slatului rusesc, el tocmai dImpotriva (Dupe Stanchevici).

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

17

In Basarabia t
Totalul populatiei 1.935.412.
920.919 (47,6 la sutA)
Moldoveni . .
228 168 (11,7 la sutA)
Ovrei
Ru$i
Bulgari
Ucrainieni

.
.

155.774 (8 la suta)
103.225 (5,33 la sutA)
382.169 (19,75 la suta)

In Caucazia 2
(Afars de regiunea Stavropol, Cubani i Terse)
Totalul populatiei 7 milioane.
Turco-Tatari mii . . 2.403 (34 la sutA)
Armen'

1.787 (25 la suta)

1 L'occupation Roumaine en Bessarabie, Paris, 1920, pag. 16.


2 Armenii sint un popor vechiu, cunoscut inch lg 521 inainte dt,
Chris los, cind s'au rasculat impotriva lui Dariu. Au format un stat mare

www.dacoromanica.ro

18

DR. P. CAZACU

Gruzini
Ru$i

Rase de munte

. .
.

1.784 (25 la sut)


915 (13 la sutI)
117 (3 la suta)

$i puternic, constiluind in Orient un focar de civilizatte ; au primit


crestinismul inaintea Rusiei, cu biblie tradusii in secolul V. Au fost
supu$1 de Turd! $i Tatar'. Dupti lungi lupte, statu1 armean pieri, dls
truginduse clasele sociale $i raminind un singur demos. Antagonismul dintre invingiitori $1 invinsi, musulmani $i cre$tini, oament civill-

zall $1 salbateci, perzistil $i astiizi ; lotu$i crcdinid, limbs, cultura $1 obiceiurile $1 leau piistrat ; mai mull, aceste elemente le-au servit spre

a deveni puternici in sfera economics, recompensind in aceastii di


recite pierderfie politice formind o burghezie influentil, organizatii $1
puternicit in loath Asia anterioarti $1 reinvlind !dela nationalit pe baza
autonomismului bisericesc, care era pfistrat. De indatti ce imperiul

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

19

Nu am la indamina datele asupra regiunilor Crimeii, Cazanului, Astrahanului, in majoritate tatarati, a Turchestanului, a Siberiei .1 altor regiuni cu populatie mongolA, turceasca, etc., foarte
wariata.
Rezumind, avem :
Regiunl:
Rust mil.
Populatie mil.
Autohtoni mil.
I Finlanda
2.571 (88 la sula)
2.921
7
, )
II Estonia
958
907 (94
37 ( 3 la suta)
, ) 233 (12 a )
III Letonia
2.000
1.316 (68
)
2.158
1.434 (65
96 ( 4
)
IV Lituania
14.867 (75
) 1.867 ( 9
)
V Ucraina
19.682
9.381
7.032 (74
)
608 ( 6
, )
VI Polonia
a
)
VII Rusia Alba
8.040
5.740 (71
500 ( 6
)
a
)
VIII Basarabia
1 935
920 (47
155 ( 8
a
)
IX Caucazia
7.000
6.000 (84
, ) 915_(13
)
Total
54.075
40.787 (75 la suta) 4.418 ( 8 la suta)

turc a inceput sa decade, elementul armenesc a apart!t pe terenul politic. Rusia, dela Petru cal Mare ajungind in conflict cu Turcii, a OW Coate najionalitajile crestine impotriva tor. Subt Alexandra I Rusii
au lust hanatul Carabah dela Turci si hanatele Erivan si Nahicevan
dela Persi (toate locuite de Armeni). Asa ca incercarile de eliherare
au ajuns la imparlirea Armenilor ii tre lrei stapini: Rust, Turci, Persani.

Situatia Armenilor in Rusia era mat buns, poate filndca Rusii, urmiirind
alipirea restului, ii lasau in pace. Totusi, lupta nationals si democratica organizata impotriva Turcilor, Linea ridicata constiinta ; tar masurile de protectle a claselor suprapuse turco-latare suparau pe Armeni
impotriva Rusilor, care pe tinge bate la 1897 le inchid scolile, editurile, institutiile de binefacere, si le iau in administrarea statului aye-

rile bisericestiasa ca partidele revolulionare armenesti se indreapta


nu numai impotriva Turcilor ci st impotriva Rusilor (Dasnactutiun)
(Dupe Stankevici).
Gruzinii, inca inainte de era crestina, au formal un slat, care

a rezistat, fie independent, fie autonom in alte formaliuni politica. Maximum de inflorire 1a ajuns Gruzia intre anii 1182-1212. lmpreuna cu
puterea politica s'a desvoltat si culture; epoca de our a literaturii gru-

zine a fost intre secolele X i XIII (celebrul poet Sole Rustavelli).


Mongolii i-au subjugat. Dar paste o suta de ant, ajung din nou indepeudentt. In timpul caderil Bizanfului, sint inconjurali de lumen musulmana ai isi pierd energia in lupte cu cotropitoril. In secolele XVII
si XVIII reusesc sa se intareasca si sa atace. Cauca filial' in Persia,
Austria, Prusia st Rusia. Regale Iraalle II a supus Gruzia Rusilor
pentru a se apara de Turci, rezervindu-si intreaga autonomie (1783).
Dar de pe la 1801 Alexandru I o anexeaza. Poporul obosit de lupte
seculare se supune. Nobilimea saracita, primind avantagii si slujbe,
s'a supus rusificarii. Taranimea, 'eget& de pamint si saracie, si-a pasirat complect nationalitatea, dar in stare de necultura. Numat preojimea legata de popor, dar constienta sf culla', suparata Ca i s'a suprimat autonomic si i s'au sechestrat averile pentru rusificare, a luptat
cu inversunare. Din aceste elemente s'a renascut literature st teatrul
gruzin; apoi au inceput organizari politice subt firma socialiste, Mrii

sa existe un insemnat proletariat Industrial. Elemenle culte sI saracite


din nobilime, preotimea, decaderea bisericii, lipsa formelor naltonale,
au dus la fenomene de acuitate socials.
Gruzinii ocupa un teritoriu intins in partea Nord-Vestica a Caw.
cazului, formind o masa compact& pe ace! teritoriu Dupa V. Stan-

kievici).

www.dacoromanica.ro

20

DR. P. CAZACU

Pentru toate aceste mase de rase si de limbi strainer arta?,


stiintele, literatura, cultura i civilizatia ruseasca nu existau, de,
cit la cei constienti ca, in contul muncii si puterilor lor, creste Si
infloreste cultura strains, neamurile lor fiind lasate in ignoranta
sau avind rolul de gunoiu pentru ingrasarea culturii Straine.
Mai mull, statul rusesc, fata de toate aceste popoare avind
o atitudine de stapinire militaro-politieneasca pentru distrugerea
nationalitatii i a culturli lor, nu le putea inspira decit o era ascunsa.
In sudul 1

sud-vestul imperiulul rus, exista Inca un po-

por vechiu, constient gi puternicEvra.

Dace toate celelalte popoare erau' oprite in- cultura, desvoltarea si civilizarea lor din consideratiuni de stat,. de teama separatismului sau dim cauza rezistentei la rusificare,Ovreii au fost
singurul popor din Rusia, care s'a supus complect rusificarii, ca
nici un alt neam, dar a fost respins si persecutat, din cauza
deosebiril de religie (Ovreii botezati nu erau persecutati), casi din"
consideratii economice sau de politica interns, in mod sistematic prin legi de diferite feluri, prin masuri politienesti
economice si, in afara de orice lege, prin organizari speciale de persecutii indreptate contra lor. Ovv:ii nu aveau dreptul sa fie primill in scolile statului decit in numar limitat, un quantum la
suta ; n'aveau dreptul de a poseda proprietati rurale, deci nu
puteau avea ocupatii in agriculture. Nu aveau dreptul de a locui decit in anume localitati (iar acolo veneau pogromurile):.
Chisinau, Odessa, Belostoc, etc..
Particle politice puternice erau antisemite. Aceste partide aveau conducatori din elita sociala si limit( functionari (contele
Bobrinsky, marele duce Serghie Alexandrevici, ministrul Plehve,
contele Conovnitin, guvernator al Odessei, generali Caulbars, ScaIon (Polonia), Herchelman (Moscova), Metier Zacomelsky, regiunea
Baltica ; episcopii Hermoghen, Evloghie, Serafim, etc.), din imediatul anturaj al tarului, care purta insignale acestor partide, be

trimetea telegrame de incurajare la congrese i

be

asigura im

punitatea dricarei actiuni si amnistia oricarei crime pe acest teren


Se intelege bine ca Owen nu puteau lubi imperiul rus, care-

urmarea fata de el o politica vindicative si inumana".


Asupra rezultatelor acestei situatii Si a acestei politici, cercurile rusesti diriguitoare erau puse in cunostinta.
Contele Witte in memoriile sale scrie : Este imposibil de
a guverna o astfel de tarn I de a nesocoti aspiratiile nationale
a grupurilor neruseti, care aonstitue in mare parte populatia acestui imens imperiu. Politica aceia care are de scop sa converteasca pe toll supusii rust, in adevarati Rusin nu este idealul,
care va topi toate elementele eterogene ale imperiulul, intr'un
singur corp politic. Ar fi mult mai avantajos pentru not, admit,
ca Rusia sa fi lost o lard de nationalitate.uniforma, i nu un
imperiu eterogen. Pentru a atinge acest scop, nu este cleat un4
singur mijloc: a abandona provinciile noastre dela frontiers,
www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

21

pentruca acestea nu se vor acomoda niciodata cu politica de


rusificare intransigentd. Dar suveranul nostru nu va vol, de
altfel, niciodata sa is In consideratie o astfel de masura. Dim-

potriva, nemultumit de a cuprinde in frontierele noastre Poloneji,


Fin', Germani, Letoni, Georgieni, Armeni, Tatari, etc., am fost
cuprini de dorinta de a anexa teritorii populate de Mongol!,
Chineji, Coreeni"

Inca dela 1905 sb vazusera bine sentimentele populatiei neruseti din Rusia fata de imperiu. Tot contele Witte semnaleaza
acest lucru :
Provinciile dela frontiers se folosirA de slAbirea din Rusia
centrals, pentru a-i al-Ma coltii". 2
Perioada dela 1905 pans la 1914 n'a putut s le schimbe
sentimentele ; dimpotriva, prima incercare le-a servit ca imbold
i mijloc de propaganda ; contiinta anti-ruseasca, tendintele separatiste, deghizate subt forma de autonomism 1 federalism,
creteau.

Daca factorul nationalitate era singur suficient, pentru a opune popoarele neruseti regimulul statului rus, chiar daca acest
regim ar fi fost binevoitor, din punctul de vedere al respectului
pentru cultura i desvoltarea national!;, factorii : economic, administrativ, politienesc i politic, nemultumeau profund nationalitatile. DacA intr'un stat ca Austro-Ungaria, cu regim parlamentar, cu administratie relativ bunt; 1 toleranta, nationalitatile nu
erau multumite ; daca Anglia cu constitutionalismul ei, cu cultura
veche i toleranta, are acum greutati cu nationalitatile (Irlanda, India, Egiptul), ca o dovada Ca nimic altceva decit formarea de state independente nu poate satisf ace nationalitatile,
se intelege bine, care erau sentimentele i pArerile intime ale popoarelor subjugate din Rusia absolutist!;, centralist!;, politista.
3

Puss time de secole la muncA pentru extinderea granitei,


suportind toate greutatile politicei care, pentru a mentine prestigiul, aparatul, forta, fatada, armata, clasele sociale, biurocratla,
privilegiile, apAsa mai cu seams pe centrul rusesc, mai sarac
prin natura,masa mare a poporului rusesc nici ea nu putea
fi multumita.
Publicistica ruseascA era plink, de zeci de ani, de studii asupra epuizarii centrului. Aceasta epuizare se manifesta nu numai prin saracie, foamete periodica, etc., ci i prin forme mai
violente, indicind schimbarea spiritului poporului. Inteadevar,
contiinta maselor evoluase.

Increderea in institutia fascinanta a strabunilor, in tarul cel


1 Memoires du Comte Witte, pag. 236, Paris, Plon 1921.
2 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

22

DR. P. CAZACU

alb, care sustine credinta ortodoxd imparte dreptate poporului,


dupA secole de Pedreptatire, scazuse a$a de profund-1ncit strdnepotli, subt stapinirea realitdtilor, o pierdurA cu totul.
Generatia improprietaritd la 1863, dupd un dezastru extern,
de un tar, murise ; generatiile noud, impartind acelqi pAmint, srdcise

pi

nteptau cu nerndare crescinda, dela fiecare tar nou, o

noun improprietdrireu care nu venea.


Ultimul tar 51-a inceput stapinirea printr'o mare nenorocire

populara : la incoronarea din 4 Mai 1896, circa 200J de oameni

au fest omoriti la o serbare, 1 clteva ore dupd acest dezastru,


tarul asista la un concert, dirijat de celebrul Safonov, iar seara
a desc.his balul, dansind cadrilul la ambasadorul francez, marchizul de Montebello". 1

Razboiul cu Japonia, pe care 1-a provocat $11-a pierdut, omorind zeci de mil de oameni, nu i -a ridicat prestigiul.
Mdnifestatia poporului, care, venea la palatul de lama, in
lanuarie 1905, sd arate tarului sentimentele de credint5, dragoste,
dar
suferintele, a fost intimpinata de gloantele armatei luipt

acest lucru s'a aflat in intreaga Rusle.


In ultimii ani, faimosul Rasputin, taran $iret, hot de cal, cu
reputatie rea bine stabilita, care numea mini$tri, dicta la curte,
sfatuia pe tar in treburile externe 2 $1 interne, n'a contribuit la
marirea prestigiului familiei tarului.

Toate aceste lucruri se discutau in toate straturile sociale


din gull in gurd, patrundeau adinc in popor, cu adaosuri fan-

tastice, care nu erau de naturd a mail increderea $i prestigiul institutiel personificate de Neculai II.
Promisiunile mereu reinoite prin diverse mesagii, cetite in
biserici, cA se dau libertati tt pamint, $i mereu dezmintite de
realitate, au dezradAcinat din sufletul poporului ultimele iluzil
despre tar $i tarism.
Fornele 1 aparentele, bine-Inteles, erau pastrate ; la aparitia tarului era acela$i fast, acelea$i clopote $i lovituri de tun,
steaguri, decoratii, demnitati $1 armat5, acelasi popor aplecat gi

ingenunchiat, tacut sau strigind ura",dar fcird nicl un plc de


credinid.

Alta bazd morald de odinioard a statului rus, era ortodoxismul, biserica ortodOx5.

Despre starea el, contele Witte, colaboratorul lui PobieDecAderea bisericii oficiale ortodoxe St stingerea in popor a spiritului religios, este cel mai mare pericol pentru Rusia".
donostef, scrie

1 Memoriile Witte, pag. 61.


2 Era prielin i gazdula la Sazonof, ministru de externe. Witte,

pag. 350.

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

23

Fara o biserica vie, religia devine o filozofie si pierde puterea de a patrunde in viata oamenilor si de a o indrumaa.
,Biserica noastrci este din nenorocire moartei de malt
timp. Este o institutie biurocratica si preotii nostri nu servesc
pe Dumnezeul suprem al unei ortodoxii inalte, ci pe zeii de carne
ai paginismului. Treptat, nol devenim mai putin crestini, decit
membrii oricarei alte biserici crestine".
Necontenit se alcatuiau comisii pentru Introducerea toleran-

tei religioase, pentru reforma bisericii, a Sinodului, pentru intro:


ducerea patriarhatului, pentru convocarea soborulul. Dar de realizat, nu se realiza nimic.
Orice miscare religioasA era supraveghiata si urmarita de
catrA biserica ortodoxa cu ajutorul poliiiei si jandarmilor.
Ortodoxii arhaici, tart in obiceiurile si tradijiile for purortodoxe si extrem de conservatoare, aveau aceiasi soarta ca
sectele rationaliste (duhobori, molocani, stundisti) ; toate aceste
secte cu cit erau mai persecutate de cler prin politie, cu atit se
intareau si se propagau mai mult, prin martirajul creat de autoritati.
In centrul bisericii la Petrograd, In Sf. Sinod, numirile de
episcopi, mutarile, etc. se faceau subt influenta diferitelor cercuri (si de inalte personagii feminine) si din diferite ordine. Nita
si sfintii erau canonizati din ordinul tarului. Asa este Sf. Serafim din Sarov, canonizat din ordin, pentruca farina, fAcind bae
la izvorul miraculos, s conceapa un baiat, dupa ce nascuse patru fete" (Witte).
Toate intrigile, scandalurile, absolutismul si politismul bisericii, legate de forma de stat, compromiteau biserica lm preuna
cu organizarea de Stat, pe care o sustinea si de care era sustinu0.
5

Asupra situatiei taranului rus propriu zis, voiu cita urmatoarele rinduri din memoriul contelui Witte, inaintat tarulul ;
cred ca contele Witte nu poate fi Invinuit de exagerari tendentioase. In 1898 el scria tarului Taranul este liberat de proprietarul pamintului. Dar el este incA sclavul comunitatii (obstii), reprezentata prin adunare (mirul") si prin acea ierarhie
de mici functionari, care apasA administratia rurala. Drepturile
taranului si obligatiile lui nu shit clar definite de legi. *I persoana lui si buna lui stare sint la dispozitia reglementelor arbitrare a unei administratii locale. TAranul a obtinut pamint, dar
dreptul sAu asupra pamtntului nu este clar lamurit prin lege.
Peste tot unde este regimul comunal de proprietate (Rusia propriu zisa), el nu poate sti unde se gaseste bucatica lui de pamint.Drepturilt de mostenire sint regulate de obiceiuri vagi.
Asa ca astazi tAranul poseda pAmint, nu in virtutea legii, ci a
obiceiului si adesea printr'un capriciu arbitrar".

TAranul nu a fost decit usor atins de reforma legall a

impAratului Alexandru II. Justitia 11 este data nu prin tribunale


1 Witte, pag. 198 -199.

www.dacoromanica.ro

24

DR. P. CAZACU

ordinare, ci prin judecatorii rurale, care exists pentru el special,


$1 care distribue justitia dupA un drept obi$nuit sau mai bine
dupA arbitrariu. Perceperea impozitelor nu este mai bine re-

gulatA, ea este administrate de vointa arbitrary a unei admi-

nistratii locale. Principiul responsabilitAtii mutuale, in ce prive$te Impozitele, face pe fiecare than responsabil fatA de ob$tia intreaga ; rezultatul este complecta iresponsabilitate".
Zemstvele pun impozite pe tArani cat vreau $1 guvernul

nu le poate legal face nimic, dad impun peste puterile taranului. Arbitrarul $1 confuzia prevaleaza in perceperea darilor

ob5tiei, care In ultimii ant cresc excesie.


Ce a5i avea de zis despre educatia populard
Nu este un secret ca ea se MIA. in stare embrionara $i
cA. din acest punct de vedere not stntem subt nivelul nu numai

al multor tart europene, dar chiar al statelor aziatice sau


transatlantice". *

A5a Incft clasa tarAneasca, de$1 personal liberA, este


Inca sclava arbitrarului. ilegalitdtii ;i ignorantei ; subt imperiul acestor imprejurari tAranul 1$i pierde toatA energia pentru
a-5i ameliora in mod legal soarta. El devine pasiv gi fad suflet, oferind un teren fertil pentru progresul tuturor viciilor".
Inainte de toate, trebue acordatA taranilor plenitudinea
drepturilor civile".
Data fiind starea clasei tarane$ti, statul nu se poate marl
$i atinge importanta mondialA, pe care natura lucrurilor si soarta
insa$1 i le rezerva".
AceastA stare a clasei tArAne$ti este cauza fundamentall a

fenomenelor soclale morbide, care se prezinta in viata taril


noastre".

Oamenii, care au emancipat pe tArani de servagiu, au


favorizat comuna tArAneasca (ob$cina), care inseamna forma
comunala a proprietAtii pAmintului $1 a exploataril. Aceasta
politica a fost adoptata de guvern, pentrucA era mai comod
pentru administratie a fi In raporturi cu grupuri de tarani, de
cit cu individualitati $i $i-a gasit sustinatori intre slavofili $i
alti admiratori pasionati ai trecutului. S'a declarat ca ob5cina
era o veche institutie specials, particularA Rusiei, era insA5I adevarata esentA a vietil ruse5ti, $1 a se atinge de ea insamnA a
se atinge de integritatea spiritului national rus".
Dar este un lucru comun de a spune ca proprietatea co munala, care exista intro epocA sau alta, a fost in realitate
Cultura si instructia larenimii rusesti (din Rusia centrals) era
la un nivel foarte jos. Numai la margini in Polonia, biluania, Regiunile
Baltice populatia starea mai bine decit in Rusia. In general masele
largi erau in stare satbateca. Procentul amens de nestiutort de carte,

care in graerniimintele centrale ajungea la 75 la sulk betia, morlalitatea excesiva, bolile infectioase in sate, toli acesti factori distrugeau
puterea de creatie a poporului, it transformau in masa inerta'. Han.
Rusia si Bolsevismul, peg. 113.

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

generalk cA este pur

25

simplu o fazA primitive a evolutiei soCu desvoltarea civilizatiei si a statului, institutiunile comuniste au fost inlocuite prin institutil individualiste. In Rusia acest progres a fost in mod artificial
oprit, iar de aci a rezultat cA poporul st statul au fost extrem
de slAbite".
Obscina 1 -a gAsit apArAtori entuziasti chiar fntre Rusii
convertiti la socialism. Ei au proclamat ca tAranul rus este un
comunist nascut, deli inconstient".
s1

cial- economise a omenirii.

In perioada de reactie, care a urmat dupe asasinarea lui


Alexandru II, obscina a continuat sA fie institutia favorite a
ministerului de interne, dar drepturile civile la tArani au fost
considerabil micsorate".

In loc de a se ocupa de tArAnime, a cArei stare este descrisa cum am vAzut mai sus de catra ministrul sau, Neculai II
a convocat o conferinta, care s'a ocupat de situatia nobilimii,
proprietary de pAmint, inlesnindu-1 credite eftine pe contul
statului, care era considerat
o vacs de lapte, pe care ei
trebuiau s'o mulgA" (Witte; pag. 185).
Witte a reusit sA suprime responsabilitatea mutuala a tAranilor pentru impozite si sA le iniesneascA cApatarea pasapoartelor, de asemeni a obtinut o improprietarire partiala prin
Banca thaneascA, care lucra insA mai molt la periferiile Rusiei
cu scopul exproprierii strainilor si colonizarii cu tArani rusi ;
iar in Rusia mai mult pentru a plati preturi marl proprietaritor din punga tAranilor.
In 1902 s'a format o comisie of icialA pentru studiul chestiei agrare. S'au clasat si studiat ani de zile rapoartele comitetelor agrare locale. Comisia a lost schimbatA de mai multe
on subt diver5i prezidenti de consilii Sypeaghin, Pleve, SviatopolcMirsky, Goremikin. Rezultatul a fost o contributie la
literatura economics in cheslia agrarA, cu tendinte liberate.
Subt influenta revolutiei (1906) din nou s'au format comisiuni si s'au elaborat proiecte : dela cele mai extreme, ale
partidelor socialiste, pAna la cele mai reactionare.
S'a promulgat insa proectul lui Stolypin, in virtutea art.
87, adicA fArA Duma, in intervalul sesiunilor ; prin acel proect
s'a propus desfiintarea obstiei (mirului), infiint/ndu-se proprietatea individualA, dar in limitele pamintului dela 186.2, fara expropriere, cu sau fArA platA, 1 fArA a se usura procurarea instrurnentelor agricole, a creditului, etc., necesare pentru mArirea
productiei. Rostul politicei lui Stolypin era bazat pe axioma
cA Rusia nu existA decit penttu un puma de marl proprietari".
(Witte, pag. 278).
Asa inch problema esentialA in viata unui popor agricol,
n'a fost deloc, nici macar partial, rezolvat5. DimpotrivA, zi
cu zi ea devenea mai acute, dind loc la rAscoale periodice in
diferite pArti, potolite in mod brutal de armata. In special in
anii 1905-1906, revoltele agrare au cuprins teritorii imense si
www.dacoromanica.ro

26

DR. P. CAZACU

an trebuit marl varsari de singe, Mai

gl

executii pentru a le

potoli.

Toate aceste nu puteau nici inteun fel contribui ca populatia taraneasca sa fie linistita $1 multumita de statul in care
traia. De 51 Witte scria : Atit timp, cit chestia agrara nu va fi
rezolvita intr'un sens liberal, pe baza principiului proprietatii
individuale si at libertatii personale, toate celelalte reforme vor
fi ca o casa construita pe nisip. Persistenta in politica reactionara duce drept la ruins "; glasul omului de stat, conservator in fond, dar prevAzator, nu era ascultat.
6

Clasa lucratorilor industriali din Rusia, in cifre absolute


(1.960.800)* era mare ; in proportie cu populatia insA, era excesiv de mica,unul i ceva la suta. In unele centre ca Petrogradul,-5i ca cifre absolute (194.210) ** 51 in proportie cu populatia (9,6 la suta)--era destul d2 insemnata, dar era o class
de data recenta, creata in mare masura artificial de catra stat
Impreuna cu industria mare, nascuta din protectionismul lui Vi5negradsky 51 Witte.
Cit de artificial5 era industria ruseasca se vede din faptul ca Petersburgul, far./ Her 5i fail carbune, era un centru
industrial metalurgic mare, aducind fierul din Urali, iar carbunele din Anglia, Polonia sau Donets:. Cit de putin stabili 5i
legal' de industrie erau lucratorii, se vede d n oscilatia numarului for in fabrici, in raport cu lucrarile agricole.
Creatie socials de data recenta, nestabila 51 nu indeajuns
de specializata, muncitorimea industrials nu avea traditia, cultura, organizarea
psihologia proletariatului industrial din IArile occidentale.
data cu importarea industriei, s'au importat Al doctrinele
marxiste 51 mivarile muncitore5ti.
Conditiile industriei artificiale, protejate, politismul, interventionismul Al persecutiile statului, impiedecind organizarea pe
fats $i in mod normal, inlesneau desvoltarea clandestinismului
prin aceasta, a extremismului.
Faptul concentrarii lucratorilor in anume centre marl :
Petersburg, Moscova, Riga, Harcov, Odessa, Bacu, Donetc, etc.,
inlesnea propaganda socialists intre el, precum $1 o contra-propaganda politista socialists. Legatura lucratorilor cu satele,
raspindea toate curentele dela ora5e la sate, ducind peste tot
contagiul nemultumirilor 5i propagandele tuturor socialismelor.
Masele marl de lucratori profund nemultumiti $i de starea,
for economics $1 de situatia politica, concentrate, aveau o mai
e Max Hoschiller, Le Mirage de sovielisme pag. 65.
a

www.dacoromanica.ro

pag. 72.

SITUATIA III RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

27

mare putem de rezistentA

gt actiune, o mai mare pondere relativa in miscarile din capitals.


Lupta cu tarismul, lupta cu burghezia, transformarea stArii societAtii prin suprimarea proprietatii private, erau cele trei
teze comune, care se propagau cu stAruintA printre muncitori.
Propaganda !litre muncitori era intensA. Date fiind imprejurile, absolutismul $i tarismul, metodele de luptA in miscarile muncitore$ti. din Rusia erau altelg decit in Europa. Clandestinismul $i violenta erau tactica impuga.
De aceia toate grevele $i manifestatiile in Rusia luau un
aspect violent $i revolutionar, pe care nu-1 aveau in Europa.
DupA razboiul Ruso-Japonez, miscarile muncitore$ti din
Rusia, au luat intindere mare $1 au fost in unele localitati de
o violenta grozava, aratind astfel starea de spirit a muncito-

rilor.

Slabiciunea extrema a guvernUlui din acel timp, libertatea


de fapt a presei, alegerile, intrunirile, tribuna Dumei, au propagat $i mai mull $1 mai adinc ideile Impotriva statului. Nu era

lucru cit de ascuns, cit de secret, cit de intim, care din gurd
in gurA, din ora$ in ora$, din sat in sat, panA In colturile cele

mai ascunse ale tarii, sA nu ajunga in formele cele mai fantaslice. Propaganda clandestine verball, scris5, tiparita, devenise imensa. Contagiul mintal era comun ; in intimitate nimeni
nu mai avea curajul sa sustinA tarismul, curtea, guvernul, clasele diriguitoare, unitatea de stat, biserica, armata, autoritatile.
Nu exista nici o credinta. Formulele cele mai extreme $i cele
mai fantastice, in toate chestille sociale, erau primite Si discutate ; nu exista nici un friu, totul era bun $i admis pentru a

distruge vrAjma$ul, care era al tuturor : tarismul, curtea, guvernul, armata, paturile conducAtoare.
7

Patura de sus din societatea ruseascA, clasa nobilimii biurocratice avea in mind paminturile 5i puterile dela stat.
Contele Gagarine se lauda, dar avea dreptate spunind :
103 mii de proprietari fonciari, guverneazA 22 milioane de locuitori".*

Deprinderlle acestei clase bogate $i culte erau medievale ;


Wag cultura gt civilizatia ei europeanA, nu-i serveau pentru
schimbarea functiei sociale.
Aceasta clasA nu era complect inchisd ; in ea puteau (cu
o greutate oarecare) pAtrunde elemente din alte clase, fie prin
servicii in armata, fie prin servicii in biurocratie. Tarul &Idea
titlul de nobleta hi pentru alte servicii.
La, cucerirea regiunilor statue se recuno$teau titlutile de
noblete claselor suprapuse autohtone, dacd dovedeau supunere
Max Hoschiller, ibidem, pag. 78.

www.dacoromanica.ro

28

DR. P. CAZACU

si credinta tronulul si statului rusesc ; nesupunerea 4cum a fost


cazul in Polonia) era pedepsiti oprindu-li-se privilegille de
nobleta, expropiindu-li-se averile, etc.. Fie prin avantagil, fie
prin persecutii, aceste clase intrau in totalitatea nobilimii biurocratice rusesti. Astfel incit, in aparenta uniforms, adoptind
aceleasi obiceiuri, vorbind aceiasi limbA, provenienta germana,
polona, lituana, finlandeza, caucaziana, moldoveneasca, o dilerentia, nefiind egal de sigura si egal de interesata in sustineTea statului rus, in forma in care era. Pe linga aceasta, casi la
toate clasele nobile din lume, timpul slabise $i la nobilimea imperialA rusa, puterile de conducere si creatie.
8

Clasa burghezlei negustoresti si bancare nu era Insemnag in Rusia. Asezata intre nobilime, care o privea de sus si

o Linea oarecunr la distanta, si intelectualitate, care in romantismul ei o batjocorea, invidiata de toate straturile sociale, rolul si importanta el in stat era mic si subordonat. De altfel
si ea era un amestec urban eterogen $1 disparat : din toate rasele i din toate clasele, legate slab pentru organizarea comertului si creditului, in vederea cistigurilor, vorbind ruseste pentru ca erau in Rusia. Respectul, increderea si interesul lor pentru statul rus, in forma in care se gAsea $1 care nu le dadea
puterea $1 importanta la care aspirau, nu erau insemnate. In
maple cele marl si cele mai comerciale, comertul cel mai mare
si bancile erau in mini straine: La Petrograd, Riga, Revel,
Libava,germane ; in Polonia si sud-vestul Rusiei,in minile
evree$ti ; in centrul Rusiel si in Siberia era mai mult in mini
rusesti.

Industria mare din Rusia, crelata subt scutul tarifelor protectioniste, de data recenta, era in cea mai mare parte a capitalului strain ; clasa aceasta nu avea importanta politics i sociala mai mare deal clasa negustorilor si bancherilor.
9

Clasa intelectualA din Rusia (publicisti, avocati,. ingineri,


judecatori, medici, profesori, functionari, mica biurozratie st
burghezie, etc.) era compusa din elemente de diferite neamuri,
care- $i apropiau o anumita mentalitate si limbs. Nu se putea
ascunde origina lor, rasa $i clasa, ruperea de natia lor, Ora sita in neculturA si sari cie $1 trecerea in serviciul culturii, care
se numea ruseasca pentruca era in statul rus si in limba ruseascA i nu se putea face comuniunea mentala, fall renuntAri
morale,

decit inteun larg si vag umanitarism, in care dispa-

reau rasele, clasele, popoarele, dar si realitatile. Idealismul


vag, misticismul, universalismul 5i idealizarea /Ana la zei-

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE 'DE RAZBOIUL MONDIAL

ficare ca entitate fArA pAcate

sf

2g

cusururi a poporului pur-

tAtor de Dumnezeu" (de care erau profund despArtiti $1 nu-I


cuno$teau), pentruca acum dupd revolutie sa-i zicA po por bestie"; ducerea constructiilor mentale pure pand la ultimele for concluziuni, fArd nici un friu ; utopismul $i maximalismul intelectualitatii ruse$ti,i$i au explicatia $i in acest

Se crease o clasd `special,deosebitA de acele din lumea intreaga, care era departe de realitati, departe de Doporul real din care e$ise, $i care sacrifica pe altarul fictiunilor cu
o pasiune $i cu o asiduitate fdrd pereche. Inconstient serveau
pentru subjugarea si rusificarea popoarelor strAinelAsate in
necultura, aducind toatA puterea for de munch $i darurile lorstapinului, pe care (multi) ii urau,statului rus,tar acesta in
schimb, oprind cultura altor neatuuri, le dadea monopolul $1
avantagiite propagandei culturii ruse$ti in statul rusesc.
Pentru o mai build lamurire, reproducem dupd Merejcovski* citeva pasagii, in care se descriu unele straturi sociale.
DacA acum, cfnd pentru Rusia vine judecata cea de pe
urtnA a istoriei, intelectualitatea ruseascd ar vrea sA $tie cu ce
se va duce la aceasta judecatd, ar putea face aceasta mai bine
dupd operele lui Cehov $i Gorky". El, Cehov, cunoaste traiul rusesc contimporan, cum nu-I cunoVe nimeni. El este
foarte national, dar nu este universal! ".
fapt.

Eroii lui Cehov n'au viatA, au numal traiu, traiu fAra evenimente, sau cu un singur eveniment, moartea".
De dinafard, acest traiu pare vin $1 tare, dar el este mort
p1 putred inauntru : este de ajuns o lovitura ca sd se facA praf,
ca acele teseturi putrede, pe care be gasim in racle. Pe dinafara par strAlucitoare $1 colorate ca curcubeul, dar este curcubeul apelor statatoare $i al geamurilor vechi, bune de spart.
*i tot acest traiu putred $1, din cauza putreziciunii, fragil, atfrnA de o ati$oard deasupra prapastiei ; iata, se rupe ata $1
totul se va prAbu$1 in prapastie $1 Se va sparge in tAndAri.
Pare cd Rusia actuald, contimporana, inaintea sffr$itului sAu
inceputul acestul sfir$it it vedem a vrut prin Cehov sA se priveascA pentru ultima ad.
Plictiseala, mihnirea, latA principala, in fond singura pa-

siune a tuturor eroilor lui Cehov, anume pasiune pentru el


dupd observatiile adfnci ale luptatorilor crestinf,
este o pasiune sit fuel una lacoma. Cum beau unit In ne$tire,
mihnirea,

a$a eroii lui Cehov in ne$tire se plictisesc".


Functionarul po$tal in drum, medicul spitalului judetian,
fiul ministrului $i revolutionarul, care vrea sA-I omoare pe ministru, elevul neisprAvit de liceu, care din nimica $1-a tras un
glonte In cap, batrinul profesor, vagabondul trimis in Siberia,
actrita din provfncie, sf bunif $1 raii, $1 de$teptii $i pro5tii, fericitii $i nefericitii, toate stArile, toate tagmele, toate virstele, se
Merejcovsky : Cehov

51

Oorki, vol. II, pag. 39 -70. Pelersbug 1911..

www.dacoromanica.ro

30

DR. P. CAZACU

dedau acestel pasiuni a plictiselii. In rase marl $1 orasele departate, in sate $1 la gari singurAtece, $i la fabric' $1 la cuiburi
de nobili in rulnA, $1 In saloanele lumii marl, $i la manastirt $i
in case de desfrInare, $i in cabinetele savantilorpeste tot este
plictiseala. Un fel de plictiseala metafizica, sentimentul golului fArA slirsit, a nimicniciei. Rusului nu-i place viata"iata
admirabila descoperire a lui Cehov. Pare ea nu numal omului
rus, ci si naturii, rusesti nu-i place viata".
In opozitie cu patura intelectuala descrisA de Cehov, iata
dispozitiile sufletesti ale proletariatului rusesc, descrise de Gorky :
A$i fi adunat ramasitele sufletului meu sf1 sat si frnpreuna
cu singele inimii le-asi fi scuipat in mutrele intelectualitatii
noastre, dracul s'o is ! Eu le-asi spune: lindini, vorbe$te la

Gorky un proletar, care viseaza sa devie mare scriitor".

Pana la spasmuri Imi era greata de acest publicspune


un alt proletar, fost actor$1 adese on imi venea sa-1 scuip
de pe scena, sa-1 injur cu cele mai grele cuvinte... Cit de bine
ar fi sA ai in mina un cutit lung, ca dintr'o data sA tai nasurile la tot rindul Intaiu de spectator'. Dracu sa-i is pe toti !..."
Acesta este proletarul lui Gorky- boseacul".. El nu este
decazut In starea aceasta din cauza conditiilor externe economico-sociale. Din contra, de aceia a decazut pe scara economica-sociala externs, fiindca a decazut mai intaiu In mod psihic pana la ultima limits a nihilismulul sufletesc".

Plnea la om este lucru principal. Dad burta este li-

nistita pi sufletul este viu ; orice opera omeneasca dela pintece


purcede".

Eu dela unghiile mele tinere nu puteam suferi moralita-

tea. Dintii constintii mete nu m'au durut niciodatA. Stitt ce este

Este o simplA cirja inventata de om, cind a devenit


animal prost $i a inceput sa umble In dota picioare".
Spune-mi : cum, dupa tine, trebue sa traim ? Ce vrei ?
intreaba batrinul Maiakin,negustor bogat dupa starea lui sociala, iar In suflet, boseac,pe fiica-sa, domnisoara intelectualA,
care a cetit multe carti Intelepte. Sa fie toti fericiti... $i multumiti... $i toti oamenii sA fie egali... in toate egalitate..." bolmojeste fata. Asa am si stiut, proastA auritA ce esti !" hotaraste batrinul Cum pot fi toti fericiii si egali, and fiecare
vrea sa fie mai presus decit altul. Niciodata un om nu va
ceda altuia ; numai prostii cred asa. Fiecare isi are sufletul $i
fata lui. Ai citit toate prostiile !"
Dati oamenilor deplina Ithertate... atunci va urma aceastA
comedie simtind ca friul este ridicat, va sari omul mai sus
decit urechile sale, si va sbura ca o pans incolo si incoace.
Se va crede fcicator de minuni si va incepe &a-0 exterlorizeze
sufletul... Iar suflet creator In el este putin... Se va sforta
el o zi, clod, si va slab' saracul, cAci inima ii este putreda".
Duca-se toate la dracuspune un alt proletar. Mi-ar
face placere daca. patufntul s'ar aprinde deodata $1 ar crApa in
idealul ?

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

31

bucAtele... numai eu sA mA prApAdesq cel din urma, dupA ce


voiu fi vAzut pe ceilalti".
Aici toate s'au decolorat ; a rAmas un singur om gol pe
pAmintul gol".

Eu am ajuns in asa stare, ca pot dormi gol pe painint

si minca larba. Nu-mi trebue nimica. Duca-se Tr amintul la

dracu in praznic 1..."


Cehov i Gorky shit in realitate profetii revolutiei rusesti,

descriind, asa cum au deserts, pAturile sociale de care s'au ocupat".

Evident cd marea si humanitara literaturd ruseasca, arta,


cultura, etc., care constituiau fatada Rusiei, ,care impresiona
asa de mult pe Europenii de veche culturA si civilizatie, nu exista deloc in masa poporului rue, ca sa se poatA ajunge la
elaborarea tipurilor lui Cehov, 1 mai cu seams a celor a lui
Gorky. De altfel starea reala si psihologia poporului rus adevarat, nu se poate complect studia din literatura ruseasca tradusa in limbi straine ; acolo gAsim numai inaltA arta si marl
talente ; descrierea realitatii o gasim cu deosebire la autorii netradusi : Resetnicov, Gleb Uspensky, Ostrovsky, Melnicov. Pecersky si Salticov Scedrin, casi la Tolstoi din Puterea intunericului" ; prin ei vedem geneza tipurilor lui Gorky si lipsa culturit si civilizatiei rusesti, chiar pentru acel mic numar de tdrani si lucrAtori, care stiau carte, dar care prin starea for sociala n'aveau timpul si putinta de a Si -o apropia, si trebuiau
s se reducA la mici manuate si mici brosuri cu continut politic sau complect indiferente.
10

Inteo societate, asa cum s'a vazut in rindurile de mai sus,


in care toate clasele erau cuprinse de un romantism anarhic,
nu existau in fond partide politice in sens european. Erau de
abia inceputuri, se desemnau curente. Erau state-majore, ge-.
nerali Lard armatA.

In cap statea partidul Curti'. Ca sef al lul trebue sA-1


'socottm pe fostul suveran.
Iata asupra acestuia citeva note, date de cei ce 1-au cunoscut :

Un suveran, in care nu poti avea incredere, care astdzi


aproba ceiace va dezaproba mine, este incapabil de a guverna
singur statul".
,,Este in natura imparatului de a lucra ca o pendula, de
a se balansa !rare cloud extreme".
El are deprinderi bizantine, dar cum nu are talentele unui
Metternich, sau unui Taleyrand, de obiceiu cade in balta plina
de glod sau in bAltoacd de singe". 1
1 Witte, peg. 160.

www.dacoromanica.ro

32

..-

DR. P. CAZACU

Concesii nesincere, insuficiente, necomplecte, mincinoase,

fal5 constitutionalism sint caracteristice epocei" (Miliucov).


El formeaza guverne, compuse din mediocritati biurocratice, are minigrigenerali cu cultura 5i oducatie de vahmistri,
are 5efi de guverne, in afara de cabinet, in culise 5i fart' ras-

pundere'(Trepov fata de Witte, pag. 204) ; are minktripa-

ralitici generali (Protopopov), facind pe bufonii curtil. Se ce-

rea un singur lucru dela toti : a fi oameni de incredere", oameni devotati" (partidului).

In jurul tarului era curtea in decadere 5i descompunere,


inconjurata de o biurocratie nobiliary mediocra, interesata in
beneficii 5i avantagii, oameni accidentali, aventurieri 1 carierkti
de diferite proveniente ; cu o tenacitate fart' pareche, tineau la
mentinerea statului-quo, recurgind la mice mijloace, dela extremul absolutism la extrema demagogie". Ca mAsura de restabilire a popularitatii tarismului, ca mijloc de lupta cu socialistii,
partidul curtii organiza intre muncitorii din marile centre industriale propaganda impotriva burgheziei 51 bogata5ilor, care
impiedeca pe Will, bine intentionat, bun $1 marinimos, sA fericeasca pe muncitori. Toate teoriiie diferitelor secte socialiste,
se raspindeau de dill agentil guvernelor, cu modificarea singull ca tarul este cu proletariatul 51 impotriva burgheziei.

In beatitudinea for au crezut un moment ca tarAnimea si -a


pastrat, cum erau aparentele la solemnitati, mentalitatea 51 vechea incredere in tar ; de aceia prima lege electorala pentru
Du.marj, dadea o larga reprezentanta taranimii ruse5ti. Cind s'a
vazut insa ca mentalitatea taranilor nu este acea sperata, cind
deputatli tarani veritabili au constituit in Duma un bloc al for
5i au aderat la opozitie, atunci ceTcurile din jurul curtii au fost
silite sa modifice legea electorala, in sensul restringerii votului taranilor.
Exteriorizarea partidului intim at curtil era partidul adevaratilor ru5i, organizat 5i condus de demnitarii statului. Teoria lui era unirea tarului cu taranii, meseria5ii 51 micii negustori, impotriva tuturor intermediarilor : bancheri, industriasi, capitali5ti, jidoviti, jidani, jidano-poloni. Pe spesele statului 5i
comunelor se tipareau ziare, reviste, proclamatii, se faceau serbAri, prozesiunl, se intretineau propagandkti.
In acest partid intrau functionari mici, preoti, meseria5i,
mahalagii. eatriotismul lor. era rudimentar, nu de ratiune ci
de pasiune. Sefil erau in mare parte aventurieri fara cea mai
mica idee de politica practica 5i cinstita, sfortarile for .tindeau
la exploatarea instinctelor josnice. Pus subt protectia vulturului cu doua capete, acest partid producea rascoale groaznice
(pogromuri) $i mi5cAri destructive 51 neegale. Dad era patriotism la baza acestui partid, el nu era decit salbatec 5i nihilist, hranit de minciuni, calomnle, frauds de cruda $1 la5a desperare. Masa partidului era de inteligenta obscura $i ignoranta, 5efiibanditi, dar intre ei erau 5i adevarati gentlemeni $i
www.dacoromanica.ro

33

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

un numbr de partizani secreti, recrutati la curte. Buna for


stare este asiguratA prin domnia anarhicA 5i deviza for este :
nu not pentru popor, ci poporul pentru binele pintecelui nos-

tru". Ei se hranesc cu farimituri care cad depe masa tarului


51 1mpAratul viseaza sA restaureze grandoarea Rusiei cu ajutorul unui astfel de partid". (Witte).
Partidul octombrist,o formatiune de reactionari moderati,
accidentals si artificialA, izvoritA din echivocurile alegerilor In
DumA, reprezenta pAnA la un punct marea industrie Si parte
din marea proprietate.
Partidul constitutional democrat cu un stralucit stat-major
de profesori, avocati, medici, publici5ti, intelectuali, cu mare
autoritate moralA, avea o organizare oarecare, n'avea insa legAturi cu masele, nici cu nationalitAtile, nu reprezenta un strat
social cu interesele pi fizionomia lui.
La stinga incepeau partidele socialiste: a) socialistii populari, b) sociali5tii revolutionari, c) socialiptil. democrati, d) comuni5tii bolsevici, e) anarhi5tii.
Toate aceste formatiuni plecau dela dogma marxistA, pentru a- i gAsi diferite interpretAri pi diferente, care le faceau sa
se rAzboiascA violent fntre ele. AfarA de state-majore politice
pi publicistice, organizArile for ca partide politice erau excesiv

de slabe, atit in masa lucrArorilor, care cu greu pricepeau insa5i dogma primitiva, ca sA poata intelege nuantele sectare de
interpretare mai mutt cazuisticA.

In masa lucratorilor industriali din centrele marl, curentele socialiste erau puternice nu ca doctrina, nu ca organizare,
ci ca credintA dogmatics 51 ca acumulare de urA impotriva starii existente, organizarii de stat si claselor burgheze.
In masa tArAneascA, analfabeta 1 inculta, nici un partid
n'avea nici o organizare. Era InsA curentul, ca5i la lucratori,
impotriva tarismului, nobililor, biurocratiei, functionarilor publici, burgheziei, si curentul de simpatie pentru adversarii
for ; 1 cu eft adversarul era mai inversunat impotriva vrAjmasilor 5i stArii actuale de lucruri, cu atit era mai simpatizat. De
aceia marea multime era pentru sociali5ti in genere ; dintre ei,
inainte de revolutia din 1917 5i in timpul ei pAna la Octombre
tArani
1917, mai populari si mai simpatici printre lucrAtori
erau sociali5tii revolutionari, pentrucA actiunea for era mai
violenta 5i mai evidentA.
11

Din cele de mai sus este lAmurit cA Rusia era o tail de

stApini $i sclavi. De inaltA culturA, artA si civilizatie rafinatA,


5i de ignoranta 5i sAlbatAcie primitivA, de Malta morala 5i nobletA 5i de bestialitate".

Era o imensa populatie In fond neadministratA, dar ex-

ploatata. Un guvern 5i o biurocratie incon5tiente, care 141 ba-

www.dacoromanica.ro

34

DR. P. CAZACU

teau joc de Ora, $i o mina de intelectuali. crescuti in ideile lui


Bacunin, Lavrov, Mihailovsky, sau Marx, Enghels, Kautsky,
Herten, etc.".

Revolujia era pregatita de tot' : de autoritatile Matte,


care-$i bateau joc de popor, de autoritatile locale care pradau,
$1 in sfirsit de intelectualitate, de toate curentele politice, cu
mentalitate romantics anarhista, iar mai presus de toate, de
dinastia care-0 ducea viata in mod scandalos, fyrs ru$ine, In
fata lumii intregi".
Revolutia din 1905-6 a prevenit pe toad lumea. Witte
scria : Toate revolujiile provin din aceia Ca guvernele nu satisfac la timpul cuvenit nevoile strigatoare ale poporului $i ramin surde la ele. Nici un guvern nu poate neglija aceste ne1

voi fara s fie pedepsit" (pag. 194). La inceputul secolului

XX este imposibil, fyry pedeapsa, de a urma o politica demna


de evul mediu". .
Cind natiile devin numai in parte con$tiente de demnitatea $i nevoile tor, este imposibil de a urma o politica, care
incurajeaza deschis $i nedrept o minoritate privilegiata, In detrimentul majoritatii. Suveranii $i oamenii politici, care nu pricep acest adevar simplu, prepare cu minile for proprii revolujia. La primele semne de slabiciune, pe care le manifests puterea sau prestigiul sau, o explozie, pe care nu mai poji s'o
reprimi, izbucne$te cu violenja".

Revolujia noastra (1905-6) a avut loc pentruci guvernul nostru era orb fats de adevarul fundamental ca societatea
merge inainte. Datoria suveranilor este de a regula aceasta
miacare $i de a o infrina. Cind ei lipsesc dela aceasta datorie
$i in loc de aceasta opresc curentul, rezultatul este inundatia
revolutionary. Pentru Rusia, aceasta inundatie este mai periculoasa, pentru ca 35 la suta din populatie se compune din popoare straine cucerite".
Dad totu$i Rusia dAinuia Inca, asa cum se gasea, apoi
aceasta s'a putut numai prin armata, buget, stare de asediu,
cenzura .2
Petr Ris, Experienla Ring, Paris, 1921, pag. 6.
Armata in adevar era imensa ; in 1914 ajunsese la circa 1
jum. milioane pentru Limp de pace.
Organizarea ei pentru razboiu s'a dovedit excesiv de stabil in
razboiu] RusoJaponez, in timpul caruia s'au produs revolte in cadre,
iar in 1903-6 in marina (Sevastopol, Odessa, Libau). Cu toate reformele, mai ales exterioare, inainte de razboiul mondial, statul -major
francez (vezi Le Correspondent, 25 .Decembre 1913, pag. 2086 87)
subt forma unei vizite mililare, a dal directive: pentru creiarea de linii strategice nouti, procurare de material rulant, locomotive, construire
de drumuri carosabile in tot timpul anului (sosele), retele telefonice
si telegrafice, pentru facerea recensamintului melodic al tailor, pentru utilizarea rationale a rezervistilor, pentru creiarea de depozile
(Vezi si KOInische Zeilung din 2 Martie 1914, Berliner Tageblat din 9
Martie 1914), iar statul francez a dat un imprumut de cite 500 milioane
franc' our anual, Limp de 5 ani. Pentru nevoile interne 'lug, asa cum
1

www.dacoromanica.ro

SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL

35

Acesti factori au fAcut posibill di inuirea Imperiului rusesc,


cu toata starea internA descrisA. Dar tocmai din cauzA cA absolutismul a dAinuit peste mAsurA de mult, explozia produsi
a fost asa de formidabill si a al-Mat o descompunere asa de
profunda.

era, armata era prea suficientii, cu cadre marl permanente, de carierg,


bine hatnita, intrefinutit si echipatii, fate de o populatie dezarmate,
neorganizata.

Bugetul rusesc, complect regulat de imprumuttiri franceze, &Idea excedente. Totusi cheltuelile erau ass de formidablle, mai cu
semi cu ocazia rAzbolului Ruso-Japonez, inch dad; Witte nu reu$ea
sa consolideze datoria flotantii si sa contracteze una noun in 1906 inaintea deschiderii Dumei, cu greu ar fi fficut fate farismul nobilo-biurocralic rusesc, revolutiei de atunci.
Sursa principals a bugetului statului rusesc era monopolul alcoolului, care &idea aproximativ 1 miliard venit net anual din exploatarea be9ei formidabtie a poporului.
Prin buget se intretinea biurocratia ; Coate felurile de politil si
armatA, care mentineau ordinea. Prin buget se Ricea conruperea si
provocarea.

Starea de asediu in mod legal trebuia s se declare numai


femporar, de fapt aceasta stare se prelungea asa de mull, incit devenise permanentA in toati Rusia.
Cenzura preventive era legiferatA in Rusia in mod normal.
In unele momente era excesivi, in allele slabea asa de mult, inch fAcea impresia ca nu existil, cum de fapt n'a existat in anti 1905-6. Totusi, si publicistii se invittase sa scrie asa incit scrisul for sti fie admis de cenzura, gl cetitorul.sii-I inteleaga.
www.dacoromanica.ro

Descompunerea imperiului rus


Ralzboiul.Revolutia.DespArtirea popoarelor
subjugate de Rusia.
VAzui pogorindu-se din cer un finger st
striga :

A clizut, a cazut Babilonul, mares celor, si pazil a foal& pasiirea necurata si


tate desfrinatii, $i s'a ft-mut Ica draciuritii.

Esiti dinteinsa, poporul meu, ca sii nu


fill plirtasi cu piicatele ei si sii nu luaji
din rattle et. Pentrucit plicatele et ajunsera pine la cer si Dumnezeu isi aduse
aminte nelegiuirile ei...
(Apocalips. cap. 18 vers. 2. 4. 5.)

Spiritul rAzboinic at conducatorllor, din orice timp, al Rusiei,

Imperiu essentialmente militar" 1era asa de puternic, incit

contele Witte noteaza in memoriile sale : Sint dispus a crede, ca


clacA n'ar ft fost ruptura cu Japonia, rdzboiul s'ar fi aprins la
frontiera Indiet, sau mat probabil in Turcia, cu Bosforul ca mar
de discordie. De acolo s'ar fi intins in alte regiuni. Dupa incoronarea M. S. 1 voiajul sau in Franta, Nelidov, pe atunci ambasadorul nostru la Constantinopol, a fAcut tot ce a putut pentru
a ne WI intr'un razbolu cu Turcia" 2. Nevoia de a-si reface autoritatea si puterea interns, printr'un razboiu victorios, oamenii
conducatori at politicei rusesti nu o ascundeau. Witte o noteaza
deseori. lar despre Nicolae IIinitiatorul conferintet dela Haga
pentru pacificarea lumitel spune :
In fundul inimii, M. S. jinduia dupe o politica agresiva,
dar ca de obiceiu spiritul sau era o case impartita, impotriva sa.
insusi : el continua In flecare zi sa-si schimbe politica". 3
Impotriva Austrlei si Germaniel pregatirile militate erau fa.
cute demult. In acei ani (1904) preocuparea constantA a minis1.

2.
3.

Witte pag. 99.


a
pag. 164.

pag. 164.

www.dacoromanica.ro

DESCOMPUNEREA IMPERIULUI RUS

37

terului de razboiu era un rAzboiu cu imperiile teutone. Citeva


luni inaintea inceperii ostilitatilor in Extremul Orient, not grabeam
preparativele pentru un rAzboiu, care ne pArea inevitabil cu Germania l Austro-Ungaria. Mersesem pAnA acolo a rinduisem i
comandantii armatelor noastre. Marele duce Nicolae Nicolaevici

fusese numit general ef a fortelor impotriva armatei germane,


pe cind generalul Kuropatkin era desemnat pentru a comanda
trupele pe frontul austriaca.i.
Astfel fiind, in 1914 lucrurile s'au desfaurat fArA sA mire
pe nimeni. Austria mobilizind impotriva Serbiei, Rusia infra in
rAzboiu in mod mecanic.
Scopurile 2 reale ale rAzboiului Rusiei erau 1 ele cunoscute
i fixate prin tratate : Bucovina, Galitia, Polonia austriacA i cea
germanA, Silezia, Poznania, Prusia orientalA, Persia, Asia minorA
(in parte) cu Alexandreta, apoi in timpul rAzboiului au adAogat
pe fatA Constantinopolul (4 Martie 1915), Bosforul i Dardanelele
Cu teritorlile *I insulele.

In lupta dintre Anglia i Germania era atita nevoie de tAvAlugul" rus, incit Europa a consimtit la toate conditiile imperiului tarilor.

Toate acestea ca primA etapA. Ce ar fi fost in urma, ce


ar fi OW i allatii i vecinii i nealiatii *i nevecinii, dacA Ru0
ar fi ajuns la Berlin, se poate balm'. Desigur cA nici cele 14

puncte ale lui Wilson, nici toate puterile lui Lloyd George ci Clemenceau, n'ar fi salvat pe nimeni.
Analizind sentimentele reale ale pAturilor sociale componente
din statul rus fatA de rAzboiu, afara de atitudinea aparenta I
curentul dela inceput, nu gAsim prea mult entuziasm.
Din destainuirile inregistrate pAna acum, se vede cA sentimentele intime ale Tarului ci Tarinei fatA de Germania,cu care
erau inrudite i cArela ii datorau recunotintg, pentrucA in 1905
1906, in timpul rAzboiului japonez, al dezastrului i revolutiei ce
le-au urmat, ea n'a vroit sA profite de situatie pentru a reduce Ru-

sia,erau foarte prietenoase. Rasputin declara, 3 cA el 1 Tarul

(care -1 asculta) erau impotriva rAzboiului, cA numai Marele duce


Nicolae Nicolaevici staruia pentru rAzboiu.
Cercurile intime ale palatului, dirigiuitorii imperiului rus, biurocratia Malta, aveau cu Germania oficialA intinse legAturi de
singe, culturA, principii, mod de trai. DacA in timpul razboitilui
presa din multe tail s'a plins de acaparare nemteascA, intelegind
Ibid. peg. 107.
Acum, ducat ratbolu si revolutie, multi publicistl rusi, stabilind
legaturile financiare, economice si politice mire Rusia si Germania imperialiste, recunosc Interdependenta for si absurdilatea si artificialitatea cauzelor rAzboiului dintre ele, uitind imperialismul rusesc de alts
1.
2.

datA, care nu vedea alt ceva, decit extinderea teritoriali si Constantinopolul, la care credeau ca se merge prin Berlin, pentru a impiedica

Berlinul sit' meargil acolo.


3. Vezi Ris. Experienta Rued.

www.dacoromanica.ro

38

DR. P. CAZACU

prin aceste cuvinte infiltrarea si stapinirea economica, in Rusia


era mai mult. Toata organizarea statului rusesc era prusaca (ca
spirit de conducere, class conducatoare, forma de stat), inca demult ; nereusita, bine-inteles, dar dupA modelul prusac. Se intelege usor cA nu putea fi mare entuziasm pentru un razboiu antigerman, in paturile conducAtoare.

Poporul rusesc de jos,acea masa imensa de nestiutori de


carte sau deabia tiutori, i care n'aveau notlunea de patrie, 2 ci
cel mult de tinutul natal, avind experienta multor razboae 1 una
proaspata, a razboiului rusc-japonez, care nu le-a adus nici un bine,
afara de sarAcie si de dart noun, nu mergea cu bucurie, din ,constlinta datoriei, ci prin traditia de supunere Si subt presiunea forth'.
Asa incit factorii determinant' din Rusia,- tarul, curtea si
poporul rusesc,intrau in razboiu, in definitiv, pi impotriva intereselor for $i impotriva sentimentelor for Intime. Fatalitatea facea din ei simpli pioni in jocul Istoriei. Atotputernicia Tarulul
si poporul nu se putea opune, intrucit toti se lasase dusi de inertia traditiilor si legaturilor prin aliante, WA a cugeta, distinge
si impune constiinta intereselor lor.
Patura intelectuala a fost surprinsa la inceputul razboiului.
Cu incetul 1-a acceptat, deli erau curente variate. Au fost articole publicate (Suhanov), in care se demonstra ca Rusia in rAzboiul mondial joaca rolul unui salariat (inchiriat"), cA statul rusesc n'are interese organice de aparat. Alit publicisti (Landau,
Vodovozov, etc.) preziceau salbatacirea Europei dupe razboiu]
mondial (pe strAzile Berlinului st Petersburgului se vor plimba
ur5ii"). Unele cercuri democratice (Pesehonov) se bucurau cd
razboiul va zdruncina proprietatea privatA si va da nastere unei
noui structuri sociale. 3
Totusi, la inceputul razboiului, fiindca nu Rusia 1-a declarat,_

ci i-a fost declarat, situatia interns era linistita i orinduita.

1. ,Ouvernul larului nu a luat in seams prevenirile facute de


reprezentantii societtitii, de publicist' si alit factor!, ca milioanele de
oameni fare carte sint prat de puscii, care va explode odata.
El nu admitea initiativa socielatil in lupta cu ignoranta si intunericul. In toate vedea revolutie. Prin aspra politica de tiranizare a nalio.
nalitatilor, regimul larist rasculase impotriva tut toate nationalitatile din
Rusia : Poloni, Letoni, Ovrei, Armen!, Marl, Estoni, etc.
,Cu asa popor s1 esa armata a intrat Rusia in razboiu".
2. ,Patriolismul rusesc nu era un fenomen national constient si
sanatos. El n'avea nici un continut intern si purls pecetea sclaviei, pecelea iobagiei de abia apuse. Patriolismul oficial era suslinut de autoritati $i biserica, si se intelege ca aluneca numai la suprafata fare
sa alba radacini adinci in popor. Se socotea patriot acela, care avea
avantagli din aceasta.
Notiunea de slat, nationalitafe, patrie nu ca despre ceva abstract,
dar ca despre un bun real, era strains maselor largi ale populatiei,
mai cu seams taranilor, care se gindeau intotdeauna numai la satul tor,

la tinutul tor". (Han. pag. 112. Rusia si bolsevismul.)


3. VezI Stanchevici, Aminfirl.

www.dacoromanica.ro

DESCOMPUNEREA IMPERIULUI RUS

39

parte din socialiti s'au declarat pentru rAzboiu. Mare parte din
liberali 5i constitutionaliti erau de asemeni pentru razboiu. Duma
a prom's guvernului tot concursul in vederea scopurilor inalte patriotice.

Popoarele strAine din imperiul rus, ca5i poporul rus, au acceptat rdzboiul ca o fatalitate, afarA de Finlandezi, Poloni, Ucrainieni 5i Letoni. 0 parte din Finlandezi an trecut In Germania 1

au luptat pe fata impotriva imperiului rus. 0 parte din Poloni


(Pilsudschi) 5i Ucrainenil au luptat alAturi de Austriecl. Letonii,
dimpotrivA, suferind din partea proprietarilor for rurali de rasa
germana, cind Cara for era amenintatd de invazia teutona (1915),
au format regimente de voluntari, care au luptat impotriva Nemtilor, cum n'a luptat nicl o formatiune din armata ruseasca.
In ascuns, in cercurile socialiste clandestine erau curente

antirAzboinice zimmerwaldiene, dar fAra mare putere Si importantA.


Dei cu o armata de prima linie numeroasA 5i de foarte

buna calitate, cu pregatire de rAzboiu de ani de zile, cu experienta rAzboaelor moderne, cu material imens, cumpArat din fonduri proprii 5i din fonduri franceze, puse larg la dispozitia ministerului de razboiu rus,In afara de citeva succese NA de Austrieci, 5i acelea variate, incomplecte, neurmarite,in general Rusia, Inca din primul an, a fost rAu bAtutA de German!, silitA sA

piardA multi oameni, material 5i teritorii. Aceste fapte determinara


accentuarea atitudinilor.
Industriali 5i negustoril erau acum mai entuziati pentru raz-

boiul care le dadea profituri. i Tot a5a dispu5i pentru razbolu

erau 5i mach proprietari, care fi plasau produsele cu preturi bune.


Pe cind celelalte paturi sociale, suferind din cauza razboiului, deveneau din ce In ce mai nemultumite.
Rusia a mobilizat pentru rAzbolu zece milioane de oameni.
Sustragerea acestel forte, fie numai musculare, dela munca agricola, s'a manifestat imediat prin scAderea insernintArilor cu

15-20 la sutA din normal.

Hrana suficienta 5i in proportie normalA a intregii populatii


mobilizate, care inainte de razboia nu consuma decit subt-normal 2 (2 kgr. carne pe an pentru om), iar acum consuma 5i zahAr 51 ceai 5i grAsime 5i carne, a micorat foarte mutt rezervele.
Este adevArat cA Rusia exporta grine, inainte de rAzboiu. Dar
toti economi5tii ru5i stabilese, cA acest export nu se fAcea din
prisos, ci numai din reducerea portiilor din consumatia normalA
internA. La aceasta scAdere a productiei agricole, a contribuit
Inca 51 ocuparea de fntinse teritorii de cAtrA inamic.
Productia industrialA scAzuse 51 ea, atit prin mobilizare, cit
5i prin afectarea industriilor pentru necesitAtile militare.
1. Rusia neimportind decit material de riizboi, Industrie nationalil avea acum monopolul Imensel pleti interne
a necesitiiiilor de

razboiu.
2.

Vezi Petr Ris pag. 35.

www.dacoromanica.ro

40

DR. P. CAZACU

Importul pe timp de pace in Rusia se facea mai cu sama


din Germania si Austria. Razboiul suprimind acest import, precum
si acel ce se fAcea prin marile BalticA si Neagra, nu ramineau

decit trei cAi indepartate de import (Vladivostoc, Arhanghel s!


port Ecaterina) ocupate 1 acelea de transporturi militare. Astfel
se poate zice cl Rusia era blocatA.
Ocuparea cailor ferate cu transporturi militare, uzarea materialului si dezorganizarea gradata prin lipsa de combustibil, materiale, reparatiiingreuia din ce in ce transporturile.
Starea financiarA a statului se ingreuia. Rusia in aceasta
privinta era dependents de aliati. Fiecare data cind se ridica
chestiunea creditelor, aliatii le acordau in conditii din ce in ce
mai grele sio luau procente tot mai marl. De fapt sumele imprumutate nu ajungeau in Rusla,ele ramineau in buzunarele furnizorilor". I
Toate aceste imprejurAri scumpeau viata, impiedecau schim-

bul si nemultumeau lumea, in special masa imensa de salariati.

Este adevarat cA salariile se urcau, dar urcarea se facea intotdeauna tirziu i subt presiune. 2
Infringeri, retragerl, dezastre militare, epidemii, numar imens
de refugiati nenorociti, scumpete, specula, si neputinta autoritatilor de stat sA le domine, scAdeau din zi in zi prestigiul guvernului si intareau spiritul permanent de opozitie.
Functionarii prost plAtiti fata de scum pirea vietii erau impinsi din ce in ce mai mutt la incorectitudini, care le slabeau
prestigiul si autoritatea 1 aa scAzute. Se ajunsese pans acolo,
cA delegatii statului, pentru transporturi, plateau mitA de vagon
functionarilor cailor ferate I
Pe cind in toate ladle beligerante guvernele in timpul razboiului deveneau tot mai puternice, capatind drepturi absolutiste,
dictatoriale,in Rusia se producea un fenomen contrariu : guvernul devenea tot mai slab, autoritatile tot mai neputincloase, statul se dezagrega tot mai mult. Elementele moderate se depArtau
de guvernul neputintei.

Dupa un an de rAzboiu, in Rusia era de o parte o imensa


armata, adesea invinsa, dar tot incl razboinicA, iar de alts un
imens spate orasenesc, compus din industriasi, negustori, furnizori, intermediari, samsari, speculanti, care cu cit cistigau mai
mult, cu atit iii maguleau instinctul de a deveni o forts in
stat, in locul paturei conducatoare existente ; cu cit puterea autoritatii scAdea, cu atit mai mult profitau si se bucurau el. 3 Dupl
functionarii, profesorii, lucrAtorii cu salarii mic!,
tot mai nemultumiti,1 iar la sate raminea multimea producaei veneau

toare de alimente i alte bunuri, din ce In ce mai patine i mai


Han, Ibid pag. 116.
Soluzul (sindicatul) funclionarilor C. F. $1 acel at postei. MiHucov, Istoria revolutiei, pag. 23 vol. I partea I.
3 P. Ris-Experienla Rusfi.
1.
2.

www.dacoromanica.ro

DESCOMPUNEREA IMPERIULUI RUS

41

scumpe, lipsita de bratele celor dui in razboiu, de vitele rechizitionate, de iiistrumente, care nu se inlocuiau i de materiale pentru imbrAcaminte i incAltaminte, scumpe sau dose la front.
Patriotismul de care rasunau toate clopotele la inceputul
rAzboiului, s'a dovedit a fi un mit. Duna datele oficiale ale Statului Major s'au dat trei milioane de aminari. Aceasta armata
de oameni tineri 1 sanAtoi in mod formal se socotea cA lucreazA pentru a pArare". La o armatA oficial mobilizata de 10 milioane oameni, 33 la sutA se derobau dela serviciul militar sub
un pretext sau altul".
Era tot mai evident cA tara este obosita i nu mai poate
continua razboiul.

In doi ani 1 jumatate de rAzboiu, militarii buni, de mese-

rie, crescuti in cazarmi, ofiterii vechi de cadremurise, fusese

dui in lagArile nemteti de prizonieri, sau erau prin spitale, sau


ca invalizi ?V plimbau sArAcia prin tall. Era o altA armata, noun,
pregAtitA in dota-trei luni din rezerviti, gloate $1 bAeti tineri,
incadratA de ofiteri de formatie nouA, eiti proaspat din coli impro-

vizate. Toata aceastA armatA venise la front cu durerile 1 urile


ei de acasa. Nu mai era o armata, din punctul de vedere dinainte de rAzboiu : erau toate popoarele Rusiei, care nu vedeau nici
un interes in victoria imperiului rus. Chiar Rusul adevarat, ve-

nind all apere patria pe front, gasindu-se in Polonia, Estonia,


Letonia, Ucraina, Rominia, Caucaz, constata cA se Old in tart

strAinA, pentru care n'are nici un gust sA-i sacrifice pielea.

Uor de inteles cum, cu starea aceasta sufleteasca a armatei, cu slAbiciunea crescindA a autoritAtilor,incA mult inaintea
revolutiei sute de mii de dezertori i (se spunea douA sute;, se plimbau prin orae 1 sate. Nici o garda, nici o politie nu putea
stapini aceastA multime. Dar 1 pe front, fail sA dezerteze, 2 Inca
subt Niculae II s'au inregistrat cazuri cind regimente intregi nu
vroiau sA mearga la atac i nu puteau fi pedepsite. Retragerile
aa zise strategice, pArasirile de cetati, s'au facut de multe on
fi rA ordin, fArA atac al vrajmaului, WA rezistentA, printr'un
consens comun instinctiv. Lucrurile acestea tinute in mare taina
se cunoteau in Rusia intreaga, cum se tiau i se colportau toate.
Desigur cA in orae i in special in centrele mari, suferintele erau mai mari i se manifestau mai intens.
LucrAtorii industriall,al cAror numar sporise din cauza intensificarii industriilor militare, prin adAogirea unul mare numar de

lucratoare necalificati,-41 manifestau nemultumirlie


prin greve.
Toate celelalte straturi sociale 41 arAtau nemultumirile, impotriva guvernului dezastrelor i al neputintei, prin Duma. Unirea
lucrAtori 1

tuturor partidelor impotriva guvernului a fost primita cu entu1.


2.

Vezi Ris. Experienta ruseascii.


Ibidem.

www.dacoromanica.ro

42

DR. P. CAZACU

ziasm de opinia publicd. Discursurile vehemente, pronuntate in


parlament si oprite de a se tipari, se rAspindeau in public si
pe fronturi, in milioane de exemplare.
Devenise evident cd guvernul este complect izolat.
2

Ca inceput al revolutiei rusesti trebue sd socotim omorirea


lui Rasputin de catra elementele din dreapta. Cind absolut toate
clasele sociale s'au manifestat pe fatA impotriva starii existente,
cind si ultimul suport al tarismului, partidul Curtii s'a divizat cea mai

mare parte trecind nu in opozitie, ci direct la mAsuri revolutioflare : suprimarea adversarului,-- inseamnd cd condamnarea defini-

tiva era semnatd. Ramineau numai formele pentru executarea


sentintei.

Inter ventiile i sfaturile prietenesti, curtenitoare, dar in fond


excesiv de grave si ofensatoare ale reprezentantilor Frantei i
Angliei pe lingA tar si cexurile hotaritoare, arAtind prdpastia,
erau in fond tardive si inutile. SchimbArile de ministri din acelasi clan, Mit sd se schimbe sistemul, prea tirziu si imposibil sufleteste de schimbat, nu fAceau decit sd agraveze starile.
In aparentA totul mergea bine. Imperial rus lupta si in

Franta, si la Salonic, si in Caucazia, pe lingd cd avea frontul


cel mai lung dela Marea Baliica la Marea Neagra. Erau mobilizati peste zece milioane de oameni, perfect echipali, cu a-

bundenta de tumid, munitii, trenuri 1 automobile blindate, gaze


asfixiante, cu mil de generali distinsi, credinciosi tronului. Diplomatia rus2asca avea mare greutate in raportinile Internationale.
Finantele aveau aparente bune, ca i starea economics ; pieteleinch
abundau in alimente si marfuri. La spatele armatel erau spatii
imense pentru retragere. Armata avusese victorii si era gata ss
inceapd atacuri noun.
De fapt insa, violenta si neputinta guvernulul provocase

toate clasele. Dar esirile active nu se puteau astepta decit dela


cei mai indirjiti, mai exasperati i relativ mai organizati. Acestia
nu erau decit lucratorii din centrele mail, in special din capitald.
In momentul revolutiei, numArul lucrAtorilor din Petrograd
atinge cifra de 403.376 (fail de 194.219 de dinainte de rAzboiu) 1.
formind a cincea parte din populatie. Mai mult ca oricind, aceastd muncitorime se distingea de proletariatul european. Dacd

in timp normal cel mult a cincea parte erau adevarati proletari,


adicA dintr'aceia care n'au conservat nici o legAturd cu satele,
acum 9/1e din clasa lucratoare ruseascA provenea direct dela
sate, unde iii pAstrau tin petec de pdmint cultivat de familie, fiindca dublarea numdrului lucratorilor in vederea rAzboiuld se
Meuse din lucrdtori necalificati, veniti dela tang.
1.

Max Hoschiller. Le mirage de sovietisme pag. 67, 68, 69, 72,

www.dacoromanica.ro

DESCOMPUNEREA IMPERIULUI RUS

43

Intr'adevar ei au pornit miscarea. De oarece conducAtorii


for intelectuali, cum rezultA din declaratiile si memoriile publicate,

nu stiau i de miscare, se banueste cs ea a fost puss la cale de

guvern (in special de Protopopov) pentru a fi scoasa In evident&


si apoi distrusa cu violentA. Nu se poate afirma acest lucru in
mod hotarit, desi sint unele indicii. Miscarea intialA 51 manifes-

tatiile se faceau pentru pine", pentru marirea salariilor. Intr'adevAr Petrogradul, cu peste douA milioane populace, era intro
situatie grea, provocatA in mare parte de organizarea arbitrary
si artificial& a vietei statului rus.
Pentru nevoile lui, Petrogradul fnainte de razboiu era deservit de o retea mare de cal de comuhicatie. RAzboiul a impiedecat din primele zile orice transport pe mare ; victorille germane ulterioare au redus numarul liniilor si suprafata, care ali mentase orasul ; asa incit, addogindu-se si ocuparea cailor de
transport ramase, cu cele militare, si desorganizarea generals a
transporturilor,

Petersburgul s'a &it in dilema de a importa

numai alimente pentru a hrdni lumea, sau a importa numai materii prime pentru fabrici. In primul caz pietele erau indestulate,
dar lucrAtorii nu cistigau bani ca sd cumpere ; in at doilea caz
lucrAtorii aveau bani pentru alimente, dar acestea deveneau insuficiente si deci scumpe pe plata. Este evident ca in aceste imprejurAri,

data fiind violenta si neputinta guvernului, manifestatiile erau inevitabile. Din zi in zi ele deveneau mai frecvente si mai mare, fiind privite cu simpatie de toate straturile sociale.
In conditil normale miscarile s'ar fi stins fie spontan, fie prin
transactil sau schimbarea starii sufletesti a multimli mobile, fie
ceia ce este mai probabil
prin violenta guvernului. De data
aceasta insa miscarea era imensa ; pornise stihiile.
Guvernul a recurs la violenta, politia a iras si cu pustile
si cu mitralierele. Dar multimea era asa de mare si asa de indirjita, toatA lumea ii arAta atita simpatie, incit politia n'a fost
suficientA. A trebuit ss se recurgA la armatA, cum s'a recurs cu
succes de atitea ore.
Dar, dupa cum am spus mai sus, nu era armata cea veche.
Erau regimente in uniforme, cu caii si arme ; insd alti oameni, ta-

rani si lucratori, fail spirit militar format in cazarma, fare discipling, doritori ei insisi a se uni cu multimea pentru a scapa de
soarta for actualA 5i mai cu seams de soarta for de mine, de a
merge pe front din ordinul acelorasi ofiteri care azi ordona sA
se traga in multime.
Nici ofiterii nu erau cei de altAdata. Cei superiori erau

bAtrini neputincio5i, fosti pensionari, iar cei inferiori tineri cu citeva clase, improvizati in militari in citeva luni prin uniformA si
scoala.

Se zice cd a fost propaganda socialistA si in genere revo1.

VezI Stankevici, Amintiri. Miliucov, Istoria revoluttei.

www.dacoromanica.ro

44

DR. P. CAZACU

lulionara in armatd. Desigur cd a fost, dar aa de putin intinsa


1 aa de neinsemnatA, incit, ca factor provocator al revolutiei,
nu poate conta cleat foarte putin.
Dar nici nu era nevoe de propaganda. Revolutionarea de
fapt a armatei ruseti, ca si a Intregei societati, a fost facutd de
toatd lumea 1 de toatA viata ruseasca, dna fenomenele care s'au
produs In armatd, se puteau numi revolutionare.
lar fenomenele ce s'au produs in armata sint urmatoarele :
intdiu armata nu s'a supus ordinului de a trage (25 Februar 1917)
1 a fost retrasd in cazarmi ; acolo cind urma sA se stabileasca
vinele i pedepsele, soldatii i-au omorit ofiterii (27 Februar).
Nesupunerea armatei 1 omorirea ofiterilor sint primele fapte
1 cele mai Insemnate, pentrucd ele caracterizeazd 1 imprima pe-

cetea lor intregei micdri care a urmat.


Apoi soldatii ies in stradd cu steaguri roil I arme, se asociazA cu lucrAtorii, a cAror miscare este in scAdere, trag In
politie, dau foc instItutiilor i se indreaptd apoi spre DumA.
Toti martorii 1 toti aces care au scris pAnd acum despre
revolutia ruseasca recunosc spontaneitatea micdrilor muncitoresti 1 a celei militare. Conducatorii politicei ruseti, atit cei din
stinga cit 1 cei din dreapta, recunosc acest lucru. i Intelectualitatea ruseascA deasemenea n'a avut nici un rol in aceste momente. Toti erau spectatori pasivi, care simpatizau, dar stAteau
la distantd.
Acest fapt : lipsa initiativei conducerii 1 ordondril miscdrii
maselor de cdtre elementele culte are o imensA insemndtate. Massa a pornit singurd, a fAptuit singurA, a luptat singurd. De aceia
poate nu s'a putut canaliza aceastd miscare intr'o anumitd ordine. ConducAtori au venit pe urmd ; dar cu toate sfortArile, el n'au
reusit sA impue conducerea lor, ci au trebuit sA se supunA. Cine

a incercat sd supuna, a fost inlAturat i inlocuit cu aces care


satisfdceau instinctele masei.
Ca intotdeauna in astfel de imprejurAri, rdscoala soldatilor,

distrugerea institutiilor, nu numai ca au fost acoperite de impunitate, dar au fost declarate ca fapte eroice, chiar dupd ce primele momente de betie au trecut. i acest fapt a avut influenta
lui asupra formelor desfaurAril ulterioare a actiuhii maselor.
Un alt factor, de mare importantd in desfAsurarea, 1 dela
inceput, 1 ulterior, a revolutiei ruseti, au fost cAile ferate. IncA
din 1905, dupd dezastrul rdzboiului ruso-japonez, functionarii cdilor ferate ruseti s'au constituit In sindicat, 2 care nu odatd au
proclamat greve. Ca1 intreaga societate ruseascd, functionari:
clilor ferate, dacA nu erau revolutionari, simpatizau Cu tot ce era impotriva guvernulul Orli lor. In primele zile ale revolutlei,
trupe credincioase, soldati decorati cu crucea Sf. Gheorghe, au
1.

Vezt Stankevici. Miliucov.

2. Soluz.

www.dacoromanica.ro

DESCOMPUNEREA IMPERIULUI RUS

45

fost indreptate spre Petrograd ; in urma for veneau cele douA


trenuri, in care calAtorea Tarul. Functionarli allor ferate, supu5i
ordinelor din Petrograd, au oprit trenurile militare 51 ale Tarului. Nu se 5tie, data aducerea la timp a unor anumite trupe (diviziile salbatice) 5f in mare cantitate de pe front, n'ar fi ineca t
revolutia, reu5ita in Petrograd, cu ora5 cu tot, in singe 5i cenup.
Functionarii editor ferate, oprind 5i dirijind in alte directli trenurile, au contribuit in mare mAsura la prAbu5irea regimulul.
Multimea, stApina pe stradd, nemai intimpinind nici o rezistenta, aclamatd de public, fall conducAtori, a fost indreptatd
de instinct 5i de curente catre Duma", central opozitiei de stat.
In acelasi timp, elemente extreme au organizat sovietul lucratorilor 5i soldatilor, tot in localul Dumei. Astfel incit palatul
Tauridei a devenit sediul tuturor for telor 51 curentelor nouel stApiniri.

Duma s'a supus multimii 51 a constituit un comitet provizoriu, care imediat s'a pus in legAturd cu acela care era Inca,

nominal, stdpinul tuturor Ru5ilor. Stapinit de fatalitate, Neculae II


mergea cu ochli deschi5i, cu toate avertismentele primite, spre
prapastia in care a chat 51 el, 5i familia, 51 tara' lui. A abdi-

cat,pArdsit de popor, de armata 51 de curteni (2 Mart), WA

sA incerce un gest de curaj sau de rezistenta, in folosul fiului 5i


.apoi al fratelui slit ; iar acesta s'a lasat repede convins sd nu
primeasca tronul decit cind i se va da de vointa poporului, exprimata prin adunarea constituantA (3 Martie).

SI astfel, din imperiu absolutist Rusia a devenit Republica


Autoritatea statului nu mai este personificata.
Trecerea aceasta subita, farA tranzitie, este foarte Insemnatd. Vointa impAratului, singura sursd a legitimitatii in Rusia
din acel moment dispArind, urma sA se stabileascA in anumite
forme, acceptate de toata lumea, alts sursd a legitimitatii : Vointa poporului. Dar pentru a se cunoa5te aceasta, era nevoe de
o lege electoralA admisA, de alegeri ratificate, de constituanta.
PAna atunci nu putea fi decit un provizorat. tolerat 5i modificabil, dupd fortele ce se valorificau in fiecare moment, neavind
nici una vre-o legitimitate, sau toate avind-o pe aceiai : cA exprimau o parte din vointa poporului.
Elementele etatiste din Duma, fiind patine, slabe, neorganizate 5i nesustinute de partide politice, neavind nici vointa hotaritd, au trebuit sA cedeze elementelor extremiste din sovietul
lucratorilor 5i soldatilor, constituit din primal moment (27 Febr.)
prin comitetul temporal al sovietului" anonim 51 improvizat (la
fArA pre5edinte.

inceput), care se bizuia pe delegatii dela fiecare companie de

soldati rAsculati 51 dela fiecare mie de lucrAtori din fabrici. Acestor elemente nu le convenea nici o forma de continuitate monarhicA, cit de constitutionals, in primul rind mAcar pentru a-5i
asigura impunitatea deplinA pentru faptele sAvir5ite. Poate acela5i
element egoist trebue cAutat 5i in slaba rezistenta a elementelor

www.dacoromanica.ro

46

DR. P. CAZACU

burgheze, deli desigur factorul principal determinant era compromiterea complectA a Dinastiei..
Se constitue primul guvern provizoriu (Mut) compus din
reprezentantii partidelor democratice-burgheze :
Lvov, Miliucov, Gucicov, Necrasov, Terescenco, cu un singur socialist, Kerensky, 1 intrat mai mutt din propria initiative
decit din hotarirea partidulul, care a aprobat mai tirziu intrarea.
Constituirea acestui guvern $1 nu a unui guvern socialist
se explica prin frica acestora din urmA de a'$i lua rAspunderea
conducerii statului, mai cu seama in primul moment, chid nu se
stia atitudinea marelui cartier al armatei pe front $i a Orli intregi. Pe de alts parte $i atitudinea necoordonatA a diferitelor elemente socialiste fate de rAzboiu, propaganda clandestinA pe
care unii o facuse impotriva razboiului, dorinta de a-$i 'Astra
libertatea de actiune, deprinderea cu starea de opozilie a impins in acela$i sens.
Dar constituirea guvernului, fare participarea elementelor
revolutionare active, singurele care se bizuiau pe o forts existentA
$1 manifestatA, din primul moment I-a fortat sA se prezinte in
$edinta la reprezentantii comitetului executiv al sovietului: Ciheidze,
Steclov-Nahamkes, Suhanov-Himmer, Socolov, Filipovsky p1 altii,
pentru a primi conditiile, in care acesta va sustine guvernul.

Dupe discutii de douA zile, se redacteazA apelul catre popor, in


care, dupA declararea amnistiei, se sublinia ca guvernulavind in
program unele reforme bune va fi sustinut intr'atit, intru cit
le va executa. Acest demers, aceste tratative au dezvAluit din
primul moment $i slAbiciunea extremA a guvernului, care culmina
in conditia acceptatA : ,Se nu se dezarmeze p1 sA nu se departeze din Petrograd formatiile militare, care au luat parte la mi$carea revolutionare.
In aparenta totul se petrecuse la centru cu o iuteala vertiginoasa, fArA multA varsare de singe, fart marl greutAti. Lumea
nuli &idea seama de fondul lucrurilor $1 de nourii care se aratau.

Odata scapati de co$marul absolutismului wrist $i de revoiii inchipuiau cA incepe epoca de our a tuturor
fericirilor, cu atit mai tlor, cu cit mersul Intregului aparat al statului 'Area neatins, cAci aproape toti demnitarii vechiului regim
(afara de cazurl foarte rare) au trecut de indatA de partea trilutie, multi

umfatorului.

DispArind absolutismul, fare sA existe organizAri de partide


politice intinse $i cu putere in societate, armata aratind semnele pe

care le-a aratat,toate problemele nerezolvite de imperiul rus au


apArut la suprafata cu o acuitate dezesperanta. Cea dintAiu, era
razboiul.

1. Rolul Jul Kerensky*, zidogul revoluliei in primul guvern, era


41e a paraliza incercarile guvernului de a guverna (Miliucov, ibid, vol.

1 pag. 2.)

www.dacoromanica.ro

47

DESCOMPUNEREA iMPERIULUI RUS

Miscarea de strada, transformata apoi in revolta, urmarea


in aparenta numal marirea salariilor", aprovizionarea oraselor

si a moncitorilor cu pine" in vederea sporirii productivitatil de materiale necesare pentru razboiu, pentru victorie. Toate discutiile

si campania politics din Duma se fAceau pe tema incapacitatii


guvernului de a organiza viata interns in vederea razboiului si a
victoriei. Guvernul si Curtea erau bAnuite de intentli ascunse,
chiar de tratative de pace separata cu Germania. Soldatil rAsculati s'au asociat la aceste micAri. Dei revolutia s'a fAcut subt
scutul steagului ros, care simboliza mult mai mult decit lozincele
miscarilor primitive din Duma, de pe stradA i din cAzArmi, totusi toate aparentele erau Ca revolutia vrea continuarea rAzboiu-,
lui, cum aparentele dela inceputul rAzboiului erau CA toatA Rusia,
intreg Imperiul, toate popoarele vor rAzboiul. Aceiasi situatle
pArea ca este si acum, dupA revolutie.
Din aceastA cauza guvernul, Duma si o parte din soviet
vroiau sa continue razbolul,situatia de fapt, aliantele 1 interesele
statului impunindu-I, pacea generall nefilnd acceptatA de nimeni,

iar pacea separatA dindu-i in minile vrajinasului. Dar masa cea

mare, care fAcuse singura revolutia, care crease guvernul si sovietul

nu pentru aliante si interese de stat, ci pentru interese si profituri proprii imediate, nu mai dorea rdzboiul, izvorul tuturor nenorocirilor.

Revolutia ruseasca reuita din cauza razboiului (mai exact


din cauza militarismului german care a slabit puterea absolutismului), fAcuta impotriva guvernului absolutist, pentruca a condus
la infringeri militare si parea a se indruma catre dezastru total
militar,avind aparenta ca vrea O. indrepte situatia, sa facA bine
rAzboiului, sa-I ducA la sfiritul victorios, in realitate mergea
spre pace : asa vroiau masele. Vesnica tragedie ruseasca : realitatea contrarie aparentelor.
Daca autocratul n'a putut evita razboiul si I-a dus, binerau, doi ani si jumAtate, conducatorii poporului n'au mai putut
sa-1 conducA nici jumAtate de an, deli au fAcut toate sfortarile.
Exista o armata Inzestrata, un aparat al statului. Dar guvernul nefiind stApin, era paralizat la fiecare micare de soviet sau, dacA

si sovietul mergea cu guvernul de masa, de

stradA.

Toate

sfortarile de convingere, in lipsa si nevointa de a aplica aparatul de constringere 1 de foga, se loveau de inertia maselor, de
rezistenta organizata de cAtre elemente interesate si vrajmase
de o parte, de opozitia dogmatics si demagogica de alta.
DacA, dupa cum am vazut, guvernul era fail autoritate si
putere, nici sovietul nu era organizat si unitar. Din primele zile
de constituire. diferiti membri disparati, din propria for hotArire, da-

dea tt ordine in numele comitetului, fAceau declaratii si publicatii, care nu s'ar fi aprobat, de comitet dar pe care el n'a
avut curajul sa le dezavueze. I. Asa este ordinul No, 1, vestitul,
1.

Vezi Stankevici, pag, 98.

www.dacoromanica.ro

48

DR. P. CAZACU

caruia i se atribue descompunerea armatei (a nu saluta of iterii,


a nu preda armele, a se supune numai sovietului, etc.), asa este
manifestul din No. 1 al jurnalului oficial al sovietelor : scopul

imediat si de neaminat al guvernului temporal este de a face

legAtura cu proletariatul tarilor bellgerante pentru lupta revolutionarA impotriva tuturor asupritorilor.si imediata oprire a singerosului carnagiu", i i multe altele. Era evident cA din primele zile in soviet era nu numai lipsA de organizare si unita te,
dar 1 diferite curente. Curentul extremist a aparut inaintea sosirii lui Lenin (4 April). Organul Pravda" dela inceputul lui Mart
facea propaganda pentru pace. Cercul din jurul acestui organ
recomanda (No. 3) f raternizarea pe front. Agentii acestui grup
fAceau propaganda in centrele apropiate : Cronstat, Helsingfors.
Acolo s'au manifestat si primele micari armate contra guvernului temporar. Partea din soviet care nu era hotarita pentru
pace, n'avea curajul sA desavueze aceste fapte, de frica pe de o
parte de a-si pierde popularitatea, iar de alta temindu-se ca entuziasmul rAzboinic militar sA nu treacA conducerea statului in
minile acelor ce vor aduce victoria. Frica aceasta de contra-revolutie a impins elementele ponderate din soviet sd admits masurile de democratizare a armatei", instituirea comitetelor", schimbarea comandamentelor, injosirea ofiterilor", scoborirea discipliner. lncontestabil, cA in armata ruseasca erau vechi si traditionali
fermenti de descompunere. In istoria tarlsmului sint multe exemple
de rascoale militare (Strel(i subt Petru I, Ecaterina 11, Pavel 111, Nicolae I). Omorurile in familiile tarilor cu ajutorul armatei sint cunoscute.
Subt Nicolae 11 rascoalele in armata i marina au fost intinse. Razboiul ruso-japonez s'a isprAvit prin rAscoale militare spaimintAtoare.
RAscoalele din marina militarA Libau, Cronstat, Sevastopol, din 1905,
sint cunoscute. Regimente Intregi care in razboiul mondial, subt tar

incA, au refuzat sA lupte, s'au retras, s'au predat,au fost multe.


Astfel fiind traditia, nu este de mirare, cA Inceputul revolutiei
fiind caracterizat prin acte de neascultare, revoltd si asasinare a
ofiterilor, etc., exemplele acestea au inlesnit foarte mult propaganda pentru descompunere. Terenul era pregAtit bine. 2
LegAtura strinsa cu dogma luptei de clasd, a atitimilitarismului si pacifismului international, oricind si cu orice pret, a
determinat sovietul, chiar cu elementele antantiste si ponderatoare, sA elaboreze, incA la 14 Mart, proclamatia catre popoarele lumii Intregi chemind,

la lupta cu tendintele hrAparete

ale guvernelor tuturor (Arilor", popoarele sa is in minile for hotArirea chestiunil de pace 1 razboiu" ; popoarele din imperiile
austriac si german sint chemate a da jos jugul imperialist, fiind
sigure ca democratia ruseasca nu le ameninta, si cat vrea pace"
1

2.

Ibidem.

Vezi Miliucov vol. I pules I pag. 133.

www.dacoromanica.ro

DESCOMPUNEREA IMPERIULUI RUS

49

La acest apel a rdspuns proletariatul antantist, trimitind pe


Thomas, Cachin, Henderson, etc., care au reusit sA impue un moment realismul si practicismul soclalistilor occidental rAzboinici.
Calea apelurilor sovietului s'a oprit un timp.
Dar a inceput presiunea asupra guvernului pentru a-1 deter-

:ulna sd impue aliatilor pacea, lard anexiuni # contribufii. Rezultatul practic al acestor presiuni an fost neintelegerile cu guvernul burghez, demonstratii armate pe strAzi cu vArsdri de singe, cdderea guvernului si inlocuirea lui cu un guvern de coalitie
burghezo-socialist (2 Mai).

Este evident pentru orice om nepartinitor, ca vointa poporului" rus din primul moment al putintii de a se exprima si
a-si impune vointa spre executare, a fost : pacea.
Allturi de pace a venit, cu aceiasi putere, expresia volute'
fArd anexiuni". Dat fiind ca de veacuri intregi in istoria Rusiei
vointa poporului" nu s'a manifestat, aceasta primd manifestare
s'a inteles nu ca expresie a zilei de mine sau de astazi numai,
ci Ca dorintd permanentd, dar ascunsd de imprejurari si asupra

trecutului. Fara anexiuni" inseamnd vointa poporului rus ca


toate popoarele straine din imperiu sd se desanexeze, sa se
autodetermineze.
Caderea lui Miliucov pe aceastd chestiune insemna nu numai

pace lard anexiuni si contributiuni" ci si pace" si desanexarea

popoarelor subjugate de Rusia.


Ar fi interesant de tiut in ce mAsurd neputinta burgheziei

din imperiul rus de a rezista maselor si curentelor se datoreste


faptului ca ea nu era national ruseascd, ca era a imperiulul"
si deci impArtitA, polond", finlandezd", germand"ucraineand",
,caucazianda, etc., etc. AceastA burghezie nu avea nici un interes de victorie ruseasca imperiald sau ne-imperiald, n'avea interes ca constituanta ruseascag, adica Rusia, sd rezolve chestiunea popoarelor strAine din imperiul rus, si cu atit mai putin de
anexiuni noun care ar fi sporit puterea despotului statulul rus.
Asa incit, subt primul guvern (2 Mart-2 Mai), sovietul
luind atitudine pacifistA, lAsind propaganda in armata si mdsurile de democratizare, a contribuit singur la descompunerea el si
a statulul. Deja la 29 April, intr'un congres al reprezentantilor
frontului, Kerensky exclama desperat : Oare statul liber rus este
statul sclavilor revoltati ? Regret ca n'am murit cu doud inn!
inainte..." 1 iar Gucicov, ministru de rAzboiu, declara : In betia
care ne-a cuprins, am trecut de aces linie fatald, dupd care incepe nu crearea si adunarea, nu intArirea fortei militare, ci dis-

trugerea gradate. 2

La 27 April, ministrul de rdzbolu Gucicov spune : Pdrea


cd forta noastra military va renaste... cd se va aprinde entuzias1.
2.

Miliucov, vol I, parlea I, pag. 107.


Ibid, pag. 109.

www.dacoromanica.ro

50

DR. P. CAZACU

mul sfint, ca se va intari ca un resort de lel vointa de victorie... parea cl armata notia, liberava intuneca cu sfortArile sale
pe cea veche, din sclavie. Trebue s recunoatem cinstit ca
nu e aa. Ea trece prin aceia1 boala ca 1 Cara intreaga :

doi stapini, multi stapini, nici un stApin. Oare n'am intirziat not

cu consiliile 1 tratamentele noastre ? Cred ca nu. Oare nu vom


intirzia, dad vom amina putin ? Cred ca da. Acea lozinca pernicioasa, pe care ne-au adus-o nite oameni, tiind ce facpoate
chiar ne tiind ce facaceasta lozinca : pace pe front i rAzbolu
in tail, aceasta propaganda a pAcei Internationale cu orice
chip 1 a rAzboiului civil orice ar fi, trebue s fie oprita de
strigAtul stapinitor at poporului rus : razboiu la front, pace
in tara r Toata tam a recunoscut cindva : patria este in pericol. Noi am facut un pas inainte : patria este pe marginea
prApAstiel ".

Din cele expuse se vede clay, cA dupA revolutia ruseasca


s'au desemnat fret curente : curentul democratic etatist al Dumei
1 al guvernului, nesprijinit de nici o putere organizatA, 1 curentul

sovietului, haotic la inceput, dar in care se desemnau doua directii ,: una entantista pentru alianta cu democratiile europene 1
razboiu, iar alta extremistA pentru pace, revolutie socialA imediata,
dictatura proletariatului, comunisni. Toate aceste curente cAutau

sat punA mina pe armata ca instrument de putere, fail sal alba


incredere unit in altiiAcoalizindu-se cind contra unuia, cind contra altuia i deosebindu-se in metode.
De aici propaganda cea mai intensA in armatA a tuturor
programelor politice, in concurenta de a o cApata, I trimiterea
de comisari i de catre guvern i de soviete.
In primul moment, stapinire pe garnizoana din Petrograd
a pus sovietul, astfel ca guvernul provizoriu a fost prizonieru,
lui la Petrograd. iar pe front, prin dispozitlile aceluiai soviet, s'au

luat masuri ca guvernul sal nu dispuna de armata : prin schimbarea comandantilor, comitete, comisari, democratizare, nationalizare. Este adevarat a multe din aceste mAsuri s'au nAscut
spontan, in special comitetele, i adesea din initiativa ofiterilor, ca
instrument de apArare personalA sau de impartire a raspunderii.
Cea mai mare parte a a cestor masuri s'au nAscut ?Lisa din ordinele
anonime ale sovietelor i din influenta agitatorilor.

DupA soslrea in Rusia a lui Lenin i a prietinilor lui, hota-

rip pentru pace pe front i razboiu inauntru", agitatia extre-

mitilor din soviet, ajutati de noil veniti a devenit mai vie, mai
cu seamA in garnizoana din Petrograd i imprejurimi, i intre
marinari. In acela0 timp, la fabrici a inceput formarea garzilor
roii. Elementele extremiste cit i moderatii din soviet, prin intelegere tacita, au reuit sal elimine din guvernul provizoriu ele1.

Stankevict, Amintirl.

www.dacoromanica.ro

DESCOMPUNEREA IMPERIULUI RUS

51

Tnentele democratice patriotice, si etatiste : pe Miliucov si Gucicov, ca imperialisti, anexionisti, si sa impuna prin miscari de

strada si varsare de singe guvernul de coalitie burghezo-socialist


cu Kerensky ca ministru de razboiu si marina.
Gruput burghez din acest al doilea guvern era si mai slab
si mai prizonier al sovietului ca in guvernul trecut, asa incit puterea real a trecut mal pe fata in mina sociallstilor din grupul Kerensky si a partil moderate din soviet, care se hotarise pentru
mentinerea aliantelor si pentru razboiu. Dar prin indepartarea lui
Miliucov ci Gucicov, guvernul isi instrainase simpatiile partii burgheze a societatli si a ofiterimii, fara sa cistige cu toate notele
catre allati pentru pace si declaratiile de ne-anexionism ajutorul
extremictilor.

Cu ajutorul comisarilor, comitetelor, congreselor militare,

Kerensky sl grupul sat* au cautat prin discursuri multiple, argu-

entuziasmul revolumente si apeluri, sa introduca disciplina


tionar, sa supue armata si pentru consideratiuni de politica interns.
Ministrul de razbolu a vizitat frontul, o multime de orate, a
vorbit cu mare talent si convingere. Dar repede s'a convins de

starea reala : Am fost pe front ; acolo un regiment a incheiat


pace cu nemtii : ai nostri au ref uzat anexarile, nu mai vor orasele noastre Vilno si Coyne. i Dar aceste lucruri nu I-au con-

vins sa schimbe metoda ; dimpotriva, la 9 Mai a publicat declaratia drepturilor soldatului".


Extremistii au utilizat stapinirea prin vorbe a lui Kerensky,
lipsa lui de curaj de a lua masuri reale, pentru a inteti propaganda fraternizarii cu vrajmasii, lupta cu of iterii, desfiintarea disciplinei, dezertarile.
Rezultatul propagandei pacii pe front si razboiului civil in
interior, intre lucratorii si soldatii din Petrograd, s'a resimtit curind in rascoala din zilele 3-5 tulle dela Petrograd. Bolpvicii,
in cap cu Lenin -Trotky, au facut prima demonstratie a puterii for
$i a neputint al guvernului de coalitie ; nu erau inca organlzati,

pentru a pune stapinire pe tars, dar pentru a demonstra dezorganizarea


cienta. 2

statului, armatei, guvernului, au avut forta suit-

Manifestatia singeroasa a avut lozinca : jos rizbaiu1"toata


puterea sa treats la soviet".
In aceasta atmo3fera a inc!put atacul armatelor rusecti pe
front (10 lulie).
Toata munca lui Kerensky de a convinge pe soldati sa fats
atacul general impotriva Nemtilor, n'a reuit decit sa provoace
un nou dezastru.
El s'a convins Inca dinainte de atac, ca timpul pentru
1.

2.

Miliucov, vol. 1. p. 1. pag. 128.


Vezi Stankevici. Aminttri.

www.dacoromanica.ro

52

DR. P. CAZACU

conversatii si convingere a armatei a trecut ; acum e timpul poruncilor, nu al meetingurilor" (cum raspunde Kerensky lui Denikin la invitatia de a veni sA tie discursuri).
Rezultatul a fost dezastruos nu atita ca efect de razboiu,
cit ca efect asupra disciplinel armatei, si mai cu seams pentru
zdruncinarea prestigiului guvernului.

A urmat o noun criza de guvern: formarea guvernului sub


presidentia lul Kerensky (si la razbolu 1 la marina) cu sodalisti sJ burghezi disparatl, nu delegati de partide burgheze, ci alei de presedintele consillului f Ara sd reprezinte curente sau
personalitAti puternice (11 Julie).
In acelasi timp s'a hotArit convocarea unei adunarl monstre
a diferitelor reprezentante populare la Moscova pentru a expune
situatia, si ca de obiceiu schimbarea comandamentelor i metode--

lor fata de armata.

Comandant suprem fusese numit Cornilov, pe find care b'a


pus comisar Filonenco ; far Savincov, prietin al lui Kerensky, a
fost numit ajutor al ministrului de razboiu.
Intelegerea acestor trei, cu aprobarea tacitA a lui Kerensky,
a impus o incercare de discipline cu forta. Dar Kerensky mereu
bAnuitor de contra-revolutie sau poate numai de faptul cd introducerea disciplinei, refacerea armatei ar putea da altui grup autoritatea, iar in caz de succes de arme, chiar o forta reala in stat,
amina introducerea ref ormelor propuse in armatA, evident cautind

sa devie el direct si personal sef al armatei si al statului, in care


scop, (si in vederea pregatirilor bolsevice de rascoale, facute pe
fatA) concentrase spre Petrograd forte militare in intelegere cu
Savincov si Filenenco, indirect cu Cornilov.
Adunarea monstra dela Moscova, convocata de Kerensky;
compusa de reprezentantii tuturor curentelor a demonstrat o data mat

mult ideile minunate, argumentele solide, intenliile bune si talentele oratorice ale tuturor, dar s'a vadit si imposibilitatva de a se uni
i'ntr'o actiune si fatala disolutiune a statului.
Strins Intre frica reald de bolsevici si frica imaginary de
forta posibila a lui Cornilov, Kerensky a ci utat esirea in inldturarea sefulal armatei (subt pretext de tradare a revolutiel prin trimiterea spre Petrograd a unor divizii fdcuta in intelegere cu aghiotantli sai) pentru a deveni personal comandant suprem at ei, dup 1
scurta comanda a lul Alexeev voind a Incerca metodele fortei propuse de Cornilov pentru disziplinarea armatei.
Dar era tirziu. Armata de pe front nu mai asculta de nimen
de altfel era si redusa ca numar.
In momentul suprem, dupe ce trecuse prin faza de simple
ministru de justitie si stilp al guvernului, apoi ministru de razboiu
si marina in coalitia a care' bazA era el, apoi presedinte de consiliu
cu un cabinet de figuranti si insfirsit concentrind in mlnile sale
presedentia consiliului de ministri in care nu avea decit oamend
sai, comanda supreme a armatei si marinei, si ajutorul sovietului
www.dacoromanica.ro

DESCOMPUNEREA IMPERIULUI RUS

53

Kerensky si sovletul sAu nu mai aveau nici o putere. El ajunsese in douA luni de zile la situatia, in care se gAsise Niculae II-lea

in primele zile din Mart ; dar a ispravit mai rusinos. Niculae


11-lea n'a facut nici un gest de curaj dar nici de fug5,Kerensky
a fugit deghizat, in fata rAzboiului civil, !bat s se pregateasca
in voe si sA izbucneasca cu violenta prin vesnicile lui oscilatii
intre metode, sisteme, oameni, curente, prin frica permanentA de
contra-revolutie si de anarhie, prin legaturile lui sentimentale si
cu cei din stinga si cu cei din dreapta, prin exces de abilitati sl
f inete.

Rascoala din 25 Octombre, organizata subt ochii lui Kerenski


si din slAbiciunea lui, de catre bolsevici la Petrograd si imprejurimi, 1-a maturat cu o luteala vertiginoasa. Ajutorul, cerut dela
generalii pe care tot timpul i -a tinut subt invinuirea de contrarevolutionarism, si dela armata de pe front pe care parea Ca o
stapineste cu cuvintul, n'a putut si -i fie de nici un folos : generalii, ca si seful statului, ca si comandantul suprem al armatei,
nu mai aveau nici o armata.
data cu rezolvirea chestiel guvernulul, armatei si razbolului,care se facea nu atit prin vointa sau puterea organizatiilor
politice, cit prin fatalitatea descompunerli mostenite, tot pe aceiasi tale se rezolvau chestiile economice, financiare, chestia agrara si chestia nationalitAtilor.
Haosul politic a mers paralel cu haosul financiar si economic.
"Mate masurile dictate de guvern, chiar cele mai bone si rationale
(legile financlare ale lui ingarev), se loveau de neputinta aplicArii. In

realitate, afarA de nouA imprumuturi de noun si enorme emisii de

hi-tie monetA, care mareau haosul, nimic nu s'a treat. Aceste


emisii erau indispensabile pentru a face fatA prin acest sistem
primitiv, expeditiv si inevitabil, la cresterea imensa de salarli,
cheltueli si scumpete. Grevele tailor ferate, a postelor, nu puteau
fi prevenite sau oprite, decit prin marirea salarillor. Dar si
grevele industriale nu se potoleau decit tot prin mArirea salariilor, pe care le acoperea tot statul, intru cit el era consumatorul

si trebuia sA compenseze pierderile industrlei. Se intelege bine ca.


listfel starea fl anciarA decAdea din zi in zi.
Introducerea a opt ceasuri de munca In fabric!, starea de excitatie febrila revolutionarA a lucrAtorilor, meetingurile si agitatia
politics, introducerea comitetelor de lucratori in administrarea fabricilor, lupta intre diferitele particle socialiste, Junta pentru egalizarea salarillor intre lucratorii calificati si necalificati, dezorganizarea transporturilor, lipsa materillor prime,
toti acesti factors
micsorau productia si ridicau costul el, facind viata din ce in ce
mai scumpA.

Excitatia revolutionary pe de oparte, nerentabilitatea productiei pe de alta, au impins multimea sA punA mina direct pe
industrii subt formula de socializare si nationalizare" ; in realitate
visa ele intrau in proprietatea particulars; a lucrAtorilor, cu eliwww.dacoromanica.ro

54

DR. P. CAZACU

minarea elementelor technice 51 administrative conducatoare. AceastA schimbare ruina 5i mai mutt industria ; statul era silit s'o
is asupra-si, ear pe lucratori sal -i transforme in functionari, 51,
de cele mai dese on (fabricile oprindu-se, din lipsa de combustibil, materii prime sau rulnarea ma5inelor), in pensionari.
Partidele politice si guvernele in chestia agrara luase hotArirea de a lAsa solutia ei in mina viitoarei constituante, care de
altfel ar fi trebult sal rezolve toate chestiile. Dar aminarea alegerilor i convocarii parlamentului, agitatia demagogical, propaganda, licitatia intre partide, adincirea revolutiei", au impins la
rezolvirea chestiei de cAtre masele interesate dupa conceptille ei.

Taranii au inceput sA pue stapinire asupra paminturilor 5i inventariilor fara nici o regulA 5i directie. Administratia t justitia
erau neputincloase. Masa excitata fAcea excese distrugind organizarile de productie, prAdind vitele, instrumentele, mobilierul si
lucrurile, ruinind, furind, ucigind. Vechile uri 51 pasiuni acumu-

late, in excitarea revolutionare, subt scutul libertatii" pe de o


parte, ca recompense; datorita pentru lipsurile suferite, pentru
5ederea in tranve, pentru eroismul de a fi Meat revolutia pe de
alta,se manifestau prin jacherii groaznice.
Impartirea paminturilor s'a facut in Rusia, nu dupA nevoia

cultivatorului 51 in conformitate cu justitia sociala, cum an visat


revolutionarii idealisti, ci printeo veritabila luptA corp la corp, in
cursul cAreia o selectiune s'a produs, ca pentru a ilustra o teza

a lul Darwin, in profitul celui mai tare 5i spre marele nenoroc


al celui slab" 1.
Cum guvernul central era neputincios chiar in capitall, tot.
asa de neputincloase erau autoritatile locale. Cu atit mai mutt, cu
cit paralel cu aparatul guvernamental al statului, s'au format
institutlile revolutionare, sovietele locale care se amestecau in
toate treburile publice, in baza dreptului de revolutie, producind

perturbatii din ce in ce mai marl. Cu cit aparea mai evident&


neputinta autoritatilor, lipsa de Instrumente de constringere $1

de stapinire, cu atit multimea lei lua friu liber, impunind solutiile


ei, izvorite din instincte primitive 1 ura acumulata, atit in industrii,

cit si in agricultural. Trecerea dela starea de liniste 51 ordine


relativA (April-Mai 1917) la anarhia complecta mergea paralel
cu descompunerea armatei, ajungind la apogeu in Octombre-

Noembre subt bol5evici, in plin rAzboiu civil 5i complecta anarhie.

Urile acumulate s'au manifestat in armalA impotriva ofiterilor (Cronstat, front, Libau, Sevastopol, Petrograd, etc.), care
an fost distru51 in masa. Subt influenta agitatiei, la inceput antirevolutionare, 51 revolutionare apoi, subt influenta incltatiunilor .
directe necontrolate 5i nepedepsite, a inceput fraternizarea, plecarea dela front in mass, vinzarea tunurilor, pustllor, munitiilor, averii statului. In citeva luni, armata fntreaga s'a des1.

Max Hoschiller pag. 299.

www.dacoromanica.ro

DESCOMPUNEREA IMPERIULUI RUS

55

compus, arAtind cA nu vrea rAzboiu, nu vrea imperiu, nu vrea


stat, nu vrea dad, nu vrea nici o obligatie, vrea sA stApIneasca
dupA voia ei, vrea sA se rizbune data pentru toate umilintile acumulate, pentru toatA sArAcia ai nenorocirile, Indurate
dela oricine, on cfnd. Orcine se opunea, era distrus al multimea simtea a se opun mai cu seamy : proprietarii, negustoril,
bogata$1i, ofiterii, functionarii.

A Inceput rAzbunarea ai distrugerea oamenilor, lucrurilor,


institutiilor, averilor, indiferent scumpe sau ieftine, profane sau
religioase, a statului sau particulare, frumoase sau write, vAtArnatoare, sau utile $i chiar indispensabile multimii.

Era razbunarea, era riscoala contra tuturor formelor de

civilizatie, importate al folosite de altii farA multime sau Impotriva ei.


Rusia intrase in plin haos ai razboiu civil.
3

Cine a fost la 1 Mai st. n. 1917 la Petrograd al a vAzut


manifestatia grandioasa din acea zi, acela al-a putut da seama,
atunci chiar, cA pentru Rusia rAzboiul este sfirait ai cA acest
stat se va rupe in bucAti.
Daca la 1 Mai proletariatul din lumea fntreagA sarbAtoreste

Unirea, subt steagul ma pentru lupta de clasa internationalA,


la 1 Mai 1917 la Petrograd a fost manifestarea desagregArii
statului rus, a despArtirii popoarelor subjugate de Rusia ai unul de altul. Erau steaguri roaii la acea manifestatie, se cinta

internationala, dar nu era nimic care sA uneascA. Multimea de


sute de mii de oameni era despartitA In grupuri nationale :
Poloni, Estoni, Letoni, Lituani, Ucrainieni, Ovrei, subimpArtiti
in Bund" ai diferite ,,Sionuri", al diverse alte neamuri . Fiecare grup cu steagul sau national, cu alte culori, din altii stofa,
cu alte inscriptil ai devize. Deasupra tuturora plutea steagul
TO$ al revolutiei, care a eliberat toate aceste neamuri de subt
jugul imperiului rus. Predomina InsA nota de despartire a steagurilor nationale de steagul ros, care singur reprezenta Rusia,
cad steagul national rusesc lipsea.
In mijiocul haosului din Rusia, $i a razboiului mondial,
procesul despArtirii popoarelor, subjugate de Rusia, a trecut aproape neobservat. Guvernul provizoriu rus In chestia nationalitatilor nu a luat cleat o singurA masura generalA: prin decretul din 20 Mart 1917 s'au desfiintat toate mAsurile restrictive privitoare la Evrei ai s'a permis intrebuintarea limbilor locale in societdti particulare $i in coli. De fapt popoarele subjugate s'au despArtit de Rusia prin politica de Infaptuire directs,
www.dacoromanica.ro

56

DR. P. CAZACU

prin lupte crincene si tratate separate incheiate in urma. Desi


cauzele si procesele despartirii tuturor popoarelor de Rusia au
fost aproape aceleasi, totusi fiecare popor i-a urmat in forme
deosebite calea sa.
La vestea revolutiei din Petrograd, Finlanda a raspuns,
din primul moment, prin arestarea guvernatorului rus Schein si
prin convocarea senatului cu majoritati social-democrate. Guvernul provizoriu rus, imediat dupA constituire, la 6 Mart a
adresat Finlandei un manifest special, prin care se reintroducea in acea tar/ constitutia, abrogata de Tar, se dadea amnistie
i se faceau promisiuni pentru viitor, de realizat prin constituanta ruseasca. Dar, spune Miliucov, i ministru de externe din
acel moment : ,,Este regretabil, ca chiar subt primul guvern, dorintele Finlandejilor mergeau mai departe. Ei observau slablciunile guvernulul 1 in acele momente formulau cereri, sau asteptau". Astfel fiind, neintelegerile cu guvernul central au inceput
imediat ; ca prim punct de dismtie au fost hotarele . Rusii sustineau ca. Vyborgul si cu tinuturile apropiate de Petrograd trebue sa ramina Rusiei, ca o garantie pentru apararea Petrogradului; Finland& fiind mica, ea ar putea Ii usor ocupata de inamici,
iar de acolo acestia ar ameninta capitala Rusiel. Li se raspun-

dea ca razboiul a dovedit, ca Rusia n'a fost in stare, cu toata


marimea ei, sa apere Polonia si Letonia de invazia germanA si

ca, cu argumentul rusesc, trebuesc ocupate pentru apararea Rusiei toate tarile mid limitrofe. Limitele autonomies Finlandei,
retragerea mai devreme sau mai tlrziu a armatelor rusesti de
acolo, imprumuturile de razboiu si multe alte chestiuni au venit
sa turbure raporturile ruso-finlandeze. Tendintele Finlandei la
deplina independenta se dezvAluiau tot mai mult, pe cind Rusia,
chiar cea revolutionara, vadea tendInta de a-si pastra suveranitatea si de a injuga Finlanda la greutatile nouei forme de stat
si de dupl. rAzboiu. SlAbiciunea guvernului provizoriu, rAzboiul
si starea generals a lucrurilor din Rusia, au impiedecat luarea
de masuri impotriva independentel Finlandel. Situatia a ramas
nelamurita Oita in Octombre 1917, clnd omorurile, incendille
si alte excese, intimplate cu ocazia unei Breve generale, organizate de social-democratia finlandeza au dat ocazie Rusilor de

a interveni, subt pretext de a aduce ajutor unel parti contra


altela. Ca raspuns la amestecul rusesc in treburile for interne,
Finlandejii si-au proclamat independenta. A urmat razboiu. In
partea de Sud a flnlandei puterea a trecut in minile unui soviet (quasi finlandez) a comisarilor poporului, ajutat de Rusi.
iar in partea de Nord, la Waza, s'a instituit guvernul anti-sovietic. Generalul Mannerheim a format o armata din tarani si
vinatori finlandeji (din acei care in timpul razboiului au fost in
armata germana voluntari pentru a lupta contra Rusilor) preI Miliucov, Istoria revoluliei, vol. I, pag. 63.

www.dacoromanica.ro

DESCOMPUNEREA IMPERIULUI RUS

57

cum si din voluntari suedejl. Aceasta armata alba a respins


pe Rusi si pe ro.?i la sud. Pentru a se asigura victoria cit mai
repade, s'a recurs si la ajutorul Germaniei. La 12 April 1918,
generalul Goltz a ocupat Helsingforsul {capitals Finlandel), iar
armata lui Mannerheim a eliberat Vyborgul, asa 'ea la sfirsitul
lui April 1918, intreg teritoriul Finlandei era eliberat de inva-zia ruseascA. Tocmai la 14 Octombre 1920, la Dorpat, s'a incheiat pacea intre Rusia sovietica si Finlanda pe baza recunoasterii deplinei independente a acesteia din urrna.
Rata de Estonia, primul guvern provizoriu a avut o atitudine binevoitoare. Dupa discutii si tratative, la 12 April
4917 s'a publIcat un decret, prin care tinuturile din d ferite
vernaminte, locuite de Estoni, se uneau intr'unul singur. Asupra
tinuturilor cu populatie amestecata s'a stabilit a se hotari matirziu prin plebiscit. In capul administratiel tinuturilor estone
unite, a fost pus un comisar eston, Posca, primarul Revelului,
avind in ajutor si un ,,consiliu gubernial", ales. Dar aceasta
situatie nu satisfAcea pe Estoni, intrucli hotarirea definitivA
asupra tuturor chestiunilor urma sA se dea de constituanta ruseasca.
La 28 Noembre 1917, profitind de starea de haos din

Rusia, consiliul gubernial" al Estoniei s'a proclamat : Consiliu National" si singura autoritate suveranA In Estonia". Pana
la convocarea Constituantei estone, puterile executive s'au trecut asupra comitetului national". Organizarile nationale an dezarmat sovietele rusesti din orasele estone $i, la 24 Februar
1917, la Revel $i in alte orase s'a proclamat respublica Estonia independents. Ocupatia germana a disolvat guvernul national $i a dezarmat formatiunile lui militare. Estonil au fost siliti s trimeata delegatiuni la Londra, Paris si Roma ; aliatii au
recunoscut comitetul national eston, ca guvern de fapt. DupA
plecarea Nemtilor, la 20 Noembre 1918, acest comitet a luat dir.
nou frinele guvernului, Cara insa era complect epuizata, fAra armata, fara bani, far organizare. In acesta stare a fost ata.cata de Ru$i, care declarau ca nu pot consimti a fi izolati de
mare. In aceste imprejurari Estonia pArea pierdutA ; Rugii, dupA

ce ocupase cea mai mare parte din tarn, erau la 35 kilometri


de Revel. Insa voluntarii din tArani locali, inarmati de Engleji, au reusit, info luny de zile, sA-i goneasca pe Rusi,cu
atit mai u$or, cu cit populatia ajuta, rasculindu-se impotriva lor.
Un nou atac, din Februar 1919, al Rusilor, este respins mai grew
si numai multumita ajutorului voluntariloi Finlandeji si Letoni.
Multe greutati au avut Estonii $i cu voluntarii rust care, luptind impotriva bolsevicilor, in acelasi :imp se credeau in virtutea trecutului, stApini pe Estoni.
La 19 Mai 1919 s'a adunat constituanta estona. CitAm mai
jos citeva rinduri din declaratia el, intrucit pot fi insusite de
once popor care a fost subjugat gi s'a eliberat de Rusi Dawww.dacoromanica.ro

58

DR. P. CAZACU

luni poporul nostru este in luptA cu Rusia sovietica. El rupe


acorn hotarit once legAtura, care 11 lega de Rusia. Din legatura cu Rusia in sufletul poporului 'eston n'au ramas decit sentimente de amArAciune $i constlinta insultelor multiple. Tarii
Rusiei n'au Ingrijit de organizarea vietii noastre, el ne refuzau
binefacerile autonomiei, ei trimiteau in tam noastrA functionari

rusi 1 introduceau rusificarea prin administratie, scoalA, justitie.


Revo lutia ruseascA nu ne-a adus nici o schimbare. Functionarli
rusi puneau piedici liberarii populate' prin administratie, scoala,
justitie. Poporul estop nu vrea sa traiasca in urA cu poporul

rus ; Insista, liber fiind, asupra raporturilor de buns vecinatate,


cu conditia a poporul rus va hotAri sa-i dea dreptul de a fl.
:iber". i

La 2 Februar 1,920 s'a Incheiat la Dorpat intre Rusia $i


Estonia (cu consimtimintul Engliterei) tratatul de pace, prin
care se recunoaste independenta republicei estone.
DespArtirea Letoniei de Rusia s'a fAcut mai greu. Din
1915 jumAtate din tail era ocupata de Nemti. Din aceasta
cauza guvernul provizor rus n'a luat nici o masura, n'a facut
nici o declaratie. Descompunerea armatei ruseti a pus $i restul Letoniei subt ocupatie germanA. Cu toate acestea miscarea
nationalA nu s'a stins: era un comitet national secret, la care
luau parte reprezentantii tuturor curentelor politice antigermane.
Imediat dupa infringerea Germaniei s'a format un consiliu de
stat", care no avea insA nici organizatie, nici forta realA indaratul sAu. In aceasta situatie, atacurile Ru$ilor de o parte,
$i a Germanilor kBermondt) de alta, au dus Cara aceasta la un
complect dezastru. Totusi, cu ajutorul Estonilor $i aliatilor,
Letonia s'a curAtit $i de Rusi de Nemti, iar la 11 August 1920 s'a
semnat la Riga tratatul de pace cu Rusia, prin care Letonia
se recunoaste ca republics independenta.
ToatA Lituania, din primul an al rAzboiului, a fost ocupata de Germani. Lituanienii, refugiati In Rusia, imediat dupa
revolutle, s'au adunat in congres la Petrograd, unde majorita:ea s'a pronuntat cA numai adunarea constituantA lituana are
dreptul sa hotArasca soarta viitoare a taril, iar minoritatea dela
:nceput a cerut proclamarea independentei complecte.
La 18 Mart 1917 primul ministru rus a primit o delegate
a consiliului national lituan, care i-a prezentat hotaririle congresului.

Ei cereau ca Lituania, fiind din punct de vedere

etnografic, cultural $i economic, o unitate politicA diferita de


Rusia, si din punct de vedere administrativ O. constitue pe vinor o unitate administrative independenta, subt conducerea unor organe formate din populatia lituana". 2

Sensul acestor declaratiuni desigur era mai larg ca ex-

presiile ingrijite in care erau formulate".


i Vezi Stanchevid.
2 Miliucov, peg. 65.

www.dacoromanica.ro

DESCOMPUNEREA IMPERIULUI RUS

59

Un congres al Lituanilor de subt o:upatia germanA, s'a


pronuntat pentru independanta Lituaniei i a ales ,, Tariba", consiliul Lituaniei, recunoscut de Germani ca autoritate de stat.
Aflind de intentia Nemtilor de a-i anexa, pentru a-s1 asigura G

situatie mai bunA in statul german, Tariba hoar/se alegerea


unui rege (Lorah subt numele de Mendoving at doilea) din
printli germani. DupA invingerea Germanilor s'a format un
nou govern la Covno, care a fost silit sl inceapA rAzboiu cu
Rusii, de oarece acestia au incercat sa recucereasca Lituania.
Pe la sfirsitul anului 1519 Rusii au fost isgoniti. La 12 lulie
1920, la Moscova s'a incheiat pacea intre Rusi sl Lituanieni,
recunoscindu-se republica Lituaniei independentA.

In scop de a-I inblinzi pe Poloni i a-I sustrage de subt


influenta austriaca, guvernul rus Inca in epoca tarismului, subt
presiunea necesitatilor rAzboiului, printr'o declaratie solemna a
Marelui Duce Nicolae Nicolaevici, a recunoscut drepturile Poloniei de a fi reintregitA. Ce s'ar fi intimplat cu promisiunile
vagi din acea declaratie, daca imperiul rus ar fi fost victorios,
e grew de spus.
Guvernul provizoriu, din primele zile dupA revolutle,
a recunoscut independents Poloniei, printr'o declaratie solemnA.
Este unica declaratie despre un singur popor din statul rus,
cA va forma un stat independent pe teritorille locuite de el in
majoritate. Dar asupra granitilor, lichidarii trecutului $i a razboiului si, mai cu seamA, asupra acelor schimbAri ale teritoriuInt de stat rusesc, care slat necesare pentru formarea Poloniei
din cele trei pArti ale el, atunci despartite, urma sA hotArascA
definitiv constituanta ruseascA". t
De fapt Rusil au mai fncercat in 1920 sAii duel steagurile imperialismului (comunist) panel subt zidurile Varoviei..
DupA lupte singeroase au fost insa respinsi. Pacea din 1921
dela Riga a recunoscut republica polona independents, iar la
15 Mart 1923, puterile antantei au recunoscut 5i granitlle orientale ale Poloniei, cum pacea dela Versailles i le fixase pe
celelalte.

Din primele zile dupA revolutie, Ucraina si-a manifestat


tendintele nationale modeste la inceput. In Mart s'a prezen-

tat primului ministru rus o deputatie ucralniana, cerind introducerea limbii ucrainiene in administratie, justitie, scoli, numirea numai de functonari ucrainieni in Ucraina, numirea unui
comisar ucrainian pe lingA guvernul rus si a unui comisar at
guvernului pe linga Ucraina. 2 Dar in April situatia s'a schimbat. La Kiev s'a adunat un congres national ucrainian, foarte.
populat, care a hotarit ca Ucraina sA aibA autonomie national
leritoriala intr'o Rusie, republicA federativA. Pe linga aceasta
1

Vezi Miliucov, pag. 64- 65.

2 Ibiclern.

www.dacoromanica.ro

60

DR. P. CAZACU

congresul a procedat la actiune de fapt, alegind tin consilin


national permanent Rada Ucrainiel, din care s'a desemnat ministerul, subt numele de secretariat general al Ucrainiei. Cu
toatA formarea grabnica $1 structura accidentalA a acestor institutiuni, ele erau in acel timp mai tar! $1 mai in fluente in Ucraina, decit guvernul din Petrograd,de oare ce aveau rSdacini adinci in populatia locals.
Reprezentantil Radei $1 al secretariatului, dupa constituire,
s'au prezentat la Petrograd, cerind recunoaVerea lor, recunOa$terea autonomiel Ucrainiel, drepturile de a trata pacea, de a-5i
organiza imediat armata nationals atit pe front, cit $1 la spate ,
nationalizarea tuturor $colilor $i universitStilor 51 altele. Guyernul a respins toate aceste puncte, oblectind d numai constituanta ruseascA este in drept a le rezolva,$1 in acela$1 tamp observfnd, cA nu este sigur dad Rada exprimA exact vointa poporului. Ca rAspuns la obiectiunile guvernului, la Chiev au inceput
demonstrattuni sgomotoase, Secretariatul $1 Rada s'au adresat
maselor prin proclamatiuni (primal universal), arAtind cA muscalii" vor sl fie stapini in Ucraina ca $i in trecut. In acela$i
timp s'au produs manifestarile armatei ucrainiene, proaspat formate. Astfel ministerul rus a fost silit sA intre in tratative. Mini$tril Rusk' au venit la Chiev la 3 lulie 1917, au declarat secretariatul general at Ucrainiei, format In intelegere cu Rada, ca
organ suprem, chemat a elabora proectele pentru autonomie $1
legile agrare din Ucraina, $i a forma unitati milltare ucrainiene,
Lisa nu pe front, ci numai in tara. Declaratia aceasta a lost primita cu mult entuziasm, ca o mare victole; s'a dat o nouA proclamatie (universal) catre popor. Dar cind a fost vorba la Petrograd el declaratille guvernului sA se consemneze intr'un act,
s'au redus declaratiile facute, si teritoriul Ucrainiei s'a fixat numai la guvernAmintele Chiev, Volinia, Podolia, Poltava $1 o parte
din Cernigov,asupra restului, promItindu- se plebiscitul.

Cu instituirea sovietelor in Rusia (25 Octombre 1917),


secretariatul general ucrainian $1-a luat deplina libertate, $1-a
extins competinta asupra guvernAmintelor Cernigov, Harcov,
Ecaterinoslav, Herson. Rada a proclamat (al treilea universal).
Republica populara ucrainianS $1 a fixat $1 anuntat alegerite
pentru constituanta ucraineana la 27 Decembre.
Armatele de pe frontal de sud-vest $i de pe eel rominesc
an recunoscut Rada ; dar descompunerea $1 fuga armatei au inlesnit bol$evicilor ocuparea Ucrainiei. Ucrainienii insA au reu$it
si inchee repede pacea separatd cu puterile centrale, care le-au
recunoscut Independenta, dar le-au ocupat tara $i au schimbat guvernul democratic, Inloculndu-1 cu Hetmanul Scoropadschl. Dupa
Invingerea Germanilor 51 retragerea trupelor for din Rusia, s'a
format In Ucraina un guvern al aliantei nationale" sub t numele
-de directorat ; n'a putut insl rezista atacurilor bol$evice, care
la Inceputul lunei Februar 1919 au ocupat Harcovul, apoi Ktevul $i in urma toati Ucraina. Directoria a fugit, tara totu$i nu
www.dacoromanica.ro

DESCOMPUNEREA IMPERIULUI RUS

61

s'a linitit si a devenit cimpul de fund, intre diferite bande, Inire bolsevici i diferiti salvatori al Rusiei (Denikin, Wranghel),

pentruca la urma, subt numele de respublicA sovieticA, sA rArnini,


tot subt stap/nirea Moscovei.

Ru#i albi i-au pruclamat independenta la 17 Decembre


1917 la congresul din Minsc. Dar miscarea for a fost inundate
de bolsevici. Subt ocuparea germane, in 1918 s'a format Rada
Rusiei Albe ", la congresul national din Minsc (panbellorus), cti
secretariat general si apoi cu minister. Din cauza greutAtilor
au fost siliti sl se uneascA cu Taribe lituanA, stabilindu -5i
centrul la Grodno. Dar subt presiunea Polonilor, Lituanilor, An-

tantei, Germanilor si Rusilor, miscarea de independenta nationala


este strivita.
Astfel (afarA de Basarabia) t cinci tart marginase: Finlanda,
Estonia, Lituania, Letonia i Polonia s'au desfAcut complect de
Rusia, au Inchela cu ea tratate, slnt recunoscute de toate statele,
numai granitele for orientate, afara de cele polone, nu shit
Inca recunoscute de marile puteri.
In republica sovieticA ruseasca au mai rAmas incA o mul-

time de popoare straine.1 Situatia for s'a schimbat rose. Evreii,


Polonii, Lituanienii, Letonii, Estonii, rAmasi In Rusia, formeaza
sectli nationale, 'care trimit reprezentanti In Consiliul nationalitAtilor" pe IMO comisarli poporului din Moscova.
Micile popoare, avind majoritate in unele puncte determinate, constitue teritorii autonome", cu soviete si scoli in
limba nationala, cu reprezentanti de drept In consiiiul nationalitAtilora. Intre aceste popoare shit Laponii, Zireanii, Carelii, Bureatii.
Tatarii Cazanului, Crimeii, Kirghijii, Terecul, Cabarda,
Dag hestonul formeaza republici socialiste-sovietice" cu comisari ai popoarelor.
Ucraina, Rusia Alba, Georgia, Armenia, Azerbedjainu constitue republici socialiste sovietice autonome ei aliatea.
Evident, situatia acestor popoare In haosul politic si economic din republica sovietelor nu este fericitA ; totusi chestiunea culturii for nationale s'a Indrumat pe calea cea bunA: politica de rusificare silnica, prin szoli, armata .11 administrafie, a
incetat.

1 Despre care vom face un studio deosebil.


2 Dura P. Chasles, La succesion de Ruiie, Revue de politique,

Dec. 1922.

www.dacoromanica.ro

Moldova dintre Prut si Nistru sat i periul rus


1

Anexarea
Prin tratatul din Bucuresti, din 16 28 Mai 18:2, s'a stiputat hire Padiphul Turcieii Impciratul Rusiei, cA : Prutul, din
locul unde intra in Moldova panA la gurile sale si de acolo,
malul sting at DunArii, pand 1a Chilia Si varsarea ei in Marea
NeagrA, formeaza frontiera celor clod. frnparAtii" (art. 4) ; partea din Moldova 1, asezata pe malul drept at Prutului este a1

1 Pala la 1812 cuvintul Basarabia" inseamna numai parlea de


sud a teritoriului dintre Prut, Nistru si Dunare ; reslul, parlea cea mai
intinsa, intra in compunerea Moldovei si se numea cu acelasi nume
ca aceasta din urma" (Casso pag. 2, note 5 jos). Pentru prima data
cuutntul Basarabia se tntrebuinteaza in sens larg, adica nu numai
pentru parlea de sud a cimpiei Bugeacului, ci fi pentru Moldova ori-

ental& asezata tntre Prut si Nistru, In instructille (1807) ministrului


rus de externe Rumeanlev pentru ambasadorul sau la ParisTolstoi,
cerindu-i sa afirme, in baza pacii din Tilzit (1807), ca cel pulin Basara-

bia trebuia sa ramie Rusiei, pentruca articolul 22 al acelui tratat aminteste numai de evacuarea Valahiei $i a Moidovei; Ministrul francez Champagny, succesorul lui Taleyrand, socotea nemenlionarea Ba
sarabiei pentru evacuare, ca accidentals, pe cind Tolstoi credea ca
Rusin trebuia sit utilizeze in folosul sau aceasta lips& (En lui parlant
de l'evacuation de la Moldavie, je lui ai cependant fait entendre clairement que je n'y comprenals pas la Bessarabie. .11 chercha cepen
dant a me prouver le contraire et allegua, que si le traite ne nomail
pas la Bessarabie, celte omission ne pouvait provenir que d'un mesentendu. A cela je lui objectai, qu'il elan bien permis qu'il y eat aussi une fols un mesentendu en noire faveur"). (Collect. lucrarilor istorice a sociel. ruse de istorie 89 pag. 335). Aici pentru prima data
in tratative diplomatice se deosebeste aceasta ingusta fasie de pamint", cum se exprima Rumeanlev (celle etroile lisiere de pays qui,
ne ferment pas province, porte le nom de Bessarabie"). eine tie
(scrie Casso) dace Tolstoi siar fi adus aminte de a doua parte a instructiei data lui (in caz de imposibilitate de a (Aline amindouti prin.
cipatele, Alexandra I scria: Void ce que me conviendrail le mieux 1) bus
les pays sous la denomination de Bessarabie avec les forteresses de

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

63

bandonatA 1 datA Sublime' Porti" (art. 5), iar Malta Poartei

Otomanei cedeazd Curti( lmperiale rusesti pamtnturile din


sttnga Prutului" a
Astfel Moldova, asezata pe malul sting al Prutului, a trecut subt imperiul rus, dar nu ca o valoare intrinsecA, ca un
scop definit, ci ca o etapa, 2 dintr'o serie de proecte, 3 visuri, 4

i combinatii politice, care, In unele momente, fAceau sA fie socotitA ca o simply moneda de schimb 5.
A declara in fata Occidentului si, mai cu samA, in fata

lumil crestine ortodoxe din Balcani anexarea pe fata a unei


pcirti din Moldova, subjugarea 1 transformarea in supusi
rusi" a unor crestini ortodoxi,era neplAcut pentru spiritul liberal din acel timp at lui Alexandru I. De aceia s'a vorbit numai de eliberarea unui teritoriu de subt jug otoman si acestui
teritoriu t s'a dat numele Basarabia, pentru a nu se putea vorbi
de Moldova desmembrata.

Atit In Valahia $i Moldova, ramase libere, cit si In Moldova anexata 1 botezata Basarabia, starea populatiei era disperatA. *ase ani de ocupatie ruseasca cu rechizitii i rAzbolu,
pe socoteala acestor tAri, le ruinase complect. Cultura cerealelor si vitelor scazuse. Moldovenil si Valahii cultiva atit cit le
trebue pentru impozite 1 alimente, temindu-se ca productii vizibile mai marl vor fi pretext pentru noi rechizitii". 6 Preiciiiciunile armatei de ocupatie se 1ntetesc ; despre ele comunica
nu numai strainil rAu voitori noua (Rusilor), ci 1 comandantii nostri militari. Basarabia fusesa transformata de cAtre armatele

noastre (ruse) in steps goala si popoarele aici locuitoare nu vor


mai starui pentru interesele rusestia 7. Populatia sufera si incepe sa se arAte ne-binevoitoare fata de noi, nu numai in paturile de sus, ci 1 in cele de jos" 8. Ciceagov, calAtorind prin
Bender, Akerman, Kilie, Ismail 1, 2) la forteresse de Hotin)si n'ar fi
insistat sa ni se des noua (Rusilor) intreaga Moldova si Valahie, dada'
Napoleon nu s'ar fi hotarit poate sa rupa aceasta jertfa minimala de
la Turcia (in proectul de compensalli al WI Tolstoi, dupa hirtille ramase,
arlicolul 3 suns S. M. l'Empereur des Francais consent a ce qui S. M.
l'empereur de !miles les Russies, continue de faire occuper la province

de Bessarabia et in conserver pour etre reunie a l'empire russe...

comma une compensation legitime des frais occasiones par l'occupa


lion des Principautes) si Rusia ar fi obtinut cu cinci ani mai inainte
pe malul drept al Nistrului si pe cel sling al Dunarii, ceia ce ia dat,
dupa un lung razboiu, pacea de la Bucurestr.(Casso pag. 49).
Vezi lucrarile comisiet Arhivelor din Basarabia, Chisinau, 1902
1
vol. II, pag. 28 si Noradounghian vol. II, pag. 87.
2 Vezi Casso, Rusia in Dunare peg. 168, 228.
3
4

5
6

Op. cit. pag. 4, 5, 12, 13, 32, 66, 74, 142, 22, 26, 27, 165, 46, 68.
lbldem pag. 10, 11, 158.
Ibid. peg. 94. 110, 152.
Casso peg. 30, dupa Karaczay, Belirage zur europaischen Lan-

derkunde. Die Moldau, Walachey, Besarabien and Bucovina. Viers


1818, peg. 37.
7
Casso pag. 64.
8

Ibid. pag. 76.

www.dacoromanica.ro

DR. P. CAZACU

C-1

Moldova si Valahia in primavara anului 1812, se mir3. de numArul mare de case pArAsite si sate distruse de not (Rusii) la
inceputul rAzbolului,care nu se refAceau. Impozitele, puce de
autoritdfile noastre (rusesti) militare, cresteau mereu; in 1812,
Valahia trebuia sA dea 20.000 cArule $i 2 milioane ruble. 1 In
Aprilie 1812 Alexandru I i-a dat lui Ciceagov plingerea locuitorilor Moldovei gi Valahiei impotriva armatei lui Cutuzov spunindu-i : Nu pot s permit mai departe asemenea grozAvii". 2
Cel mai mare ran era fantasticul numAr de prestatluni pus asupra populatiei de cAtre ocupanti : repararea drumurilor, transportul furajelor si pfnel, cositul finului, toate acestea indepArtau pe thant de muncile agricole si fi aduceau la ruins" 3.
In aceste. imprejurAri, se Intelege bine cA vestea anexArif
la Rusia, adica a continuArii ocupatiei, rechizitiilor si presta tillor, a lost primitA de populatia romineasca cu striate de jale.
Ea a inceput sl emigreze 4 de subt scutul liberatorilor ortodoxi ",
in Moldova, rAmasa subt jugul pagan turcesc ".
Curentul acesta, foarte pAgubitor pentru prestigiul autoritAtii rusesti, 5 se Intretinea si de teama, pe care o aveau tAranii
cu drept cuvint, cA administratia ruseasca va introduce regimul

servagiului, cum a fAcut in Ucrainat sistem exact contrariu

structurii principatului Moidovei, unde tAranii aveau liberta-e


individualA" 6.

Pentru a opri acest curent de emigrare s'a declarat Moldova contaminatA de ciumA, s'au pus cordoane militare pentru
a opri trecerile peste Prut, s'a recurs Ia cuvintul de mare au-

to -Hate si influentA a mitropolitului Gavriil 7.

Mai mult, s'a dat un ucaz (decret-lege) care opreste pe


proprietarii din Rusia de a urmAri pe tAranii for fugiti aiei 8.
Credem cA fenamenului emigrArilor se datoreste faptul, cA
in Basarabia nu s'a Introdus sistemul rusesc de stApinire a proprietarilor asupra tAranilor si s'a lasat, un timp, limba moldoveneascA, cu o administratie quasi- autonomA.

Pe de altA parte Mitropolitul Gavriil, convins cA ocupatia

Conclica de toate veniturile Valahiel pe anul 1808" (aflata in


1
arhiva senaloriala din Chisiniiu) anti Ia venituri 3.650.115, din care
cheltueli pentru armata de ocupatle Ruseasca 2.626.627, edits 71'1

2 Casso, pag. 127, 126, dupli scrisoarea lui Ciceagov, din 23 Sept.
1813. Arhiv. print. Voronlev, XIX, pag. 208.
3 Ibid. pag. 194.

4 La stirsitul anului 1812 a inceput emigrarea Basarabenilor in


era o fuga in masa, plecau laranit la Prut, trecind pe malul
drept ramas subt suzeranitatea turceasca" (Casso 202). Sigur ca emigrerea aceasta era o forma de protest a poporului impotriva anexarii
la pravosiovnicul liberator", imperiul rus.
Moldova ;

5
6
7

Casso, pag. 202.


Casso, pag. 203.

Ibidem peg. 203.

Administratia era neputincioasii in lupta cu acest rau, cum


era neputincioasil sa stirpeasca bandele de tilhari din tare'. Casso,
peg. 204. Boerii erau invinovittiti formal ca excite pe Omni impotrivd.
Rusiei pentru a -I face sii fuga in Moldova.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

65

ruseasca, cu presidentia unui senator rus in divanuri, nu imbunatAtea, ci mai de grabs inrautAtea starea patriei lui,scria la
Petrograd lui Speransky (Ministrul lui Alexandru I), expunind
suferintele pAstoritilor sli si cerind pentru ei aplicarea legilor
locale si administrarea prin oameni locali. t
lncontestabil cA ideile liberate, de moment, ale lui Alexandru I si cu deosebire Influentele laterale de atunci (care 1-au
hotarit pe el sa scrie : putem spera cA fericirea oricarui popor sA se facA prin siinicie, ca el sa-si schimbe natura sa ? tar
a-I supune felului de administratie cu totul strain pentru el, nu
inseamna oare acelasi lucru ? ") au lost factorul important in acordarea unel quasi-autonomii administrative si Basarabiei, ca
si contimporanitatea acesteia cu autonomlile mai mult sau mai
putin reale date Finlandei, Poloniei si Gruzlei. Mai era un motiv puternic : Acea regiune, dupA dorinta stapinitorulul, trebue
ca in ochli tarilor vecine sA parA loc de odihnA i de fericire".
De altfel era si peste putinta chiar de odatA, fAra o epoca de
tranzitie, sa se distruga formele de viata, elaborate de o lungs
istorie si alcAtuire de stat, 2 de un popor strain si ca singe si
ca fire si ca traditii sl ca mediu climatic si social, de Rusii cuceritori, pe cind peste Prut aceasta viata, subt suzeranitatea
turceascA, sA continue in statele Moldovei si Valahiei.
Suprimarea, de data, a tuturor formelor de viatA locals
ar fi fost egalA cu suprimarea insasi a vietii, si aceasta nu convenea. Imperiul rus avea nevoe de supusi', indiferent de rasa,
cu atit mai mutt cu cit, in acea epoca, toad populatia crestina
din peninsula balcanicA era unitA prin credinta ortodox& comunA,

iar diferenta de nationalitate nu se simtea : Grecii, Rominii, Slavonii, respectau deopotrivA Rusia ortodoxA ca protectoare". 3
Astfel Inuit principiul national nu era o piedica esentialA in acele timptui, deli diferentele existau si dAdeau loc la conflicte.

2. Populatia
La prima privire pe harta Basarabiei vedem pe malul apusean at Nistrului patru cetati, ca indiciu de vechiu $1 statornic hotar de apdrare impotriva rdsdritului ameninfcitor: Hotinul, Soroca, Tighina si Cetatea Alba, care isi gAsesc incepu-

turtle in pAtrunderea occidentalilor in aceste locuri, chid au fost


nevoiti sA construiasca intariri impotriva barbarilor pentru apArarea civilizatiei importate. Geniul Latin reprezentat prin Genoveji isi imprimA aici hotarul.
Atit Moldovenii ca stApini, cit si Turcii in calitate de su1

Ibidem, pag. 206.

Chiar d. Crupensky recunoaste ca in Moldova, cast in orice


tars care numAra citeva secole de existents, s'au format ctase sociale,
nobilime, etc.. Nobilimea Basarabeanii, 1912, Petersburg, peg. 6.
2

Casso, peg. 31.

www.dacoromanica.ro

66

DR. P. CAZACU

zerani at Moldovei, au mentinut si dezvoltat aceste cetati de ho-

tar natural.

IncA o particularitate ce se vede dela prima privire pe


harta Basarabiel sint cele doui valurl ale lui Traian, i Inca o do-

Valurtle lui Traian" incep la Prut. Cel de sus, mai jos de


trece paste Sarata, Saralica, lalpuh, Cogilnic, Ceaga, Botna,
pima la satul Chircilesti lingo Nistru. Cel de jos vine de dincolo de
Prut, trece mai jos de saint Vadul lui Isac, tale Cahulul, Ialpuhul, Calla
buhul, Chitaiul $1 se terming la lacul Cunduc (Sasic), care comunica
cu Marea Neagra. Mal sint ,Valuri a lui Traian` $i in Nordul Basara
biei dar nestudiate.
Del in ullimul limp a aparut o noua teorie asupra acestor vahal ale lui Traian`, dupa care ele ar fi trebuit numile hIndichiuri lard1.

Leova,

rasti", not continuum impreuna cu !grant' moldoveni, D. Cantemir $i B.


P. Hisdeu, sa le socolim ,valurl" $i nu hindichiuri", ale lui Traian`

$i nu talaresli".
Pentru a fi construclli antice, autorul teorlei hindichiurilor cere
ca valurile sa fie cu turnuri de observatie, sa alba cetail de parnint"
Si ',Metre". Desi Hugh* Tabac exista urine de cetate de pamint pe valul
lui Traian, astazi este greu a cere valurilor", dupa invazii barbare,
razboae $i limp de 18 secole, sa alba turnuri $i pietre. Dace nu le-o
fi distrus razboaele $i barbarii, leo fi intrebuiniat locuiloril pentru
nevoi sau le) fi macinat timpul.
Se compare aceste valuri ale lui Traian" ridicaturi de pamint"
cu hindichiul dela o vie din preajma Chi$inaului, mentionat intr'un
act de holarnicie din 1741" $1 cu acel peniru care, dupa Enache Cogalniceanu, generalul Rus Minih au scos un bir pentru sapalul hindichlului, cad au gasit cu cale sa inconjure hora cu sant imprejur, ca
sa nu vie fare veste Tura $t Tatarii se-i calce", uitindu-se Ca comparalia ar fi admirabila numai dacit hindichiul dela via din Chisinau

si cel al lui Minih ar fi lasat urme astazi (sint door mull mai noi), dace
Want' le-ar finumit valuri ale lui Traian $t ar fi fost inscrise pe hart'.
Valurile lui Traian" ar coincide intocmai cu hotarele raialelor
turcesti $i ale Bugeacului tataresc din sudul Basarabiei".
Ca s'a servit cineva de valurile Jul Trojan" in anumite puncle
ca de holar, se poste. cum s'ar fi servit de un riu sau all mijloc existent, peniru hotarnicie,dar asta nu dovedeste ca lea facut, chiar dace
ar coincide complect, $i intocmai. Si nu este cazul, cad valurile lui
Traian` din Basarabia nu incep la Prut ci dincolo de Prut, car Talarit
n'au avut hotar dincolo de Prut niciodata. Valul de jos ar trebul sa
desparla raialele Chilia, Izmail, Reni, de Tatarlicul Bugeacean" ceia
ce nu credem ca ar fi admis imperiul turc-stapin $i avem dovada la
Cantemir asupra unitafil teritoriului Basarabiei de subt Turd din acele
timpuri : Basarabia se imparie in patru linuturi : al Bugeacului $i Achermanutui, al Chiliet pi lzmailului". Nu exista deci dual Cantemir
hotar intre raiale si Tatarlic, caci ce interes aveau Turcii sa se hotarniceasca de supusii tor. Iar dace admitem c 11 se hotarniceau, atunci
trebula sit' mai existe un hotar, un hindichiu spre Ackerman $i nu exista.
Dar valul lui Traian mai exista $i mire Siret $i Prut dela satul
Traian pe Siret pane la Tulucesti, acesta cel putin nu mat este hin
dichiu tataresc ; o fi turcesc, der atunci autorul teoriei hindichlurilor
trebuia sa admits ca $i Turcii au invalat dela Chineji sa face hindichiuri,
cum crede ca au invalat Tatarit din Bugeac cind spune : sa ne gindim
la faimosul zid chinezesc, care fusese ridicat contra navalirilor Ware'.
Mai este inca un f apt insemnat in aceasta chestiune. Del Math
s'au putut stabil' (dace se poste vorbi de slabilitate in acea epoca la
un popor nomad) in aceasta regiune cel mai de vreme in secolul XIII
sau inceput al XIV-lea (vezi bongo, Chilia, CeIalea Alba, Ackerman,
216.225), deci in timpuri cu mull mai aproplate de noi decd antichitatea
romans, ei au reusit sa imprime lotus' pecetea for regiunii ; gasim
aid nume talaresti de vac $t Hurl : Cahul, Ialpuh, Callabuh, Chirghiz-

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUET IMPERUL RUS

67

~vadA cA tara aceasta poartd o puternicA pecete romanica si cA a


inceput sA is parte la viata civilizatA a lumii occidentale euroKi tat, Haijider, Aicalila, Cunduc, Cilighider, Anciocrac, Dja lair, Ceaga,
Hadjider, Curgder, Alcalia, pe Naga riurile I vaile moldovenesti Salcea Mare, Large, Ia 1prgel (romanizal), Lunge, Lungufa, Seaca, Sarah':
nume Wares!' de locuri Cahul, Ialpuh, Catlabuh, Chitai, Sasic, Cunduc, Sagan Alilely, Burnas, Sabalat ; nume talaresti de sate : Anadol,
Adjtlar, Abaclldjba, Avdorma, Akimbet, Baimacli, Baurci, Baccealia,

Budur, Cebacci, Caiabei, Ceban-Bunar, Ciolaccl, Cairacli, Caracurt,


Cogurlui, Curd, Chiiat, Caragaci, Cisla, Cizmekioi, Caracurl, Cazatacit, Ceanac, Chiseli, Cicirli-Kitai, Ciucur-menjir, Cebolacci, Caiara-

clia, Cioc-maidan, Caraf ea-Borogan, Chiriet, Cara-Mehmed, Cocitangalla, Cimisli, Cilsi, Cod- Chiiat, Cupcol, Ciora- Murze, Chirhasan, Cainar,

Djambas, Dermender. Devietagact, Djavgur, Djenar, Dezenje, Djallai,


Eluly, Esdec-burnu, Enikioi, Es-Murza, Hadji- Abdul, Hagan-Batir, Hadjider, Hasan-asnaga, Hasan-spaha, Musaid, Menjir, Satalic-Hagi, Suiunduc, Selemel, Sadie, Talarcopceac, Taracli, Topal-Marza, Tatar-bunar,
Tag -bunar,pe tinge numele moldovenesti, Codaesti, Ilaicaz, Bisca, Moruzeni, Slobozia, Ralleanca, Gura rosie, 015nesti, Tudora, Ocnifa, Fes(anti, Frumusica vechi si noua, Porcarii, Risciieni, Ciubarciu, Gura Ce
lighiderului, Sarata, Barabol, Traianul-Vechiu, Traianul-nou, Papusoi,
Varnila, Celia, Bulboaca, Gura-Bicului, &Licata, Ursoia, Colbaris, Schinoasa, Capriorit, Vales-Perjli, Boroganif, Valea-Padurefi, Fintina-zinelor, Cismea-varulta, Broscosestii, Butucenii, Volnescu, Virtos, HirtoP,
Epureni, Orac, Porumbesti, &Italica vechi, Sirma, Sae/Dent, Tighiceanca,
Tutoveni, Fliiminda, Albota, Badica, Budai, Bisericuta, Gavanos, Gre
cenii, Brinza, Impunla, Satu-nou, Frecafei, Draculea. Toate aceste denumiri s'au pastrat pan5 in ziva de astazi, sint inscrise pe harn si res
pectate de Romini, Nen*, Buigari si Rust. Desi Tatar!' si Turcii an dis-

paint de mull din aceste locuri, numirile date de ei s'au 'Astral. De


ce oare Tataril, care ar fi construit hindichiurile for de aparareu, con-

strucfii insemnate pe intinderi de sate de kilometri (circa 240), nu ar


fi dat pe limba for un nume acestor produclil ale geniului tor, deli imprumutate tocmai dela Chinen ; dece s'au numit avaluri" st ,ale lui Traian", nu hindichiuri" ale lui Orac-ugli" sau ,Orumbet-ugli"; caci
doer Moldovenil au acceptat &ilea nume lataresti sl aici si in alte localitan st &ilea cuvinte in limb& ? Trebue sa admitem di a fost in
capul Moldovenilor noliunea de ,val al lui Traian` mai inainte ca ei
sift boteze ,hindichturile latarestr cu acest nume. Si atunci ne intrebam,
si nu se poate gasi raspunsul, de unde nonunea ,val al lui Traiart` si
de ce ar fi dat'o hindichiurilor ? Apoi ar trebui sa ne mat intrebam de
ce Cantemir (o fi descendent din mirzacul tataresc Cantemirl), care a
trait in timpurile cind TAtarii si Turcii erau in Bugeac si le cunostea
5i limba si istoria, nu ne vorbeste de hindichiuri, ci de valul imparatului Traian" si dece ton carlografii rust si nemn, care au inserts, Inca
pe limpul cind erau aici Tatar' si Turci, pe harfile for ,Valurile luI Tra
ian", au ascultat numal pe Moldoveni si nu pe Tatarii, ,care le-au facut si le-au avut drept hotare", dar nu se stie dece nu le-or fi dat numire pe limba tor. Autorul teorlei hindichiurilor s'a luat dupe cuvintele :
un troian, a se introeni, uitind ca este vorba de valurile lui Tralan",
in legatura cu sate cu acelasi nume, dintre care, dace cel de pe Siret
poste fi banuit de a II fost dat pe timpurile latinizarii moderne, cel
de pe harta ruseasca a statulut major din 1811, ,vechiul Traion" (exist&
gi astazi ling& lacul Kitai) nu mai poate fi biinuit Mc( de cum.
Este interesant cum nici d. N. forgo, al carat stadia asupra Chiliei si Cetalei Albe este cel mai complect, mai documental si mai arniinunftt, si asupra Bugeacului gl Tatarilor (le acolo, nu are nici un cuvint
despre hotarele ftxe lataresti, afara de cel de sus, nu observe hotarul
pe Traianul de jos, nu is( da seama de hindlchiurile tataresti.

www.dacoromanica.ro

68

DR. P. CAZACU

pene din secolul III clupa Cristos, cind Chievul si Moscovia erau de -able in negurile primitivitAtil.
De altfel rAmAsite romane in Basarabia si In special spre
gurile Dunhil sint multe si nu e locul aid sl insistAm asupra
detaliilor de specialitate.

Ca Ia once hotar si aid s'au IntImplat Infiltratiuni, astfei


dincolo de Nistru se gaseste un num5r insemnat de Romini. Parte din el sint fugiti aice de Turd, parte sint veniti ctz
diferiti boeri Improprietariti aid, parte adusi cu sila de Rust
cA $i

(Minih si altii).
Toate aceste indicti de hotar Istoric si etnic natural t la
Nistru, nitre rase si culturi deosebite, sint complectate prin starea populatiel rurale autohtone.

Populafia ru-all a acestei margini pufin s'a schimbat in


decursul secolului XIX $i a trait In aceleai conditiuni economice, cu porponderenta aceleiasi chestiuni ovree0i (Vezi

Gougenot des Mousseaux: Le juif, le judaisme et la judaisation


des peoples chretiens, 1886, pag. 441), ca $i Moldovenii care
traesc in afarei de hotarele imperiului nostru (rus). La aceasta
populatie se gasesc si astAzi acelea$i trasaturi ale caractervin;
national, care au fost notate de strAini si de Rusi (Cunitky,
ScurtA descriers, pag. 18. ncker, Bessarabien (1834), pag. 13.
Polen sI Kiselev la Scalcovsky, Virtutile Rominesti. Notele societAtit

Odess. p. Istorie si Antichit. XX pag. 36) care an OM cunostinta cu Basarabia, curtnd dupa anexarea ei : tots laudau simplicitatea, statornicia In credinte strAmosesti, curajul fats de
moarte si supunerea la autoritati. La baza acestei din urma virtuti stA o oarecare clod de scepticism, de curind sublinlat de cer1. Dnit Krupensky $1 Smidt in lucrarea : ,L'ocupation Roumaine
en Bassarabie", Paris 1920, scriu ,,Aucune chaine de monlagne ne sv-

pare Ia Bessarabie du resfe de la Russie (autorii nu recunosc nici Ucraina). La separation (totu$1) est marquee par la riviere Dniester. En
gaol celuici presenfe-t-il au point de vue geographique one frontlere
plus naturelle, quo le Prout, l'ancienne frontlere Russo-Roumaine 7 Nous

ne le voyons pas. La Moldavie de !'Est, la Bessarabie (odic& loath'


Moldova) et les gouvernements de Podolie et de Cherson sont des pays
generalement plats et leur caractere geographique, au point de vue
qui nous interesse, n'offre aucune difference'.
Desigur ca din panel de vedere at manifestArit apefiturilor impe
riale nu existau granite naturale nici de Hurl nici chiar de markt!, dar
realitalea are totu$1 drepturile sale, $1lala cum o afirma profesorul de
geologie dela universitalea din Kiev Nobokih intr'o bro$urii oficialii a
zemstvel Ki$inliu din 1912, dap& studii geologice (acute, din invitat a,

zemstvei (pag. 79) :

Solurtle basarabene se deosebesc cu tofu! de solurile gubernIilor vecine. Dacet athiogilm la aceste relleful deluros, Da fl evident pen.
tru oricine ca Basarabia reprezinla o regiune cu total in fetal sat',
deosebitii de sesurile vecine. Acest fel at slia se manifesto $i in agriculture prin dezvoltarea cullurilor de strugur', pitpusol, tutun, care
lipsese cu total in regiunile vecine" (Vecine pentru Nobokih nu erau.
decit Chersonul $i Podolia; peste Prut el n'a !recut, ca sii posts vedea.
-unitatea naturalli a Moldovei de pe amindoug malurile Prutulut).

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

69

cetatoril franceji al tdranilor valahi, foarte apropiati de moldoveni, cu care stilt de un neam : Rominul taran priveste cu oare
care neincredere Ia once manifestare a fortel de stat. A vcizut

el multi stdptni, de and strcibunii lui, Dacii romanizati, au


populat tare Carpati $i Nistru locurile numite In vechime soiitudo Getarum", $i mite a suferit el Inca de curind dela atacurile Ba$-buzucilor, dela stinjenirile ispravnicilor, dela Grecul
arenda4 $i dela Ovreiul circiumar" i.

Dar 41 aduce oare aminte acest popor de nestatornicia

soartei sale politice ? 1$i aduce care el aminte cum la 1410 im-

preuna cu Polonli invingea pe cavalerii Teutoni la Tannenberg, iar peste citiva ani patio' moldovenesc Stefan cel Mare
distrugea pe aceia$1 Poloni linga Suceava ? 141 aduce oare el aminte cum, la sfir$itul secolului XVI, printul valah Mihai Viteazul a respins pe Turci peste Dunare, iar peste o sutA de ani
printul *erban Cantacuzino Impreuna cu Turcli asedia Viena, dar
in intelegere cu cei asediati isi incarca tunurile cu pale ?".
1$i aduce oare el aminte de aceste ve$nice conflicte cu sta-

-tele vecine, la care trebuia sa participe, cind de exempla la

Rimnic, Ia 1789, Rominii luptind in acela$1 timp in armatele turca


i austriacA, vArsau singe fratesc ?".

S'a produs, spune d. Casso in alts parte, 2 o schimbare


in directiva gent rata a politicei noastre (ruse$ti) orientate ; a
inceput sA predomine grija nu de toti supu$ii creVini ai Portii,
cit de apArarea intereselor slave in Balcani ; din acest punct de
vedere poputalia romind a ambelor junzeitati ($i cea de subt
Ru$i) din Moldova precum si cea din Valahia, despartea pe
Slavii de Nord de cei de Sud $i putea sA impedice frAteasc
for contopire in viitor".
AceastA originci romanicd, 3 dupe cit pare, supara nu
1.

Casso, peg. 229. Not putem adaoga, ceiace un demnitar de slat

2.
3.

D. P. Chasles in arlicolul sell ,La succesion de Russie` dint

rus, cum era vutorul, nu pules se scrie: multe a suferit mai cu seam&
dela ocupanlul ortodox, care a oprit o sure vase ani culture nalionala,
singura posibilii.
Peg. 228 229.

Revue des sciences politiques`, Decembre, 1922, spune cif granite estIca

actuate a noilor state, despartite de Rusts (Finland, Estonia, Letonia,


Lituania, Polonia), este exact granite intre culture orientate vi cea occidentale, intru cif popoarele dela Apus ale acestei granite au avut religia occidentals latine catolica .(din care o parte an devenit apot protesianti
elle varielate de religie occidentals) vt literele latine, pe
cind la Ritsfirit este ortodoxism ; aceaste linie de demarcalie intre Orient vi Occident ar trece mat jos de Polonia intre Unguri vi not, lasindu-ne pe not la Wasik'', iar pe Unguri la Apus vi apoi ar merge spre
Adriatica, despartind pe Croatii catolici de Sirbii ortodox!.
Aceasta desparlire intre Orient vi Occident, juste la Nord, nu este
instil in ce priveste pe Romint,- intrucit avem, afara de elementele pe
care le aritern pentru stabilirea la Nistru a granitii de desparlire a rases,
ambit vi culturii occidentale latine de cea orientate, insusi ortodoxismul
romin care are mulle elemente latine, care indica poate prima lui
sursa religioasa latine st nu slava. Noi zicem Dumnezeu : Dominus

www.dacoromanica.ro

70

DR. P. CAZACU

numai pe diplomati, r,j 51 pe slavo-fili ; unii din el, ca Batiu5cov, o negau, cAutind sA dovedeascA cA autohtonii acestor lo curi erau Slavi, care mai tirziu au primit limba for latinA, iar altii
ca Danielevsky (Rusia 51 Europa, 1888, pag. 2) nu voiau si
mearga cu hipotezele for a5a de departe, dar -prefeand aplicarea neconditionata a principiului nationalitAtiiconsiliau guver-

nul rus sa dea Basarabia Rominiei".


De aitfel nici un autor, i chiar din cei pu5i sA constate o-

Deus $1 nu ropnom, Eorz, preot nu egmlivillum, biserica nu REpKogh,


candela, Durninica, etc, cuvinte primordiale in religie de origing Latina

cela ce insemna, poale, intrarea aici a religiei crestine din Occident.


Desigur influenfele slave $i grece au fost aid puternice, dar Para sa
stearga dovezile originilor occidenlale.
De altfel, dace d. Chasles ar fi studiat chestia mai de aproape,
ar fi vitzut puternicul aport latin, adus $1 de Petru Movila la Kiev, $i
diferenla, pane la antagonism, intre influenfele latine de acolo aduse
$i de Romini, dar mai cu seams de Polont $i Ucraineni $1 de bizanti.

nismul, ascetismul $i excluzivismul dela Moscova.


1. Iata $i parerile lui Crusevan care nu poale fi nici el invinovain de rominofilie :
Moldouenii sau Rominli formeazi partea principals din populalia
guverniimintului Basarabiei.

Rudenia apropiata a limbii moldovenesti cu limbile de radacina

latina, indelunga a$ezare aid a legiunilor romane, Insusi numele ,Ru-

(romani) nu lase nici o indoiala de origina acesfui neam dela


popoarele romanizate, care locuiau Moezia $1 Dacia Jul Traian, $i dela
mini"

coloni$lii Romani.
,Ei vorbesc o limb& (Mina stricala. Limba

for a menfinut mai


mutat originalitate din limba antics romans, decit chiar limba italiana".
P. Crusevan, ,Basarabia", Moscova, 1903, pag. 175-177.
,Dace privesti mai atent fafa Moldovenilor, se observe linii $i
forme deosebit de fine, care arata o rasa veche nobile. ,Se intilnesc
figuri caracteristice de laetura daco-romans, care amintesc scuipturile
entice din epoca lui Traian. tin profit fin, energic, fruntea deschisa, nas
aquilin roman, par negru buclat, ochii negri, cap frumos asezat, to face
salt amintesti vre-o figura din forumul roman.
,Moldovencele de asemenea $i -au pastrat tipul roman, care educe
aminte cite odata pe o Italianca cu ochi negri, sau trasaturile serioase
ale unei matroane romane.
,In viala popular& s'au pastrat multe obiceiuri rupte din viala
anticei Rome.
,fine a fost prin Italia, mai cu sama in provincie adinca, a pulul
vedea mulle obiceiuri comune cu ale Moldoventlor. Aceleasi obiceiuri,
aceleasi alimente, in care rolul principal it joaca la flatteni polenta,
aici mamaliga, aceleasi instrumente agricole, aceleasi care cu boi, acelea$i covoare, ale caror desemnuri in mod neinfeles au zburat de pe
malurile Tibrului pe malurlle Dunarii $i Ntstrului.

In asezarea casnicA acest popor a cautat sa ajunga frumusefa


$l chiar comfortul. $1 nu $1111 un popor, care s'ar fi asezat
mai simpatic, mai poetic. Chiar la cei saract case se imparte in doll&
jumatali intr'una este asezata familia, alta este case mare pen tru oaspelf. In jurul parefllor sint lavife acoperite de covoare de Una, deasupra lavifelor pe pareti lot covoare. La ferestre an perdele ; soba $i
parefit sint pictaft. In odae miroase a erburi de cimp gi flori. Curafenia este ideala. Femela moldovanca zece ori pe zi spala, matura,
sterge. Ca se poale trai $i dormi impreunii cu vileli $i porcii, infra miriade de plo$nifi st gindapi, ca in unele parli din Rusia, aici nimeni
nu -$i inchlpue. Pare ca un popor mat curat, poste. earl de Nemfi, ester
greu de gasit".
P. Cru$evan, ,Basarabia', pag. 323 325, Mose., 1893
www.dacoromanica.ro
posibila, arta

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

71

rigina slava a Basarabiei, n'au indrAznit sa nege continuitatea


Rominilor de acolo si participarea for la viata de stat $1 la cultura Moldovei $1 pastrare'a traditiilor Si limb!! pana in zilele
noastre. Dovada o gasim chiar In cartea lui Batiu$cov despre Basarabia ; acolo vedem portretul lui Stefan cel Mare
(1457-1504) dupa o fotografie (din muzeul din Kiev), dupa cel
cusut din manastirea Putna, portretul lui Eremia Movila (fondatorul ora$ului Mohilau de peste Nistru), al lui Dimitrie Cantemir, al bisericii Sf. Dumitru, facuta de Vasile Lupu la Orhei,
biserica sardarului Mazarake cea mai veche (1772) din Chisinau, piatra din portile Cetatii Albe cu sterna Moldovei din anul 1438 chid in zilele bine credinciosului Stefan Voevod $1
in zilele boerului Lutilan Herman 1 s'a savir$it marea poarta",
monede din timpul lui Stefan cel Mare, gAsite In satul Butuceni,
tinutul Orheiului, $1 altele.
Asupra pAstrarii limbil $1 asupra populatiei din Basarabia
mai gasim foarte interesante note la printul Urusov, guvernator al Basarabiei intre 1903 -1c04. Receptia petitionarilor la
Ki$inau este o solemnitate, necunoscuta in Rusia. Petitionarii
vorbeau aproape in zece limbi : Ra$1, Ucrainieni, Poloni, Ovrei,
Turd, Greci, Armeni, Nemti, Colonisti, Sviterieni din Saba, niste
GAgAuzi $1 in sfirsit (e frumos acest in sfirsit) in enormci cantitate
Moldoveni. Pentru ei am invatat citeva cuvinte moldovene$ti.

Cind lucrurile erau mai complicate, ma serveam de translator


public". 2 In alt loc tot Urusov spune : N'aveam timp sA ma

gindesc ; am hotArit sA plec singur la locul incidentului (Cor-

nest', sat rasculatacesta e incidentul) $i Mudd lucrurile pareau serioase, am luat cu mine o companie de soldatl cu doi
ofiteri. NeVilnd imprejurarile, in care s'a Mut sechestrarea a-

verii raze$ilor, ne Viind limba moldoveneascii, singura in care


ei vorbeau, ma simteam nelini$tit" ; 3 si in alts parte : cuvinte
separate rusesti se inecau in vorba moldoveneascei a tuturor"; 4
,,am cerut sa ml se arAte un tcilmaciu", 5 am scris o adresa ca-

ul comuna, am ordonat sei fie tradusd i am trimis traducerea ispravnicului s'o ceteascA populatiei". 6 De asemenea $1 la
Batiu$cov gasim asupra limbii $i populatiei din Basarabia : Paul
la venirea episcopului Pavel (1871), copiii clericilor intrau in
$colile

clericale ford sd 1tie in cea mai mare parte un cuvtnt

pe ruseste". 7
1

Del lextul slay de pe piatra asa a fost cellt de (oats lumea

$i de Z. Arbore, Basarabia", Bucuresti, 1899, pag. 269 $i N. lorga, Studii


"storice asupra Chillei $i Celli tit Albe, Bucuresti, 1900, pag. 98 99,d.
I. Nistor in Istorin Basarabiei`, Cerniluti, 1923, cete$te: doi boeri Luca $i
Herman, in loc de Lutian Herman.
2. Urussov pag. 47-48.
5.
4.
5.
o.
7.

,,

.
.
.

211.
215.
217.
229.

Batiu$cov, Basarabia pag. 56.

www.dacoromanica.ro

72

DR. P. CAZACU

Populatia ruralA nu stie de loc limbs rusag. i Dupa numar, cea mai importanta parte din Basarabia sint Rominii, care
in mod natural tind spre compatriotii for din Regatul Rominiei pi din Austria". 2
Am adus anume aceste citate din autorii rusi oarecum
oficiali un mlnistru, un guvernator $i un mare demnitar istoric oficial, ca sd nu fie nici o bAnuialA de partinlrea pentru Romini.

Cit de intinsA era populatia aceasta in Basarabia vom vedea din urmAtoarele date Nate tot din autori 11.10.
Primele statistici, 3 aratA existents a 41.160 familii In Basarabia, adicA a 240.000 suflete, frfi specificarea nationalitAtii,
care se subintelege a fi romineascA autohtonA.
La 1813 statistica oficialA aratA 55.560 familii sau 340.000

locuitori, 4 tot fall arAtare de nationalitate, subinteleendu-se


autohtonii Moldoveni.

Despre toate aceste cifre gi statistici, cu multa dreptate,


Zastchiuc spune cA sint foarte dubioase. In cartea tut gasim

reproduse,cu aceiasi mentiune cA sint dubioase, cifrele oficiale ale

populatiei Basarabiei fara mentionarea nationalitAtilor pe anil


urma tori :

853.484 suflete
1849-860.299
1850-872.868
1851-902.534
1852-935.809 ,,

1823- 550.000 suflete


1828-409.110
1829 412.429
1834-469.783
1837-553.460
1844-793.103
1845-785.175
1846-811.734

1848

11

1854

1847

831.173

966.954

1855 993.045
1856 990.274

P1

/9

I/

Nu gasim in tot acest rAstimp, in toatA literatura ruseascA,

nici o statistica pe nationalitati a populatiei din Basarabia, a-

farA de lucrarea academicianului Petre Keppen, 5 In care se

dau cifrele Rominilor din Basarabia, dupA statistica tidal& (revi zia a 8-a), pe anul 1834: de 406.182 Romini. Tot in aceasta
carte este aratat si numarul Rominilor din alte Orli ale Rusiei
si anume : in Ecaterinoslav 9.858, Podolia 7.429 (date necomplecte", spune autorul la pag. 144) si Cherson 75.000. Deci
dupA cifrele oficiale de atunci, populatia totalA a Basarabiei (vez:
mai sus Zastchluc) fiind de 46-1.788 locuitori, iar populatia ro1.
2.
3.
4.
5.

Batiuscov, Basarabia, peg. 174.


,,

,,

1.

23 tulle 1812, dosarul Clceagov la Zastchluc, pag. 147.


Scalcovschy, Isloria Novorosii, Odessa, 1838, pag. 348.

Intitulatrt Despre hada etnograficil a Rusiei europene, edira


socletatil geografice imperiale ruse, la 1855, la Petersburg.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

73

mineasca, dupa Keppen, fiind 406.182 suflete, Rominii formau


86 la sutA din total.
AceastA cifrA pare a fi relativ aproape de adevar, avind
In vedere inchelerea prima si celei mai acute perioade de colonizare in special din Sudul si din Nordul Basarabiei cu Nemti,
Bulgari sf alti fugari.
Zastchiuc, cApitan de stat-major rusesc, insarcinat Mal
si special cu descrierea Basarabiei, in volumul sari : Materiale
pentru geografia si statistica Basarabiei din 1862, fail sA dea
cifra exactA a populatiei, spune la pagina 151 : Moldovenii
(Rominii) formeazA partea principals a populatiei, aproape 3 4
din suma totalA. Tinuturile : ChisinAu, Iasi (actual BAlti), Or-

hei (tinutul Ismail-Cahul in acest timp erau ale Rominiei) sint


locuite aproape exclusiv de ei ; In tinuturile Hotinului se amestecA cu Ruteni, In tinuturile Bender si Akerman cu venetici din
diferite parti. Moldvenii slut aborigenii acestor parti si in tinuturile dela Sud ei ocupd locurile pardsite de Tatari- Nogai ".
In volumul al treilea al listelor localitatilor populate din
mperiul rus, alcAtuit si publicat de comitetul statistic central
de pe linga Ministerul de Interne, Petersburg, 1861 pe pag. XIX,
se spune : Moldovenii singuri sint cei mai vechi si mai numerosi locuitori ai Basarabler.
La 1897 se face o statisticA oficialA in Rusia intreagA. Asupra Basarabiei gasim cifrele de mai j03.
In primul rind slot pus' Rusii-mari i (Velicorusi) in nutria:.
de 155.774 locuitori, adica 8 la sutA la populatia totala din
Basarabia ; din populatia ruralA 5,2 la suti, iar din populatia urbara 24,4 la sutA.
DupA Rusi sint asezati in statistica din 1897 Ucrainienii, 2
Rusii mid (Malorosi), in care sint Inglobati Ucranienii, Rusinii,
Rusneacii, si alte denumiri, care dau Impreuna cifra totalA de
379.198 suflete, adicA 19,6 la suta din populatia totalA ; relativ
1.

Rusii au venit in Basarabia inlaiu ca refuglafi de perseculie

religioasa; allii ca dezertori ramasi dupa diferite razboae (Vezi Memoriiie


maiorului von Raan despre razboaele din 1787, 1788, 1789, 1790, pag.
16 edit. Chisinau, 1892).

2. Cei dintiliu Ucraineni au venit in Basarabia ascunzinduse de


recrulari sau de proprielarii tor, fugind de peste Nistru si s'au stabilit
prin orase si prin sale" (Descr. Bugeacului pag. 22). Unii guvernatori

expulzau pe Rusii si Ucrainienii vagabonzi. Ouvernatorul Feodorov (18341859) a expulzat Intre 35 48 mit din acestia. Mai tirziu au venit ca

lucratori agricoli, meseriasi, funclionari, militari, preoli, tar in ultimeie


decenii Banco faraneasca incerca sa colonizeze in special spre Prut
cu 11..rainieni. In tinutul Holiaulut ei au ajuns s5 formeze o masa insemnalii si sit coniribue be deznationalizarea Moldovenilor. In satele
Vascauti Si Romiincauli am intilnit farani cu numele de Frumosu, Fudulu, Rotaru, pe unul din Grubno cu numele frumos de Stapinitor care
.nu mai stiau romineste. In acelasi limp in sale, in care satencele se
ziceau rutence, se putea cunoaste origina for moldoveneasca prin faptul
ca pentru Coate uneltele de lesatorie cu Coate detalille pastrau numirile
rominesti : stative, 151pigi, sul, scripii si catrinta ; nu le stiau i e cete
rusesti sau ucrainiene.

www.dacoromanica.ro

74

DR. P. CAZACU

la populatia oraseneascA procentul este : 15,8, iar la cea ruralA

Cifrele acestea de Rusi si Ucrainieni desigur sint foarte


=Hate si confin multd populafie flotanta, militari, lucrAtori agricoli de sezon, etc..
In al treilea rind sint Rusii albi (Belorusii) care dau cifra
de 2471 in Basarabia, sau 0,1 la sta.
Dupe cele trei varietafi de Rusi sint asezati Polonli ct:
11.696 suflete, reprezentind 0.6 la sutA din populatia Basara20,3.

biei.

Apoi inteo singurA rubricd sint inglobafi ceifalfi Slavi,


fArA denumire specificA, care sint Bulgarii (in timpul rAzhoiului sustineau, nu farA dreptate, cA nu sint Slavi), Sirbil, Cehii,
etc. ; ei reprezinta 5,4 la sutA din populatia Basarabiei, 4 la
sutA din populatia urbanA si 5,6 la sutA din populatia rurala.
Dup5. acestia este inregistrat grupul Lituanilor $i al Le-

tonilor, 237 suflete, si apoi de-abia vin Rominii (Moldovenii), a-

vind dupe aceastA statistics ruseascl 920.919 suflete, formind


47.6 la sutA din populatia totals, 53,5 la suta din totalul populaflei rurale Si 14,2 la sutA din totalul populafiel urbane.
Evident cA printre acesti Moldoveni nu s'au trecut soldatii si functionarii moldoveni. care stiau si limba ruseascA, precum si toti Moldovenii din satele moldovenesti cu populatia amestecatA cu Ruteni,cAci in timpul facerii statisticii functionarii,

pe oricine stia ruseste, ii inscria ca Rus sau Malorus.


DupA Romfni sint inregistrate 522 suflete din alte popoare
romanice (Franceji, Italieni).
Apoi vin Nem(ii 60.206 suflete, formind 3,1 la sutA din totalul Basarabiei, 0,7 la sutA din populatia urbanA si 3,5 la sutA
din populatia rurala.
In urma for se inregistreaza : 51 suflete alti Germani (?):
2.737 suflete (0.2 la sui5) Greci ; 848 Albaneji ; 2.080 (0.1 la
sutA) Armen! ; 9 Persani ; 8.636 (0.5 la suta) Tigani.
NumArul Ovreilor, t este arAtat la 288.1138 sau 11,8 la
suil din populatia totals a Basarabiei, formind 37,2 la suta din
populatia urbanA si 7,3 la sutA din populatia rurala. 2

1. In Basarabia s'au instituit 16 colonil ovreesti pentru a se invale acest neam cu agricultura. Dar nedeprinderea cu munca fizica
necesarli in agricultuf6, n'a permis ca aceste Institufii stisi ajungit
scopul. Cimpurile au riffles nelucrate in colonille ovreesti, cresterea
vitelor nu exista, casele se jineau in murditrie, iar colonistii se intrefineau din contrabands, furturf de cat, comer' $1 mid mestesuguri. Pe
la 1860 erau urmittoarele colonil : Lomacinli in finutul Holinului, Mereseuca, Liublinul, Vertiujenii, Capre$lii, Marcule tai, Zgurila, Briceva,
Dumbriivenii, Stareuca, Telenestii Noi in linutul Sorocii, Alexandrenii
si Valea lui Vlad in ftnuful Baltifor, Sipca si Nicolaevca in finutul Orheiului, Holboca
Constantinovca in finutul Chistratului si Romanovca
in jinulul Tighinei.

Cru$evan, Basarabia, pig. 187, Moscova, 1893.


2. Ovreii din Basarabia se impart in mai multe straturi. Avem

intAitt ovreimea autohtonit, adic8 acea Ostia la 1812 de Rust in Basarabia, care nu cunosteau decit jargonul $i limba moldovenTascli. In
urma au emigrat aici mutfirne de Ovrei d n Polonia $i Rusia in diferite

rinduri.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT

NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

ySI

75

SA inregistreazA : 15 Gruzini (Georgieni), 6 Cercheji.

Apo' Turci 51 Tatari impreunA 57.045 sau 3 la sutA din


vopulatia totals, formind 0,3 Ia sutA din populatia urbanA Si
3,4 la suta din populatia rurala.
Vin in sfirsit 347 suflete Fini i 187 oameni fAra arAtare
de limbA.

Suma totalA era : 1.933.412 locuitori, din care 293.332 ur-

bani i 1 642.080 rurali.

CA aceasta statisticA, fAcutA in epoca absolutismului celul


mai strasnic, de functionari rusi, pusi sa demonstreze cA toate
marginile (ocrainele) sint rusesti, este tendentioasknu rAmine
indoialA. Totusi 1 asa facutA, in tarA absolutista, fArd stiintA
de carte si fora. drumuri, ea demonstreaza pAnA la evidenta minoritatea infimA ruseasca fluctuanta, farA nici un drept de stapinire nici istoric, nici ca majoritate nationals asupra acestei
tAri.

BSI una din dovezile cele mai bune cA cifrele in special a


autohtonilor Moldoveni stilt reduse, este si urmAtorul fapt :
Par intele N. Lascov, membrul comItetului insArcinat de Administratie, tipareste la 1912 un volum intitulat Basarabia" cu ocazia centenarului de 100 de ani dela rApirea acestei provincii
romineSti. In aceastA carte oficial5 gAsim aceste rinduri: Poporul cel mai vechiu in Basarabia sint Moldovenii, dupa datele
oficiale 48 la sutA, in realitate Moldovenii for meazA 70 la sutA
din toatA populatia". Aceleasi cuvinte se repeta in mod oficial
la serbarea de subt presedintia Episcopului Serafim sl in prezenta ministrulut Haruzin, a intregii familii Crupensky si a oficialitatil adunate la serbare.
Toti autorii rust care scriu despre populatia Basarabiel
dupa anul 1897, nu fac decit sa reproduca aceasta statistica
din 1897 sau, adaogind cresterea populatiei, pAstreazA raporturile la sutA din populatit in limitele al-Mate. Asa este d. Seme-

nov Tian-ansky, asa este Moghileanski si altii.

Daca examinam statistica aceasta de nationalitAti pe jinnautorii rusi recunosc ca indubitabil tinutul Chisinaului cu 91,6 la suta RomInt, tinutul BAltilor cu 71 la sutl.
turi : toti
1.

La 1905 dupg virsle locuitorii Basarabiel se impiirteau :


28.3 : 0 piinri la 9 ani
22.7:

10

14.7 : 20

12.5: 30
9.3 : 40
6.5 : 50
3.8 : 60
2.2 : 70
100.0

19
29
39
49
50
69

.
.
.
.

in sus

Deci populatie muncitoare intre 20-60 ani ar fi fost 43 la surd..

Dup6 religie populatia Basarabiel se compunea din : 84,36 la suta


ortodoxi, 11,65 la surd mozaici, 2,88 la suta protestanfl, 0.95 Ia surd ca.
tolici, 0.13 la sea alp creOnt, 0 03 la surd mahomelani.

www.dacoromanica.ro

76

DR. P. CAZACU

Romini, tinutul Orheiului cu 81 la sutA, tinutul Sorocii cu 66,4


la suta, lzmailului cu 46,4 la suta Romini (plus 11,2 la sutl
Gagauti si Bulgari, 2,5 la sutA Nemti, 2,2 la suta Ovrei, 9,8 la
sutA Turd si Tatar!, 1,4 la suta Greci, Armeni si Albanejt, fata
de numai 8,9 Rusi si 17,4 la suta Malorusi) si tinutul Benderului cu 52,7 la suta Romani, (3,2 Ia sutA Nemti, 16,9 la suta Turco-TAtari, 3,7 la suta Ovrei, tali de 4,6 la sutA Rust si 9,2 la
sutA Ucrainleni) shit in majoritate absoluta si indiscutabila rominesti.

Se discutA numai douA tinuturi : Hotinul si Cetatea Alba.


Dar dad statistica aceasta oficiala si tendentioasa din 1897 arata pentru tinutul Hatinului o populatie romineasca numai
de 25,3 la sutA fats de 4,5 la suta Rini si 55,3 la suta Rusini,
exists si o altA statistica oficialA, probabil tot tendentioasa, dar
mai putin, in care gasim alte lucruri. Avem : Colel a datelor

statistice asupra tinutului Hotinului", editia oficiala a Zemstvei

facuta de statisticianul rus d. Ermolinsky din Moscova si editatA la Moscova (1906). La pagina IX din introducere d. Ermolinsky scrie : Cunoasterea limbil locale la adunarea datelor
-statistice, in tinutul Hotinului, avea cea mai mare importanta,
filndcA populatia tarAneasca a tinutului aproape pe jumcitat2
este compusd din Moldoveni care nu tiu de loc limba ruseascd". Dad pe linga aproape jumAtate din populatia de Maldoveni, care nu stiu de loc limba ruseasca, adaogam $i pe Moldovenii care stiu si limba ruseascA, vom int-zlege ca Moldovenii
trebue sl fie mult mai multi ca jumatate. La pag. 121 din aceIasi volm d. Ermolinsky scrie : In tinutul Hotinului se gasesc doua nationalitati : Rusini (denumirea locals Rusnaci) In

jumAtatea de Nord a tinutului $i Moldoveni in jimAtatea de Sud.

(Tarani rust adevarati se gaiesc numai in doul sate, Grularta


405 suflete si Belo isovca 69 suflete). Dar Rusini mai mult sau
mai putin curati se gAsesc numai in volostile Grozeni, Cliscauti si Rucsani, pe clad In celelalte sate de pe malul Nistrului
51 dupa limbA si dupa port ei se gasesc amestecati cu Malorusii
din Podolia. Satele dela mijlocul tinutului, adica cele asezate
mai la Sud de linia Nistrului i mal la Nord de Prut precum Si
din jurul Bricenilor, au populatie amestecata si din Moldoveni

si din Rusini,de acela nu putem da cifra exacta a populatiei


de Rusini si Moldoveni. Numarul populatiel de un fel si de altul se poate stabili numai aproximativ, dad vom lua ca toate
satele de IMO Nistru shit locuite de Rusini, far toate satele de

lIngA Prut si de lingA Briceni shit locuite de Moldoveni. Asa


va fl : 94.516 suflete sau 56,2 la sutA Rusini si 75,715 suflete sau
43,8 la suta Moldoveni, adica Rusini ar fi cu 12 la vita mai
mult de cit Moldoveni".
lata dar o statistica tot oficiala $i tot ruseascA, dar stabilind ca Rini adevArati n'ar fi decit 474 suflete, cA Moldoveni
ar fi 42,8 la sulk tar restul de 56,2 Ia suta s'ar Imparti in doul
varietAti de ne- Rust si anume Rusini, ca cel de prin Bucovina,
www.dacoromanica.ro

MOLDOVA D.NTRE PRUT SI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

77

si o altA varietate rezultata din amestecul acestora cu cei din


Podolia.

Atunci se intelege cA nu poate fi vorba de exactitatea


statisticilor oficiale, care se bat cap in cap, $t treb uesA credem
ceiace este exact : cA peste populatia autohtonA moldoveneascA
au venit elemente variabile si nestabile din vecinatati.
DacA examinAm acum cifrele din tinutul Cettltii Albe, cu
un numAr asa de mare de coloni5ti : 18 2 la sutA Moldoveni, 18,2 la sutA Nemti, 23,7 la sutA Bulgari, 4,4 la sutiA.
Turd. 2,8 la sutA Ovrei si de-abia 8,4 la sutA Rusi 51 23,5 la
sutA Ucrainieni,vedem cA nu Rusii sau Ucrainienli au dreptul
la majoritate chiar in statistica oficialA. DacA insa aceastA statistica oficialA s'ar curati de defectele ei: tendinta de a trece
drept Rusi si Ucrainienl pe Moldovenil care vorbesc limba
russ, dad. se scot functionarii, armata $i statele mixte, socotite
in total rusesti, dad. la acest tinut se aplica principiul cA nu elementele venetice, variabile p1 nestabile, pot determina viata si
soarta intregii regiuni, care face parte din viata unul bloc mare
al cArui hotar natural este Nistrul, se intelege usor cA nu se
poate discuta caracterul acestul tinut in afarA de caracterul Basarabiei intregi.
Ultima statistica oficialA a Basarabiei (vezi darea de samA
pe 1913 a comitetului statistic, Chisinau) ne aratA la 1 Ianuar 1913... 2.521.277 suflete, din care 1.285.664 barbati pi
1.233.613 femei, iar pentru 1 Ianuar 1914 se aratA 2 545.834
suflete.

Nu puteam avea nici o data mai exacta asupra situatiel aetuale. Sigur insA cA rAzboiul a modificat atit numArul cit $i
compunerea populatiei. Mortalitatea crescutA, natalitatea micsorata, bolile 5i privatiunlle, desigur ca s'au resitrt;t; nu s'a
calculat insa si nu se stie cit, numeric. De asemenea plecarea
armatei ruse, redesteptarea vietii nationale, revenirea tuturor
Baarabeni:or din armata rusk invAtAtorii $1 autoritAtile locale,
care nu mai declarA cA shit Rusi, cum 11 se impunea ;toate
acestea desigur cA an schimbat i mai mult acum proportia intre nationalitAti in favoarea Rominilor.
Din cele de mai sus rezulta cA numai la extremitAtile de
Nord 5i de Sud ale Basarabiei 51 in rase s'a produs o modificare a compunerli ei uniforme. La Nord fenomenul se explicA
prin actiunea Turcilor, care aveau o raia foarte IntinsA sl prin
imigrari de Ruteni de peste Nistru de subt Poloni r mai de
mult, de subt Ru5i mai tirziu, provocatA de slarea de iobagie de
acolo si de libertatea relativA pe timpuri dincoace de Nistru.

1. Nat in ultimii ant subt imperial rus firanit moldovent din

tinutul or o di I spun au :- Aici it Moldova, tar dincolo peste Nistru este

Tara Lesascit ! si spuneau aceasta cu oarecare mindrie, Moldova hind


libera pentru litrant, tar Tara Lesasciilocul de unde veneau in Moldova
multi amArili 5i nenorocili.

www.dacoromanica.ro

78

DR. P. CAZACU

AltA cauzA a imigrArilor in jinutul Hotinului erau imensele latifundii din acea parte, unde Balsestii, de pilda, aveau la 1817,-14

moil, iar Sturdzestii 9, pentru exploatarea carora trebuiau sii

importe lucrAtori ; familiiie din Moldova $i manAstirile aveau la

1817 din 174 mosil 61, pe care le-au vindut repede, proprietarii raminind in OM majoritatea la Iasi.
Elementul rominesc mai rezistent in fntreaga Basarable
era cel raze, esc, dupe cum se vede din numarul satelor razesesti din Basarabia la 1807. 1
Orheiu

1.

I.

Ocolul Ctmpului

Susleni, Bereslogl, Slobozia Hadorojii, Ciuhorenit, Beestii, ChipIrcenit, Curleni, Slobozia Izvoarele, Horghineslii, Pripicenii, Samoa.
cant' (parte), Ignatali, Masan'', Chistetnija, Cuiziluca, Scorranii.
H. Ocolul Nistrului de sus
Olescani, Lipiceni, Tareuca, Horodiste.

III. Ocolul Rautului de sus


Clocillen11, Tintarenii, Verejenit, Clisova, Ohermartestii.
IV. Ocolul Routulul de jos
LIuzii of Pivniffi (neam Donicesc), MA cautli, Balosestil, Raculeutii,
JAvrenii, Cruhlicu, Hirtopu.
V. Ocolul Nistrului de jos

Mereni, Cobusca de jos, Onijcanii (parte).

VI. Ocolul Cogilnlcului


Fundu Oalblnii, BAjlinii, Dragusenii, Ciuciulenil, Iurcenii, Pas-

can't, Leusenii.

VII. Ocolul Boffin


SAcifenil, Ialovenit, Milestii, Bacioiu, Puhoiu, Tipala, Raztinii, HoZimbrenii, OIrlile, Cosiest'', Bardarul, Viislenii (parte), Ulmul,

SUlucent' a pitarului Cassian cu ai sal razesi.

VIII. Ocolul Bucouatulul

Durlesiii, Mosta Cartis, Trusenii, Chicera, Cojusna, Panitsestii,


Nisporenii.
IX. cola! fate Btculul
Hidighiull Sirejlt, Roscanii, Oalestii, V5rzarestii, Pitusca, Nescant', Baraiacul, Mosia Urlcova, Sapotenii, CabAesii, Lupa (capilanul
Ion Purcel cu alts rlizest).
X.

Teleseu, PeresAcina,
nest% Draslicenti.

Ocolul Ichelu
Cobilca, Onestii, Zubreslii, !tikes, MArli-

XI. Ocolul Cull!


Isacova, MoruzEtnii, Pujinteii, Slobozia Viprova,

Hulboca, hetilova, Silsenti, Bravicea, Melesenii, Hoginestii, Onescanit, Dereneu, Radenii, Cornova, Nepadenli.
XII. Ocolul Moetinulut
Hirova, HIriaentl, Besenii, Mindrestil, Ohilicenli, Cuciola, Bud -silt,
Bogzastit.

Tinutul Codrului
Canle, Largo, Hfinfisanii vechi, Coceatiia.

Tinutul Esulut
Ocolul Cluhurulut
Sofrancani, Cucuelit, Mar/moll, Butestii lul Velapel, Butestii lui
laver.
Ocolul Prutulut
Bolotina rizesti, Tomestli raze ii, Zadurenit rizesti, Bisericani,
I.

Caldiirusa, Sloboica, Chitin (parte).


III.

Ocolul Ctmputut

Cocodenii, Flaminzenil, Magurelile, Dumbravija.

www.dacoromanica.ro

79

MOLDO VA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

In partea de jos a Basarabiei Moldoveniipe 11110 cei


care au rAmas acolo In timpurile Turcilors'au Intins dupd plecarea for In locurile ramase goale cuprinzind marl intinderi de
-pAmint 1. Asa numitli volintirl si unit*" formeaza nit amesIV. Ocolul Codrulul

Varziirestii, Sindrenii, Ciutestii, Balaneslii, Milestii, Cornestii,


Boghiceni, Sinestil, Minzatestil, Hircesti. Contralesti, Magura.
V. Ocolul Bra:14M

Balauresti, Mariniciu, Fraseinestii, Citerenii, Onestii.


VI. Ocolul Torte
Boca, Mircenii, Vranesti, Toxobeni, Oolaestii.
Soroca
I. Nistru de jos
lapca, Alcidarul.
II. Chnpul de jos
Sistacii, Chipesca, Raspopenii, Racestii, Coltujenti.
III. Ocolul ROutului
Dumulungenil, Ordaseii, Izvoarele.
IV. Ocolul de peste Raul
V. Nistrului de sus
Criminciucul, Tatarauca veche, Tatarauca noun, Rughii.
VI. Ocolul m/j/ocu/u/

Curesnita, Voloavile, Stoecanii, Waite de pe Stoecani, Radu-

lent!, Hristecii, Vantana.

VII. Cimpul de sus


Bacsanii, kalvirli, Badicenii.
Horn
1. Ocolul Nistrului de sus
Enitulli (Striisculescu), Hrusiivetul.
II. Ocolul Nistrului de jos

Niporotova.

Ocolul Ciuhuru

III.

Rusanii.

IV.

Mijlocut

Prutul de sus
Costicenii (Holbanesii), Cerlina.
VI. Prutul de jos
Fetestil, Slobozia Dumeni.
V.

VII.

Ghilavarul

Pascautil, Stroestii, Serbinita (Bran), Forosna, Singerul, Bilautei


Tulburenii.

VIII. &would

PlrIbicaufei (Tilpescu).
Din aceasta lista se vede ca din 174 safe la 1817 in tinutul Hotinului numai 16 erau razesesti ; in tinutul Sorocii din 187 numai 27, in tinutul
lasilor (astazi Balt 38 din 169 ; iar in tinutul Orhei (actual Orhei,
Chisinitu, parte din Tighina) 108 din 311.
1. In descrierea din 1827 a Bugeacului gasim urmaloareie date
supra intinderii Moldovenilor in tinutul Cetalli Albe.
In Tatanar-Bunar 9 familit de Mazill si 41 farm Plant !Amid.
Acmanghit

Wiliest'

3
3
2

Diviziu

Baccealita

Oura-Celighiderului (Satu-nou) 1

Draculea
Zolocaril
Chitari

.
.
.
.

3,

.
.

15
10
76

.
.
,,
.
.

62
13
61
72
28

3,

,
.

3,

3,

.
.
.

,.
,.
,.

www.dacoromanica.ro

,.

.
.
.
.
.

80

DR. P. CAZACU

tec de locuitori din popoare Moldoveni, Bulgari, Albaneji -Valahi ; avind aplicArl pentru serviciul militar, el s'au lipit de armata ruseascA, fAcind un fel de militie ; intre volintirl sint $i
Cazacii din gura DunArli (Desc. Basarabiel sau Budgeacul Ackerman, 1899, pag. 23). CAzAcimea noun ruseascA t era cornpusa in mare parte din Moldoveni, 2 care 1 subt aceasta forma

- familii de Mazili si 43 fern. Wan! birnici

In Nerusal

Taslic
Furmanca
$aganii
Oliinesti
Hanci4Ia
Palanca
Ermoclia
Corcmaz
Chirhasan
Caplan
Copceac
Popovca
Slobozia-

22
6
1

14
1

litine0

Trilmaza

Tudora
Festelitii
FrumuOca
Cioburciu

,.

.
a
.
.

.
-

Rifiscaelii

83
198
52
71
47
107
95
118

a
a

XI

.
.

127 .
23 a
23 .
90 .
103 a
57
99 a
23 7/
58 a

.
2

23
51

,.
X

a
1P

.
.

I
. '
A

If

a
a
1

, a

a
a

.
X

Purcarii
.
.
I
I
a
Pe cind UcraInienii st Ruaii la 1827 nu erau in finulul Ackermann-

lui decit :

Vilcov Ucrainieni 26 familii, Rusi 77 familii


Hadji Ibrahim
(lebriceni)
a
a
43
Zolacari Ucrainien1 72 familii
Careaciki
25
.
.
Casa Mehmet a
104
,.
Chebacci
a
15
Constantinovca
Mihailovca

Nicolaevca ,.
Troilcoe
.
Cisma
a
Alexandrova a

46
95
32
47
74
66

.
.
.a
a
a

Rusi 33 familii.
a

24

In fosta raia a Benderului, la 1827, erau urmiltoarele sate moldovenest1 : Ctiusenii not, Cilusenil vechi, Buiboaca, Varnita, Hirbovilt,

Kirclies11, Zaimu, Calfa, Cirngteni, Chilcani, Copanca, Hagimus, Opaclu,


&Mit, Tiinalaril, Firladanli, Cimislia, Abaclidjaba, Batir, Baimaclla, laugur, &Rent'', CioraMurza, Selemel, Taraclia, Tocuz, Ceanac, Clucur-

Mengir,iar ucrainiene numai Diobea si Sadacli.


In raiaua lzmailului satele Hadji Curda, Hasan Aspaga Chislila
si Clumaciur an populatie moldoveneasca in majoritate. Rusii au Necrasovsca sl Direkin (Muroviuca), iar Ucralnienii Broasca, Slittilan si
Cuhurlui,

1. Rus11 la Coate mZirginile si din locainici formau actiziicim un


fel de griiniceri ; asa s'a format in Siberia din Bureati, in Caucazia din

Tater!, Lezghini, etc..

2. Dosarele si actele civile ale for se gasesc in arhivele din Chiingu. Speriim ca le ye stadia cineva l din punct de vedere rominesc.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

81

s'au asezat aici formind Volontirovca, I din vechiul Bebel, si


alte sate : Divizia, Staro,Cazacie, Mihailovca, Troitcaia, Cop ceae, etc..
Partea de RAsarit a Buceagului flind putin populata, guvernul rus a recurs la colonizAri cu German!, cArora li s'a dat
pe Cogilnic la 1814-1815 : 115, 548 deseatine pamint. El au fost
adusi din Principatul Varsoviei ; au fost scutiti pe 10 ani de
once platA, 11 s'a dat ca imprumut pe 10 ani bani pentru instalare si s'a asigurat fiecArul colonist o mosioard de 60 deseatine, li s'a asigurat libertatea religioasA alimentatia, dindu-li-se
in bani mincarea pAnA la prima recoltg.
El au constituit 17 colonii : Catbah, Crasna, Culm, Maloiaroslavet I si II, Tarutino, Teplitz, Fersampeanuaz I sl 11, Artiz
I si II, Berezina, Borodino, Brien, Leiptig, Cleastit, Paris. Materlalul pentru constructii a fost transportat gratuit de cAtre
tAranii moldoveni din piidurile Orheiului.
La 1822 colonistii din Wlirtemberg si Bavaria au constituit, in aceleasi conditli ca si precedent'', colonia Sarata ; la
1823 Sviterienil, colonia Saba.

Tot in partea de Sud a Basarabiei in partea de Apus a

Buceagulul au inceput sA vie si sA se stabileascA pe lingl Rominii,

care erau acolo 1 refugiati de peste DunAre. Guvernul rus


pAnA la 1819 nu le-a dat nici un avantagiu. La 1818 11 s'a dat
aici 527,608 deseatine de pAmint si alte scutlri. La 1827 erau
constituite 48 colonii, 2 zise bulgArestf, impArtite in 5 sectiuni
(Izmail, Buceagul de sus, Bugeacul de jos, Cahul si Prutul). Populatia for era In majoritate bulgarA, dar subt numele de Bulgari erau si multi GagAuzi. Intre aceste colonii unele erau curat moldovenesti (Babel, Edec-Burnu, Bascalia, Valea-Perjii,
HasanBatir, Barta, Carta!, Satu-nou (Enikiol), Hadgi-Abdula,
Anadol, Brinza, VAleni, Giurgiulestl, Colibasi, Chislita, Frecatei).
Din aceste douA colonizari s'a vAzut din primul moment
atitudinea guvernulul rus, fatA de Romtnii din Basarabia ; in

loc sA lase locurile libere spre a se coloniza spontan de Moldoveni, cum fAceau ei, sau a se inlesni colonizArlle cu Mol1. Biltrinli din Volontirovca it numesc pe P. S. Dimitrie bun
moldovan'. Lucrarile Societ. istor. biser. Basarabia vol. V Chisinilu
1910 pag. 40 v. II.
2. Bolgrad, Babel, Oradina (Ciisia), Dolechiu ($l Moldoveni),

Edec Burnu, Cairaclia (si Ruteni), Caracurt (ArnAuti), Cube!, Taraclia,


Tatar Copceac, TasBunar, Cismea-vAruitti, Avdorma (si Moldoveni),
Baurci, Bezghioz, Besalma, Haidar, Dizghinge, Djaltoi, Cazaiaclia (si
Moldoveni), Comral (si Moldovenii), Chirsou, Congaz, Tomas, Chiriat,
CeadirLunga, ClocMaidan (Moldoveni), Banova, Dimitrievca, Enichioi,
Zadunalscaia, Ivanovca (Si Moldoveni), CodChital (si Moldoveni), Novopocrovca (Rusi), Salalic Hag! ($t Ucrainient), Trolan, CikirliKital,Barta,
Bulboca, Etulia, Caragaci, Carta!, Curet, Putita, Satunou, Hadgi Atdula,
Anadoi, Brinza, Valens, Volcunesti, Olurgiulesti, Colibasi, Cnasta, Slobozia mare (si Moldoveni), Frecalei, Cismea (si Moldovent), Bujorca.
6

www.dacoromanica.ro

82

M. P. CAZACU

doveni din alte part', neputind aduce coloni$ti rusi, au adus


Germani $i Bulgari, dindu-li-se acestora a$a fel de avantagil,
cum nu s'au dat autohtonilor : pamint mult pAna la 60 hectare,
credit mare pe timp indelungat, scutiri, autonomle religioasd $1
culturali, scutlre de serviclu militar pentru totdeauna $1 de
quartiruire.

Prin aceste colonizari, scopul imedlatpopularea Sugeacului cu elemente foarte muncitoare $i straine de autohtoni a fost
atins de guvernul imperial. Dar scopul principal economic, adlcd coloni$tii in special cei germani sd fie propagatori al culturil
agricole superioare, a pomIculturii, viticulturiin'a fost atins,
ca si scopul forrndrii unei not generatii ruse$ti din incuscrire
intre Moldoveni, Nemtl, Bulgari, Ru$i $1 Ucrainieni. Attt Germanii, cit $1 Bulgarii au trait cu totul izolat, MA si se amestece cu celelalte popoare. Viticulture $i pomiculturA el n'au introdus. Propagandd pentru cuitura mai rationale, fie prin simpld
imitatie, n'au facut. Au suferit incontestabil influents ruseascd ;

elementele mai bogate au trecut la Rug dar masa mare a rarnas neschlmbatd germane sau bulgarA. Avantagiile, date de

guvernele imperiale, le-au intrebuintat exclusiv pentru finbogdIkea $1 bunul tralu propriu. 1
3.

GospodAria

Ocupatia principalA a populatiei din Basarabia in toate

timpurile a fost exploatarea pAmintului.


In aceasta privintd, afarA de improprietarirea colonistilor
germani $i bulgari, afarA de ddruirea paminturilor din Bugeac
diferitelor personalitAti, imperiul rus 'Ana la 1868 n'a fAcut
nimic.

Raporturile intre tarani $i proprietari erau stabilite prin

obiceiurile pamintului. IncercArile de a se reglementa aceste

raporturl prin contractul normal" din 1834 $i 1846 au fost


masuri biurocratice fard nici o aplicare practicA gi deci fArA
nici in efect.
MAsura esentiala in politica agrara a Rusiei a fost acea
din 1831, cind s'au eliberat din servagiu $1 s'au improprietdrit
tAranii. In Basarabia aceasta masurd s'a aplicat (1833) inteun
mod mai larg ca in alte parti din Rusia, numai ca improprietarire, cad servagiu, afarA de acel al tiganilor, liberati la 1861,
aici nu era. Un timp destul de lung aceasta improprietdrire a
I. Rapoartele anuale ale guvernatorilor semnaleazi nu numai Izo
!area colonistilor germani, lfpsa for de influents asupra ameliorgril calturii agricole la vecini, dar cu deosebire faptul cfi stiu numai sii profile de Coale ; chiar ca alitudine politica sint blinuili, fac cartelurt cu
Coale parlidele politice, reusesc prin aceasta a impune alegerea unut
German, care urmeazii ins nu politica infelegerli stabilite, el acea es
clusivii a intereselor proprii a colontstilor st Germannor. In ce mlisurfi
aceste acuzaliuni formate erau juste, nu putem preciza.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT IMPEIUL RUS

83

taranilor moldoveni, de5i mai micA ca improprietarirea colani5tilor bulgari si nemti, a satisfacut multirnea 5i a dat posibilitate sl Moldovenilor sA-si intemeleze gospodarii destut de
bune. Cu timpul prin ImpArtirea pAmintului situatia s'a inrAutAtit 5I devenea din an In an mai grea. MAsurile luate in
ultimii ani de a improprietAri pe tarani prin Banca tArAneasca
(un fel de CasA RuralA) se aplicau excesiv de incet i putin.
ImproprietAririle acestea se fAceau mai cu samA pentru colonizari cu Ru51 si Ucrainieni. Moldovenii erau atin5i de aceste
mAsuri foarte rar ; for li se inlesnea expatriarea.
Ultima situatie a proprietAtii agricole 1 din Basarabia se
prezinta astfel.
Statistica aratA in Basarabia pA mintul cultivabil : 3.831.824
deseatine, 5i 151.732 deseatine necultivabil.
Tabloul alAturat (No. 1) aratA impartirea lui pe categorii :
proprietate mare particularA, proprietate a statului, proprietate
tarAneascA.

Raporturlle la sutA intre marea proprietate 51 proprietatea tarAneascA in diferite tinuturi din Basarabia se prezentau
astfel :
Tinuturile

Proprietale mare
0/0 supr. totala

Orhel
Soroca

Piiminturi ItIftinesti
Vo

supr. tolata

Chi5InAu

70.7
53.9
51.4
48.3
47.3

22.0
35.3
40.0
47.7
41.0

Media

54.3

37.2

Acherman

21.9

Ismail
Bender

38.1

39.0

73.2
49.5
55.1

Media

33.0

59.3

Mt'

Hotin

Acest tablou aratA ca In tinuturile de sus ale Basarabiei


predomina proprietatea mare, far In tinuturile de jos proprietatea taraneasca.
Dar tinuturile din grupul I sint tinuturi in care slut nunu! Moldoveni, pe dud in grupul al II-lea sint 5i coloni5ti.
1.

Toate cifrele de mai jos sint reproduse dupe lucritrile sta-

tislice ruses!' a dlui Moghileansky si dupa dorile de soma oficiale

publicate de guvernatori.

www.dacoromanica.ro

Tablou No. 1

Propriet6ti marl particulare

364660

Ch4inau

576

172349

=a

299.1

'. g
Z.'

47.3

-0
....

ct

55:5'

169

..ti
C7

Intindere

. P.

-,

Gospod.

ta

Supraf.

t:1-

0/o

Intindere

NumAr

:.....

Tinuturi

.....
vs

Proprietate

Proprietate tarAneascA

a.)

No.

Cantitatea

et

F,

RI

02'

. 5.

39133 149523

a0.-d

-ci

41 Vo

42691

11.3)

35290

4'9

31839

5.9

8.6

.0

0
0) 0

==.-.

. = Tzi

L'.3

:cs

Stat 1

F17 .

ar ti3 ''-'

bn

1-7.

3.9

.-+

t.:

o 0.
=
cn

723892

Cetatea-A1ba

835

159000

190.4

21.9

118

37308 529502

31902 294631

9.21

55.1

227

35483

1948591

5.5

40 0

42195

38.1.

152

30388 3174821

10.5

49.5

79778 12.4

408.3

70.7

173

26885

74897

2.7

220

1737 217621

125.3

53.9]

178

36168 112619

3.1

336112

753 162240

215.5

48.3

179

47369

3834824

55071655709

300.71

43.2

Tighina

533114

467 208644

446.81

39.0

92

BAlti

487828

326 250774

769.2

51.4

641421

222 244161

1099

3415261

591

240920

404271

lzmail

Orhei

Soroca
Hotin
no

Total

73.2

14.2

.....

1603131

12881 2846361,834023.

25709

7.3

35.3

44031

10.8

3.

47.7

13559

4.0

6.5

48.6 , 315992

8.21

1. Una din cele mai marl proprietiiti de mina moarta din Basarabia erau mosiile inchinate. La 1878 erau 120 de mosii inchinate mantistirilor din Orient in intindere de 232,590 deseatine de piimint, din care 101.896 deseatine se daduse airanilor pentru
improprietarire.
din care 47,782 inchinate Sft. Mormint,

www.dacoromanica.ro
La1912 se gfiseau (dupti masurlitoare mai exactii)160,391
desetine (42.670 deseatine pliduri),

MOLDOVA D1NTRE PRUT $I NISTRU SUBT 1MPER1UL RUS

85

Proprietatea tAraneasca se distribue ai ea Litre tArani In


mod diferit dupA cum se vede din tabloul de mai jos.
Mo$ii
No. A din

Numiirul

gospod.

total

Suprafata
Deseatine 010 din
suprafata.

883 68.7

177.601

62.4

707.422

total

Gosport Aril
"hi din

Tfirani improp.
pe moan partic.
34.1 Tiirani improp. pe
mosille statului
Raze0
3.9

37,9

240

18.7

65.901

23.1

635.653

79

6.1

13,634

4.8

71.827

84
1288

6.5
100

27A97
284.636

9.7

449.121

24.1

100 1.854.023

100.0

Colon! 0i

Primul loc II ocupA dupA cantitatea de pAmint 51 dui:a


numArul gospodAriilor taranil improprietAriti pe mo0ile boere6ti, apoi acei improprietAriti pe mo0ile statului, dupA el coloni0ii 1 la urma rAze0i.
Dar, pe cind tAranii ImproprietAriti pe mo0i particulare,
constituind 3/5 din gospodArii, stAp1neau de -abla 37.9 din pamintul tArAnesc, iar rAze0i constituind 4.8 la suta din gospodArii aveau de-abia 1/25, fo0ii coloni0i al ImproprietAritil pe
Primal

mo0ile statului, constituind de-abia 1/4 0 1/10 din gospodarii,


aveau 1/3 al 1/4 din Intinderea proprietatii tArAne01.
Astfel cei mai indestulati cu pAmint In Basarabia erau

fo5tii coloni0i, apol I tnproprietAritil de pe mo0ile statului, pe urma

rAze0i i In sflrit tAranii de pe mo0ile boere01. In m die pe


o gospodArie venea 6.5 deseatine ; dar variatiunile erau marl.
La coloni01 pe gospodArii veneau 16.3 deseatine ;
la tAranii improprletariti pe proprietatile statului veneau
9.6 des. ;
la rAzei 5.3 des. ;
la tAranil ImproprietAriti pe mo01 boiere01 4.0 des..
In diferite tinuturi proprietatea tarAneascA varia (Tab. No. 2).
patriarhalului Anliohiel $1 mintistirii Sinai ; 73.079 deseatine mfiniistirilor
din muntele Athos; 2231 $colilor $i bisericilor Sf, Oheorghe Lozonsky din
; 37,302 deseatine mAraistirilor din Moldova. far Sf. Spiridon din
Iasi avea 8 mo$11 in inlindere de 15,262 deseatine. Afars de:mositle Sf. Spi-

ridon, tot restul mosiilor inchinate, dupit o administrare tilhareasca a


calugerflor greci a fost luat in administrare de statul rus (1876). Dougzed la sutii din venituri se intrebuinta pentru administratie (rAmtisitile
se capitalizau), 40 la sutA sa (Rideau menestirIlor qi 40 la sulA era deal'
nat pentru bisericti st $coli in Basarabia. Pe anul 1909 veniturile erau
de 1,595.120 ruble aur. AfarA de aceasta se formase $i exista din famajite (la 1 Ian. 1911) un capital 2.163.468 ruble aur, care aparlinea
mAnfistirilor neinchinate din Moldova, alt capital de 3.984.400 ruble din
plata piminturilor de improprierarire a tfiranilor, at !reties capital
2.192.025 ruble aur din economiile de administratie, at patrulea capital
de 687.960 ruble aur din paduri $l 5,170.725 dal cu imprumut ; in total
un capital de 14.198.578 ruble
aur.
www.dacoromanica.ro

Tablou No. 2

GospodArii TarAneti

TINUTURI

NumArul deseatinelor

II

Tarani imprep.

pa maple
boerepti

II

Mosiile Colonist! Razes'


Statului

Teton' improp.

Total

cl

pe moeiile
herepti

Mosiile Colonisti Rfizest


statului

Total

it
1

30319

Chi5inAu

Cetatea-AlbA

3941
18204
12687

15801

Tighina

--

9541

29365
26885
36168
43546
177601

BAlti

Orhei
Soroca
Hotin

Total

3823
38655

-1
-'-

97141
1-1

6118

--1

BAlti

Bender
Orhel
Soroca
Hotin

Total

361681 142619,
473C 9i 149458

10855
10683, 254188: 707422 339930 446697,

273461

ii

ferani improp.
pe moqiile

Improp.

II

Statului Colonist! RAzesi

Total

3.7
7.7
5.9
5.5
2.7

--- --I-I

5.5:

29.9
82.8

2.7

100.01

3.1r;
3.4 j

100.01

12.41

4.5

5.6

3.1

-1

3.4

2.8
8.8

4.01

3.91
14.21

9.41
1

it

15.5
18.4

4.1

Statului Colonist! RAzesi

pe moOle
boerepti

10,7

16.3

92;

9620

20384

529602,
294631,

34118 194859
74897

142619
169313

54502 1546541

La suta de gospodArli yin

hereeti

Chi &Au
Cetatea-AlbA

748971

26885e

-I

--- --- --

39133 111489 16070


1677,
37308 12209 194628 324775
31902 56009 118377 120245
35483 160741

-1

17542

Pe o gospodArie yin deseatine pArnInt


TINUTURI

4565

108,

77.9
4.2

91.91!

10.1

48.8
39.7

--

.-

8.1,

6.11
1.91
15.2
www.dacoromanica.ro
5.f1

0.3

474
30 4

-'

--

10.7,

--

Au 5

Au 5.10

Au

11

des. pe des. pe peste


gospod. gospod.

10

des.

11.7

80.1

17.9'

2.0

20.4
47.5

79.2
38.6

--

0.4
13,9
40.7
93.3
87.6
93.7

58.3,

1.0

17.2

12.2

67,41

6,7
12.0
6.3
31.0

0.4
1,6

MOLDOVA DINTRE PROT $1 N1STRU SUBT IMPERIUL RUS

8/

Aseend judetele, dupA cantitatea de pAmint pe gospodArli


pe douA categorii : cu gran' avind pAnA la 5 deseatine, si cu tA-

rani avInd mai mutt de 5 deseatine, la numArul total gAsim :


Tinulurile

pfinfi la 5 des.

pesle 5 des.

BAlti

40.7

59.3

Chisinau
Soroca
Orhei
Hotin
Cetatea-AlbA
Tighina

80.1

19.9

87.6
93.3
93.7
0.4

22.4
6.7
6.3
99.6

13.9

86.1

Astfel cA taranil moldoveni erau acei care aveau mai putin


pAmint, erau cei mai oropsiti.
Suprafata sAmAnata in Basarabia In ultimii ani (media
1902-1911) era :

Ia tArani 55.38 la sutA din suprafatA sau 1.177.729 des.


la proprietari marl 44.821a sutA din sup. sau 948.717 des.
2.126.446 des.

'prang semAnau din pamIntul ce-1 aveau In proprietate 83


la sutA, proprietarii 60 la sutA.
De pe suprafata de 1.177.729 des. samAnatA de tArani se

obtinea (media 1902 -1911) 56.859 mil puduri (circa 93.000

vagoane) sau 47.3.


De pe suprafata de 948.446 cultivatA de maril proprietari
se obtinea 63.228 mil puduri (circa 140.000 vagoane) sau 52.57
la sut5.
DacA din aceastA productie jumAtate rAmfnea pentru InsemintAri si consumatie localg, jumAtate, adicA circa 98.000 vagoane, se exporta.
Dupl suprafetele cultivabile culturile se asezau astfel.
PApusol

Orz
Griu de toamnA

Griu de varA
SecarA
OvAs

Cartofi

30.4 la sutA
23
18.2
15.5

8.8
3.2
0.6

,,
11

,,

,,

Cultura pApusolului, grIului de toamnA si a ovAsului scade

dela Nord Ia S ud, unde este mai dezvoltatA cultura orzului si


griului de varA.
Productia fInului in Basarabla scAdea din an In an. Din pAwww.dacoromanica.ro

88

DR. P. CAZACtT

minturile t5rAneti 17 la sut3 si din cele ale propriethtii marl 39


la suta produceau fin.
Cultura zarzavaturilor sl bostAnAriile ocupau In anul 1!09
32.959 deseatine.
Cultura sfeclelor de zahAr era putin intinsl in Basarabia ;
in tinuturile Hotin i Soroca se cultivau la 1503 circ 3.500 des.

Pomicultura in Basarabia a luat o intindere foarte mare


din cauza pietei imense, pe care o prezenta Rusia si din cauza
oprirli fabricaril particulare de rachiu. GrAdinile de fructe ocupau circa 20.000 deseatine. Se cultivau varietati fine de mere,
pere, prune, visini, cire51, gutui, caise, etc.. Industria fructelor

uscate era foarte desvoltatA mai cu samA in tinutul Orheiulu

ChisinAului, unde la 1909 erau 4.302 cuptoare de uscat fructe,


to special prune.
Viticultura este foarte desvoltatA in Basarabia. Suprafata

Si

viilor este de circa 100.000 deseatine (1900) din care tinutuI


Cetatea-AlbA are
Orhei
Tighina
lzmailul
ChisinAu

Baltile
Soroca
Hotin

57.6 la suta
18.2
8.6
7.9
5.7
1.2
0.8
0.0

Pi

0
ly

0
II

In mediu Basarabia dAdea 12.490.000 de vedre de yin, adicA

mai mutt de jumAtate din vinul produs in tot imperiul rus.


Cultura tutunului in Basarabia ocupa un loc insemnat, dar

in scadere : pe and la 1860 1870 se cultivau cu tutun circa


10 mil deseatine, la 1909 se cultivau circa trei mil cu o pro-

ductie de circa 200 vagoane tutun calitati superioare.


Inconjurata de apele Prutului, Nistrului, DunArii $i MArif
Negre, avind la Sud o intindere mare de limanuri, I productia de
pote i industria pescAritului era destul de insemata in Basarabia, date statistice tnsl asupra acestei chestiuni nu slut.

Croterea vitelor, care la Inceputul secolului trecut era


ocupatia principalA in Basarabia, cu intinderea agriculturii a
scazut al scAdea din an in an.
Oi cu Tina finA erau la 1900: 70 mil ;
of cu IfnA ordinary la 1901 : 1 milion 500 mil,
pe cind la 1909
of cu linA find erau 65 mii ;
of cu linA ordinarA 1270 mil.
Rasele cele mai raspindite erau cele moldovenesti : tigaia,
to ca, pirnaia.

1. Din lacurile Hagi - Ibrahim, Burnas, Curudiol si Sagan se es


triigea sere pela 1826 obtinindu-se circa 5 milioane puduri. In ultimii
ant deabla 300 mii de puduri.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT

51

89

NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

Tot aa se micora din an In an si numArul vitelor cornute si a cailor.


La 1888 erau 735.336 vite cornute ;
la 1909
537.533
adicA in 21 ani an scazut cu 1 3.
DupA datele oficiale Ia 1859 erau in Basarabia 95 mil cai.
La 1909 erau 415.357 cai, 1.080 mAgarl, 3.207 Witt
Erau 43 la suta gospodarii tArAneti fArA cal.
In ultimli 20 de ani s'au luat oarecare mAsuri pentru ameliorarea rasel cailor.
I

Cultura porcilor In Basarabia crestea din an In an ;

la

1900 statistica arAta 403.198 porci.

Pe lingA aceste ocupatiuni in Basarabia se fAcea mai cu


seams In partea de Sud intro masurA destul de Insemnatd sericicultura, dar mai mult pentru nevoile locale.
Tot asa putin dezvoltata era 1 apiculturd.
Industriile casnice din cauza importului de fabricate scAdeau din an in an. TArAnimea aproape nu se mai imbrAca In halne

de lind si pinza de casA. Totui mai persistau micile ateliere de


stolerii, pietrArii, vopsitorii, tesetorii de covoare, croitorii,
cojocAril, rotArii, dogarii.

AltadatA Basarabia, In special partea de Nord, era foarte


DupA statistica din 1853 erau 311.980 deseatine de
pAdure, adicA circa 8 la sutA din suprafatA. La 1896 era nupAduroasA.

mai 231.055 deseatine, adicA in 43 ani suprafata pAduroasA scA-

zuse cu 26 la suta reprezentind circa 5.5 la sutA din suprafata.


DupA tinuturi suprafata pAduroasA se distribuia astfel:

Tinutul Chiinaului 51.778 des. sau 14.4 Ia sutA din suprafata


47.906
14.7
Orheiului
0
,,
12.6
Hotinuiui
44.188
. ,, A
,,
A
22.647
3.9
Izmailului
,,
A
A
"
Benderului 20.885 ,,
4.2 ,
.
if
?)
"
4.2 . ,,
20.257 ,,
Baltilor
,,
,,
,.
Sorocii
4.3 ,.
17.768 .
,,
"
Ackermanului 5.718
0.8
,,
,,
17

77

Y/

>f

Pt

71

7/

11

V,

A5a Incit vedem cA tinuturile ChisinAu (Codril Bicului),


Orhei (Codrii Orheiului) 1 Hotin aveau circa 62 la sutA din
toata intinderea pAdurilor, pe cind Cetatea-Alba este aproape
fArA pAduri (citeva pe malul Nistrului).
AceastA situatie s'a Inrautatit din an In an. Ultimil ani

dela 1914 si in special dela 1917 au fost dezastrosi pentru


7

www.dacoromanica.ro

90

DR. P. CAZACU

pAdurile din Basarabia reducind suprafaja pAdurilor la circa 60


mil hectare (date precise nu sint).

AceastA situajie ingrijitoare a produs o crizA acutA de


combustibil, dar $i de material lemnos pentru gospodArii.
Basarabia nu are bogajil miniere. Sint pietrArii intinse,
dar de piatrA moale si bund pentru var. In jinutul Hotinului
se gase$te ipsos. LingA satul Ojehovo (jin. Hotinului) se extrag fosfate ca material pentru ingra$at pAmintul. In timpul
rdzboiului linga Boigrad s'au gAsit straturi de Iignit.
4

Administratia
ImpAratul Alexandra I, anexind Basarabia la 1812, a incercat sA aplice in administrarea ei principiile elaborate de condijiile viejii istorice a jArii acesteia. Guvernului temporar al regiunii, nurnit, I s'a pus indatorirea de a ldsa populajiei Basarabiei
legile ei. Regulamentul din 1812 dadea localnicilor largA participare la administrarea tarsi. Guvernatorul nu era decit pre$edintele
institujiunilor, in care predominau elementele locale. Autoritajile
ruse$ti numai conduceau administratia, WA a se amesteca in distribuirea internA. Baronul B. E. No lde caracterizeazA (Studii de
drept de stat rusesc, pag. 436) sistemul administrarli regiunii de
la 1812 pand la 1813 (sic) prin urmatoarele calitaji fundamentale :
1. Administrarea este supusA cu total legilor moldovene$ti, nu
numai in ce prive$te dreptul civil, dar $1 cel public, $1 2, organul administrativ suprem este compos din persoane oficiale,
numite dintre proprietarli locali. La 1818 Basarabia $1-a cdpdtat
statutul" in baza caruia, pdstrindu-$i compunerea popularA, isi
capAtA o administrare aparte". In capul regiunii era Consiliul
Suprem (Verhovnil Soviet), in care se concentrau imputernicirile
supreme administrative $1 judecAtore$ti $1 care era supus imediat
ImpAratului pi Consiliului de Stat ; toate cauzele se hotarau in el
definitiv, cu majoritate de voturi. AlcAtuirea Consiliului era mixtd ;
din membri numili $1 din membri ale$1, insA majoritatea o aveau
ace$tla din urma".
Lucrdrile se fAceau aproape in toate institujiile paralel in
limbile moldoveneasca $1 ruseascA" 1.

Locuitorii regiunii in ziva anexarii se impArjeau in mai

multe tagme, ale cdrora drepturi nu erau insd deplin stabilite ;


pe linga boeri pi cler, gasim : mazili, boerna$1, rupta$1, rupta de

camarA, rupta de visterie, Oran!, breslasi 1 in sfir$it jigani 2.


Drepturile tuturor acestor tagme au fost pastrate".
Crupensky, Nobilimen pag. 3-4.
2 Ibid. pag. 5.
1

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

91

Rolul principal in administrarea Basarabiel 11 aveau repre-

-zentantii nobilimii, fie ale$i dintre ei, fie numiti de guvern", t

intrucit populatia urbane era minima $i fara importanta politics,


lar populatia rurala numai moldoveneasca, fArd tiintA de carte,
nu putea fl chematA sa administreze.
Pentru once om nepdrtinitor toate aceste declaratiuni de

autonomie ci de rol principal in administratie a nobilimii locale" etc., sint mai mult formale.

Din ziva anexaril la Rusia pond la 1917, Basarabia a


fost administrate de fapt de un reprezentant al Tarului 0 at

tuturor ministerelor din Petrograd, 2 de obiceiu de un guvernator, general rus, de cele mai multe ori, mai cu same la inceput,
cu inalta situatie in stat $i la Curtea imperials. El avea puteri
discretionare ; dela el purcedea $i prin el se facea totul in
interesul statului rus. Rusia urmindu-$i aid mersul ski de atac
spre Orient, inceput in secolul XVIII", 3 nu putea avea incredere
absolute in elementul local strain. Aparentele de autonomie a
Basarabiei erau fictive, cu atit mai mutt, cu cit izvorise din ipocrizia $1 din dispozitia nestatornica a lui Alexandru I, provocate
de influente externe $1 de staruintele lui Capodistria, Speransky,
Gavriil $i altil.
Rusia imperials tolera diferite forme autonome fictive in masura in care ele se supuneau si serveau imperiul.

Dela 1812 pans la 1816 supravegherea supreme a Basarabiei a avut-o amiralul Ciceagov. Guvernator efectiv a fost numlt
vel- logofAtul Scarlat Sturdza, 4 om bolnav, batrin (80 de ani),
pentru care semna actele mitropolitul Gavriil i comandantul miMar Harting" 5. Sturdza n'alunctionat decit un an (1812-1813);
administratia lui, de altfel nominala, nu conteazA decit prin faptul
ca el a fost singurul guvernator moldovan at Basarabiei. AdevATata admiuistratie ruseascA a Basarabiei incepe cu succesorul lei
'Sturdza, generalul Harting (1813-1816). Numilta unui om, care
sta departe de boerii moldoveni, a fost provocata nu numai de

dorinta guvernului de a avea un reprezentant. mai energic la

Chi$inau, dar si de evidenta tendinfd de a apropia administrarea


Basarabiei de structura statului rus". 6 Aceasta a fost misiunea
reala. a tuturor guvernatorilor Basarabiei. Pentru indeplinirea el
dela inceput Harting a cerut pentru Basarabia o organizare guberniala", ca cea generals ruseasca. 7 Din aceasta cauza se na$te

1 Ibid. peg. 7.
2 Urusov peg. 3.
3 Casso peg. 4.
4 Emigrat in Rusia ca sous Rus, dupli pacea dela 1792, a fort
dliruit de impiirilte cu paminturi in steps Oceacovului impreuna cu altii t
Calargiu, Bals. Midirescur. VezI Casso pag. 197,
5 Casso peg. 19b-200.
6 Casso pag. 206.
7

www.dacoromanica.ro

92

DR. P. CAZACU

-conflict intre nobillmea locald 51 guvernator. De51 un martor at


In general boerii moldoveni, pe care i-am vAzut
timpului scrie :

cu care am putut si ma intretin, mi-au parut foarte departe


de acea stare de ignorania $1 de stuplditate, la care Ra$ii fac
sl

sa se creada ca sint redwi, pentru a justifica faro indoiala


tngtmfarea $1 relele purtari cu care ii trateaza, gi pe care boerii nu par a le merita" 1, tottql Harting 11 descrie in rapoartele

sale foarte rAu : Moldovenii, neflind niciodata in astfel de functii


si nedeprin51 cu ordinea de serviciu, nu numai ruseascd, dar nici
moldoveneascd, avind majoritate de voturi, calcd justitia. Sint-

(insA) in greutate si prenumar actele for nesabuite 1 contrarii


cu bunul SiMt" 2. Ei (Moldovenii) ascend situatia exacta 51 imprejurdrile locale 51 stdrue ca Ru511 sd MIA mai putine functii $i
dimpotriva Moldovenii sa fie mai multi` 3. Din partea lor, boerii moldoveni" stAruiau ca legile 51 limba moldoveneasca sd fie
pAstrate" 4, el se rugau de imparat : darue$te-ne noud un o-

cirmuitor civil din moldoveni nascut, barbat care sa cunoascd


familiile boereli de aici, obiceiurile ,si legile noastre" 5. Ne
tinind seamd de aceste protestari, Harting a adus In Basarabia
un numAr de functionari ruci, despre care Capodistria scria but
Bahmetiev, succesorul lui Harting : Renvoyez net de la Bessarabie

tous les employes qui ont servi sous le general Harting" 6. Despre administratia lui Harting scria Kiselev fmpAratului Alexandru
I : Al dori ca M. V. sd porunciti sd se facd un raport, citi locu!tort erau la 1812 la incheerea pad!, citi Bulgari au trecut la not
51 apol citi au rAmas 51 citi din acecti din urmA s'au intors Inapoi, preferind jugul turcesc greu pentru ei, administratiei noastre"
7 ; totul acolo (in Basarabia) este in arenda, totul are pret ci
ispravnicii sint datori sd prade mai mutt ca altli, fiindca platesc
pentru locurile for dela 20 la 30 mii ruble" 8.
Ca succesor but Harting, scos din slujba 9, a fost numit generalul Bahmetiev, care conducea 51 administratia Podoliei. El avea reputatie de bun general de front (1st pierduse un picior in
luptele dela Borodino). A administrat Basarabia In calitate de
vice-rege, avind ca ajutor pe Catacazi i n, care n'avea insA nici
un rol 51 nici o influentd. Administratia lui Bahmetiev nu era su1 Duc. Armand de Richelieu, Docimente, Coleclia Soc. Istorice
Ruse, vol. 54, pap196.
2 Casso, pug. 207.
3

4 Casso, pag. 216.

5 Petitia boerilor ciitra imparat, jurn. Eparhiei Chisingu, 1902,


6 Casso, 211, nota Jos, dupli Arhivele Minist. Rus de interne, do-

peg. 368.

sar 1175.

7 Zablolky. Kiselev, vol. I, pag. 33. Citez dupli Casso, pag. 211.
8 Casso, pag. 211.

9 Mai mutt din cauza scrisorilor lui Kiselev, decit pe baza ra

poarielor lui Svinrin, funclionar trimis in anchela si cu alit mai putin


pe baza protestiirilor boerilor local!". Casso, peg. 211.
10 Orec, rudtt cu Ipsilante". Casso, pag. 212.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTkE PRUT 51 NISTRU SUET IMPER1UL RUS

verioarA celei a lui Harting. Despre el se scrie :

93

i Un homme

aussi faible comme (sic) Bahmetiev etait devenu presque criminel


complice de sa femme et de tons ces Polonais, Grecs, Armeniens

et Juifs, dont it a peuple la ville et les tribunaux de son guvernemenr ; iar despre administratia lui : ,,La Bessarabie a ete une
province infortune, abandon fe au pillage de toute une horrible
sequelle amenee par Bahmetief de Kamienietz, le rebut de la
Podolie" 2.

La sfiritul activitatil lui administrative in Basarabia,

atmosfera s'a tulburat inteatita in regiunea nou anexatA, fncit


suspiciunile au atins 5i pe aces chemati a ft exemplu de datorie
civics ; acuzatille 1-au atins pe Insui Bahmetiev, care a fost invinuit de contrabands, dar achitat. A fost pus in disponibilitate
din cauzA de boalA" 3.
Lui Bahmetiev i-a urmat generalul Inzov. A functionat dela
1820 pAnA la 1823. Batrin, slab i fara caracter, el nu putea
lupta cu abuzurile ; a fost poreclit molatecul gradinar", poate

pentrucA a Incercat sa pue pomi in lungul drumurilor din Basarabia, din care demult n'a rAmas nimic" 4.

Vazind cei dela Petrograd, cA incercArile facute cu administratia Basarabiei n'au dat rezultate, recurg la un mare demnitar, contele Vorontov, care e numit ,,general-gubernator at none'
Rusii 5i vice-rege (namestnic) al Basarabiei ". Subt administratia
lui suprema (a durat dela 1823 la 1844), s'au schimbat in Basarabia 5apte guvernatori 5.
Despre administratia acestora, Casso scrie : CAlAtorii ru51
dintre anti 1820 1830 scriau ca : starea Basarabiei era mai buns
subt gospodari, decit dupA 15 ant de administratie subt sceptru
rusesc" 6. In arhivele contelui Vorontov se gAse5te scrisoarea
lui Longhinov, din 4 August 1824, din Chisinau, cu urmAtoarea
notA, citatA de Casso Aici este o regiune barbarA, uncle oamenli farA vinA sint 1nAbu5iti In inchlsori, shit prAdati, bAtuti
51 ari" 7. Acum 11 ant am fost in Basarabia, dar de atunci
n'am gAsit nici o imbunatatire", scria la 1829 Mihailovski Danilevsky s. La 11 lunie 1833 Kiselev scrie lui Vorontov : 9 Iml
zugraviti un tablou foarte trist din Basarabia. Moldovenii se grAbesc sa-i vinda molile, pe cind in Bucovina proprietaril piatesc 30,0 impozite, dar laudA ordinea i cinstea administratiei.
V'au ajutat rdu gubernatorii care s'au schimbat in Chignau $i
,acei functionarl care stilt drojdia Rusiei $1 a 4'loldovei" 10.
1 Arhivele Vorontov, XXIII, pag. 497, Longhinov.
2 Ibidem.
3 Casso, pag. 220.
4

5 LucrEtrile Comisiel Arh. Chlsinau, vol. I (Calacazi 1823 ; Tim,covsky 1820-1825 ; Turghenev 1828; Prajevsky, 1829; Sorocunsky 1829
1833; Averin 833 1834; Feodorov general, 1834-1854).
6 Casso, pag. 221.
7

222.

8 Russcaia Slarina, vol. 79, pag. 182, dupft Casso, peg. 221.
9 Arhiva prinjulul Verenlov, XXXVIII, pag. 209.
10 Casso, peg. 224.

www.dacoromanica.ro

94

DR. P. CAZACU

Chiar intr'un rescript al Impdratului Alexandru se vorbeste


despre functionari nesatisfAcatori, Rusi nedoriti, culesi dupd nevoile timpului, cu mare grabd" I . Svinrin, trimis dela Petrograd
pentru anchete in Basarabia, noteazd : Greselile in administratie
se explicA nu prin greselile boerilor, ci mai curind prin vina
guvernatorului" 2. far Storojenco scrie : ,,Nu se vede ci populatia sA fi progresat ; dimpotriva, cind la 1806 au venit armatele

noastre, starea ei era infloritoare" 3guvernatorii nu fac nimic


daft abuzuri" 4.
Scrlitorii rust moderni atribue aceastA stare a administratiel
din Basarabia exclusiv Moldovenilor. Evident, boerimea de pe atunci, crescutd subt indelungata stapinlre fanariota, nu putea face
administratie bund. Dar din cliatiile facute exclusiv din documentele diferitelor personalitati rusest1 de sama, rezulta vina functionarilor rusi.

Asupra acestui fapt Casso spune : Era greu de hotarit,

care categorie de functionari era mai periculoasA pentru interesele


Orli : Moldovenil localnici, care ocupau un rind de functiuni in
Basarabia, sau functionarli venitl din gubernille rusesti" 5. Incon-

testabil cd vina principald si raspunderea o aveau guvernatorli

general!, cad aveau drepturi discretionale ; 1 Insusi Casso 'Amureste chestia in acest sens, in urmAtoarea frazd,care este cu
atit mai semnificativa cu cit este accidentala si provocata de un
alt subject. ,,,Si este uitat acum Capodistria in aceasta Basarabie,

despre a carela bund stare s'a Interesat si unde el, spre deosebire de multi contimporani care au fost in raporturi cu administrap acelei tar!, n'a obtinut nici pentru el, nici pentru rudele
sale, nicl o palmd de parnint" 6.
Imperiul rusesc nu putea arunca vina relei administratli din
Basarabia pe organele sale, cAci interesul politic, de mare importanta, cerea sd se discrediteze organele si institutlile locale,
pentru a se inlocui cu acele ale cuceritorilor. De aceia, paralel
cu discreditarea capacitStii administrative a Rominilor, a mers
discreditarea legilor i institutillor. Generalul Harting i -a pus
de gind sA restringA inlesnirile date populaliei la 1813 si In rapoartele sale el sublinia adesea on imposibilitatea de a face ordine, din cauza elasticitatil, sau lipsei normelor legate" 7. Desigur unui general rus, inconjurat de functionari rusi, fdrA a
cunoaste limba romineascd, il era greu sd aplice leg! locale ci vile si era mai usor pentru el sA declare cd nu ant, sau sd-si,
1 Casso, pag. 214.
2
3

211.
221.

4 Citez dupfi lucriirile Comisiel Arhivetor Chistniiu, vol. II, pag. 170..
5 Casso, pag. 221

6 Casso, pag. 225.

7 Casso, pag. 206. Este caracteristia aceastii contrazicere intre


Harting, care nu giseste norme legate`, pentruca nu le vrea si Baronul B. E. Nolde care, in studitle sale asupra Areptului de slat rus",
le giseste, pentru a lauda impertul di le-a plistrat.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT

51

NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

95

acopere abuzurlie prin dispozitii neexistente in legile locale. De


aceiasi pArere, si din aceleasi motive, au fost tots functionaril
si guvernatoril rust ; astfel cA, fArA argumente, la 1828 subt Neculai I s'au introdus in Basarabia institutille rusesti guberniale,
sistemul de impozite, justitia, etc., s'a exclus limbo moldoveneascd (art. 62) si s'a lAsat numai o parte din codul civil" 1.
Dupe aceasta, In cursul secolulul XIX toate schimbArile in adminlstratia internA a Russel s'au aplicat si In Basarabia : 2 reformele agrare, a zemstvei, a justitiel. Asupra el s'au pus institutii
de drept straine de viafa populatiei : asa de pildA in asezamintele noastre (rusesti) supreme de stat, proprietatea rurall a micilor proprietari, descedenti din marl proprietari, numiti raza$1, se
lua drept identica cu proprietatea obscinei (comuna, mirul) si inventia juridica : curte tarAneascA", elaborate de practica Casatiei
rusesti, se aplicA tAranilor din Basarabia impotriva constiintli for
adlnci de proprietate personal" 3.
Din a doua jumAtate a secolulul trecut, Basarabia nu mai
constituia un obiect de griji deosebite pentru imperiul rusesc.
In fruntea ei nu mai vedem personalitAti de mare importantA si de primul rang dela Curtea imperials. Guvernatorli care
se succed 4, shit functionari importanti, desigur, dar nu personalitAti cu situatil de primul rang in imperiul rus. Multi din el
erau dintre acei care privesc postul lor, ca o situatie respectabill si sigura, capAtatA ca recompensA pentru alte servicii, 5 Si
1 Casso, pag. 224.
2
3

226.
226.

4 Minsky general (1854-1856) a prezidat la restituirea sudului


Basarabiei Rominlei ; Fonlon de Veraillan (1837.1862) s'a ocupat cu stalistica, a prezidat la eliberarea liganilor din robie ; Baron Velio (186263) a stat numai sapfe luni ; generalul Antonovicl (1863- 867) s'a ocupat
cu perceperea Impozitelor ; generalul Gangardt (1867.1871) a prezidat In
improprietiirirea hranilor $i la introducerea zemstvoului ; generalul Sebeco ( 871.1879) la 9 Oct. 1879 televrafia lut Alexandru II : Basarabia
romineasci nu mai exists` ; generalul Iancovsky (1879.1881) insurat cu
d-na Zilott dela Sagaidac ; Coniar (1881 1883) ; general ConstanI1novici
(1883.1899) a prezidat la introducerea band' pentru nobilime, a Winch
tarane$11, introducerea institutiei zemsky nacialnic, un fel de amestec de
judectitor cu subprefect, functionari care se recrutau dintre nobili $i
Josh ofileri ; subt el a aparut in Basarabia prima gazeta zilnica ruseasca
locale (Oct. 1889); generalul von Raaben (1899-1903), ,care avea MAWciuni sentimentale : la polital [raja subt numele de ruck', asa numita dams
galbenii, care avea in oras o situatie semi-oficiala. Ea era poftit'S in
societate, unde venea guvernatorul, la teatru era in loja lui, si disparea
din ores cind guvernatorul era plecal in concediu. Guvernatorul era
SOH pentru amabilitatea lui, era poflit in Coate pfirtile in oras $1 in

tare. Calatoriile lui pentru inspectii se transformau din cauza aceasta


lute continua slirbAtoarea (Urusov, pag. 31-32); prinful Urusov (1903-1904)

a scris un volum despre administralia sa in Basarabia ; Haruzin (1904-

1908), contele Cancrin (1908-1912) ; Ohilhen 1912-115); Voronovicl (19151917).

5) Urusov, pag. 30.

www.dacoromanica.ro

96

DR. P. CAZACU

nu atlau nici legile" 1. Despre Basarabia, pe care veneau s'o


administreze, primii generali guvernatori nu prea atiau mutt. Dar
nici cei mai moderni nu tiau mare lucru. Unul din ei (din cei
mai bunt) scria despre Basarabia atiam in acel timp (momentui
numirii) tot atita cit si despre Noua ZelandA, dna nu mai putin ; despre Eyre!' de acolo, despre situatia for al legile speciale
privitoare la ei, nu atiam nimica" 2 ; tot drumul (dela Petrograd la Chiainau) studiam calendarul-almanach al Basarabiei,
cAutind sA invat pe de rost numele al pronumele functionarilor,
cu care aveam sA ma intilnesc mai des" 3. Jar altul spune, dupa
patru ant de aedere in Basarabia : De abia am inceput sA fac cunoatintA cu gbbernia, si trebue sA plec" 4.
De sigur ca intre guvernatorii Basarabiei din ultimii cincizeci
de ant, din punctul de vedere at purei administratii, au fost $i
multi oameni foarte cum se cade $i foarte utili. De altfel mediul, organizarea
atmosfera le Inlesnea foarte mult sarcina.
Populaila Basarabiei se compune din elemente extrem de
supuse. Satenii moldoveni slut cunoscuti 5 pentru blindetea tor.
La inceput, stApiniti de groaza Ruslei cu rechizitille al podvezile,
au incercat emigrarea in masA ; supual prin politie, administratie,
forta armata, cordon, dar i prin predict i concesii, scutirl de
impozite ai de serviciu militar un timp, cuprinal apol de mitul
marelui impArat pravoslavnic, care i-a scapat de pAgini, improprietariti destul de larg la 1868, dar lAsati in intuneric in satele

tor, ei evitau orice legaturei directd ea orice administratie


p1

on ce funcfionar. Satul se condacea Oita in zilele noastre

dupa sistemul traditional : adunarea obatiel hotAra nu numal toate


treburile satului, dar ai modul si mijloacele de executare a impozitelor al ordinelor dela stapinire ; ca organ executiv al reprezentativ Lai avea starostele, ales ; la fiecare suta de gospodari,

aveau un sotskiy (sutaa-sotnic) al la fiecare zece gospodarl un


deseatsky ; un pisar numit scria hotAririle (prihovoarele)
un
sborccic (perceptor ales) aduna clArlle, pe care le ponea stapinirea pe satul intreg, dupA ce adunarea obatiel hotara cit are
sat

sA plAteasca fiecare gospodar, dupA pAmintul, vitele, bratele Si


intreaga avere a fiecaruia. Deabla pe la 1870 s'a introdus institutia ruseascA numitA voloste, care aduna subt o administratie o
serie intreaga de sate, WA insA ca administratia sateascA sA fie
inlocuitA sau sA se modifice. De altfel i volostea nu reproducea de fapt decit institutla satulul prin reprezentantA. Aceasta
organizare permitea masel tAraneati sa evite contactul direct cu
1 Urusov, pag. 32 C'est a pleurer, s'a exprimat StIsinskyvicemtnistrul rus de interneasupra gnvernalorilor din anal 1904 din Rusia,
dupa o sedinta pe care a avut-o cu dinsir. Ibid. pag. 364-365
2 Urusov, pag. 2. Despre Moldovenit nici nu pomeneste decit tirziu.
3

19

33 (von Raaben)
5 aMoidovenii, cu deosebire salenii, sin! un popor foarte deagut,
supus si cu inima bunt. Dar le place sd to ports cu ei politicos, as-

culla cu pldcere complimente si nu slut straini de o usoard ldudurosie


(Urusov, pag. 230).

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT pl NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

97

administratia ;pana acolo merges aceasta dorinta de evitare, in


cit era traditionall repulsia gospodarilor de sama de a se alege
breslasia, cum ziceau el, adicA staroste, perceptor, etc.. Daca
acest sistem de organizare comunala este criticabil din anumite
puncte de vedere, totusi el avea marele avantagiu ca obstea hotara In realitate toate treburile 1 aseza implinirea tuturor sarcinilor puse de stApinire. Lucru foarte interesant, sborcicii (per ceptorli) adesea, dacA nu de cele mai multe on fAri stiinta de
carte, nu abuzau de situatla lor, tocmai flindcA flecare gospodar
stia ce are de Oath si de facut din hotarlrea verbala pi publicci
la care participase toll gospodarii. Un astfel de popor, pentru
drepturile sl cultura caruia nu intervenea nimeni, era uor de
administrat.
Colonistil nemti si bulgari, straini, venetici, izolati, creatie a
statulul si administratiei rusesti, Mel ei nu prezintau vre-o dificultate pentru administratie. La orase nobilimea si burghezia
minimale, dupA ce li s'au asigurat privilegille, siguranta si avan-

taglile, au devenit ajutorul administratid rusesti in opera de administrare si de rusificare.


Populatia din orasele Basarabiel, creatie a timpului din coloni
adusi, protejati, Incurajatifara proletariat industrialera supusa si credincioasa.
Chestla evreiascA n'a aparut decit in ultimii treizeci de
ani, provocatA dacA nu direct de administratia si guvernul ru-

sesc, desigur insA din imboldul si cu incurajarea lor, pentru a


distrage masele dela cercetarea cauzelor directe a relelor politice

si sociale ce surveneau.
Tara bogata, cu export permanent de grine, poame, tutun,

yin, Imbogatind pe matt proprietarl, arendasi, negustori,nu

erau aid chestiuni de foamete, nici panA in ultimii ani, de Ilpsa


de pAmint ; toate acestea usurau extrem de mult sarcina administrarii Basarabiel.

Imperiul rus fiind mare, puternic, cu spirit foarte conservator, nu se grAbea sa fad schimbAri repezi ; dupe ce Impunea
limba functionarilor si supunea pe toll intereselor si ordlnii de
stat, populatille erau lasate mult timp in cadrul vletei lor primitive, cu traditiile, legile si instituttile lor, dacd nu manifestau
-tendinte politice sau rationale suspecte. Prin aceasta se explica
de ce in Basarabla s'au pastrat in Justitie trei coduri civile (codul rus in judetul Cetatea Alba, codul Napoleon in judetele Cahul
si Izmail, codul Calimach in restul Basarablei), Jar in administratie, in tinuturile Izmail si Cahul s'a mentinut dela 1878 pans
in zilele noastre organizatia judeteana st comunala din timpurile
lui CogAlniceanu.1 Aceasta traditie Inlesnea sarcina guvernatorilor in administrarea Basarabiei. 2
1 Acest limit face exceptle in organizarea admintstrativil ; probabil va astepla Nina la reforma intregei noastre administraf,i dace,
prin ure -o comblnalle international& nu va trece la Romtnia care ti
tntinde bratele materne peste Prot" (pag. 254, Urusov).

2 In organizarea Basarabiel
se 'Astra vechtul sistem a impArtirli
www.dacoromanica.ro
populatiel in tagme.

98

DR. P. CAZACU

Mlle, 3 cele mai multe indirecte, se suportau u5or ; cele

directe se stabileau pe baza 'evaluArtlor f Acute de localnici, de


cele mai multe on 1 perceperea for se f Acea tot de el. Astfel
cA administratorul guvernator se prezinta de cele mai multe or!.
1) Nobilimea constitula o tagm8 cu organe alese, cu drept de

auto-impunere $i edministrare.
2) Tirgovetii (mesciane) constitulau tagma tor. cu organe alese.

3) Meseriasii erau intrunitt in bresle cu organele for spectate.


4) Clericii aveau organlzarea si repreqnlanta tor.
5) Negustorit asemenea.
6) Mazilit aveau organizatille tor.

7) Targnimea statea la o parte, cu obstia el stileascit.


8) Colonistii, piinti in ultimii ani, aveau al el organele tor.

9) Mai era lagma cetiitenitoegrajdanin.

Flecare cetacean trebuia sit fie inscris dupit origins sa in una


din aceste tagme. Totusi cu timpul viata a creat o siluatie aparte :
10) Raznocintifarii tagma, in care intrau cetAteni proveniti din
diferite tagme, dar din deosebile imprejurAri esiti din ele, fie prin decAdere, fie prin ridicarea dintr'o class, fArit a fi ajuns intr'alte. Aceasta
era soarta mat cu seamy a intelectualilor, a fo$tilor oilier' $i functionari din titrani, tirgoveti, negustort, clerici, etc.. Ovreii intrau in lagma
tirgovetilor, dar conslituiau o ob$lie aparte.
Aceste organizatii obligatorii legate inlesneau mutt sarcina administrarii.

3 Impozitele din Basarabia :


Ale statului ; Impozite directs ;
I. Funciar de, pe pAminturile sfitenitor
altar propriet..
.

11.000
.

Impozit 6^/0 $i 1 0'70 piimint tin. Izmail

. ......

II. Impozitul pe site avert imobillare.


III. Impozitul pe chirii

167.000
36 000
318.000

247.000

65 000

312.000
349 000

IV. Atte impozile directe.

979.000 ruble aur

Impozite indirecte :

1) Accize $1 patente pe rachiu, bere, drojdii,

zahar, chibrituri, tutun, foils, tuburi de ligeiri 600.000

2) Diferite alte venituri.

3) Monopolul alcolului, venit net (1912). .


4) Pola i lelegraf

23.520.100
10.400.000
813.000
35.333.000

Total : 36 312.0,10 ruble aur..

Impozitul funciar al zemstuei pe paminturile


Pe celetalte pAminturi

taranesti

Able venituri ale zemstvei


Total :

Impozitele comunelor urbane din Basarabia.


Impozitele comunelor rurale. . . . . . .
Rezumal, impozitele statului
Impozile locale

www.dacoromanica.ro

.
.

1.140.000
1 670.000
2 810.00J
715 000
-3.525 000

2.557.000
1 702 000
36 312.000
7 784.000

MOLDOVA DINTRE PRUT

1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

9g

ca arbitru, sau chiar protector care, In anti grei intervenea, fie


pentru scaderea, fie pentru aminarea darilor. Rare on intervenea pentru executAri, i atunci lucrurile apareau aa cA nu el era
raspunzAtor, el vr'un subaltern (ispravnic) care n'a inteles, sau
a inteles rau ordlnele 1 la urma se dovedea chiar cA birurile nu
sint pentru statul rus ci pentru institutlile locale.
In materie de recrutare, de asemenea interventia guvernatorului era minimA. 1
Conform legilor vechi, ca o asigurare impotriva anilor sticetosi,
au existat, un limp, depozite de grine. (Cele mai lovite de secetii din
linuturile Basarabiei erau : Cetatea Alba*, Tighina, Orheiul, Izmailul si
Ch4inaul. In Basarabia au exislat 159 magazii de rezervii). Dela
1900 sislemul s'a schimbal, riiminind magazii numai in finuturile Tighinet, Cellilel Albe si parte din sato. In local magazillor s'a introdus
sislemul fondurilor blinesti.
La 1902 erau urrntiloarele fonduri.
Incasat

Tinut.

de incasat

incasat

de incasat

258.000
125.000
2.000
83.000
312.000
2.000
7.000
56.000
14.000
859.000

Obstiilor 3.218.000
Riizesilor
82.000
Particulari 131.000
Tagmelor
Basarabiei
Imperiului
Statului

272.000
4.000
10.000
2.000
192.000
370.000
5.000
856,000

Cetatea Alba 487.000


350.000
T;ghina
635.000
BliiIile

Chisiniu
Orhei
Soroca
Hotin
Izmail

423.000
329.000
525.000
680.000

Or. Chisinilu
3.429.000

3.431.000

(Delete asupra impozitelor dupii N. Lascov, Basarabla, peg. 157 si


si darea de soma pe anul 1912 a Comitetului statistic).
1 In vederea recruliirilor (au inceput la 1874) Basarabia era imparita : finutul Holinului Linea de circumscriplia Chievului, restul de
Odessa. La 1909 au fost chemall la recrulare 20.157 crestini (1.14 )
si 2494 ovrel (0.88 00) in ,total 22.651 oameni din care :
S'au primlt In armat6 :
7.146 crestini (35.44 a din chemaji)
777 ovrel (31.07'
, )
,

Treculi In rezervd:
4.322 crestini (21.44 0/0)

121 ovrel (4.856)

Respin0 ca Incapabili:
954 crestinl (4.73 -s)
125 ovrei (5.01 ob)

A-mtnali :

1.326 crestini (6.57)


182 ovrei (7 29)

TrImi0 la o noulf cercetare:


595 crestini (12.95 0.4)
355 ovrei (14.230/0) (Lascov, peg. 169

170).

www.dacoromanica.ro

100

DR. P. CAZACU

In raport cu cererile armatei, numarul tinerilor ce se prezentau la recrutare era foarte mare 5i deci scutirile se dideau larg.
Toate celelalte sarcini se executau prin organe locale, intocmite in a5a fel ca se fndeplinean strict numai vederile guvernului. Zemstvele faceau 5coll, desigur numai ruse5t1, 51 plateau
invatatorl, dar numill de inspectorul Invatamintuluifunctionar al
statului. Toll funclionarii dela zemstve se numeau de el, dar
guvernatorul avea dreptul de a opri once numire fara explIcatii,

cum avea dreptul sa intervie sA nu se aprobe once alegere, sau


s dea ordin confidential prin jandarmi cutarul sau cutaror alegatori s nu se prezinte la alegeri. Zemstvele fAceau spitale,
dar prin Interventil prietinecti se determina local for in vederile
statului, in raport cu planutile statului major, se numeau medici,
dar extrem de rar se intimpla ca ace5tia sl fie Moldoveni, ca 5i
agronomil, statisticienii 51 ceilalti functionari al zemstvei. Patti
1 rechizitiile pentru armata nu se se fAceau de armata direct,
sau de administratie ; sarcina aceasta se dadea in mod obligatcriu tot localnicilor, din ora5e 1 judete, astfel in cit toate nemultumirile 5I oprobriul cadeau pe el, reprezentantli administrattel
statului parind simpli arbitri.
Nu mai vorbesc de chestia drumurilor, 5oselelor 5i poduri-

lor ; aceasta aproape nu se mai punea de loc in Basarabia, de


cit In cazuri rare, cind tot administratia sateascA localA primea
ordin sA ridice satele sA dreaga drumurile, pentruca apol sa le
lase in parasite zeci de ant.
Pe linga acestea, lipsa de viatA politicA, de partide politice,
cenzura, dreptul de expulzare a elementelor nedorite, lipsa drep-

tului de intrunire, la nevoie starea de asediutoate aceste instrumente, unele chiar neaplicate, numai prin faptul ca lumea

stia ca se pot aplica, Inlesneau administrarea I paza bunel rinduel! exterioare 51 a bunulul tralu material.
data cu guvernatorul, 1 sau curind dupA venirea lui, soseau
in mast;, sau cite unul, un nutriar mai mare sau mai mic de functionari 2 : administrativi, 3 fiscal!, politiene5t1 5colarl, etc., oameni de

1 Pentru siguranfa st la disporttia guvernatorului, in Basarabia


erau cuartiruile o divizie de infanierie si una de cavalerle, cu artileria
necesara, pe Hugh' corpul de grAniceri.
2 Casso, pag. 211, 215 ; Urusov, pag. 32, 62.
3 Pe ling un ajutor viceguvernalor in administrafie guverna',oral era ajufat de o canceiarie si de o serie infreagit de institufif
centrale, a cgror presedinte era :
1. Administrafia gubernialii, (Gubernscoe Pravlenie)
cu sec!fun! : 1) administrafie, 2) polifie, 3) justifle, 4) contabilitate, 5) pentru
ovrei sl straini, 6) sanilarA, 7) veterinarii, 8) constructii, 9) hothrnicii.
11. 1) Comitet statistic, 2) Comitelui zemsivelor si oraselor, 3)
Comitetul pentru confrolul treburilor guberntale, 4) Comitetui pentru
recruiari, 5) Comiletul gubernial p. societfifi, 6) Coml.et pentru comert,
7) Comitet pentru inchisori, 8) Comitet pentru impozite pe industrif,
9) Comitet pentru credit mgrunt, 10) Comitet petru industril 5i mine,
11) asigurari muncitoresti, 12) evalutirl, 13) agrar, 14) Comitet pentru
pastrarea paduritor.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT

81

NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

101

!ricredere ai noului guvernator : vice guvernator, sef de cancelarie, ajutoare, consilleri, politai, ispravnici, inspectori, etc., care
urmau sA inlocuiascA pe oamenli de incredere al predecesorului.
Asupra calit tii acelor functionari, aprecierile contimporanilor citate mai sus (sequelle rebut etc.) ne lamuresc. Despre cel mai
aproplati de limpurile noastre, gAsim la prIntul Urusov, fost guvernator al Basarabiel, urmatoarele note : Odata ce a venit vorba
despre prelevari nelegale (asa numeste in mod delicat printul
Urusov mita, vulgarul bacsiO, ne vom opri putin asupra acestei
chestluni. data, cu ajutorul unui procuror, cunoscAtor al regiunil, am incercat sA socotesc partea, susceptibild de calcul aproximativ, luata de politie. A exit mai mult de un milion pe an

Nam convins si eu cA mita in politia din Basarabia, afarA de


mici exceptil, joacd un mare rol. Nu este greu sd to convingi
de aceasta, privind cum subprefectii caldtoresc in trAsuri cu 4
cal, in clasa I in trenuri, cumpard case $i pAminturi, pierd la

carti sute si min de ruble. In trdsaturi generale lucrurile stall asa :


sint citi-va oameni care nu iau nimica, o multime care iau in
limitele care, dupd pdrerea localnicilor, sint naturale 1 permise,
si in sfirsit o minoritate, care iau atita mita incit se socotesc
intotdeauna si de toti ca oameni viciosi : de ei se piing, pe ei
din cind in cind guvernatorii ii mutA, sau ii trimit in alt guvernamint, ca sA primeasca in schimb de acolo, citeodatA elemente
la fel".
Din aceste comiteto, pe lirrA guvernator ca presedinle, fAceau
parte : maresalul nobilimli, presedintele tribunalului, presedintele sau
un reprezentant al zemstvei $i alji membri de drept, fixali de lege din
partea fiscului, clerului, industriei, comerfului, etc..
Serviciul administrativ rural exterior era imparfit dupe finuturt ;
fiecare Omit avea un ispravnic $ef at serviciului polifie iesc finutal.
I Tinulul Celaten Alba cu 3 tirgusoare $i 221 sate era impirfit
in 36 voloste (plasi mici, sau comune marl) formind cinci circumscripfil
polifienesti, avind fiecare un prislav (stanovoi)5i un numeir de jandarmi
numtfi : (ureadnic, tar in ultimul limp sirajnic) $i 8 circumscrippi administrativojudecatore$U, conduse fiecare de un administrator judecAlor
(zemskil nacialnic) care, pe Engrg atribufille de juslifie, se ocupa cu
ireburile administrative $i comunale locale, fund direct in legatura cu.
guvernatorul. Volostea (comune mare sau plasa mica) era administrate
de adunarea volostei avind ca organ reprezentaliv $i executiv pe ,,starsine (superiorul) c ajutoare s i cancelarie.
2 Tinutul Tighinei 202 sate, 12 voloste, 5 cireumscripfil admInisIrativoudecAtore$ti $i 4 circ. polifienesti.
3 Tinutul Chisintiului 216 sate, 15 voloste, 6 circumscripfli admlnistrativo-judecatoresti, 5 cIrcumscriplii polillenestA
4 Tinutul Orheiului 276 sale, 16 voloste, 9 circumscripfil administrativojudecatore$11, 4 circ. polifienesti.
5 Tinutul Balfilor cu 300 sate, 10 voloste, 6 circumscripfil admlnistrativo-judecatoresli, 4 circ. polifiene$U.
6 Tinutul Soroca 271 sale, 12 voloste, 6 circumscripfli administrativojudecatore$ti, 4 circ. politienesti.
7 Tinutul Holinului cu 207 sate, 12 voloste, 8 circ. admInistrativojudecatoresti $1 4 polifiene51I.
8 Tinulul lzmailului a reimas cu administrafte fixate la 1865 de CogAlniceanu : avea trei comitete permanente ; In Cahul (144 sate), Bolgrad (72 sate), Izmail (24 sate) si primarii ; adminislrafia era desparpia de juslifie, erau 8 circumscripfti
judecatoresti $i 6 circumscripfU
administrativopolifienesti.www.dacoromanica.ro

102

DR. P. CAZACU

,,Am incercat s lupt. Dar m'am convins cA a desfiinta


mita este un problem peste puterile mele". I
Buni sau rAi, toti guvernatorii trebuiau : 1) sA urmeze politica de rusificare; 2) sA mentie lini5tea si ordinea ; 3) sA per-ceapA Impozitele ; 4) sA execute poruncile stApfnirii.

DacA cele trei puncte din urmA se executau In mod riguros, punctul IntAiu, prin natura lul greu de executat, se (Asa mai
mult pe sama altor factori 5i a timpului. Desigur, intrucit poate
politia si administratia, oprea jurnalele, cArtile si orice alte manifestatiuni nationale exterloare, formarea de cercuri, asociatii, instltutii, teatre, etc.. InsA intensitatea opririlor varia dupA imprejurAri : un tuvernator permitea teatru rominesc, altul nu permitea; intr'un moment se permitea importul 51 chiar productia localA
de cArti 51 reviste (ultimii ani), in alte momente erau strict inter-

zise Tendinta generall era Ind : a se opri orice ar putea ajuta

prosperarea culturall nationals a Moldovenilor, orice le-ar putea


trezi con5tiinta nationals 5I legAturile cu fratil for din alte parti.
Chiar manifestatiile religioase pe teren national erau stingherite
uneori : ca mersul la 1a51 pentru a se Inchina (la moa5tele Sf.
Paraschiva), sau la spitalele Sf. Spiridon din Iasi.
Ceiace caracterizeazA administratia ruseas:A din Basarabia
este complecta el izolare de masele tarane5ti, care 1$i traiau
viata for aparte. Din aceastA cauzA fnlocuirea ei la 1918 prin
adrninlstratie romineascA s'a fAcut fdrd nici o greutate.
Statul rusesc avind ca baze funda-nentaleclasele sociale
51 tagmele, a doua trA;AturA caracterlstica a administratiei ruse5ti din Basarabia era munca ei stArultoare de a pAzi pe baze
legale si traditionale privileghle
avantagiile nobilimii, marli
proprietAti, clerului, functionarilor, institutillor, etc.. Poate din
aceastA cauzA clasele privIlegiate din Basarabia, mai mult ca
cele din alte part' din Rusia, deprinse a rAmine pa3ive 51 a fi
pAzite, respectate, ascultate si IngrijIte de organele de stat, s'au
arAtat 51 In momentul revolutiei, dar 91 dupA revolutie, a5a de
putin rezistente 51 de putin active.
5

Justifia
A5ezatA Intr'un palat mare, ImbrAcatA in uniforme aurite,
cu o multime de insignii 5i decoratii, Inconjurata cu o deose1 Vex' Urusov, pag. 52, 53, 58, 60. Cu bate acestea in ullimli ani
faranul romin din Basarabia nu era stilt sii contribue cu mull la aceste
venituri inavuabile ale polillei si administratiei. Sursa principalli a aces
for venituri erau Ovreil. Dupii lege el erau lipsIgi de mulle drepturi,
intre allele st de dreptul de a arenda mosii. Cu Coate acestea el fineau
foarte multe mosii in arendli cu consimiiimintul tacit al polillei st administrallei, care fail a pane capital participa la veniturl sigure gs
constante. Se infelege ca in aceste imprejurari avind veniturl marl fixe
si regulate dela Ovrel, micile galnarii pe sama Ifiranilor erau neglif ate.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

103

bill pompa. fustifia supremo din Basarabia : Tribunalul din

Chisinau impresiona prin solemnitatea si aspectul sAu exterior.


Incontestabil ca judecAtorii, t)ti straini (exceptional se gAsea

cite odatl printre ei si cite un Moldovan, de obiceiu profund


instrAinat), erau oameni de drept, multi din ei oameni foarte
cum se cade, uneori chiar distinsi jurisconsulti. Totusi pe Eu-

ropeni ii impresiona neplAcut un mic detaliu la justitia ruseasca ;


in timpul sedintei judecatorul, de once treapta, trebuia sA-si

punA un lant la git cu o mare placA in fats. Ce insemnatate o


fi avind acest lant in simbolistica juridicA ruseasca, nu stiu ;

pentru Europeni insA, lantul chiar la gitul judecAtorului raminea

tot un simbol de sclavie. Nu vreau sa spun prin aceasta c


toti judecAtorli din Rusia ar fi fost sclavii regimului si statului,
cu toate staruintele ministrului Sceglovitov si senatorului Varvarin. Tin insA sA semnalez acest simbolic lantug", cum ii
spuneau Moldovenii, atirnat de gitul sacerdotilor zeitei cu ochii
legati si cu cintarul dreptatli in minA.
Dacd din anumite puncte de vedere atit organizatia flail:lei din vechea Moldova, cit i legislatia, ar fi fost cu multe
defecte, tot usi in Basarabia ele erau superioare justitiei Intro-

duse de Rusi, pentrucA judecata se f Acea in limba poporului,


deci era inteleasa de el, justitiabilul putea usor sA lamureascA
si sA fie lamurit de judecator, iar pe de alto parte acesta aplica legea pAmintului (pe care o stia), deci conforma cu obiceiurile, cu notlunile de dreptate i de drept ale justitiabililor.
Paul la 1828 Basarabia a avut si subt Rusi justitia romineasca, II ca organizare si ca legislatie, $i era multumitA,
pentruca era Inteleasa si corespundea nevoilor ei. Dela aceasta
datA s'a introdus si organizatia $i legislatia si limba ruseascA

in justitie, pAstrindu-se numai unele legi civile. Astfel marea masa a fost iipsita, prin lege si organizare, de o justitie
bunA, prin introducerea altela mai proaste, chiar numai prin
faptul cA se facea intr'o limbA neinteleasA, daca nu si prin organizare si legislatie, care nu erau superioare celor moldovenesti. Din fericire masa cea mare avea rare ori treburi la justitia inalta, ruseasca ; de cele mai multe orl treburile ei se rezolvau la instantele inferioare, in care de fapt procedura era
sumarA si dezbaterile verbale, si judecatorul de jos (and era
om de treabA si stia moldoveneste), pentru aflarea adevArului
recurgea la limba justiliabilllor, cea moldoveneascA, dind insa
Intaririle scrise ruseste.
Marea reforma a justitiei rusesti introdusa la 1864 $i
bazatA pe principil liberale (curtea cu juri, etc.), s'a aplicat $i
in Basarabia. Epoca fiind de un liberalism inaintat, aplicarea
ei si aid a dat rezultate foarte bune, intrucit judecAtorii de
pace erau ales' dintre proprietarii locall, cu studil dar si cu cunostinte atit a limbii, cit si a obiceiurilor. Dezbaterlle se fAceau
www.dacoromanica.ro

104

DR. P. CAZACU

peste tot in limba justitiabililor $1 numal actele scrise $1 hoar/rile se faceau in limba strains.
Dar reforma aceasta, in forma ei bun $1 in practica mai
larga, n'a durat decit pan5. la Alexandru 111-lea (1881), care a
modificat mai cu sama partea privitoare la mase. Judecatoriile de pace au fost desfiintate i la sate, $1 s'a introdus o institutie specials, zemsky nacealnic". Dupa lege ace$tia trebuiau sa se recruteze din nobill local', indiferent de studil. De
fapt, nobilil locali au ocupat aceste functil scurt timp. In locol
for s'au numit multi straini si necunoscatort ai limbli $1 obiceiurilor. Mai greu pentru tArani era la instants de apel (siezd :
adunare de judecatcri rurali), prezidata de tin membru din tribunal, intotdeauna strain, foarte adesea supArat ca justitiabilii
nu stiau limba lui, $1 punindu-1 sl plateasca adese on aceastA
nestiintA cu drumuri multiple sau plerderea proceselor.
Erau $1 judecatorii de pla$1 (volostnoi sud, 2 ca $i ale noas-

tre cele comunale de altA data), care pe Unga defectele necul-

turii, nepregatirii si partialit5tii judecatorilor, ale$1 dintre tA-

rani, sufereau mai cu sacra ca de fapt erau in minile notari-

for (volostnoi pisar), singuri $tiutori de carte ruseasca, care scriau in ruse$te sentintele, a$a cum credeau el, judecatorli punind
degetele, fara s5. $tie daca s'a scris hotarirea for sau altceva.
Instantele superioare : tribunalul din Chisinau (judecAtoril de

instructie, procurorii, etc.) erau formate peste tot din strAini,


avind dosarele, legile si mentalitatea ruseascA, astfel ca aici
iustitiabilli moldoveni sufereau mai mult, neintelegind nimic, de-

venind prada diferitilor translatori, samsari, mid functionari $i


avocati eftini, fail studii (ceastnti poverenii).
Curtea de apel pentru Basarabia era la Odessa, far Curtea
de Casatie la Petersburg, unde judecatori cu mentalitate juridica
pur ruseascA, formatA, trebuiau sa judece obicefuri, coduri si
forme stralne.
Astfel fiind, se poate spune ca masa moldoveneascA era
lipsita in mare mAsurA de justitie. Din aceasta cauza in diestiunile de vinzari, mosteniri si alte acte civile, rare orl se recurgea la justitie ; cele mai multe tranzactiuni fAcIndu-se pe
credintA, Mil acte, sau prin acte casnice, private, fAcute de
particular', oameni de incredere.
Ca sA se vada ce nenorocire era justitia ruseasca pe capul
1 Mare de linutul Izmailulut, unde au riimas judecelorille de pace,
dar judecfitorii de cele mai multe on nu cunosteau nici limbo justilia.
bililor, nici legile tor.
2 De aceasta instante nu erau justitiabill decit }grant!: nobilii,
maztlit, negustorti, oresenti, clericii sl alte tagme chiar dace locuiau la
tars, erau agricultorl mica si nu se deosebeau de Want decit prin inscriere in alte tagme : nu erau supusi acestei inslante.

www.dacoromanica.ro

105

MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

Moldovenllor, 1 voiu cita un exemplu cunoscut, reproductnd tex-

tual din raportul anual adresat Imparatului Risiel de guvernator (pe anul 1912). Vorbind de moralitatea publics" din Basarabla pe anul expirat, dupa ce cid numArui condamnatilor de
instantele judecatoresti $i administrative, el continua : Criminalitatea populajlei in genere nu s'a exprimat In forme acute
de Olean ai ordinii In masa, sau prin organizari de societaji
criminate, pe baze de caracter politic, sau pentru organizare de
jafuri I talharii. Numai Intr'un singur caz razeii (mid proprietad, oameni de diverse tagme) din satul Sineti, tinutul Baljilor an manifestat In masa rezistenja funcjionarului din Comitetul pentru paza padurllor, cind acesta hotArnicea o parte
din padure In folosul mostenitorului raposatului proprietar
Vasile VarticDumitru Vartic. Acesti razed din vechime au
proces lung cu Vartic In instantele judecatoreol, MO netraneat. De aceia, la fricercarea lui Vartic de ail hotarnici o parte
din padure, rize11 au vazut din partea lui dorinta neiegala de
ail realiza definitiv pretinsele sale drepturi asupra 'Muni litigloase $i, e$ind in masa impotriva conductorului padurar i a
funcjionarilor din paza padurilor 1 a poiljiei ce 11 Insoteau,
razeii le au produs grave raniri $i bad', din care cauza conducatorul padurar a murit. Persoanele, vinovate de aceasta
crima, au Post supuse pedepsei cuvenite, de cAtra justitia penag ; dar apol la cercetarea procesului civil asupra padurii 11tigioase, In Intindere de 734 deseatine, de catra justitie s'a IAmurit ca la hotarnicirea ce s'a Mut acum vre-o patruzeci de
ani, a moillor vecine cu Sinestli, din proprietatea razesilor din
Slnesti s'a rupt o bucata de pamfnt. Raze11, ne avtnd mijloace
sa fad proces pentru revendicarea pamintulul rupt dela ei, i-au
dat, unui oare care Cujila, functionar In comisia de hotarnicii,

care s'a apucat sa le revendice drepturile, voe sa taie o singura data padurea littgloasa ; dar Cujila, prin siretenie, din

cauza neexperientei razeilor, a capatat dela el Impotriva voinjii tor, o zdelca, dupa care a devenit proprietar nominal a numita paduri, pe care apol a cedat-o Clare' Zeiligher, dela
care mai t1rziu a cumparat-o proprietarul vecin Vasile Vartic.
justijia apoi a stabilit, ca nici CutliA, nict Zeiligher, nici Var-

tic care a dorit sa hotarniceasca in folosul ski partea din padure, cu ajutorul funcjionarilor statului pentru pAduri, nici odata nu au realizat drepturile for nominate de proprietate asu-

pra pAdurli aratate, pe care, in toatA intinderea, Intotdeauna $i


fig nici o contestajie, au stapfnit -o numai razeii din Sineti,
pascInduil vitele, primind cu plata la pascut oile jAranilor din
satele vecine, tAind $i vinzind lemne, samanind In poene papusol, sau punind vii $i livezi I construind case. Pe toate
1 Un studiu asupra Justine' in Basarabia sub' Rust, foarte bun si
detaltat, de d. V. Erbiceanu, Prim presedinte al Curie' de Ape( din
Basarabia este publics' in volumul : Legiuirl locale basarabene, Chieiriu, 1921.

www.dacoromanica.ro

106

DR. P. CAZACU

aceste baze, Tribunalul din Chisinau, prin hotarirea din 8 Aprilie 1913, a respins actiunea lui Vartic, recunoscind astfel
pAdurea In litigiu ca proprietate a razesilor din Sinesti. Cazurile ca cele din Sinesti slut rare, dar ele slut pagini triste In
Istoria Basarabiei. Uti !lend pe de oparte notiinfa de catra
rdze# a normelor juridice pi regulelor de procedure ; tar pe de
and particularitatile proprietatii razemti, neexperienta delegatiilor reizeOlor, s'au luat multe buctiti din mo0ile rcizeOloe.
In mosia Cusnirca, din tinutul Sorocil, razesii au fost
tleposedati nu numai de ogoarele de afard, dar $i de locurile
din sat. yS1 numai prin calea gratioasA a clement!! Imparatulul,
.Curtea de Casatie a permis sa se rtiscumpere de cAtrA razes'
aceste paminturi ale lor. Zemstva guberniald din Basarabia a
fecunoscut greutatile pi neputinta Pn chestiile juridice a popuJatiei rurale locale, in masa sa cea mai mare nu numai ne$tiuloare de carte, dar necunoscind nici limba statului. Aceasta
fmprejurare a determinat zemstva sa ceard voe sd i se dea
dreptul de a organiza meisuri de ajutor populatiei locale pentru a obtine sfaturi in afacerile, care urmeazii a fi cercetate

In instantele juridice ;1 administrative, deasemenea de a le gdsi


av ocati pentru a be conduce procesele. Aceasta cerere a fost
supusa d- lui Ministru de Interne".
Cred cd aceste anduri dintr'un act oficial lamuresc mai
bine declt oricite pagini de consideratiuni teoretice, asupra situatlei de fapt si a justittei $i a administratiel pentru Moldovenil din Basarabia de subt Rusi.
Desigur gestul zemstvei de a cere voe pentru a organiza
tin fel de ajutor Moldovenilor In justitie' pentru a nu obtine
drepturl $i dreptate numai dupe rascoale singeroase $i omoruri,
este frumos ; aprobarea lui de catra guvernator este $i ea foarte
generoasA ; dar ajutorul acesta lnsemna oare cum $i o aparare
a Moldovenilor Impotriva Femidei rusesti cu ochil legati, cu
balanta dreptAtif In mina, dar $1 cu lantul de git... Mai departe
nu se putea merge.
6

Nobilimea
Alaturi de guvernator, In administratia Basarabiel era ma-

resalul nobilimii ; dui:4 unit fiind alesul nobililor, prin demnita-

tea lui In ruajul imperiului, ar fi fost chiar mai presus de guvernator. In once caz, maresalul nobilimii era prezidentul sau vice
prezidentul obligatorlu aproape al tuturor consilillor si comitetelor
pentru diferite chestiuni administrative si goipodAresti din Basarabia (comunale, judetiene, ecrutare, statistics, societAti, comer(, iudustrie, mine, Inchisori, impozite, credit, Patitie, asigurarl
muncitoresti, evaluari, pastrarea padurilor, Improprietarire, contra
belie', etc., etc.) precum $i a celor mai multe societati de binewww.dacoromanica.ro

MOLDOVA D1NTRE PRUT $1 NISTRU SUBT IMPER1UL RUS

107

f acere, orfelinate, etc. AceastA situatie a maresalului nobillmil co-

respundea 1 traditiei locale, dupa care reprezentantli boerimil


fAceau parte din divanuri, si traditiel si legilor rusesti, care autau sA sprijine alcatuirea de stat pe clasa nobililor.
Este Interesant de a urmAri situatia 1 atitudinile boerimli
moldovenesti din Basarabia fats de statul rusesc.
In momentul anexarli Basarabiel ai chiar inaintea acestui
fapt, boerimea noastrA moldoveneasca era ruso-fill. In ce mlaura acest rusofilism era sinter si in ce masurA provenea din
frica de puterea turceascA, clad forjat se compromiteau cu Rust'
:,cupanti in razboaie, sau din iluzia ea sub suzeranitatea ruseasca
vor putea scApa tam si neamul din vicisitudinile timpurilor grele
pe care le traiau sub Fanarioti, nu vom cerceta. Faptul Bind necontestat si cunoscut de Rusi, se intelege usor cA la anexarea
Basarablel, boerimii I s'au recunoscut dela inceput toate drepturile si privilegille. Atitudinea for fatA de tron si imperiu era per 'fect loialA. Din momentul insA dud s'a manifestat din partea
statuiui rus hotarirea fermA de a-1 supune functionarilor rust si
a-1 rusifica (1816-1830), atitudinea for g inceput sa se schimbe. 1
El protestau la Petrograd contra functionarilor rusi, contra 1ndepArtarii for din capul treburilor, contra InstrAinAril din zi In
zi dela obiceiurile si legile noastre". 2
Am vazut mai sus cum s'a ispravit la 1828 lupta boerilor
pentru limba nationala II administratia autonomA. Nici nu putea
fi altfel. Boerimea in Basarabia era putinA la numAr ; multe familli boerestl se retrasese s peste Prut in Moldova de subt
Turd, cei rAmasi nu puteau sa -si riste interesele si privilegille 1
nu se puteau bizul nici pe masa sarAcitA de razboaie sic ocupatii
rusesti, nestiutoare de carte, cu putIni constlinta nationala activA, subt stA pinirea fetisismului de ortodoxism protector rusesc
si subt frica de ocupatle sl rechlzitil. Orice incercare de rezistenta,
subt stApinirea lul Nicolal I, era ImposibilA. De altfel administratla ruseascA old on se sinchisea : pe fluid rapoartele impotriva boerilor facute la Petrograd, in care it defaima, ea scria 4
direct Maresaluiui Nobilimei (I. BasotA) D to esti acum functionar, ales, dator sa al supravegherea, ca in toate cazurile, sA
se pastreze supunerea datoritd; nu voi 'Asa acest caz farA atentie ski vett ft supus la pedeapsa dupa lege". 5 Dar administratia ruseascA avea t alte mijloace. In acest limp clasa nobill
se compunea din trei categorii de persoane, dispuse vrajmaseste
unele cAtra altele ; In prima categoric era putin numerosul, dar
puternicul prin autoritate gi demult cunoscut in localitate, par-

tidul boerilor moldoveni; a doua era compusi din cei veniti

Vicghel ii lavinula de separatism.


Pelilia boerilor din 1815 atilt Alex. I, Revista eparhiali din
Chisingu, 1902, pag. 366 -369. Casso, pag. 209.
1

3
4
5

Vezi Kiselev.
Generalul Bahmetiev.
Artily. Adunaril Nob., dosar 13, Until 1818, pag. 99.

www.dacoromanica.ro

108

DR. P. CAZACU

din Rusia i stabiliti In Basarabia, $1 In sfirit a treia, cea mat


numeroasa, a fast Inscrisd ca scop de a Int Ari primul sau al
doilea partid". 1 La sfiritul anului 1821 s'au facut cele de at
doilea alegeri ale. nobilimii. La ele era prezent generalul Inzovr

care cu toad energla tndepdrta pe acele persoane, care incercase sA repete tulburArile din 1818. PrevAzind ca nu va putea
uni pe participant], a pregdtit dinainte compunerea adundrii,
personal a luat parte in comisia care controla drepturile 1 a
#ers din lisle pe foarte multe persoane Inscrise". 2
Incercarile de rezistenta nationall a boerimil nereuind, elementele mai viguroase : Rosseti BAlAnescu Ion Baota, fostut
mareSal al nobilimil, postelnicul lordache BucAnescul 51 altil, au

trecut In Moldova, ceilaiti Inert au stat deoparte, snobfnd, &el


se poate zice aa, antoritatile ruseti.
Fata de aceasta atitudine de rezistenta pasivA, guvernul rusesc a luat alte doul masuri.
A inceput a dam! paminturile, din partea de jos a Basarabiel, nobililor de diferita provenlenta, credinclo1 Rusiel, sau pentru a-I face credincio1 013
Krupensky, Nobilimea Basarabiel, Pelerb., 1912 peg. 21.
Ibid., peg. 27.

3 Astfel giisim in cartes Augeacul, edifia zemstvei din Acker.


man" la peg. 264 si urmaloarele. S'a dal in finutul Ackermanulul pAmint deseatine (hectare).
1) Consilierului de slat actual, contelul Carol Nesselrode la 18 4,.

10.000.

GeneraluluiMajor Mihei Raleev la 1824, 3.000.


Consilierului de stet ac lv Constantin Calacazi la 1824, 6000..
Principesei Maria Sulu la 1824, 4010.
Mosienilorilor generaluluimajor Cornilovici, 6000.
VAduvei generalului -major Hitrovo, I lice generalului feldrnaresat principele Cutuzov Smolensky la 1825, 6000.
7) Principesel Ruxanda Mavroenl la 1825, 5000.
8) Dimilrle Moruzi 1824, 6000.
2)
3)
4)
5)
6)

9) /Directorului general al Postelor din Petersburg, Buigacov,.

la 1826, 6000.
10)
11)
12)

Proloereului Petre Cunilky la 1824, 2030.


Vliduvei Visternicului Roxandel Vficarescu la 1825, 5000.
Prinlesei Ralu Moruzi la 1824, 5000.

13) SOO consilierului activ de stat Elena Negri, niiscula IpsiJoule, 5000.

Consilierului de colegiu Crinilky, 6000.


Colonelului Jacob Lamsdorf, 2000.
Consilierului de colegiu Semen Mazarovicl 1824, 3000.
Consilierului activ de stet Const. Varlam 1824, 6000.
Malorului Stefan Nedelcov 1824, 1000.
Consilierului activ de stat Caliarhi 1824, 6000.
Ciplianului Comandor Vastle Mihailov 1825, 2000.
Ralu Caliarhi nascula Moruzi 1823, 5000; ,,pe lingA aceasta
din ordinul M. S. s'a dal numai pAmint bun".
22) Sofiei locotenentului Colonel Arseniev, 1680 deseatine.
23) Locolenentului de flota Sreider 1827, 211 desealine.
24) Ocupal arbitrar de sofla generalului Tucicov la Izmail,.
14)
15)
16)
17)
18)
19)
20)
21)

10.000.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT *I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

Pill' acest mijioc de donatie I se satisfAceau

109

anumite

itecesitati politice de recunotinta pentru servicil aduse, i partiAul moldovenesc al boerilor se dilua.
Para lel cu aceste acte de donatie i improprietarirl, nobIlimea basarabeanA se dilua prin inscrieri de not nobill mutati din
Ucralna i Polonia 1 prin ridicarea la rangul de noblli a f unctionarilor din serviciul statului rus.
Astfel cA inainte de rAzboiul mondial, gAsim asupra nobillmil

basarabene urmatoarele date :


Inscrii in cartea neamurilor nobile 2 din Basarabia, pAnA
la 1 lanuarfe 1911, erau 468 familii (dintre care 26 sint notate

cA nu mai existA, jar despre 47 nu se cunoate dna exists).

Dintre acestea 138 erau vechi familli moldoveneti, in drep1111 fiecareia este notat din Moldova". 3
In linuful Benderulut s'au (Wulf :
Locotenentulut Colonel Dobrinef la 1824, 5000.
Eufrosinei Muruzi la 1824, 6000.
Locotenent Colonelului Ivan Burley 1826, 3426.
Consilierului de slat Petre Curic 1824, 5000.
0eneralului major print Alexe Sibirisky la 1824, 4000.
6) Medicului general al statului major armatei H Cons de Stat Serghle Hanov 1824, 2.500.
7) Consilierului de slat activ A. Fonton de Veraillon 1824, 5000.
8) Generalului de infanterie Ivan Sabaneev la 1824, 10.000.
9) General auditorului armatei II, Ivan Ivanov 1829, 2000.
10) Contelut Carol Nesselrode 1824, 10.000
11) Colonelului in retragere Alex& Alexeev III, 1824, 5000
12) Roxandel Muruzi 1824, 3000.
13) Eufrosinet Plaghino nascuta Muruzi 1824, 3000.
1)
2)
3)
4)
5)

14)

Ruxandei soli') Consilierului Privat dela Curtea din Saxa

Weimar, Roxanda Edling, nascuta Sturdza, 10.000.


15) Cons. act. stet Alexandra Sturdza, 1824, 6000.

Dupd 1824 s'au mai dal :


1) Baronului Franc, 2000
2) Printesei Volconsky, 10.000
3) Oamaleia, 7000
4) Contele Cancrin, 25.000
5) Hopesky, 4000
6) Rodoconaky, 5000
7) Rusanov, 3000
8) Hitrovo, 6000

Oeneral Eckeln, 4000

10) Loco!. Col. Afanasiev, 7000


11) Dubetky, 3000
12) Dunaev, 3000
13) Contele Benkendorf, 28,000
14) Scarlet, 1000.
15) Pelu, 2000
16) Colonel Djuminsky, 6000
17) Arseniev, 2000

18) General *reider, 2000


Trebue ski notam ca aproape nimeni din acestia nu s'a sinbilit in Basarabia si incet, incet si-au instrainat aceste avert.
2 Vezi Crupensky, Nobilimea Basarabiel, Petersburg 1912.
3 Comparind aceasta lista cu cea din 1821 (pag. 17) gasim neinscrise familille Balasaki, Buzica, Valuta, Caplescu, Cogalniceanu, Corot, Leon, Milo, Petraki, Paladi, Roman, Scortescu, Stroici, Carp, Trohin, Hijdeu, trecule in Moldova, si familitie :
Clugule, Teutu (din lista din 1814, Crupensky pag. 7).
Olisim inscrise pe pinch (ruseste Akinca), Hasnas (pe ruseste
9)

Asnas), Anghel, Albota, Buhusi (in ruseste Bogus), Bogdan, Baling, Var-

www.dacoromanica.ro

110

DR. P. CAZACU

La acetia s'a adaugat 198 familil ridicate la rangui de nobilime din slujba1 (militari sau civil al statulul rus, unit de origin5 moldoveneascA, altii strAini.

Restul de 122 familli de nobili skit din diferite Orli ale


Imperiului rus, cea mai mare parte sint Poloni din Podolia (43),
Minsk (4), Polonia proprlu zisA (5), Volinia (6), Vilno, Grodno,
Covno, Varovia, Liublin, Vitebsc, apoi din Grecia (direct 1) Valahia (1 Buri-Constantin), Lifianda (2), Olanda (1 Harting) I abla
10-15 din Smolensk, Tiflis 1 alte part' ruseti.
Majoritatea acestor inscrieri se face in jumatatea a doua a
secolului trecut ; panel la 1850 slut inscrise in total 187 fatal'
nobile din 468 gasite la 1911.
Din aceasta clash, dupa cum se vede venean in Basarabia
mai cu seamA Poloni, neflind admiV la ei nici is agricultura, Met
in functli i preferind a se gas' aid, nu fntre Rust curati.
Astfel s'a Infrint de catrA Rui once inceput de porniri spre
autonomism, nationalism, sau de simplA snobare a statului Rus
din partea boerilor moldoveni, instituiti in clad 1 avind reprezentanta aleasA.

La actiunea aceasta s'au adaugat cu timpul 1 alp factor'.


Mult timp boerli moldoveni din Basarabia, mai cu sama din
cel mai bogati, tai trimiteau. cu toate dificultatile, copill sA invete carte fn strainatate, la Viena 1 in Elvelia. 2 La aceasta 11
zar, Vitrnav, Ohica, Oore, Oheorghil5, Daniel, Dicescul, Mingo, IzmanA,.
Catargiu, Crisle, Codreanu, Casso, Crupensky, Cantacuzin, Lecca, Lau,
Lazu, Milcarescul, Meleght, Munteanu, Nour, Nacu, Oris, Puree!, Pruncut, Roset, Riscarau, Russo, Rotbul, Rally, Stircea, Stroescu, Sinescu,

Suruceanu, Sirbu, Talpii, Tufescu, Timus, Tomulet, Ursul, Teodoslu.


B&W, Hincul, Cerchez, Ciuhureanu, Bidet), Alexandri, Andries, Anus,
Biberi, Botezatu, .urde, Buznea, Botean, Bocancea, Santis, Oafeneu,
Grigoriu, Gavrilitii;Ohitescu, Glavce, Gonata, Ducantoni, Deleanu, Do
niciilorduchescu, Ziloti, Calmutky, Cazimir, Catlett, Chescu, Chirus.
Canaan, Chiricii, Crusevan, Cujb5, Leonard, Leondari, Mavrodi, Murgulel, Meleli, Oat, Ponalot, Potlog, Paleolog, Pelrino, Razu, Roma,
Stamen, Sturdza, Suvaca, Sechiras, Scriban, Uitise, Hermeziu, Hasaa.
Ciolae, Ciuhudartu, famandy
I Dintre Moldoveni giisim

: Septilici, Baltag, Vartic, Orosu, Chtrtac, Cotrus, Codreanu, Lascar, Munteanu, Meriacri, Neaga, Pruncul,

Popa, Striljescu, Semigradu, Sikora, Emmy. Dintre strAini pe Brzojovsky.

(sung a polon), Buharin (ucrainian) Balas (grec), Vinogradsky, Visi-

nevskY (polono-ucrainian), Vergos (grec) Grave (elvettan), Doncev (but.


gar) Dox (grec) Iuglezi (grec) Cuzminsky (?) Chisinsky (7), Cociubinsky (?), Dzighttulsky (?), Kemritz (?), Crauze (7), Lisovsky (?), Lobanovsky (7), Malinsky (7), Morozovsky (?), Neshodovsky (?), Novilky (?),
Olsevsky (2), Osmolovsky (7), Ponce (?) Prusinsky (?), Protasin,ky (7),
Prjeborovsky (?), Rostvinsky (?), Sicard (francez), Serotinsky (?), Socolnitzky (?), Synadino (grec), Slrencovsky (7), Tomacinsky (?), ras.
sky (7), Feona (grec) Fez! (grec), Cervinsky (?), Ionia aceste familli
cu terminatti si sunete polone, sint cele mat multe inteadevar polone.
sau polono- ucrainlene, multe fixate in Basarabla prin casatoril cu moldovence.

Chiar generatille mai nof urmase aceasta fradttie :


A. L. Casso inviltase Is Bonne, P. Dicescul In Heidelberg, etc..

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT 5[ NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

1 11

impingea 1 felul cum ii trata administratia ruseascfi, 1 chiar intelectualitatea din prima jumAtate a secolulul trecut. latA cum se
descrie intilnirea intre boerimea din Basarabla si impAratul A-.
lexandru I in casa lui Tudor Crupensky din Chisinau. De cu
vreme salonul s'a umpiut de boeri, cucoane si cuconite (sic, in
ruseste). Deci sotia guvernatorului (Bahmetiev) a reusit in scurt

timp sl inspire mult gust invAtat" damelor din ChisinAu (ele


stlau ce este un bal, cuconi(ele" (sic) cunosteau nevoia de ma-

gazinul francez de mode, ctiau sA se lmbrace dupA modele dela


Paris si Viena, stiau sA danseze cadriluri st mazurce), dar la
balul unde trebuia sA fie imparatul, a venit o multime de boeri
din toate partite, cArora nu le erau cunoscute decit regulele de
etichetA aziatica. Cucoanele venite se imbracase in tot luxul Europe' si Orientului si dacA sotia guvernatorului nu ar fi bAgat
de sama imbracAmintea oaspetilor, imparatul ar fi gAsit toate
damele invelite in scumpe saluri turcecti, iar pe boeri cu adult
(sic, in ruseste) 1 papuci peste mestil (coltuni) galbenl si rosii
de sAfian. Putin inaintea veniril impAratului, alurile au fost
ridicate, tar cAciulile de pe citeva sute de capete aruncate in dosul coloanelor. Chid imparatul a intrat in salon, top s'au strins
In tAcere, fad zgomot, aproape pe neobservate, in cerc ; in rindul intAiu erau femeile, pe femet le inconjurau ca un parete boerii barbosi, de rangul intaiu, iar dupA ei veneau boerii de rangul al 11-lea si al Ill-lea... Nemiscarea tuturor, tacerea generalA
si privirile indreptate spre impArat, trebue sA-1 fi obosit repede
pe acesta. El n'a stat decit un ceas".
Dar si Moldovenii rAspundeau la aceste tratamente. La
1819 s'a dat ordin" I sA se aleagA o deputatie a nobilimif
pentru a se prezenta impAratului si pentru a se evita on care
cereri ce n'ar urma sA fie satisfacute", s'a fixat care anume
cereri sA se formuleze. S'a ales chiar comisla : Banul Dimitrache Raccanu, Ianakake Pruncul si spatarul Vasile Roset, In locul caruia s'a mai ales lordake Donici (Roset refuzind a piece).

Dar numal Donici s'a dus OA la Tiraspol, de unde s'a tutors


din cauza drumului rAu. N'am putut gasi adevAratele cauze a

acestei evidente rezistenj'e pasive la trimeterea delegatier, spune


A. Crupensky. 2
La 1825, din nou era vorba, de astAdatA din initiativa boerilor, de a trimite o delegatie la Petersburg, pentru a prezenta
o petitie. S'a ales si o deputatie din ; lancu Pruncul, Iancu Russo
41__OheorgheDImitriu, S'a cerut voe lui Vorontov. Dar din

cauza multor imprejurari schimbate, n'au putut sl alba ferici-

rea sA se prezinte impAratului". Dintr'o scrisoare, adresatA tocmai la 31 August 1830 de catrA contele Vorontov delegatiel no-

bililor Moldoveni, se vede ce fmprejurAri schimbate au fmI Crupensky, pag. 25.


2
. 26-27.

www.dacoromanica.ro

112

DR. P. CAZACU

piedecat audienta". In punctul Intaiu al acestei scrisori se spune :


a face toate trebile numai In limba moldoveneascA nu se poate
si nu trebuem.

Incdpatinarea Moldovenilor persists; pand $1 la 1841 ei


cereau ca in colile infiinfate la Balli $1 Hotin sd se invefe

limba moldoveneasce.1
Dar, neavind nici o legAturA la Curtea imperials din Petersburg, cerind lucruri, care nu corespundeau nevoilor politicei
de stat, memorille boerilor Moldovel au fost lAsate in neurmare. Regimul lul Neculal I nu putea si -i Incurajeze.
Incet, Meet ins A, rezistenta nationalA pasiva a boerimil
moldovenesti a slAbit. Relatiile cu functionarii si militarii rusi,
incuscririle, dorinta de a- si plasa copiii in armatA, in functii,

de a le da educatie in Foil rusesti ; necesitatea de a face stagiul in armata (obligatorie in Basarabia dela 1872), nevoile administrative, comerciale, etc., au Impins aceasta clasA spre le-

gaturi mai intinse si mai intime cu societatea ruseasca, cu viata


ruseascA. Nobilimea din Basarabia In mod oficial ajunsese s5
fie clasata de cea mai credincioasA tarului si Imperiulul. Ea participa la toata viata de stat rusesc si la cea localA permisA si IncurajatA de stat. Nobilii aveau o reprezentanta electivA in ulti-

mii ani in Senat si In DumA. El conduceau in cea mai mare

parte zemstvoul, etc. Ca limbA, ca obiceiuri, deprinderi 1 chiar


ca maniere exterioare, nu diferead de nobilimea din tot imperiul rus.
Viata larga pe care o duceau, crizele economice au siracit pe multi boeri moldoveni ; mosille for mostenite, Meet Meet
se Instrainau, trecind in mini streine de Greci, Armeni, Poloni,
Nemti, Rusi, etc. Paralel cu rusificarea si sAracirea boerimil moldovenesti, se facea si trecerea ei In rindurile functionarilor si militarilor rusi, parAsindu-se astfel pAmIntul strAbun si taranimea
pe mini streine. 2
Totusl nu se poate spune de toti cA si-au uitat neamul
cu desavirsire. De indata ce a fost posibilitate, sentimentele nationale romInesti, pastrate in familii, s'au manifestat si dovedit.
Legaturile cu RomInia, de multe on prinrudenie directs, mai de multe

on prin cArti, reviste, prin participare la cultura nationall, s'au


mentinut si pAstrat ca lucruri scumpe si sacre tinute In ascuns
In unele familii.
Pe 11:10 nobili de neam, a cAror bazA economics era proprietatea de pamint, Incet Meet, prin comet exploatare de paduri si arendasie s'au ridicat in Basarabla la functia economicA
de proprietari de mosie si pe linga ea la o in fluenta oarecare In
institutille locale si in stat multi, nenobili din Greci, Armeni,
I.

Crupensky, pag. 54.


D-1 C. Leonard, camerher la Curie cast A. N. Crupensky si atilt.

Crupensky Calargi Nanu in diplomatie, Catargl Cazlmir, Sirbu


Hirjeu etc. in arm% Cordoneanu si alfil in magistraturil.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

113

Moldoveni, Poloni 5i alte neamuri. t Din aceasta pAtura chiar


strains sau Instrainata, Intrucit ea statea la tarn, se ocupa cu
gospodAria 51 era in contact cu taranii, multi chiar dace prin rasa
51 familie nu 5tlau limba romIneasca, o Invafau de la Oran'. Este
lucru foarte interesant ca Grecii $1 Armenii In Basarabia Invatau intaiu 51 mai bine limba moldoveneasca ; ruseste ajungeau
sa vorbeasca a doua 51 a trela generatie 51 o vorbeau bine numai dupe ce treceau prin 5coll ; cei ce nu treceau prin scot' ruse5ti 51 multi chiar din cei care treceau prin 5coli, dad vorbeau
51 ruse5te, vorbeau prost.
Pe linga reprezentanta for de clasA, nobilimea impreuna
cu marii proprietarl nenobili participau la %data locals gospodareasca 5i administrative in institutia numita Zemstvo. Shaine
de trecutul istoric al Basarabiei pentru masa tArAneasca, zemstvele
nu se deosebeau fntru nimic de celelalte institutii ale statului
rusesc.
Organizarea zemstvei se prezenta ast fel :

In fiecare tinut exista un colegiu electoral al nobilimli,


In care fiecare alegator nobil trebuia sA alba 100-200 hectare
de pamtnt, sau avere supusa impozitului zemstvei, de valoare
analoaga ; acest colegiu alegea un grup de deputati.
Colegiul al doilea, compus din proprietari nenobili dar cu
acelall cenz, alegea $i el un grup mai mic de deputati.
Colegiul al treilea colegiul tArAnescalegea 51 el de fiecare plasa unul sau doi deputati.
In cele capte tinuturi ale Basarabiei (cad tinuturile Ismailului 51 Cahulului actuale constitulau un singur tinut si n'aveau organizarea zemstvei, ci acolo se mentineau consillile
noastre judetene 51 comitetele permanente, botezate de Ru51
Nepremenii zemski Comitet`,) colegille electorate dacleau deputati :

Cet. Alba
Tighlna
Mitt

Col. I

Col. II

Col. III

14
13

4
6

10
9
10
10

20

Ki5inau

18

Orhel
Soroca
Hotin

20
20
22

5
6
5
5

127

36

11

64

Total
25
23
35
32
36
33
38
227

Numarul alegatorilor pe judete 51 colegil era urmatorul :


1

Nobillmea basarabeana, dupe epoca de la 1868, a inceput &I

saraceasca. 0 mulllme de venetici au inceput sa exploateze fare a-

ceasta. Alaturt de ovrei, care demult faceau aici corned, au inceput


sa exploateze paminturlle Orecti st Armenil venetIct stratni Rustei, care
ellmlnau elementul local legal de pamintul si poporul de alcl`. (Basarabia, Crusevan pag. 327 Moscova 1893).

www.dacoromanica.ro

114

DR. P. CAZACU

Col. I
direct'
indirecti
Soroca

102

21

TIghina

40
94
132

90

Ki 5inau

OM&
Eta Iti

Hotin

Cet. Alba

11

30
24
37

103
156

28
658

11

224

Col, II
directi
indirect
45
139
28
354
42
201
39
36
71
367
13
83
55
1130
293
2310

Ispravnicul avea dreptul de a opri orice alegator dela vot.


Deputatil celor trei colegii se adunau, dupa tinuturl, in adunare tinutall, unde pe ltnga deputatil ale5i, luau parte cu deplIne drepturi de deputati delegati: un reprezentant al Directiel
Improprietarirli, unul dela Directia agriculturli 51 unul dela domenu!, un reprezentant at cultului numit de arhiereu 5i primarul tinutal. Pre5edinte de drept era mareplul tinutal al nobilimit.

Aiegerile se faceau pentru fret ani. Adunarile ordinare erau odata pe an 51 durau zece zile ; cu Invoirea guvernatorului
se puteau prelungi, sau se puteau convoca adunAri extraordinare.

Adunarea zemstvei IV alegea pe trel ani din sinul sau organul executivdirectia zemstvei, compusa dintr'un pre5edinte
5i doi membri. Ale5ii se confirmau de guvernator. Daca guvernatorul, care avea puteri discretionare, nu ii conf Irma 51 zemstva
nu vroia si aleagi altii,sau, a1e5i din nou,iar nu se confirmau
de guvernator,numea el singur Directia Zemstvei.
Membrii directlei zemstvei confirmati, de5i ale5i, erau socotiti functionarl de Stat 51 erau responsabili in fata organelor statului pe cale disciplined.
Zemstvoul tinutal avea datoria de a ingriji :
1) De impozitele speciale in bani 51 In natura ;
2) De averile 51 capitalurile el ;
3) De drumurl 51 poduri ;
4) Po5tA 51 telefoane

5) De spitale $1 Institutil de binefacere ;


6) De asigurarile mutuale ;
De a da ajutor statului In chestiunile privitoare la :
1) Aprovizionare ;
2) Ajutor saracilor, incurabililor, nebunilor, orfanilor 51

invalizilor ,

3) Sinatatea publica ;
4) Masurile de politic veterinary :
5) Instructia publics ;
6) Ajutor pentru agricultori, Industrie 5i comert.
Institutia zemstvei tinutale avea voe de a cumpara, vinde
51 mo5tenl averi, a Inchela contracte si a sta In justitie.
www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUET IMPERIUL RUS

115

Fiecare adunare tinutall de zemstvA alegea tin numAr de


deputati pentru adunarea zemstvel guberniale. In Basarabla fiecare adunare tinutala trimetea cinci deputati. La acestia se adAogau de drept :
1) Maresalii tinutall at nobllimil ;
2) Presedintil directlilor zemstvelor tinutale ;
3) Sell servicillor agriculturil, domenlilor statului sl coroanei ;

4) Reprezentantul cultului ortodox.


Adunarea era prezidatA de Maresalul nobillmil.

Aceasta adunare se facea data pe an; seslunea dura 20


zile ca drept de prelungire cu vola guvernatorului, care putea
permite st adunArl extraordinare. AdunArlle zemstvei guberniale se deschideau si se inchideau de guvernator.
Adunarea generalA
alegea organul executiv : directla
111

zemstvel guberniale, compusa din presedinte si membri. Zemstvoul

gubernial din Basarabla avea un presedinte (ultimul a fost D.

Mimi) $1 ease membri.


Zemstvoul gubernial avea aceleasl atributluni ca5lzemstvele
tinutale, dar nu privitor la un tinut, ci la tot guvernamintul,

In plus avea dreptul :


1) A da ordonante ;
2) A ingriji de asigurarile mutuale ;
3) A permite imprumuturl ;
4) A fixa timpul si locul iarmaroacelor ;
5) A stabIll indatoririle populatlei pentru distrugerea insectelor si animalelor vAtAmAtoare ;

6) A fixa taxele pentru distrugeri agricole, pasune, etc.


In genere, atributlile priveau foloasele si nevoile locale."
Supravegherea regularitAtil $1 legalltAtil activitatii zemstvel se fAcea de guvernator si de un consiliu compus din : guvernator, maresalul nobilimii, viceguvernator, administrator gubernial de finante, procurorul tribunalului, presedintele directiei zemstvel guberniale, un membru at adunAril zemstvei.
AceastA supraveghere se raporta la hotAririle zemstvel si
toatA activitatea ei si a organelor ef, precum si la personal.
Gubernatorul ($1 ministrul de interne) avea dreptul discretionar de a opri angajarea in serviciul zemstvei a orlcArei persoane. Pre5edintli sl membril upravelor se pedepseau disciplinar de alit consiliul afacerilor zemstvei $i raptor depe lingA
guvernator, precum sl de ministerul de interne.
HotAririle zemstvei, unele erau supuse aprobarli guvernatorului, altele mlnisterulul de Interne, altele nu se supuneau aprobarii.
DacA guvernatorul nu confirma vre-o hotArire, atunci ea

se cerceta de catra consiliul sau.


DacA acest consiliu confirma pArerea guvernatorului, ea
rAminea definitivA, de nu, hotAra ministerul.
HotAririle, care urmau a fl supuse Mlnisterului de Interne,
www.dacoromanica.ro

1 16

DR. P. CAZACU

se prezintau de guvernator cu avizul Consiliulul sAu de control.


Once hotArire a zemstvel se comunica guvernatorulul $i
se astepa dolA sAptimini fArA inceput de executare. DacA guvernatorul le gAsea nelegsle, atunci le da In cercetarea Consiliulul sAu ; dacA Consiliul era de acord cu guvernatorul, hodrfrea lul devenea executorie ; de nu, se prezenta Ministerului,
care, sau confirma hotarfrea Consiliului, sau raporta la senat,
propunind schimbarea.
HotArfrile protestate de guvernator, din cauzA cA nu co respundeau scopului, se prezentau la cercetarea consilIului Guvernatorului $i cu hotArfrile acestul Consiliu se prezentau mlnistertllui de Inerne. Ministerul putea sA le confirms, sau si
le prezinte prin Consiliul de Ministrl, Imparatului sau la DumA.
GJvernatorul avea dreptul de a revizui zemstvele si 1 nstltutiile pendinte de ele, a cere explicatii de neregularitAtile
observate si a propune indreptiri.
ToatA institutia zemstvei avea la baza impozitele sale proprii, fn special asupra parnfntului 1 imobilelor.
Cheltuelile zemstvei cresteau din an in an, fArA sat-Run
bruste si fArA sa apese in mod sensibil populatla, fiind gradate 1 tinute in limite stricte de lege.
Astfel cA zemstva era :

0 institutie de administratie long, bazatA pe colegli electorate cenzitare i de tagma, avind un cerc restrins de ac-

tivitate ; ,,foloasele si nevoile locale", dar numai cele materiale ;


aprovizionare, *tor sAracilor, sanitarie, veterinArie, construetii de scoli si drumurl, agriculturS. Zemstvele cheltuiau cu scotile, dar conducerea, programele, limba, etc., erau in minile
organelor statului.
Zemstvele numeau functionari, dar guvernatorul, fArA nici-o
rAspundere, confirma sau Infirma oricind pe orice functionar.
Al treilea element caracteristic Institutiei zemstvei este
stricta supraveghere, control $i supunere organelor statuluf.
Dei institutle electivA, directia zemstvei se .confirmA de
organele statului si In caz de discordantA !titre organele statului sl corpul electoral, statul numeste organul executiv.
Dei aleasA, directia zemstvei era responsabilA, nu atft
In fata alegatorilor, eft In fata organelor statului ; preedintele
i membrii directiei zemstvei slut functionari de stat, au grade,
decoratii, inaintari, in cadrul functionarilor statului si sint supu1 pedepselor disciplinare casi toll functionaril statului. Functionaril numiti de zemstvg, nu puteau intra In functiune farA agrearea guvernatorului, care n'avea de dat seama de ce agreazA, si
de ce nu agreazA.
Nici o hotarfre a zemstvei nu era executabilA, fArA aprobarea tacita sau scrisA a guvernatorulul. In cjz de neintelegere,
procedura apelului era asa de lungA $l aa de complicat5, ta-

cit un rezultat chiar pozitiv, era aa de tardlv, Nth Iii pierdea


www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT

NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

117

valoarea lucrului in sine si degenera, fie inteo lupta personala, fie intr'o lupta politics.
Fars nici o legaturA cu trecutul si cu masele locale din
Basarabia, zemstva era o institutie straina care nu se deosebea
de institutiiie statulul rusesc ; ea incasa impozite, Ingrijea de aver' si capita furl, (drumurile si podurile erau cam neglijate, dovada

starea 10r de astAzi, care nu se deosebeste mult de cea dela


1869); posta ruralA (scrisorl etc.) In toatA Rusia $1 in Basara-

bia era rea si a rAmas rau organlzata,cetateanul trebula s


se duca la Voloste (recedinta plAsii mid) ca sA capete corespondenta ; in schimb posta cu cal pentru transportul functio-

narilor era bine organizata ; telefoanele s'au introdus tirziu de


tot, erau putin rispindIte, numal in unele judete si nu profitau
taranilor moldoveni ; de spitale $i institutli de binefacere, zemstvele s'au ocupat mai deaproape si au obtinut rezultate frumoase ; o alts; Instittitie buns si de care s'au ocupat zemstvele, era institutia asigurarilor mutuale obligatorii, bine organizatA.

Dar toate acestea erau deservite, fAcute si conduse defunctionari rusi. Fars nici-o exagerare, 80-90 la sutA din functionaril zemstvei erau importatl in Basarabia, Hind Rusi sau
Armeni, Greci, Ruteni, Poloni- rusificati. Institufia nu servea de-

af statul rus si pentru rusificare.

Asupra activitatil zemstvelor basarabene, printul Urusov,


fost guvernator al Basarablei, spune Zemstva era reprezentata mai cu seama de proprietari, taranii n'aveau insemnatate.
In lucrarl nu era perseverentA si constantA. Era tendinta de a
se face totul luxos si larg, asa cum s'a Mout muzeul $1 ospldui dela Costiugeni. DupA ce le-au construit, au vAzut greutA-

tile de intretinere. In general se vedea lipsa &dirt' serioase,

care caracterizeazA pe basarabeni: intAlu tale,apol masoara si


dupA masurA vad ca au talat prea mult.`
In altA parte, despre proprietarii din Basarabia spune :
la conacurile mositlor for se gaseste mare lux, dar nu sluttracHtii. si solemnitate. Nu am observat nici dragoste de mosie ; mosia este o sursa de venit, care trece din mina in mina.
De obiceiu proprietarli din Basarabia 151 lass; pe seama for
vlia si un petic de pamint, restul 11 dau in arena de cele mai
multe on la evrei. Lux aparent, dragoste de trai orasenesc,
dorinta de a cistiga mult si de a cheitui si mai mult, acestea
shit trasaturila care impresioneaza la proprietarli basarabeni 51
explica lipsa for de traclitii st rezistenta. Avert marl tree repede din mina in mind.`
InconjuratA de o natura bogatA, in Basarabia domne5telenea si lipsa de grip. Populatie putin cults, bogata 51 linistitA, proprietari usuratecl, plini de bucurii, societate cu multi
condescendentA pentru slAbiclunile sale si ale altora, cu lulYre

www.dacoromanica.ro

118

DR. P. CAZACU

de strAlucire exterioarl si cu dorinja de a plAcea sal:1MM! ;


pujinA munca $1 caracter, multi; ospitalitate $1 oarecare libertinaj In moravurlasa este In trAsaturl generale Basarabla." t
7

Ora' ele
Influenja adminIstraliel Imperiale rusesti 1n Basarabla s'a
reslmjit mat cu seamA asupra ora$elor.
Subt stAptnirea timpului, factorilor economic!, cultural!, politic! $1 administrativi, ele au evoluat $i daca nu au luat un aspect rusesc.najlonal, del n'au nimic dela poporul rusesc, unele
au cApatat totusi un aspect de ora$e din imperiul fits. Lucrul
acesta era cu atft mat u$or, cu cft Ia 1812 In Basarabia nici
nu erau orase propriu zis, ci mici tfrgupare. InteadevAr, cercetind diferite surse 2 gAstm urmAtoarele date asupra raptor
din Basarabia din acel timp.
1

Urusov, pag. 34, 142, 143, 131, 132).

Lucrarile Comislunli arhiv. Basar., vol. I st vol. III, Chisinau.


Hotinul avea la 1808, 648 gospodarli (340 evreesti, 297 moldovenesli, 11 armenesfi).
2) Tightna actuala, Benderul de all5data era Ia 1808 impreuna
cu mahalaua Lipcanit un tirgusor cu 331 gospodarti: 169 moldovenesti,
101 evreiestt, 52 lipovenesti si 9 armenesti. La 1827 orasul cu mahalalele Lipcanii sl Borisovca aveau 5089 suflete : 2740 barbell si 2349
femet, imparlill astfel :
2

1)

B.

F.

Clerici ortodocsi 20-11 Boer'me


lipoveni 3 3 filmic':
,.
Fosti milting
20 19 Rust
f osti funclionart 36 33 Ucrainieni

B. F.

51-29 Moldovent
Bulgari

210-301 Lipoveni
798 675 Molocani

B. F.
617.582
12

385.248

39 20

22 20
527.402 Evr. botez.
3) Celatea Alba actuala, Ackermanul de la 1808, avea 334 gospoEyre!

aril : 168 moldovenestl, 132 armenestl, 18 evreiesti, 16 sirbesti. La


1827 avea 9770 suflete : 5527 barbell, 4243 femet, imparlIll asltel;

Cleric! ortodox'
. armeni
Millar'
Rimiest

Boiernasi
Birnict

B. F.
34 38

Rusi

17

Moldovent

18-21 Ucralnenl
8

6 5 Oreci
53

Bulgari

5369.4118

Armeni

83

Evrei
Tigant

B.

F.

19864080
1897. 744

558 473

248- 206
199- 179

382.322
217. 196

40 43

Soroca la 1816 avea : 5 preoli, 2 vaduve de preot, 1 diacon,


3 dascall, 2 pal/marl, 4 mazili, 1 ruplas. Birnici : 147 gospodari, 21 vaduve si 41 burlaci. Dughengii creOini gl armeni 12, jidovi 145, vaduve
de a for 12, boerl sl asemenea 9 (most& vislernIculut Iordache Roset).
4)

5) Bdillle la 1816 aveau : 3 preoli, 1 diacon, 2 dascall, 1 palamar,


3 mazili, 12 ruptasi. Birnici : 262 gospodari, 14 vaduve, 36 burled. Dughengit crestini st armeni 42. Hdovi 244 (mosia comIsului Alexandru
Panalt).
6) Ttrgul Orhetului (1816) avea : 6 preoli, 1 diacoq, 4 dual',

www.dacoromanica.ro

119

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPER1UL RUS

Administratia ruseascA a cautat pe cft ti era posibil s


transforme aceste tirgusoare In orase $1 sl le dea un aspect
urban i rusesc. In acest scop, toti fugarii din Po Ionia 01 U3 palamart, 5 mazili, 1 ruptas, 6 ruptasi de vislerie, 3 postelnicell, 1 boer ;
birnici : 217 g( spodari, 16 vaduve si 44 burlact ; bez armeni si jidovr.
7) Salul Frumoasa (actualut Cahul) avea ,3 preoti (1 vaduve de
' preot) 2 diacont, (1 vaduvii) i oaltimar, 2 mazill, 1 ruptas, birnici: 120
gospodarl, 10 vaduve, 12 burled, 9 jidani'. (CumpArat de la Bals 4000

filet la 1840 pe numele soliel guvernalorulut Feodorov. Aland s'a botezat Cahul).

8) China la 1808 avea : 478 gospodarli : 393 moldovenesti, 58 11-

povenestl, 27 evreiesti. La 1827 erau 3671 suflete ; 2155 barbel!, 1516

lemel, impArtli1 astfei :

B. F.

22-23

Cleric! ortodocsi
Fosti militart
Tarant birnici

14 13

21194480

B.

Rust

Ucrainent

Moldovent
Tigani
Evrei

F.

279-180
746 500
966.728

10 -13

154-95
9) TIrgul BrIcenll (1816) avea: 2 preoft, i ducal si 1 pi-Warner,
4 main! moldovent ; 1 preot, 7 negustort st 1 vaduve armeni, 24 negus-

tort crestInt gospodari si 11 burled ; lar birnici : 86 gospodari, 2 i vaduve, 14 burlael. (Mosta gf tirgul lui lordache Roset vistierul din
Moldova).

Ttrgul LIpcani (1816) avea : 2 preoti, 1 dascal, 1 palimar, 2


armeni, 2 negustori crestini. Birnici : 84 gospodari,
14 vaduve si 12 burlact (rnosta gI tirgul lui Aga Neculai Roset din Moldova).
11) Mohildul, ores moldovenesc de peste Ntstru (1816)
avea : 3 preoli, 1 diacon, 2 dascali, 1 palarnar, 1 mazil. B raid
270 gospodari si 51 vaduve, 64 burlaci. Dughenigli crestini si
armeni 15 ; jidovl : 313 gospodari, 2 vaduve Si 19 burled ;
10)

meguslort

12 boterl si oameni de alte trepte (mosta tut Alexandru gi Gheorghe

Cantacuzino).

12) Rascooul (1816) avea : 4 preoll, 1 diacon, 1 palamar ; 2 mazili, 7


ruptasi. Birnici : 119 gospodari, 3 burlaci, 88 Novi Caosia minastirli
Oolia).
13) Tirgul Tuzora (CAliira$ul de astazi), (1816) avea: 2 preoll, 1.
Alascal, 1 pallimar. Birnici : 88 gospodari, 5 vaduve s112 burled (mosia
stolaicului Matel Riscanu).
14) Tfrgusorul Teleneptll (1816) avea : 4 preo1I, 1 diacon, 2 desalt, 2 Warner] ; 5 mazili, 1 vaduve de mazil ; 25 greet cups I., 11 peltpont (lipovent), 6 ruptasi. Birnici : 209 gospodari. (Mosta gf tirgul a pitarulut Feodosie Oheorghiu).

15) Tirgul Cdu*anii (1816) even: 2 preoll, 1 diacon, i dascal, 1


palimar. Birnici : 108 gospodari, 3 vaduve, 21 burled.
16) Tirgul si mahalaua Leona (1816) avea 3 preoti, i vaduve de
preot, 1 diacon, 4 desalt, 5 paaimari, 3 mazili, 3 ruplast. Birnici : 183
gospodari, 8 vaduve, 6 burlaci ; (rnosia spatarulul Ion Sturdza).
17)

Tirgul Revile

(sic) aveau la 1816: 2 preoli, 1

vfiduvii

de preol, 1 diacon, 2 Warner!, 5 mazili. Birnici : 217 gos, odart,


14 vaduve si 19 burled, tar la 1827, 2066 suflete. 1227 barbaft si 839 lemet, impartill astfel
-Cleric! ortodox!
Fogli militari
Ruplast
Tarant birnici

B.

F.

15-18

3-

2
6
8
1032.839

Rust
Moldovenl

Ucrainieni
Greet
Bulgart
Evrei

www.dacoromanica.ro

B. F.
160. 42
360-309
306.154
150.119
183.153

98 -62

120

DR. P. CAZACU

craina nu mai erau urmariti gi trimigi la vetrele lor. 1 Evreii 2


negustori, care veneau sA se stabileascA In special In ChiginAu
erau scutiti un timp de dAri. Cregtinflor li se dAdeau locuri_de
case gi prAvaill, eftin sau gi pe gratis. Toate aceste mAsuri n

fi dat vre-un rezultat dacA nu exista un curent permanent de


imigrare din Rusia, Polonia gi Ucraina spre Moldova, provocat
de stArile de peste Nistru, unde tAranui era sclav, Evreul batjocorit, Si Rusul de lit arhaic (lipovanul) persecutat. De avan-

tagiile urbanizAril au prohtat gi Moldovenii, cAci stabilindu-se


In orage erau scutiti de podvezi; corespondenta oficiall dela
Inceputul secolului trecut intre ispravnici gi guvernatori dovedegte acest lucre. Dar toate aceste mAsuri administrative, a-

vantagil gl curente n'ar fi dat rezultate, dad nu era substratul


economic, care a tins in toatA Europa din secolul XIX gi in aceastA parte a lumil la trecerea dela gospodArla pastoralA la
cultura cerealelor, la comert din ce In ce mai intensiv gi la
urbanizare.

Cum InsA la aceasta urbanizare In Basarabia prezida imperiul rus, era fatal ca unele orage de aid sa la aspecte oare-

cam rusegti, cu atit mai mult cu cit Intreg comertul, in loc sA-g1
la calea naturalA de scurgere spre DunAre, Prut, era indreptat
peste Nistru, pe unde se expediau produsele i se importau fabricatele industriale. Procesul acesta s'a fAcut inset in curs de

100 ant. La fnceput era foarte Meet, gi de abia in ultimil 3040 de ani s'a simtit mai puternic prin legaturi de cal ferate,

8) Tirgul FoleVii aveau: 4 preofi, 2 vAduve de preofi, 3 diaconi, 1 p6I6mar, 1 dosed!, 4 mazili, 1 ruplas. Blrnicl: 111 gospodari.
32 burled (mosta lut Ion Bals). Negustort dughengil crestini bunt si
rill 97 st 14 mestesugarl.
19) lzmailul moldoveneste Sinn (Smilul) In 1827 avea :

Cleric! orlodoxi
, colonel
, arment

lipoveni
Cfilugfirife
Militari rezervIsti
Boernast

B. F.

28-20
2

66

5- 3
15
48 31
12- 13

Rust
Moldoveni

Oreci
Bulger!

Armen!
Lipoveni
Evrel
Ttgani

B. F.
1500-1319
683- 589
230- 240
181- 113
147- 120
300. 290
290- 259

26-24
Taring sau birnici
1300.1212
N'am g6slt delete privitoare la Chisiniiu, dar prin anatogie putem

deduce di Chistnitul, care nu era resedinf6 decit dela 1816, nu putea


fi mai mare ca Orhelul din acelasi limp. Despre ChIsinau In epoca eteriel, Bartenev spune : Cele mai multe case erau de lemn ; mesa.
principalft a populafiel o formau Moldovenii, 31danit $t Bulgarli. Dar
erau st Greet si Turd, Nem'', Arnaufi, Armen!, Franfuff si chiar Ile lien!, flecare cu limbo, obicelurile st imbritcAmintea lor. Rust erau pufini. Cea mai mare parte erau soldall si funclionarl.'
Dupa invazia eteristilor din Moldova, 11116 cum este deserts Chi.
sinaul (Veltman) : ,in loc de 12 mil de locultort erau 50 mil cut emigranfit greet si Moldovenii ".
1 Casso, peg. 203, licazul 31, Oct. 1817.
2

Aceasla numat la inceputul secolului trecut.

www.dacoromanica.ro

121

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUET IMPERIUL RUS

creiare de banci, etc., ajungindu-se el la 1912, 14,7 /o din populatia Basarabiei era urbana.
Cladiri le statului, purtind vulturul cu dotia capete pe fatacia, bisericile cu inscriptil ci picturi slave, scolile si bibliotecile cu carts rusesti si portretele tarilor, monumentele tarilor

pe strazi, botezate cu numele diversilor imparati sau scrlitori


rusi, care au avut singura legatura cu aceasti tall de a fi fost
exilati aid, sau de a fi calatorit pe aid cindva In suita unui tar,
pe cind nu erau nici drumuri .de fier ; scolarii, functionarii si
militaril In uniforme cu insignii si decoratii imperiale, care acopereau origina si natonalitatea for diversa (Russ, Poloni, Armeni, Greci, Ucrainieni, Moldoveni, etc.), pravaliile cu marfuri
internationale si inscriptii rusesti, dadeau impresia calatorilor
ca orasele din Basarabia erau complect rusificate. Aceste aspecte erau mai intense in Chisinau, mai putin intense la Ackerman, izmail, Bender si scadeau cu totul la Orhel, Hotin, Noua
SOO, Briceni, care au pastrat aspectul primitiv. Daca se
cerceta insa subt poleiala imperials de importatie sl se examina substratul real, se gasea cu totul aitceva.
Din statistica oficiala din 1912 populatia urband din Basarabia era formats din :
37,2'io
Evrei i
Rusi
24,4
cu functionari, soldati, etc.
Ucrainieni
Moldoveni
Alte neamuri

15,8
14,2

8,4

Astfel Inca oficialitatea ruseasca, in centrele urbane cele


mai susceptibile unei actiuni de stat mai puternice $1 mai eficace, nu a aluns cleat sa creeze un aspect exterior bizuit pe
o mica si flotanta minoritate ; cu atit mai mica cu eft urbariii
formau de abia 14,7'/0 din populatie. Dar si acesti 24,4 declarati Rust, precum sl aces 15,8 '0 declarati Ucrainieni subt presiunea imprejurarilor imperiale, examinati de aproape, nu sint
tocmai Rust si Ucrainieni ; functia, uniforma, prezenta In koala,
interesele fiscale si financiare, i-au facut pe multi sa-si ascunda
singele, rasa, trecutul si aspiratiile. Sint sigur ca multi din acesti Rust si Ucrainieni din Basarabia slut actualmente buni
Poloni, Letoni, Estoni, Lituanieni, Gruzini, Armeni, Greci, etc.,
Intorci in patriile lor, iar multi s'au declarat si buni Romani.
Cunoastem si personal multe cazuri de acestea.
CAutind impartirea popuia tiei din Basarabia dupa ocupatiuni, 2 gasim urmatoarele cifre la mie :
15
Administratia, justitia, politia, servicii publice
Militari
Clerici

10

,Dupe cercelarea iecuia de o comisie specials in sudul Rusiel


4(
scrie ruseste.' (Urusov, peg. 314).
2 Lascu, Basarabia, peg. 73, 74.
9
1

la 1900 din Initialiva primariel Odessa, numal 1 1 u din evrei stiau cell

www.dacoromanica.ro

DR. P. CAZACU

122

Activitate $1 servicil private


Rentieri, pensionari
Agricultura
Industrie $1 meserii
Transporturi
Comert
Alte ocupatil

44
15

757
70
11

63
9

In legAtura cu cifrele de mai sus, analizind populatia urbana din Basarabia mai de aproape, gAsim o serie de straturi. Biurocratia, functionarii, Merl', judecAtorii, profesorli,
preotimea, data nu toti Ru$1 sau strAini (importati $1 unit si altii) in cea mai mare parte rusificati $1 dindu-se drept Ru$1. Ban-

cherli, negustorii marl, marii proprietarl urbani si rurali stablliti in orase, de diferite rase $1 nail! : Evrei, Armeni, Greci,
Bulgari, Germani, Romini, toti acestia se dAdeau $1 el drept
Rusi $1 se credeau rusificati, cum si erau in mare mAsurA.
Dar aceste douA pAturi formau o infima minoritate, cu a-

tit mai micA, cu eft si orasul era mai mic.

Negustorimea micA, meseria$11 $1 mahalalelc:, adicA marea

multime de popuiatie, chiar cind nu erau moldoveni, in mare


majoritate vorbeau aceastA limbA, pentrucA altfel nu- puteau
sA-si exercite functiile for sociale in marea masA moldoveneascA rurala, cu care erau in legAturA si de pe urma cAreia trAiau.
Cu eft rapt] era mic, mai cu atit masa ruralA avea o mai
mare influents asupra populatiel, silind-o sa invete limba moldoveneascA $1 sA se supue obiceiurilor ei.
Efectul acesta se vedea mai bine in zile d! iarmaroace,
cind masa rurala nAvAlea in tlrguri, silind pe negustori $1 meseria$1 sA le vorbeascA $1 sA se tocmeascA in limba moldoveneascA.

Cu toate acestea, este incontestabil ca orasele 1 din

Ba-

1 Cel mai important ores din Basarabia, ChfOnaul, avea inainte


de rfizbolu circa 120 mil locuitori (40 /, stiutori de cartel. Resedinla a

guvernatorului sl vice guvernalorului cu cancelariile for si cu admi

nisiralia guberniala, cu tribunalul unit pentru intreaga Basarabie, cu


Administralia financier& singuri pentru intreaga Basarabie (in orasele
tinutale erau numai casierli) cu Administratia spirituall (consistoriul)

administralia militarl, scolarii, etc. cu 20 biserici orlodoxe, 40 sinagogi,


o blsericil calolici, una luterang, cu circa 140 scoli dintre care 10 secundare, juca rol insemnat ca centru adminislrativ si comercial. Avea
circa 1500 intreprinderi comerciale i circa 60 industriale (mori, tiibliaril, distilerii, etc.)
Cetafea Alba (silkier/ Ofiuza, Tires, Alba Tuna, Mon Castro
sau Mavrocastron, Ferievar pentru Unguri si Ackerman pentru Turci
si Rusi) avea inainle de rifizboiu circa 23 mil locuitori, comer( infloritor

in minile Evreilor, Armenilor si Orecilor, 2 licee, o scoall normala,


scoli medil si o serie de instituni tinutale locale.

Tighina (Benderul Turcilor si Rusilor) avea inainte de rilzbol circa


41 mil locuitori cu circa 325 intreprinderi comerciale, cu institulti finu-

tale si cu 2 licee.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT IMPBR.UL RUS

123

sarabla, in special Chl?iniul, mai cu seand prin scale lui se-

cundare i apoi prin lnstitutiile administrative, politiene01, juridice i fiscale i chiar prin comertul mare, erau puternice
centre de invitare a limbil rusesti i de rusificare. Efectul a-

cesta se resimtea InsA mai cu saml asupra unor anume paturi din urbani 1 asupra unui numar foarte restrins de rural'.

Orap le din Basarabia nu erau centre de productie I cl numai intermediarl de credit, schimb, 2 administratie i consuma tie
intre centrele rusesti i masele moldoveneti.
Orasele din Basarabia erau administrate de consilli municipale alese. Sistemul alegerilor a fost Introit's dela 1873.

Dreptul de a fl alegitor era foarte restrins. Este caracteristic


c adrninistratia aleasa s'a admis tocmal la 1870, adici atun ci
and rusificarea ("raptor i increderea in alegatoril cenzitarl er a
deplina aproape.

lzmailul (Smilul) avea inainte de razbot circa 30 mit locuitori,


populafia este de diferite neamurt, predominA Moldoventi, Rusii gi Evreir Port cu comer! insemnat. Afar'A de institufii administrative flail.
tale, 3 scoli secundare plus 2 la Bolgrad.
Orhelul avea circa 15 mit locuitori cu institufil finutale, cu circa
150 intreprinderi comerciale, cu un liceu de fete.
Hoffnul avea inainte de rizboiu circa 21 mil locution!, cu 4 biserici
ortodoxe, 15 sinagogi, o biserica armeneascii, 1 liceu, 4 scoll primare
si circa 175 intreprinderi comerciale.
Soroca (Olhionia genovezilor) avea inainte de rfizboiu circa 17
mii locuitori, cu circa 200 intreprinderi comerciale, cu institulli tinutale, cu trei scoli secundare.
Bdl file inainte de razboiu aveau circa 20 mil locuitori, circa 200 in-

treprinderi comerciale, 2 licee.

China (Licostomon) avea inainte de rfizboiu circa 15 mil locuitori,


circa 200 intreprinderi comerciale, 1 scoal4 secundarti.
Rent avea circa 8 mil locuitori, 110 intreprinderi comerciale.
Botgradul cu o populafie de circa 15 mii locuitori, cu predominenfa Bulgarilor, avea circa 160 intreprinderi comerciale si 1 liceu.
1 Basarabia nu a fost si nu este o /aril industrialA, lotus( oare care
fabrici sint si aici. Statistica aratti existent a a 941 industrii cu 8.662 lucratori. Industrtile cele mat insemnate sink cele alimentare ;
1) morfiritul cu 6198 mod cu 4231 lucratori (sint si 2 fabric! de
macaroane cu 49 lucrAtori);
2) fabrici de spirt 31, cu 564 lucratori.
3) fabric! de here : 12 cu 196 lucratori si o fabrici de drojdie
.

de here.

o fabricii de zahtir (Zorojant Hokin) cu 400 lucritor 1


patru fabrici de tutun cu 136 lucratori
fabrici de olol 6 cu 235 lucrAlort
fabric! de piele 3 cu 8 lucrillort
fabric! de stipun 8 cu 30 lucrlitort
ferestrae 6 cu 486 lucratori
cileva mid fabric! de olane, caramin, ciment, teracolg, postav,
furnatoril etc. hill insemnalate.
Numarul meseriasilor din orase (croitori, dulghert, pletrari, etc.)
era deabia de circa 20 mil din care 41I0 mestert, 33 /0 calfe si 26 /0
4)
5)
6)
7)
8)
9)

ucenici.
2

ludecind dupii certificatele eliberale de fisc in 1912, in Basa-

www.dacoromanica.ro

124

DR. P. CAZACU

Biserica
Din punct de vedere bisericesc, la 1812 Basarabia intreagle
era subt jurisdictiunea Mitropoliel Moldovel.
Trecerea el de subt jurisdictiunea bisericeascA a Moldovel
subt acea a Sf. Sinod din Petersburg, s'a fAcut cu cAlcare vAditA a canoanelor.

rabia erau 28.297 intreprinderi comerciale stabile, din care 2 3 in o-rase. Se crede ca bilanlul for era de 66.866.000 ruble aur.
Marfa principals bine infeles ca erau grinele, vinul, fructele, tutunul, vitele, line.
Cum insa cane de comunicalie in Basarabia quasi-nu existau, co
merful mergea foarte incet Si greu. Inteadevar, in Basarabia nu exislau

aproape de loc sosele afara de circa 340 km., iar caile berate aveai
circa 800 km. Pe Prut, Nistru sI Durfare erau si linii de navigalie, destul de insemnate.
i De altfel la 1812 Rusii, prolectorii sI pastraiorli credinlii si canoanelor bisericii crestine pravoslavnice, nu erau la prima calcare.
Inca la 23 August 1789, impiiriiteasa Ecaterina II diiduse ucaz (decretlege) Sf. Sinod rusesc, ca a dat porunca Prinfului Potemkin, ca ,,la lo-

cul vacant de milropolit al MoldoVlahiet sd aleagd din nalia de acolo o persoana incercald to Incredere", pe care Sf. Sinod rusesc urma sa dea porunca arhiepiscopului Ambrozie din Ecaterinoslav sa o
sfinleascifi mitropolit. Neflicinduse alegeri, printeun ucaz din 22 Decrmbre, acel Ambrozie a fost numit locotenent at Mitropoliei MoldoValache, tar ca ajutor tub, ca episcop at Benderului si Leucopoliei'
(Akermanului), a fost sfintit (la 26 Decembre) Oavriil Banulesca
Bodoni.

Ne vom opri mat mutt asupra acestei personalitall, care a avut


un rot insemnat. Romin din Bistrila (1745), cu studil la Brasov, BudaPesta (vezi lucrarlle Societalii de Istorie Bisericeasca din Basarabia,
vol. V, p. 6), Kiev, Muntele Athos sl Smirna (vezi Saldnilky, p. 54),
profesor la Nasaud 1776, profesor la $coala Domneasca din Iasi 1778,
calugarit la Constantinopol, face din nou stud!! la Patmos, pentru a
reveal ca profesor la $coala Domneasca, de unde pleacit in Rusia la
Poltava, ca profesor si prefect la seminarul de acolo (1782), pentru a
se intoarce din nou la Iasi la 1784. Suptirat ca n'a fost ales episcop
al Romanului, din nou se duce in Rusia la Poltava, pe ling& Alexandru Mavrocordat sI unit hoer' moidoveni. Acolo devine rector at seminarului. Piece' din nou in Moldova cu armatele rusesti, este facia
de Rusi episcop al Leucopolel, tar la 11 Februar 1792, deja dupe pacea cu Turcii, este numit de Ecaierina II mitropolit al Moldovei, iar
generale! Cohoosky l.a facet Investiture (vezi Sladnitky, p. 72). Se
infelege der pentruce patriarhul Constantinopolului a convocat Sino.
dul, I-a gonit pe Oavriil de pe catedra mitropolitana din last si la caterisit (vezi Stadnilky, p. 73), de indata ce Alexandru Moruzi, pus de

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPERILTL RUS

125

Un simplu referat al Mitropolitului Gavriil, Insotit de pArerea


guvernatorului Scar lat Sturdza, studiat de Sino Jul rusesc si confirmat la 4 lunie 1813 de impAratul Aiexandru la Top litz, a
instituit eparhia 1 Chisinaului (pentruca acolo s'a instituit admi-

nistratia localr) si a Hotinului (pentruca acolo cindva a fost


.episcopiel ; s'a dat titlul de exarhie >3i mitropolle nu epis-

copiei, ci personal lui Gavrill ; 2 s'a instituit vicariatul BendeAkermanului cu clerul catedralei, a curtii mitropoliei, cu
rului
decasterie (consistoriu), 3 CU tot personalul, cu seminar si cu arAtarea tuturor fondurilor pentru fntretinere, In care nu intra
nici un ban din casieria statulul rusesc, 4 toate mljloacele fiind
locale : veniturIle mAnastirii Capriana, mo5iile Purcarii $i IRAscAet11, impozit pe cleric!, 7 lei pe cap de cumuli, etc., 80 scutelnici pentru Mitropolie, 40 pentru vicar, vii, etc., Clericilor
de asemenea 11 se dAdeau avantagli marl : scutire de once dAri
cAtrA stat, scutire de impozite pe vii (50 vedre protopopul, 30
vedre popa), pe ol (25 of protopopul, 15 popa), pe albine. Proprietaril erau datori sa dea clericilor pAmint gratuit de arAturA,
pentru sAmanat 5 chile ; pentru flit* 8 Mc!! popil si 6 diaconului, a scuti de pAsunat 16 capete popli sil2 diaconului. AuTurd Domn, i-a cerut aceasta. Dus cu forte la Constanfinopol, este
eliberal prin interventil rusesti, care ii diiruise camilauca alba, cruci,
etc. $i este numit la 1793 arhiepiscop al Ecaterinoslavului, tar apoi,
la 1799, mitropolit at Kievului, membru al Sinodului rusesc (1801). Se
retrage,nu se cunosc molivele : poate in vederea vittoarel ocupalli
rusestt a Moldovel $t Valahiet, pentru care Ru$11 se pregateau din limp
.(Casso, p. 22),subt pretext de boalii, din aceste demntlati la 1803, la
Odessa, cu pensle de trei mil ruble, tar la 1804 la Dubassari (unde a
evut $1 o tipografie moldoveneasca), peniruca la 1808 se' he numit de
Rust mitropolit at Moldovei, in scop de a supune biserica Sinodului
rusesc $I, demnilafea de mitropolit filnd in fail pe acele timpuri demnitate politica de primul rang, ea face interesele pollticil rusesti, pe
care le-a $l facut findepartarea mitropolltilor Dosoftet si Ignatie, trimiterea for $1 allora la mangstiri in tare $1 in Rusia, subt stride armatei ruse$1i, dar cu intrelinerea pe socoleala tent (vezi Stadnilky, p.
171 $i 235]. Retras cu armatele rusestl in Basarabia, mitropolitul 0avriil pastoreste aici in acelea$1 scopuri. Moare la 1821 Mart 30.Romin de origins, dupd educafie $i seruicil a fast Rus; toata viola sia
consacrat-o In slujba bisericil st statulul rusese. Asa it caracteri
zeaza Rust! care I-au studiat ectivitatea.
1 De abia la 1821 eparhia Chisinaului $i Holinulul a fost trecuta
ca episcopie de clasa II intre eparhiile rusesti, socotindu-se dupe' toate
celelalte eparhli din aceasta clasa, thud noun (Lucrarile societ. tstoric.
arh. Bisericesti Basarabia. vol. IX, p. 17).

2 Noua eparhie trecea Nistrul $1 mergea Nina la Bug, act a


pentru popoarele care o locuesc ar ft spre bucurie, flindca sI cimpla
ceasta adilugire nu numai ca ar perfectiona eparhia apeasta noua, dar $i

Oceacovului, cast Basarabia, o locuesc Valahl, Greet, Bulger' si alte


nalli, tar Rust sint foarte pupal". Regiunea dintre Nistru $i Bug a fost
desparlita de eparhia de Kisinau la 1838, la inflinlarea eparhiei Chersonului.
3 DIntre funclionari dot scriitorl pentru scrisul moldovenesc,
Ibid., p. 5.
4 Ibtdem, p. 12-13.

www.dacoromanica.ro

126

DR. P. CAZACU

toritAtile civile sI proprietarii sA nu se amestece

sericesti.

In cele bi-

Prima grill a lui Gavriil la Infiintarea eparhiei a fost cil-

direa localurilor pentru institutille bisericesti. In :curt timp le-a


construit (12 cladiri si o bisericA ; exists toate si astazi) fAra
nici o cheltuiala din partea statulut rusesc, ci numai cu venituri
si prestatil locale.
Pe lingA protopopiile exlstente (13) pentru conducerea si
supravegherea clerului, 2 a fnfiintat protopopii nota in Bugeac
1 la Izmail si le dadea tuturor instruct% personal vizita satele
si dAdea IndrumAri clerului si poporului. Clerul din Basarabia
to acele timpuri era numai moldovenesc, cu stiinta de carte, dar
fara deosebitA culturA. In grija de luminarea crestineasca a

clericilor si poporului, a infiintat o tipografie (MA ban' dela


statul rusesc, ci din mijloace locale) moidoveneasca, care s'a
deschis la 31 Mai 1814, in care s'au tipArit abecedare (bucoavne) moldovenqte i slavoneste, gramatica, catehizisul, cartl
de rugAciune, cart! de predici, ceasloave, calendare, 3 evanghelii, manuale, etc.. 4 Toate aceste carts au avut dela fnceput o
mare cAutare si rAspIndire 5 in Basarabia, peste Nistru si peste
Prut".

AfarA de aceasta Mitropolitul Gavriil a ingrijit de con-

structil de biserici in Basarabia, pradatA de razboae ; pe timpul


lui s'au construit 200 biserici pe linga cele 749 existente. 6
Dar pe linga toate acestea, mitropolitul Gavriil a ingrijit
de pregAtirea vlitorilor clerici, deschizfnd la 31 Ianuar 1813 seminarul din Chi5inAu. Scopul acestui asezAmint era, pe linga
pregAtirea preotilor, rusificarea for In vederea operei de stat a
rusificaril prin ei a populatiei. Conducerea seminarului dela inceput a fost data pe mina RuAor. Inca pe timpul cfnd era
mitropolit la Iasi, Gavriil aduse acolo din Rusia oameni credinciosi lui si Rusiei, dintre care erau Petre Cunitky, protopop,
fost rector la Socola (primul rector al seminarului din Chi0nAu 1813-1821), Ivan Nestorovici (rector at seminarului Chisinau
1821-1826), Dimitrie Sulima, vicarul, Rodostat, mai tirziu protopop la Hotin, etc..
Cum insA elevii si mediul fnconjurAtor erau carat moldo1 (Went, p. 74.
2 ,,Aproape lot clerul nu she limbs ruseascli si obicelurile administrative a bisericit rusesti ; de aceia mitropolitul Gavrlit a liSsat pe
vechif protopopi Pratfall' (LucrArile soc. istor. arh. bas., vol. V, p. 6,.
partea II
3 A introdus in calendar pe 41101 rust st tcoanele Malcil Domnului facaloare de minuni rusestr, Sladnilky, p. 350.
4 Mitropolitul Gavrill a facul parte sl din personalul pentru corectura Bibliel Moldovenestl, editalA la Petersburg. Cea mal mare parte a

acelei corecturi a fost fficula de Ipsilante, Male Crupensky si Arhimandritul Varlaam dela Dobroval cu un psalt. Ibid., P. 359.
5 Ibid., p. 365.
6 Lucriirlle Sociel5/11 istorice arh. Basarablet, vol. V, p. 40.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

127

vene5ti, tot' oamenil ace5tia au trebuit sA se supue lui: an invatat perfect romine5te, au serfs 51 tiparit lucrAri in aceasta
limba. Programele $i organizarea erau acelea51 ca la seminarille
din Rusia, deosebirea era ca pe linga cele trci limbi obligatorii, dupa greaca, latina i rusa, se preda 51 limba romfnA.
Contingentul elevilor era mic, majoritatea elevilor era de
peste Nistru (a5a la 1828 din 54 erau 45 de peste Nistru). i
Succesele rusificaril erau slabe : la 1833 revizorul Scvortev
constata : elevii posedA foarte slab limba rusa. Numarul absolventilor era si el in genere mic : la 1833 In ultima class erau de abia 14, fiindca majoritatea parasea 5coala mai de vreme,
ajunglnd preoti 51 fara a termina semlnarul, numarul vacantelor
Hind mare. Lucrurile se explica 1 prin hrana $1 imbracamintea ce 11 se dadea : multi erau desculti 51 desbracati, astfel ca
nu 11 se di dea voe sA iasa in stradA, multi erau trecuti In cata-

loage cu notafugitivus".
Om de5tept, cu mare cultura pentru timpurile sale, Ga-

vriil a jucat un rol insemnat 5i in treburile civile din Basarabia.


El ajuta pe guvernator in oprirea emigrAril taranilor in Moldova. El staruia in sferele Matte dela Petersburg (corespondenta cu Speranky, Galitin) sa nu fie batjocoriti fi Injositi
Moldovenii", 2 arattnd cA in timpuri grele, cind Frantujii erau
to centrul Rusiei, Turcli la Dunare 51 Prut, cind cu puterea ar-

melor nu se putea opri emigrarea, caciprin tratat cu Poarta

locuitorii erau liberi sA treacA unde var", prin increderea pe


care au avut o Moldovenii intr'insul, a convins personal pe
boerl si prin predici $i circular' pe sAteni, sa nu emigreze, promittndu-le cd vor fi fericiti subt stapinirea ruseascd. El aratA
ci Basarabia ca colonie romans ", are legile sale. ImpAratul ii
rAspunde personal, spunfndu -i ca pentru prima data, temporal, ca titlu de experienfd, lasA legile locale 51 trimite functionari de credinta pentru a cerceta 5i inlatura relele 51 abuzurile (1816 April 1)".
Desigur ca nu interventiile mitropolitulul Gavrill au determinat in mod hotArit politica ce s'a urmat, ci factor' mult
mai puternici ; totu51 staruintele 1W shit Interesante, aratind ca
rusofilul cel mai adevarat cAuta totu5I in protectia ruseasca
posibilitatea de cultura nationals;, stArula pentru aceastA posibilitate 51 putea sa Inceapa sA-51 dea seams cA Ru5ii urmaresc
altceva.

Ne-am oprit mai mult asupra primei perioade din viata bisericeasca a Basarablei de subt Ru5i, pentrucA ea este foarte
insemnata, caracterlstica si plina de urmarl. Din primele momente se vede o contrazicere fundamentals: pe de o parte se
inflinteaza tipografie romineasca, se raspiadesc cdrtl moldovene$ti, se fac predici, sint evidente tendinte spre culturi religiI Ibidem, vol. IX, p. 755.
2 Stadnilky, p. 286, 287.

www.dacoromanica.ro

128

DR. P. CAZACU

oasA care nu poate fi decit nationalA, dar In acela5i timp se


vede 51 opera de stat de rusificare : import de clerici rusi, inflintare de seminarli in ruse5te, limba romineascA fund lAsatA

pe ultimul plan. Aceste doua curente merg in viata bisericeascA


a Basarabiei paralel : vom vedea mai departe analizind activitatea flecgrui episcop, predominenta unuia asupra altula 51 rezultatele ciocnirii lor.
Mitropolitulul Gavriil BAnulescu Bodoni, singurul romin
din tots episcopii care au cirmult (1812-1821) Basarabia, i-a
succedat vicarul sguarhiepiscopul Dimitrie Sulima. DupA ce
a stat in imediata apropiere 51 ajutor predecesorului sAu (din
tulle 1811), zece ani, in mediul cu totul rominesc, el a invatat
limba 51, in activitatea sa (1821-1844) de episcop independent,
s'a condus de normele 91 statuArile predecesorului sail. La 1822
erau in Basarabia 31 protopopi si 1604 preoti, din care numai
zece aveau studii seminariale".1 Majoritatea candidatilor pentru
preotie, cast subt mitropolitul Gavrlil, se rez.rutau din diaconi
5i cintgreti, 2 dupA un examen pe care it face consistoriul 5i episcopul. Episcopul s'a adresat dupA candidati rusi, absolventi
al seminariilor, la Camenet $i Ecaterinoslav (1838-1839), dar
n'a primit nici un ajutor. Mari greutatt a avut cu clericli, care
nu-51 trimiteau copiii la seminarul local. Nepirea limbli ruse5t1 ii impiedeca sA facA progrese, fiindea copiii clerului sint
in cea mai mare parte Moldovent trAind in sate moldovene5ti,

nu pot sd -i oblig sd vorbeascd in casd rusege, din cauza im-

prejurArilor acestel tAri mArgina5e Odin cauza drepturilor Malt


ddruite Moldoverdlor, fArA urmari rele pentru Lard ", se scuza episcopul Dimitrie fatA de autoritAtile superioare. 3 In Fon (scoala
primary spiritualA, scoala medie spiritualA) se numesc profesori,
care 5tiu limba moldoveneascA 5i ruseasca pentru a explica materlile, a supraveghea ca elevli fntre ei sA nu vorbeascd mol.dovene5te, ca cei mari sa supravegheze pe cel midi, etc..
Stiind limba moldoveneascA, pentru a mentine viata reli-

gioasi, el a tradus si a tipArit multe lucrari religioase in mol-

dovene5te, fAcea adeseaori serviciul divin 4 51 Linea 51 predici 5


in aceastA limbA. 6 Casi mitropolitul Gavrlil, el obliga pe preoti sA invete pe poporAni in limita putintil ruggclunile pe de
rost $1 sA le facA predici.
Pentru mentinerea bunei stAri a preotimii, a stAruit molt

pe lingd autoritAtile civile sA se inzestreze parohlile cu pAminturi (li s'au dat din domenille statului cite 99 deseatine de parohie in tinuturile Benderului 51 Akermanului, uncle Yi tAranilor

li s'au dat loturi de cite 30 -40 deseatine).

1 Dimitrie Sulima, Lucr. soc. 'Mon arh. biser., vol. V, p. 8


2 Ibidem, p. 10.
3 Ibidem, p. 17.
4 Ibidem, p. 33.
5 Ibidem, p. 33.

6 Biograful lui scrie ca jaranii din Volontirovca (Bebei), jinutul


Akermanului, it numesc amoldovan bun".

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

129

La anexare, in Basarabia erau mai multe m5.nAstiri. t Statistica din 1821 arata 12 manAstiri sl 13 schituri, din care pentru lipsa de mijloace de intretinere, episcopul Dimitrie a Inchls
5 schituri ( Razina, Rud, Soroca, Lomorovat si CarAtura) si 2
mAnastiri (Horodistea al Cosoutii).

Pentru mAnAstiri, mAsurile luate de primii dot fundatori at


episcopatului rusesc din Basarabia, erau mai cu samA privitoare la
introducerea sistemulul rusesc de vlatA monahalA, adicA de viatA
comunA ; traditia local& monahall moldoveneasca era viata individualA. Daca in aceste staruinte erau numai consideratiuni de

ordin pur blsericesc

sT

monahal, sau si consideratiuni de opera

de rusificare, e greu de hotarit. In ce priveste introducerea


vietii comune, s'a reusit in mare mAsurA, dar in ce priveste

rusificarea, cu toate numirile de stareti stiutori de- rusete, sau


chiar Rusi, nu s'a reusit de loc.
lmitind pe predecesorul sAu, Dimitrie s'a ocupat si de constructiuni pentru institutiile bisericesti ; subt el s'au construct catedralele din ChlinAu, Chilia, Izmail, Bender, Akerman $i Hotin,
bine-inteles toate din sumele locale (capital format din 10 la
suta din veniturile Basarabiei).
Subt succesorul lui Dimitrie, arhiepiscopul Irinarh Popov
(1844-1853), om aspru, tendintele de rusificare fncep sA predomine asupra tendintelor de culturA religloasA. Protopopil moldovenipentruca nu stiau limba ruseascA ", 2 au fost inlocuiti
cu Rusi adult anume (Vasile Purichevici, Alex. Dubitkyi,
Teodor Pohovsky, D. Caminsky, A Bogoslovsky, Petritzky,
Antonovsky, Savitky, etc.). Dar dad pentru functli marl, rectorl $i profesori la seminar, membri la consistoriu, protopopi

tinutali, la parohii marl, in tirguri sau la catedrala, se gaseau


candidati din Rusia,pentru functiile de simpli preoti parohiali
i clerici nu se gaseau.
Cu episcopul Irinarh lncepe in mod mai intensiv invinui-

rea clerului moldovenesc de lipsA de invatAtura sistematicA, de


refuz de a-si trimite copal la seminar si coala spiritualA si de
o multime de vicii reale sau imaginare. Irinarh se scuzA Inaintea autoritAtilor superioare : m'am adresat in nenumarate rindurt la episcopil Chersonului, Camenitei, Viadimirului, cerind
sA-mi trimitA absolventi at sem!nariilor pentru preotie in Basarabia, dar n'a venit nici unul. Trebue de aitfel de tinut sand
cA cea mai mare parte din parohii este locuitA de Moldoveni
si slujba se face moldoveneste 5i deci elevii seminarlilor inde-

pArtate nu se pot intrebuinta aid cu folos.d


,DacA elevl in seminarul de aci sint putini si nu fac progrese, dacA din el si din cei en mai putinA invAtatura nu vom
1 Acum exisfa : pentru cglugtirl: 1) CaprIana, 2) Condrita, 3) Cur chtu, 4) Dobruaa, 5) Frumoasa,6) Glrboviit, 7) Hincu, 8) Hirjauca, 9) Salim..
na,10) Surucenl, 11) Tigiinesti,12) Chilcani-Noul Neam1, 13) Celatee

(Izmail). ManAstiri de maid: 1) CiiIiiraOuca, 2) Cowlauca ke4ula),


3) Hlrova, 4) 'epee, 5) Rificlula, 6) Tabus, 7) Viirzaresti.
2 Lucrilrile Soclettitil islorice arh. Bisarablei, vol. VI, p. 11-12.

www.dacoromanica.ro

130

DR. P. CAZACU

face preoti multe biserici vor fi inchise 51 vor rAmine fArA


preoti multi ani, de unde vor esi urmari neplacute 51 vAtAmAtoare". Pentru a ingreuia accesul la preotie, Irinarh a introdus
sistemul ca sA-1 recruteze din diaconi 51 nu din dascali. Astfel
cl candidatii treceau douA examene, unul pentru diacon din
dascal ; $i apol dupA un stagiu de diacon examen de preotie.
Cum episcopia avea nevoe de multe parale pentru diferite constructli (repararea bisericii mitropoliei ; clAdiri la seminar 51 altele), se lansase liste de subscriptii ; numArul cel mai mare de
donatori (51 cu donatii mai insemnate) 11 formau dascAlii si diaconii, de unde au rezultat pentru Irinarh zvonuri neplAcute 51,
dupA biografII lui, neadevArate.
Tipografia moldoveneascA, pe timpul lui Irinarh, era ne-

glijata, un limp a fost arendatA ; se tipareau putine carts moldovene5t1 (psaltirea). Totu51 slujba se fAcea si moldovene5te
nu numai la sate, ci chiar la mitropolie : Cind eu nu slut in
bisericA, slujba se poate face, cal inainte, sl pe limb i moldo-

veneascA, mai cu samA cind shit candidati, care invata slujba". I


Se fAceau $! predici In moldoveneve nu numai la sate, ci 5i in
ora5e. 2 Este interesant cA preotul Muranevici raporteazA consistoriului cl poporAnil din Comrat nu inteleg predicile lui in
ruse5te $i inteleg mai bine moldovene5te, de51 fiind Bulgari,
vorbesc turce5te". Consistoriul aprobA sA facA predici in moldovene5te Bulgarilor. Este interesant cA i l preoti ru51 fac predici In moldovene5te (preot Malcenev).
InvAtarea limbii ruse5t1 de cAtrA preoti a mers totu5i foarte
greu : din 41 protopopi 51 1009 preoti la 1851, numai 24 protopopi 51 129 preoti invAtase la seminar (erau 51 384 diaconi 51
dascali 51 alts clerici :1916); iar la 1855 din 34 protopopi 51 971
preotl, 19 protopopi 51 149 preoti aveau studii seminariale (diaconi erau atunci 417 51 cleric! 1898 ; iar la 1853 din 24 protopopi 51 879 preoti (diaconi erau 310, iar clerici 1800), 14 protopopi 51 152 preoti aveau studii seminariale. 3

Irinarh a prezidat la predarea in 1857 a tuturor (121) bi-

sericilor din Basarabla cedate tArii. El a intervenit pentruca in


bisericile retrocedate sA se pAstreze ordinea existentA subt Ru5i ca

epitropli bisericilor sA fie mai cu samA bulgari, sa U se pAstreze preotlior 51 parohlilor drepturile ce le-au avut subt Ru5i
1, mai cu mina, sA se asigure facerea slujbei in limba slava
in acele biserici unde pAnA atunci se facea in acea limbA.
Succesor lui Irinarh a fost Antonie (Socotov, I858 -1871) ;
deslom cu fire blInda 51 moale, a continuat aceia51 po iticA. Bio-

graful lui scrie : In parohli curat moldovene5ti s'a introdus pe

jumAtate sA se ceteascA 51 sA se cinte 51 ruse5te" ; 4 a reu5it sA


numeascA preoti veniji din Rusia. 5
1 Ibidem, pag. 71.
2 Ibidem, pag. 25. In ChIInau piirintele Margin&
3 Ibidem, pag. 41.
4 Ibidem, peg. 21.
5 Ibidem, peg. 21.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT 1MPERIUL RUS

111

Numarul preotllor cu studil seminariale rusesti a crescut : la


1872 erau 338.
Totusi continuau sA se tipareasca cArti moldovenesti si tradticeri din ruseste. La I Ianuar 1867 a Inceput sA editeze o revista eparhiala bilunarA in ruseste si moldoveneste : plingrijind a pe aceastA cale sA rusifice clerul si prin el poporul". t Tot In aces:
scop la 1864 a infiintat episcopul Antonie, blne-inteles tot cu resursele locale, o scoalA ruseasca pentru fete de clerici $i incA o scoala

spirituals pentru MeV (pe linga acea din ChisinAu) la 18E6 la


BAlti. Subt Antonie s'a modificat sl programul seminarului, suprimindu- se complect limba moldoveneascA (1867), deli corpo ratia profesorala41 episcopul Antonie staruesc sa se predea limba

moldoveneasca mAcar in ciasele superioare, fiindca populatia


nu Intelege altA limba si slujba religioasA se face in limba
locals ". 2

0 era noun de violentA si rapidA rusificare Incepe subt


episcopul Pavel (Lebedev 1871-1882), convins si flerbinte patriot rus", om destept, activ si irascibilg. 3 Considerentele de
crestinism, de cultura religioasA, subt administratia lui au Post
aruncate peste bord, de\riza lui era rusificare repede". Biograful lui, cu o candoare superba, ne spune : Ep. Pavel a vAzut situatia foarte grea In care shit pusi pAstoritil lui in institutille judecAtorestl, administrative, sociale, comerciale, etc. din
cauzA cA nu stiu limba ruseascA. A vAzut eft pierd din aceasta
cauzA... Ca sA Indeparteze aceasta, el a chemat pe pre oti sa-si
invete copiii ruseste in case, in familii, etc..
Casi predecesoril, el a importat un numAr Insemnat de
clerici si functionari rusi pentru functii mai Insemnate (Poneatoys ky, Vasilevsky, Ciudetky, Parhamavici, Ganetky, Cons ky
Ivanov, Ruscinsky, Culciiky, Rodkevici, etc.)."
In primul loe s'a ocupat de manAstiri (18) panel la dinsul
aproape neatinse de rusificare. A supus manAstirile unui control mai riguros al protopopilor. A schimbat pe stareti, mutindu-i sau scotindu-i din slujbe. A oprit alegerile igumenilor,
introducind sistemul numirilor directe pentru motivul ca sint
ncuiburi de ignorantA". 4 Toate acestea pentruca a intimpinat
rezistenta la introducerea limbli rusesti si a slujbei slavone in
manAstirile moldovenesti, In special la cAlugarii manAstiril Dobrusa, uncle

dupa aprecierea lulcAlugAril sint de moravuri

foarte grobiene, indaratnici si vrAjmasi ai limbli rusesti $l slujbei slavone". 5 Cu toata rezistenta intimpinata, a impus cu sita
facerea stranelor slavone, a obligat pe cAlugAri sA invete ruseste, a infiintat pe socoteala mAnAstirilor coli primare rusesti
in mAnAstiri, fAcind din invatatorii si invAtAtoarele, numite la a1 Ibidem, peg. 35. La 1872 episcopul Pavel le-a suprimat.
2 Ibldem, pag. 95, vol. IX.
3 Ibldem, pag. 276 -277, vol. VII.
4 Ibldem, p. 122.
5 Ibldem, p. 27.

www.dacoromanica.ro

132

DR. P. CAZACU

cele $coli, pe spionii sii. Aceste $coli au fost intimpinate cu


mare nemultumire de cAlugAri (afarA de igumeni) grobieni, nefnvAtati, necunoscAtori al limb!' ruse$ti $1 vrAj na$1 instructiei

ruse$ti. Linn invAtatori au fost primiti de cAlugAri cu grave insuite. Pedepse date cAlugarilor si observatil 1gumenilor au oprit dezordinele $1 cglugArii vrAjma$1 Instructiei ruse$ti privesc
aceste $coli cu urA neputincloasA, far altii incep sA se deprindA ",
raporteazA episcopul Pavel, Sinodului rusesc la 1872.1 Dar
panA la 1878, and a cApatat mijloace de inirellnerea $colilor
marastire$ti din fondurile mAnAstirilor inchinate, $colile n'au
putut merge.
Pentru a scApa de preotli moldoveni, Pavel a recurs la
modificarea parohiiior, reducindu-le. Astfel cA au rAmas fn
functie 433 preoti parohl, 169 au fost tinutl ca aj itori de parohl, 144 au fost trecuti ca supra-numerarl, iar 32 sco$i cu totul. Din diaconi si cintAreti 596 au rAmas fn serviciu, 1025 au
fost trecuti ca supra-numerari, iar 235 sco$i cu totul. In motivate se aduce pentru eel rAma$1 argumentul ameliorarii starli
clerului, iar pentru cei sco$i (majoritatea), cA slut incapabili

sau de neincredereu.
Cum crlinele Sinodului cereau ca la locurile de paroh sA
se numeasca din preotii ajutor: $1 supra-numerari, iar seminaristii sA nu se faca preoti decit la virsta de 30 an!, Pavel, pentru a nu numi Moldoveni, a cerut $1 obtinut ca numirite sA le
Mel cum va crede cA este mai folositor, bine-inteles nu bisericii, poporului ft Moldovenilor.

Diaconii si cintaretii din Basarabia, care pAna la Pavel se


recrutau din Moldoveni, se examinau in aceasti limba asupra
cuno$tinteler for religloase, biserice$ti si rituale, subt Pavel trebuiau sA treaca examene de limba rusA.
In urma tuturor acestor masuri, a reu$it in sfir4it Pavel sA
impue la 1872 ca toate registrele dela biserici, intre care actele stArli clvile, sA se scrie numal In ruse$te, far nu moldovene$te, cum se fAceau panA la acea datA ". 2
In vederea viitoarelor generatil Pavel a obligat 3 pe clerici salt 1nvete copiii acas1 ruse$te sau sA-I trimitA de mici la
*collie mAnAstire$ti pentru a InvAta ruse$te. A marit clAdirea
$coalei eparhiale de fete (cu fonduri din veniturile averilor mAnAstire$ti) $1 a eolilor spirituals din Chl$Inau si BAlti (mutata
la Edinet) fn acelasi scop.
Pe lfngA aceste $coli a infiintat clase preparatoare pentru
limba ruseasca ; dar aceste toate nu vor da rezultate, dacA elevii $1 elevele vor fi gAzdulti, cum shit astAzi, la gazde Moldoveni care, chiar dacA $tiu, nu vorbesc ruse$te ". Trebuesc Acute deci Internateg, 4 care s'au $1 infiintat.
I Ibidem, p 29.
2 Ibid., p. 97, 130 chtar multi preoti, care stiau ruseste scriau

in registrele bisericestt moldoveneste".


3 Ibidem, p. 235-236.
4 Ibidem, p. 236.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT gl NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

133

Tipografia moldoveneascA subt Pavel nu mai functiona.


De abea s'au tiparit *ubt el citeva predict in moldoveneste.
Episcopului Pavel i-a fost dat sA prezideze la 1878 la noua
rapire a Basarablei, dud generalul ebeco telegrafia aliatului
nostru Alexandru II: Am fericirea a raporta ca Basarabia romineasca nu mai exista. Ca sA -$i dovedeascA si el simpatille
crestinesti cAtrA poporul romfnesc, se adresa in predica la Bolgrad Buigarilor : Dispretuiti exemplul de nerecunostinta a acelora care plAtesc cu urA adfncA poporului rusesc, binefacerile
savirsite, pentru Independenta gi libertatea daruite lor, pentru
singele vArsat de poporul rusesc, pentru izbAvirea for de jugul
greu, pentru independenta for".
Fat de clerul din Basarabia nou anexatA, Pavel is din capul locului masuri. Preotil ant mutati si inloculti ; li se pune
obligatia ca In doi ani sA 1nvete ruseste. Ar dori sA-1 retina
in Basarabia pe absolventli seminarului din Socola, pentru a- i
face sA slujeasca opt rel rusestia ; in acest scop cautA sA le dea
burse, s-i plaseze In ultimele clase ale seminarului din Chisinau.
Pentru copiii clericilor din Basarabia nou anexatA dispune sA se

facA toate avantagille, alit la scolile eparhiale de bAeti, eft 5i


la scoala eparhiala de fete.
Om extrem de activ, episcopul Pavel fAcea dese inspectii
prin parchille Basarabiel. Rezultatul erau mutAri si destItuiri de
clerici moldoveni, inchiderl de b'serici, etc..
Aceasta activitate neobositA antiromineasca, anticrestineascA,

anticulturala $i antibisericeascA, i-a atras din partea sferelor rusesti multe laude si recompense. A fost inaintat arhiepiscop,
decorat si facut exarh at Gruziel, cu scop de a desfasura si acolo poiitica de silnica rusificare. S'a intImplat insA cA acolo
a trezit o violentA protestare. Until din credinciosii lui rusificatorI (lost inspector la seminarul din ChisinAu), protopopul Ciudetky, rector al seminarului din Tiflis, a fost omorIt. Guvernul
rusesc a fost suit sA-1 retragA pe Pavel la Cazan.
Dad anume cercuri $i sfere 11 lAudau pe episcopul Pavel
pentru activilatea lui in Basarabia, a fost multA lume care a
protestat. Presa strAina t din Leipz;g $i Berlin, ca$i presa
ruseascA, s'a facut ecout acestor protestari. Gazeta Orientul"
a lui N. Dornova arAta cA episcopul Pavel a inchis 340 de biserici in Basarabia. Gazeta Besarabeta din ChisinAu scria :
Moldovenii au fost opriti sA se roage lui Dumnezeu In limba for ;
ei nu se mai due la bisericA. Ce era de facut ? S'au inchis
240 de biserici."
DupA o activitate asa de furtunoasA si violentA, succesorli
episcopului Pavel, episcopul Sergie (Leapidevsky 1882-1891),
Isaa kii (Polojensky 1891-1892), Neofit (Nevodcicov 1092-1898)
nu s'au distins prin nimica. Au cautat sA mentie achizitille de
rusificare a Jul Pavel, fArA sA is mAsuri nouA nici pentru cultura
religioasA a Moldovenilor, nici pentru prigoniri nouA.
www.dacoromanica.ro

1 Ibithm, peg. 273.

134

DR. P. CAZ4C11

Tlpografia r omineascA a fost inchisA de episcopul Serghie.

VAzind cA subt arhiepiscopul Pavel nu s'au mai tiparit cart!


rominesti, avtnd in vedere ca peste tot In bisericile eparhiei
s'au introdus slujbele in limba slava", Sf. Sinod rus hotArA5te
la 14 Decembre 1882, in urma raportului episcopului Serghie :
Se permite sA se inchidA acea tipografie, tar materialul sA se
intrebuinteze dupA hotArirea autoritAtilor eparhiale locale'.
Incercarea mAnAstiril Chitcani (Noul Neamt, igumenii Feofan $1
Andronic), care a cumparat materialul tipografic 51 a Malt $1
aranjAri de incAperi pentru tipografie, de a continua tipAriturile
moldovene5ti, n'au reu5it din cauza opunerii episcopului Serghle,
care a stAruit sA nu se dea voe de autoritAtile civile pentru
functionarea el. Astfel cA manastlrea peste patru ani (1887) a
fost silltA sA vindA materialele, tipografulul liomovici din Chi5inAu. I

Subt episcopul Neofit la 1893 s'a deschis 5coala spiritirall de cleric! la lzmall, In vederea rusificAril mai intense a clericilor de pe malul DunArli $i gurile Prutului.
Episcopul Iacov 2 (Peatnitky 18 )8-19_4), care a urmat,
ocupat de propaganda cre$tineasca, luptind impotriva sectantilor, a crezut CA lucrurile in eparhia Basarabiei, a5a cum au mers
subt predecesoril sii, nu pot rAmine.
Trecuse 88 ani de rusificare blsericeasc5, 30 de ant dela
inceputul rusificarii violente 51 anticrestine$ti a lui Pavel Lebedev 51 20 ani dela inchiderea tinografiei biserice5t1 moldovene5t1. Toti clench $1 preolii invatase $1 ruse5te ; doar prin mAnAstiri se mai gAseau cAlugari fail 5tiinta de carte ruseasca, $1
iatA cA din nou reapar Moldovenii, socotiti ca dispAruti, topiti
in masa ruseasca. Aparentele in5elau, opera atitor stAruinti $1
sacrificil din partea atitor epis:opi de5tepti, energici 51 muncitori, a atitor print' patriot! ai blsericli ruse5ti, incepe sA se nArue. Rezistenta Moldovenilor 1-a invins. Episcopul Pavel a notat odatA dar n'a bAgat in seams un fapt insemnat. El scrie :
,,Preotul N, de 37 ant este din absolvenfi al seminarului, dar
s'a salbeitacit tntr'atita in parohia lui moldoveneascd, ca deja
vorbote prost rusote".3 Celace numea Pavel sAlbAtAcire, adicA dezvatarea de limba ruseascA, intoarcerea repede $1 adeseor! a clerului, invatat in 5colile ruse5t1, de IndatA ce intrau In
legAtura cu satele moldovene5tI, la moldovenismera un fenomen permanent, care se exercita $1 asupra preotilor, ru51 chiar.
Acest factor al rezistentil Moldovenilor care produceau
.,,salbAtAcirea", ca sA intrebuintam termenul episcopului Pavel,
pentru fenomenul de moldovenizare a clerului de catrA popor,
1 Vol. I, peg. 7 -10.
2 , Episcopul, care stalea in fruntea Basarablel in arm! 1903, era
un obisnult funcilonar al mlnisterului cultelor, care nu avea, cum mi
se 'Area, nict calillifile necesare unul pastor de suflete st propovilduitor at Evangheltelm. Urusov, pag. 175.

3 Vol. VII, pag. 138.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

135

se datoreste inceputul unei not epoci. La 23 Mai t 1900 p. s.


Iacov se adreseaza Mil Sf. Sinod rusesc cu raportul No. 1366
spunind : In multe parohii din Basarabia populatia ortodoxl
este compusa mai cu seams, far adeseori chiar exclusiv, din Moldoveni, care $tiu numai limba moldoveneasca $1 riu inteleg de
loc limba slava bisericeasca fi ruseasca, chiar in forma numai
vorbita. Literatura ruseasca religioasa, in forma de foi si brosuri este cu totul inaccesibila pentru aceasta populatie. Dar
si Moldovenii sint setosi de invatatura religloasa, de crestineasca povatuire si mingiere prin cuvfnt tiparit. Nevoia de literatura moldoveneasca, care sa multumeasca setea Moldovenilor ortodoxi, este mare. Sint inteadevAr edituri moldovenesti
t;parite peste granita in Rominla. Dar limba acelor edituri intru citva se deosebeste de limba vorbitA de Moldovenii din Basarabia, $i apoi sint tiparite cu Mere latine, inaccesibile sau
greu accesibile pentru stiutorli de carte de aici".
Astfel flind, acum Moldovenii sent lipsifi de putinta de
a-$i satisface nevoile religioase".
Pe baza acestor considerente, el cere voe ca FrAtia Nab-

tea lui Hristos sA alba voe sa editeze cart!, brosuri si foi cu


continut religios si moral, in moldoveneste, tiparite cu litere

cirilice, cu text paralel rusesc si farA. SA se insarcineze cu aceasta preotii C. Popovici si M. Ceakir. Sinodul permite. Tiparul bisericesc moldovenesc refnvie in 1900. Ideia trezitA nu

se opreste aci ; vin cereri si donatii pentru a se tipAri

cArti

pentru servicial religios. Noul episcop at Basarabiel, Vladimir


(Sincovsky 1904-1908), in urma staruintelor Moldovenilor, intervine la Sinod din nou in 1905 si Sinodul admite a se tipari
Evanghelie, psaltire si altele.
Dar in rAstimp lucrurile in Rusia se schimbase. Dupa razboiul japonez urma revolutia, pentru stinger ea careia s'a recurs si la concesil. Spiritele erau aprinse. Toate chestiile, $i politice si nationale, zbuciumau lumea. Nu este de mirare deci
nici permisia Sinodului, nici faptul cA adunarea reprezentanti!or (Siezd) preotimii din Basarabia in Noembre 1905, discutind
chestia apropierii intre preotime $i popor, si a ridicarli nivelului cultural si moral al pastoritilor, a hotArit infiintarea unei
tipografii 1 eparhiale pentru carti bisericesti, brosuri si foi in
limba moldoveneascA. In acest scop a fixat o comisie 2 de studii $i realizArl si a dat i mijloacele, localul, etc.. Episcopul
Vladimir a aprobat. Manastirile si parohiile au dat ajutor banesc, s'au adunat donatil. Calugaril si fratii manastirii Dobrusa (acea groblana i inclaratnica si vrajmaa ai limbii ruseti si slujbei slavone", cum zicea Pavel), in cap cu staretul Arhimandritul Profire, daruete $f local pentru tipografie la Chisii Curs de llmbil moldoveneasci lep. Seminar ; la scoala splritualii

de fete, la care a fost numit Or. Constantinescu (din regal).


2 Arhim. Ourie, C. Popovici, A. 'strati, M. Plamideali, M.
Ceakir, A. Ballaga.
www.dacoromanica.ro

136

DR. P. CAZACU

Cu mare solemnitate la 20 Octombre 1906, In prezenta


a doi episcopi rui, Vladimir si Arcadie, a guvernatorul Haruzin, s'a inaugurat noua tipograffe bisericeasca moldoveneascd
si a Inceput lucrarea bisericeasca I moldoveneascd.
Manifestatia aceasta era un mic reflex a unel stAri reale
adfnci. Ea a coincidat cu alte manifestdri culturale si politice
pe baza nationald din Bassarabia, din multe pArti periferice $i
cu manifestatille revolutionare din Intreaga Rusie.
Clud unda revolutionary a scAzut in urma represiilor violente, dar i a oarecdror concesiuni (fnfiintarea Dumei, alegerf,
nAu.

oarecare libertate a preset, a Intrunirilor, a formArii de societAti),


guvernul rus, fngrijorat de micareanationali i cea bisericeasca din
Basarabia, a trimis aid pe episcopul Serafim i (Ciceagov 1908,
fost Colonel).
La numirea mea In ChisinAu, scrie Serafim in raportul sAu
cdtre procurorul Sinodului (1910), Luchianov, mi s'a indicat ten-

dinta existentA In clerul moldovenesc spre separatism i autocefalie a bisericil moldoveneti, precum 1 micarea nationald
din Basarabia, manif estate grin dorinta preotimli de a face serviciul religios pe limba lor, prin traducerea cAttilor bisericesti I a manualelor in limba moldoveneascd, pr in editarea revistei bisericest1 moldoveneW, prin formarea cintArilor bisericesti
in moldoveneste si In predarea In colile parohiale si in scohle
spirituale a limbil moldovenesti".
Partidul Moldovofililor din Basarabia este compus numai
din 15-20 preoti, dar spre pArere de rau din cei mai talentati,
puternici, muncitori, cu influenta In eparhie. Drept capi trebuesc socotili acei Moldoveni ai no$tri, care treiesc $i slujesc
in Rominia, fiindcd acolo ei au fdcut studille superioare. Li
an plecat multi, au reimas acolo $i chiar an devenit cetateni romtni. Ace$tia slut cei mai red vrdfma$i ai no$tri ".2

Lupt contra partidului separatist, care tinde sa Inv* pe

Moldoveni limba cuitd romfneascA". 3

Minoritatea preotilor, cetind lite ratura moderns civild 1


religioasA, s'a rAtAcit si a inclinat spre ruoldovofilia.
La fnceputul revolutiel din 1905, Ovreii cu ajutorul pri-

etinilor for din Rominia an incercat sIt creieze separatism In


populatia Basarabiei 1 tendinte de unificare cu Moldovenii din
1 Intro scrisoare a lui N. N. Durnovo din 21 Ian. 1909 (se afla
in arhiva dlui P. Gore, cilruia i -a fost adresat si in care ii multumeste
de comunicarlle 'Acute), gasim : Prea sfinlitul Serafim este un nemernic in toatii acceplia cuvintului sl un vrajmas at neemului rorna
nesc:el l-a doborit pe episcopul Vladimir. La 1877 edita pe cimpul de
rAzboiu o foae volanIA ; pan& a fi preol !rata cu apa chloara femei
psihopale, dela care lua cite 5 10 ruble si mai mutt ; are fret Wee si
un capital de 250 mil ruble`.
2 Ibidem 34 35 din 1912 pag. 995
3 Jurnalul Eparh. Chisinau No. 42 anul 1912 peg. 1792.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

137

Romfnia, chiar au inceput sA se editeze in ChisinAu gazeta for ;

dar toate aceste au fost repede oprite de administratie ".


Moldavofilismul are in Basarabia oarecare putere, prec-

cum $i bug, dar nu

urmireste separatismul" popular sau

bisericesc. Provine el din frica de a-0 pierde limba si cfntarea ,

sl at doilea din constlinta preotllor Ca poporul Inca nu ;tie de


loc limba ruseascd; $colile au dat un procent neinsemnat de
$tiutori de carte ruseascd; masa prIncipaid a populafiel nu
infelege limbo ruseascd blsericeascd. De aceia clad slujba se
facea pe slavonege, moldovenii staleau in bisericti neinfelegind,
iar apoi au inceput sei se dezvete de a merge la biserica $1
iraftr$it s'au oprit cu totul in dezvoltarea rellgioasei, au inceput sd cadd mai mult in vicil $1 superstilir. 1
Se intelege bine din cele de mai sus, In ce sens s'a desfasurat activitatea episcopului Serafim.

A scos pe unit separatisti din locuri, pe altil 1-a mutat

sau scos din eparhie ; s'a apucat de tipografia moldoveneasca,


a desffintat comitetul de conducere si a hotarit cA numirile be
face el, cAutind sA reduca ativitatea el moldoveneascA, subt
pretext cA o pune pe baze comerciale.
Pentru rusificare a fnfiintat vicariatul din lzmail 2 41 o
manastire acolo). ,,PAnA acum In aceastA parte spalata de
DunAre, s'a Aleut putin pentru unirea el la spiritul pravoslav-

nic rusesc ci la cultura rusk; ma bizui pe talentele tale, pe

tinereta ta, to chem nu numai la marl sfortAri, dar si la activitate de sacrificlu de patriot rus" 3, spune Serafim vicarului, pe
care 1 -a numit.

Pentru a supune pe preoti, opreste alegerea protopopilor, stabilind ca principiu dreptul ski de a-i num' ; stabileste
dreptul sau de a controla $1 dispune de veniturile eparhiale. Cu
marl rezistente, polemici si scandalurl ii supune complect pe
preoti.
FatA de mAnAstiri Episcopul Serafim tine sA le aminteasca : Manastirile moldovenesti sA nu uite cA Basarabia i po-

porul moldovenesc slut pamint $i populatie de guvernAmfnt rusesc. De aceia trebue sA urmareasca scopurile statului si unificarea popoarelor prin limba ruseascA ".
Pentru o mai puternica legaturi cu Rusia, aducea de acolo
diferite icoane de sfinti rust (Ana Casinscaia, Serafim Sarofsky) cu moaste in ele si le dAruia catedralelor din Chisinau,
Hotin, lzmail, mAnastirlior Curky, Calarasovca, Suruceni Dobrusa, Japca, Tiganesti, stabilind ca cu aceste icoane de sfinti
rusi, sA se fad primavara sl toamna procesiuni prin sate ; re-

zugraveste catedrala cu sfinti rusl ; construeste un mare palat


eparhial cu banli mAnAstiril Hfrjauca, in stil quasi-rusesc.
Patriot rus fierbinte, fire violentA, activA si energicA, Sera1 Jurnalui Eparh. Chisingu No. 34-35 anul 1921 pag. 995-997.
2 InirefInut din fondurile maniisiirilor din Basarabia.
S Vol. VIII pag. 50.

www.dacoromanica.ro

10

138

DR. P. CAZACU

fim nu se multumea cu activitatea administrativa aratata, ci


f Acea si politics activa.

El avea o frica groaznica de revolutie, pe care o vAzuse

la 1905 61 o Intrevedea 61 in victor. Contra el lupta din


rasputeri, asa cum Intelegea. El credea ca refnviind si
organizind viata parohiala ortodoxa, subt conducerea preotilor,
stapiniti de episcopi, va reusi sA previe revolutia. Daca
preotimea basarabeana ar fi vAzut rugurile revolutiei, ar fi sim-

tit grozavlile el, altfel s'ar fi compor tat MO de opera de reinviere a vietei parohiale". I

Iubitilor, am trait patru ant grozavii le nascute din libertAti, cu


zeci de mii de morminte, cu temple pingArite sl prAdate In guvenamintele centrale ; ele rAmin munumente de crima si sacrile-

giu, cu icoane sparte, cu sate imbatate panel la until, cu conace


fAcute praf si pulbere". 2
Reactionar, patriot, mai mult rus decit crestin, episcopul
Serafim se pune in capul partidului adevaratilor Rusi din Basarabia. Le procurA mijloace, asista si le binecuvinteaza serbarite lor, atrage pe preoti In acest partid (Ceacir, Ciolan,
Guma), tine discursuri, cutreerind In lung si in lat, de mai multe
ors, intreaga Basarabie, participa in mod activ la alegeri In
DumA si pe aceastA cale Introduce 6i mai mult dezbinarea si
Intre clerici si Intre popor 61 neamurile din Basarabia.
Subt episcopatul lui Serafim a pornit in taranimea moldoveneasca din Basarabia o miscare religioasa foarte insemnata, cunoscuta sub numele de (innochentievscina) miscarea lui Innochentie ", miscarea din Balta".
AceastA miscare a speriat pe Serafim. Pentru a o com bate a pus in miscare politic si pe clerici. A lost silit sA pue
sa se facA propaganda in moldoveneste ; a trebult sa pue sa
se traducA si sa se tipareasca predict chiar f acute de el in moldoveneste, a dat ordin ca In sate moldovenesti sA se facA slujba
si predicile moldoveneste. Tinea lug sa declare si sA ordone
sa se tipareasca in limba localA, cu litere ruses% cu ortografie slava, in lipsA, cu cuvinte rusesti, nu cumva sa se romanizeze limba moldoveneasca. Serafim este primul care fArA sa
stie limba, a sustinut ca existA doua limbi cu totul deosebite

cea de peste Prut romineascA sl ce din Basarabialimba aparte, care trebueste feritA de romanizare ; idee sustinuta pe
urma lui I astAzi de altii cu aceleasl intentli.
Urmasil lui Serafim Platon si Anastasie n'au Introdus
nimic nou In administratia bisericeascA a Basarabiei.
Un singur fapt insemnat 61 fail precedent s'a produs In
1916 subt Anastasie. Cu ocazia razbolului mondial, utilizind

starea extraordinarA, Moldovenil au fost expropiati de douA manas1 Ibidem, pag. 101
2 Ibidem, pag. 137.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT BI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

139

tirl vechi moidoveneti : Japca 1 i CAlarisauca (iudetul Soroca).


Aceste mAnAstirl au fost golite de cAlugAri moldoveni, care au
fost distribuiti la alte mAnAstirl, fer In locul for la CAlArAsAuca,
an fost aduse calugArite rusoaice, refugiate din manAstirea Virov
din Podolia, far la Japca, cAlugarite rusoaice din mAnAstirea

Lesnea din Holm (Polonia), care se pusese pe organizare In


vederea rusificArli, cum Muse in Ucraina i Polonia.
Astfel intr'o sutA de anila Inceput de voe de nevoe, apol

$i prin silnicie 1 prin blindeta, prin avantagil materiale, prin coll sl

pentru fete 51 pentru blieti, prin fnaintAri sl decoratil, cea mai


mare parte a clerului din Basarabia s'a InstrAinat de poporul
din care wise $i care fl hranea. Clerul a rAmas pentru ritual,
a devenit, cum zice d. M. Paleologue, ca51 clerul din Rasta: une
sorte de gendarmerie, doubiant la gendarmerie milltaire".2
Poporul pentru viata lui sufleteascA nu mai avea conducAtori
In cler 1 zAcea In Intuneric din ce In ce mai adluc. De aid
Incercarile din 'ultimli ani din partea unor episcopi rust $1 a
unor preoti locali 11 a nationalistilor de a se reveni la cultura
religioasa nationala.
Dna cuvintele lui Napoleon : un archeveque c' est aussi
un prefet de police" 3 s'au putut aplica vreodatA cu mai multa
dreptate, apol desigur la episcopii rusi rusificatori din Basarabia. BSI dacA poate fi vre-o dovadA mai strAlucitA la ce stare

groaznicA de intunecime a fost dud tArinimea din Basarabia


din punct de vedere religios, este cl fnsu51 Sera fim, episcopul
Basarableiunul din tipurile de archeveque prefet de police"
s'a fngrozit 1 a fostsilit sa admita mAcar pupa lumina reitgioasA nationalA, deli nu de f ric3 Intunericului el de acea a re.rolu tie!.

Invatamintul
Toti scriltorii rusi despre Basarabia sustin ca, la 1812 la
anexarea el la Rusia, nu existau nici coll, nici chiar fiutori de
carte acolo. Boerimea este descrisA ca incult5, tArAnimea (celace
este exact) analfabetA ; de cler, de negustori I oraeni nu se vorbete nici un cuvint. Interesul pclitic de a fi trecuti Rust' nu
numal ca ellberatori" al Moldovenilor de subt jugul turcesc,
dar 51 dorinta de a fi trecuti si drept lutninAtori" ai for i-a
laving la aceasta.
1 Nu situ din ce cauzil unii, dorind s'o rusifices, o scriu si romlneste Sapce.
2 La Russie de tzares pendant la grande guerre. Revue de Deux

Mondes. Juin, 1922, pag. 543.


3 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

140

DR. P. CAZACU

Desigur cA Moldova de pe acele timpuri n'avea multi cArturari sau chiar simpli tiutori de carte ; nu erau timpurile acelea
prielnice pentru culturA in genere 1 culturA nationals; fn deosebit
pe aceste locuri. Totui Moldova, care dAduse In diferite timpuri'
Rusfel pe Milescu, Grigorie Tamblac, Petru MovilA, Herescu,
Banta, Cantemir, in acele timpuri chiar, dAduse o multime demilitari : Russet (mort la asediarea Oceacovului), Cantacuzen polcovnic (mort la Borodino), t pe Scarlat Sturdza, Catargi 1 pe
Gavril mitropolitul Kievului nu putea fi socotitA tad fi rA tiinti
de carte, fArA culturA, dupA nivelul comun de atunci 1 dupA nivelul rusesc din acele timpuri in deosebi.
CA boierimea tia carte moldoveneascA i greceascA, se dovedeste din actele- scrise i semnate de el in acele timpuri, din
toate dosarele 1 condicile administratiei $i justitiel moldovene11,
tinute de cArturari moldoveni pAnA Ia 1830 1 mai tirziu chiar.
Despre clench moldoveni din acele timpuri si despre cAlugari nu se poate vorbi ca despre agramati ; ei toll tiau ceti,
seri I cinta moldovenete, altfel n'ar fi fost admii la functiunile
lor. Dovadd sigurA despre acest lucru sint condicile bisericeti
Coate scrise moldovenete In Basarabia pAna la 1872, cu toate
ca este sigur, chiar dupA istoricii rui, cA in Basarabia nu s'a
creiat de Rui nici o coalA special moldoveneascA. i data dela
1872 nu s'au mai serfs condicile I actele blsericesti In moldo-

venete, apol nu din lipsA de doring a clericilor

din acele

timpuri, ci numai din porunca asprA a episcopulul Pavel Lebedev.


Descrierile mai amAnuntite a diferitilor martori al timpuri

for ne aratA, cA la rApirea Basarabiei unele case de boeri moldoveni aveau guvernorl frantuji pentru copii : guvernorul Ripet
la familia Cantacuzen cu marl calitAti, deosebit de obinuitii frantuji al marginei". 2 Despre familiile Cantacuzen, Sturdza, Rally,
Stamate, Russo, Vartolomel, Pruncu, BaotA etc., contemporanii
lui Puchin scriu ca despre familii culte i 1nvAtate. Despre he-

teritil refugiati Ia Chisinau in acea epocA i Intre care erau 1


multi Romini : Roznovan, Bogdan, Cuza, Ghica, Herescu, Baleanu
etc., contemporanii lui Puchin constatA In scrierile lor cA multi
erau oamenl detepti, cultl, europenete invAtati ; contemporaa
lui Puchin, In descrierile lor, dovedesc cA nu lubeau pe Moldoveni ;I 41 bateau joc de ei, de altfel 1 Moldovenil le plAteau .1a
fel; nu degeaba Putichin scrie :
unde tots I1 bat joc de poet
11 numesc dracu rusu" (sic in rusete).

Alci,
1

1 Culegere jubiliara, KiOniu, 1914, pag. 34.


2 Ibldem, pag. 38.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT *I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

141

Mal tirziu scriitoril I rusi comentau 1 priveau Mu pe Moldovenii din Basarabla (epoca 1830-50) pentruci isi trimeteau
copiii sa Invete la Viena.

0 class asa de bogata, ca boerimea moldoveneasci din


-acele timpuri, nici In mod teoretic, nici dupa fapte stabilite isloric, nu este admisibll sa nu fl avut cunotinta de carte si o
cultura mai mutt sau mai putin Insemnata dupa nivelul acelor
timpuri. Desigur aspectele exterloare si formele din acest orient
de subt influente asa de amestecate slavo-franco-fanarlote, se
deosebeau mull de aspectele rusesti, in care gasim insa multime
de strains. Eihfeld, Vieghel, Mettercompf, Schulman, Fonton, Bennigsen, Harting 51 elevl de ai for dintre Rust. Aceste deosebiri

dadeau loc la conflicte 1 pe baza raporturilor de invingatori si


invinsi, de protector! sl liberal! ; dar negarea complecta a ors
caret culturi locale este absolut nedreaptA 1 neadevarata.
Daca boerli 151 invAtau copiii carte acasa prin guvernori,
preoti si dascAll chemati la curte 51 pan scoli,2 cu attt mai mull
candidatii pentru locurile de preoti, dascall, psalti 0 clerici
edutau sd tnvete carte bisericeasca, cintare 1 serfs, pentruci
aveau nevoe de ele ca instrument de muncei.

DemnitAtile bisericesti erau aproape ered!tare in Basarabia casi in alte part!, mai cu samA pentruci copiii de preoti,
dascAli, cintAreti aveau putinta si invatau carte si me5tesugul
bisericesc dela parintii for si dela anume dascali si in scot'. 3
Dovada existent!! mai cu samA a sistemului de Invalamtnt
particular si familiar o gasim in dosarul 21 pe anul 1817 a consistorului din Chl5inau. Se clic:fuse ordln clericilor sa-51 trimeata

copiii la seminarul din ChisinAu si sa se prezinte si listele copillor cu aratarea invAtaturil pe care o au. Cleric!! au raspuns, majoritatea aratind a nu pot trimite copiii la seminar dar
ca acasA ii invata dupa cantle bisericesti. Fara InvAlaturi erau
foarte putini. Asa, In lista protopopului Stavarake Costin din
tinutul Orheiulul, dintre 197 copii de clerici In virsta de 7-15
an! slut !riser's' ca Invatind 16). Obiectele de studiu sint ad1 Descrlerea Budgeacului, Acherman, 1899, pag. 77 Boeril bogati
1$1 duc copiii pentru educalle in strainalate, cei mai putin bogati intre-

lin profesori particulari din Orecl, Nemil si alit straini, care invalii
copiiidiferite limb' si alte siiinte, dupe' cit stiu el'.
2 Lingli biserica Sf. Mihail din Chisin6u, intre 1801-1819, exisla
o scoala a dascalului Constantin Grecu, in care inviliase copiii boerilor (vezi, Arhlep. Gurie. Revista Soc. 1st. Arh. Bas., Chisingu, 1921,
peg. 65).

Pe ling& biserica Sf. Ille a breslasllor sl negustorllor moldoveni,


-era o scoal& moldoveneasa cu dasciilul Gheorghe Popovici, (St. Ciobanu, Cultura Rom. Baser., peg. 73).
3 Vezt ibidem, pag. 64, despre scoli : la Bumbata, Holercani,
IsnovAl, Buda, Trusent, RItspopeni, sigur este ca si in satele Scumpia
Si Percent erau scot!.

www.dacoromanica.ro

142

DR. P. CAZACU

tate in dreptul flecaruia in urmatorit ferment : invata buchi, Inv* la ceasbv, invata vecernie, invata psaltirie, stie psaltirie,
invata gramatica, invati glasurile si insfirsit unit de 14-15 ant
slut notati invatati".
Exists dovada ca, pe IMO Invatamintfil familiar, existaInviifamtntul particular cu plata. Protopopul Mihail Sneacevski, primind o:din de a obliga pe preotii din tinutul 1a$ilor sA
faca volt rusesti la sate, raspunde : ca numai 2 preoli stiu rusesta, si ca locuitorii prefers invatimintulul ru3esc gratuit, invatamintul moldovenesc cu plata la invatatort blobozi pe limba
for naturals mai inteleasa"
Sistemul de invatamint moldovenesc familiar si particular
a mars pans in timpurile noastre.
Al trellea preot Ceakir, mort la 1873, avea aceleasi studii
casi predecesorii sal. Diferenta este ca si le-a complectat prin
invatarea cintarilor moldovenesti si tipiconulul la psaltul bisericht Sft. Haralambie din Chisinau", ne spune preotul M. Ceakir
despre tatal sAu.2
De aceia la unirea Basarablei (1918). s'au &it multime de
acesti carturari moldoveni prin sate.
Vom vedea mai jos cum s'au format fcolile parohiale bisericoti rusesti rurale in Basarabia. Un timp au existat asemenea ;coil Si moldovenegi. Dovada o gasim in urmatoarelerinduri : *coala era in casa preotului (colonia Gagauza CeadirLunga) care facea gi pe invatatorul. Invata a scri, a ceti, a socoti moldoveneste gi ruseste. Singura carte de. invatatura era
abecedarul. Din lipsa manualelor, tots copiii invatau dupa o singura carte. Pentru scris se Mc:ea un jgheab de scindari umplut
cu nisip, lung de un stinjen. Pe acest nisip, elevii scriau cu degetul
literile (anti 1830-1840). Asa au Invatat trel generatii". 3

Este nelndolos ca in meinastirile moldovenestl din Basarabia au existat mult timp $co/i mollovenestl $i numai dupa
introducerea scolilor rusesti (1872, Pavel) in manastiri, a ramas si acolo invatamint moldovenesc particular ; invatau calugarll pe frail Si ascultatori In mod cheleinic buchile, ceaslovul, psaltiria pi psaltihia, dupa cum nvatase dela alit lnaintasi.

Din rindurile de mai jos se va vedea ca Rust' au Inceput


invItamintul for In Basarabia prin invatamint secundar, lucru
care ar fi fost peste putinta daca nu exista un invatamint pri-

mar primitiv, desigur particular.


In primii ant at Introduceril invatamintului Scolar rusese
in Basarabia, se Invata $1 limba moldoveneasca. Desigur ca dela
Inceput a fost tendinta ca aceasta sa fie neglijata gl redusa,
celace Incet Incet s'a $i WO: dar /Ana la aceasta desflintare,,
1 LucrArile comis. arh. Baser., v. II, 1902, pay. 179.
2 Biografia neemulul si famine' Ceakir, ChisIngu, 1899, p. 10 113 Ibid., pag. 13.

www.dacoromanica.ro

M OLDOVA DINTRE PRUT

$1

NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

143

IncA multi cArturari moldoveni s'au format I din acest invAtimInt.


Invdtdmintul colar rusesc to Basarabia incepe prin scoli
secundare urbane. Cauza acestul sistem este nevoia de clerici
1 functionari cu tiintA de carte ruseascA simtita de administratia din Basarabia.
Prima 5coala a fost seininarul 1 din ChisinAu (1813).
Acest seminar servea pentru pregAtirea de cleric! 1 de
functionari thrill. La 1816 InsA invAtAmintul secundar civil se
desparte de seminar, InfiintIndu-se pension pentru nobili" pentru pregatirea de functionari pentru aceastA margine, care sit
cunoasca fundamental limbile ruseascA 1 moldoveneasca". Cursurile In aceastA coalA trebuiau eA dureze opt an! 1 absolventii capatau grad civil. Erau la inceput 10, tar mai tirziu 12 bursieri din fondurile Basarabiei. De fapt numArul elevilor a fost
extrem de restrIns. La 1831, chid s'a inchis aceastA scoala, erau in total 27 elevl ; intre bursieri nu era nici un Moldovean
lar intre cei cu platy numai 6 Moldoveni (Alecsandri, Hermeziu,
Glavca, Clucerescu 1 do! Banns). Deabia la 1833 s'a deschis o
nouA institutie pentra InvAtAmint secundar civil, primul liceu
(gimnaziul) din ChiiuAu", care exists sl astazi subt denumirea
din 1918, decInd este complect romanizat, de liceul Bogdan Petriceicu-Filjdeu". Tocmai la 1871 s'a mai deschis un al doilea gimnaziu

(cu 4 clase) devenit la 1884 al doilea liceu; tar la 1873 s'a deschis liceul real.
In ultimil treizeci de ant, numArul liceelor de bAeti s'a mAtit, ajungind la 1912 la 7 licee clasice complecte i 4 licee reale. Ele serveau in primul rind pentru copiii functionarilor rui,
pentru populatia orAAneascA i pentru copiii marilor proprietari

Numarul Moldovenilor In aceste scoli era extrem


de redus.
InvAtAmintul fetelor a inceput prin institute particulare. La
1838 era institutul d-rei Rizo. Guvernul era ingrijat de InvatAmIntul fetelor functionarilor local!, Incraja pensloanele, dindu-le
subventiuni. La 1841 s'a deschis pensionul francez al d-rei Thereze Faury apoi a d-relor Cozlov l la 1851 pensionul Balin de
i bogAtai.

1 Era compus la inceput din doua sect!!: infima si fare, dupe


terminologia de atunci; mai tirziu s'au deschls gramatica st sintaxima si
apoi poetica, retorica, logica gi teologia. (2 ant) Seminarul reformat de
mai mulle on a ramas pans 'n zilele noastre singura scoala secundara
pentru studil spectate teologIce. Des! rusificata complect cu deosebire

dela 1867, ea n'a incetat nici un moment sa alba in forme mai aparente sau mai ascunse gl manifestant nationale.Prea era legala scoala
aceasta de sate; elevli, in Imensa majoritate, veneau de acolo pentru a
se intoarce inapoi, gi aici Ionia aparenla sublire de culture si suprastructura ruseasca capatala in scoala la unli, se rodea repede de sumanul aspru al mediului moldovenesc pentru a le scoate fondul (dentic cu mediul.

www.dacoromanica.ro

144

DR. P. CAZACU

Ballu. Viaja acestor institute era precark deaceia apAreau si

dispareau. La 1894, cu ajutorul administrajlei, s'a deschls liceul particular al d-rei Beliugov, transformat la 1871 In liceu de
fete a Zemstvei. Scoala eparhialA pentru fete de cleric' s'a infilnjat la 1864. In ultimil 20 de ani, numArul liceelor de fete a

crescut la 13 ; mai erau 51 patru gimnazii de fete.


Tot in ultimele decenii, flinja o scoalA normalA de InvAjltori, doul scoli de desemn si picturA, o scoalA medie muzicalk
o scoalA medie de viticulturA, o scoalA medie tehnicA, trei scoli
inferioare de agriculturA si 2 scot' secundare comerciale.

Este interesant cA personalul didactic din aceste pcoli


secundare si profesionale era compus: 45,5 la suta cu invAjamint superior, 45,4 la suta cu Inveldmint media si 9,1 la suta

cu invAjAmint primar sau casnic. I


Invcifamtntul primar s'a dezvoltat tirziu si incet ; a Inceput

prin eel urban.


Sferele inalte 1 chiar personal impAratul Alexandru I, intre anii 1816-25, tau entuziasmate de sistemul invAjamintului
asa numit Lancasterian (reciproc Bell losif-Lancaster 17711833). Din ordinul impAratului, la 1820 s'a dat porunca sl se
trimitA la Petersburg trei tineri moldoveni, care stiu citva 1
ruseste" sA studieze metoda pentru a deveni profesori si sl facA
si corectura materialului didactic moldovenesc care va trebui tipArit cu Mere slave. S'au trimis I. Hincul, T. BobeicA si L. Cunijky. Peste 6 luni, trimisii s'au intors cu diplome. Dar pregatirea materialului didactic (600 exemplare) a durat mult, de abia
la 1822 (s'a tipArit la Chisinau) si dupa ce a fost personal
vAzur de impArat, s'a aprobat. Deabla la 1824 s'au deschls la
ChisinAu (Hincul), la BAIji (Bobeica) si la Izmail (Cunijky)
cele trei scot' ; iar la 1827 s'au mai deschls la Bender (A. Timosevki) si la Hotin (1. Radostat) mai tirziu au fost si la Orhei,
Soroca si Cahul.
AfarA de scoala din Chisinau, toate celelalte au mers slab
si au decAzut repede.
Dela 1828 au 1nceput sa se deschidA scale jinutale civile
la ChisinAu, Bender, Baiti, Ackerman, Hotin si Izmail. Aceste
scoli erau curat rusesti ; limba moldoveneasca nu se preda. Din
aceastA cauza intervine boerimea la 1841 spunind : ,Guvernul a
deschls trei scoli Lancasteriene adoptate si pentru limba moldoveneascA. Dar de atunci pAnA la deschiderea scolilor jinutale
1 gimnaziului (liceu) au trecut aproape zece ani, asa cA tinerimea a fost lipsitA de mijloace de a invAja; to pcolile finutale nu
stnt profesort de limbo moldoveneasco, nu stnt calif pf ajutoare.
Copili nobilimil din liceu, deli au in program limba moldoveneascA, nu se pot folosi din lipsa de manuale si aril in limba
1 N. Lt4cu Basarab, 1912, ChIsIniu, peg. 210.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

145

materna. I Deaceid cer sA se pue profesori buni de limba


moldoveneascA la scolile tinutale ; sa se aducA din Moldova $l
Valahia manuale. Data nu shit mijloace, boerimea e gata s

plateasca din fondurile sale cartile, far lefurite profesorilor sa


se dea din capitalurile Bisarableis. Dupa multe corespondente,
In Octombre 1342, s'a admis ca In scolile tinutale din Hotin si
Balti sa se invete si limba moldoveneasca. Cu timpul, In loc
sa se estinda, InvAtAmintul limbii moldovenesti s'a oprit cu totul, excluzIndu-se pela 1860-70 din toate scolile din Basarabia.
Este foarte curioasa istoria Inceputulul invatAmintului rural
din Basarabia. Autoritatile rusesti si cele civile se interesau de
acel pe care not ii numim Lipoveni, iar el rascolnici, adica desNOV de biserica ruseasca, tinindu-se de anumite dogme, canoane si riturl pe care cei oficiali nu le admit. Cu mult tamp
Inainte de anexarea Basarabiei, Lipovenil din diferite partl ale
Rusiei fugeau in Moldova, unde in totdeauna s'au bucurat de
libertate compleclA sa-si organizeze viata privata, socials, religioasa si bisericeasca. In Basarabia el aveau mai multe centre :
Chisinau, Bender, Acherman, Izmail, Reni, Kilia, Vlicov, Jabrleni,

Hotin cu satele Grubno, Vetreanca, Soroca cu satul Cunicea,


Orhei Telenesti si satele Sircova, Soldanesti. Biserica ruseasca
era mereu In luptA cu Lipovenli si alt! sectanti. S'au cheltult in
scopul de a-i aduce la ortodoxie, multa energ4e si mijloace banestl. S'a recurs la toate sistemele si la cele mai violente si
politieneSti dar si la propaganda sl cultura. La 1835, pentru
Lipovenil din eparhia Oloneti, s'au statornicit regule pentru InvAtatura copillor din sate". Aceste regule obligau pe clericl sA
invete pe copiii de sAteni : cetitul, rugaclunile, catehizisul (Buchile, Ceaslovul, Psaltiria), gratuit, In propriile for case. 2 Urma
a incepe cu copiii ortodox!, si a atrage apoi pe Lipoveni. La
1836 actiunea acestor ,regule" s'a Intins la toate eparhiile cu
Lipoveni. *collie purtau numele de scoli casnice". Episcopul
Dimitrie primind aceste regule a dat ordin sa se faca astfel de
scoll in Basarabia la 1837. Cum insa clericii din Basarabia nu
stiau ruseste, P. S. Dimitrie a tradus regulele (1842) in moldo-

veneste, 3 si a poruncit: a se da porunca ca

si

clericii

mol-

doveni nu se scutesc sA faca in parohlile for invAtAmInt Inceptor pentru copli in limba moldoveneasca, fiindcA si sAtenii moldoveni au nevoe de InvAtAtorl ca sA invete carte moidoveneascA
si din aceastA pricinA iii dau copiii la invataturd la civil' slobozi, care fail Indoiala nu pot da InvAtAturA tineretului moldovenesc in acel spirit si rinduiala crestineasca, care este presVezt Lucr. Comis. Arh. Basarabene, vol. II, pag. 157.
2 Ibid., 1902, vol. II, pag. 177.
3 Ibid., pag. 179, in finutul lasllor (scum 1351fIle) nu sttau ruseste
1

decit 2 preoll.

www.dacoromanica.ro

146

DR. P. CAZACU

cris; cAci daforia clerului nu este numai de a face slujbele, dar


sA si invete pe parohieni legea crestineasca". i

Desigur porunca aceasta, un limp oarecare, s'a aplicat in-

tr'o mAsurA oarecare, contribulnd la inmultirea cArturarilor moldoveni de pe timpuri. Episcopul Dimitrie raporta Ia 1844 cA ar

fi fost 326 scoll de acestea; iar episcopul Irinarh la 1845 ra-

porta cA erau 346 invAtAtori (din cleric!) si 5177 elevi. 2 Dar


cifrele acestea variazA din an in an. La 1845 slut 313 scoli,
329 invatatori (cleric!), 5809 elevi (31 fete) ; la 1851 sint 209

scoli, 213 invAtatori (clerici), 3161 elevi (66 fete) in acest numAr de scoli se aratA 59 deschise de Irinarh. La 1855 se aratA 27 von, 28 invAtAtori (clerici), 433 elevi bAeti si 19 fete. 3
ScAderea se explicA usor: a tine scoll domestice", gratuite",
In casele for le venea greu clericilor.
Subt episcopul Antonie scolile bisericesti au luat o noun
dezvoltare; la 1869 erau 183 scoli de acestea cu 2248 elevi, far
la 1870 erau 175 scot' cu 357 elevi. 4 Antonie a staruit ca la
1861 s'au trimis abecedare si cartea inceputurile invatdmintului crestinesc" tradusA si tipArita In moldoveneste.
Subt episcopul Pavel (1871) tot acest invAtamint bisericesc
si moldovenesc se desfiinteaza : Mien numal ;collie bisericoti
slavo-ruse, care iau un mare avant subt Serghie si succesorii lui.
$colile primare ruse ,cti laice Incep a se 1nmulti, mai cu
samA cele urbane, dupa rAzbolui Crimeei. La 1855 erau in intreaga Basarabie 89 Foil de acestea cu 86 invAtAtori si 2120
elevl. 5

Asupra InvAtAmintului primar din Basarabia dupA aceastA


epocA, mai gAsim urmAtoarele date insemnate:

La 1880 erau in Basarabia 350 scoli rurale cu 415 invA-

tAtori (289 bArbati, 126 femei) cu 19261 elevi (14893 bAeti, 43E8
fete).
In acel timp baetil scolari formau 2,6 Ia sutA din populatia
bArbAteascA; iar fetele scolarite 0,9 la sutA din populatia femeiascA asa cA la suta de locuitori din Basarabia venea : 1,7
scolari. La suta de bAeti in virstA de 7-14 ani veneau 13,4

scolari, far la suta de fete de 7-14 ani veneau 4,1 scot rite ;
la suta de copil de 7-14 ant veneau 8,8 scolari. 0 scoalA
venea la 111,5 verste patrate si la 3099 locuitori.

Raportul guvernatorului cAtrA impArat pe anal 1885 spune


cA numArul scolarilor nu trece de 0,3 la sutA asqpra populatlei ;
el semnaleazA cA elevii uita repede invAtatura in ruseste.
1 Ibid., pag. 179.
2 Ibid., pag. 180.
3 Lucrarile soc. islor. biseric. Basar., vol. VI, pag. 38.
4 Ibid., pag. 38.
5 Ibid., vol. VI, pag. 27.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

147

Darea de sama a guvernatorulul pe anul 1901 semnaleaza


a scoala ruseascA este de mare ImportantA In gubernille ca
Basarabia, unde elementul rusesc este prea nefnsemnat. I
RecensAmintul 2 din 1897 In Basarabia a arAtat aproapc
totala lipsd de cunogintd de carte attt tntre bdrbati (81,8 la
sutd) eft mai cu seams tntre femei dintre care tiutoare de
carte erau numai 4 la sutd. CIt prIveste populatla urband, $tiutorii de carte tntre barbati erau 42,8 la vita, far tntre femel 22,3.
DupA nationalitdti datele asupra #iutorilor de carte In
Basarabla se aseazg astfel pentru barbati:
1) Nemli
.
2) Poloni
.
3) Ovrei
.
4) Rusii alb'
5) Rusil marl
6) Bulgarl .

7)

Turd

55,6
49,6
42,3
39,9

,,

L1,4

,,

21,1
15,3
10,5

.
.

8) Ucrainieni
9) Moldoveni

63,5 la suta
,,
,,

"
,,
,,
n

Pentru femei:
1)

62,9 la sutA

NemlI

Poloni
.
Ovrei
.
4) Rusl mari
5) Rusi albl
6) Bulgari
.
7) Ucrainieni
.
8) Turd
9) Moldoveni
2)
3)

,,

52,9
24,2

21,1

,,

.
.

11,5
6,4
3,1

.
.

2,4
1,7

,,

II

,,

,,

,,

Este de bAgat bine de sama cA Moldovenli, care formeazd mai molt de jumitate din toata populatia (53,5) ant In
urma tuturor nationalitatilor.
Dupa tinuturi, stlutorli de carte se distribue :
1 Ibid., p. 101-102-103.
2 Lucriirile Zemslvel gubern. Basarabene pa 1905, peg. 101, 102

si urm.

www.dacoromanica.ro

148

DR. P. CAZACU

5TIU CARTE
RUSE$TE

LA SUTA

83.283

10.367
1.637

11.8
1.9

83,904
F. 79,214

13.834
2.456

16.5

Akerman

B. 119,687
F. 117,302

23.981

9.112

24.2
7.8

Orhel

B. 102,620
F. 98,522

13.912
2 634

13.6
2.7

BAlti

B.
F.

99,303
93,667

9.413
2 318

9.5
2.5

Soroca

B. 103,992
F. 99,518

11.076
2.932

10.6
3.0

B. 146,960
F. 142,174
B. 95,650

16.3-5
4.153

11.1

15.736
3.456
119.674
23.792

16.5

TINUTURILE
KiinAu

Bender

Hoiin
Izmail

TOTAL

POPULATIA
B.
F.

87,891

B.

88,393
B. 840.007
F. 802 073
F.

3.1

3.0

4.0
14,2.
35

Raportul zemstvei guberniale basarabene pe anul 1905"

asupra 1nvAtam1ntului spune: pentru ziva de 1 lanuar 1905 erau


in toate colile primare rurale 63.140 copii (48.504 nett 14.633
fete) ; copil In virsta de scoall erau 234.838 ; astfel di in 10
ant nu s'a facut niclun progres, es 1 Inainte putin mai mult de

un sfert din numArul total de cop'i In virsta de scoalA sint inscrii la coala" (pag. 113 116).
Darea de sama din colile bisericeti primare spune : arezultate dorite to limba rusd s'au putut atinge pufin, din cauzd

cd elevii intrafi In ;colt nu ;Wm ruseste ; deacela $i elevii


absolvenfl dupd 4-5 ani aveau cunostinfe de limba rusd mai
slabe, ca de alte oblecteTM.

Ctt de greu In general elementele de alt neam (inorodceschie) se prelucreazd In oameni rust (expresia directorului
invAtamtntului primar civil, pag. 46) se vede din acela cd pe
timpul vacanfelor de yard elevii adesea ultd cuvintele ;I expresiile rusesti invezfate, astfel cd la tnceputul noului an ;cowww.dacoromanica.ro

149

MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

tar, din nou trebue;te tnceput studiul cuvintelor ;i expresillor


tnvd(ate tnainte". 1
DacA din ultima statisticA ruseascA asupra

lilor din Basarabia vom lua numai douA cifre 01 anume ca din o sutA de
copli in virstA de coala numai 19, 1 Ia sutA se duceau Ia coatA

'I din 100 de invatAtori 63, 3 la suta aveau maximum de studii


coala primary t invitamintui casnic, dacA la aceste doul date
mai aplicAm c invAlAmintui se fAcea numai in rusete in sate
1 Dale foarte interesante asupra scolilor primare din Basarabia
giisim in brosura editatii de Ministerul rus de instructie publics (Pe
trograd, 916) subl litlul de Recensemintul scolllor primare din Rusia`,
facut la 18 lanuar, 1911,
Din aceastrt public/We rezulifi ca din $colile primare extstente

in Basarabia la acea epoca, erau:


13

din anil 1812

14

1820 ;

27

1821-1830; 1831 -1840 ; 1841 -1850 ;


16

15

36

1851-1860: 1861-1863 ; 1864 -1868


69

$i

101
1869 -1873 ;

77

131

147

1874-1878; 1879-1883; 1884-1888 ; 1889-1893;


:09
18 5
227
12 4
1894-1898; 1899-1903; 1904-1908; 1909 -1911
a
122 cu anul inflintiirit necunoscut din totalul de 1522 $coll.

Din acea publicatie rezultii di in intreaga Rusle in scolile urbane erau la 1911 elevi, care au declarat ea au limbo materna pe cea
aromineasa (sic ruse0e)".
In scollle Mice:

In

351 fete =

Urbane
Rurale

25424

5101

Total

26267

5452

843 baeli

1194

= 30525
= 31719

colile biserlcesti

Urbane
Rurale
Total

Total urbant
Total rural'

512 MeV
,

14669
15181

1355 Heil
40093

302 fete =
4182

4484

814
18851

= 19665

653 fete =
9283

2008

= 49376

Total 41448 a
9936 a
= 512'34
Cum Rominil dupi recensamialul din 1897 constitutau 0,89 la suli
din populatia Rusiei, adicfi calculinduse $1 cresterea vegetative reprezentau la 1911, 1458,9, (mil) elevi de limbA romineascii fund in dire

absolute 51384, el reprezenlau 0,87 la sulA din populalia scolari din


Rusia, dtnd 3,52 scalar! la 100 de locultori romfni din Rusia.

www.dacoromanica.ro

150

DR. P. CAZACU

compacte moldovenesti, ne vom 'Amurs asupra efectului Inv AtA-

mintulul primar rusesc in satele moidoveneti, i ne vom explica de ce Basarabia In privinta analfabetizmului, cu toate aspectele statisticei colare, se gAsea In capul guvernamintelor
agramate din Rusia, flind intrecutA doar de Tatar!, Bachiri,
Tepteari.

Rezultatele acestei silulri asupra sufletului milioanelor de

populatie moldoveneascA sint fatA. Zed de ani existA *collie

bisericeti (cele mai multe), dar pAna acum elevil *I parintii le


privesc cu indiferentA, /And acum poporul moldovenesc In priin Basarabia raporturne numArului g;colarilor din *collie primare
la numarul de locuitori se prezintii astfel:
Barbali Femei Total Wtie ti la Fete Ia Scolari la
barbell
femei populalie

Basarabia
Chisintiu
Ackerman
Bender

1271,5
175,2
180,4
130,2
137,9
166,9
139,1
143,4
198,4

Biilli

Izmall

Orhei
Soroca
Hotin

1218,7
166,2
175,6
124,4
131,1
159,3
133,8
137,8
190,5

2490,2
341,4
356,0
254,6
269,0
326,2
272,9
281,2
388,9

5,68
5,76
7,02
6,12
5,12
6,71
5,41
5,40
4,01

2,39
2,49
4,24
2,27
1,79
3,38
1,76
1,76
1,18

4,07
4,17
5,65
4,24
3,50
5,08
3,62
3,62
2,62

La 1911 in Basarabia, cu o suprafatti de 39,014,9 verste patrate

cu 3588 localiiiiti populate, cu o populalie de 2490,2 (mil) locuitori :

1271,5 (mil) biirbaji, 1218,7 (mil) femei erau 152Z scoli cu 101375 scolari : 72,215 baeti, 29,160 fete formind 5,68 scolari bileti la suta de
biirbali, 2,39 scolari fete In suta de femei, 4,07 scolari la suta de locuitori. 0 coalei venea la 25,6 verste Nitrate la 2,4 sute Ia 1636 su
flete. Anul scolar dura in orase 181 de zile, la sate 157 zile; in medie
160 de zile. 49 la sea scoli urbane aveau localuri propril, 13,1 gratulle, 36,9 inchirlate ; 83 la suta scoli rurale aveau localuri propril, 6,4
gratuite, 9,5 inchiriate.
Personalul didactic era format 64,1 la sea biirbati 35,9 erau femei
, 57,9
, Ia scolile urb. 42,1 . ,
.
,
, rurale 69,6 ,
30,4 .
,
. ,
,.
,,
Din Personalul didactic aveau studil :
barbell 0,5 la sure (superioare 0,9 (media 35,3 (medii 63,3 primer si casn.
(baser.
(pedag.
(medii
femei 37,5

,.

(dyne

35,0

0,4

27,1

In Basarabia :

La o sell de biell in virsta de 7-14 ant 24,4 urmau in scoalii


, 12,1
fete
.
,.
,
.
. 19,1
copii
,.
.
In orasele din Basarabia:
La o sea de bfieti in virstfi de 7-14 ant 21,6 urmau in scoalii
0,

.
.

fete

copil

,.

s.

,.

,.

17,9
19,7

www.dacoromanica.ro

,.

MOLDOVA DINTRE PRUT 5I NISTRU SUET IMPERIUL RUS

151

vinta stintii de carte ocupA locul cel din urmA fntre celelalte

nationalitAti din Basarabia". 1


Astfel, subt stApfnirea imperfului rus, Moldovenil n'au avut
tamp de o suta de ani nicl-o scoalA anume destinatA culturil for

t cincizeci de ani nici-o scoalA In care sa se predee


Umba for mAcar ca o simpla curiozitate linguistics, ca sanscrita
sau egipteana de pildi. 2
IrmAtAmintul secundar, destinat sA rusifice tineretul, servind

nationale,

mai cu samlTumea cea mat bogatI din oraeni, din an in an


instraina si o parte mica din tineretul moldovenesc rural si
urban, care invata fn ele.

La sale din Basarabia :

La o suta de Hell in virsta de 7-14 ani 25,4 urmau la scoala


a

fete
copil

,,
,.

10,9
19,0

,.
,,

In Basarabia :

La o sat& de Hell in virs la de 8 11 ani 37,7 urmau la scoala


a

fete
copil

,,

16,1
25,4

a
a

In orasele din Basarabia :

La o suta de baeti in virsta de 8 11 ani 33,5 urmau la scoala

fete
copit

a
a

,.
a

26,0
29,5

,.
a

In salele din Basarabia :

La o surd de Hell in virsta de 8-11 ani 33,8 urmau la scoala

fete
copil

14,4
24,7

ludecind dupe cataloage :

La o salsa de Heti in virsta de 7-14 ani erau laser's! 28,1


a

fete
copil

11,6
19,9

Din 1522 scot' din Basarabia, 1037 aveau biblioteci scolare in me


die cu 185 volume, 1117 scoli aveau biblioteci pentru invatatori cu cite
75 calif in medie. 255 scoli aveau biblioteci populare cu 471 volume
in media.
Erau in Basarabia 520 hedere cu 537 invatatori frecventate de
10208 scolari : 10085 'AO si 123 fete.
1 Raportul Zemstvei Basarablei pe 1905, pag. 119.
2 Alert' de partea de sud a Basarabiei si anume judetela Cahul
si Izmail (actuate) care in perioada intre 1857 si 1878 au fost subt stag
pinirea national& romineasca. In acel Limp $i numai in acea regiune
au functional scoli rominesti; astfel ca la 1878 Rusti a trebuit sa in.
chida : liceul clasic complect dela Bolgrad, gimnaziut seminarul dela
lzmail, septa scoll primare urbane, doua gimnazii de fete si 124 scoli
primare rurale cu un aumar de 3000 scolari baeit si 944 scolarite fete.

www.dacoromanica.ro

152

DR. P. CAZACU

InvAtamintul primar si cel urban sl cel rural, institult si el


nu atit pentra cultura cit pentru rusificare, nu putea cuprinde
mai mutt de 3.52 la sutA de copli moldoveni, dar nici pe acestia nu reusea sa-i rusifice.
Statistica aratA In Basarabia in total 15,4 la sutA stiutori
de carte adica cit populatia urbanA (barbati 22 la suta, femei
8.8 la mita).
Masa mare moldoveneascA raminea in afara de invAtAmint, scufundindu-se din an in an In intuneric tot mai adinc.
Nici miscarea revolutionary din 1905 n'a schimbat in aceasta privintA aproape nimica in aspectele exterioare si In fapt.
La 30 Octombre 1905 a avut loc la Chisinau intrunirea publicA,
in care s'au pus bazele societAtil pentru raspindirea culturii nationale avind ca scop mai cu samA infiintarea de scoli nationale. Dar nici socletatea aceasta, formats din elemente foarte
moderate subt presidentia d-lui Pavel Dicescul n'a reusit sA
fats nimic cu toate cA presediatele sail, ales in Consiliul de Stat
al Imperiului, a ridicat acolo glasul sAu pentru scoala si cultura
nationals la Basarabia, dar a rasunat In pustiu.
Tot In pustiu a rAsunat, de data aceasta in Duma impeflag, glasul altui deputat din Basarabia, a Rusului Guli'kin, care
a cerut scoala nationals pentru Moldoveni la 1911. Se discuta
in DumA proectul de lege asupra invatamintului primar. Articolul 16 din acel proect prevedea cA in localitati cu populatie :
polonA, litvana, nemteasca, tAtArasca, estonA, letona, armeana,
georgianA, etc., sa se permitA a se preda limba materna, dna
populatia isi va exprima dorinta fermA de a avea astfel de scoli
fie prin hotArfri ale obstiilor, fie prin cereri ale parintilor.
Guli'kin, gran, deputat al Basarabiei, din neam vechiu de lipoveni, refugiati in aceasta MoldovA, ca o risplata pentru ospitaIltatea si libertatea deplinA religioasA si politics de care s'au
bucurat aid strabunti si fratii lui din partea stApiniril moldovenesti, a cerut ca intre popoarele care se vor bucura de dreptul
la scoala In limbA materna sA fie Inscrisi si Moldovenii. Alti
deputati al Basarabiei : preotul Ghepetki, A. Crupenskl si
Soltuz an protestat. V. Purischevicisi el deputat al Basarabiela strigat : dacA se dau drepturi la scoll in limbA materna
.

Moldovenllor, atunci trebuesc permise scoli nationale si lacutilor,


Ceremisiior, Bureatilor si Osteacilor st altor sAlbAtAciuni. Cu

trei voturi de majoritate formate de deputatii alesi de guvern


in Basarabia, amendamentul lui Guli'kin a fost respins si Moldovenli, alAturi de Iacuti, Tigani, Ceremisi si alte popoare so-

cotite sAlbatice, I inferioare si nedemne de culturA, au fost con -

damnati de a nu avea scoille lor, prin vointa deputatilor : A.


Crupenschi, V. Purischevicl, N. Ghepetchl si Soltuz.
1 De alffel Rugit aveau pentru Moldoveni epitete curente ,cap de
it gratificau in mod
bermanent cu epitetul de aporci'.

you', mirnallgarr, etc.. Moldovend in schimb


www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

153

10

Sate le
Aspectele sipoleielile exterloare imperiale rusesti, aa de fastuoase si uniformizate, din centrele oraselor mar! din Basarabia,
nu ajungeau nici panel la bariere, cad chiar partile de lingd centru si apoi mahalalele 1i pastrau formele in stare cu atit mai
curat moldoveneascd, cu cit se departau mai mult de centru.
Dela barierele tirgurilor incepea marea nesfirslta de sate moldovenesti care, pared anume pentru a -'i manifesta mai pronuntat
deosebirea sI izolarea statornica de stAptnirea impelled, nu aveau
nici drumuri acdtArii.
Aspectul exterior a satelor din Basarabia cu garduri de
nuiele, zapiazuri, sau ziduri de platrA fard mortar, cu huditele
traditionale, cu casele albe, vdruite, si decorate ca arabescuri si
desemnuri nationale colorate, acoperite cu stuf, indrila sau
sovar; fintinile cu cumpene ciuturi, sau cirlige; gradimie cu flori
si pomi, viile inconjurate cu hindichiuri si eating, taranil cu sumane, si adult, in mijlocul coastelor de dealuri acoperite cu pdpusoi, sau a lanurilor de grit], intreg aspectul oamenilor i satelor a ramas neschirnbat moliovenesc de cute de ani, identic cu
acel al moldovenimii din toate I:0411e cast peisagiul inconjurAtor.
Nimic insamnat nu s'a schimbat nici in interiorul ogrAzii
gospodarulul, nici induntrul case! lui. Aceiasi poiatd, aceleasi cotete, acelasi casoie, aceleasi forme a cdpitelor i stogurilor de fin
si pale, acelasi sisiiac pentrd pdpusol, aceleasi instrumente de
muncd si aceiasi cotei pazitori cu aceleasi nume. In casa mare
acelasi cuptor si pAreti zugrAviti de arta traditionald a gospodinet, care cu grijd a cultivat si adunat acelasi busuioc, calapdr,
miutd si flori de camp si le-a pus subt grind!;, a Ors Tina i a
tesut paretarii, cu care a acoperit pAretil din jurul lavitelor, acoperite de lavicere de culori si desemnuri traditionale, aceiai zestre asezata pe 1 Ida traditionald de lemn (albastra cu Hod roll
gi galbene), plind de suluri de pinzeturi 1 stergare tesute de mina
gospodinei si fetelor.
Dar pe Una aceleasi aspecte de exterior sl interior, la sate
se pAstrau aceleasi ocupatiuni, aceleasi raporturi economice, juridice si sociale, aceleasi obiceiuri, credinte superstitii si rituri la
nast( ri, botez, cdsdlorie, inmormintare, sarbatori, vizite, petreceri,
vinzAri, cumpArAri, muncA, creverea copiilor. Fiecare pas din
viatA era i iconjurat si de stari sufletesti i de forme traditionale.
Prin masa lor compactd, Izolate de orase, prin rezistenta
for extrem de puternica, deli pasiva, satele din Basarabia pe
lingA cd si-au pa -trat viata Ion nationals moidoveneascA, ne a-

tini5 de imperializrnul rusesc de o sutd de ani, dar au absorbit


elementele strdine izolate 1 ne rezistente, au at elementele nawww.dacoromanica.ro

11

154

DR. P. CAZACU

lionale din alte clue sa-5I pastreze macar o parte din limba

pi

cu toate legile p1 ordinele dela Petrograd, 51 -au


impus limba 51 obiceiurile for ca limba de fapt Indispensabila 51
sufletul national

51,

obliga torie.

Deal subt jug strain, despArtita prin cordon militar la Prut


ca printr'un zid nepenetrabll, pArAsita 51 uitata fare nici un ajutor, sau razA de lumina de nicaeri, fAra pool, fara biserici, fare
justitie, prada a intunericului 5i a superstitiilor, moldovenimea din
satele de subt Ru51, chiar in aceasta stare de protoplasma primitiva, 51-a pAstrat formele vietii suflete5tI 5I cele exterfoare a
neamulul 51 a continuat sa participe la viata but culturala, din-

du-i tot timpul din saracia sa, prin fill sAi umill, tot ce a avut
mai bun pentru productia culturala 51 primind putinul, ce putea

ajunge Ora la ea.

Desigur cA supusa, ca si intreaga rominime, stapinirli de


citeva secole a fanarului 51 invazillor turce5ti, tatAra5t1 51 muscAle5ti, in momentul rapiril, viata culturala a moldovenimii, trecud subt Ru5i, nu putea fi la un prea Malt nivel. Formele religioase predominau si in aceste forme se manifesta cultura.
Din acest punct de vedere, de5i Rus dupe educatie i servia`, mitropolitul Gavriil BAnulescu Bodoni a contribuit la mentinerea 51 desvoltarea nu numai a vletil religioase, ci 51 a celel
suflete5ti i culturale a neamului din aceasta parte a tarsi, prin
traducer', tiparirl si propovaduiri. Pe linga dinsul, in jurul lui
51 in urma lui, un numar insemnat de cleric! i calugari strains
51 moldoveni au contribuit la aceia5 opera.
PanA la 1872 aceasta mi5care s'a mentinut cu oarecare greutati. Dela 1872 greutallle au fost mai marl, dar viata aceasta n'a putut fi stinsA nici

un moment. Dela 1856 nand la 1878 o parte din Basarabia retrocedata, a luat parte la viata comuna culturala libera. Biserielle si 5colile romine5ti din acea parte au ridicat inteo mAsura
insemnata viata nationall 51 culturalA. Urmele ei n'au putut fi
terse, dimpotriva, la reanexare au patruns 51 in restul Basarab ei.

Epoca de luptA de exterminare, dusa de Ru0 fnpotriva culfurl! religioase 51 biserice5ti a Moldovenilor intre 1872 51 1930,

desigur a mic5orat intinderea pi rezistenta formelor culturii religioase 1 biserice5ti, dar n'a fost in stare sa le stings vitalitatea
radacinii. Dela 1930 aceste forme reinvie, pentruca dela 1908 sa
primeasca nol loviturl, de data aceasta mai slabe. In capitolul
special asupra bisericli 51 5colii, am dat toate detallile asupra acestor lupte.
Legaturlle intre Rominil depe amindoua malurile Prutulul,
pe tarimul religios, deli slabe, totu51 se mentineau. Dela manastirea Neamtului, pe la 1863, a plecat un grup de calugarl
(Andronic in cap), care au fAcut manastirea Ch tcanil de linga Bender, pastrind obiceiurile, traditille 51 limba moldoveneasca, con tribuind la cultura religioase nationala din acel tinut. Din Basa-

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

155

rabia am avut pe mitropolitul losif Naniescu la lag! (din tinutul


Orhei) gi multi flati gi calugArl, care treceau Prutul venind is mdnAstirile noastre (Soroceanu gi altii). SarbAtorirea Sf. Paraschiva
la lagi era de asemeni o ocazie anuala de comunitate nationald
religioasA intre tarAnimea de pe amindoud malutile Prutului.
Comoara productiei populare : povegti, cintece, legende, zicItori, cimiliturl, poezii, ca forma vorbitA gi transmisd dela om
la om, neputind, prin firea el, fl supusd nici cenzuril, nici fl con trolatA de politie, arestatA gi oprltd la pogtA, s'a pdstrat din generatie in generatie, mAritd, lArgita, supusd la diferite influente a
timpului gl imprejurArilor, iar noile productii, exprimind rare on
bucurille, de cele mai multe on cum era gi natural, exprimind
profunda durere a unul neam subjugat gi pArAsit in intuneric, se
nAgteau spontan din acelagl autor colectiv, pentru a se transmite
din generatie in generatie, din gura in gurd.
Toate colectiile de poezii populare, tipArite in Rominia 11berA, au avut intotdeauna gi poezii adunate in Basarabia.
lzolarea Moldovenilor din Basarabia contribuia mult la menlinerea formelor gi riturilor vechi la nagteri, botezuri, cununil, in-.
mormintAri, sarbdtori ; aceste forme gl riturl vechi erau intotdeauna Insotite de cintece, rechdri poetice gi cintAri. Formele rituale vechi pAstrate prin Izolare, implicau pAstrarea poeziel, chitecelor gi intregil productii populare gi erau izvor de nol inspiratil gi not productii.
Lautarul anonim, sub forma lui de cobzar gi scripcar, era
until din depozitarii gi propagatorii poeziei populace, dar gi a a-celei culte. Romansele lui Conache, VacArescu, Alexandri gl Eminescu, lAutarul le ducea gi to rAspindea in intreaga Basarabie.
Toate dorurile mica gi marl erau cintate de el prin Basarabia,
furate din gura for de lAutaril local! se propagau pe fntreaga
intindere a tArii ca poezie gi muzicA, formind unitatea poeticA gi
sentimentala. Romantele gi vechi gi not, bune gi rele, poetice gi
caraghioase, cintecele la moJA in fiecare moment, dar gi adevArate inspiratii poetice, de lAutari se propagau pAnA in timpurile
noastre in toate clasele moldovenegti din Basarabia. Cenzura poAlia gl administratia erau in neputintA sA prindd gi O. aresteze
cuvintul vorbit, poezia recitatA, melodic fredonatd. Bineinteles
cis gi lautarl au fost arestati, gi expulzati chiar, dar rare ors, cad
el nu umblau cu scopuri subversive gi intentit criminate politice
separatiste, ci ca meseriagi, pentru a face plAcere celor ce o cereau; cintau cum cinta pasdrile gi e greu sA be prinzi, sd le condamni gi sA le stirpegti pe toate Era un fond insezizabil, in fats
cdruia orice autoritate este neputincloasd.
Din colectille de poezii populare din Basarabia, cea mai
blind pare a fi acea facuta de raposatul preot Anirel Madan din
Trugeni gi publicata de fratele sdu Gheorghe.

In primele decenii dupd rApirea Basarabiel, legAturile de ru-

denie, de singe directe gl apropiate intre Moldovenii de pe amwww.dacoromanica.ro

156

DR. P. CAZACU

bele malurl ale Prutului, se mentineau strinse. E de ajuns a vedea numele identice a boerilor dintr'o parte "s1 alta a Prutului 1
a satelor, pentru a se convinge de acest lecru. De altfel legdturtle acestea familiale 1 c' far prin casatoril not (Zoe Catargi,
sora lui Lascar Catargi, marltatd cu Alecu Rusu
nu poetul ;
filca sa Tereza maritata cu Ghlca, etc.), dar mult mal putine, au
mers paid in zilele noastre. Prin aceste legAturi se pastra in
mica mdsurd legAtura culturald 1 sufleteascd.
Eteria din 1821, determinind fuga unui insemnat numAr de
Eteriti, dar 1 de Moldoveni din Moldova la Chlinau 1 in alte

Orli ale Basarabiei, a relnprospdtat legaturile de pe ambele malurl ale Prutulul. La 1822 Veltman scrie : cn lc de 12 mil
locultori la KiinAu erau 53 mil, din cauza eteritilor greci i
Moldovenilor fugiti", intre acetia erau : Mihal Sulu in drum spre
Italia, Beizadea Gheorghe cu familia, tatAl sau 1 cu flit : Neculai, Constantin 1 loan ; Postelnicu Ion Schina, Caragea, Bobicd

Rosset, Muruzi, Gheorghe Roznovanu, vestier Dtmitrache Stara ki,


Plagino, vAduva hatmanului Bogdan, Postelnicul lacovachl Rizu,
Mann, Varlam, Ghlca, Herascu, mitropolitul Veniamin Costaki (a fugit la mosia Colincduti) episcopul Meletie at Huilor, Andronaki Donici, poetul Beldiman, Petrake Negri. Po-

aid Jaloba Imam, poezie de dragoste 1 gelozie catre lubita lul Zulnie (Smaranda Negri) 1 probabil 1 altele. De sigur ca multe din poezille lui (Zori de zitta se revarsTM, Ah, zilelor intristate ce 'n pustiu v'i m petrecut", 5, MA
sfhesc, amar ma doare", Alearga s. flete aleargd") prin rdspindlrea for prin lat.tarl, au devenit 1 in Basarabia clntece popopulare, intilu in saloane printre boerime 1 apoi prin doruri"
in popor.
In mediul moldovenesc din Basarabia, din veche familie rdzAeascd din tinutul Orhelului, se nate Alecu Russu. Desigur impresiile lui depe malurile Biculul 1 a mediulul in care a trait acolo
au avut o Influents asupra spiritulul sAu. Studiile in Viena i In
Elvetla 1-au format. Dar pare ca democratismul lui profund, sincera ltd re ()ILA contra jugului strain, adincile lui durerl I visiri
din Cintarea RomInlei" ig1 aveau oblria 1 in seatImentul personal ca apartine prin natere unei pArti subjugate din neamul
romlnesc, apartine Basarabiel.
Ocupaldle ruseti de pe la 1829-34, 1848 -1849, 1853-5,
1877-78, de1 In fond marl nenorociri pentru tars, prezentau din
punct de vedire a relatitlor cu Basarabia, avantajul de a inlesnl toate legaturile cu dinil. Vedem astfel ca revistele de pe
timpuri, ziarele romineti 1 cartile, pitrundeau acolo. Slat marturii multiple despre aceasta. 1
In scrisoarea caminarulul Pastiescul (Ianuarie 1830) se spune
etul Conaki scrie

1 Vezi P. Hanes, Sefiltoril Basarabeid, Bucure511 1920, pg. 36, 37.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

157

-despre bucuria Basarabenilor, cind au venit acolo cele dintilu gazete rominesti (in primavara anului 1829).
Romini sunt : d. titular' sovetnic Constantin Stamate, barbat literat, sirguitor spre luminarea neamului sau ; Romini care aduc cinste neamului cu invdtdtura si caracterul lor cel cinstit sint
Ina si d. Mareplul Alecu Leonart, d. Vasile Catichi, Costake Tufescul, mddularul judecAtoriel Judetului lapluia.
La curdle boere5ti, pe la unit preoti Si In anume cercuri
care-5i pAstrau nationalitatea 51 cultivau productiile nationale, gdsim $i astAzi cdrlile diferitilor autori 5i diferite reviste importate
pe diferite cdi, la timpul lor, mai cu seamd unpile din la51.

Cel mai cdutati, chili $1 rdspinditi erau Alexandri, apoi

CreangA, Eminescu, Viahuta, Co5buc. Multe cArti romine5t1 au intrat in Basarabla intre 1902-1908. Dintre revistele timpurilor noas-

tre, cea mai cunoscutd in Basarabla era Viata Romineasca', cercul carela dela la51 avea multe legaturi culturale peste prut.
Generatlile mai vechi, mai mutt, dar 51 cele no', insd mai
putln, propagau in special poezia 1 cintecul prin copli in albume. Care basarabean din generatia mai veche, n'a vAzut albumele mamelor, surorilor 1 bunicelor lor, in care erau transcrise
frumos cintece, poezii, acrostihuri romine5ti, pAstrate in scrinuri
alAturi cu citeva carti romine5t1, cu vreo carte de rugaciuni, evanghelie sau psaltire, pe foile albe dela slight!' cAreia se scriau
cu literile timpului, in limbs romineascd, bucuriile $i durerile familiei : na5terile, botezurile, cununlile, mortile si latimplArile insemnate mondiale sau locale : rdzboaie, cutremure, secete cumplite, lAcuste, revdrsari de riuri, trAsnete, fozuri.
blithe relique din sufletele trecutelor generatii. 1
In oraple din Basarabia, a5a de profund instrAinate in aparentA, teatrul, opera 51 opereta locals, nu existau ; cele importate, cu toate ajutoarele 5i subventiile statului, de abia in ultimii
ant puteau sA se mentie. Teatrul 51 opereta romineascd dela la5i,
cu toatA sArAcia 51 subjugarea Moldovenilor, cu toate greutatile
cenzurei, controlului, masurilor politlene5ti, necultura maselor marl
moidovene5ti, in totdeauna erau primite la Chi5indu cu deosebitA

dragoste 51 simpatie, mai cu seams de batrinii Moldoveni 51 de


tinerele generatil, cuprinse de romantism democratic.
Mediu' moldovenese din Basarabia a crescut 51 a dat 51 Rominlei libere pe unit din flii sdi, pentru contribuire la comoara
culturii nationale. D;n flecare generatie din Basarabla am avut
reprezentanti ai 'culturii nationale de acolo.
La .inceputul secolului trecut pe Alecu Russu (1819-1859),
care s'a stabilit in Moldova ; pe Costake Stamate (1780-1867)
I Recomand un exemplar, de astfel de inscrieri romineati, facute
pAnA in zilele noastre aproape, vAzut la d. P. Oh. Gore at un altul Tip
zut impreunA cu dr. Mironescu la un simplu 'qui plugar din ilnutul
Chiatnaului.

www.dacoromanica.ro

DR. P. CAZACU

158

care a trait tot timpul in Basarabia pe Teodor Varnav, fabulistul


A. Donici, Ion Sirbu, (1808-1883), B. P. Hasdeu, Zubcu Codreanu,
D. Muruzi, Victor Crasescu, E. Gavrilita, dace ar fi sa enumeram
pe cei mat important' i morti.

Flecare din el insa reprezenta un grup intreg de oameni, fie


ramasi in Basarabla, fie din cel earl au trecut Prutul in tall. Si
izvorul acesta nu seca chiar in timpurile cele mai grele si subt
apasArile cele mai strasnice.

Este interesant, dar usor explicabil, ca in prima jumatate a

secolului trecut, conditiile vietli nationale filnd mat ware, scriitorii moldoveni din Basarabla tralau acolo, (afara de Alecu Russu);
in a doua jumatate treceau Prutul, far dela 1905 din nou incepuse lucrarea in Basarabia.
Miscarea pentru cultura nationals I in Basarabia la inceputul secolului era oarecum in limite legate ; mai tirziu aceasta miscare fiind oprita de administratte, persecutata si pedepsita, de-

vine clandestine si in clandestinizm se pone in legatura cu celelalte miscari clandestine, cu miscarile democratice, cu miscarile
socialiste, care in spiritul for 1 in tactica for de propaganda, recunosteau drepturile nationale. Asa se exotica cum mkcarea national-culturala din Basarabia, prin firea el insas1 democratice, in
a doua jumatate a secolului trecut 1 la inceputul secolului actual,
se leaga de miscarile opozitioniste rusesti.
De aceia la scriitorii basarabeni, indiferent de clasa din care

proveneau, vedem acele note democratice puternice ; chiar la Alecu

Russu, aceste note nu par a fi numai ale epocei sau a educa tie'
in Eivetia, care ar fi dat poate o dogma democraticA, si nu acel adinc sentiment de durere si de revolts, personal sitntite, care
respire din lucrarile lui ; la eel mai not ele constitue fondul sufletului tor.

Valoarea absoluta a lucrarilor scriitorilor romini din Basarabia pentru cultura nationals este neegala. Dacd operile lui Stamate,

Sirbu,

Muruzi,

Crasescu, Gavrilita, Z. C. Arbore, P.

Halipa, pentru timpurile in care s-au produs si ca o baza pen-

tru dezvnitarea cultures ulterioare si mai cu seams pentru contimporanitatea si unitatea culturii rominesti, au o valoare relative,
din operile lui Alecu Russu si B. P. Hasdeu multe vor ramine neperitoare in cultura nationals.
biserica din Basarabia prin activitatea for
Dacd koala
de o sun de ani au reusit intr'o masura se retie elementele minoritare si rusesti dela romanizare, activitatea for de rusificare
s-a limitat la orase si mai cu seams la anumite straturi sociale,
care tindeau sa parvie in statul rusesc. Flii de marl proprietarl,
ill de cleric', de functionari, de negustori, arendasi, circiumari mai
avuti, in tendinta de a ocupa functil In statul rusesc se rusificau
1 Vezi lucrarea d -luI St. Ciobanu, membru at Academies Romine ;

Culture Romineasca in Basarabla subt stapinirea ruseasca, ChIsinau,


1923 foarte amanuntlta.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

159

prin gcoald, bisericA i armatA. Mai cu samA se pierdeau complect


pentru neamul moldovenesc aces, care dupd studii superioare in Rusia, nu se mai intorceau in Basarabia ; aga era majoritatea, pentrucl

la gcoliie din Basarabia, in regimente, in inaltul der gi in functiunile diferitelor institutil, primArii urbane si zemstve, personalul de reguld generald (afard de cazuri rarisime) era din strAini
de Basarabia. Persona Mali exceptionale gi an fost i de acestea
igl pastrau nationalitatea gi in diferite funduri din Rusia,
daca leglturi de famine contractate 91 alte interese nu ii invingeau. Dovada acestui lucru s-a fAcut in 1917, cind partidul national a Mut apel la elemente moldovenegti, cu culturd ruseascd,
sd vie in Basarabia pentru a contribui la reinvierea vietli rationale : an rdspuns foarte putini.
Situatia 1 efectele rusificdrii bisericil gi gcoalei in satele
din Basarabia se vor lAmurl mai bine din urmAtoarele rinduri
caracteristice. Cu tot aspectul rusesc, cu toate ddrile de seams
oficiale, Batlugcov t scrie : ,avem informati particulare, cd in unele mit-astir' gi biserici din Basarabia, numai dupd ddrile de
seamA oficiale i raporturi, slujba se face In limba slava gi romineascd, pe cind in realitate slavonegte se cinta cite data numai : Doamne miluegte. Pentru justificarea unel astfel de star' de In-

cruri bcalnicii din Basarabia arata imprejurarea cd populatia rurail romineasca 2 nu tie de loc limba slavo-rusd I prin urmare
nu poate intelege slujba. Nol din parte ne putem comunica cd nu
in sate din fundurile Basarabiei cu populatie moldoveneascd, ci
in mijlocul Chigindului intimpinAm tdrani moldoveni, care nu tiau

nici un cuvint rusegte degi aceastd negtiinta se exotica idrd tendint! separatiste, ci prin izolarea for i intirzierea dezvoltdrii.
Totugi aceqt trist 'apt a negtirii de Omni' moldoveni a limbil
slavo-ruse nu elimind chestia, ci numai ingreulazA solutia in sens
rusesc. DacA dorim ca populatia ruseasca sd nu se romanizeze
mai mult, cA Basarabia sa fie in realitate, tar nu sA se socoteascA numai ruseascd, sd nu devie gi mai mutt obiect de dorinte al
chiar de agitatiuni rominegti gi sd fie organic lipita cu Rusia, trebuie prin scoald macar sd fi facem semi-rugi dupd limbd".

Sfortarea de o suta de ant a intregului aparat de stat im-

perial cu atitea mijloace i atitea inteligente i energii pentru


rusiflcarea Basarabiel nu putea sA nu deie oarecare rezultate vi
la sate. Ele erau insA cu totul negative In aspectul exterior al
populatiei rurale ele se manifestau prin distrugerea costumului
national (earl de suman, cdclula i cojoc) gi prin Introducerea epcil

Cu cozoroc gi a stofelor de stambd din Polonia. In startle sufle-

tegti rezultatul rusificarli se manifesta in intuneric adinc, alcoolizm


51 oarecare deprinderi huliganice la unit, importate din serviciul

in unele garnizoane din armata ruseascd.

I Batiuscoy, Basarabia Petersburg 1892 pag. 174.


2 Batiuscov o numeste foarte exact romineasca, nu cum le place
to anumile cercuri basarabene" maximum moldoveneascii.

www.dacoromanica.ro

160

DR. P. CAZACU

Demonstratla cea mai desAvirsitA a rezultatelor rele, pe care


le producea rusificarea institutillor sl unor pAturi sociale din Basarabia asupra maselor moldovenestI dela sate, se vede m41 bine
din miscarea rellgioasA produsA printre Moldoveni intre anil
1910-1913.
In anul 1910, exclusiv !titre tArAnimea moldoveneascA din
Basarabia (putin si intre Moldovenil din Podolia $1 Cherson), s'a
ivit o intend mivare religioasA, cunoscutA de autoritAtile sl cercetatoril ru$1 sub denumirile : miscarea dela Balta", innochenlizm" (innokentlev$cina).
Autor at acestei miscAri a fost Ion Turcan, tAran din satul
Cosoutl tinutul Sorocil. La 1896 el a intrat, pentru ascultare, la
minAstirea Dobrusa (Orhei Basarabia) ; dupa ce a scat aid 7 ani,
a trecut prin mInastirile din Kiev, Iaroslav, Poceaev vre-o 4 ani.
In aceste calatorii a facut cunostinta cu Iliodor, vestitul calugAr
agitator, cu Gapon preotul, care a luat parte la miscarea revolutionarA din 1905 $i cu vestitul in toata Rusia preotul Ion Ser-

ghlev dela Cron tat. Intors in Basarabia, a trecut din nou pe la

minastirile Dobrusa si Chitcani, de unde s- a dus in orAselul Balta,


din tinutul Podollei, la o minAstire non infiintatA. Aici la 1909 a
Post facut ierodiacon si ieromonah FAcind serviciul religios cu o deosebita credintA, evlavie $1 talent, dind poveti si tinind Moldovenilor predict in limba moldoveneasca, a capAtat din partea for o deosebita simpatie 91 incredere, ca om evlavios, milos si mai presus

de toate, ca moldovean, propovadultor intelept. Le fAcea slujbe


si rugAciuni moldovenesti, le dadea sfaturi, it ungea cu untdelemn,
ii stropea cu aghiaztna, le citea moliftele lui Sft. Vasile din vechi
ceasloave, pentru iertarea pAcatelor, vindecarea boalelor, izgonirea
duhurilor celor necurate, care intrind in om II dau boll si 11 i rnping la pAcate Vestea despre un asa de minunat calugar moldovan, drept inaintea lui Dumnezeu, minglietor $1 yin& calor s-a
raspindit intre Moldovenli din Basarabia, Podolia $1 Cherson. Pe
IMO elementul de purl credinta religioasa s-a adaugat o mare
cantitate de suferinta. Nervosi, neurastenici, isterici, epileptici $11
chiar nebuni erau adu$i din departAri la Innochentie pentru a le
citi, a se ruga, a-i vindeca. CIrduri de Moldoveni credindosi $1
bolnavi veneau la minastirea din Balta la proorocul moldovan.
Din ofrande minAstirea se Imbogatia, activitatea lui Innochentie
convenea deci superiorilor Imediati. Pentru adapostirea credinciosllor si bolnavilor s-au inchirlat clAdiri pe linga minastire. S-au
gAsit femei credincioase si caritabile sA ingrijeascA de boina vi.
Innochentie ii trata cu rugAciuni, cu ungere cu mir, cu aghiazma
cu moliftele hal Sft. Vasile si de sigur, ca prin puterea credintil
si sugestiei, mingila si chiar vindeca. MInAstirea de lingA Balta
devenise in 1910-1911 un fel de Lourdes p'entru Moldoveni.
Este greu de stabilit, care era dogma lui Innochentie ; eel
din Balta, priceputi in dogme nu puteau sA-I inteleaga, Hind Rusi,
tar cela ce credeau i spuneau Moldovenii, nepriceputi in dogme,
www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT 1MPERIUL RUS

161

din spusele lui lunochentie, nu se Vie, dacd era chiar dogma lui.
lata ce spuneau tAranii. ,Junochentie este om mare, trimis
de Dumnezeu sa invete poporul, este sfint, cuvios, cel din urmA
trimis a lui Dumnezeu pe pAmint, este mare pastor, stilpul de
foc, care leagA cerul de pamint, singurul pentru toate limbile :
toate popoarele sint in minile lul, el ghiceste pacatele omenesti,
este proroc, seamAna cu Sf. Hie si cu Ion Botezatorul, el a inghitit hulubul, adica Sf. Duh, care va judeca la judecata cea de pe
urmA. Vine vremea de apol, oamenii trebue sa se pocalasca, sa

nu bea tutun, sA nu minince carne, mai cu seamy de pore, o-

pritA de Moise, bArbatli sA trdiasca cu femeile ca fratii cu suro-

rile ; viind vremea de apoi apa incepe a seca, ea va seca din

riuri, lazuri, izvoare s1 fintini ; trebulesc fAcute fintini not, sfintite

si binecuvintate de Innochentle, acelea nu vor seca, ele vor yindeca relele, boalele si vor da iertare pAcatelor pentru cei, ce le-au
facut. Pentru iertarea pacatelor sufletelor copiilor nascuti morti
si nebotezati, trebue sA se stujeasca cite 40 pomeni in biserici pe
bani adunati. Femeile si fetele sA-51 Wilda parul ca sA nu duca
pe bArbatt in pacate. Vindecarea bolnavilor nu se va face de
doctor!, ci prin rugaciuni, post 1 ungere cu untdelemn sfintit.
Ranile si bubele, ce les pe piele, sint pacatele ce iese afara 51
asa se curata oamenii de ele, cad si Hristos a avut rani".
Ca la once miscare religloasA, pe !Ina primul promotor
erau st apostoli ; mai cunoscuti dintre acestia erau : Teodosie le romonah, staretul mandstirii Tiganestl 51 ieromonahli Gherasim
si Ghenadie dela via arhiereascA de lingA Chisinau, un taran
Turcan si altul Nogacevsky (probabil Nagit tradus in ruseste),
cars sl-au adus carti din Rominia. Satele Horesti, Costestl, Zaim,
Salcuta, Hince5ti, laloveni, Mole5ti, Ciogirleni, Hansca, Buteni,
Firladani, Vorniceni Pirjolteni, Horodistea, Budu, Ciutesti, Gaurent, CAbaiesti, Novaci, VinAtori, Bolduresti, Raciula, Cimislia,

Zgurita, Tigineti, Ghelauz, Sadova, Gura Galbini, manastirile


Raciula 1 Varzaresti erau cuprinse de credinta in Innochentie.
La inceput autoritAtile bisericesti din Balta 1-au sustinut pe
Innochentie. Mai tirziu subt presiunea preotimil de mir, care IV
pierdea credincio5ii, au fost suite sd-1 scoatA din manastire. El
a fost suit sA se stabileascA in orasul Camenet, dar 5i acolo
5i-a continuat activitatea.
In urma interventiei energice a episcopului S2rafim al Chi51nAului, caruia nu

convinea mai cu tearnd forma moldove-

neasca a acestei miscarl, s-au inceput anchete, cercetari, birfeli,


arestAri, prigonirl.
Innochentie este mutat din porunca Sf. Sinod (1912) la manast1rea Murom din tinutul Olonetc mai la Nord de Petrograd.
In drum se opreste la manastirea din Balta, face slujbe, propovAduie5te, imparta5este mii de oameni. Teodosie, Gherasim si
Ghenadie sint trimi51 la mandstirea Dobrusa.
Se fac 51 anchete administrative 51 medicate. Din cauza CA
www.dacoromanica.ro

162

DR. P. CAZACU

Ia miscarea aceasta participau al bolnavi, Isterici, nervosa, intreaga


miscare din cauza acestei laturi este botezata : epidemia nervopsihica dela Balta.' 1. Mal tirziu medicil revin si stabiles:: existenta pa IMO latura bolnava, mica in misare, fondul el : cAutarea de cAtre un popor lipsit de culturA civilA 1 religioasa a unei
exteriorizari sufletesti in limba lui.
Persecutiile, ca de oblceiu, exaspereazA miscarea. Mil de
Moldoveni cu copii, neveste si Whin!, ill parasesc casele, isi
vind parninturile 1 averile si se duc la Murom. Acolo stau fn
frig foame li mizerie in bordee. Autoritatile it prigonesc. In cap
cu Innochentie, pe o zApada mare si pe ger strasnic, pleacA din
manastire cu crucea inainte, in necunoscut. Sint opriti. arestati,
inchisi, trim's!, flaminzi si got Ia urmele for (Martie 1913). In-

nochentie subt pretext de-a fl insultat armata este bAgat la inchisoare.

In lunie 1913, subt diferite presiuni, in temnita dela ()Ion*, Innochentie face declaratia de pocAire .11 este trimis la mAnastirea Solovetc, pe o insula din Marea Alba 2.
DacA clerul si in special cel superior a vAzut in aceastA
miscare numai latura religioasa, unit medicl numai latura de psiho-patologie a maselor, tar politia si administratia ordinea It hnistea tulburate, alti cetcetatori, mai seriosi, au cAutat fondul din
care a putut izvori miscarea.
Doctorul lacovenco 3 spune asupra acestui fond dupA ce a
examinat detaliile de psihopatologie, fanatiztn, misticizm, neuras-

tenie, isterie, sugestie : Dar daca nu se poate sA nu vezi in in-

fluenta calugarului fanatic cauza imediatA, care produce aceastA


mi5care, unde slut conditille, care au pregatit, pentru influenta
fanaticulul, un teren asa de favorabil ?"

Abuzul de bauturi spirtoase, rea hranA pe de o parte, in-

tunericul sufletesc, nivelul jos a desvoltdrii Intelectuale 1 morale pe de alta, insumindu- se, dau ca rezultat slabirea organizmulul, iritabilitate exageratA a sistemului nervos
o asa nestabilitate ea, la actiunea de not factori iritanti puternici, se iveste
boala sistemului nervos. Fara indoiala cA alcoolizmul citorva genaratli, cu alimentatie proasta, are influenta vAtAmAtoare asupra
tesutului celul mai delicat, celul mai sens11.31, sistemul nervos. De
aceia nu este de mirare. cA intre Moldoveni certurile. Waite grave slut lucra obicinuit. Trecind la cauzele morale sintem siliti a
arAta slabs dezvoltare intelectuala a Moldovenilor, raspindtrea
intre el a superstitiilor ,s1 extrema sdrdcie In golf. Se poate
oare vorbi despre influenta scolit acolo, unde in sate imense cu
10-15 mil de locuitori exists 1-2 scoli 4 acelea rusestl, iar
moldoveta nu se amesteca cu populatia rumascci ci Umbel ru1 Pslhoza dela Balla' D, Cofovsky. Chisingu, 1911.
2 Vezi lucrarile soc. isfor. biseric, Baser. vol. VIII peg. 194 222.
3 Dr, lacovenco. Epidemie psihich pe butt' religions& Psihialria

modernil 1911.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

163

In ignoranla for sent lesne crezeitorl ci prime sc


drept bun tot ce and ci cu deosebire ce le vine dela bisericsel $i
pe limba lor. Predicile pasionate a lerdmonahului moldovan le
peltrund adinc in suflet : el merg la chemarea !al sci-4 purlfice
sufletele prin post fi rugoiciuni".
Cft priveste necultura i netiinta de carte a massei poporului, aceste conditiuni au imensd insemnAtate pentru ivirea difeseascet' nu tlu.

ritelor epidemli religioase mistice. Basarabia dupd cum se Pe


nu se poate -lauda cu abundenfa de fad/. In sfiqlt as fi vrut

sd atrag atentia inca asupra unel condltiuni importante, care a

uprat ivirea migeirii dela Baita ruslficarea energica a clerului local. Parchille se dau adesea la persoane care nu tict
de loc limba moldoveneasca. Misa poporulul, lipsita de legd-

tura rellgioasd cu preotul, In mod natural merge inteacolo unde


poate avea aceastd comuniune $1 cade subt steipinirea Iktl Infochentle, Teodosie, Gherasima.
La aceste concluzil ajunge cunoscutul psihiatru Dr. Cotovsky. 1

Miscarea dela Balta, care trebuie privity ca o forma bol-

nava de protestare impotriva intunericului I neculturii, din care.


a izvorit, mac exact, impotriva rusificArii, s-a stins in valurile
razbolului si a revolttiel. Despre Innochentie dela Marea Alba nu
s-a mai auzit pAnd dupA revolutle, cind a reapArut la Balta i
a reinceput miscarea ; dar epidemla psihicd revolutionary era mai
puternicA, asa cd succesul lul Innochentie dupd 1917 a fost mai
mic. El s-a stins la 1920 la Balta.
11

Miscar ea politica
Revolutia ruseascd din 1905 1906, punind in evidentd slAbiciunea si dezechilibrul, latente pAnd atunci, din viata interns a
intregului stat rusesc, a avut reflexe si in Basarabia. Des! aid!
n'au fost revolte militare, sau agrare, nici alte actiuni revolutionare, tot01 contaglul a introdus din Rusia fermentii revolutiei in
suflete. Moldovenii, mobil;zati pentru rAzbolul ruso-japonez, s'au
intors acasd avind cu totul altd mentalitate i alte sentimente,
decit acele, cu care s'au dus, cAci vAzuse multe lucruri not i seditioase : vAzuse descompunerea armatei, rascoale militare, greve,
revolte agrare, unit participase chiar intro calitate sau alta la
ele si la rdzbolul civil (Presna), asistase la meetinguri, ascultase
diveri orator!.
Ferment!! revolutionarl, proaspAt introdui in sufletele mol-

dovenimli, cereau un timp mai indelungat pentru desvoltare si

pentru producerea efectelor for in massy. Au fost suficientl Irma,

ca allturl de slAbirea guvernului central, sa dea loc imediat la


1 M*area dela Balla Dr, Colovsky. ChiOniu 1913.

www.dacoromanica.ro

164

DR. P. CAZ4CU

manifestatiuni de redesteptare nationall In doua forme : una mai


moderatA si alta mai extremists.
Forma moderatA a miscArii nationale era reprezentatA de un
grup de oameni mai in virsta din boierime, marl proprietari, preoti si unli intelectuali. Seful grupului moderat era P. V. Dicescul, doctor In philosofie dela Heidelberg si mare proprietar. Toil
membril acesti grup erau nu numai antirevolutionari, dar miscarea for nationalA avea de scop prin scoala si culturA nationals
se" previe miscArile revolutionare.
Avind situatiuni bine stabilite si influente in anumite cer-

curi, grupul acesta a format la 30 Octombrie 1905: Societatea


pentru cultura nationala". Pe linga aceasta, luind parte activA
in zemstva, au provocat acolo discutiuni si rezolutiuni in favoarea culturii si scolilor nationale. Inteadevar, in darea de seams

asupra activitAtil zemstvei gubernlale pentru sesiunea din 19J5


1906, gasim urmAtoarea propunere a lui Aristide Casso : Cea
mai mare parte din populatia Basarablei sint Moldoveni, el vorbesc numai litnba natald, pe cind in scoll copili din sate, locuite
de Moldoveni, shit pus' se" invete exclusiv ruseste. Cu acest sistern avem o invatatura mecanicA a unei limbs cu totul straine si
o complectd Upset a onice culture", din cauza neintelegerii obiec-

telor care se predau, iar pe deasupra ce se invata, in mod mecanic pe derost, se uita complect si repede. Fiindca invatAmintul popular trebue si dea si cultura si slintA de carte, aceasta
se poate face pentru Moldoveni numai fnveitindu-i intAlu moldoveneste si apol ruseste. Numai prin invatamint national se vor
aline rezultate reale si statornice".
Copiii Moldovenilor, care intra in scoll secundare, in Basarabia nu gAsesc in aceste institutii predarea gramaticel si literaturii limbli for materne, pe cind in acele institutii se predau
limbi strAine. Predarea limbil moldovenesti In scolile secundaredin Basarabia este atit de normala si de necesarA, cA nu cere
dovezi pentru utilitatea introduceril el. Pentru functionarli din
Basarabia, stiinta limbil locale Ii va pune in situate mai dormalAa.
1n vederea celor expuse gAsesc necesar a propune adunarii se" hotArascA a cere guvernului sA se introducA invatamintul

limbil moldovenesti in scolile populare din satele din Basarabia


cu popula tie moldoveneascA si a deschlde pe Una scale secundare cursuri de predare a limbli moldovenesti". 1
In sedinta adunArii din 11 Decembrie 1905 sub presidentia
d-lui M. E. Feodosiu, cu ajutorul membrilor progresisti dintre
Rusi (lanusevici, Ianovschl), Impotriva dificultatilor .din partea
d-lor A. N. Crupenschi, M. E. Ponsd, dupA insistentele Moldovenilor : N. I. Botezat, I. M. Sirbu si altora, s-a primit rezolutiu-

1 Darea de seamd complecti, Zemst. 1905 6 peg, 436.17.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

165

nea : 1 este necesard lbertatea preddrii in goli.te primate in

limba materna cu obligativitatea studied' limn statului".


Dar asupra altor chestiuni la ordinea zilel, conceptiile acestei grupAri au fost cu total altele. La ordinea zilei in acelasi se siune Hind a titudinea reprezentantilor din zemstva Basarabiei 2 la
congresul zemstvelor din Moscova, (care s-a pronuntat cA in
Rusia libera nu pot fl nationalitAti subjugate, ci toate au dreptul
la autodeterminare nallonal culturald ") i discutia mAsurilor de
luat pentru a prevent in Basarabia miscgrile agrare, care In
forme sAlbatice 1 furtunoase cu silnicil si pradaciuni au cuprins
multe guvernaminte", reprezentantii grupArli nationale au mers alAturl cu grupurile ruset1 conservatoare, care erau gala sA dezavuleze participarea reprezentantilor zemstvei Bas.arabiel la acel
congres. In chestia agrarA ca punct de program s-a admis a se
face exproprieri 0 ImproprietAriri prin Banca TarAneasca, a aril inlaid sA se mate la ChisinAu 3, sA se inlesneascA emigrarea
liberA a Moldovenilor in Siberia, zemstva sA inlesneascA creditul
mArunt 1 infiintarea de cooperative 4.
Se fntelege bine cA Hind micA, slabA, aceastA grupare nu

putea fl de sine statAtoare ; ea trebuia sA meargA pe jumAtate


cu progresistit opozantt si pe jumatate cu conservatorii, cu guvernul. De aceia in afarA de aceastA simply 0 foarte frumoasA, dar
platonicA manifestare pentru scoala nationalA si mai tirziu alegerea lui P. Dlcescul in Consiliul de Stat, unde a ridicat glasul
tot pentru scoala nationalA, dar tot fArA rezultat, gruparea nationalista moderatA n'a avut un succes real. Totusi trebue sA
recunoatem atit valoarea moralA a persoanelor din aceastA grupare, cit 1 autoritatea lot, care a dat o insemnAtate mare chestiunii ridicate, atit in ochii Moldovenilor, cit 0 a strnnilor si a
guvernt lui.

Grupul democrat moldovenesc era compus din tinerl din


straturi populare adinci, feciori de rAzasi, tarani, preoti 0 tirgoveti, infiuentati de forma tiile multiple 0 variate a democrattel ruseti : socialist' revolutionari, social-dernocrati (marx101), sociai Ibid. pag. 21 rartea II.

nicov.

2 C. F. Cazimir, A. Stuart, M. Suruceanu, V. Ianovschi, A. Alei3 Cu aceasta ocazie D. P. Sinadino a spus : Banca tririlneascii Ire-

buie sa alba o filialii la Chisintiu nu la Odessa (intre allele) pentru


ca major1tatea populates! Basarablel aorbeste moldooene0e I lntr'un
oral, uncle au se intelege aceasta limbo, este faro' nice an ajutor",
Dare de seams a Zemst. Ouber. pe 1905-6 edinlet din 13 Decembrie
pag. 69.

4 feta concluzille adoplate in chestia agrarg :


a) Zemstvele guberniale sit in asupra for mijlocirea in arend area mosiilor la Want.
b) A se mute fitiela bilncil Wines(' la Chisiniiu.
c) Zemstvete anutale sa organizeze creditul mArunt p. tarani.
d) Zemstvele tinulale se convoace adunilri extraordinare pentru
dIscutarea chestiei agrare.
e) A cere sit se InIesneascrt de guvern emigrarea Igrardlor.

www.dacoromanica.ro

166

DR. P. CAZACU

Usti popular' radical'. Miscarea acestul grup, cam haoticA ca


conceptii, putin disciplinatA, cu tendinte extremiste, dorea rezolvarea Instantanee definitivA si radicalA a tuturor problemelor si proceselor istorice politice i economice de lunga duratA $i de marl
sfortari a intregil omeniri.
Activitatea acestui grup era variata si multllateralA, poate

dezordonata, dar vie. In primul rind simtindu-se nevoie de press


s-a obtinut vola de a scoate trei 1 jurnale moldovenesti : Basar,sble (Em. Gavrilita), Viata NouA" (V. Bodi), Lumina" (preotul
N. Bivol).

In acelasi timp grupul acesta se ocupa in mod foarte actly


si energic cu propaganda nationall culturalA $i politicA de toate
nuantele culoril rods ea multA pasiune, in toate straturile sociale,
accesihile, asupra tuturcir chestiunilor ; apoi a inceput propaganda
eiectorall, tiparire de manlfeste, tratative, acorduri si dezacorduri
cu diferlte grupAri politice in vederea alegerlior. Ion Codreanu
se duce (pe atunci nu ajunsese Inca mos) la congresul cadetitor
din Petrograd ; dol invAtatori romini din Basarabia se duc la
congresul invAtAtorllor din Petrograd (la 4 tunic).
Intru cit massy mare tAraneascA, dupA un veac de cultura
ruseasca, zacea In adinc intuneric, amindouA grupArtle nationale
mai mult simbolizau puterea potentials a masselor moldovenesti ;
era un curent, un instinct ; forte vii, treze, constiente, gata la
luptA 51 sacrificii pentru valorificarea drepturilor for la cultura nationala 1 la bucata de pAmint nu puteau fl si nu erau, nici inclarttul acestor grupAri, cum nu erau nici !nal-Mu' nici unei grupAri pclitice, nici locale, nici din intreaga Rusie, afarA de miscArile polone, letone
finlandeze.
Totusi un reflex puternic in mase s'a format si s'a manifestat.

La 8 Main 1906 s'a adunat la Soroca congresul invAtatorilor, care a votat o rezolutie energicA, reclamind organizarea invAtAmintulul public din Basarabia in limba nationalA. La 28 Mal
la lima inteo mare intrunire publics se proclamA o rezolutie
radicalA si se expediaza Presidintelui Dumei si deputatulul Seffer,
invAtator din Basarabia, urmatoarea telegrams; : Noi locultorii oraplul lzmail si a mahalalelor ne declAram solidari cu Duma, cerem cu stAruintA amnistie, pcimint ?i drepturi nalionlle" ; iar IArani' din Cojusna cereau : indraznim cu mare piecaciune a ruga
Duma sa supuie inaintea Marie' Sale ImpAratului si plingerile
noastre : infiintarea temelurior vestite prin manifestul din 17 Octombrie 19 5, indestularea cereril noastre celel mai de seamA in
ziva de astAzi a nevoil de piimftzt 1 ridicarea luminarii noastre
prin obstescul fail plats tmocifamtnt a coplilor nostri in limba
parinfilor nostri".

1 Sa cerut st Nina( permisla pentru fret inmate pentru a area

pulinla, in caz dyes; este sechestrat uaul, a doua al s8 lege *Hui, fArii
a plerde timpul en not cerert.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT

51

NISTRU sUBT IMPERIUL RUS

167

In aceste imprejurArl, de frica micarilor revolutionare 0 in


special a micArilor agrare, autoritAtilor ruset1 11 se impunea o

revizuire a situatiel I in Basarabia. Din nou s-a constatat ca existau aid moldovent, el manifestul Tarului din 17 Oct. 1905,
care anunta libertAtl, trebula tradus si in limba lor.

S'a vAzat atunci din nou, cl tarAnimea moldoveneasc5, adica


marea majoritate a populatiei, este tot strains de statul rusesc prin
limba, ras5, mentalitate, traditil, obiceiurt ; ca este parasitA in
complect intunerlc, fara tiinta de carte, MA conducatori, fargnici
o legaturA cu clerul, lavAtatoril, proprietarii, arendaii, oraenii,
toti stralni sau instrainati, cA are nu numai instinctul 1 dorul de
pAmfat, ca or! 1 ce Wartime, dar 1 nevoie imperioasa de acest
instrument de muncA, intru cit din toll locuitorii Basarabiei, tarani' moldoveni au fost cei mai putin improprietAriti, dindu-se in
Cara lor pAmint la diferiti venetici : bulgari, nemli 1 ruteni, gt ca
din aceste imprejurAri nu poate ft un suport sigur i contient
pentru statul absolutist rus. Tot aa s'a stabillt ca minoritatea 11ratieNscA ucraineand din Basarabia este strains i intunecata, dar
mai violentA 1 mai pornitA, deci nici ea nu prezinta pentru sta-

tul rus o garantie mai mare ca moldovenii. Colonitii nemt11

si

bulgari, putint la numAr, strAini, izolati, egoiti 1 oportuniti, nu

se puteau sozoti cA vor fi in stare sA se sacrifice pentru absolutismul rus. In orae majoritatea cea mai compactd 35 I, ovrel,
fAra drepturi, de mult erau vAzuti ca ostili imperialismului rus,
elAturi de intelectuall, socialist', progresiti.
Astfel in cit administratia ruseasca s-a vAzut izolatA, InconjuratA numai de o paturA subtire de functionari, cler, nobillme i
marl proprietari; dar 1 in aceste categorii de diferite rase strAine,
cu un lustru superficial rusesc, simtea lipsa unei intelegeri, un1tAli in conceptii 1 in actiune.
Era evident cA aceasta izolare 1 atirnare in aer a organizArii de stat rusesti in Basarabia nu putea dura. Pentru salvarea
sltuatiei se impunea, ca 0 in toatA Rusia, nevoia de a solutiona
doua probleme : problema culturil poporului i problema pAmintulul.

Nici asupra mei din aceste probleme nu se putea face illia


in fond nici acord nici transactii.
Cultura poporului moldovenesc nu putea fl decit cea romi1 D. lancu Nistor, in a sa Ostorie a BaSarabier, Cerntiuti, 1923,
la pagina 293 spune : la 1818 sosira in Bugeac cete de colonist' franca% care descalicara satele Ferechampenoise, Brienne, Paris si Arets Cr. D. Nistor a fost Indus si Induce in eroare. Afar& de francajil din Elvefia, stabiliii la *aim si despre care d. Nistor vorbeste mai

jos, alte cete de colonist' franceji nau descalecat in Basarabia, nici


la 1816 mai alts data. Localitatile numile de d. Nistor (din care ullima gresit Areis in realitate Artiz) ca colonii franceze au lost colon:zate de german' dela inceput si acum.

www.dacoromanica.ro

168

DR. P. CAZACU

neascd, pi rnintul urma sd se exproprieze in folosul tdranimil. A-

ceste solutiuni, singurile logice, si la care s-a ajuns pe cal sin-

geroase st tirzil, nu puteau fi acceptate nici de una din fortele in joc


in acele momente in Basarabia si in Rusia. A recnnoaste si a

admite cultura romineasca pentru Basarabia lAsemna nu numai


recunoasterea lipsei de once drept al Rusiel asupra acestei Bari,
dar sI negarea politicei de anexare si rusificare sanica.
Pavalache Crusevan j, cel mai talentat dintre moldovenli
rusificati, asa a $i pus problema cind a serfs in gazeta sa Drug"
din 6 lanuarie 1966: ,zilele acestea am aflat, ca si la not se fac
deja incercari, care treptat pot sa provoace in sufletele l3asarabenilor instrainarea si uitarea datorlei MO de Rusia. Am aflat ca
s-a format nu stiu ce cerc, al cArui cop tinde la deschiderea de
scoli rominesti Moldovenilor, desvoltarea gustului pentru literatura
romineasca etc., intr'un cuvint s-a fi cut primul pas, care fatal

va duce la antagonizm si separatism. Nu stiu dace sincer si numai din lipsa de gindire s-a format acest cerc, sau el s-a intemeiat subt inriurirea discursurilor seducative a unui emisar rominesc 2 sau a vre unui agent secret". Poporul are prea putin
Limp ca sa poatA invdta carte ruse sea sI romineasca si de sigur majoritatea va prefcri sa Inv* in limba materna, in cea
romtneascii".

In alt loc salutind alegerea D-lui P. Dicescul, P. Crusevan


scria tot asa de clar : in persoana lui P. Dicescul consIliul im-

periuiul capAtA un rominofil aprins, care trebuie sa presupunem


va s'mpatiza foarte energic cu toate autonomiile, incepind cu autonomia Basorablei, deci credem cot ar fi mai total sci ridice pur
pl simplu chestiunea anexdrii Basaratlei catre Rominia".
Desigur Crusevan nu exprima numai pArerile lui personale,
ci a tuturor cercurilor reactionare si imperialiste rusesti. Urma
dupd acestia sa se opreascA once incercare de cultura nationala,
once carte, gazeta, cuvint, asa cum fusese pana atunci. Moldovenil trebuiau sa dispard ca atare, el trebuiau sa devie rust, ca
sa capete once inceput de culturd, fie numai simply stiintA de
1 Din neam de boiernas moldovan din Borosiint finutul Sorocii
vorbea perfect romineste, recite frumos versuri din Alecsandrl si altil.
A fost liberal si rominofil, proiecta scoatereu unel gazete cu C. Stere,
diruia de altfel la dat lectii de gramatica romineascil dupii sistemul
latinizant a lui Cipariu. Mama vitregii a lui Crusevan, cucoana Anica
Numestnic a fost nasii din botez a lui C. Slere ; era vestita in tot firmtul Sorocii ca dipozitoril a tuturor ritualetor moldovenesti pentru solemnItitti st le Ilmilu li, ca si a tuturor rejetelor de dulcefuri, serbeturi
etc. P. CrLsevan a fost scrlitor st polemist de oare care talent. A inceput se scrie 51 un roman din via(a Basarabiel cu aluzii transparente la
niste conlimporani, dar nu I a IsprAvit. A reusit sa devie o celebri.
tate mondiala prin antisemilism. Pe mormintul sau sa scris : publicist rue, ,foiidator al soluzului
luptiilor pentru farul autocrat si finta Rusie", mort in 5 lunie 1909.
2 Denunt formal impotriva tut C. Stere, pe care Crusevan it stla
in Basarabia.

www.dacoromanica.ro

169

MOLDOVA D1NTRF! PRUT $1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

carte. Ori, experienta de o sutA de ani dovedise imposibilitatea


materlalA a acestui sistem, cu toate consecintele fatale, chiar pen-

tru acei, care'l aplicau la un popor a5a de excesiv de supus al


blind ca Moldovenii.
Administratia ruseasca, nici cea centralA nici cea local, n'au

putut in acele momente sa meargA pe calea aceasta a5a de brutala, mai cu samA din cauza situatiel generale politice rele din
Rusia. De altfel, nici chestia agrara, nici chestia culturii nationale din Basarabia, nu erau sa se rezolve nici la Chi5inau, nici
izolate de rezolvirea acestor chestii 51 a chestiilor politicel generale Interne din impertul rus. Vazindu-se insa, ca pi intre Moldoveni se- face propaganda levolutionara verbalA pi tiparita in
limba moldoveneasca, un consiliu extraordinar de marl demnitari
5i proprietari a fost convocat de, guveraatorul de atunci, Haruzin, 51 s'a hotarft de a se permite deocamdata tiparituri 51 in
limba moldoveneasca I pentru a se putea face propaganda. antirevolutionara.

Dar afarA de atitudinea guvernului, adminlstratiei locale 51


a partidelor din dreapta, toate celelalte curente politice locale, ca
reflex a celor din Rusia, din cauza situatiei for de opozante 51 in
vederea intereselor electorale, priveau cu simpatie manifestatille
nationale din Basarabia, cautind s be atraga in sfera for de activitate pi influenta.
Multamita activitatii politice 2 a grupulul democrat Mol-

dovenesc, aliat cu opozitia, pentru prima Duma alegerile au dat


succes opozitiei 51 in Basarabia. S'au ales Seffer 3 invatator din
grupul muncii, lanovschi pI Sitinschi, constitutionali de mocrati din
grupul Miliucov, Cazimir din grupul reformelor democratice, preotul Guma, armeanul Demianovici p1 neamtul Vidmer din grupul
reinnoirii pa5nice, un Popov fare partid, dar din dreapta 5i Bogalin tot fara partid, dar nedeterminat.
Moldoventi n'au putut alege pe unul de al tor. Intre cele
doua grupuri nationale nu s'a putut faces intelegere in atmosfera
1 Tocmai pentru a provoca o asifel de adunare $1 hortirire, se
scria $i se trimetea din Bucuresti gazeta Basarabia", scoasli anume
In Galati la tipografia lul Graur, ,Marina de treerar al multe alte
cfirti $i reviste revolutionare

ai

culturale.

2 Alegerile au fost grele ci violente, in timpul for se aflau ares


tall Ia Chisiniiu 66 Wan] $i 17 intelectuall, moire care Mircea Bonda
riu (inviitaior C. Alba), Vintul (inviittitor CiocilleniOrhei), Bolzus st

Gill5teanu (Comrat), Caplarencu $i Vornicu (Ottlitesti Gheltova.lzmail)


in April numerul areslatilor era de 400. Au fost eliberali in 26 April 1906,
iar Ia 27 s'a deschis Duma
3 Gazeta Narodnli uciter it spune lui Seffer, felicitinduI pentru reusitil in alegeri : in Basarabia sint peste 1 600.000 Moldoveni,
adica 160n, 17 1 din intregul near rominesc $1 aproape 80 din po
pulaila Basarabiel, care are mull& nevoie de cuiturli ; trebue sa luptam ea populatia aceasta sa fie ferilit de rusificare slinica gl arlificiaid, 41 coala sa contribue la ridicarea culturli nationale ; cu gindul a
ck-sta mergi In postul tau intiiiule depute! at Basarabiel, ales al poporulut nostru'.
,

www.dacoromanica.ro

12

170

DR. P. CAZACU

1 radicalizm.
Grupul national democrat isi urma calea sa de munca 1 agitatii. IncercArile de
coordonare in interiorul acestui grup la un program nationaldemocrat i-au reusit d-lui C. Stere cu multe greutati.

de atunci de revolutionarizm

Deabea dupd alegerile din DLimd la 24 Mai 1906 apare Basarabia" (de 2 on pe saptamind), a lui Em. Gavrilita cea dintalu
gazeta Moldoveneascd% gazeta ,,National-Democraticd". In primul
numAr se publicd din partea redactiei:

Salutind din toata inima pe cetitorii nostri cu esirea la lu-

mind al numdrulul intaiu al celei dintdiu gazete moldovenesti in


Basarabia, not ne simtim datori a spune doud cuvinte de crezul
nostru si despre calea, pe care va apuca gazeta noastra in
viata sa :c
Impdrtasind din tot sufletul cererile i dorintile cele mai de

seat* care sint aratate de deputatii Dumei Imperiale in adresa


for catre Maria Sa Imparateascd, careia adrese ii dam loc mai

jos, nol sintem incredintati ca ,atisfacerea (indestularea) cererilor


si dorintilor acestora, este condilia cea neapdratd, fard care nu
poate fi nici o reinoire in viata Rusiel, precum i a Basarabiei
noastre".

De aceia not ne vom stArui din toate puterile noastre a


propovadui principlile cele mad si sfinte, care sint insemnate de
Duma imperiald

fard indeplinirea cArora toata Rusia i imreuna

cu ea si Basarabia noasfra sint osindite la frici gt moarte".


Tocmai in No. 12 al Basarabiei", gdsim programul grupdrii
National-democrate". Dupd ce se resping acuzatiile de senaratlzm, se recunoaste ca 3/4 din populatia Basarablei sint Moldoveni, opriti a se folosi neimpiedecati de limba for in viata obsteascA", programul spune : Noi trebue s ne alaturam intrege:
societAti rusesti pentru a cere recunoasterea prin lege pentru toti
cetatenil, deopotriva fdra deosebire de nalie pi religle, a libertd-

tilor politice si individuale (omenesti), ca temelia sAnataill si in-

temeierea unul adevarat regim constitutional si democrat, avind


de temelie dreptul de vot (alegere) obstesc, egal, direct si secret
pentru toti cetatenii vriitnici".

Dar pe lingd aceasta von' lupta in special (mai ales) ca

partid organizat cu toate mijloacele legiulte pentru urmatoarele


cloud puncte insemnate ale programului nostru national :"
I. Organizatia Basarabiei ".
Basarabia, Hind si rAmanind parte intregitoare i nedesNitta a imperiului rus, trebue organizata pe temeliile drepturilor i principiilor, ce au fost harante la lipirea ei catra Imperiul
Rus prin statutul pentru intemeierea provinciei Basarabiei din

Prin acesta i s'a recunoscut o rindulala a el nationald si


s'a dat pentru totdeauna Intrebuintarea limbii nationale in dregdtoril si in scoll, precum si privilegiile $i drept irile locale'.
Prin urmare organizatia administrativa a Basarabiei trebue
sd aibl la temelie principiile de autonomie,sau cirmuire de sine
(samouprovlenie), recunoscindu-se in acetasi vreme natiunii Rowww.dacoromanica.ro
1818.

MOLDOVA DINTRE PRUT B1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

171

!ninon, predominatoare in aceasta provincie, dreptul la propaire libera si neimpiedacata".


Pentru aceasta pe de o parte limba romineasca trebue in-trodusA, cast la 1812 in dregatorii publice

i in

coil, in care

Irma se va pAstra invatamintul limn ruse, ca un obiect de studiu deosebit i in acelai timp Rondnii trebuie sa alba drepturi'
dentine de a alcatui orice intrunire l tovarale, ce ar urmari
pastrarea, intarirea i dezvoltarea limbii, literaturil i culturli
rationale. (Limba rusa ca limba de stat sa se impue numai in
organele centrale in armatA si in marinA) ".

Pe de altA parte toate dregAtoriile de ocirmuire locald in


sate, voloste (plai), tinuturi, precum I sfatul principal superior
Ofatul Mai) vor fi organizate dupd prinzipii democratice, avind la temelie dreptul de vot obtesc egal, direct, secret'.
II. Regimul agrar pentru Basarabia '.
Moiile manastiresti, avind in Basarabia o mare intindere
1 aceste moii flind alts datA daruite de boeril lubitori de neam
si vechii Domni ai Moldova pentru a indestula trebuintile culturale ale neamului i pentru scopul de binefacere, ele vor alcatuf pe victor fondul national cultural al Basarabier.
Administratia de astAzi, numitA a moiiilor inchinate, va fi
desfiintata $i toate moiile, ca Wind parte din fondul cultural
national al Basarablel, vor trece subt Administratia Consiliului
provincial Superior's.
Aceste mosii se vor putea da in arendA numai la sAtenii
muncitori de pAmint din Basarabia, in atita intindere pentru
fiecare gospodar, cit poste munci el insusi cu familla si copiii
fara argati ; aceste arendari se vor face pe soroace (vadele) lung i
1 cu pret cit de mic, hotArit de consiliul saperior si care nu se
va mai putea ridica in toata curgerea sorocului de arenda".
Veniturile moiilor din fondul national cultural vor sluji
pentru facere de scoli nationale la Ora, pentru ajutorarea biserIcitor sarace, intr'un cuvint pentru a rdspindi lumina in satele Basarabiei".
Daca molile, ce astAzi ar intra, dupa cum se aratA mai

sus, in fondul national-cultural, nu ar ajunge pentru a intregi

paminturile, ce an asta-zi sAtenil, pentru o gospodArie temelnicA


in intinderea hotarita de adunarea imperialA, atunci consiliul pro-

vincial superior va fi dator sa reiscumpere, cu ajutorul Bcincii


Teircinesti si dupd o dreapta pretaluire, atita din mosiile boeresti, cit va fi de trebuinta pentru aceasta. Mosiile astfel rAscumparate vor marl fondul national-cultural a Basarabiel 1 vor
fl impArtite in arendA la tarani tot in fl lul de mai sus".
Pe lingd aceasta, consiliile tinutale vor fi datoare sa ajute
intemeierea obtillor de sAteni pentru arendarea moillor boeresti ; in acest scop consiiiile tinutale vor trebui la nevoe sA arendeze ele insile aceste moii, pe care apoi sa le imparta la
sAteni, avind dreptul de a urmari plata arendei dupa legea de
urmArire a veniturilor statului".
www.dacoromanica.ro

172

DR. P. CAZACU

Vom lupta pentru a se face lege de tocmell de muncA intre


boeri $1 tArani, pentru ocrotirea taranilor impotriva boerilor V
arendasilor".

Pentruca aceasta lege sd fie bine pAzitA $1 sd nu fie cal catA de nedreptatea $i neintelegerile, ce s'ar putea ivi intre tdrani, boeri $i arenda$1, se vor infiinta anume inspector' agrari,
precum $1 deosebite camere de Impacaciune, care vor putea da
in judecata pe cei vinovati de asuprire, precum vor putea $i sl
nimiceascA (anuleze) toate tocmelile $1 invoelile inplatoare sau
inpotriva legit".
Toate moVile arendate nu vor fi de ajuns, dacA prin lege
nu se va pune asupra consillului provincial, precum $1 asupra
consiliilor tinutale, sarcina de a se ingriji de ridicarea culturii
parnintului $1 de organizarea (chiverniseala) muncii, ajutind $1
rAspindind tovArAsiile de imprumut $1 pAstrare (band populare),
de consumatie (pentru cApAtarea mai eftind a lucrurilor de hrand)
$i de alte tovara$ii, menite sA creasca valoarea (pretul) productelor tardne0 $1 a face sA se efteneascA train( pentru tarani ; pentru aceasta se va infiinta de cats Consiliul superior o anume
case centralA a societatilor cooperative de cumpArat $1 pAstrare
din Basarabia, cu un capital de cel putin trei milioane de ruble,
care s imprumute societatile cooperative sate$ti cu banii trebultori pentru ajungerea scopurilor".
Deosebit de aceasta se vor infiinta volt speclale pentru fie care ramurA de muncA agricola $1 $coli de meserli sate$ti in fiecare tinut dupA nevoile loculul ".

Punctele de mai sus ale programului de feta cuprind toate


cerintile noastre de capetenie".
',Rom-Mil basarabeni nu vor da pe viitor in alegeri pentru
Duma imperials glasul for decit acelor candidati, care se vor legs
sA apere In adunare aceste cerinti, precum $1 deputatii ale$1 de
not nu se vor putea aldtura altor particle ruse$ti, decit dad. ele
vor sprijini aceste cereri nationale".

Cu aceasta, avind credinta el Romtnul nu plere, increzatori in vlitorul neamului nostru, pa$1m cu hotarire neclintita la
muncA $1 lupta pentru inallarea poporului nostru romin din Basarabia".
Desigur i -a trebuit d-lui C. Stere multa stdruintA $1 tact pentrued tineretul moldovenesc din Basarabia, cu porniri generoace,
dar cu conceptil foarte variate $i haotice, aflat subt influente diverse $1 puternice, stapinit de entuziasmul tineretli $1 a revolutiel,
sa adere la acest program.
Judecat din punct de vedere a oportunitatii de moment $:
de anume interese, el a fost aspru crittcat. Judecat acum, el ne
apare ca singura formula, care exprima exact dorintile vaz1
$1 interesele reale ale maselor $1 ca atare le atrAgea in sfera de
influentA nationala. Dacd, ca program de realizAri practice $1 imediate, In situatia fortelor din acel moment, el era privit ca irealizabil, ca ferment, saminta exact potrivitA locului, nevoilor suwww.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

173

fietelor, pentru a da roade abundente la timpul au, cum a 1

dat, el a Mut proba, a a fost cel mai bun.

Fireste ca pe lingA program 1 sZi chestiuni politice la ordinea

zilei, gazeta dadea si material cultural.


Pe linga raposatul Em. GavrilitA, C. Stere si S. Cujba, care
constltuiau impreuna directia gazetei, lucra la ea si un grup
{le finer' moldoveni, facindu-si aici ucenicia in politics si gazetalie, urmArind toate miscarile nationale din Basarabia : asa ii vedem sustinind miscarea nationals a preotilor, salutind cu mult
entuziasm tipografia bisericeasca.
Tonul franc national i democrat, evidentele legAturi cu Rominia, In special cu frill gt Viata Romineasca.', apelul de a merge la expozitle la Bucuresti (ca acela din numArul 5 [confiscat]) 2

nu erau de naturA a face a Basarabia" sa fie tolerate =It timp


de administratia ruseasca, mai cu seams, ca intre time situatia
politics interns in Rusia s'a schimbat. Prima alma, intrunita la
27 Aprilie 1906, la 9 Julie a fost dizolvatA, dupe 40 edinte.

De'i compusa in majoritate din elemente burgheze, totusi subt influenta revolutiei, atit in proectele pe care le-a discutat, cit si in
1 Reproducem din primul numar salutul preotului Im. F.
VA salut frafilor moldoveni cu lesirea gazetei in limba noasIra nationals.
Pin& acum mi se pare numal Moldovenil basarabeni erau lip-

sifi de gazeta in limba for ; toate cele matte neamuri, care au loc in

Rusia, putea sit* celeasca gazete, jurnalurt si carfi in limbs naronala, dar Moldoveanul de vroia sa Inainteze, trebuia sa invefe limba
ruseasca, ca sa nu ramie sAlbatic.
Si adevarat Moldovanul a devenit asa fel de om, ca salbfi facia
lui a intrat in proverb.
Demult a trecut vremtle acelea cind rfidlicina naflunii in Basarabia erau Moldovenit, cind limba tarn era Moldoveneasca,.cind scobile, judecala si ocirmuirile erau Moldovenesti.
Si cind vezi acum ca Basarabia, vatra Moldoveanului, este mai
ale lot ocupatA de alte naf it, care an trecut mutt inainte pe calea nilloth si Moldovanul a ramas departe in urniti, cind its vine in cap ca
nails moldoveneasca cu limbs tuff plficuta si plina de poezie poste sa
piarfi ca Indienii in America de Nord, atunci se stringe inima de du-

rere, de scirba.

Destul !kern Moldovenilor I


In fara noastrA aids stau is masa ospafului, dar not Mani Is urma
ca figanul la praznic.
Toff an drept sa mearga la calea for at pentru not nu If o rusine sa raminem Is coada ?

Mai de odata sa ne dezlegAm limbile si sa incepem a ne infe


lege in vorba, ce putem face, prin aceasta gazette.
2 .F,rali Moldoveni, munca cinstitfi st rodnica a frafitor nostri de
paste Prut va ft sarbatoriai printeo mare si inalfaloare expozifle, care
se va deschide in Bucuresti. Vol Loft, care stiff cum simte
cugetii
Rominul, va veil simfi mindri a vent in numifir cit mat mare la aceasta
sarbritoare de renastere nafionalii. Cu aceasta ocazie vets vedea si
chipul stint al marelui Voevod Regele Carol, care a stint sa rupil Ianturtle robiei si sa aduca lumina, cit mai multel in inima asuprita a Rominilor. Venifi, cad aceasta este sArbaloare mare a Rominimii, dela
care nimeni nu trebue sa lipseasca si dela care poste inter) zi va adims si viitorul

www.dacoromanica.ro

174

DR. P. CAZACU

raspunsul la mesagiul tronului, ea s'a aratat realmente democrata. ArAtlnd extrema excitatie a spiritului populatiei, pentru a
scoate de subt rdspundere Tronul, Duma a cerut : desfiintarea
puterilor legiuitoare a Consiliului de Stat (in care jumAtate de
membri erau numiti $1 jumatate se alegea), minister parlamen-

tar responsabil, reforms agrard radicald prin expropriere cu


plata, amnistie, desfiintarea stdril de asedlu in timp de pace, libertAll si garantii constitutionale. Desigur nu consideratii doctrinare au impins majoritatea burgheza din Duma se accepte In
unanimitate aceste reforme, ci siguranta cd ele erau minimum,

care putea calma Cara $1 da posibilitatea unei , vieti $1 desvoltAri


pasnice. ImpAratul cu camarila au crezut mai bine sd se alieze
cu biurocratia (Goremikin, ceglovitov), sd mentie consiliul de
stat, pe jumatate numit, cu puteri legislative, ministerul personal, etc.
AceastA schimbare la centru impreuad cu modificarea in

sens restrictiv a legit electorate s'a resimtit indata In toata Rusla si in Basarabla. Gazeta Basarable, dupd o serie de confiscAri, procese, arestari, care au urmat in mod natural, a trebuit, sub presiunea greutatilor si lipsurilor de tot felul, sd moarA
(a trait 9 luni), dupAce a aruncat semintd build si multA in sufletele Moldovenilor din toate straturile $1 a pregatit mai mull',
tined pentra munca nationald constientd.
Dar cu toata reactia, survenitd in toatd Rusia $1 in Basarabia, intoarcerea complectd la status quo ante nu s'a putut.
La 14 lanuar 1907 apare Moldoveanul", gazetd in limn
romineascd, care 1st pune ca tints in luptd : ideia izvorita din a-

dined credintd, a numai ca supusi drept credinciosi ai MAriei

Sale Imparatului $1 cetateni leali al Rusiel, vom putea sd dobindim ceiace nu mai avem $1 ni se cuvine". Sustinutd de elemente
din dreapta, pentru nevoi de moment, moare $1 aceasta in curind.

La 22 April 1907 apare Viata Basarabiei", prima gazeta

cu litere latine, i sub conducerea lui A. Nour. De$1 cumpdtata,


dar atmosfera este asa de asfixiantA, greutAtile asa de marl, atacurile din dreapta $1 din stinga neintrerupte, incit peste scurt
timp moare si aceasta, nu fArd un efect util in trezirea constiintii nationaie pAnd chiar intre Moldovenil din diferite parti a Ruslel, Caucaz si Siberia.
Alegerile pentru a doua Duma (Febr. 1907) se fac intr'o
atmosferd reactionard, cu fal$Ificari $i Ingerinte, cu neinscrierea
elementelor moldovene$ti mai dirze $1 mai con$tiente, cu oprirea
iutrunirllor, propagandel, etc. Moldovenil n'au gazete, n'au fonduri, descurajarea cuprinsese pe toti. Reusesc din partea Basarabiei elemente din extrema dreapta, partidul adevdratilpr rust
cu centrul : Pavalache Crusevan, Purischievici VI. (antisemiti extrema dreaptA) Crupenschi Pavel, Sinadino P. (Centru), Demiano1 Literile s'au trimes din Bucuresti. A. Nour nerabdator de a
primi repede lilerile lelegrafiazA intr'un moment dal : ,quousque tantem' si cind lipografia trecuse Prulut a prima rAspunsul : ,alea jactak
est."

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT

;I

NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

175

vici (Arman), Vagner (Neamt) Melenciuc (rutean), Soltuz (Centru),


Seatopolc Mirsky (profund reactionar).

Succesul reactionarilor a produs un efect deprimant : a reuit o vasty conspiratie antidemocratica, apostolli reprimarIi i
ruslficArii, prin parazitizm, promisiuni 1 conruptie, din cauza intunericului secular al masselor, inapoeril mintale 1 nationale, a-

dormiril, impasibilitAtil." Aici nici florile nu mai infloresc, nici


pasArile nu mai cinta." Ne-am educat ruseste si am pierdut

cheia dela lacata, care inchide inima taranului," scrie A. Nour


in Viata Romineasca" (vol, IV, 907).
Un grup de tineri din jurul ,,Basarabier vine la Iasi : Serghie Nita, Ion Vintu, Ion Mita, Ion Costin, P. Halipa, Ion Scobioala, Ullinici, Prodan,
ski I altii

Loghin,

Pelivan, Schlopu,

Popov-

Scapat pentru moment de amenintarile revolutlei, guvernul


rus se intoarce la metodele 1 sistemele dinainte de 1905 ; totui, de cind chestia nationalitatilcr s'a pus la ordinea zilei in
Rusia, politica ruseasca in Basarabla nu se face cu nepasarea dinainte ; se impiedica orice activitate specific national 5. Gazeta
oficiala declara ca focul este Inabusit, dar nu este sties, nu mai
este Burma de altAdata.' Se !au masuri pentru inmultirea scolilor
sateti rusesti, se construesc localuri de scoli. Moldovenii scriu: Lasati sA ne pregateasca Ruii edificii colare. Viitorul acestei tart

este lung. Cu cit este mai neagrA noaptea, cu atit par mai stralucitoare stelele." (Nour. ,`'sta RomineascA" Vol. V) Episcopul
igioase moldovenesti, este mutat,
Vladimir, binevoitor cult
in urma campaniel lui
3, care-1 acuza formal : a nascocit predarea limbii molo,
1, tipografie, slujba moldoveneasca
in biserici, tocmai cind 10_
a 1 au inceput propaganda Romineasca in Basarabia, gazete moldovenesti revolutionare propovAduind separatism. El a introdus slujba moldoveneascksi in bi-

sericile din Chisinau, iar aid populatia tie ruseste, pe cind po porul rus, care nu intelege moldovenete, este lipsit de_,slujba
religloasa."

Reactia este in toiu in anii 1907-1916. Multi Moldoveni din


Basarabia se refugiaza in regat, apropiindu-se tot mai mutt de
cultura 1 Idealul national.

Viata RomineascA" si cercul din jurul el an strinse lega`uri din 1905 -6 cu Basarabia. Revista are o rubricA speciala
Scrisori din Basarabia", alaturi de scrismile din Ardeal i din
Bucovina.
Miscare

nationals din Basarabia In acest timp stagneaza.


In 1906 se tiparete o traducere (Nour) in moldovenete de Tolstoi ; se editeaza o invatAtura despre legea lui Dumnezeu" a lui
Arh. Gurie ; la 1910 apare Cartea Romineasca", asezata de C.

V. Popescu Chiinau, Povestea lui Stan Patitul" si povestea

unul om lene, compusA de Ion CreangA ". In 1911 C. Popescu tl1 Auforul se inseia ; propaganda an filcuto numai Basarabenii,
nimeni din vechiul regal.

www.dacoromanica.ro

176

DR. P. CAZACU

pareste Calendarul mold venesc", pentru a continua cu calendarul" 1 in 1912, 1913, 1914 si 1915.

In April 1913 apare thasul Basarablel" de Gr. Constan-

tinescu, in Mai 1913: Cuvint Moldovenesc", subt directla d for N.


Alecsandri si S. Murafa, pentru ca dupA incetarea Glasulul Basarablei", Cuvintul moldovenesc", condus tot timpul de P. Halipa,
dela 5 lanuar 1914 s aibd si o gazeta slptaminald, pe linga
revista lunard. Pe lingd acestea se mai tiparesc carti cu continut felurit : Mlcul dor', Cel dintdiu rachieriu" de Tolstoi i altele.
Mici, sarace, pldpinde apar manifestatiile micarilor nationate, politice si culturale inaintea razboiului mondial in Basarabia. Timpurile erau foarte grele si multa credIntd, barbdtie si
abnegatie au trebuit sd aibd muncitorii aceia umili pe ogorul uMath nationale, care stArueau in jurul micilor reviste, carti si
propagande, ascunse, in speranta invierii.
Dacd miscarea nationala politica i culturald era foarte re-

dusa in Basarabia, din cauza starii, ii care a lost adusa taranimea de puterea imperiului rus, miscarea politica i culturald rureascd, desigur superioard celei nationale locale, nu era nici ea
insemnatd, deli avea la dispozitie pe linga puterea statului *i
mijloace abundente. Cu tot numarul de scoli rusesti secundare,

de profesori, institutors si invatAtori, functionari ai statului, intelectuali rusificati locali si de importatie, stratul acesta era asa de
subtire, asa de izolat de mase, de viata, incit productia locals
culturala i miscarea politicA erau pimme. Basarabia era clasata
in Rusia ca o provincie din cele f.
notate. 1 Cum era natural in aceste imprejurArl, guvernul
it sd creieze aici particle,
i a creiat, bineinteles partidul ski;
it at adevAratilor Rusi".
Fondator propagator si cel ma
Ortant membru al acestui partid era pe timpuri Pavalache Crusevan. Foarte activ si
nelipsit de talent, a inceput prin a colabora la gazete rusesti,
apoi a fondat o mica gazeta localA, la inceput incolorA, intrun
moment dat chiar cu nuance liberate, is Chisinau. Om sarac i
ambitios a fost silit sa se adapteze imprejurdrilor, sd devie antisemit, cum avea nevoe guvernul. Inteun moment dat a condus
la Petrograd o gazeta, lateral oficioasa, Znameas, intretinuta din
fondurile guvernului. Cu schimbarea ministerului si cu reducerea
fondurilor a revenit la Chisinau. Cu toate calitatile si activitatea, pe care o depunea, a fost intrebuintat ca salariat, propagandist, gazetar ; sefille locale de partid, a vantagiile politice i eco-

nomise ca si demnitatile, le aveau altil. In acest partid de ade-

varati Rusi, pe pings Moldovanul de rasa I de limbs Crusevan, erau si multi alti Moldoveni. Sustinitt de fonduri secrete de administratie, de guvernatori, episcopi 1 functionari, excitind plebea
1 La 1837 in mod oficial prin aulorillill basarabenti au lost invalati a se inscrie pentru operile lui Puschin, ce urmau sii se tiplireascli; s'au cerut pentru inireaga Basarabie 18 exemplare. In 1861
pentru monumentul tut Puschin s'au subscris in intreaga Basarabie 34
ruble 56' . capeici (vezi Lucr. Comis. arh. Baser. vol. I pag. 168.170).

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT

NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

177

oraelor, partidul acesta a reuit s-i treaca in parlamentul rusesc candidatii ildicati de guvern. 1
Toata viata politica, din ultimii douazeci de ani din Basarabia, era plina de aceste manifestatii antisemite, care izbucneau citeodata mai violent,fara insa sA inceteze cu desevirsire ;
dincolo de barierele oraelor 1 in special a Chiinaului ele nu
treceau,

Consideratii de diferiti naturA impunind guvernului in unele momente de a nu sustine partidul antisemit al adevaratilor
rui, s'a format aid, tot cu ajutorul guvernului, un alt partid guvernamental, numit dupi timpuri, clod al centrului, cind octobrist,
sustinut insa intotdeauna, daca nu de intreg partidul adevaratilor
Rui, apoi cel putin de marea lui parte, cea disciplinata 1 supusa ;
citeva elemente recalcitrante, sau nemultumite, luptind independent.

Reprezentanti al acestui partid guvernamental erau membri,


Crupensky cu prietenii lor. Aceasta familie, care se
trage din Moldova, i cu tot numele ei, are mult singe moldovenesc i grecesc (si aproape de loc singe rusesc), foarte bogata,
numeroasa i cults, avea intinse legaturi in sferele inalte la Petersburg (doi frati erau ambasadori unul la Pekim altul la Stokholm), a avut membri foarte activi, cu multe legaturi in Basarabia. Prin legaturi de familie, prin bogatie, plasamente in slujbe,
legaturi cu administratla locals i ajutoare din Petersburg, memfa miliei

brii ei, aproape singuri, sau cei in legatura cu ei, se alegeau aproape regulat in coleglile restrinse, care erau inainte de revoJulie.

Partidele de opozitie erau reprezentate printr'un minuscul


grup cadet (lanovski Sitinski), care s'au ales in prima Duna (sustinuti de Moldoveni), cind guvernul Rus nu invatase Inca bine sa
minuiasca alegerile.
Partidele socialiste, ca partide, nu existau in Basarabia. Individualitati i cercuri de dogme socialiste ruseti au fast in toate
timpurile.

Nevolle vletii i persecutiile impingeau adesea si pe nationaIistii moldoveni in lupta In rindurile, sau alAturi de rill Jurile,
revolutioiarilor Tt11. In toate timpurile Basarabia a dat elemente
revolutionare nationaliste ; astfel au fost Z, C. Arbore (Rally),
Dicescul, Zubcu Codreanu, C. Stere i attn. Activitatea contra
statului rusesc a nationalitilor ii punea alaturi de revolutionari ;
i guvernul rus, tratindu -I ca vrajmasi, tar socialistii i revolutionarii ca prietini, el se riudulau 1 lucrau linga acetia.
Intre ovreimea din Basarabia ii gaseau plasament toate curentele moderne dtn acest popor : Bundul, Paolei Sion 1 alte sio1 Ullimul comitel (1916) era compus din T. 0. Ianovski, I. D.
Rojcov, D. A Bodesco, M. I. Chiatsky, S. V. Tverdohlebov, C. M, Porumbut, M. F. Cuznetov, A. P. Catromadov, F. A. Lactionov, A. D. Rindic, I. A. Cebotarenco, 0. F. Laurov.

www.dacoromanica.ro

178

DR. P. CAZACU

nuri ; social-democratia,
Basarabia.

111

recruta adept!

91

intre ovreimea din

In legatura cu miscarea politics era presa.


Am vAzut mai sus ca primul ziar neoficial rusesc a apdrut
aici deabea la 1882. Existenta lui era foarte grea, asa ca primul fondator l'a trecut repede lui Cru$evan. Dar $1 acesta nu
l'a putut duce, decit devenind antlsemit, pentru a cdpata subven111, pentruca nu reusise sd capete dela Ovrei publicatil $1 abonamente, ca sA poatd trai. Dupd revolutia ruseascd din 1905 an
inceput sl apara $1 citeva ziare independente ; dar viata for era
foarte grea fate regiune incultd, fara industrie, cu populatie aavind pe deasupra $1 concurenta ziarelor din intreaga
gramata
Rusie.

A$a era atmosfera politics $i culturala in Basarabia cind


guvernul rus $1-a serbdtorit suta de ani de stapinire silnicd a ei
Ia 6 Mai 1912), iar in toatA Cara Rom1neasca a fost o zi de doliu.
In aceiasi atmosfera s'a declarat in Julie 1914 $i rAzboiul
mondial.

Dacd pentru curte $1 o foarte subtire pdturd conducdtoare,


ca $i pentru o parte din intelectualitate, intrarea Rusiei in rAzboiul mondial era clard $1 necesard, pentru masa imensd a po porului rus, el nu avea alt sens, decit executarea poruncii tarului $i a stdpinirii ; pentru Moldovenii din Basarabla razboiul n'avea
nici un inteles $i interes. Victoria Rusiel imperiale nu le putea da
for nici un cistlg material sau sufletesc, ci numai pagube. Totti$1
Moldovenii, supusi $1 pasivi, au trebuit sd mearga la rAzboiu contra Austriel si Germaniei, tot asa cum an mers contra Turcilor,
sau Japonezilor : carne de tun pentru marirea $1 intarirea imperialismului, care ii subjuga.
Imprejurdrile politice din momentul declararii rdzbolului pre-

zentau pentru Moldoveni $i o parte extrem de tragica. Conform


tratatulul de alianta germano-austro-italo-rnmin, se putea ca Moidovenii din stinga Prutului sA lunte nu numai cu fratii for din
Bucovina, Ardeal, Maramure$ $1 Banat, cum s'a $1 intimplat, ci $i
cu Moldovenii din dreapta Prutulni. In vederea unel astfel de
posibilitati, in trupele din Basarabla aproape nu erau de loc
kloldoveni, iar Moldovenii mobilizati trebuiau sa piece Ia corpurile for peste Nistru. Cit tamp Rominia a stat in neutralitate,

guvernul rus, scontind posibilitatea unui atac, a cAutat sd facd


oare care intdrituri, transee, gropi, se aseze sirma ghimpatd : totul
era pregAtit. Aceste lucrAri erau fAcute de tArdnimea moldoveneasca rechizitionata. In valea Prutului pe lingd Reni, pe valea

Biculul sure Ungheni, pe valea Dundril Si Reutulul, Ora in 1920


se vedeau rAmd$1tele acestor lucrarl. Ordinele pentfu evacuarea
Basarabiei, pentru transportul actelor, documentelor, functionari!or st valorilor erau date. Depozitul sucursalel BAncei Imperiului
si valorile bisericest1 sl particulare au fost evacuate la Saratov
$i Kiev.

lar pentru pregatirea sufleteasca a populatiei impotriva inwww.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

179

vaziei Rominesti se luasera masurl de propaganda intensa printre Moldoveni s1 Ovrei.

Ovreilor li se denunta antisemitismul roman, iar taranilor


boerescul :

venirea boerimii de peste Prut pentru a le lua pa-

minturile si a-i supune la boeresc.


In planul statulul major rusesc era prevazuta mai mult retragerea din Basarabia, decit rezistenta, cautindu-se a se atrage
Rominii spre interior pentru a-i micsora, slab' si risipi.
Epoca dintre 1914-1916, cunoscuta subt numele de neutralitate a Rominiei, a dat posibilitate guvernului rus pe deoparte de
a scoate din Basarabia toate valorile, actele si oamenii valizi, necesari pentru razboiu, cit si a face destula propaganda impotriva
Rominiei.

Statisticele lui Maghileansky arata a din Basarabia s'a mooilizat 12 la suta din populatie pentru razboiu pe toate fronturile.
Cel rAmasi, ca nici intro parte a Ruslei, prin intensificarea muncii

or au facut cd suprafata samanata sa nu scads.

PAtura locals oraseneasca", functiondrimea si conducatorii

rusificati la suprafata, se ocupau pe scars mare cu organizarea


ajutoarelor pentru armatele de pe front. Zemstvele si orasele faceau parte din organizatiile panrusesti pentru organizare de spitale pe front si la spate, pregatire de brand, haine etc. Peste tot
erau comitete a crucei rosii, a soiuzului zemstvelor si oraselor, adunare de fonduri, pregatire de material si personal, plata pentru familiiie mobilizatilor. Conform firii rominesti de pretutindeni
si aid s'au intrecut Moldovenii in darnicie.
Satele 10 plingeau pe cel plecati, asteptind vesti ; oraseni

cautau sa se aranjeze astfel, incit sa nu fie dust pe front, ci la


vre-o industrie militarizata, cruce rosie, soiuz, comitet tehnic
cumva mai la spate : sA se ambuscheze.
In aceste imprejurdri, cind toata lumea era risipita in toate
partite, nu mai putea fi vorba un timp de miscare nationals poIitica si culturala.
Daca atitudinea viitoare .a Rominiel in razboiul mondial interesa pe toti cei din Rusia, pentru Moldovenli din Basarabia si
pentru nationallsti, mai cu seams, aceastd chestie era primordiala.
Vechii separatisti asteptau din zi in zi ivirea dorobantului. Vestile
asupra luptelor violente din Regat, In jurul sacrificarli Moldovei
dintre Prut si Nistru pentru totdeauna pravoslavnice.i tiranil imperiale dela Nord, declararea ca traddtorl' a tuturor celor care
nu vroiau nici in gind si nici un moment sa sacrifice o parte din
sufletul national' idealului imperial rusesc, hartile Rominiei dela
Prut WA la Tissag, declaratiile de doliu" dela Iasi, alianta cu
1

1 As16zt este evident pentru once om neparlinitor ca lupta dirt


press6 sl din parlament din 00 1914-1916 in jurul intrArit in rkizbotu
pentru drenturile noastre asupra Basarabiei a avut cel mai more 1.6sunet si a jucat un rol insemnat in recunoasterea unirii Basarabiei atit de Puterile Centrale, cit st Consiliul Superior dela Parts.

www.dacoromanica.ro

180

DR. P. CAZACU

Sturmer, tocmai cind luptele interne din Rusia se intetise i se


punea pe fats intrebarea : dace guvernul tdrii, cu care Rominia se

alia, este din netrebnici sau tradAtori" le singerau inimile, cu


alit mai mult, cu cit micarea nationald din Basarabia, prin esenta
el democratica, nu putea intelege alianta de anima cu tirania pu-

treda. Unul din nationalitii Moldoveni, ci ruia i-a scapat cuvintul ca.

Rominia face o prostie aliindu-se cu Rusia Tarista denuntat, cu


mari greutati i prin multe interventil a scapat teafar.
Pentru Bawabenli nationaliti patrioti contienti, atitudinea
Rominiei era I inexplicabila i dureroasa.
Intr'adevar cel putin dela 1 lulie 1878, cind M. Cogalniceanu a cetit la congresul din Berlin cunoscutul memoraulum I,
politica Rominiei fats de Rusia era lamurita.
Fortele Rominiei singure fall de colosul R'isesc erau aa de
reduse, incit in Rominia nimeni nu indrAznea s face micari i
organizari vddit indreptate, nu pentru eliberarea Basarabiei, ci
chiar numai pentru ajutorarea culturii nationale. Liga culturala i
demnitarii statului dddeau mult mai multa importanta Macedoniei.
Este adevarat ca i Basarabenii, veniti in regat, manifestau aproape toti fara exceptie, pe linga sentimente antiruseti (impotiva statului rus), profunde simpatil democratice i purls extrem
de independente, astfel ca era oarecum i vina for ca nu aveau
influenta in cercurile conducatoare din tail pentru determinarea
unui curent mai puternic i mai contient pentru ajutorarea culturii 1 politicei nationale in Basarabia. Totui dela protestal lui
1 Restituirea pr'n tratatul dela 1856 a unei part! din Basarabia
principatului Moldovei a fost un act de echitate a Europei. Imbuclitafires dela 1812 nu putea sa se justifice prin fapt sau prin drept de invingere.
La 1812 Basarabia lines de un principal, a carui aulonomie fusese atestala solemn prin toate tratatele inainte facute intre Imperiile
Rus $i Otoman. Tratatul data KutchiukKainardgi indeosebi recunostea printilor Moldovii si Valahiei calitatea de Suverani sl stabilea ca Basarabia faces parte din Moldova.
Era dar o tarn romineasca cu Instilulii si legi rominesli, in mod
explicit menlinute de M. S. Imparatul Alexandru I. Acest respect pentru vechea nationalitate a fost promulgat in rescriptul imperial, care
promulga organizarea administrative si Judiciary a acestei provincii.
dupe incorporarea ei is Rusia, Para sal se face cea mai mica citstinctie infra Basarabia de jos si cea de sus,
La 1878 ca si la 1812 Basarabia nu poate fl revendicata dela Romi-

nia in virtutea dreptului de victoria. Ea aparfine unui Principal, pe


care Rusts insasi, in tot timpul trecutului rlizboiu cu Imperial Otoman,
l'a considerat si tratat ca un slat Independent si aliat.
Rominia fine minle socrifictile, pe care si le-a impus pentru ma
rirea, fericirea si gloria Rusiei. Ea isi aduce aminte, ca dela Petru
cel Mare, panfi in zilele noastre, ea a fost rind pe rind sau in acelas
limp baza operaliilor militare a Rusiei, grinarul, in care se alimentau
armatele sale, chiar alunci cind ele operau paste Dunare sl teatra,
foarle adesea preferat a celor mai groaznice coliziuni.
Ea 4i aduce aminfe de asemenea cd la 1812 ea a pierdutln pro-

fitul Rusiei jumdtale din Moldova, adicd Basarabia dintre Prut


Nistru (Noradounghian, IV peg. 85, 86).

www.dacoromanica.ro

gi

MOLDOVA DINTRE PRUT

NISTRU SUBT IMPERIUL RUS

181

M. Cogalniceanu, dela congresul din Berlin, era evident ca. poporul rominesc nu astepta decit ocazia fericita mondiala pentru
all valorifica drepturile sale istorice si nationale. Toti oamenii
politici ai tariff, care s'au perindat dela 1878 panaia 1916, au preconizat aceasta politica. Ca n'au facut nici-un gest, nict-o miscare ,
nicl o organizare pentru a vent cel putin in ajutorul culturii si
miscarii politico nationale, se explica prin frka de a provoca cit
de putin atot puternica Rusie. Dar ca Rominia, tocmai in momentul cind se prezinta ocazia asteptata zeci de ani de a interveni

pentru Basarabia, sa renunte la aceasta, era greu dar posibil de


inteles, avind in vedere imensele forte mondiale puse in joc. Atlanta insa cu Rusla tarista, putreda si invinsa, era inexplicabila
si demoralizanta, mai cu seamy dupa ziva de dollu din 6 Mai
1912, caci Moldovenii stiau bine ce ar fi insemnat victoria imperiului rus pentru toatA omenirea, dar mai cu seams pentru
neamul lor.

Neputindu-si arata nicl intr'un fel durerile, risipiti in mici


grupuri in toate partite, Moldovenii 30 vedeau numai de datoriile
impuse si de nevoile individuate. Cu trecerea timpului 0 a ametelii din primele luni ale razboiului, a inceput dezmeticlrea. Grupurile accidmtale de Moldoveni, aruncate intre straini si diferlte
locuri, cautau s se lege Si sa se sprijine.
Pentru masele moldovenestl razboiul a fost Si prin grozavine Ity, dar sl prin oamenii 0 lucrurile vazute si prin intimplarile
suferite, o scoala practica.
Pe cimpul de luptA, in transee, in spitale, intre prizonieri si
ca prizonierl, in Bucovina invadata si in Maramures, in populatia

si in armata austriacaMoldovenii an armata ruseasca au descoperit Romini, cast ei plugari st ciobani crestlni. In toate partite,

pe care le-au calcat, au vazut alte neamuri, altfel de viata, alts


alcatuire ; toil oamenii 0 lucrurile vazute, ideile schimbate le-au
schimbat 0 for sufletele. Cu intrarea in Rominia, in Dobrogea la
inceput, apoi in Moldova, prin satele Si tirgurile din muntii nostri
seria impresiilor nationale si posibilitatea schimbului de ide s'a
marit si deci schimbarile starilor sufletesti de dinainte de razboiu
au crescut.
Cu intrarea Rominiei in razboiu, Basarabia a fost invadata.
de puhoiul armatelor rusesti in trecere sl de formatiile din spate
ale armatei : depozite, munitii, vite regimente In refacere, spitale,
convoiuri de raniti ; apoi prin Basarabia a trecut tristul convoiu a
oilor 0 vitelor din Dobrogea, insotite de convoiurile dobrogenilor
devastati, dust spre Poltava- Harcov. Pe urma au irceput sa treaca

ranitli nostri spre Odessa, Poltava, Cherson, cu ei veneau diferill demnitari umiliti, care mergeau sa se inchine tarului si mintstritor Jul : turmer, Trepov, Golitzin, la stavca generalului Alexeev, si atria sfirsit demnitarit $i deputatii nostri, in cautarea
linistei si sigurantei la Odessa, diferite comisii pentru cumparaturi anrovizionari etc. si diversi refugiati nenorociti.
Tot acest haos de impresli $i idei nu a putut sa du prowww.dacoromanica.ro

182

DR. P. CAZACU

voace in mintile masei locale pasnice

$i

cuminti un haos suflete sc.

La inceputui anului 1917, cind toata Ora Romineasca era

ocupatA de armate strAine (panAla Siret Austro-Germane si Turco-

Bulgare $i dincoace de Siret de toate neamurile, care constitulau


armatele Ruse$ti recrutate din Rusia europeana $1 cea asiatica),

cind generalul Polivanov 1 scrisese raportul sau, in care cerea


schimbarea conditillor teritoriale convenite intre aliati gi Rominia
pentru intrarea acestela in razboiu,chlar cei mai optimist' cu greu
puteau visa la putinta reinvieril Moldovei dintre Prut i Nistru,
ci se intrebau daca, late tranzactie mondiala cu Nemlii, Rusli isi
vor muta granita numai pans la Siret, sau mai departe. Soarta
noastra nu era in miinile noastre si cu greu se putea crede atunci
ca cei doi Leviathani : Rusia si Austria, care dupe Turci, dar mai
mult ca ei, au fost cAlAii neamului acestuia, vor fi doboriti asa
de curind de putregaiul din nauntrul for si de cumplitul razboiu
mondial.

1 Acum intro polemicA, fara dovezi, D. C. Diamandi susfine ci


nu Polivanov este autorul acestui raport. Fie : documental ins este
neconlestat, de aceia it citam: Dace imprejurarile s'ar fi petrecut astfel raporta Polivanovfaruiui inch politica military s'ar fi realizat, s'ar fi

creat in Balcani : din Moldova, Valahia, Dobrogea, Transilvania, Banat $1


Bacovina un slat deslul de mare. Este indoelnic dacti acest slat ar fi fost

amical dispus cabs Rusia $i n'arfi cautat s6-si realizeze dorinlele sale
prlviloare la Basurabfa In Balcani dea- emenea ar fi cAutat sa se opue
influenlel Rusiel. Din cauza preponderenlel elementului latin (Roman) ar fi dispus sA se supue influenfet flatlet $1 Franfel Din aceastA
cauza falimentul planurilor Rominiei nu conirazice interesele politice
ale Rusiei. Acest faot Irebue utilizat pentru tntOrirea pe limp lung a
linujurilor, care leaga acum Rominia cu h'usia. Dar dac5 nu ne convine formarea unei Rominii marl, nu ne convine nici distrugerea, sau
slablrea prea mare, a organizmului el politic. Asa dar apararea Ro
miniet dela complecta ei distrug ere, sau slabire prea mare, este una
din problemele militare politice principale. Succesul nostru pe frontal romin are Importanfri imensa. ImprejurArile de acum din Rominia
au schimbat complect condifitle contractului din 1916. In loc de ajutor reiativ modest in Dobrogea, Rusia a lust asupra sa $i paza grant.
lelor Rominiei. Acest ajutor a lust asa proporlit cA trebuesc revszute condifille teritoriale, care s'au promis Rominiei. Trebueste glisit
momenlul oportun pentru a pune aceasta chestlea.

www.dacoromanica.ro

Moldova dintre Prut i Nistru suit


republica ruseasca
2 Mart

2 Decembre 1917
1

La sfiritul lunii Februar 1917, cind la Petrograd se dadeau ultimele lupte pentru darimarea larismului, cind capitala
Ruslei era cuprinsa de spazmurile mortis unui regim vechiu i de
durerile nasterii unui nou necunoscut,la Chiinau i in Basarabia era linite deplinA. Dacd intre jertfele revolutiei din Petrograd, ingropate acolo pe cimpul lui Mart, era 1 un Ursul din
aceasta MoldovA, cra o jertfa simbolica pentru izbavirea el de
toate Rusille,nimeni nu Oa. Guverna la Chiindu un Voronovlci i la Reni un Veselkin, mentinind prin armatA, curti martiale, stare de asediu, linitea i ordinea, garantate de aceste vechi
gi incercate Instrumente, dar 0 de pasivitatea tuturor. Gazetele
locale vat-eau, ca de obiceiu, dublu cenzurate ; citiva initiati sus
pui, informati prin intimplare de oameni ocazional veniti, *Mau
de unele turburdri. Clnd totul se isprAvise : nu mai era nici tar,
nici motenitor, nici curte, clod unul a abdicat, altul a refuzat,
la 5 Mart 1917 a sosit o telegrama oficiald din Petrograd la autoritati i la toatd lumea, anuntind ca Basarabia nu mai este subt
imperiu gJ cA deacum inainte, se poate bucura de libertate (svoboda re volutia !), far toti locultoril au fost chemati sd sustie noul
guvern provizoriu. La chemarea aceasta, cum era i natural in
aceasta tarA., in care on ce venea dela Petrograd era ordin, intAiu au rAspuns .functionarii. S'au adunat dupd departamente,
inca in uniformele tarului, cei dela potd, cei dela zernstve, cei
dela coli (profesoril), apoi avocatli, inginerli-hotarnicl, medicii,
functionarli administrativi, cei de finante etc. ; i au ales comitete

profesionale, an trimis telegrame de inchinare revolutiei, de blasfemare vechiulul regim reactionar i injositor, de felicItAri noului

guvern, a cdrui adepti credincioi se ardtau cd sint 1 au fost,


chiar cind serveau vechiul
regim.
www.dacoromanica.ro

184

DR. P. CAZACU

Masse le marl ordseneti 1 cele rurale, surprinse, chiar dupA

ce au aflat mai tirziu vestea, au cerut timp ca sd o' asimileze,


s'o inteleagd 1 apot s8 -$i spue cuvintele, sau sd facd gesturile,
pe care vor crede bine s le fad. Numal unele cercuri rasenest' prin presa locald, chiar cea care a fost cu vechiul regim,
141 manifestau bucuria si entuziasmul. Cum vechiul regim autocratic avind la dispozitie timp, toate puterile, fondurile $i
slujbele, nu a reusit sd se blzuie aici de clt pe minime forte politice locale, creiate de el : soiuzul adevdratilor Rusi i partidul
centrului, noul regim nu avusese incA timpul i mijloacele salt
creieze un grup organiz at.

De abea la 10 Mart se improvizeazd $i la Chisindu prima


manifestatie de strada, cu steaguri rosii, muzica, nelipsita Marsiliezd $i discursuri : manifestau soldatii, care stau fdrA treabd, copiii, functionarii si autoritatile. Dar manifestatia aceasta, poate
mai entuziastd, ca cele obisnulte, avea totul mai mult aerul unei pdrdzi oficiale, artificiale, comandate de stapinire, pentru sat.bator irea libertatilor.
2

Cal la Petrograd 1 (Mesa ", se constitue la 13 Mart, la


Chisindu si in alte orase din Basarabia, 1 sovietele lucratorilor
$i soldatilor, i, cu elemente straine cu totul 1 de ChisinAu ki de
Basarabia.
La 22 Mart se constitue aparte sovietul soldalilor 2 din
ChiOndu.

Adundrile publice, ca si la ,, Petrograd 1 la Odesa ", se intetesc ; se vorbe$te mult, se voteazd rezolutii pentru govern i
revolutie6.

Se constitue 1 al!anta elevilor de liceu din Chisindu" (din

lipsa studentilor) ; se constitue sindicatele : brutarilor, cotiugarilor,


cofetarilor, bucAtarilor, chelnerilor, portarilor, vizitillor, fecicrilor
de cask servitoarelor $1 servitorilor, cu comitete, preedinti, adupart discursuri $i rezolutii : pentru revolutia fall singed, pen-

tru guvernul libertatii", cu jos tarul Sl Rasputin ".


Toate aceste manifestatii erau chemate sA reprezinte miscarea proletariatului conVient care, lipsea cu desevirsire.
1 La 19 Mart adunarea alege ca preaedinte pe Oalifky, ca secretar pe lzbeatsky:(dovedit mai tirziu vechiu spion polifienesc), ca
membri : pe Crilov, $lezingher. Crupovici, Valqman, Corenco, Fih-

man, Bulungl, Baircar, NiAd fa, Abramovici al Dralici.


2 Preaedinte : Ivaacenco; $evcenco ai Ourtovici; vice-Dreaedinfl ;
secretari : 01-erasimenco ai Filipov ; membri : Sornicov, Lavrinovici,
Iorovsky toll striii .1 de fare', din aceasta cauzi1 s8 ai schlmbau des ai

aveau atiiudine antimoldoveneascli, aaa la 27 lunie Comitetul executiv gubernial holarilate ; 1) Autonomia Basarablet va fi hortiritii de con stiluanta ruseascii 2) Chestiile sociale (chestia plimintului) se va hetari de comitetul executiv al intregei Rust'.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT 51 NISTRU SUET REPUBLICA RUSEASCA 185

Ca si in toate provinciile rusesti, unde guvernul provizoriu


a inlocuit pe vechli administrator! prin presedintii zemstvelor, numindu-i comisari 1 ai guvernulul, i in Basarabia s'a primit aceIasi ordin. Presedintii zemstvelor (in fond oameni foarte cum secade si foarte buni pentru timpuri normale) erau insa o emanatie
a colegiilor electorale extrem de restrinse, mart proprietarl, farA
suficientA experienta 1 cunotinte administrative, cei mai multi
si f Ara energie incercata ; ei nu ilau nici atributiile functiilor for
(cAci nu erau fixate), nici intentlile guvernului, n'aveau instructiuni, nu puteau prevedea desfAurarea evenimentelor, pornirea stihillor, nici fortele de care puteau dispune, nici limitele aplicarii tor.
La primarii, in locul si pe linga consiliile comunale , s'au
instituit comitete executive", in care intrau elemente accidentale
i soldati, ca reprezentanti al organizatiilor sociale 1 politice".

De asemenea i la zemstve se coopteazA" elemente not


din soldati i alti reprezentanti ai organizatiilor democratice".
Aparatul executiv politia urband 1 rurala, se inlocueste cu
un aparat nou improvizatmilitia", din elemente accidentale, fArA
pregAtire, farA instructil. 3

Toate inchisorile se golesc prin amnistie general.


Se publica ordinele : soldatilor sA li se zicA d-voastrA 1 nu
grad inferior, sA fie liberi de a fuma, de a saluta sau nu, de a
frequenta i face parte din ciuburi i partide politice.
Se desfiinteaza pedeapsa cu moarte, curdle martiale 1 decoraliile, afara de crucea militarA Sf. Gheorghe.
4

Personalui din justitie nu s'a schimbat in Basarabia, cum


nu s'a schimbat In intreaga Rusie, afarA de zemsky nacealnic
(judecator- subprefect), care se inlocuesc prin judecAtori ales!, WA
sA li se cearA titluri juridice. Nu s'a schimbat nici legile, dar
foarte repede s'au schimbat timpurile. Cum insa aparatul exe-

cutiv al statulul a fost ruinat, din zl in zi porneau stihiile, suflau

1 Comisar gubernial al Basarabiel a fost numit Mimi (mare pro


prietar din panful Tighinei); ajulori de comisari guberniali : D-nit Cristi
si E Conigsal ; tar comisari judejenl : la Chisinau Olavce,la Orhel
Anghel, In Soroca Brjozovsky, In Balji Hincutov, la Tighina Carra, In
Izmail Cavalioti, in Hotta Oatu, la Cetatea Alba Iarosevici.

2 Tocmai la 15 August se fac alegertle comunale, in care witcipa si soldalii trecatori.


La Chisinau se aleg ; 56 socialisti until, 6 cadejl, 12 sionistl, 13
crestini. 6 Moldoveni : Halipa, Ciobanu, Gropa, Neaga, Chiorascul si
Pavel Harea.
3 In milifie intimplator au fost gl elemente izolate chiardistinse :
cum a fost prefectul mililiel din Chisinau, fost magistrat. Dudkevici,
polon: om de mare valoare intelectuala $t morale, precum at atilt.
13

www.dacoromanica.ro

186

DR. P. CAZACU

vinturile din'toate directiile, consecutiv $i in acelasi timp, justitia,


ca fl administratia, in scurt timp au fost debordate, raminind
neputincioase, indoindu-se sau dosindu-se de furtuni, vinturi fi

virtejuri pentru a nu fi frinte.

Cercurile revolutionare din Petrograd $i guvernul, nestiind


bine dispozitiile sufletesti din provincie 1 din armatA, temindu-se

de miscari anti-revolutionare din partea diverselor element; din


primul moment s'au ocupat cu organizarea propagandei noului
regim. Din aceastA cauzA, in toate satele, oraele si pe toate
fronturile, deci ft in satele I orasele din Basarabia $i printre
Moidovenii, mobilizati in diferite tirguri $1 pe diferite fronturi, se
face propaganda de adincire a revolutie1". Trimisi a diferitelor partide, grupuri si organizatiuni, dar si ,voluntari", in numele propriu, tin discursuri si provoaca discutii. Razbolul, armata, discipline, revolutia, chestille nationale, de organizare de
stat, chestia agrard, chestiile economicesint dezbatute peste tot,
de competent' si de necompetenti, de interesati 1 dezinteresati,
de dogmatici $1 sceptici, de entuziasti i blazati, de prosti si de
tepti de toad lumea : este deplinA egalitate, fraternitate
libertate in discutle. Polonil ft Ucrainienii 10 apArA dirz drepturile
for impotriva acelor, cArora sl not le spunem muscali. Exemplele for stnt urmate de toate nationalitatile $i de Moldoveni.
Pe toate fronturile, ca $i in tirguri, intre soldati se produce disoclarea si clasarea grupurilor pe nationaliidti. Peste tot se
nasc din nevoie conducdtori nationali ; grupurile nerusesti se sustin reciproc impotriva formei de stat unitar rus, fail a face
declaratii solemne de separatizm, ci prin rezerva eloquenta.
Dar Basarabia a avut parte si de propaganda specialA. Avind renumele, nu numai In Rusia, de Cara cu multe elemente
anti-semite, loc de nastere I manifestari violente a lui Crusevan
al PuriSchevici, cu multi latifundiari retrograzi ca Crupenski, Sviatopolc-Mirsky, Arhiepiscopul Serafim,stilpi ai regimului tarist,
continind in majoritate elemente margina$e moldovene$ti, betnuite de separatizm, simpatii fl doruri din singe, instinct $1
suflet card Romtnia, des' oligarhica gi aliatA in acel moment cu
larizmul, Basarabia era suspects dela inceput chiar, ca poate
deveni Vandea revolutiel rusesti. Frica aceasta de Basarabia, cu
toate ca Vandea ipoteticA era supraIncarcata ft inconjurata de 1mense cantitati de WI rusesti, frica de oligarhia Romineascd,
strinsa in mizerie la lasi, avind toatA tare ocupata de armatele
rusesti si nemtesti, in fond nejustificatA, era asa de mall si de
puternica, Melt s'au lust masuri speciale in aceastd parte pentru a se preveni pogromurile, contra rev olutla $1 separatizmul.
Sovietul lucrAtorilor, soldatilor si taranilor dela Odessa, cunoscind necultura si intunecimea taranilor din Basarabia, care
au fost condui gl stapiniti de Crusevan, Purischevici, Serafim si
www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 187

Crupenscky, hotarAte a trimite propagandi0i ai rev Millet in


Basarabia` I trimite In mal multe rfnduri.
Un comitet compus din mIdt 1 Cristi (socIaliti populari)
totir4te 1 el a se trimite In satele din Basarabia agitator!,
care se tie conferinte in chestia agrara.
Comitetele tuturor partidelor" hotarasc trimiterea de propagandlti a! revolutiei", ai doctrine! for 1 pentru combaterea contra- revolutlel i separatizmului In satele Basarabiel.
Frica de separatizm de posibilitatea contra revolutiel 1 a
pogromurilor antisemite in Basarabia, pcitrunde la Petrograd 1
Kerensky, eful efectiv al guvernulul provizoriu, trimite aici pe un
intim at sdu ca sd ancheteze. Intr'adevAr la 19 Mai sosete la
ChiinAu Socolov, primul senator al revolutiei, insotit de Vengherov, chiar in ziva congresului jAranilor din Basarabia. 2

Reintor1 la Petrograd, dupe cfteva zile de cercetArl, triml11


au raportat guvernului i sovietului Impresiile for : ca rezultat s'a
hotArit angajarea f trimiterea de acolo a unui grup special de propaganda, cu Inseircinarea de a combate reactia, antisemitismul,
separatizmul 0 de a adinci revolutia ruseasca. Grupul acesta
compus din Moldoveni 1 ne-Moldovenl (40 oamen!), inzestrat cu
fonduri, a sosit In vagon special direct dela Petrograd Ia Chilau In ziva de 1 lunie 1917. 3
Tot in vederea propagandel Impotriva reactiel antisemitismului i separatizmului Basarabiel sosete la ChlinAu BrocaBrocovscala (Bunica revolujiel ruset1). 4
1

Comitetui acesta se complecteazi peste citeva zile pentru ft-

nutul Chisinaului cu Moghileansky, Stern, Bur:liar:5, Hartia, Ghenzul,


Galitzky, Oodunov, Cegoreanu
2 I se face o primire solemnA Ia garil trimisulul guvernulut de
cAtrii Coate autoritatile locale (Coenigsat, Rebel). Dupl vizite al convorbiri la 20 Mai sera -are loc o receptie Ia primArie cu discursuri ;
vorbesc : Slutky, Cogan, Grossman, Spivac. Se face o receptie vl la
baron, cu discursuri din partea magistratilor (Cononovici) si avocatilor.
3 Discutindu-se in comitatul partidulul national sosirea delegaVet din Petrograd, d-nil V. Bogos si V. Cazacliu sint insfircinali de a

merge spre a Myna pe Moldooenli din aces delegafie sfi participe la

opera national&
Peste citeva zile se intorc cu rAspunsul : D-nii Erhan sl Inculerefuz5 sa intre in once legAturl pe baze nationale, ei vor lucre cu so
vietul lucrillortlor Oa care era vl lzbevlsky dovedit spion al ohranel
sl Iskimji din soluzul adevAratilor rusi) si soldatilor pentru Rusia una
$1 nedespfirtitA, pe baze sociale, pentru adincirea revolutiei $t contra separatizmului. Acest grup a editat o brovurA de propaganda :
CAirii toll Moldovenil din Basarabia de obqtlea Basarabentlor din Petrograd`.
4 Este primilA solemn la garii de autorilfill. In discursul de pri-

mire Ovozdev, reprezentantul sovietulul, se plinge de marl! proprietart. de lipsa prolelarialului, de certuri nationale, ca partidele nu au
lucratorl. Erhan (trimis din Petrograd) salutindo spune ea* intelectualit dorm, nu fac nimic pentru revolutie. Babuvca intreaba dar cei
patruzeci propagandivli trimisr ; Erhan se plinge ca focalnicii nu le
dau mijloace de transport, ii aresteazd prin sate.
Primila cu flori, viziteaza, cu mare solemnitale Cl mull inconjurata, spilalele gl avezAmintele, chiar cursurile moldoveneslt a invallitorilor, carom le care sd lumlneze pe fdranll moldovent In limbo lor.

www.dacoromanica.ro

188

DR. P. CAZACU

Astfel Mat dupa o mita de ani de tAcere 51 oprell5te, Basarabia intreaga 51 Moldovenii, on unde s'ar fi gdsit, in April
1917 au fost inundati de propagandi5til tuturor ideilor, de discursuri 5i vorbe de toate felurile.
Dupd o sutA de ant de stAptnire fdrA discutii" ; Ru511 cAutau sd-i convinga prin diverse argumente sd se lase a fi stapinill
de el subt not forme.

Propagandi5t11 pe linga vorbe aduceau cu ei, sau trimetean,


o cantitate de jurnale, apeluri, manifeste si bropri, in care se
expuneatt toate dogmele, inteun limbagiu nu tocmai popular 51
cu foarte multe cuvinte tehnice strAine. Niciodata n'a inflorit
mai mult acest gen de literature ca in 1917 in Rusia. Multe din
aceste manifeste 51 brosuri au fost publicate 5i in limba moldoveneasca. Pe linga zemstva guberniala era o sectie speciald cu
destule fondurl, subt conducerea D-lor A. Smidt si V. Cristi, en
colaborarea D-lor Popovsky 51 Greculov, care ingrijau de traducerea, tiparirea 1 rAspindirea broprilor politice pentru adinclrea revolutiei ruse5ti printre Moldoveni".
6

Mi5carea revolutionary din 1917 a surprins ca arhiepiscop


al Basarablei pe Anastasieom cu multA autoritate 51 man legAturi in cercurile clericale din Rusia. (a fost ales membru in sinodul rusesc in Decembre 1917). Cunt an era din figurile proeminente ale vechiului Teen si rezida in provincie, cum revolutia
avea la ordinea zilei alte chestiuni mai insemnate, impreund cu
majoritatea episcopilor din provincie, (afard' de cei prea comprom151
cu Rasputin) a fost ldsat la locul sau impreund cu ajutoarele

sale. Om inteligent a cAutat sa se adapteze noilor imprejurAri,

cAutind sA fie conciliant 5i agreabil factorilor zilei. Din primele

zile a revolutiel mid sA tread puterea sa absolute reprezentantilor clerului 51 credinclo5ilor. Aprobd convocarea la 19-22 April a congresului preotilor cu mireni 0 dasedli, personal 11 deschide 1 11 binecuvinteazd.

Pre5edinte se alege insa mireanul rus


Gursky (membru la tribunal). Partidul national, prin d-nii Gore
0 Halipa, expune punctul sAu de vedere asupra organizArli bisericei in Basarabia. Masa mare a oratorilor se pronuntA contra
vechilor forme de stat (pe care le-a sustinut 'And in ajun), se
declard pentru noul guvern, republicA democratica, autodeterminarea popoarelor, dar cu Rusia nedespartitd. In graterie bisertceascA cer consilii parohiale, alegerea preotilor de parohieni, tribunale corporative, consilii de circumscrlptie in loc de protopopi,
adundri eparhiale din preoti 51 mireni, autonomie blsericeascd,
cu mitropolit 5i doi episcopi, a1e51 cu 0iintei de limbd moldoveneasccl. Pentru administrarea eparhiei,impreunA cu episcopul,
au ales un comitet executiv din D-nii : Popovsky, preotul T. Bogos, Lototky (rus), preotul Stlucd, Ciulcov (rus), preot Pbrthenie,
Lesnic (rus), Smelov (rus), Ojoga (romin), Coban (romin).

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA D1NTRE PRUT SI NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 189

Migcarea bisericeascA din Rusia se indrepta spre reforma


agezamintului central prin inlocuirea Sf. Sinod prin patriarhat.

Aceasta era o veche formula de indreptare, admisa ca fatala gi


indiscutabila, dupa care urma sA se convoace un conciliu bisericesc, care s statueze asupra tuturor reformelor biserizegtl. In vederea aceasta in toate eparh'ile se aduna consfatuiri ante-conciHale (pred-soborniia sovegceanla). Astfel de consiliu a fost sl la
Chisinau ; dar elemente rominegti in aceste consists erau putine
Intre 19-25 August 1917 a lost la Moscova congresul bise-

ricesc panrusesc. La acest congres a luat parte gi o delegatie din


Basarabia, care a cerut autonomia bisericeascei pentru Moldova
dintre Prut SI Nistru. Congresul a luat urmAtoarea hotArtre : ,,Ascultind declaraftile Ucrainienilor, Basarabenilor 1 Beloruilor,
congresul tsi arata consimtimintul sou frcitesc, izvorit din inima

curata i marturisegte ca este gata sa ajute pe cit este cu putinta aceste popoare ca ele sa-ii dobincleascci &tele clorite".

Se intelege bine ca aceasta deciaratie platonicA, datA in imprejurari extraordinare, de un soviet intimplator, fAra raspundere,
nu avea mare valoare.
Intre timp in cercurile din Basarabia, care se ocupau cu cele
bisericegti, se desemnau curente deosebite : curentul vechiu rusesc al elementelor venetice si ruslficate, curentul national moldovenesc, i curentul de concillatiune cregtineasca, In care erau
elemente gl sincere dar si deghizate din ambele Orli extreme.
Curentul de conclliatlune predomina In agteptarea deslAgurAril evenimentelor, facind toate conceslile si mtgcarilor revolutlonare gi
celor nationale.
Dezordinea gi. anarhia, care cuprindeau incet-incet toate ramurlle din viata ruseasca a Basarabiei, au atins putin biserica.
Cftiva preoti, care i -au parasit haina, cftiva cleric' izgoniti din
satele lor, citeva biserici inchise, citeva hotAriri sAtegti de a li
se lua preotul actual gi a inainta in locul sau pe dascAl, invAtator, sau un alt mirean, sau cleric acestea au fost manifestatille
mai insemnate in criza bisericeasca
De sigur libertatea deplinA s'a stabilit in activitatea clericilor. In migcarea nationals moldoveneasca dela Inceput gasim elemente hotarite din clerici moldoveni, care desfagurA pe tArim
politic $1 bisericesc national o activitate demnA de toga lauda ;
cum erau pArintele Parthenie, A. Murafa, arh. Gurie, preot Hobjila si altil.
Din cauza curentului de libertati gi conclliatie, unit episcopi

din Basarabia (Gavriil) fac totul, ca sec fie agreabili curentului


_national, ill permit a spune rugaciunl si ctnteiri in moldoveneste, a permite cintarl Si chiar incercA sA invete limba ca sa
find predict.
7

Cea mai mare crima a regimului absolutist rusesc fats; de


Aloldovenil din Basarabia era prohibirea prin tot aparatul statuwww.dacoromanica.ro

190

DR. P. CAZACU

lui a culturei nalionale i rusificarea. De acela, din primul mo


ment dupA revolutie, cu deosebita intensitate, pe liagA revindecarile politice, agrare, administrative, pentru biserica, justitie, ar-

mata, autonomie,in prima linie sei cere scoald nationals. Dace


asupra revindiceirilor de alt ordin existatt rezistenfe voite, ma
nifeste, sau ascunse, asupra necesitatii colii moldoveneti SI realizArii ei, dupA revolutie nu existau din partea fortelor in joc in
acel moment, rezistente Clare voite 1 pe fatA. Erau prea tinere
fragede straturile la suprafatA, era prea evidenta crima de o
sutA de an!, era prea mare curentul pentru libertate, ca SA se manifeste contrarietAti pe fata. Din primul moment, d. P. Gore
ridica chestia scolilor moldovenesti in Basarabla la zemstva ;
reue0e sA impue farA nici o rezistenta convocarea congresului
Invalcitorilor moldoveni, alocarea sumelor pentru organizarea
cursurilor de pregAtire a invAtatotilor moldoveni of instituirea unui comitet pentru scolile moldovenesti.
La congresul din 10 April a fnvAtAtorilor (in genere) 1 itr
urma insistentelor d-lor Herta i Halipa, trimii a partidului national, dar din cauza curentului general, se admite to principiu
scoala na /ionald moldoveneasca, dar cu limbs ruseasca obliga
torie ca object de studiu.

La congresul general al invAtatorilor din Balfi (7 Mai 1917),


vorbesc pentru scoala moldoveneasca d nil FalA, VraghF, Leahu,
preotul Dimitriu-moldoveni, dar 1: Sico, Camensky, Nicolin i
I Congresul se deschide de c5trA Smith (Smidt A. avocet flu al
fostului primer din Kisinilu din neam strein fixat in Basarabia ; a slat
tot timpul in Rusia. In Basarabia a venal odatizi cu revolulia), care it
salutfi din partea Zemstvei. Vorbesc Siromealnicov, rus reprezentant.
hurl ne revocat, at fostului regim, director al scoalelor primare, Mimi
comisarul guvernului provizoriu, Crilov reprezentantul sovietului local
al lucriirilor, apoi la cuutntul Halipa, care atacd direct tot tnedtdmtntul de rusificare, care a Pout din (ucitel mu cite!) tnodldtormartiri.
zator al coplilor moldoveni; declare, eel tare aceasta este sellulef sd
hrdneascd diferill venetici arhlerei, director! de tnodtelmtnt si Mediator! rust

D. Herta expune punctul de Dedere a partidului national, care cere


scoald moldoueneascd, autonomie sl culturd pentru Moldoeent. Cristi

(din neam Moldovenesc, 18151 sau se mutase in Moscova, unde era gu-

vernalor ; erau instrainall, prin culturi si leglituri de familie. A revenit in Basarabla nu mutt inaintea razbolulut din partea zemstvel, cere
formarea unui grup politico-profesionist a invaietorilor, cere marirea
salariilor inviilatorilor, a se lucre in unire Cu sovietele lucr5torlior si
soldalilor, cere autodeterminarea nationald to Basarabla, dar cu linemen strinsi si neintrerupt5 a legliturilor cu Rusin ; coa1/1 moldoveneascef, dar gt cu limbs ruseasca obligatorie. Halipa sustine din nou
autonomia complectei pentru Basarabla. D. Slepanov, lard a fl contra culturli moldovenesti sf autonomiel culturale, cere ca sfi Mei to-

fu! incel, evitind contrabanda din Rominia. Urmeaza multi orator!, loll
injuril larizmul (pe care l'au suslinut pang atunci), se declare pentru
guvernul cel nou Se discuta forma de slat din Rusia $t, ca majorilate
mare, se admite republica, in contra monarhiei, chiar conslitulionale.
Congresul impotriva p5rerilor lui ,Siromealnicov
Treskin admit; tnudlarntntul moldouenesc to ,scot!.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRU,T

$1

NISTRU SUET REPUBLICA RUSEASCA 191

Vesterman strain!. Impotriva scat moldovenesti vorbesc : Serebreanicov, Voscresensky, Techeji, Bucinscky.

La 30 April s'a hotarit sa se convoace congresul invatatorilor Moldoveni ; comitetul de organizare a acestui congres
era compus din $midt (dela Zemstva), Sucevan, Popovsky, dela
corpul didactic ; s'a hotarit a se admite invatatori, preoti, dar
Omni, cite unul din voloste. Congresul acesta se aduna Duminica
28 Mai ; Parintele Gurie face intaiu rugaclunele cuvenite Moldovenesti. Sint prezenti 350 congresisti. $edinta se deschide de
D. P. Gore care salutA congresul adresindu-i-se ; Frati Romani;
Viitori lumindtori ai neamului nostru".. invAtatorii neintelegind,
mai exact temindu-se sa nu fie invinuiti de separatizm I legcl-turi cu Romania,aliata tarizmului", au inceput sa strige cA

sint moldoveni. D. Gore i-a lamurit ca Moldovenii stnt o ramurd din neamul rominesc; le explicei rostul timpurilor, rolul
invciteitorului pentru cultura nationals, baza nationals a yield.
$midt vorbote despre nationalizarea' ccolii. Pijev, delegatul
lucrAtorilor si soidatilor din Petrograd, saluta congresul in numele
Rusiei una si nedespartita. Halipa saluta congresul In numele

Cuvintului Moldovenesc", protesteaza contra invinuirilor de separatizm ; Gr. Cazacliu saluta congresul in numele armatelor a
7-a si a 8-a si a celor trel sute mil soldati Moldoveni de pe
fronturl. S. Murafa saluta congresul In numele armatei a 9-a,

care vrea ca ;coals sd fie moldoveneascd, Gafencu (marinar)


in numele Moldovenilor marinari, Pascaluta in numele ostasilor
din Odessa, D. Codreanu (mos ion) in numele taranilor; din Sevastopol, marinarul VrInceanu vorbeste In numele marinarilor,
preotul A. Mateevici saluta congresul in numele preotimel moldoveneiti 91 ldmure$te de ce stntem Romani. D. Herta vorbeste
in numele partidului national. S ngur invAtAtorul Dimitriu sfatueste s nu cadem pe undita partidului national, cAcl acesta
vrea autonomie, iar subt autonomie moldoveneasca se intelege
unirea cu Rominia. Mai vorbesc Neap presedintele congresului, Secara, Bejan vicepreFdInti, Bocanescu secretar, Gropa, Morar, Guju, Tocan ; d. Cioban face raport : despre nationalizarea gradate a coalei medii. D. Herta vorbeste despre Invatamintul gratult si obllgatoriu. Bucluscan cere ca cuvintele ce lipsesc din llmba moldoveneasca sa se complecteze cu cele rusesti ;
Cioban cere sti se complecteze cu cele latinesti. Parintele Gurie face raport despre predarea religlei In scot!. Ion Buzdugan
propune scrierea cu Were latine, este sustinut de Halipa. Nas-

tase cere sd se editeze cdrjl moldovenoti. D-na Alistar propune sd se aducd arti de peste Prut. Sacara face raport asupra directiel scoalelor. Nastase vorbote despre ;collie moldovenesti, ce sint necesare in satele de peste Nistru, din Podolia ,1 Cherson. Neaga face raport asupra bibliotecilor, Popovsky
despre activitatea extra scolara, BocAnescu despre gradinele de
copii. Se hotaraste ca In luna lunie sa se inceap A cursurile pregatitoare pentru invatatorii moldoveni.
www.dacoromanica.ro

192

DR. P. CAZACU

Arventiv propune o liga a invatatorilor Moldoveni.


La 6-9 lunie adunarea zetnitvet guberniale cu mare greutate si dupe multa insistenta a presedintelui partidului national,

membru al zemstvoului, a votat 55 mil ruble pentru cursurile


moldovenesti, care se deschid la 17 lunie. Pentru aceste cursuri
pi dintre Rominii transilvaneni si bucovineni refugiati in Basarabia. I

s'a angajat conferentiari

La 12 lunie in casa d-lui V. Herta subt presedentia d-lui


P. Gore se repun bazele vechel societeifl culturale moldovenesti
dela 1905. Comitetul se institue din d-nii Gore presedinte si din
V. Herta, N. Alexandri, V. Ciobanu, Ciubuc, Par. Gurie, S. Murafa, A. Murafa, 0. Leonatd, Gropa, Neaga D., Semigradov.
La cursurile din lunie iau parte peste 200 invatatori. Duminica 25 futile s'a deschis o greidinei de copil moldoveneasca de
d-ra Bocanescu (35 copii), fondatA de partidul national si de societatea culturala.
La 8 Septembre s'a deschis tipografia romineasca a socletatii culturale, 2 adusei de S. Murafa dela last. Se tin cuvintarl de parintii Hobjila i Partenie i de d-nli Halipa, Alexandri, Harea.
Pentru 1 Octombre se anunta, dar se deschid la 15 Octombre, not cursurl pentru Invciteitorit moldoveni dela Chis luau,
BA lti si Soroca. Urmeaza aceastA serie de cursuri la Chisinau 220
invatatori, la BA Iti 110 si la Soroca 100. 3
1

D. I. Nistor in a sa istorie a Basarabiei este gresit, spunind ca

,inlelectualit bu ovineni sl transitvgneni au venit la Chisiniiu indatit

dupfi lzbucnirea revolutlei etc."; fapt este ca ei s'au refugiat aici incii
sub regimul tarulul, din cauza mizerlei dela Iasi, si de pe front, 14
au luplat aid peniru cucerirea Ardealului si Bucovinel.
2 Sub data de 17 Septembre 1917 gAsim urmatorul act : ,,Protocol No. 11' sfatulul deputatilor tardnimel din linutul Balkier, 17
Septembre 1917. In sedinta au luat parte membrit (partasii) urrnatori:
Andril Paladi, Origorle Oalagan, Niculai Botnarluc, Vasile Costin, Oh.
Popovici, Toader Origorie, Ion Levilky si Laurente Cucos. ludecind
intrebarea despre inceperea invlitaturil in tInutul Minor pi e0nd din

punctul de vedere co nationalizarea qcoalei este unul din cele mai

marl temeluri ale revolutiunei Rosienesti, farii introducerea carula in


viati nu este cu putinffi clAdirea noud a Marei RepublIce Rosiienesti,
sfatul deputatilor tdrdnimei din finutul Baltilor a hotdrtt ca, dela tnceputul acestui an de tnvdtdturd,tn toate scant satelor trebue numai
dectt tndatoritor sd se tnceapd trwatatura tn limbo norodulul pe limbs
mamd a coptilor. Inttmpltndu-se sau tnttmpintndu-se din partea unor
grope care fete pun pledici, sau ?wall-biro asupra tnflintdril tn vial&
acestel rddacznale refoeme in treaba $colard, sfatul deputatilor lordnimel va opal-a aceste temeluri cu toate mijloacele ce stnt la dispozitia
mtnelor tor. Copia acestui protocol :A se trimeata comltetului scolar i la Wale scouts incep6toare din finut peniru ca cuprinsul premergatoriului si fie implinit. Presedintele sfatului A. Paladl, secretar
Or. Megan'.
3 Notiim urnigtoarele rinduri dinteo gazetil din Octombre 1917.
pOstasil si marinarii moldovent din Sevastopol board obstea cu comitelul au deschis scoala moldoveneascii: ii invata un romin Ion Macsa
de pe vaporul Traian".

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT

I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 193

In Noembre 1917 se vorbeste de infiintarea unei universitali populare. Tot atunci apar din tipografia societatli culturale
primele manuale pentru scoli, abecedarul pAr. Curie, cartea de
citire a lul Ciobanu i Cartea de lege Dumneztiasca a par. Vlad.
Astfel ca din toamna 1917 un numar de coll rurale s'au nationalizat.
8

Ca si In toata Rusia si in Basarabia se vedea ca, din cauza


revolutiei, razboiul raminea pe al dollea plan. Armata se descompunea. In oraele si in satele din intreaga Basarabie numeral de-

zertorilor cretea. Cu toate ca un congres din 550 dezertori adunat in zlua de 8 April la primaria din Chisinau a hotarit sa
mearga la razboiu, iar peste citeva zile un alt congres de 1200
a aderat la acea hotarire, i In gazete, si in foi volante sa publican apeluri si chemari la front, unde incepuse fraternizarea,
Basarabia se umple de dezertari. Erau doua surse : cei care veneau de pe front subt forma de concedii, convalescente, misil,
delegatil i fara nici o forma, si eel care pe drum spre front,
subt diferite pretexte, se coborau in diferite gari, pentru a vagabonds pe aici 1 apoi a pleca in alte Orli. El tineau Intruniri de
protestare, contra lucratorilor, carora li se marise salarille 1 li se
acordase 8 ore de munca, cereau sa fie trimisi lucrAtorii la front
tar ei sa mearga in locurile lor. Se semnaleaza si pradaciuni
(Catovsky).
Autoritatile militare erau neputincioase, la Cronstat si in alte
parti ofiterii fusese omorIti, i In toate partite soldatti nici nu ii
salutau, astfel ca nici ei nu mai indrazneau sa incerce ceva pentru indreptare.
Dar nici autoritatile civile nu stateau mal bine ca ofiteril.
Ele se supuneau volute' primulul venit in numele until comitet
sau soviet real sau flail" : ,.ii cooptau ca membri in institutille
coleglale (1 aproape toate au devenit colegiale)," be votau subventil, diurne I ajutoare pentru intretinere, press, propaganda,
transporturi.

Coinisarll, uutniti de guvern, cu toad dorinta de a plAcea


reprezentantilor noli start de lucrurl, nu II puteau multumi. Sovietele locale a lucratorilor $l soldatilor, comitetele, partidele, gru-

Wile si sindicatele, proaspat aparute, accidental formate, fad


alegere, farA adunare chiar, compuse toate In majoritate de oamen! intimplatori, nelocalnici,trecatori accidentali prin Basarabla, an inceput sa protesteze, ca in timpul revolutiel in capul trebu-

rilor sa pun marl proprietarl, fosti adepts al trecutului regim. 1

1 Primul atacal este dr. Hinculov, comisar la Mit, care inainte de riitholu fusese omul familiel Crupensky, apoi este atacat Brjozovsky de la Soroca, Oatul dela Hotin, Care dela Tighina st Mimi de
la ChisinAu, incetincel, unul cite unul sint scosi sl inlocuitt cu oamerit, care se declare ca vor lucre cu revolutia, cu sovietele locale,
adicA se vor (Asa conduct de multimea accidentalti, de curentul momentului, or care ar fl, www.dacoromanica.ro
numal pentru a se menitne la suprofati.

194

DR. P. CAZACU

Funcjionarii mai mica polijieneti i adminIstrativi (ispravnicii, stanovoll, ureadnicii, strajnicii, zemsky necealnic) fusese Inlocuiji dela inceput cu elemente not 1 cu atribujii not nefixate, tar
unele funcjii fusese desfiinjate.
La sate, fail nici o forma 1rezistenjele, autoritajlle sint gotrite si inlocuite cu comitete.
Raportul oficial al comisarului guvernului la sfiritul lui lunie spune starea in Basarabia este trista, satul este dezorganizat, ici colo dezordini agrare ; satul este in Intuneric sa la dupa
fiecare, aparatul administrativ este distrus, organizajiile existente

sint slabe".
In aceste imprejurari, dap flind fermenjil din miscarea din
1905-6 1 noile propagande, Inca din April se semnaleaza, dace
nu micari agrare, cel putin ocupare de catra tarani a paminturilor proprietajil marl 1 constituirea de comitete pentru pamint,
conform ordinului guvernului temporal de a se crea comitete
pentru pAmint i a le transmite for paminturile nelucrate ale proprietarilor". 1 Primul caz (in Mart) se semnaleaza In judejul Soroca, unde jaranil ocupa pamintul Casei Sf. Spiridon din la0, arendat unel fabrici d zahar. La inceputul lui 4111 asemenea cazuri se ivesc 1 se semnaleaza in tinuturile ChiinAului, Sorocli,

Orheiului, Baltilor. In multe parts soldajii sparg pivnije pentru a


a prada vinul (April). La Carpineni 91 lurceni soldatit se dedau
la jafuri (Mai). Presa combate puternic impotriva huliganismului
si dezertorilor. 2 Autoritajile nu indraznesc sa face nici cercetari.
Este adevarat, ca jaranii nu Ian decit pamlnturi, pe care proprietarii sl arendali nu facusera semanaturi de toamnA.
Astfel incit punerea stApiniril de jarani asupra paminturilor marii proprietati se face inaintea organizarel sectiei tarane t13 a sovietului Basarabean, Inceput din inijiativa but Litvinov,
venit din Odessa (Aprille) I inaintea congreselor jaraneti. Rezultatul congreselor, agita(iei, dezertorilor este intinderea ocuparil de catrA Want a paminturilor mare! proprietaji, pascutul vitelor si taerea padurilor. Congresele jArAnestl dind o juste irnpresie despre starea spiritelor si tendintelor grupurilor din acest tamp reproducem, dupa jurnalele, zilnice, dArile de seams asupra discujiiior urinate $i hotaririle luate.
1
Arhiva revolutiel rusesil. Vol. I pag. 52. Berlin. Directia I. V.
Ohessen, articolul lui V. Nabocov despre guvernul temporal
2) In legiiturA cu aceslea sint omorurile (20 August) lintirului,
luminatului si energiculul nationalist S. Murata (e grea pierdere pentru miscarea nationalist6), d-lui Hodorogea si a preotului Dumitru
Ba,taga nationalisti. Miscarea nalionala este lovilii si de moartea pre
mature a preotului Mateevict (polet).
3) Aceasili sectie se constilue din del-,gati (cite 2) dela comitetul gubernial, comitetul executiv taranesc, sovietul lucritorilor, sovieIul sot datilor, comitetul studentesc, partidul socialdemocrat, socialrevolutionar, constitutional-democrat, delegati din Odessa, organtzalit
moidovenesti, parlidul moldovinesc, Alianta inyatatoriior, Societatea
pentru egalitalea femeilor. Lozinca acestei sectiuni este trecerea tufuror paminturitor in mina taranilor faro plalfi.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUET REPUBLICA RUSEASCA 195

La 20 Mai 1917 se deschide la Ch Islam primul congres at farantlor

din Basarabia. Majoritalea celor adunafi sint strain( : Bulger!, Ruteni.


Inca la consfatuirea premerggtoare s'au aralat neinfelegeri Senatorul Socolov, trimisul tut Kerensky, a flnul o cuvintare in ruseste; Motcloven!1 au cerut traducerea el, cind se facea acea traducere, Rusil au
plecat. La deschiderea congresului Moldovenii cer pre$edinte moldovan gl discutie In moldovenefte (Halipa, Vrinceanu, Pascaluta). Burntank propus de Moldoveni ca presedinte, nu este agreat. Gafencu pro
pune ca Moldovenii sd feed congres aparte. Copitov (medic din Saratoy), Morozov (medic din Orel), Stern (medic) caul& sa linisteasca lumea. Moldovenil to num& de 200 se due la zemstva, uncle incep con-

gresul lor. Protesteath contra modulul cum sin( trate'', for nerecunoscIndu-11-se drepturile pe end ei recunosc drepturile tuturor sire!.

nilor. Au triads acest protest senatorului Socolov, comisarului Mimi $1


Jul Smidt. Smidt vine la congresul Moldovenilor, tsl cere iertare pentru neIntelegeri $i ti aofteftel,la congresul comun. Vine $1 Socolov, care
declard cd recunoa$te autonomia Moldovenilor. Nimeni n'are dreptul
sd precise?! pe Moldoveni to lucrarea for pentru autonomie, dar cheamd la unire.

Halipa traduce dis,ursul lui Socolov. Ciobanu if raspunde, de


clarind ca nu este separatizm, ca trebuiesc scot', i1 asigura de incredere in guvernul temporal. Se holareste congres comun.
In 'ipso Moldovenilor dela congres, se aleg in blurou Culinsky,
Litvinov, Bogujky. Slepanov regrets Incidental cu Moldovenil, dar nu
imports limba, imports exproprierea; propune ca presedinte pe Copitov. Se pronunfa salutarl din partea organizafillor revolutionare : Crilov, Osmolovsky, Cristi, Cosovici, Sifinsky, Litvinov, Morozov (medic)

ei vor vent dace, se


Pijov. Smidt propune sd se theme Moldovenil ;
alege pre$edinte Moldovean. Invafatorul Iskimji acuzd pe Moldoveni
de separatizm. Morozov si parintele Kirika invinuesc pe Moldoveni ca
sint tulburatori ai unit -MIL. D-r Morozov face un lung report asupra

tuturor doctrinelor in chestla agreed si a bodice! pariidelor inclusiv


cel moldovinesc. Cazdcliu vorbind moidovenefte protesteath cd In lelegrama trimisd guvernului nu s'a vorbit despre autonomia Basara-

biel. Taranul Ciobanu din Malinef Soroca este contra parildulut mol-

dovenesc, care nu admite cotonizarea cu Rusi ai Basarabiei, Moldo


vent! protesteaza energic strigindu-i : Jos, esti vindur. Taranul Alexeev cere si vide la imparleala. Halipa declard cd partidul national
moldovenesc este pentru reforms agrard radicald ; ,tot pamintul poporulut Para plata si fare rascumparare, dar Wit co onizarea Basarablei : Basarabia pentru Basarabeni. Dr. Morozov este pentru colonizare. Pascalufa prolesteaza. Formula necolonizarit este respinsa; Molcloven!! protesteath. Disculia trece asupra allor sublecte. Congresul
voleaza republica federative, fare prezident, cu o singura Camera.
Programul adoptat in materie agrara este acel a ministrului Cernov.
Si se organizeze comilele faranesti pentru pamint pentru fiecare vo
loste, pentru fiecare linul, si pentru inlreaga Besarabie.
lata unele rezolulii a acestui congres:tot pamintul cu padurile si
Elgaftile din slnul but va ft mostenirea intregului norod, care locuesie
in respublica ruseasca ; fiecare va area drept la pamint dace' va lucre

el insasi; va prim' elite, cit va hotari edunarea intemeltoare (consti!minte)`.


Comiletele (de sat voloste, 'taut, gubernie si central de stet)
vor impart( pamintul fare plate si fruit rfiscumparare. Datoriile exisfettle asupra mostilor, le vor plat' proprietaril actual', din resin! averii tor`.
Padurile se vor adminislra de comitele. Tot pamintul din orase
si lirguri este proprietatea oraselor si tirgurilor "
Sub influenfa acestut congres, in care s'a demonstrat ce perildele rusesti vor se' traga faranimea moldovineasca in apele for grin
largl promisiuni de pamint, in numele parlidulul national se public&

www.dacoromanica.ro

196

DR. P. CAZACU

urmiltorul adaos la programul sau (31 Mai 1917) alecind de la gindul


co tot plimintul Wit trebuie dal fArif plate celor, care il muncesc,
partidul nationalmoldovenesc propune sa se orinduiasca treaba pii
mintului in Sfatul tart! in astfel de chip:
1) PAmintul trebuie s6 fie in stapinirea norodului, sau, cum se
zice trebuie socialize!.
El va trece in mina obstillor satesti, sau volestilor, care'l vor impart' plugarilor muncitori, dupe o norms (citime de pamint) care se
va hotari de Sfatul tariff, lush' nu spre stapinire, et spre folostntii.
2) Piiminturile, care sint pentru gospod'Or(a siitcasc6, trebuie 86
s41 deg numat acelor amen!, care vor lucra piimintul cu bralele tor.
3) Toate mosiile haznalei, foaslei iamilli impOrAtesti, a bisertcilor, minastirilor din WA si de peste granitO, precum si paminturile
mosterilor, care tree peste ceiace poate lucre omul cu bralele lui, trebale sa treacii in stApinirea lath sl alcaluesc un fond pemintesc pentru trebuintele tuturor.
4) In stApinirea {aril mai tree:

a) apele, adica dreptul de a prinde peste, de a adapa vitele,


de a pluti pe Hurl, incur' si mart.
b) bogatIlle parnintului, edice dreptul de a scoate din adincul
pomintului aur, Fier, aroma, carbune si allele;
si c) padurtle.
5) Mostile haznalel, a foastel famtlit impgratestf, a miniistlrilor
din fora si de peste granit6, precum $1 pominturile mosierilor, care
tree peste ceiace poate lucra omul cu bralele lui, tree in fondul pA
mintesc Mr6 riscumparare
Dar filndcli multe most( sint puse z6log la Vinci, far in hirtiile
acestor band se an capitaluri de peste brazdii, caoltaluri de ale caselor de p6strare ale slujbasilor mica dela fel de fel de asez6minturi
si ale oamenilor muncifori 51 cu mica stare,- parlidul nationalmoldovenesc socoate de frebuintn, ca, la trecerea acestor mosii in fondul
pfimintesc, capitalurile pomenite se fie inloarse pe socoteala stapinitorilor acestor mosii, vinzinduise averea, pe care o au precum: pinee, vitele $1 uneltele de gospodlirie.
6) Ville si gradinile boieresti tree in stiipintrea obsteascii, fare
a fi impArtite intre oament, ele se lucreazA de catrit obstii inlregl.
7) Fondul p6mintesc se socoate ca o stapinire a intregulut no
rod din Basarabia si este supraveghial de Sfatul !Orli.
8) Toll cetlitenii au dreptul de a se folosi de parnintul slobod.
Dar oamentl locali, care se indeletnicesc cu plugaritul, prlmesc nodelur( cei diatif ; orasenti, doritori de a se indeletnici cu plugaritul, ca.
pate nadeluri numal dupe ce it canna toil plugart( locali.
9) Pentruca sa se asemuiasca pAminturile bune cu paminturile
mai rele, trebuie sa se pule o dare deosebitii pe pAminturile bune.
10) Daca stApinul nadelutut isi in(oarce din oarecare pricing pi.
mintul in fondul pamintesc, atunci el are dreptul s6 primeasc6 despigubire pentru toate imbun6titirile, care lea facut pe pamintul s6u si
pe care nu lea folosit piin6 la canal precum sinl: ingrasarea pamin'alai, gardarile. gridinile si vine.
11) Partidul nationalmoldovenesc cere mereu ca stipitifrea $1
ocirmuirile locale al ea toate masurile pentru ajutorarea pluggritului,
purtet de muncitort cu bralele tor, sau de obstli si cooperative.

12) Colontzaree, adicfi aducerea si asezarea streinilor pe pAmintul Basarablei s6 se opreascO.


Ca rezullat a primulut congres egrar si a propegandel diferitelor
grupuri si individuall1611, miscarea agrarii se intensificii. In multe sate
se constitute comitele de pamint, care incep sa pule stapinire pe moV, fire ca sa se semnaleze in acest limp r6scoale agrare.
La 27 August are loc la Chisinliu at doilea congres al t6ranilor
cu parliciparea, ca de oblceiu, a until, numiir de intelectuall de toate
culorile. Ca de obicelu congresul este salutat. D. Erhen propune a se

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT RIPUBLICA RUSEASCA 197

sarbillori jumalate de an dela revo'ulie. D. Incu let salutti in numele


sovietului din Petrograd at lucralorilor $1 soldatilor, a carui membru
se declare a fi, laude pe marii oa-neni de slat Kerensky si Necrasov,
precum si sovietul din Petrograd, care este singurul organ de slat ;
el va salve Rusia. D. Erhan cere unfree nationalitdrilor pe baza revolufli asa cum propun mart' oameni de slat Kerensky si Cernov. Rudiev salute pe clnil Erhan si Inculet reprezentantli sovietelor dela Petrograd, veniti pentru adincirea revolutiei. Ha lipa expune programal
partidulul moldovenese, ins! td asupra autonomlei. Se alege prezidium
din Ha lipa, Erhan, Nikitiu Armen si allil. DI Cristi salutti congresul
din partea comisariatului Basarabiei, soldatul Alexandrov din partea
Rumcerodului, Cogan din partea revolutiei, marinarul Dascalul dela cei
5 mil mariner! moldoveni dela Sevastopol, Mills din partea grupului
Peirogradeon de Basarabent, Kitzberg din parted sovietului dela Bender, cdpitanul Cojocaru din partea comitetului central moldoveneic,
Taros din partea Ucrainienilor, care vor pace of coluborare cu Mold.
veal!, Crigan, Sevcenco, Budislean, Buzdugan, Dr. Stern, Cojocaru,

Feodorov, din partea diferitelor grupari. Prin disculii se stabileste do


rinta de a se desfiinta orice proprietate de pamint. Paminful cu Wart
si subsol este proprielaiea poporulut locuitor. Distribuirea $1 adminis.
trarea se face de comitete, fare rascumparare ; lot pamintul trebueste
samanat. Lurrarile comitetelor din sate se controleaza de comitetul de
voloste, acele ale volostei de comitete de final. Politic, militia, armata,
comisarii n'au vole sa se amestece. Dupit propunerea tut Inculet, se
trimit telegrame lui Kerensky, Cernov st Avcsenliev, ministri. Inculet,
in calilate de membru in partidul socialist revolutionar rus, face raport asupra devizei pamint si vote : pamintul it va da constituanta ru-

seasca: administrarea se va face de comitete locale, controlate de


comitetul panrusesc.
Scalefky, Crupenco, Botnarluc, Armen, Nikitiuc, Romanov, Mudric, Rudiev, protesteaza* contra amestecului proprielarilor, autoritatilor,

armatei si generalilor in Ireburile privitoare la !Amin!. Tihohod, Betaus, Orama, Cuco$ arata ca comitet.le sint rele, tin cu proprietarii.
Inculet propune sa se telegrafieze guvernulut ca preturile pe piine sa
fie cele vechi, nu cele not duble fixate de guvern, tar preturile pentru
produsele industriale sa se fixeze de (lona ori mai midi. El explicti ce
este constituanta sf superioritatea regimulul republican asupra celul
monarhic. Halipa expune programul agrar a partidulul too dovenesc.
Stern expune programul partidulul socialist popular. Erhan cere sa se
pule o taxa' de 20 copeici pe deseatina pentru gazela faraneasca. (ReprezentanIti congresului au discutat cu reprezentanlii zemstvei asupra
treceril pamintului la larani. Au vorbit Sitinsky, Sinadino, Semigradov,
Comandant, Rudiev, Sevcenco, Cosovict, Sedlelky, Cerkez, Orinstein
nu s'a putut ajunge la nict o intelegere). Comisarul gubernial Mimi
dindusi demisia, se hotaraste sa fie comisariat ; din partea congresului jaranilor se deleaga in acest comisariat (compus din Cristi si Chenicsat) Inculet. Se aleg de congres ca membri in comiletul execuiiv
at sovietului soldatilor tucratorilor sl taranilor : Erhau, Oghinsky, Rudiev, Inculet, Halipa, Pantir, Bocsan, Comandant, tar candidali Milici,
Crigan, Ursu si Litvinov.

Llbertatile proclamate de revolutia ruseascA au dat putinta

instinctului national moldovenesc sa se manifesteze 1 in Basa-

rabia. Din Mart, imediat dupA inceputul revolutiei, apar in ga-

zetele din Odessa 1 Basarabia in mod disparat note despre miscarlle nationale-politieedemocratice ale _Moldovenilor ; gamut
www.dacoromanica.ro

198

DR. P. CAZACU

apeluri anonime catra Moldovenii culti de a tipari gazete oi manifeste in moidovenete pentru a se ,propaga revolutia" intre
Moidovenli dela tall.
Studentul Costake Mita publicA in gazetele ruseti din Chiinau apelari cAtra Moldoveni pentru a constitui un cerc national.
Un grup anonim de preoti cere prin p:esa locala Inc& in
Mart ocoala moldoveneasca, slujba religioasa 01 predici moidoveneti.

Un preot Moldovean anonim publics un apel, prin care


cere sa se moldovenizeze preotii", sa fie un arhiereu Imoldovean
i In biserici sA se cinte moldovenete.
La 3 April se constitue la Chlinau partidul national moldovenesc 1 ; punctele esentiale din programul lui sint : recunoscind necesitatea ca Basarabia sa ramie in legAtura cu Rusia numai to chestiuni de interes general de stat, partidul national
moldovenesc crede necesara introducerea autonomlel Basarablel, recunoscind in acelai timp dreptul de autodeterminare nationalA I a altor nationalitAti. Deosebitd de restul Rusiei prin
istorier rasa, llmba, ca 1 prin obiceiuri, codice civil deosebit
1 prin forme deosebite de staptnIre de pamtnt, Basarabia cere
Introducerea autonomies, pe care a avut-o ; ea va pleca pe calea progresului, va citiga timpul pierdut din trecut, cind cea
mai inocenta 61 naturals tending catra autodeterminare national&
se eticheta 1 pedepsea ca separatism" latA programul detaliat :
In fats starilor noun de vita politica in Rusia, prin caderea vechei stopiniri gi prin venirea unel stdpiniri democratice, care chezeslueste slobozenia fie-ciirui om sl a fiecdrui neam din aceastfi tare,
parlidul national-moldovenese, alatuit acum, se simle dator a past si
el pe calea dobindirli drepturilor ceralenesti gi nationale pentru Moldovenil din Basarabia s1 de dincolo de Nistru.
1) Bind incredintati ca o tare poate inainta numat dind cetitentlor sat putinla unei destlisurari slobode a tuturor puterilor for suitetesti si trupesti, partidul national moldovenesc ea ajuta in lot chipul
pe cei, care lupld pentru asezarea temelnica a slobozenlilor cetafenesli sl nationale, dobindite prin revolutia ruseasca.
El va lupta aldturi de celelalte popoare ale Rusiel pentru slobozenille nationale ale tuturor, pentru infaptuirea votulut (glasuerli)
obstesc, deopotrivfi, de-adreptul si rainuit, pentru slobozenla cuvinfului,

a tiparului, a adunarilor si a credinfelor, sI pentru asezarea until chip


(forma) nouil de ocirmuire a tariff, care se chezeslulasca in milsura
cea mat dreaptil intruparea acestor lucruri.

2) Plectnd dela gtndurile democratice si nationale, mArturisite atit

de sfdptnirea vremelnicd a Ruslel, ctt sl de oat-mull-Ile Idrilor !nipparasite cu ea in marele rgzbolu de acum, partidul national moldove.
nesc va lupta pentru doblndirea celel mat largi autonomll administrative, judeelltoresti biserleesti, scolare sl economice a Basarablei. RAminind legal& sl de atci in colo de Rusia prin legile de !Mem; de

Sedinf a este prezidata de generalul Donici, Inc& in uniforms

ruseasa ; toti asistenfil isi d'adeau seams din primul moment si vorbeau mire el pe fare ca Basarabia merge la unire ; prin ce faze se va
irece nu se stia precis, dar scopul si rezultatul sfort6rilor era fixat.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 199

-obste, Basarabia ua epee sd-si octrmulasca sInguro viola el din litunfru, tinind seams de dreoturile nalionale ale tuturor locuitorilor el.
Drept urmare a celor spuse liana aici, parlidul national va lupla ca:
3 ratite legile, care prioesc viola din launtru a Basarabiel, sd
Je Intocmeased Dieta provincials (Sfaful TOM), potriuit obicelurilor
uechl sl ne oilor de acum ale MM.
In Parlamentul Rusiel, intreaga Basarabia sa fie tnfelfisalet prin
irimisii ei, intr'un chip, care se va holfiri mat tirziu, jar pe IMO sillpinirea de sus, ea ua fi infollsota printr'un tnsarcinat cinume a Basarabiel.

4 Administratia (ocirmuirea locale) $1 judecfifile s5 se indeplineasc5, de sus pOna jos, de catrd slujbasl, esili din stnul poporulul si
to limba poporului.
Limbo ruseasco sa fle numai pentrulegaturile cu stelptnIrea de sus.

5 In scolile de Coate treptele limba de predare sit fie limbo no.


lionald a poporului. Limba ruseasc5 se va invista in colt ca obiect de

invitlamint (ca invajatura deosebilii) In toate satele sl orasele sit se


facts scot! bune, cu mai multi ant de inv5littur5, si toti copiii sa He indalorlti a inviita la acele scoli.
6 Biserica so-si alba autonomla ei, adicii si se ocirmuiascii singura ; ea se alcaluiascis o Mitropolie deosebitA cu arhiereu Moldovean
in frunte. Preotii sit fie crescufi in limba moldoveneascit $1 Coate slujbele bisericesti sis le feted in aceastit limba.
7 Moldovenii sd nu fie dust la oaste to afara de Basorabia, st

sd Inueje aid pe loc slujba ostaseasca In limbo moldooeneasca. Limba


ruseasa sa remite numai pentru comanda mai nutlet.
8 Colonlzarea, adica aducerea si asezarea streinilor pe pittnintul
Basarabiel sd se opreascd si ski se des primint satenilor plugari, care
n'au pamint, sau n'au deajuns.
9 Sa se intocmeascii, cit mai bine viala economics a Basarabiel
si ueniturile (aril sd se tntrebuinjeze pentru. nevoile acestela. Venitu-

rile mosiilor mfiniistiresti inchinate, daruite de domnit st boerti moldovent din vechime, sit fie intrebuinfate pentru asezamintele de culture
si de binefacere moldovenesti, sl in sfirsit,
10 Moldouenilor de dincolo de Nistru sd II se chezeslulascd aceleasl drepturl nalionale pe fdrtm cultural, biserlcesc, politic st economic, pe care le vor avea in Basarabia, locuitorli de all neam.
Pe aceste temeluri se asaza partidul national moldovenesc si el
nadijdueste tare, ca subt steagul desfasurat aici, va izbuti ss adune
Ionia suflarea moldoveneasco si sit o duce la izbindirea sfintelor noasire drepturi, de care am Lost lipsiji pada acum. (Cuvintul Moldovenesc
No. 28 9 Aprilie 1917).

In chestia agrard acest prim program declard c accepta

expropierea $i Improprietarirea taranilor in formele, ce se vor


hotAri de vointa poporulul. Comitetul partidului se compune din
d-nil P. Gore, preedinte, Herta V. vicepreedinte, General Donici, pArintele Gurie, P. Orosu, T. loncu, Minciund V. Bogos, V.
Cazacliu, Corobcean, Gh. Buruiand, S. Muraf a, A. Botezat, Gropa,

1. Pelivan, 1. Codrean, Gafencu, preot Partenie membri, P. Halipa secretar general ; Prepdinte de onoare V. Stroescu. I
Studentii moldoveni din Chiev (26 Martie) 1 Odessa for-

1 D. Nistor in a sa istorie a Basarabiel (pag. 412), din gresalis


desigur nu specifiers ca d. V. Stroescu a fost numal presedinte de
onoare si nu activ.

www.dacoromanica.ro

200

DR. P. CAZACU

meaza comitete nationale, care se pun in legAtura Cu partldul


national.

La 11 Aprilie s5 constitue la Boigrad sectia locale a partidulul national ; adunarea alege comitet din : Ion Andronic, S.
Ciobanu, F. Mungiu, G. Grigorescu, D. Lungu.
Conform hothirilor luate, comitetul partidului national isi
trlmite reprezentantii sal la Coate adunarile i congresele momen-

tului (la congresul cooperatorilor nu a fost un trimis special al

partidului national. intro cit acolo erau elemente nationale in micare : Buruiana, Ghiorescu, Corobceanu, care au expus programul
partidului national i au obtinut votul pentru cautonomiej pen-

tru a apara 1 expune punctul sau de vedere.


Astfel lau parte delegati al partidului national la congresul
inval5torilor, apoi a preotilor locali sl a ostasilor din Odessa, 1
1 Cu aceastii ocazie organizatille politice nationale din Odessa
de diferite nuante aderii la partidul national moldovenesc.
latii in copie protocolul adunarii delegatilor ostaallor moldoveni
dela garnizonul Odesel dela 19 Aprilie anulul 1917g.

La adunare a fost ales ca preaedinte Oh. Buruiana st ca se-

crete!. P. Halipa".
,Dupe dezbateri s'a primit programul parlidul national moldovenesc ( u urmaloarele adaosuri al modificari".

La paragraful i s'a adaogat : ai anume pentru respublica fedeLa paragraful 3 s'a adtiogat : Toate legile zacoanele, care se
lucreazA in Sfatul Tarn sa fie aduse la cunostinta norodului al sa fie
intarite de el. Tot odata norodul are dreptul de a controla lucrarea
deputatilor $1 a-i da afarA din deputatie, deal' nu lucreaza dupe voia
rativA democratica"

alegalorilor,
In paragraful 5 se adaoga cuvintul ,fora plata".

Paragraful 6 s'a redactat asa: .Biserica sa se ocirmuiasca de


o cirmuire democratica. Alegerea arhlereilor se face de preotime ai
de mireni; preotit se aleg de popor Jar nu slat insemnati de arhieree.
lora gospodaria bisericei se poaria de mireni impreuna cu pre
otul ; preolli sa lie cu leafs ".
Paragrafut 8 este redactat aaa : Colonizarea adica aducerea $i
aaezarea streinilor pe pamintul Basarabiei sa se oprea-a. Tot pamin
tut Basarabiei trebuie sa treats in miintle taranimei muncitoare Vara
plea, dupe o lege, care va fi lucrata de Sfatul tariff. Veniturile de pe
capitaluri ai dela fabric' sa fie luate pe seama !Aril al se fie intrebuintale pentru nevoile tarn. Tara se va ingriji de 'Atrial' neputincioal
$l calici al de copiii Med pkinft".
La paragraful 9 se adaoga : ,Darile sa se plateasca dupti ventturtle fiecaruia gJ intr'un chip progresiv, adica darea de pe fiecare mie
de ruble, ce Crete peste miea intaia, este mat mare, decit de pe cea
intiia. 'Artie ce se arunca pe marfurile de fatale trebuinta ai se numesc dari indirecte se desfiinteaza".
Protocolul sfiraeate : la sfiraitul aduriaril s'a dezbAlut intrebarea
despre trimiterea unor delegapi la Chisinau, cart sa fie in atingere cu
comisarul gubernial, cu cei tinutali, cu Sfatul deputatilor soldaleati din
Chiainau $i cu alle aaezaminturi din Basarabia pentru supravegherea
si apararea intereselor moldoveneati. Ca delegati au fost aleal d-nil
Oh. Buruiana, P- lialipa al V. Cazacliu".
Pentru organizarea ostaailor moldoveni de pe frontal rominesc
adunarea 1-a ales pe d -1 G. Murafe.
www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 201

precum i a invatatorilor moldoveni din Chisinau. Multe din aceste


manifestatil Milt direct provocate, fie din initiativa partidului, sau
a membrilor lui, cum este congresul invAtatorilor moldoveni. La
diferite institutli membril partidulul national lucreazA cu deose-

bitA rivna si stAruintA. In zemstva guberniall d. P. Gore, vechiu


membru in comitet, bucurindu-se de deosebita autoritate, reuseste
sA impue convocarea congresulul invAtatorilor moldoveni, iar dupe
congres, ca zemstva sA aloce sumele necesare pentru organizarea
cursurilor de pregitire a invAtatorilor moldoveni. Gradat se formeaza sectitmi a partidului moldovenesc in multe parts. t
Aproape in acelasi timp la Odessa capitanul Cate! (presedintele temporal al sectiel din Odessa a partidului progresist moldovenesc din Basarabia) si praporscicul Ciornei (presedinteIe comitetului moldovenesc a regimentului 40 lnfanterie de rezerva) ororganiza un partid progresist 2 (d. I. Nistor profesor de istorie

AfarA de aceasta, adunarea a hotArit sii intocmeascii un comi


let implinilor vremelnic de 19 oameni, care sa lucreze pentru intocmirea comitetelor in polcuri (regimenle) si pentru organizarea comitetului garnizoanei'.
Presedintele aduniirii Oh. Baru tang, secretarul adunArli P. Halipe. Urmeazi iscaliturile delegatilor de soldati, matrozi, fifer', stu
dean gi altit" (pe care in copia mea nu le am).
1 Iata cileva inregistriiri : In cursul lunilor April sl Mai se
primesc la partidul national mullime de adeziuni, incepind cu elevii
liceului din Soroca, cu taranii din SlobortaBlittilor (presedinte I. Bu
Jar), tAranil din volostile Liipusnei gi Bujorului, cu Moldovenii din
Chiev si Sevastopol. Multi din congresigli dela congresul inviiiiitorilor
din WI se inscriu in partidul national. La 20 Mai se adunii In Chi gineu reprezentantli studentilor moldoveni din Petrograd, Kiev si
Odessa, luind hotarire comunii de a adera in partidul national. Taranii
din Lopusna (tinutul Chiginfiului) aderli si ei (16 Mai) in partidul national prin hotfirire solemni, semnalii de reprezentantii for Gegoreanu,
Ungureanu gt Sarandea.
La 14 Mai in sa'ul Domolugeni invAtatorul Loghinescu adunii eaten'', le explicit' ceie petrecute in Rusia si ()Wine aderarea for la partidul national.
La 30 Aprflie serge itul Made trlmis dela Odessa ridiciisteagul national In Sarata vechi (linutul Ballilor).
2 lath patru documente in aceasta chestie:
No. 1. Partidul moldovenesc Progresist. Comitetul organizalor
local a partidului moldovenesc progresist educe In cunoslinf a luturor
ofiterilor gi soldatii or moldoveni din regimente.e locale, care n'au trimis Inca detegali, de asemenea din baterii, formanuni tehnice, mart'tart si allele, de a trimite deleganuni pentru a stabili legaturl permanente. Adresa : Strada Gradonacealnitcaia No. 19 ora 7 sears in zilele
de 28 gi 29 Martie.
No. 2. Chemare. Comiteful de organizare a sectiei din Odessa
a partidului Basarabean Moldovenesc progresist cheama pe tots Motdovenii, care locuesc in Rusia, sA se organizeze gl sa intre in legAturii
cu comitetul central din Chisinau, in scop de a cApala deplinii autonomie pentru Basarabia pe bazele libertani, egalftatii gi fraternitatit
intre bate popoarele, indiferent de religie si introducerea limbit moldovenesti in ;collie de toate gradele, in biserica, administr ape st Justine.
14

www.dacoromanica.ro

202

DR. P. CAZACU

crede c poate vorbi despre E. Cate ly (pag. 408), ca 51 despre


P. Gore, preedintele partidulul national (pag. 412) ca despre
,,Intre altii").

Tot In primavara anului 1917 moldovenli din Kiev se organizeazA In partid moldoveneasc progresist : deteptarea". i
Presedintele temporal al sectlei din Odessa al partidulul pro-

gresist moldovenesc din Basarabia Cate li.


No. 3. Domnii ofiteri si functional.' militari moldoveni sirt paliti
astazi 15 Apri lie in tocsin' leatrului in ora 12 si 30 minute, tar in zilele

de 14 si 15 Apri lie, la sedinta la ora 7 sears, in comitetul central or


ganizator al partidului progresist moldovenesc. Odessa (strada Nejinscala No. 159 colt cu strada Tiraspol) si la 16 Apri lie la meeting in
ora 13 in gradina Rudcovsch1, vis-a-vis de cimpul Culicovo.
Presedintele comitetului moldovenesc a regimentului 40 de infanierie de rezerva praporscic Ciornei.
No. 4. Programul politic al partidului progresist moldovenesc
(Odes a).

I) Autonomie deplina pentru Basarabia, administratti de un parlament, compus dintr'o singura camera, aleasa prin vot universal, egal,
direct $1 secret, cu asigurarea deplinti a dreplurilor tuturor nationalltat ilor Basarabiei.
II) Introducerea limbit moldovenesti (Mere 'aline) in scolile de
loate gradele, in biserica, administratie, justllie 5t in Coale institutille

de slat si cele locale.


III) Distribuirea paminturilor statului, a celor minastiresti si a
celor ale coroanei la Omni' fall pamint, dar exciuziv in cei nascuti
in Basarabia.
IV) Cumpararea de catra slat a tuturor piiminturilor de peste
o sea deseatine, dupe o justa pretaluire pentru a se distribui taranilor.
V) Aulocefalia bisericei ortodoxe moldovenesti, care se va administry de un arhiepiscop moldovan, ales de clerul local impreunii
cu mirenii.

VI) Stagiul militar de populatia locate se va face in forma/111e


militare, asezate in hotarele Basarabiei.
VII) Limba rusasca se preda ca ()Mee de invatamint obligator

in Coate scolile.
VIII) Basarabia autonomy infra in raporturi cu guvernul cen-

tral pe limba ruseasca,


Comitetul organizator al partidului progresist moldovenesc,
1 WA programul politic al acelui partid, dupe un manuscris:
1) Autonomia politica a Basarabiei, in cuprinsul ei actual dintre
Prut si Nistru.
2)
3)

Autonomia bisericel, inviitamintul in $coll in limba romineasca.

Libertatea cuvintulut, libertalea aduntirilor st Intrunirilor, Itbertalea economics st culturala.


4) Dreptul de stapinire a paminturilor, ce se vor confisca dela
minasttri, stet si pro;:rielarii marl.
5) Libertatea culturala, 'math' pe scot( populare inferioare, mli
loci', superioare $i tehnice.
b) Infiintarea pe tinge ministerut central al unui departament
deosebit, care sti alba grija treburilor Basarabiei.
7) SA se deschicla imediat congresul pentru autodeterminarea
nationala a Rominilor din Basarabia.
8) Un consiliu national-teritorial autonom a reprezentantilor Ro
minilor din Basarabia.
9) Autonomia administraliel si justitiel, supuse congresulul nationalteritorial. Autonomia armatei.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 203

In fata avalanei de propaganditi strain! I Moldoveni, trimi i de strain!, 1 partidul national 1 recurge la propaganda prin
propaganditil lui, 2 dar i prin press si tipirituri.
Comlleful executiv moldovenesc dela Odessa, constiluff la 14
1
Mai cu reprezentanli al sotdatilor moldoveni din Odessa, Cherson, NI-

colaev si elle part!, se declare pentru apararea interselor nationale,

menfinerea discipline', autonomiei, pastrarea liberlatilor, constiluirea


de companii moldovenesti, holareste si el trImilerea de propagandisti.
(Ion Codreanu, Gafencu, sl altii).
Intr'o zi la comiletul partidului national sa fac plume pe so-

coteala lel V. Cazacliu, ca ar fl Wit ceva. Rugat sa povesteasca pafania spune:

Duminica m'am dus intr'un sal apropiat din Chisinau,la Bulucani, sa


fac propaganda. De obiceiu propagandislil Yin is scoalli, trag clopolul;
am Neat la fel,dar vad ca nu vine nimeni, descurajat, ma rog de invatator ;
cu ajulorul lot se aduna vre-o 50 de amen': le vorbesc, expun programul nostru, dar vad ca ei tot intrerup ; alarmt it inireb deadereptul : _da voi ce vrefi ?" Apoi domnule toates bune, au venit pela not
multi, ne au vorbil fare bine si frumos despre revolutie, svoboda, de
toate ; dar lea ce se intimpla, dupe ce plecall dvs., seara ne prada
vine si livezile (Bulucanit sint la marginea Chisinaulul), de nu mai este
de trait cu svoboda lasts. Dacia' at mate vre-o trecere, to rugam fa sa
ne pule aid un vardist de pale, cum era inainte, ca vezi o ft Mina
zvoboda, dar ne prada ville si ar fl bine sa avem un vardist, cum era
inainte.
2 WS citeva esantioane de propaganda nationala:
1) Carle poste% cu portretul lui Vasile Alexandri cu inscriptia:
Traiesca Basarebia autonome, cu pecetea apficata : Comitetul executiv at parlidului national. Odess?. Tipograffa Lopsit, Odessa, strada Pre.obrajenscht 91.
2) Scrisoare tiparita romineste cu Mere rusesti :
Dragil mei

VA fac cunoscut ca not, ostasii moldoveni, aflatorl in Odessa


am avut astral, Marti, 18 Aprilie, o zi dintre cele mai frumoase in vi
.ata noasted. Offterli nosh.' moldoveni in frunte cu generalul Donici,
ne au chemat la o mare adunare, care a fost ca o sarbatoare mare a
intregului nostru neam ; ni s'au sous loate drepfurile nationale, pentru care vom avea sa luplam de aid incolo cu toll.
Ni s'a spus anume,sI cu Will am vazut bine, ca asa si este, cif
stapinirea cea veche, dupe care not Moldovenii nici un bine n'am avut,
n'o sa se mat intoarca. In local ei s'a asezat o stapinire cu mai mita'
dreptate, care a chezfisluit tuturor oamenllor si tuturor neamurilor
dePlIna slobozenie. De scum ne vom putea avea si not drepfurile nonsire, pe care vechea stapinire totdeauna ni lea lagaduit. Se vor face
cleci prin toate satele moldovenesti scot' bune in limba noastra, ca sA
ne luminam st not si sa numai fim de risul tuturor chiar in tare noastre. Apoi prin bisericile noastre se va sluji in moldoveneste, pela judecal' si pela ocirmuiri vor fi ameni de ai nostri, care ne vor judeca
in limba noastra ; tar slujba ostasasca nu o vom mat face prin cele
dePartari rusesti, ci la not in Basarabia. Pe linga aceasta ni s'a spus,

ca dupe rdzboiu, ni se va da pomint la toll plugarii, care nu au p6rent, sau nu au de ajuns.

AsIfel, dupe cum vedefi, vor vent de scum inainte si pentru not

Moldovenil ziie senlne. Avem mare nadejde, ca vom izbuti cu loaf e


dorintele noastre sfinte, deoarece poviituiloril neamului nostru s'au shins
cu totil intr'o obstie mare, care se cheama partidul national moldovenesc.

In aceasta obstle sa string toll Moldovenii: Want si boeri, prewww.dacoromanica.ro

204

DR. P. CAZACU

10

Din primeie zile a revolutiei toate partidele gi curentele po


litice din Rusla, voind sA pue mina pe armata ca pe un instrument, cu care sA poatA lua victoria externA, dar si stapinirea in
ternA, Eau cel putin de a rupe acel instrument din minile aiveroli $i mireni, bfirbali $i femei, ca si lupte impreuni pentru infipluirea
nizuintelor noasire.
Astazi neam shins ci not cu loll!, cu mare bucurte sufleteasca
in acest parlid si vi rugam ferbinte ca sa ve scrip $1 d-voastri, cind
va vent vreun (rimes at parlidului, care vi va spune de aceste doruri
ale noastre. Ear cind se vor firma alegerl de deputati pentru adunarea
Intemeletoare sa still si nu vi dali glasul vostru de cit Moldovenilor,
care vor vent in numele partidulut moldovenesc. Numai in acestla sa
avell incredere $1 in ntmeni eta,
Tot deli va mai indemnim ca se celill gazeta noastre dela Chisinau, Cuvint Moldovenesc, in care sin( cuprisse loate gindurile $1 sfaturtle cele bane pentru aceste vremurl de decleptare $1 sa urmall inlocmal indrumarile pe care le di.
Fficindu-vi cunoscule acestea, va dorim din inimi la toll multi
sinitate. Dumnezeu sa ne pizeasci de rele, ca sit ne putem intoarce
acasfi biruitori $i sfi ne vedem apoi ajunsi in drepturile noastre strimoce$11, slobozi $1 fericiti.

Al dumnevoastrii de tot bine voitor (apoi urmeazi 2 paglni albe,


pe care soldatul trimilitor pules serf ce vrea).
3) 0 brocuri avind pe pagina intala harts Basarablei si inscripfia:
trAiasci Basarabia autonomal
Dupe o introducere, care incepe cu cuvintele: Celitenilor I (semnali de studentul V Bogos, in care cheamii: ,a invia la o vials nationalii ci sa ne pfistrim neamul moldovenesc, care este nu numai in Basarabia, dar $i in Bu- ovine, Transilvania, Rominia, intro parte a Serbiei, Bulgariel, chiar $1 in Macedonia', spune: acum este vremea si
facem ce ne este scris si de la Dumnezeu, care ne binecuvinteazii la
lupta pentru binele partidului. Urme izi 20 pagini versuri: Not vrem
parnint de Cosbuc, apoi poezit de Halipa, Nenilescu, Roman, Birsan $i
allele

La Cht5ingu continua sa apari Cuvinlul Moldovenesc de trei ort


pe snotimini.
Cooperator!' molloveni Inca din Aprilie scot unapel ,citri plugarit
$1 cooperatorli Bisarabler, in care explici revolulia,cer incredere in
guvernul cel nou si chiami la ordine $i linigte, cad va fi bine
Se edileazi in moldovene$le $i se rispindesc urmlitoarele bro.
curl: 1) Felurile de ocirmuire de P. Stihi, 2) Poporului muncitor des
pre adunarea intemeieloare de V. Harea, 3) Zemstva noua de V. Harea, 4) Cum sa se uneasci Oran!' de V. Suslineanu, 5) Adunarea inlemelefoare de I, Pelivan.
Manlestatil nallonale pe sirada in Chisiniu n'au fost decit
foarle puline. La 4 lunie soldalit moldoveni dupli un meeting pleats pe
strizi strigind: vrem !Amin!, vrem autonomie, jos Anastasie rusificato
rut, vrem arhereu moldovan. Marti 6 Nate a [recut prin Chisinau spre
frontul Rominesc 1200 prizonteri transilvineni $l bucovinent. Partidul

national s'a gribit sa le lea o manifestalie nationals". S. Murafa le-a


darult un steag tricolor din partea Rominilor basarabeni. Li s'au itnut
discursuri de alai V. Herta, (care le-a derail o 1coani ca s'o dual in
catedrala Siblului), S. Murafa, V, Caz 'MIT, Ion Codreanu.
La 19 Iulle, cu ocazia trecerei allui grup de prizonieri transilviineni si bu.covinent spre frontul rominesc, se face o noua manifestalie
nationals cu steaguri discursuri st strtgate de Tritasca Rominla.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 205

sarilor, sau al distruge, in toatA armata ruseasca s'a inceput

propaganda politics. Rezultat al altor factori dar 1 al acestel libertAti de propagande politice, a fost manifestarea de curente
nationale, care dela cuvinte i doctrine au inceput sA treacA la
realizari : crearea de grupari i apoi de formatil militare nationale. Moldovenli in mod fatal au fost cuprin1 in aceasta micare.
Un numar mai mare de Moldoveni Hind in garnizoana Odessei,
aici Incepind mai de vreme impartirea 1 formarea In 'fapt a grupurilor nationale ucrainiene 1 poloneze,aicl s'au Wilt 1 primele comitete ostaeti moldoveneti.
Inca In Mart 1917 dupa constituirea sovletelnr soldateti" i
comitetelor for executive" generale, cApitanui Em. Cateli, de pe IMO
statul major a circumscriptiei militare Odessa a inceput sa lucreze 1

pentru organizarea nationala moldoveneasca in armata. Gasirii


in gazetele timpului urmatoarea nota : Un insemnat grup de Moldoveni, locuind in Odessa 1 avind in rindurile sale multi soldaft, of ilea 0 studentlia a inceput sa se organizeze. In adunarea
reprezentantilor diferitelor grupari s'a ales un comitet i s'a elaborat In trasaturi generale programul organizaril moldoveneti.
Preedinte al comitetului s'a ales capitanul E. Cately".
Scopurile for initlatoril noile organizatii nationale be formuleaza astfel : vom lupta in deplin acord cu straturile tnaintate
a tuturor popoarelor, care locuesc in Rusia, pentru autonomia
Basarablei, cu conditia egalitAtii tuturor popoarelor 1 pastrarea
drepturilor minoritatilor nationale. Respingind on ce acuzatiune
de separatism, grupul national moldovenesc cheama guvernul la
restabilirea autonomies din 1818, desfiintatA fail de lege, cu modificarile democratice corespunzatoare timpului de astazi".
In chestia agrara organizarea moldoveneasca, protesttnd
Impotriva politicei de colonizare a vechiului guvern, cere sa se
dea paminturilelocuitorilor muncitori a tariff. In chestia organizarii bisericel se cere deplina autonomle moldoveneascA".
In telegrama, trimisa primului ministru Lvov, adunarea ex-

primA speranta, cd interesele nationale a celor 2 jum. milioane


de moldoveni vor fi satisfdcute ".
Pentru a putea face propagandA legala intre soldatii moldoveni se obtine permisia autoritatilor militare corespunzatoare. 2
In strinsa legatura cu regrelatul Dr. Olavce si aljil.
2 Cum se vede din urmatorul act: ,Certificat. Prczentatorul aces
luia, praporscicul Ciornei, din regimentul 40 de rezerva, este insarci
nal, de comitetul organizator a partidului moldovenesc progresist, sa
treaca pe la Coate comandamentele si institujille din Odessa pentru ca
sa explice soldalilor moldoveni in limbo for materna sensul evenimentelor, care s'au petrecut, Presediniele comitetului de organizare a parlidului progresist moldovenesc Capitan Cately, 29 Martie 1917 Odessa.
Rog autoritafile corespunzatoare se dea concursul for legal. Ajutorul
Sefului Statulut Major a circumscripliet Odessa Colonel de Stat Major
Camelcov. Delegat at comitetului executiv at sovietulul soldalilor si ofiI erilor: A. Sestopolov. Slgiliul Comitetului
In Aprilie grupul militar at partidulut social democrat muncitoresc rusesc organizeaza pentru soldajil moldoveni din Odessa o infrunire, in care apare Bujor-fugit din last cu Racovsky; el le line un discurs Despre drepturilewww.dacoromanica.ro
popoarelor si revolufieg.
1

206

DR. P. CAZACU

Peste cfteva zile In sedinta delegatilor moldoveni dela toate 1

formatille militare din garnizoana Odessei dela marinari $i studenti s'a ales comitetul executiv a partidului national moldovenesc din Odessa compus din 18 persoane.: Presedintele comitetului cApitan Cately ; vice presedintl : Osolan si- Grigoras, secretar Murafa, membrii comitetulul : Surucean, Matveev, Ciornef,Tulburl, Boldescu, Doroftei, Cojocar, Cerescu, Popovici, Caraiman,
matelotul Gafencu, studentii Maimas i Ceapa.
Revolutia ruseascA, Introducind cultul Internationale!, a or-

ganizat pentru ziva de 18 April (1 Mal st. n.) o manifestatie In


toata Rusia pentru sArbAtorirea revolutiel. Toate organizatiile au
fost chemate la aceastA sArbAtorire. Moldovenli din Odessa n'au

putut plerde o ocazie asa de bunA pentru a se lutruni 1 a ma-

nifesta.

ConducAtorul (Cately) obtine permisia respectivA dela

lath* protectul de stelat a/ souletu(ul moldovenesc al ofiferilor

0 soldaillor.
I. Scopurile.Soldatit st Merit moldoveni se unesc: 1) pentru
suslinerea discipline!, usurarea sl grabirea pregalirli recrufilor, care
vor tnvaja to limbo maternd, singurd tnfdleasa: 2) pentru scopuri cutturale si apararea intereselor naflonale pe baza principtilor de libertate, egalitate st fraternitate, 3) pentru a ajula la crearea Respublicel

democratice-federative Ruse, pe baza alianfei unitotilor suverane autonome naflonal teritorlale, cu deplina asigurare a dreplurilor 'rationale
a minoritatilor si recunoasterea dreptului pentru nationalitafile ristpite
(Evrei si alfii) de a-si crea organe spectate superloare, pentru tot tenttoriul respublIcet ruseati, in scop de a asigura apararea sl progresul
acestor naflonalitati, 4) pentru a trece pamintul poporului muncitor
dupe principiile Aduntiril Constituante rusesti.

II. Organizareasouietulul.a. Sovietul este compus din delegall

dela soldafil si ofif eril moldoveni alesi cite unu la 200 oameni; b) adunarea delegalilor alege din sinul sou un comitet executiv, care este
insarcinat sa aduca la indeplintre holaririle sovietului sl se elaboreze
chestlunile, ce urmeaza a ft disculate de soviet ; c) sovietul se adunA
nu mai Win de 2 on pe saptamina ; d) ordinea discullitor si votarllor

se stabllesle de adunare pe baze democratice generale ; e) procesele

verbale ale sedinfelor se certifier% de presedinte si de secrelar ; f) membrii, esili din once imprejurart, se inloculesc cu alit ales! ; g) pentru

control sl conducerea diferitelor secfluni, Sovietul alege din smut sou


comistunt, tar in caz de nevoie coopteaza lucratort atilt din membrii
sovietului.

III. Organizarea comttetului executiv.a) Comitetul execuliv este


compus dintr'un num& de membri, care sa stabileste de adunarea delegafilor, b) comitetul executiv alege din sinul sou pe presedinte, doi
vice presedinti, 2 secretart si caster, c) comitetul executiv are dreplul

sa coopleze lucrlitort utill din membrii Sovietului cu drept de vot, d) pen-

tru legaturi cu elle organizalil politice, Comitetul deleaga din slimt


sou reprezentanti.
IV. MUloacele.Cheltuellie pentru cancelarle, local sl allele se
platesc dintr'un fond, ce se formeaza din plait benevole st din vinzarea
brosurilor.
Controlul cheltuelilor se face de o comisle care raporteaza adunarii generale.
Acest statut s'a admis in unanimitate.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 207

autoritatea competinte 1. $1 WI in oras strain, in ziva international, sub cutele steagului national, avind placarde cu inscriptil :traiasca autonomia", traiasca SfatulTarii autonom", cot la cot,
in rinduri regulate si frumoase, incadratA cu ofiteri moldoveni,
in perfecta ordine, Moldovenimea in uniformele tarului defileaza
grin Odessa in fata Iumii Internationale de acolo, in fata grupuritor mid, disparate, neorinduite, slabe $1 cu steaguri rosii In
mina, dar pi in fata refugiatilor la Odessa dintre demnitaril dela
lai, foiti minitri, fosti deputati pi senatori, bancherl, insarcinati
cu diferite misli sau simpli cetateni.
Toad lumea a ramas ulmita la vederea masel, unirii, $i puteril (potentiate) moldovenesti. Intr'o gradina publics s'a tinut a
dunarea nationala ; de pe o tribune au vorbit oratorii. In fata
multimii de thani moldoveni in uniforme, nu se puteau spune
numai vorbe $1 consideratil generale politice ; din aceasta cauza
discursurile delegatilor partidului national din Chisinau (d-nii
Herta si Halipa), ca sl a oratorilor moldoveni din Odessa dintre
osta0 $i ofiteri, au trebult sa atinga chestia agrara in fond ski sa
adopte atitudini cit mai radicale, singurele pe care le dicta in acel moment instInctul masselor taranesti adunate acolo. Se totelege bine de ce, unora din refuglatil nostri dela Odessa, manifestatia aceasta le-a fost oare cum dezagreabila : prin radicalizmul agrar $i prin dovada rezistentii nationale a Rominilor dintre
Prut $i Nistru, pe care unit, in suflet si in fapt, cu durere, chiar
numai pentru un timp, dar 11 daruise tarismulul ski imperial's-

mului rusesc canrs'au aliat cu el.


Miscarea politica nationala printre soldatil moldoveni din
Odessa find mai intinsa 1 mai puternicA, de aid se propaga in
alte centre, sau apare acolo spontan. La Sevastopol se consti-

tue la 17 lunie comitetul marinarilor pi ostasilor moldoveni din :


Chiril Spinel, Haralambie Carsan, Ion Ignatiuc, Dimitrie Platica,
Dimitrie Turcan, Nicanor Gorodetky, Ion Predescu, Simion Postica, lacob Copcea $i Trofim Cojocaru. Pe frontul rominesc lu1 Foarte urgent ordin garnizoanel din Odessa 14 Aprilie 1917 No. 11.

Revocinduse ordinul No. 10, dal pe garnizoanfi la 11 Aprilie anul curent, Seful suprem a circumscripliel milifare Odessa a poruncit : toll offlerii, sergenth gi soldatil moldoveni in ziva de Marti 18 Aprilie a. c.,

se fie liberi de insiirciniirt de serviciu si la ora 13 sa fie dirigeall la

leatru Hipodrom pe strode Pirogov vis-a-vis de cimpul Culicovo, unde


de ciitra delegatii Comitelului moldovenesc It se va explica sensul
evenimenfelor pe limbs for natalii. Semnat p. seful statulul major at
circumscriptiei general leitenant Marx (sectia inspectoratului).
La 1 Mai st. n. 18 Aprilie 1917 a fost si la Kisiniiu manifestafte,dar
internationalit. Umblou cu steagurile rosii : dl. _Mimi (mare proprietar)
Luzghin (presedintele Tribunalului), Ianovsky, Silinsky, Cristi (mars
proprietari), Levinsky (primer subt larism), funclionarii, magistratii, avocalii, profesorii, elev11, comitetele partidelor, armata din garnizoanti,
top se botezasera inlet) tuna in socialismul cel mai autentic gi cel mai
international.

www.dacoromanica.ro

208

DR. P. CAZACU

creaza pentru organizarea Moldovenilor : S. Murafa, 1 I. Buzdugan,


Cazacliu, Crigan 1 aitil.
Comitete ostAet1 moldoveneti se constitue i in alte lo-

La 14 Mai se constitue la Odessa comitetul executiv


moldvenesc ostASesc, ca reprezentant at organizatlilor 3 din Odessa, Nicolaiev, Cherson, intreaga circumscriptie Odessa i de pe
frontul Rominesc, dind sl un comunicat : 1) va apZira interesele
natlonale, 2) disciplina, 3) libertgile ciVigate, 4) va organIza
compAnil moldovenetI 1 pe front i in diverse garnizoane.
calitAil. 2

Murafa a vizitat majoritatea divizillor de pe frontul Rominesc,

unde a final o serie de adunari nationale cu soldatli moldoveni: la 6


Mai Ia divizia a IIIa de vitiator! de Turchestan, la 7, 8 si 9 Mai la divizia a 4-a, la 10 Mai la divizia a 2-a. El trimite parlIdului national urmatoarea telegrams:, Noi ostasii moldoveni depe frontul rominesc, adunail pe divizii de d. Murata, dupe ce am vorbit despre nevoile noastre si ale tarii, va trimitem indemnul nostru pentru lupla, pe care all
pornit-o; sa fill incredintati ca aid toll unit' intr'un gind vom sprijini pe
luptatorii nostri penfru dobindirea sfintelor noasire drepturl st ne om
sterol ca in adunarea Intemeieloare sa trimitem oameni vrednici, care
se apere dreplurile noasire. Duceti lupla inceputa pentru autonomie
si pamint, far nol aid ne vom face daloria parka la sfirsit, incredintati
ca stapinirea nouti ne va da putinta sa &aim fericili in casa noastra`.
S. F. Murata.
2 Pentru a ne lamurl cum se nastea miscarea, dam copia unei
scrisori din Balacleia un sat mare din guvernamintul Harcov.
Domnule Praparscicl Va aduc Ia cunostinta ca acum la Balaclela
lipseste un ofiler moldovan, far pe soldatii moldoveni nu am putut sa
ii adun pe toil, din cauza ca el sint risipiti sl multi in lipsa mea sint
Minis' la front, asa ca va rog dacil se poate trimileti.mi o hirtie oficiEtta i mandat ca sa pot fira piedici si pe fata sa fac adunari a Moldovenilor nostri, cacl se vorbesle ca se va forma un regiment de cavalerie ucraineana, tar not vom ramine pe din afar& De aceia Inca
data VA rog, &tea se poate, trimileji-mi hirtille necesare. Eu din par tea-mi ma organizez deocamdata in secret, &dial Ultra invoirea autoriraptor noastr e. Astept ordinele d-voastra de ce sa fac inainte. La revedere M. Tiron (ruseste). Si apoi romineste : multe inchinaciuni la toll
Moldovenii si astept de In voi scrisori and rog nu anal! pi pe not Motdocenii. Mai jos rezolutia: a se satisface Ciornel.
Gasim notate din masa mare unele comitete; astfel la Ecalerinoslav se inregistreaza o intrunirel de organizare a Moldovenilor subt
presedentia lui Sinicliu, oratori fiind Mirza, Origoras si Matveev, se
adopta programul organlzarii de Odessa, se hotaraste a se bloca cu
Ucrainenii. dar a forma companii si regimenle aparte. La Tighina (Ben
der) la 16 tulle se aduna soldalti moldoveni constiluind comitet din:
Caraus, lkizil, Caraman, Dimiiriu, Peva aki, Alupii, Bantis, Nita, Cio
ban au vorbit Orosu si Zubac. La 12 August dupe cererea soldal for
moldoveni din Bender se formeaza companii moldovenesti, Prapurasul
Origoras, insarcinat de comitetul din Odessa, se ocupa de 'aceasta organizare autorizatii. Asemenea la Bolgrad este un comitet national :
Lungu, Rotor, Posa
3 Iota citeva procese verbale ale acestui comitet: Comitelul executiv moldovenesc a sovietului osiasilor si ofilerilor in sedinta din 24
August 1917, ascullind raportul ceititeanului Gafencu, membru in comilet despre masurile Nate de Uprava (Directia) Zemstvei guberniale in
chestiunea invalamintulul popular in Basarabia a holarit:
1) A adresa rugaminte comiletului executiv gubernial, sa se is
cele mal energice m6suri, ca scI se introduca In Basarabia, cu tnceperea

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT

$1

NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 209

CurEntele nationale, care la inceput numai se desemnau In


armata ruseascA, foarte repede s'au desvoltat, cAutlndu-se din
actuolului an scoter, Involanantul gratuit a tuturor coplilor In limbo
for materna.

2) A adresa o cerere guvernulut temporal ca invgtatorii, chemaff


la armalii, sa fie eliberall.
3) Din cauza c nu se ajunge Invatatort pentru scollle moldovenestl,a ruga Comitetul executiv gubernial, so se primeasca temporal
in serviciu inviitatori romini prizonieri din Bucovina $l Transilvania.

Semnat presedinte apitan Catell

Proces verbal No. 43 a sedintel extraordinare, inlrunite din co-

miletul executiv moldovenesc, din comitetele moldoveneoti a regimen.


telor, comPaniilor $l balerillor sub presidentia cOpitanului Cala' secretar fiind Popov.
Ordinea de zi :
1) Raportul delegatului Comitetului executiv moldovenesc din Sevastopol, 2) cooptarea in coma et a matelotului Turcuman $1 voluntaru
tut Holban, 3) organizarea sectiilor, 4) deliberari asupra asasinArii avocalului Murafa $i inginerului Hodorogea, 5) a se da ajutor banesc co.
mitetulut executiv a garnizoanei Sevastopol, 6) chestiunile momentului,
7) despre alegerea a 2 membri in comitelul executiv central at Odesei.
In afaril de ordinea zilei se dit cuvintul praporscicului Matveev.
Matveev isi is ramas bun de la colegii, cu care a lucret jumillate de
an, plecind la front, el promite so lucreze in folosul poporului mold
venesc si a Basarabiel tot asa, cum a lucrat Nina scum, $i mat mull
&Lai ii vor da vole puterile. Presedintele in numele aduntirii it educe
multumirl pentru munca depusa $i ii rough si in vlitor sa munceasco.
1) Ascullind raportul delegatului Comitetului Executiv moldove
nest a Sovielului deputatilor soldati, matelot' $i ofileri din garnizoana
Sevastopola sergentului major Turcuman, adunarea a hotarit sa aprobe
raportul $t sa mullumeasca pe raportor.
2) Sergentul major Turcuman, trimis pentru legtiturti de Comitetul moldovenesc din Sevastopol, in unantmitale a fost cooptat membru at comitetului executiv. S'a cooptat de asemenea ca membru in
comiletul executiv $1 voluntarul Holban.

3) In unanimitate s'a primit propunerea ca de douil on pe stip.

filming Martell $i Vinerea sti se organizeze lectii.


4) S'a holArit a se protesta impotriva asasingrit avocatulul Murata $l inginerului Hodorogea si a prezenta protestul in toate comitetele $i institutiile din Basarabia $i Odessa, de asemenea de a li se comemora memoria.

5) A dunarea a hollirit de a da un ajutor temporal Comitelului


executiv moldovenesc din Sevastopol in sure' de trei sute ruble.
6) Judecind chestiunea momentului, s'a hotarit: discutindu-se conflictul Intre generalul Cornitov $i guvernui temporal,impreuua cu organele locale a democratiei revolutionare a sustine guvernut temporal".
7) Comitetul executiv este insarcinat a siege $i trimite 2 membri
delegall in Comitetul central executiv a Sovietului deputatilor, ofiterilor
$i soldalilor din garnizoana Ode ssei.

Originalul semnat de capitan Catelii. Secretar voluntarul D. Popov.


Procesul Verbal No. 53 a $edintei extraordinare, intrunite din comitetele moldovenesti a regimentului, compOniilor, balerillor, a comite
tului executiv moldovenesc, a reprezentanlilor hotel Mari' Negre $l altor
formatiunl moldovenesti din garnizoana Odesei, sub presidenlia proporsciculul Matveev secreiar fiind Cecati, din 20 Septembrie 1917.
1) Schimbarea numelui bateriei antiaeriene 126, transformarea ei

in baterie moldoveneasca $i trimiterea ei in Basarabia.


2) Despre uniforma formatillor nalionale.
3) Alegerea a 2 delegall in marele cartier general (Stavca) in

www.dacoromanica.ro

210

DR. P. CAZACU

diferite pArtl exploatarea for. Unit cAutau sA be intrebuinteze


pentru mentinerea discinlinei si razboiu, 1 altii pentru actiunea
de separatism pe fata (Ucraina), altil pentru descompunerea armatei, in afarl de cei cu scopuri Individuale. Intr'un moment dat

fora ordin si permisle in armata ruseasca au inceput sa se grupeze a parte: Ucrainienii, Polonii, Letonii, etc. Moldovenii astfel
sint despArtiti si direct prin despArtirea altora. Am vazut mai
sus cA la 14 Mai comitetul executiv ostasesc din Odessa prin
punctul 4 al rezolutiel din area zi spune, cA va organiza compAnil moldovenesti. La 19 Mai el deleagA un grup special, compus
din : Suraceanu, Matveev, PAscaluta, Popov, ca sd Intocmeasca
pe Moldoveni in roti (companii), deosebite subt comanda ofiterilor moldoveni, pentru ca ostasii sa invete mai bine si mai
usor serviciul in limba lor $i sa pazeascA discipline.
La 5-6 Iunie se Inregistreaza o intrunire de blocare a reprezentantilor ostasilor moldoveni cu cei ucrainleni, pentru forchestia complectiirli regimentului 40 de Infanterle de rezervil cu Moldovenl.

4) Raportul d. Holban despre calilloria in Kiev la congresul po-

poarel or.

5) Despre deschiderea imedlatii a colilor moldovenestl pentru


soldati.
S'a holiirii:
1) Supunindune voinlel soldalilor de is baterla antlaerianii Moldoveneasca 129 de a o schimba din baterla 129 usoara de pozilie pentru
lragere impotriva flotel aeriene, to 1 baterie moldoveneascd to numole
$tefan cel mare $l a face demersuri pe tinge comandantul divizionutul
5 de artilerle de rezervg,ca sa trImeatA baterla 129 moldoveneascii pe
o pozilie to hotarele Basarablel, dace se poate la Chi$inliu, sau ftnutul sau.

2) A interveni sa se permitil ca formatille nalionale moldovenesti

ca semi distinctio sd poarte cocarde tricolore din culorile na/ionale


st epolete tagusie to felul color franfuzesti.

3) La Sievert Comandantului Suprem, ca delegall pentru complectarea regimentului 40 numai cu Moldoveni, au lost ale$1 prapor$cieul
PriscAlutri si voluntarul Holban.
4) Dupa ce a ascultat raportul d-lul Holban membru in comae.
tut executiv despre crilfitoria la Kiev, la $edintele federalistilor, s'a
hotrtrit ski aprobe raportul si I se aduc multumiri.
5) A delega pe praporscicul Sacarrt la Chi$1nrtu, cash aducrt cart ,
a i se da cite zece ruble pe zi. In ajutor prapor$Oculul Sacara, pentru
organizarea scolilor moldovenesti pentru so daft $'a cooptat tovarli-

sal Nicolau carula 1se va da cite dourt ruble pe zi.

Pre$edinle praporscicului Matveev, Secretor Cecate.


1 late o dovad5:
Comandantul regimentului 40 de Infanterle de rezervii, 14 Iunie
1'17 No. 18861, et tea praporcicu Ciornei din compania 7. VA comunic
ca suniefl scull!' de ocupaliuni $1 insarcinari pe 3 Inni pentru a face
agito thin! to limbo moldoveneascer Intro armatele din circumscrip /ia
milliard Odessa si depe frontul romtnesc pentru men finerea ordinei,
explicarea evenimentelor, indeplinirii datorfflor de cetalean $1 soldat,
indepartarii certurilor intro nationalitall $i unificarii for. In baza ordi
nului comenduirel sefulut brigiizii 6 de Infanterle de rezerva din 11,12
Iunie cu No. 6786 Colonel Si$chin; pentru aghiotantul regimentului pra
porscic Sergneacov.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT

$1

NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 211

mare de regimente deosebite moldovenesti ,i ucrainiene, impotriva delegatiel militate spectate petrogradene, care Insista asupra
statului quo ante. In August la Odessa este deja format un batalion de Moldoveni subt comanda lui Osoian, Insarcinat cu lupta
impotriva contra-revolutiel. Acest batalion este mutat apol la
Chisinau, unde Harito, comisarul militar at guvernului, vine s6.-I
salute.
Cum turburgrile produse de dezertori 1 si de micArlie agrare
1 Proces Verbal.
Comislunea extraordinarti pentru informatiuni, compusti din: reprezentantli comitetutui executiu moldouenesc din Odessa, a sfalului
soldalllor si ofilerilor din circumscriptia Odessa si a frontului romi-

nesc-praporscicMalveev si proporscic Ciornel, presedintele comiletu-

lui executiv basarabean a sovietului depulalllor Wan!, soldati si lucriitort -BuJnita, presedinlele Rade' militare ucrainene din Kisinfiu-Dr.
Matveiciuc si-tovarasuldeprocuror Adamouschi au sosit la Orhel pentru a cercela dezordinile, provocate de complintile de complectare in
mersul for dela Odessa spre front.

In zilete de 6 si 7 lunie a. c., la gara $oldanesti, finutul Orhe-

iului, au sosit din Odessa 12 compiSnii circa 3000 soldall.


La Soldfinesti soldalii au cumpiirat de la negustort evrei vin si
imbillinduse au laced casa preotului spargind 18 geamuri, au sport
prOueilia lui Talic si du faret de la Zinovia Rusu 3 covoare si hainele.
Plecind spre Orhel, bandele dezordonate de soldali, dupe declaratiile
flicute de mililie, in satul Current au pretrial o mama si o fatli de o

sutii ruble si vre-o zece vedre via. La Sircova au &Hut pe sergentul


for Dolghih, pentru cd s'a opus prdddrilor si, dupti declararea presedintelut comitetului salului, au siluit mune femei. In satul Trifesti, au
siluit pe fate Epinevscaia de 14-15 ant, care dupti ce a ziicut 2 zile la
spilal a murit. Au batjocorit'o pe nenorocita mai mutt de zece soldaji.
Soldasil mergeau in dezordine, in grupuri de 2-5 si mai multi oameni,
se abateau prin satele veciae, furau alimente si animale,siluiau jemei,
care din sentiment de rusine nu fac declarafiuni, apucau pe drum cal
51 cdrule, cu care plecau spre Orhei.
Intrind in dezordine in acest tirg, soldatii, a ciiror numtir nu se
poate stabili, in noaptea spre 8 Italie, au spar! plunifele Goldei Cofman
si au baut 30 vedre yin. Ziva de 8 Iunie a !recut in liniste, dar spre
searti au fost sparte piunilele zidite a lui Motel Keiser, de uncle s'a
&tut 250 vedre Din si s'd furat 500 ruble bani,a lui Mosco Rabinovici,
uncle s'a furat 350 vedre, s'a prddat casa sl toate lucrurile; s'au mai
spar! st prddat priivalille Jul Furer si a Jul Tholes. Au incercat sii
intre in case particulare, au filcut dezordini pe strdzi si o m illime de
mid Millar-1i. Asa a (recut noaptea, iar dimineata la 9 Mai bande bete
de saldafi, urlind &niece, sa plimbau prin ores, far cei mai multi zit"ceau morji beg sub garduri; s'au trimis patrule cu arme, dar din insistentele presedintelui sovietului deputatilor, fare cartuse, astfel ca au

fost in neputinfti de a restabili ordinea, soldatii bell apucindui de arme


si baionete isi bliteau joc de ei.
Pe la amiazti la 9 lunie au mai venal dinspre Chisintiu citeva
compact'', dirijate spre front, care s'au unit cu banditit si au inceput
pe la 3 dupe amiazti si prade plunifele: au fost prlidate pivnitele cllui
Ravici, Nelin, Suslic .i Gaufstein; s'au bout mai mutt de 1000 vedre
vin. Popularia terorizatd se ruga so fie adusi cazacii.

Alutorul comisarului !intikl a rugat sii se cheme armata, dar


presedIntele sovietului praporscicul Oudcou a refuzat, spunind ca el
este impotriva ori core! silnicii. Alunci ajutorul comisarului linutal a
cerut singur ajutor de la Kisintiu. La ora 3 noaptea a sosit o sulti de
cazaci din regimentul Usurian cu mitraliere.Aflind despre aceasta, sol-

www.dacoromanica.ro

212

DR. P. CAZACU

in Basarabia creteau, autoritAtile civile arAtindu-se neputincioase,

tar regiunea fiind foarte importantA din punct de vedere militar,


constituind spatele imediat al frontulul, s'au incercat diferite mAsuri de linitire, cu atit mai mutt cA soldatii moldoveni din garnizoana Odessei, adunati in comltet, luind cunotir ta despre prAclAciunite dezertorilor 1 compAnillor trecAtoare prin Basarabia
care pradA i siluesc, au hotArit sA protesteze in fats democrarevolutionare i sA cearA autoritatilor sA la mAsuri; in caz
contrariu, vor pleca singuri pentru apcirarea averti gospodartitor fi femeilor".
Intre aceste mAsuri era formarea de sectiuni mobile din
tiei

Moldoveni.

chilli in bande au plecat din Orhei indreptinduse spre Ki$inau; far la


10 Iunie pe la ora 11 dimineata a sosit pe pieta orasulut muzica regimentulul 5 de rezerva, dar pe plata nu erau dec11 ofileril $i steagurile
soldatii plecase. Cu sosirea cazacllor in ores s'a facut liniste deplina,
1 Seal sfatului major a circumscriptiel milltare Odessa pe
cimpul de lupla. Partea oaerativa. 5 lune 1917. Odessa. Certificat. Preze.itatorulul acestui certificat praporscicului Suruceanu i se permite
pentru formarea de sectiuni mobile sa face alegere de soldali din regimental 41 de rezerva, dintre eel nescutt in Basarabia, riiniti nu mat
putin de douil orl ; aceasla se cartifica prin semnatura $1 aplicarea
sigilulul de staf. Semnat : General leitenant Marx, aghiotant $ef,capitan SatInschl (L S.) No. 2505.
lath' in aceasta chestie $1 comunicatul Sfatului imputernicitilor
soldatt $1 ofiteri moldoveni de pe frontal rominesc" din 2 Aug. 1917.
Crezind ca fiecare norod are dreptul de asi holari soarta $1 luind
in seams trecutul, a$ezarea $1 neamul locuitorilor Basarabiel 91 dorinta
norodului de a avea deplina autonomie, Sfalul a holarit: 1) sa se indrepie, calra bate partidele nationale polilice, obstesti,profesionale $i
alte organizatli,cu strigarea de a se intemeia in Chisinau Sfatul Tarn,
in care sa intre Imputernicitii norodului de la Coate partidele politice,
proportional numarului fiecarui norod, ce locule$le in Basarabia: Sfatul se intemeiaza: 1) pentru lucrarea proiectului autonomiel Basarabiei
pe lemelul national $i teritorial, cu chezesluirea drepturitor tuturor no
roadelor, ce locuiesc in Basarabia".
2) Pentru unirea tuturor puferilor, ca sa infiinteze $1 sa sprijine
orinduiala $i sa apere interesele nationale a tuturor locuitorilor Basarabiei; 3) pentru ajutorarea slapintrii vremelnice in lucrarile sale, ca
ele sit se potriveasca cu interesele nationale politice culturale $i economice ale Basarabiei $1 sa aisle dorinlele democraliel revolutionare.
Din Coate aceste spuse mat Inainte urmeaza ca trebuie: a) ca scf
alcdtuiasco parti nnlitare din soldati moldoveni, care ar duce slujba
In spatele armiei sl onume in Chisinau sI elle orase ale Basarabiei,
Asemenea sa f e alcatuite eel de solda fi moldoveni de 2 or! raniti

pentru slujba militara de Nati $1 apararea locuitorilor Basarabiel de


siluiri, pradaciuni si nlizainti contra revolutionare. (Dnu I. Nistor in a
sa istorie a Basarabiei peg. 408 este gre$it dar, afirmind ca in Mai
1917 cohortele moldovenesti luara junta); b) de la inceputul anulul acotar 1917 in toate *collie incepatoare din Basarabia sa se invele moldovene$le; c) in loamna anului aceslula sa se deschida cursing pentru
uregatirea invalatorilor moldoveni; d) in scolile de invalatori din Soroca $i Ackerman $i in $coala de invalatoare din Chi5inau $1 in alte
semlnarii de invalatorl din loath' Basarabia,invataminiul sa fie in limba
moldoveneasca, tar pentru doritori si in limba u&aineana, bulgara $i
allele; e) sa se deschida $coll secundare (mijlocii) ai ghimnazil in Chi-

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 213.

lata i rezolutia Sfatului soldatilor qi ofiterilor moldoveni din

Odessa In aceastA chestie flinda in Basarabia !Ana astAzi nu

s'a fAcut deplinA liniste I ca dovadA este, cA silniciile din partea


dezertorilor mai an i Ica loc, 1 flindci trebue pregAtit poporul

pentru alegeri, pentru apdrarea intereselor democratiei revolutionare moldovenesti s'a ales proporscicul A. Crigan ca comisar in Basarabia pentru treburile Sfatului si inspector pe cetele (cohortele) de milifie, care are sA fie trimise in toatA Basarabia. D. Crigan mai este insarcinat apol sA organizeze in Basarabia partidul socialist revolutionar moldovenesc. El a primit instructiuni".

ginau g1 alte orase, invetamintul Hind in limba moldoveneasca ; f) in


Coate scolile duhovnicesti (spirituale) s6 se invele in moldoveneste, ca
sa se pregaleasca preofi si dascali. Allituri de cele moldovenesti sa
pot deschide sl scoli ucrainene, bulgaresti sl allele; g) in Coate $collle
de gospodlirie sateasca (de vierit la Chisinau, Cocorozeni gi all le)
invetamintul s6 fie in limba moldoveneasc6 ; h) trebuiesc luate mAsuri
se se intoarcil in Basarabia tofi Moldovenii, ce sluJesc prin asezaminte
rusesti in afarli de Basarabia. Slujbasli moldoveni s6 inlocuia sea pe cei
rusi-rusificatori din asezamintele noastre; dacii acesli Moldoveni n'au
uitat limba tor, doresc sA se intoarcii in Basarabia st sint polrivili,
pentru vremurile de astazi; 0 la universitafea din Odessa &A fie deschisA o catedril de lira a si istoria moldoveneascA.
1 lat6 aceste instrucliunt pentru cetele mobile de mililioneri`
Avind in vedere provocitrile la anarhie gi siluirile asupra locuitorilor pasnici din Basarabia, si urmarile for nedorite stares de neliniste intre soldaf if moldoveni de pe front si de pe la spate, provocate de clitra compAniile ce trec In front prin Basarabia, de dezerlori
si diferifl maroderi si provocAtorl de dezordini, -Ajutorul ComandanIului Suprem al armatei de pe frontul romin, generalul $cerbacen prin
telegrama No. 156,370 a permis so se formeze sl so se trimeata in
Basarabia 16 cote mobile de mtlifionart, din soldali nasculi in Basara
bla 0 care au lost rang( nu mai pulin de cloud or!.
copul

formArei celelor

paza siguranfei personale si publice a cetAlenilor ;


lupla cu dezertorii si maredeurii ;
oprirea vinzarii tainice a bituturilor spirtoase ;
prevenirea dezordineior agrare ;
lupta cu anarhia si contra revolufia ;
menlinerea ordinel in caz de demobilizare.
Organizarea cetelor
1) 0 ceatil se compune din 100 oament (din pfirlile de rezery 6
a circumscripliei Odessa) cu un fifer.
2) In capul cetelor slit un inspector.
3) Tofi comandanfil se numesc dupti indicafille comiletulut executiv mo!dovenesc.
Regulele si dalorille autoritAfilor :
1)
2)
3)
4)
5)
6)

1) inspectorul ceielor este subordonat direct sefului Slatului


major a circumscripflei Odessa, iar in ordinea extern& supravegherli
comandantului garnizoanei Chisinliu ; 2) el ingrijeste de formarea celelor ; 3) le dirijeaza unde crede a este mai necesara prezenf a tor; 4) de.
semneaza raza for de acHune (un numar de sate); 5) stabileste legatura.
cu organizafiile revolulionare locale si comisarul guvernului; 6) lea toate
rolisurile pentru asigurarea siguranfei publice; 7) dit ordinele necesare
sefilor de cele ; 8) despre activitalea sa Is limp, comunica Sefului Stutului Major din Odessa si Comitetului Executiv moldovenesc.

www.dacoromanica.ro

214

DR. P. CAZACU

Astfel s'au pus pe cale de formare regimente moldovenegt1


pi un fel de corp de jandermerie rurala natlonala,
avfnd ca ef pe praporgcicul A. Crigan.
La Chiginau, Sfatul central al deputatTlor soldati p1 Ned
moldoveni se intocmegte tirziu, deabea la stirgitul lunel lunie gl
este compus din imputerniciti dela toate organizatiile militare motdovenegti : dela frontul rominesc, dela frontul de Apus, dela 0desa, Sevastopol, Nicolaev, Cherson, Ecaterinoslav, Chiginau, Bender. Din acest sfat s'au intocmit comisiuni : literara, pentru garnizoana, mobilizare, politica, gospodarie, etc. Acest sfat a intrat in
legatura cu toate agezamintele locale.
Pentru a se lamuri mai bine actiunea, in aparenta aga de
risiplta, in atmosfera aga de haotica, a sfaturilor de soldati 1 ofiteri moldoveni, dam inca un document a timpulul, care va
combatante

lumina pe cetitorl mai bine ca multe pagini de descriere.

Proces verbal de gedintele adunarii delegatillor de soldati pf

ofiteri moldoveni de pe frontul roman, tinute in oragul Iasi in


zilele de 10, 11 gi 12 Octombre 1917.

La adunare au sosit dela diferite formatiuni gi organizationl


ale frontului 75 delegati.
In prezidium s'a ales : pregedinte praporgcicul Scobiola Andre! , vicepregedinte praporgcicul Tanta Vasile gi secretari : pisarul Buha Vasile 1 fruntagul Nacu Teodor.
1. Rapoarte de pe locuri fi lucrari a organizaffilor exisfente.
Ascultind referatele delegatilor de pe la locuri, din care se
veie ca in unele formalluni Moldovenilor li se pun diferite piedici in lucrarea for de organizare, adunarea, socotind o atare situatiune inadmisibila, protesteaza in mod hotarit impotriva acestor actiuni de impiedecare, ca protivnice principlilor democratice,
proclamate de marea revolutie rus5.

2. Pregatirea pentru congresul, care urmeazd sti se fie

la 18 Octombre la Chifindu.
Gaslnd ca congresul delegatilor moldoveni dela toate fronSetif cetelor. 1) Seful cetel este direct subordonal Inspectorului,
tar in ordinea supravegherel externe comandantului garnizoanel locale ;
2) in activilate se conduce de aceasta instruclie si Indicafille Inspectorului Millfiei; 3) la si hotariri independente, dac5 cer imprejurarlle;
4) sae& pe oameni in centrul regiunei sale (in sat dupe ordinul Inspec-

lorulut); 5) Seful celei poate singur sa schimbe asezarea celei sale,


in caz dace alt punct este ameninfat de primejdie; 6) despre Coate actele si miscarile sale la limp raporteaza inspectorului; 7) face o exacta
recunoaslere a regiunei sale; 8) lucreafa in infelegere cu organizfirile

revolulionare locale. Aprovizionarea soldalilor si otiterli o prirnesc, ca


51 in partite de rezerva, dela comandanlii cercurilor de recrutare, in regiunea carora sin! asezati. Comisaril voloslelor si comitetelor satesti
sint datori , sA le dea lot concursul pentru misciirt sl cartieruri.
NoIA. Acum este inspector a cetelor mobile de militionari si coml
sar dela comiletul moidovenesc pe ling& sfatui circumscripliel militare
Odessa praporscicul Crigan.
Semnat loclittor al comandantului Slatului Major a circumscriptiei
militare Odessa, general leitenant Marx. Aghiolanlul sectiel de operaiunl c5pilan Satinsky.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DiNTRE PRUT I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 215

turile, incuviintat de Mare le Cuartier, convocat pentru 18 Octombre


la Chisinau, dupa imprejurArile timpului este foarte necesar,
adunarea a hotarit sA se dea mandat delegatilor, care sa 11 im-

puterniceasca sA face propaganda pentru pregatirea alegerilor


delegatilor dela soldatii 1 ofiterii moldoveni de pe frontul romin la congresul sus zis,de asemenea a trimite o telegrams urgentA tuturor comisarilor 1 organizatillor de pe frontul romin cu
rugaminte de a da tot concursul pentru alegerea 1 trimiterea delegatilor la congres.

3. Organizatiile moldovenoti 4 scopurile activitdtil lor.

Recunoscind lucrarile organizatiunilor nationale militare ca


extrem de utile in sensul ridicarli puterii de lupta a armatel,
mentineril discipline', adunarea gasete absolut necesar sa se organizeze comitete in toate for matiunile 1 institutlile, unde sint
Moldoveni, dupa tipul comitetelor generale militare.
In scop de a unifica activitatea organizatillor moldoveneti
militare de pe frontul rominesc, adunarea a hotarit sa formeze :
Comitetul central executiv moldovenesc a frontului romin, alegind In acest scop din mijlocul sac' pe'urmatoarele 10 persoane ;
sublocotenentul Nastase Gheorghe, pisarul Chiciormare DimiIrie, Odobescu Ion, Ftorea Filip, .5erban Petru, Lesovoi Ivant
Curciuc Gheorghe 1 Mihail Thoma.
4. Chestiuni culturale.
In toate formatiunile, unde sint soldati moldoveni, sa se organizeze cursuri in limba nationals. Mijloacele in acest scop sa
se dea din sumele, destinate pentru scopuri culturale ale formatiei.

5. Chestia agrard.

Rucunoscind ca 'chestia agrara este una din chestiile cardi-

nale, rklicate de revolutia ruseasca, adunarea a hotarit: tot pa-

mintul Basarabiei devine proprietatea poporulul i fail rascumparare trece in miinile acelora, care singuri it lucreaza ; b) proprietatea private asupra pamintului se desfiinteaza pentru totdeauna c) ; hotarirea definitive in chestia agrara este de competinta
adunaril constituante; d) colonizarea Basarabiel cu elemente venetice pe victor sa recunoate inadmisibila, avind in vedere ca pamint bun de culturA nu este de ajuns in raport cu numarul popu-

latlei din Basatabia ;\ e) pins la constituanta, in chestia agrara a


se conduce dupa hotarkile congresului taranesc panrusesc din 25
Mai 1 a congresului taranesc din Basarabia din 20 August, a Caror hotAriri sa indeplinesc de comitetele agrare locale.
6. Chestiunea participaril la alegerile pentru constituantd.

Avind in vedere importanta lucrarilor constituantei, care are de hotarit chestiunile vitale pentru toate nationalitatilz.. din Rusia, adunarea

a hotarit a sustine urmatoarea lista de candidati pentru constituantA din partea partidului socialist-revolutionar moldovenesc:

Scobiola, Tantu, Cazacliu, Bulia, Chiciormare, Buda, Sacara, Ursu,

Caraus i Curciuc.
www.dacoromanica.ro

216

DR. P. CAZACU

7. Despre mijloacele de luptd cu anarhia din Basarabia.


Punctul al 7-lea a se pune in discutia congresului moldovenesc
de pe toate fronturile, care va avea loc la 18 Octombrle la Chisink].
8. Cum priveste adunarea noul statut asupra organizatillor
nationale militare? Socotind imposibil a se executa in acelasi timp
datoriile de serviciu si datoriile ce reesa din participarea la organizatiile nationale militare,adunarea crede necesar s fie liberi de serviciu persoanele, care fac parte din biurourile comitetelor moldovenesti (de companie, regiment, divizie, corp de armata,
front), pe baza statutului despre organizatiile militare generale.
9. Chestiunea nationalizaril formatiilor militare. Avind
In vedere deosebirea, care exista intre militarli din aceleasi formatiuni, dar apartinind diferitelor nationalitati, din care cauza rezulta nerezistenta lor, adunarea recunoaste ca numai nationalizarea armatelor este singurul mijloc pentru ridicarea puteril de lupta a ar-

matelor, din cauza ca, numai acele formatiunl vor fi patrunse de


constiinta discipline!, a cAror membri vor fi legatl de unitatea
limbii i intereselor nationale,de aceia adunarea socoteste necesar, sA se inceapa imediat formarea de regimente active 1 de rezerva moldovenesti.
10. Autonomia Basarabiei

of realizarea ei.
Avind in vedere situatia culturala istorica geografica i etnografica a Basarabiei si bizuindu-ne pe principiul autodeterminAril popoarelor, recunoscut de democratia revolutionara rusa si
de statele aliate, precum si pe vointa hotarit exprimata a intregului popor moldovenesc in persoana organizatiilor lui revolutionare, adunarea judecind chestiunea autonomies Basarabiei in unanimitate a hotarit :
A declara ca singura forma acceptabila si posibila pentru
administrarea Basarabiei numai autonomia national-teritoriala At
politica ; pentru imediata introducere a ei in viata s se creeze
Consiliul Suprem din reprezentantii Moldovenilor si a minoritatilor etnice din Basarabia, care vor dori sA Ia parte la organiza rea vietil in acest moment istoric, care cere dela not unire si in cordarea tuturor fortelor intelectuale pentru crearea bazelor de
pasnicA convetuire pe baza libertatii egalitatii si fraternitatil.
Originalul semnat de presedInte : praporscicul Scobiola, vicepresedinte praporscic Tantu, secretari Buha i Nacu.
Copia se certified V. Buha.

11

In invalmAsala vorbelor, curentelor si actlunilor din Rusia


inca dela inceputul revolutiei sA disting curentele separatiste. Modeste Ia inceput 1 acoperite de cuvinte nobile 8i placute guver-

nului (in interesul victoriel armata trebue s se imparts pe nationalitatl pentru consolidarea republicei ruse ea trebue O. atraga nationalitatile dindu-le o larga autonomie"), in momentele
www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA

217

lui de slablciune, prin politicA de fapte implinite, in haosul imprejurArilor, ele se accentuiaza din ce in ce, devenind mai Insistente 1 realizindu-se repede In fapt si pe fatA. Am vazut mai
sus declaratiile de autonomie, propaganda si actiunea in aceastA
directie a partidului national moldovenesc. Cum micarea autonomistA din Basarabia nu era izolatA in republica ruseascA, ea
a trebuit a mearga paralel, sau sA tins; seamA de micArile ana-

loage din alte parti, in special de acea din Ucraina. Aceasta,


condusA de un expert politician din AustriaGruevsky, avind
pentru ea un curent puternic in masele marl, iar in fatA slAbiciunea guvernului din Petrograd, mergea din succes in succes.
Lupta aceasta pentru autonomie intre Petrograd i Kiev 1-a servit mutt pe Moldoveni. Am vAzut mai sus, cA in primele zile ale
lunei April 1917 la Kiev s'a adunat congresul national ucrainean,
care a hotarit pentru Ucraina : autonomle national-teritorialA, cu
Consiliu central (Rada), 1 organ executiv (Secretariat), intr'o
republica federative ruseascA, fall a arata granitele Ucraniei, nici
hotarele autonomies. Tratind cu guvernul rusesc asupra acestor
puncte, reprezentantil .Ucrainienilor de fapt Wean inceputurile de
realizAri, in special in armatA. Tratativele cu guvernul nedind
rezultate, au inceput la Kiev rascoale i demonstratii, astfel cA ministrii rui an Post siliti sl vie la Kiev, sA trateze cu rasculatil, sA recunoasca Rada 51 Secretarlatul, sA-1 insarcineze cu formularea autonomiei. i Intorsi la Petrograd ministrii i -au schimbat pArerile,

pentru a ceda la urma urmei. In lupta aceasta pentru autonomle


intre Rusia 1 Ucraina, la stabilirea hotarelor acestei din urmA
pretinzindu-se de Ucrainieni 1 Basarabia, s'au inceput In Basarabia protestari impotriva anexarli la Ucraina $i astfel, separati,

de Rusia prin Ucraina autonomA, Basarabenii cereau autonomia i


pentru ei, (de altfel prevazuta cum am vAzut in toate programele).
Guvernului Rus ii conveneau protestarile din Basarabia, ca mijloc de
presiune asupra Ucrainienilor, Jar unora dintre minitrl (Tereteli
la interne un moment) nu le era protivnicA nici autonomia Sam.:
rabid. DAT in notA detaliile micarilor de protestare impotriva
anexArii la Ucraina. 2
1 Concesiunile acestea corespondeau cu epoca rascoalelor bolsevice la Petrograd $1 cu ruperea frontului rusesc de Nemil chip& o-

f ensiva lul Kerensky.

2 ParlIdul national moldovenesc cu organizatiile locale $1 cs


reprezentanlii sovletulut jaranesc la 16 Iulle se adunfi $i hotarfisc:
, ParlIdul national $i oreanizajtile moldovene$11roaga pe Comisarul gubernial s'a face cunoscut Radei centrale ucrainene, c6 Basarabia va rilmine autonomit, legata cu Ucraina autonomy prin legAturi de
amicille; crede necesar a se Iiimuri raporturile de vecinatate acum $i
in viitoarea republicii federallva printr'un congres al reprezentanjilor
Ucrainei $1 Basarabier.
La LO Iulie se tine o adunare de consfiituire asupra autonomies Basarablei sub presedenjia ajutorului de comisar Cristi, a diferitelor comitele $i organizafii. $evcenco Ucrainean declare ca nu stie
despre holfirirea Ucrainenilor de a anexa Basarabia. Cadelil cu I anov-

15

www.dacoromanica.ro

218

DR. P. CAZACU

Prin aceste micArl de protestare !dela autonomies Basara-

biel,pornita dela partidul national, propagate de el cu toate re-

sky sustin ca adunarea este nelegali. Ha lipa expune punctul de vedere


a partidului national: n'avem de gind sa ne certAm cu Ucraina, trebuie
sa fim buni vecini, ea nici nu poate fi agresiva acum cu not, putem lucre paralel cu ea *i cu Crimeia pen(ru autonomie. Toate congresele,
cart au fort aici, eau pronuntat pentru autonomie, guvernul stie aceaste.
Cristi, care pleacA la congresul comitelelor executive. va declare $
Radet $i guvernulut central $i congreselor,c11 teritoriul Basarabiei este
autonom cu alit mai mutt ca $i aici sint Ucraineni, tar dincolo sint 400
mit Moldoveni. Herta spline: Basarabia are drepturi istorice la autonomie, Alexandru I a fixat'o; apoi a fost caked. Aici erau numal Mol
doveni. Ucrainenii, Nemtii, Bulgarit au venit pe urra5, fugind de rAu din

altfi parte, not le vom da drepturi egale cu nos. Dace Alexandru I a


dat autonomie, nu ni se poate lua acum. Basarabia n'a apartinut nici

data' Ucrainei. SA se creieze aici un organ de autoritate, reprezentind


proportional toate nationalitaftle, pentru a vorbi cu Rada. Mitchevici,
reprezentantul Ucrainenilor local', socoteste o prostie ca Ucraina sa
anexeze Basarabia. Este de acord pentru crearea unui organ local, ce-

rut de Herta. Covarsky, reprezentantul Bundulur, spune: esentialul

este ca Basarabia sa nu se despartil de Rusia, ci numai sa se autodeter


mine'. Preotul Parfeniev spune ca. Ucraina are inteadevAr intentii sa
anexeze Basarabia, sa o stringa in brafe, asa au declarat $i la congresul preofilor si mirenilor din Moscova, dar asta s'a scos din protocolul congresului, pentru ca Moldovenit au protestal. Dudkevici, polonez,

salute autonomia Basarabiei ca un cistig $i mare pas pentru viitor :


aceasti autonomie trebuie sa fie nu numai culturalA dar $i teritoriat
politick cu armatii? Intrerupe Stalky; cu armata comuna dar in limba
moldoveneasca. Se voteaza rezolutia: ,Basarabiei i se recunoaste autonomie politicoteritorialii cu drepturi egale pentru toate nationalitalife. Hotarele ei sint Nistrul $i Prutur. Cum &A se orgenizeze condu
cerea ei? Herta propune un Consiliu, compus din Moldoveni $i celelalte nationalitfiti, proportional cu numarul. 0 comisie va elabora proiectul.
.
La 22 hue comitetul central executiv moldovenese a sovietului deputatilor ofiteri $1 soldati, aflind ca Rada ucraineana face incerearl de a anexa Basarabia, protesteaza contra unor astfel de intentii
antidemocratice,anexioniste si prAdalnice, care contrazic principiul autodeterminfirii popoarelor. ConsiderInd cii Basarabia pe baza drepturilor istorice, etnografice, pe baza obiceiurilor sale deosebite $i a situ1100 economice, are dreptul imprescriplibil pentru o comolecla autonomie,in numele principiilor superioare de drept si dreptate, in persoana

reprezentantilor tuturor organizatlilor moldovenesti, declarA, cal va lupta


prin toate mijloacele pentru autonomia Basarabiei, pe baza principlilor
anuntate de revolutie, cu asigurarea drepturilor minoritatilor $1 chiama

pe Ucraineni la conlucrarea frateascii in numele autonorthei Ucrainei


gi Basarabiei, in condifii de vecinittate amicala".
Se convoacii o adunare extraordinary a comitetelor executive
gubernial $i linutale a sovieteior lucrAtorilor etc. ca dupe propunerea
ministrului de interne Teretely sit se arate forma dorita a organulut,
care urmeazii sa conduce Basarabia. Se vorbeste de crearea unui organ local, nelegislativ ci consultativ, de acord cu guvernul din Petrograd, contra Ucrainei. In acest organ sa intro reprezenianti a diferitetor grupuri revolutionare $i Moldoveni, der acestia curafifi de elemeetele aationale sl agrartene, care au orientafie romineasca.
La 25 tulle o nou& .sedinta a comitetulul executiv gubernial.
Herta propune sa se aleaga un comitet pentru organizarea SI atulu,
Tarir Erhan spune ca acest comitet sift elaboreze $i proectul autonomies spre a fi votat de Constituanta ruseasca ; poate cis St,tu! Tar:i

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 219

zistentele din toate partile, multumitA conflictului Ruso-Ucranian


va da un organ administrativ politic pentru conducerea tarn piinilla
Constituanta si va fi imputernicit sa apere drepturile Basarabiel ? Dr.
Stratievsky protesteaza cg se talcs drepturile Constituantei ruseslt.
Bogos si Grosu sustin &a se creieze Sfatul Tarn din organizatille exi-

stente. Nichitiuc spune eel trebuie salvata Rasta $i nu separatizm- Comondani este pentru autonomie, dar nu acum ; acum trebue salvala patria de partidul national, care prin alitudinele sale face provocatiuni.
Invalatorii moldoveni invata scum literile latine, in loc sa ajute in alegeri $t in comitetele pentru pamint.
In acelasi limp partidul socialist revolulionar moldovenesc for.
muleazii urmatorul Memorandum:
Avind in vedere situalia geografica a Basarabiei, ca regiune de
granite si apropierea ei de cimpul de lapta, precum $i faptul ca autoritatile locale basarabene nu slat in stare de a asigura viata 41 signranta locuitorilor pasnici si in sfirsit plecind dela faptul ca tendintele
national politice ale intregel regiuni au pus la ordinea zilei chestiunea
autonomiei,comitetul executiv at partidului socialist- revolulionar moldovenesc propane comitetului moldovenesc at consiliului sa judece
chestiunea alaturatif $i proectul inflintarit in orasul Chisinau a Consiiiului central al Regiunei, in compunerea caruia vor infra reprezenlentil democratiei tuturor nationalitatilor regiunii.
In scop de a apitra populatia pasnica a Basarabiei de pogromuri,
siluiri Si site surprinderi, avind in vedere particularitatile vielei politice
nationale locale $i in sfirsit plecind dela faptul ca normele ordinel so-

ciale, care se vor stabili de constituanta ruseasca pe multi ani, predestineaza organizarea Basarabiei $i intereseaza toate nationalitatile
regiunii, comiletul executiv a pa/11(11,1u' socialist-revolutionar moldovenesc pofteste toate nalionalitatile basarabene de a infiinla in resat
Chisinau un organ unitar al democratiei revolutionare, care : 1) va da
unitate forlelor tali pentru a mentine ordinea de drept; 2) va lua in

raiintle sale asigararea aprovizionarei ; 3)va sustine $i ajuta guvernul


temporal in bunele sale incerciirl, care exprima voinla democratiel revolutionare ; 4) va elabora masuri pentru demobilizare, care chestiune
are pentru regiune importanta primordiala ; 5) va elabora proectul autonomiei Basarabiei pentru constituanta.
In.compunerea consilialul sa intre alesi dela partidele politice,
care reprezinta democrafia organizatit proportional cu numarul fiecaret
naliuni din Basarabia, conform statisticei $i anume : partidul socialist-

revolutionar moldovenesc 20, partidul national moldovenesc 10, soiuzuriel


(sindicalele) nalionale profesionale 10 Ucrainenii 11, Evrei 8, Rusii
5, Bulgarii 3, Gagguzli 2, Nemlii 2, site nationaliiali 1. Total 72.

Sovietul moldovenesc a deputaillor ofileri $i soldatl a circumscriptiei militare Odessa, ascultind si judecind in sedinta extraordinary
memorandum-al partidului socialist revolulionar despre infitntarea Consiliului Central regional basarabean, a hotarit a susline complect propunerile partidului $i pofteste toate celelalle nationalitati $i organizatti
politice a se unt pentru conlucrare, pentru realizarea principiilor din
memorandum. Situatia Basarabiei in imediata apropiere cu frontul provoaca necesitatea urgent& a uni sforlarile tuturor nationalitatilor pentru asigurarea siguranfei publice $i apararii populatiel pasnice de siluiri $i pradaciuni. Viitoarea demobilizare a armatelor depe frontul romin pune chestiunea aprovizionarii partilor demobilizate $i apararea
populaliei $i averilor regiunii dela pradarile postbile din partea_oame.
nilor flaminzi $i epuizali de rilzboiu indelungat.
Luind cunostiinta de poftirea Rade' Centrale, adresata comisarialului basarabean $i delegatului comitetelor de a merge la Kiev in
consfatuirea reprezentantilor gubernillor unificate de organul Radei,
comitetul executiv at sovietului deputatilor soldati $i called moldoveni
a hoturit : sa rouge Rumcerodul ca organ central revolulionar a demo.

www.dacoromanica.ro

220

DR. P. CAZACU

de frica anexeiril la Ucraina este primid 1 de toate straturile

sociale si najionalitajile din Basarabia.


De fapt Ucraina nu era in situatie sa lupte serlos pentru,
fixate situajia proprie intern', raporanexarea Basarabiei,
turile cu statul rusesc si situalla internajionala. Elementele constiente

Ucrainiene injelegeau aceasta si an provocat in luna Septembre


un congres al popoarelor la Chiev, la care au participat $i reprezentanji al Basarabiei, In perfect de !mina injelegere cu celelalte popoare,
toji dindu-si seama el numai sprijinindu-se pot rope maximum de

avantagii dela Rasia. Dam mai jos o scurta dare de samA asupra acelui congres, interesanta si pentru starea sufleteasca a re prezentanjilor moldoveni.
cratiei de a comunica guvernului temporal, ca soldalli si ofilerii inoldoveni a circumscriptiei militare Odessa si a frontului roman, ;unificati
in soviet, resping in mod categoric orice posibilitate de anexare a Basarabiei la Ucraina si orice pretenjiune a Ucrainenilor o socotesc ca0
uzurpare. RuPla din principatul Moldovei prin tratatul dela 1812 si iin
primil ant administrata pe lama de autonomie (vezt coleclia legilor rusesti, volum. 35 stalutul formarit oblastiei basarabene si consiliulut ei su-

prem) Basarabia, cu autonomia 'argil intern', poate ft legal' pe buil


federative cu guvernul central al statului rus, der nu cu o alts regiune,
care antra in compunerea republicei si orice incercare a Radei centrale de a anexa Basarabia, se refuza in mod categoric de comitetal
executiv moldovenesc ca imperialists, impotriva dreptului de autodeterminare a poporului moldovenesc.
Comitetul executiv moldovenesc considers actul Radei ca antidemocratic, in contrazicere cu deciarafiile guvernului temporal $i a or-

ganelor centrale a democratiei rusesti in persoana Sovietului deputetilor soldati Si Oran'


Mind in vedere ca tendintele Radei de a largi hotarele Ucrainei
pe socoteala altor nalionalitall, au jignit profund intregul popor moldovenesc si celelalte nationalitati din Basarabia, comiletul executiv moldovenesc roaga guvernul temporal : 1) prin act oficial sa explice Radei
ilegalitatea tendinjelor de acaparare a altor nationalitatt ; 2) prin act
oficial a recunoaste in principlu drepturile de autonomie a naliei moldovenesti in hotarele elnice, care se determine prin hotarele geogralice a Basarabiei si Warp din linuturile de ling& Nistru din guvernamintele Cherson si Podolia, loculte in Inajoritale de Moldoveni. PenEra presedinte, praporsic P. Grosul.
Acest protest a fost prezentat Rumcerodulur de cup. Cateli. Rumcerodul l'a trimis si a intervenll alit pe ling& Rada, cif si pe ling&
guvernul din Petrograd.
La 24 tulle o adunare de Evrei din C1115111611 prdlesteaza contra

anexarii Basarabiei in Ucraina si aleg o delegajie din : Dr. Slulky, Dr.


Stratievsky si avocatul Grossman, care at prezinte protestul guvernului,
La 28 Iulie parlidul socialist-revolutionar ucrainean din Chisinau,
chemat In congres la Ucraina, se declare pentru autonomia Basrabiet,
contra unirii cu Ucraina, nu vreau sa participe In Rada, cu aceste directive Winne pe Moghileansky si Sohovej la Kiev.
Comitetul executiv gubernial, dupl discujtt deleaga pe Cristi de
,a merge la Petrograd cu obligatie sa treaca pela Kiev unde sa refuze
aderarea Basarabiei la Ucraina ; guvernului 86'4 declare autonomia
Basarabiei. Se trimite si o telegram& in acest sens.
1 Zemstva din Ackerman a protestat si contra anexaril la Ucraina,
dar si contra autonomie) Basarabiei, ea urea legatura direct& cu Peirogradul.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT

NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 221

Intre 8-14 Septembre 1917 la Kiev a avut loc congresul


popoarelor din Rusia. Din partea Rominilor" (sic in textul oficial) s'au prezentat ca delegati :
1) Holban Stefan, invatator, delegat de corn. exec. al soy.
dep. sold. i ofiteri din Odessa.

2) DascAl Grigore din partea corn. execut. at sov. dep. sold.


II ofit. din Chisinau, matelot (soc. rev).
3) loncu Teofil, f. institutor, din partea partidului National.
4) Cazacliu Vlad din partea comit. central at organiz. M,oldov. stud.
5) Codreanu loan, taran, din partea corn. exec. gub. a sov.
dep. tarani.
6) Cijevschi Vasile, capitan,din partea corn. cent. moldovenese a dep. sold. 1 of iteri.
D. Cijevschi, din partea Rominllor, a fost ales in biuroul
congresului, care a fost prezidat de prof. Gruevschl.
In darea de mina asupra acelui congres, care mi-a fost cu
deosebitA amabilitate pusa la dispozitie de cAtrA d. Cijevschl,
gAsesc o serie de date foar te interesante, pe care le reproduc
mai jos.
La congres au fost reprezentate 13 nationalltAti : Ruii albi,
Gruzinii, Rominii, Estonienii, 0 vreii, Cazacii, Letonii, Litvanii,
Polonii, Rusii, Tatarii, Turcmenii i Ucrainienii, prin 91 delegall.
Prim ele 2 i jum. zile au fost consacrate discursurilor de salutare

din partea nationalitatilor 1 partidelor politice. Secole intregi de


injosiri 1 suferinte a diverselor nationalitati din Rusia au fost
descrise de oratori. Din partea Moldovenilor au vorbit d-nli :
loncu si Cijevschi. In discursurile oratorilor se expuneau patru
idei: 1) plingeri impotriva Achiului regim ; 2) nemultumiri de gu-

vernal temporal, care in chestia nafionald n'a feicut nimic ; 3)


nemultumiri de partldele socialiste, care cu toate devizele lor,
in viafa practicd suspecteazd m4cdrIle nafionale, be bdnuesc de
separatizm; 4) 1 sperante sigure a ajutindu-se nafionalitafile
wor sOW regciseasai singure un victor bun.

Preedintele congresului, raspunzind oratorilor, a invitat nationalitAtile sa se ajute (Inca la 16 April 1917 Cuvintul Moldovenesc scriea : Moldovenli trebule sa is pita dela Ucranieni i
sa meargA umAr la umar cu el, cad numai ajutind pe ei i ei
pe not vom pu tea dobindi toate drepturile, care ni se caving) 1

sa 4i realizeze imediat scopurile nafionale indiferent de atitudinea guvernului. Reprezentantul guvernului a rAspuns a a-

cesta va merge in chestiunea nationalitatilor spre implinirea idealurilor lor. Apoi a urmat o intreaga serie de referate 1 discutiuni asupra : autonomiel, federatiei, limbil in statul federativ ci
drepturilor minoritAtilor. Bine Inteles ca s'au dezvoltat acele Mei,
care dAdeau nationalitAtIlor drepturile cele mai largi.
S'a discutat chestia razboiului, descompunerei armatel, slAbiciunii guvernului, descompunerii statului, greutAtile realizaril viitoarei constituante, anarhia care Nine cu pa1 repezi, i cAreia nu
www.dacoromanica.ro

222

DR. P. CAZACU

pot sA I se opue comitetele si sovietele, accidentale, nepregatite..

Atitudinea tuturor partidelor din Rusia fats de nationaWall este banuitci de congresigi. Nici dela guvern, nici dela
constituanta, nici dela partide nu se poate astepta nimic. Natio-

nalitAtile singure trebue sa isi la conducerea destinelor lor.


Congresul a hotArit sA institue un organ special : Consilita
popoarelor, in care trebuiau sa intre reprezentanti (2-4) dela fiecare popor, avind fiecare nationalitate cite 2 voturi. In victor acest consiliu trebuie sa se transforme in aliantA a popoarelor'.
latA fart lungile, eruditele, complectele si adesea extrem de
dellcatele :argumentatiuni, principalele rezolutiuni a congresului.
Congresul popoarelor, convocat de Rada centrals ucraini-

anti in unanimitate a hotcirit :

1) Rusia trebue sA fie Republica, federativA si democratica.

2) Fiecare nationalitate din Rusia are dreptul la autono-

mie nationala personalA, adica is constituirea natiel I'ntr'o aliantd


de drept public, care sA cuprindA pe membrii sal de pe toata.intinderea statului.

3) Constituanta nationala a fieccirai popor, convocatA pc

baza votului universal, egal, direct, secret, proportional 1 cu par-

ticiparea egalA a femeilor,va hotari sfera de competintA precum sl formele concrete a organizarii interne a institutulul el de
autonomie nationala.

4) Legea statului garanteaza, pentru minoritatile nationale,


care ating intr'un loc dat un numAr minimum stabilit, dreptul de
a intrebuinta limba for atit in institutiile de stat locale, cit sl in
institutiile administrative i comunale.
5) Toate limbile din Rusia stilt egale i se asigura deplinA libertate in relatiile private si de drept prlvat.
6) In fiecare regiune limba populafiei, care atinge minimum
11

stabilit de lege, va fi limba pentru organele administrative in

raporturile cu cetatenii si intre dinsele.


7) Limba rusd va fi pentru raporturile dintre organele centrale ale statului cu organele centrale a unitAtilor din federatie.
8) coala, biserica si justitia, in privinta limbii, se vor conduce numai de dorintele partilor interesate ; recunoasterea unei
limbi ca limbA a federatiei nu it dA, in ce priveste koala, blserica si justitia, nici o preferinta asupra celorlalte limbi.
9) Republica rusa trebue imediat proclamata democraticA
si federativa.
10) Numai nationalizarea armatei ruse$ti, sub conducerea
organizatiilor revolutionare national democrate Si reorganizarea
corespunzatoare a spatelui, subt conducerea acelorasi organizatii,
poate ridica puterea de apArare a tarii si sA apropie de pace onorablIA.

11) Pe linga ministerul de externe trebue organizat imediat

an consiliu pentru afaceri nationale, din reprezentantii nationaliteitilor interesate i persoane competente.

12) In delegatia rust pentru conferinta de pace, trebue sa


intre si reprezentanti ai nationalitalilor.
www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT REPI'BLICA RUSEASCA 223

In raportul d-lui Cijevschi asupra congresului popoarelor.


gasim citeva date foarte interesante, pe care credem util a le reproduce pentru caracterizarea atmosferei de atunci.

SA pot gasi intre not oameni, care sa spue la ce ne tre

bue noun autonomia ; am trait linistiti farA sa suparam pe Dumnezeu gi stapinirea, vorbeam not cite o leaca ruseste cite o leacamoldoveneste, ce ne mai trebue ?
Dar aduceti-va d-lor aminte de masa taraneasccl intunecatei, care inva find in fcoli rusege, uitd inteun an toata Inva-

tatura strains, fiind un exempla de cum nu trebue inveitati


oamenli carte. Aduceti-va aminte de aceasta masa, pentru care
si cartea ruseascei $i cea moldoveneasca sint inchise, fiindcei nu
$tie nici ruseste nici moldoveneste.
Sei nu fie a$a cum a fost, ca intelectualltatea noastra sa -$i
caute continut sufletesc pentru viata interact in culturi straine,
sa nu se risipeasa in lumea intreagcl,adaptindu-se climei straine, obicelurilor straine, limbii straine, parasindu-a neamul Yn

seilbeiteicie. Cine impiedicei rena$terea nationalei, face lucru rdu,

impiedecind omenirea depe calea progresului".


La masa, la care am fostpoftit de ROMIIII,Incciodatii am
simlit golul, $i oarecare fend moralii, din cauzd lipsei mele de
cultura nationals ".

Noi in aceasta privinta ne gdslm in acea trista situatie,

care da ocazie Ru$ilor sa ne zicd cd sintem Moldoveni, iar Mol-

dovenilor sa ne is drept Ru$1. De altfel aceasta este soarta

tuturor acelor, care s'au instriiinat de cultura nationald (izgoi).


Venind la nevoile locale, el spune : fclrei guvern, fdra sa
ageptcim constituanta ruseascei (care nu poate da, dar ne poate
ref uza), trebue imediat sa realizdm:
1) colile nationale,

2) regimente nationale,
3) reforma agrara prin organ de autoritate locala,
4) justitia nationals,
5) fond national,
6) organ suprem national autonom.

Toate celelalte chestli vor vent la ordinea zilei mai tirzie.


lata discursul d-lui T. Ioncu, reprezentantul partidului national-moldovenesc la congresul popoarelor din Kiev.

Salut congresul natiunilor in numele Rominilor din Basa-

r abia.

Multi all auzit de Moldoveni, dar putini cred ca $titi,

ea

natiune moldoveneascei nu exists. Numele Moldova, Moldoveni


este numai teritorial dar nu national, iar daca not numim moldovenegi comitetele $1 organizatale noastre, o facem aceasta
numai din punct de vedere tactic, fiindca cuvintul Romin sung
prea aspru la urechile vrajmasilor nostri, de care avem foarte
multi, ca si d-voastra, $i el le serveste de a ne acuza pe not de
separatizm. D-voastra $titi in ce conditii a Post impinsa Rominia

in reizboiul mondial ; d-voastra $titi ca Rominia are interese


tot a$a de marl in Transilvania ca $i in Basarabia, Cum se
www.dacoromanica.ro

224

DR. P. CAZACU

va hoteirt chestia romtneascd la congresul de pace, not nu film;


putem Insd presupune, ca dacci aceasta chestie nu se va rezolva
in toatei intinderea ei, conform principiului recunoscut al drep-

tului popoarelor, atunci Basarabia poate sei devie in viitor o


noua Alsacie-Lorend. E aproape de mintea omului Intrebarea:
cum privim not Rominii din Bascirabia chestia aceasta ? Eu vd
pot asigura ca la not nu exista aspiratii de alipire la Rominia,
ci Mate tendintele noastre merg spre Infciptuirea statului federativ liber rusesc, deci nu poate sa mai cada asupra noastra
nici o umbra de banuiala de separatism. Basarabia a fost deslipita de

Moldova la 1812 sl, pond la 1818 a fost cirmuita de un general


gubernator, dar tarul Alexandru I,'In arma propunerii sfetnicilor sai,

a recunoscut cl nu se poate cirmui a tara cu o situatie specifics,

cum era Basarabia, fail concursul barbatilor autohtoni 1, la

1818, a acordat prInteun ucaz autonomia Basarabiel. In fruntea


tarli se aseza un sfat compus jumatate de membri alei, jumatate
de membri numiti. De autonomia aceasta, Basarabia s'a folosit
10 ant de zile. La 1828 Nicolae I a desfiintat autonomia si de
acum incepe rusificarea fogad a Basarabiei, ale carei mijloace
erau : colonizarea, coala si biserica. Cei mai strasnici rusificatori
erau guvernatorii, arhiereIrsi directorii de coli.
Natiunea rominci a fost afa de Ingenunchiatd,incit guver-

nul rusesc ajunsese la convingerea ca nu mai existei acolo 0

Umbel, literaturd fi culiuro romtneascd. Proectul de lege, propus


de guvern in Duma, ca sa Ii se dea natiunilor scoala nationals,
prevedea numai 12 natiuni, dintre care cea romfna lipsea. Reprezentantii Basarabiei in Duma, Purischevici, Crupenschi si compania tor, erau numai niste sprijinitori ai guvernului in tendinta lui
de ingenunchiare a oricarui sentiment national rominesc
A fost de ajuns insei ca set izbucneasca revolutia ft, In

citeva luni de zile sentimentul national a efit la suprafatci pe


orifice teren. 0 puternicei mifcare de nationalizare a Intregei
tart este in curs. Ne lipseste numal autonomia, care am avut'o
odatA si acum o cerem din nou, ca un drept istoric al nostru.

Cerem !Ina si garantarea ca acest drept sA nu se mai poatA


lua. Garantia aceasta o vedem numai in republica federative.
E trist ca guvernul revolutionar ne suspecteaza de separatizm, lucru ce nu s'a intimplat nici pe vremea celui mai reactlonar guvern a lui Aracceev, ministru a tot puternic a lui Alexandru I.
Atuncea ni s'a dat autonomie, tar astazi guvernul revolutionar

incearca sA ne reduca la un simplu guvernamint al Ucrainei autonome.

in lupta noastra pentru autonomie intilnim cea mai strasnicA


opozitie din multe WV. lata bunaoara rezolutia luata la Intrunirea unui partid politic rusesc din Basarabia. DupA raportul

d-rului Sofsevici despre autonomia culturala-teritoriala a Basarabiei, care i-ar aduce tarsi cea mai frumoasa inflorire, adunarea
a fost de parere sa. nu se mai acorde astfel de autonomie, fiindca
o mare parte a populatiei basarabene, fiind insufletlta de tendinle
www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINT:2E PRUT SI NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 225

separatiste, doreste alipirea la Rominia, ceiace ar f1 primeldlos


pentru existenta statului rusesc.
Eu vA intreb, cunoasteti dupa rezolutia aceasta partidul care
a putut s'o voteze ? Este partidul socialistilor-revolutionari, pe
steagul cArula std scris : ,Federatia si autonomia nationalA, pand
la despartirea. Una e programul si alta este tactica. La ce ne putem astepta dela alte partide ? Ce poate rezulta pentru noi din
felul cum sintem tratati de tovarasii Rusi ?
Dacci in aspirafille noastre politice ne vom lovi mereu de

deziluzli, atunci noi urmind necesitd(ii, care nu cunoa$te hotare, din prieteni ai democrafiei rusegi ne vom face separati$ti.
Incheem cu rugamintea catrA democratia ruse si catra
d-voastrA, ca sA nu ne respingeti dela Rusia liberA si sA nu ne im-

pingeti pe drumul separatismului. Drumul nostru e acela$i ca $i


al vostru".
12

Manifestatille nationale moldovenesti din Basarabia si alte

pArti, chiar in atmosfera revolutionara a momentului, nu erau a-

greate de toate grupurile. Manifestatille contra curentulul national, se vad In presa locals si cea din Odessa Inca din Martie,
sub forma de atacuri directe la adresa Rominiei, aliata tarlsmului" si pentru tratamentul aplicat la *ipote dezertorilor din armata ruseasca, in mare parte Evrei basarabeni. In April, Mai si
lunie aceasta companie creste ; se vorbeste de barbariile rominesti, si se publica listele jertfelor inchizitiei rominesti, in legaturA si cu noi miscAri antisemite. Paralel cu aceste atacuri merg
atacurile impotriva partidului national, invinult de reactionarism
si separatism. 1
In restimp mostenirile absolutismului $i toate propagandele,
incepurA sA-si dea efectul. Dupa cum am arAtat mai sus, armata
era descompusa, mil de dezertori si vagabonzi cutreerau Basarabia
1 La 28 Iunie are loc la Kisiraiu un meeting de protestare contra barbartilor Romine$11, vorbesc Grlfghendler $t Gurevici. Am vilzut
mai sus $1 mifisurile speciale !Elate contra separatismului. Cu cit maul-

festatille nationale la toate congresele devin mai intense, cresc vadit


si sint din ce in ce mai agreate de multime, cind pe deasupra incep
realizari practice: cursuri de inviifiltori, formare de companil moldovenesti, slujba in biserict moldovenesti, acuzarile- de reactionarizm $i
separatism a Moldovenilor devin mai intense. In orice adunare, in orice
congres, in preset $1 in discursuri, se gasesc oratori $i scriitori, din ce
in ce mai multi, care arat& ca iniai frebuie salvala Rustle, ca Moldovenit nu admit colonizarr, ca sint pentru proprietate, ca an in capul
partidului pe Herta $i Gore proprietari,vindufi Rominilor ", reactionari,
care vor sit aduca pe Romini, ca saI saiveze mosiile. Pentru a se taia
puttota acestor atacuri $1 avind in vedem curentele extremiste a maselor, d-nii Gore $i Herta renunfii de a mai face esiri publice in aduraid $i intruniri, raminind totu$1 in miscarea national& In public pentru apararea intereselor nafionale se manifest& alte elemente din patura mai democratic& nationald.

www.dacoromanica.ro

226

DR. P. CAZACU

in lung 51 in lat, mi5cArile agrare au devenit din ce in ce mai


intense ; autoritatile neputincioase dela inceput, inlocuite sau substituite de diferite comitete, nici nu mai incercau s facA ceva.
Dezastrul dela front, complecta neputinta Si perderea a once influentA a guvernului central, mereu in criza, mereu remaniat, mereu in pertractari, mereu cu consilil extraordinare, soviete, cu crize
de comandament, cu rdscoale la Petrograd, republici la Cron5tad,
separatizm evident in Finlanda si Ucraina, presat de aliati, luptind pentru rdzboiu, pentru neanexiuni, pentru discipline{ si pentru
libertate, avind criza economicA 51 financiard, dezorganizarea productiei 5i a intregulul aparat social fdceau ca Basarabia, ca si
alte WO din Rusia, s fle lasatd la props tile el forte, la propriul ei
destin. lnsA fortele locale ruse5V erau nule ; partidele vechi : soiuzul
adevAratilor Ru5i, 51 partidul centrului, neavind sub noul regim,

singurul suport care le di dea viata, forta guvernamentalkdis-

paruse ; fiecare membru din aceste formatiuni, daca era cunoscut


se ascundet, daca era necunoscut se dadea drept neutru, sau incerca sA se arate revolutionar. Partidul cadet, extrem de mic Si
el, compus din marl proprietarl, in atmosf era revolutionard n'avea
nici o suprafatd, nici o trecere. Partidul socialist revolutionar era
compus din citiva ord5eni intelectuall si functionarl, absolut fArd
nici un suport con5tient In mase. Partidul social democrat avea
51 el putine elemente in "ora5e, pe care le disputa de la Bund*.
Poalei Sion 5i alte Sionuri. Partidul socialist popular, cel mai la
model 51 cel mai agreat de toti aces ord5eni, can vroiau s participe la vlata politica, venind din alte cercuri, grupuri 51, Wel de
ell cele socialiste, n'avea nici energie, nici putere nici numar.
Era evident cd far5 sustinerea guvernului, a aparatulul statului,
nici unul din partidele ruse5ti in Basarabia nu putea exista 51 mai
cu seamd conduce 5i administra.
Mi5carea mare a maselor adinci, a celor 84 ne5tlitori de
carte, sfarimase cu u5urintA in praf si stratul subtire de suPrastructura ruseasca, nesustinut de forta armata. Singurii factori, care
puteau provoca o indrumare spre ordine relativa in mi5carea haotica i produce un inceput de cristallzare in sfera turburata ce
se crease, erau instinctul national 51 instinctul de pdrnint : plinea
pentru sufletele si plinea pentru trupurile inflaminzite. Aceste
nstincte le reprezentau grupurile natlonale.
Dar inainte ca ele sA-51 afirme forta for unitd, s'a fAcut Inca
o incercare pentru a reline Basarabia depe calea ei naturals spre
autonomie 51 prin ea la locul ei In cadrul neamului, alegerile pentru constituanta ruseasca. 1 (Basarabia avea 12 locuri).
1 Iatd listele candidatilor I Constitutional-democrati: Llrusov
(Petrograd fost guvernator), Gutnic (Odessa avocal), Ianovschy (local
proprietary, Silinsky (local proprietor), Levinsky (local inginer, lost primar), Stanevici (judeator), Bajbeuc Melicov (funct. domenial armean
din Rusin), Bour (lzmall judeditor), Ballaga (preot Calarasi), Veg.
Lerman (medic Balt, Aleinicov (proprietar Soroca), Sisco los leloiz
(proprietor B6111); II Social-Democrat: Lurie, Grinfeld, N, Grinfeld, B.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASC1 227

Alegerile trebulau sA albs loc in zilele 12, 13, 14 Noembre ;


din cauza intirzierii pregAtirilor, au fost aminate pentru zilele de
26, 27, 23 Noembre, cind in mijlocul haosuiui din Basarabia, cu
imensitatea de dezertori, (care an participat la vot), cu banditisme,
turburari agrare, lipsd de organizare administrative $i comunala,

in special Ia sate,ele in fond nu s'au putut efectua, decit partial


si fard a se putea aduna rezultatete rcrutinului necomplect. Haosul se mdrise intr'atita, incit nu se mai vedea o forta reald pentru
ordine si salvare de d zastrul amenintator pentru Basarabia at
valurilor necontenite da hoarde de soldati rusi. care depe frontul
romin urmau sd se indrepte spre Rusia prin Basarabia. Guvernul
rus era in ajun sA fie doborit de bolevici, cind la 20 Octombre
la Chisindu, se adund primul congres at tuturor Moldovenilor din
Rusia (Spiritul movens care a stirnit 01 organizat congresul din
Chisinau, ii alte adunAri mai mica era Catelly presedintele sovietulul moldovenesc din Odessa) ; toate manifestatiile nationale
disparate, toate sfortArile individuate si a micilor grupuri din diferite locuri, se uniserA intr'un singur curent. Cu muzica, in rinduri, masse marl de soldati, tArani, ofited si Intelectuali moldo-

veni, de toate dogmele, cu steaguri nationale, defileazd prin tirgul acesta, din care un veac intreg an pornit toate rusificArile.
Aceasta manifestare de fortd si ordine a impresionat adinc pe
toatA lumea si a contribuit in mare mdsurd Ia supunerea 1 respectul adversarilor. Dupd salutAri din toate partite prin discursuri
lungi si multiple, dupd discutii nu tocmai violente Si lung!, primal
congres al Moldovenilor voteazd in unanimitate bazele de viata
viitoare a acesrei tArl. Se simtea de toatd lumea cA incepe sd
vorbeascd adevaratul stApin at acestel tAri-Moldovenimea. Cum'Anil si prevAzAtor, tinind socotealA de situatia Inca turbure, massa moldoveneascd declare acum, ceiace n'a putut spune altA data,
rezervind pentru viitor ultimul cuvint, cum l'a rezervat de mutt
pe acel care l'a spin la 25 Oct. 1917. Congresul dupA alegerea
prezidiumului : (Cijevsky, Holban, Platica, Rugina, Cotoros, Lungu,
Nastase, Buha) este salutat de d-nii Inculel in calitate de aju tor

de comisar, care spune ca Basarabia trebuie sit rdmile strinsA cu


Rusia, de P. Halipa, din partea Cuvintului Moldave
(,Sint nespus de fericit cd am ajuns sd urez in fata voastra floarea neamului nostru moldovenesc. Frain mei, veacuri inPalomarenco, Arzumaneant Cantor ; LI Cooper. Moldoueni: V. Chio
rescu, T. loncu, I. Pelivan, D. Cegorean, A. Gropa, G. Buruianii, P.
Fala, A. Grigan, T. Corobcean, C. Popovici, I. Codrean, M. Minciunii;
IV Tarani: 1. Inculel, P. Erhan, T. Cotoro$, V. Rudiev, T. Cojocar, 1.
Slefanov, S. Armen. P. Halipa, I. Tthohod, N. Budnicenco, Oh. Pintea,
V. Diaconovici, I. Berlinsky, T. Nichitiuc. Dnii Armen $1 Inculel din
cauza ca s'au pus candidaturile pe lista cu larani, au lost exciusi din
partidul socialist-revolullonar rusesc de comitetul local pentru calcarea
discipline'.
V Particle! socialist revolulionar moldovenesc: Scobioala Andrei,
lento Vasite, Cazacliu Or., Basil& AL, Chiciormare P., Buha V , Sa-

cara V., Ursu A., Carau$ A., Curduc Oh.

www.dacoromanica.ro

228

DR. P. CAZACU

tregi pe noi ne intind si ne dezblna vrajmasii, veacurl intregi pamintul nostru strAmosesc geme sub jugul strain si latA acum, dupe
atitla ani de jale si suferinta, ne-am shins fratii gramAjoara.

01 tine va spune bucuria noastra. Grea a fost soarta noastra,

lungA noaptea, in care am zacut. Dar precum dupe noapte rasare


zorile si lumina zilei, asa I in viata neamului moldovenesc, dupe
o lungs robie, s'a simtit si a propierea izbavirii. In voi este toata
nadejdea noastra. Tara se inneaca in lacrami i singe. VrAjmali
notri stau la hotare, vrajmasi avem city frunza si la spatele nostru sl in launtrul tarii ; iar cel mai mare vrajmas este in mijlocul
nostru aceasta este neunirea,Biruiti anti iu acest "vrajmas si apol
vom birui totul"), Arzumeant (armean) din partea social democratilor, dr. Lurie din partea Bundului, Erhan din partea Sovietului taranilor, Zbierea din partea ostasilor de pe frontul rominesc, doamna Alistar, Prahnitky, trimisul marinarllor moldoveni
depe Ma rea Neagra, loncu din partea partldului moldovenesc,
DubAlar din partea cAlarasilor moldoveni din Novogheorghievsk,
Sacara din partea invAtatorilor moldoveni, Osolan dela regimen tul 40 moldovenesc, Sinicliu dela regimentul de tunari moldoveni,
Etcul dela ti ranli moldoveni din tinutul ChiinAului, Lungu, Ursu,
Coada dela comitetul moldovenesc din Bolgrad, Crigan Inspectorul militiei moldovenesti ((,cuvintu I autonomie inseamnA: jos stra-

inii, noi sintem stapini in tail") Tantu si Cazacliu dela comitetu

moldovenesc din Iasi, Toma Jalba dela Moldovenli de peste Nistru


(cui ne lasati pe noi? nu ne uitatl, nu ne lasati) carula II raspunde
Buzdugan.
Dam mai jos hotAririle acelui congres, ele fiind sistematizarea
si formulare a precisa a acordului tuturor grupurilor I curentelor

moldovenesti care re valorificau.


I.

Despre republica federative ruseasaConsiderind ca

din cauza lmensitatii teritorlului Ruslei I marelul numar de popoare, care'] populeaza, cu civIlizatii variate sl constiinte natlonale
Clare, centralizarea impledeca desvoltarea culturala a nationalitatilor 1 viata economics a tarilor, intaiul congres ostaesc moldovenesc din toata Rusia a hotarit :
Unica forma de guveramfnt admisibila $i posibila in Rusia este acea de republica federativa. democraticii.
11.
Despre autonomia Basarabiel. Avind In vedere cultura
nationala a nea7zului moldovenesc, treculul sew istoric, plecind

de la principlul proclamat de revolutie, ca fiecare popor are


drept de a dIspune de soarta sa, pentru a realiza o unire mai

strinsa a poporului moldovenesc, pentru a garanta drepturile lui


la o desvoltare, autonomia culturalA, economics 1 nationala, primul congres at Moldovenilor din tea% Rusia in unanimitate a
decis :

Basarabla se bucura de autonomie teritorlahl a politica.


Pentru apArarea intereselor i drepturilor Basarabiel autonome, ea va avea un reprezentant pentru afacerile nationale ale
poporului moldovenesc pe linga guvernul central.
www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 229

III. Nationalizarea armatelor


moldovenesti.
Gasind
ca vechiul sistem de formare a armatelor prin amestec de nationalitati este asezat pe principil invechite
antidemocratice, care
tind a destrAma fortele diferitelor nationalitAti, considerind pe de
altA parte a poporul moldovenesc nu poate apara patria
libertatile, cistigate prin revolutie, decit subt drapele nationale $1
avind ca sefi,ofiteri de acelasi singe si de acelasi spirit, primul
congres hotarAste :
A constitui faro aminare unitdll moldovenesti nationale de
Coate armele. Pentru a realiza acest plan sl a administra aceste
unitAti moldovenesti se erganizeazA fare intirziere un comitet general militar moldovenesc, cu un comisar pentru afacerile militare
nationale. Comitetul militar moldovenesc va studia un proect de
nationallzare a unitAtilor militare Si imediat it va aplica.
IV. Unitcitile mobile moldovenesti(cohortele).Pentru a
rezista regimulut de teroare $i anarhiei, pentru a asigura ordinea
in Basarabia in timpul demobilizarii, primul congres moldovenesc

a hotarit:

De a marl numArul unitAtilor de mililie moblIA (cohortelor)


pAnA la 100; cu 100 oameni de fiecare. De a despArti pe cavaleristii moldoveni si a-I trimlte in Basarabia in formatii aparte ca
sA inlocuiasca alte unitati de cavalerie, care se gasesc acum in
lard.
V. Sfatul Tariff. Congresul moldovenesc a hotArit
A constitui de Indata un Sfat al Tarii pentru a administra

toate treburile Basarabiei autonome. El se va forma din 120

deputati in felul urmator Moidovenii vor avea 84 locuri (70 la


sutA) si celelalte neamuri din Basarabia 36 locuri (30 la sutA), 44
deputati moldovent se vor alege de congres ; 30 se vor alege de
tArni mold veal ; 10 de la organizatiile $1 partidele moldovenesti.
36de alte nationalitati. care Iocuesc in Basarabia (socotind 70
la sutA Moldoveni si 30 la sutA alte nationalitati) iar zece locuri
se vor rezerva pentru Moldovenii de dincolo de Nistru. Se considers nedoritA orice coalitie cu
Sfatul 'aril se va socoti ca vremelnic, pAnA la intrunirea
constituantei din Basarabia, alese prin vot universal egal direct
si secret. Toate organele de administratie vor ft supuse Sfatului
Tart! 1 diriguite de dinsul. Din momentul constituiril Sfatului TArii

toate comitetele, acum existente in Basarabia, vor capAta un caracter strict profesional.
VI. Chestia agrard ci colonizdrlle. Tot parnintul este pro prletatea poporului. Motftle manastiresti, blsericesti, a statului, a
domenillor coroanel i cele particulare, vor ft trecute poporului
(muncitor de pamint) fAra lndemnitate. Proprietatea particularA
asupra plmintului este desfiintatA.
Distribuirea paminturilor Intre tArani se va face de Constituanta basarabeana.
Toate pAdurile of subsolul Basarabiel autonome vor fi socotite ca proprietate a poporului. Colonizarea farli prin elemente
www.dacoromanica.ro

230

DR. P. CAZACU

strdine este opritd. Intoarcerea in taro a Basarabenilor, cart s'au


expatriat din cauza lipsei de pAmint, este permisA 51 11 se va da
i for parnint ca 51 altor muncitorl.
VII. Nationallzarea Invdteimintului.Congresul a hotarit
1) de a naflonaliza de Thdata toate $colile (secundare i
primare) precum fi celelalte institutii din Basarabia ;
2) invAtAmintul va fi gratuit si obligatoriu in limba nationala a poporului. Toate colile vor fi intretinute de stat ;
3) toate scolile secundare ale ministerulul de Instructie vor
trece sub controlul consiliului judetean ;
4) consiliul judetean va avea grija de 5coli normale de invitatorl 5i de alte institutil de acest fel ca 5coli 51 institutil agronomice, tehnice si viticole. Toate aceste Institut!' se vor nationaliza ;
5) aprobind masurile luate de zemstva provincialA pentru
nationalizarea scolilor, Congresul recunoa5te ca crearea 5coalei

nationale trebuie sa fie opera natiunil 5i nu numal a organelor


de administratie locale sau profeslonale, de a cere formal de la
zemstvele tinutale ca sA aplice fi rA aminarl mAsurile dictate de
zemstva provincialA in ce priveste nationalizarea valor ;

6) de a cere formal dela zemstva Cetdtii Albe $t dela altele care rezista la introducerea ;colilor nationale, ca sa intro-

duel de indata limba moldoveneascA in colile a cAror elevi sint


Moldoveni ;

7) de a chema pe totl institntoril si profesorii Basarabiei sl

colaboreze fAr4 intirziere la crearea 5colilor not pe baze democratice ;

8) de a face cunoscut tuturor consiliilor pedagogice a co-

lilor secundare din Basarabia, ca de indata sa is mAsuri pentru


nationalizarea imediata a 5colif 51 introducerea limbii materne Is
invatamint.
VIII.

Inveitamintul extra-colar.Congresul recunoa5te ca

urgentA organizarea Invatamintului extra colar pe baze nationale.

El considera el aceasta sarcina cade asupra zemstvelor tinutale 51 a celel provinciale. Dar toate chestiile privItoare la instructia publicA, ca i chestille de administrare, in Basarabia autonomA sint de resortul Sfatului Tarii.
IX. Moldovenli de peste Nistru. Congresul a hotarit : de
a sustine legaturile cu organizatiile moldovene5ti de peste Nistru
5i a le da 10 locuri in Sfatul Tarn. De a se adresa la Rada ucraineand 51 la guvernul provIzoriu cerind sa be recunoasca Moldovenilor de peste Nistru, din Caucaz, Siberia 51 alte part', aceleasi
drepturi, pe care not Moldovenii be recunoactem altor nationalitAti,
care trAiesc in Basarabia autonoma.
X.

Fonda! national.Congresul a hotArit:

1) Sfatul TArli va lua mAsuri pentru a constitui un fond national ;

2) Congresul a recunoscut cA in opera de creare a noel vieti


democratice $1 nationale, drepturile minoritatilor etnice trebule sA
fie complect si scrupulos respectate.
Presed. congresului, V. Cljevsky.
Secretar, Gh. Ndstase.
25 Oct. 1917www.dacoromanica.ro
Ki5inau.

MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 231

13

HotaririIe congresului moldovenesc din Octombre 1917 din


Chisinau, insemnate prin formularea si coordonarea exacta a ideilor, desbatute de mutt in diferite programe, organizatiuni si grupad in mod haotic, au mares for importantA mai cu seams prin
decizia punerei for imediat in practice, dupe exemplul altor popoare &i dupA dorinta organizatiiior sf gruparilor moldovenesti.
Aceasta punere in practicA, InlesnitA prin descompunerea gradate
a imperlului rus, la sfirsitul tuff Octombre si in Noembre 1917,
era in deosebi favorizatA prin rAsboiul civil inceput la Petrograd,
anarhia din Rusia, izolarea Basarabiel de Rusia prin Ucraina autonomA (in fapt independenta). Straturile sociale locale (putin insemnate la numAr i putere de altfel), care poate s'ar fi opus in
alte conditiuni incercArilor de realizAri moldovenesti, neavind nici
o putere localA, nici *tor din Rusia, inspaimintate de revolutia
socials si rasboiul civil deslAntuite acolo si de anarhia locals, au
fost silite din aceste imprejurari sa nu opuie nici o rezistenta,
unele chiar sA se adapteze si sa colaboreze, in speranta sA se saleze, iar altele,instalindu-se prin o autoritate locals o ordine relativA, t cAutau sa patrundA in interiorul Sfatului TAril, formarea
1

cumente.

lata pentru caracterizarea oamenilor gi atitudinelor citeva do-

Comisia, ins5rcinatrt cu organizarea Sfatului Writ, invit5 imediat


dupe congres organizatiile si grupeirile sa-st desemneze delegatii. D.
Halipa ridica aceasta chestiune in Consiliul comunal al orasului Chisiniu; el declare: initiative acestei institufii este a partidului national, dar
ea a fost acceptant in Iulie de fostul ministru de interne Terelelly, apoi
congresul at II-lea faranesc din 27 Aug. s'a pronunfat categoric pentru
aces institufie; scum initiative este in mina organizafiilor militare si
primul congres moldovenesc a organizat un biurou (60 persoane), care
distribute locurile intre nafionalitali. Sfatul Tarn va fi un organ at democrafiei nafionale cu reprezentanfa proportionate a nafionalitafilor.
Statistica actuala fartsta este rea; in realitate dup6 delete Juste exis-

tente, Moldoveni sint 70*/ , Ucraineni 14/0, Evrei 12J., Rust 6 0, l3ulgari
3' /o, Nemfi 3/0, Gagriuzi 2%, Greet si Armeni 1 Roag6 Duma sa tri-

meant delegati: un Rus, un Moldovan 5I un Evreu. Basarabia este despartite. de Rusia si Ucraina; in Basarabia este anarhie, demobilizarea
ce vine o mrtre*te. D. lanovsky reprezentantul grupulul constitutionaldemocrat dup5 ce enunntra toate considerentele impotriva organizarii
Sfatului Tifirii in Rusia unite, ca organ cu tendinfe nafionale separatiste,
convine ca temporal se poate admite aceasta institufie, insii 1) ea sa
se conduce pe baza legil9r existente, 2) sa p6zeascrt bazele revoluflei,
sit lupte pentru reconstruirea Rustei, 3) sit restabileascrt si sit mentie
ordinea, 4) s6 organizeze forte militara, 5) sa face alegeri pe baza
votului universal, egal, direct, secret si proportional, cu reprezentanf a
minorillifilor, 6) toate acestea sa le face zemstvoul,
Socialistul revolufionar Moghileansky, este pentru tntocmirea Sfatului Torii; ins6 statistics ruseasca este bun5, asifel ca alcatuirea Sfa-

tului rorii va fi proasta. Dr. Cogan Bernstein (sionist) este pentru


autonomie, der contra federallet, in state unite; pe ling5 aceasta neHind stabilit eel Evreii au dreptul se se ocupe cu agriculture, nu se tie
cine este venetic aict; va apdra pe Evrei. Grinfeld reprezentantul Bundului (soc. revol. evrei) se cup& de drepturile Evreilor, care au emigrat din Basarabia in America, care ar dor: s5 se intos:cf. Spivac

www.dacoromanica.ro

232

DR. P. CAZACU

cAruia vedeau a nu o pot opri, cu scop ca acolo sA opreasca


tendintele separatiste.
Biroul de organizare a Sfatului TArii dinclu-si seama de acea-

(soc. democr.) spune ca proletariaful este pentru cea mai !argil autonomle, dar contra nalionalismului, care chiar in forme democratice invrtijbeste. Sinadino spune ca hottiririle congresului moldovenesc sint
vati'matoare nu numai pentru Basarabia, dar si pentru Rusia, intru cit
sint contra coalifiet cu burghezia, tolffsi este bine so se organizeze
Sfatul Tdrfi. Smidt reprezentantul socialistilor populari este pentru, dot
numai inteatit intru cit aceastil institutie va realiza speranjele asanarei
viefil locale In unire cu Rusia. Buruiand sustine absoluta necesitate a
Sfatului TOM. SO hotiriiste ca d-nil Smidt, Spluac si Maghileansky sd
is paste ca del gaff In acea institutie ca sd se informeze si sd stdruie
pentru reorganizarea ei pe baze drepte.
Trimisli sovietului din Petrograd pentru adincirea revolufiei in
Basarabia, vlizind caderea lui Kerensky si sovietului lui, sh pun la remorca miscarif nationale locale. La 26 Noembre la o adunare a reprezentantilor oraselor, trimisul sovietului Petrogradean si ajutorul de comisar I. Inculet spune: ideia Sfatului Th'ril a aparut la Petrograd (?)in
Hine, cind Rada avea pretentiuni asupra Basarabiei, era o ideie pentru a rezista Radei. Separatism in Basarabia nu exists (?) mai cu seam&
spre Rominia; nu sint decit citi-va oameni (un fel de dentint formal: acei
oameni sii stiau). Nu este o tare mai liberh ca Rusia. Asa privesc si thranii. Chestiunea a fost push de 'Oran' la congres, apoi la congresul
moldovenesc. Dace n'ar fi fost bolsevicii nu ne grabeam. Salvarea Rusiei este in salvarea diverselor regiuni, care vor forma republica federally& Pretentil asupra Basarabiei pot fi si din partea Ucrainei si
Rominiel. Este pericol din partea Rominiel, dar Sfatul Tariff va reusi sa
apere Basarabia de acest pericol. Aici s'a critical organizarea Sfatului
TOM. Comisia de organizare a Sfatului Tfirii a neglijat zemstvele si
orasele, dar acum acestea s'au admis. Sfatul TArii va trimite comisari
la Coate institutille, se va ocupa de aprovizionare, apoi va convoca constituanta locale, va lupta cu dezordinele agrare. Comisariatul existent
lupta de luni de zile, dar FOTO rezultat. Armata este dezorganizatii, finutut Hotinului a fost devastat; intr'un sat thranii au rascolit si mormin-

tele fostilor proprielari, au rupt rotile dela trasuri, ca Burjuii se nu


mai calatoreasca. Dezordinea merge la Sud, cind va porni armata de
pe front, va ft si mai rau. Cere sa fie sustinut Sfatul Taril. D. 'anonsky (cadet) invinueste ca s'a lucrat in secret; in Sfatul Tdrii, uede
tendinta de a se rape de Rusia. Vesterman spune cd miscdrile naflo-

nallste manlfestate In Sfatul Tdrii corespund cu aspire /file si tendintele Romtniei. Dobrovolsky din Bolgrad vede In Sfatul Torii orientare
paste Prut. D.nii Inculef st Neaga declare: nu este separatism, nimeni
nu urea jugul romin. Dace Slain! Trail nu este constituit bine, vom lua
masuri de reorganizare. V& intindem mina, vA chernam la colaborare,
va rugam so credeji in sinceritatea noastra".
Mai cliim pentru lAmurirea almosferil de alunci si o dare de soma
asupra intrunirii sindicatului (soiuz) functionerilor. D. Nikiforova intreabil ce musuri sint de luat in caz de introducere definitivd in viola
easarabiei a autonomiei, edcl rezultatul ar fi cd naliunea predominant&
aici, Moldovenii vor scoate din funcliile oficiale de Wei pe tot: Rusii.
Rilspunde ajutorul de comisar, I. ',mule!: Tendinta catra autonomie
an inseamna despartire de Rusia, ci numal inlocuirea administratordor
trimisi din Petrograd prin ales!. Autonomia nu se va realiza de sine;
va trebui sanctionatii de constituanta ruse, ceia ce se va intimpla mull
mai tirziu, poate peste un an dot. Dar pan& Mullet, si mai tirziu chiar,
functionarii rusi nu vor fl indepartall, cad este nevoie de intelectuali;
Sfatul TOM va pregati numai materialele pentru constituanta rush.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT

31

NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA

233

stA situatie a cautat sa asigure dela Inceput Moldovenilor o mare


majoritate, cum 11 se i cuvenea dupa numdrul populatiei.

WI schema intocmirii Sfatului Tariff :

NATIONALIT AT
Partide, organi-

zatii, grupari

eu

0
O

Z-O"

Cong. Moldovenesc
Sov. Wan. mold.
Zemstvo provincial
Zemstve limit.

Oras. Chisinau
Orasvle linutale
Sov.luc. sol. tar.
Part. social revol.
Part. soc. democrat
Part. soc. popular
Part. nat. motdov
Cooperativele
Org. cailor ferale
luristif

P. T. T.
Congresul

Societ. infelectual
Sindicat institut
Sind. instil. mold.
Clerul
lIcrainent
Izraelitt
Bulgari
German'
Gligauzi

Polonezi
Armeni
Greci
Llga femeilor

4
td

44
30

44
30

9
3

7
1

.E.
11.

1
1
1

Oa,

1
1

1
1
1
1
1

1
1

1
1

10
10
2
2
1

10
10
2
2
1

150

6 6

..r

4
4

1
1

c0

....

1I

4
5
2
2
2

ty)

1
105

15 1 14

71

21 2

11 2

Pentru ziva de 21 Noembre biuroul a Invitat organizatiile

i gruparile politice sail trimeatA ale0 for la Chilnau, cind s'a


i facut solemnitatea deschidetii Sfatului Tarn. 1
1

Solemnitalea incepe la caledrala orasului, unde episcopul rus

Gavril al Achermanului face ca slujba sa se face moldoveneste, la


care cu vreo tuna in
care asista deputatii Sfatului Tarii. In multime,
urma purta numai cocfirzi ro$ii, sa vad in mod demonstrativ la butoniere
cocfirzi si panglici cu tricolorul nostru, care se inalla st deasupra localului Sfatului Tarii. (D. I. Nistor in a sa istorie a Basarabiei (pag.
420) este deci gresit, afifinind ca Ain zilele lui Vasile Voda Lupu si
'strati Dabija intemeitorul (sic.) orasului Chisinau ( ?e) capitals Basarabiet, nu mat vilzuse filfiind steagurile rominesti" cad au mat filfiit
16

www.dacoromanica.ro

234

DR. P. CAZACU

In acelasi timp sosise la Chiinau i formatiile militare moldovenestil-ul regiment moldovenesc de infanterie, subt comanda
colonelului Furtuna, 1-ul regiment de artilerie, i peste citeva zile
si al 2-lea regiment de infanterie.
ele si in timpul dintre V asile-Lupu, 'strati Dahlia si 1812, ca si la manifestatia dela Odessa si in toate manifestatiile nafionale din tImpul
de la 21 Noem. 1917 pAnii la 13 Ian. 1918.)
La parades apar si formallile militare moldovenesti: regimental 1

de infanterie si regimental 1 de tunari,


Era foarte interesantil aceasta solemnitate bisericeascg, facuti
moldoveneste de un episcop rus, de pe timpurile tarismului, care prin
praenfa si oficiul sau consfinfeste institufia aceasta revolulionarli, cornpusa in majoritate din tined, care panli alaltateri purtau uniformele larului ; eri cocarde rosii si astazi cele tricolore. Dela catedrala s'a trecut in localul Sfatului Tarn.
Dar n'a lost suficienta aceasta slujba. Dupes ce s'a !recut in localul Sfatului Tariff (liceul at IIIlea de Niel!, rechizifionat adhoc) si
acolo in paraclis, din nou s'a facut o slujba de acelasi episcop rus si
s'a final 5t cuvintarea parintelui Ourie
Prima sedinfa sa deschide subt presidenfia celui mat bitrin deputat N. N. Alexandri, in strigate entuziaste: Iratasca autonomi, tatlased Basarabia`, triftiascil Stahl! Tariff` si cintind: Desteaptate Ro.
mine. Cet 95 deputali prezenfi aleg presedinte pe ajutorui de comisar
gub. I. Inculef (Moldovenil hotariserA alegerea ca presedinte a unuia
dintr'ai tor. Cum ins& d. Inca lei, care refuzase panli atunci se lucreze
pe teren national, ci numai pe cel social, ca trimis a ministrului Ke
rensky pentru adincirea revoluftel rusesti in Basarabia, in ultimul moment 15i oferise servicitle,Kerensky cazuse,- in schimbul alegerii ca
presedinte ; majoritatea l'a acceptat din considerafii tactice). Aceasta
alegere a unuia din reprezentanfii puterit cenirale petrogradene educe
Inca un fel de recunoastere oficialli a nouei institufii. Cuvintarea lui in
moldoveneste o reproducem : gospodarilor deputali I Republica ruseasca este cuprinsa de anarhie 5i scaparea ei este numai in organizarea fiecarei provincii a Rusiei. Trebue sa punem friu anarhiet, care
incepe si in Basarabia. Mince strinsa a poporului incepe sit se risipeasca. Sfatul Tarii trebue sa aiba grija de ea. Tot el trebue sit theme
adunarea intemeietoare a Basarabiei. De acum incolo tot piimintul si
foal& voia sit fie a norodului muncitor.
si vole, iata Pala Sfatului Tariff. Sa luam masuri ca sit pas trim padurile si toatii averea, care
acum se furs. Stahl! Tariff mai trebue sa is in mina aprovizionarea [aril,

fiindca altfel poate la 1 lanuar orl la 1 Februar vom raminea fare


piine. Armata demobilizata se va intoarce acasti si atunci soldafii flaminzi
vor priida fare. Sfatul mai trebue sal garanteze dreplurile nafiunilor mici
din Basarabia. Sa mat garanteze lucrul oraselor si zemstvelor. Viala sa
tie puss pe baza piistrdril legilor. SA facem slobozenie cuvintului, a
adunarilor, a grevelora.
In numete partidului national vorbesle P. Halipa. El vede in programulparlidului national toate aspirafille nafionale ale neamului. Acum 8
luni, cind toll sa scaldau In apele unul internationalism bolndvicios, provocal de revolutia ruseascd, not am ridicat steagul national, calauzili de
idela iubiril de patrie, ached a pdmintului nostru moldovenesc. Munca este

grea, caci poporul a zacut amortit de lanfurile robiei, astazi lanturile


s'au rupt gi neamul nostru s'a trezit la vials. Ne trebue InscI o imitate
de bointa nationald si Inteilegere. Partidul national n'are scopurt soviniste, el vrea s& se puns in legaturit cu toate naftile mai mici ca impreuna sa lucreze la consolidarea !aril.
In numele sovietului laranilor vorbeste P. Erhan (profesor de liceu
la Petrograd). El declares ca taranimea din cele dintai zile a revoluliei s'a

ocupat de chestille, de care se va ocupa Sfatul Tarn. Taranii sint pen-

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 235

Ana Band discursurile dela solemnitatea deschiderei Sfatului


TArii, din primal moment ne surprinde : binecuvintarea episcopuluf, in functie sub vechiul l noul regim, reprezentant al bisericei ; salutarile prqedintelui tribunalulul Luzghin, in functie sub
vechiul si noul regim sl a baroului, reprezentInd justitia ; a sub comisarilor guberniall In functie: Cristi, Inculet, Rudiev-Bahl, Cofru republics federaliv5 Si pentru fnchelerea poen cif mai grabnic. Sfa
tul Tarii irebue s5 porneasca lupta contra neculturii $1 intunericului,
care a stApinit pang scum poporul. Pdmintul cu Coate bog5tille sale
trebue s5 fie in miinile fdrdnimil muncitoare. Doreste ca Sfatul Torii

sa fie deschis in ceas bun.

In numele ostasilor vorbeste T. Cotoros. El salut5 in Sf. Tarli pe


adevaratul stdpfn al Basarabiel. Deschiderea Int se face in vreme grew,
in vreme de anarhie. Este chemat sd feed r"nduiala. Sfalul Tarn este
esit din revolutia rus5, de aceia va 'rebut sa dea pamint triranilor.
In numele orasulut vorbeste Al. C. Smidt. El crede cd Sfatul farii
va scoate din anarhia nemaipomenitd in care zace Rusia si Basarabia.
Se bucur5 de holarirea de a fad in pace cu Coale natIonalitatile. Rusia
va fi federative sl Basarabia autonomd. Nu vor exists popoare stripinttoare si stripinite. In momentele acestea fericite nu vom 'Ma patria mare
Rusia, care ne-a dal libertritile. Ora011 va da tot ajutorul Sfatului Torii.
In numele sfatului muncitoresc vorbeste DobrGvolsky, care de-

clar5 cA va sprijini Sfatul PM, in baza dreptulul popoarelor de asi


crol singurd soarta si in baza faptulut.cri este o institutie izvoritil din
revolutia rus5.
In numele Ucrainenilor vorbeste Luienco, imputernicitul Radei
din Odessa. Aminteste vechile legatur! moldovo-ucrainene, critics cen
tralismul rusesc. Trebue sit ne croim soarta singuri. Doreste redeteptarea Moldovei. Ucraina va lupla pentru idealul salt national, asigurind astfel si libertatea noului scat moldovenesc. Numai peste mormintele noastre va trece dusmanul nostru comun.
In numele justitiei vorbesle d. Luzghin, prwdintele tribunalului
local, el crede c6 Sfatul Tart! va pleca pe calea legit, fail de care nu
se poate trai. Raspunderea pe care sio la Sfatul 'frith este foarte mare ;
de aceia trebuesd-1 sprijinim cu tog. El trebue s5 treneasca simidmintul
de iubire de 'patrie, care astazi nu este aproape deloc cunoscut In Ru-

sia. Doreste ca soarele rdsdrlt astdzi sa straluceascd in veci asupra


bogatel qi frumoasei Basarabil. In numele sfaturilor muncitoresti 5i

soldatesli din Chisin5u, vorbeste Niselson. El speak ea in Sfatul Tririt


se vor g5si destui barbell, care impreunA cu sfaturile munciloresti sI
soldatesti,sa Pntdreascd revolutia. D. Mitkevicl vorbeste in numele depulatilor ucraineni din Basarabia; salute sfatul fiber al republicei basarabene, care va infriptul principiile ridicate de democratia revoluti.
onara. D. Cogan, in numele socialisillor revolutionarl, sustine ca nu mai
poate fi vorba de popoare stapinitoare si stripinite. bottle popoarele au
aceleasi drepturi. Partidul situ in al doilea congres al silu a recunoscut autonomia nalionald 1 teritoriala a Basarabiet.
In numele llget culturale a femeilor moldovence, vorbeste d. Ailstar; salute Sfatul Tarn, care va sustine culture In limba nalionald i
va Implini Coate dorinIlle poporului. D. Mare vorbeste in numele osta
silor moldoveni de pe irontul rominesc. El arata cum Cara aceasfa a
fost cafcate veacuri de Tatari $i Turci. Astral outwit piatra fericirli
poporului st doriti sa vii conduce!! singuri. SA line!! minte ca trebue
multA !until si nu vett putea, de nu veli fi pilaf de iubire cdtrd lard s!
I:attune%

In numele partidului socialist democrat, vorbeste N. Grinfeld;


face paralela intre Rusia tarismului, in care cele mai asuprItepopoare
erau Moldovenil siEvreii, lipsili de limba lor,si Rusia de astAzl, in care

www.dacoromanica.ro

236

DR. P. CAZACU

toros-Chisingu, care reprezentau ministerul de interne si sovietul ;


a d-lcrr Erhan si Inculet, trimisi al guvernului temporal si at sovietului din Petrograd, pentru adincirea revolutiei ruse sl combaterea
separatismului ; a d-lui A. C. Smidt, primarul orasului, si a d-lui

Sinadino, fost deputat in Duma useasca ; prin prezenta si discursurile tor, acesti reprezentanti a autoritatilor de stat vechi sl

not dau Sfatulul Taril o quasi consfintire de autoritate oficiala.


Aceiasi quasi consfintire si autoritate prin prezenta si discursurile tor, dar de data aceasta din partea democratiei revolutIonare, o dau d-nil Dobrovolsky reprezentantul sfatului mancitoresc, Cogan al socialistilor revolutionari, Grinfeld al partidului social-democrat, Covarsky a Bundului, Stern al partidulul
sint depllne libertiiii : Ca s.5 smile acesle liberlati trebue sit lucriim
ca Rusk, sd rdintie unit d.

In numele Polonilor vorbeste d. Pomorosky, un om cult, vechiu


amic al neamului moldovenesc. Este sigur ca va domni buns infelegere
intre Moldoveni, ski ptnii 'aril si celelalte popoare.
Face urari Sfatului rdril, in numele Orecilor. d. P.Sinadine, fost
deputal in Duma imperial& st inobilat de Tar la 1912.
D. Stoianov in numele Bulgarilor si Gagrtuzilor se bucura de des
chiderea Sfatului TArli.
D. Covarsky in numele Bundului salute Sfalul Tlirli ; va fi trainic
data se va baza pe toate popoarele 41 se va conduce de ideile revo,luflei rusesti, nu va restringe drepturile nimbnui.
In numele parlidului poporalsocialist vorbeste dr. Stern.
In numele partidului national vorbeste d. Pelivan. Astiizt este cea
mat tnsemnatd 21 din istoria neamului moldovenesc. A fost pierdut acest
neam dar el s'a gdsit pe sine, a lost inmormintal dar azi a laulat Toil
Moldovenii au simtit negraita bucurie, end au udzul steagul nalional
deasupra acestui palat. Azi se inlrupeaza uisurile pdrinfilor si bunicilor nostri gi nadejd le tuturor fruntasilor neamului nostru, scoboriii in

mormint cu Inima indurerate. Vorbesle de trecutul moldovenesc al


Basarabiei, de visurile st cultura neamului, de rusificare.
In numele Cuvinlului Moldovenesc a vorbit V. Harea.
In numele partidelor unite socialiste evreiestI vorbeste Eigher ;el celeste rezolutia acesior particle, care cer aulonomia Basarabiel, cu
respectarea minoritalilor.
In numele avocatilor vorbeste d. Kircorov convins ca Sfalul Tarn
va lucra pentru rinduialii.
In numele presei vorbeste d. Oberman; el binecuvinteazii Shaul
Tfirii, care va fl in stare sfi pue capal anarhiei si luptei. Democrat la
rush' recunoa$le drepturile popoarelor si presa le sprijineste.
Presedintele asigurii ca nimeni nu se va alinge de pres5.
flu al acesIn numele cooperallvelor vorbeste Buruland Cih.
lei Moldoue, ma stmt fericit ca am ajuns ziva aceasta. Multi s'au luptat ca sd sttngd din sufletele noastre lubirea de patrle, dar n'au lzbuIll. kid cd din ea s'a aprins un foc mare si frumos. Cooperatoril mol-

doveni, care an dus lumina in popor, se bucurit".


Mai vorbesc : in numele soldatului moldoveans, Mihai Minclun5,
reprezentanjii soldalilor moldoveni de pe frontal de de Nord; din Crimeta d. Oaf encu; in numele comiletului moldovenesc din Odessa, care
a luplat mull pentru drepturile nalionale si pentru a ajunge alci; Vlu15, in numele sludenfilor moldoveni din Odessa ; arh. Curie in numete clerului moldovenesc ; delegatul funclionarllor moldoveni de la
cane ferule; delegatul partidului socialist reuolutionar tnoldouenesc

Ion I3uzdugan ; Bogos dela comisariatul miltlar moldovenesc; Trofin din


parlea aduniirit jarfinesti din jinutul 13611110r sl multi edit.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 237

socialist-popular. Prezenta tuturor acestor elemente la deschide-

rea unul organ cu majoritate moldoveneascd, cu baze nationale,


implicA recunoasterea cA stdpinirea lor, ca reprezentanti a on calm' Rush si vechi si noi, nu are nici un temeiu cinstit. E posibil,
cA unli aveau gindul ascuns, ca statul Rus, reconstituit repede,
va regula i canalize miscarea aceasta in apele revolutlei rusesti.
Reprezentantii curentelor sociallste rusesti credeau cu siguranta cA
dogmele lor vor avea o putere mai mare de atractie spre revolutia ruseascA, decit instinctul national. De acela nota care se

degajazA din discursurile lor, pe !Ina recunoasterea fondului national local, este in primul rind : salvarea Rusiei.
Cu totul alte tendinte se degajeaza din discursurile Moldovenilor, reprezentanti al majorititii. 1-lalipa vorbeste de steagul
national", de internationalismul bolnAvicios, provocat de revolutia ruseascA ". D-na Alistar vorbeste despre culture natio-

nal" $i toate dorintele pcporului", d. Mare spune : astazi


vroiti sa va conducell singuri"trebuie multi luptA si

iubire

pentru natiune", d. 1. Pelivan spune : acest neam s'a gAsit pe


sine, a inviat", se intrupeazd visurile pariutilor si nadejdile tuturor fruntasilor neamului", Buruland vorbeste ca fiu al acestei
Moldove", unde multi au luptat ca si stingi din sufletele noastre iubirea de patrie, dar n'au izbutit: din ea s'a aprins un foc
snare si frumoe. Gafencu vorbeste despre drepturiie nationale"
si munca depusa pentru a ajunge aici", Buzdugan spune : ede
acum se inaltd steaua noastrA, de acum inainte sA fim stapini pe
vlata si soarta noastrA", iar Bogos spune mai clay : veniti sA
cucerim ce avem de cucerit".
D. Lutenco, reprezentantul Ucrainei, dupA ce vorbeste de
legaturile Moldovei" si Ucrainei", spune scA trebuie si ne
crelem soarta singuri", cA numai peste mormintele Ucrainenilor va

putea trece dusmanul comun". lar d. Pamersky din partea Po-

lonilor, vorbeste despre Moldovenl, stapanii acestei tar! ".


Cu toatA atmosfera de entuziasm revolutionar, expresiile

notate erau profund de semnificative si aratau dela inceput o

adincA deosebire in fraternitatea revolutionard.


Declaratille Moldovenilor, ca si a Ucrainenilor si Polonilor,
se bizuiku pe dreptul, dreptatea si constiinta lor, pe manifestatitle nationale tot mai puternice, pe hotaririle congreselor, pe entuzlasm, dar si pe forte lor armatd nascincli. si mai presus de
toate pe slAbiciunea adversarului. Socoteala fortelor proprii nu ii
arAta insa prea tali ; din aceastA cauzA in manifestarile lor pu-

neau anumite !finite ; iar baza lor reolutionarA si democraticti


ii Linea in anume legAturi cu democratia rusA si in anume rezerve fats de tail. In toatd. miscarea nationald pand la, si dupA
organizarea Sfatului Tarii, vertiginoasa, caleidoscopicA, si in acelas1 timp, haoticd, pentru cunoscatoril vietil din Rusia, $l in
special a celei din Basarabia, dela inceput se distingeau idelle,
mai exact instinctele. Rdzbolul nu s'a pus in discutie formali, dar
tocmai aceastA neglijare, aparenta a celei mai arzitoare chest!! a
www.dacoromanica.ro

238

DR. P. CAZACU

momentului, era dovada cea mai hotarftoare, a fn suflete chestia


razboiului era definitiv transata : pentru mase nu mai exists
razboiul, alte ginduri o preocupau, din momentul cind a simtit
ca are putinta de a le exprima $i realiza.
Aceste ginduri erau asigurarea unui traiu mai bun,. prin
intrarea in stApinire asupra pAmintului si prin organizarea unei
vieti polltice, soclale si culturale de asa fel, incit, pe linga asigurarea stApinirli pamintului, sa aibA putinta satisfacerii nevoilor
sufletesti. In manifestarile din Basarabia din primul moment se
vede expresia celor douA doruri adinci, arzAtoare, ascunse : dorul
de pamint si dorul de viata culturalA nationals. DacA manifestarea dorulul de a stapini pAmintul era wart de f Acut in cadrul
de manifestatil de acelasi fel: din Rusia intreagA, manifestarile
nationale erau mai dificile, atit din cauzA cl sufletele erau obsedate de chestia primordialA a pAmintului (primum vivere...), cit
si pentru ca instinctul de culturA nationalA, flind de ordin mai
superior, mai complicat, mai putin imperios simtit, mai putin
dezvoltat, intimpina 1 rezistente, provoca suspiciuni, era considerat si de multi Moldoveni ca o piedicA posibila pentru realizarea nevoii de pamint. Dorul de pamint fi lega pe Moldoveni de
miscarea revolutionarA ruseasca, iar dorul de culturA nationals ii

mina fn gall de Rusia. Partidul national, care si-a dat seama

de mersul fatal al lucrurilor, din aceastA cauzA a admis cele mai


largi revindecAri in chestia agrara. Specificarea din primul moment, ca stilt oprite colonizArile cu strAini in Basarabia, a servit
in mare mAsurA pentru a aduna pe Moldoveni impreunA la mis carea nationals.
Cu toate aceste star! sufletestl, este incontestabil el alcAtuirea Sfatului TArii cu numele Jul moldovenesc, cu compunerea
si tendintele lui,evident a fost primul triumf a ideii nationale si
a meritat solemnitatea deschiderii.
Privind organizarea si compunerea Sfatului Tariff din punctul de vedere a stric.tei legalitati, fall indoiala ca el a fost un
organ revolutionar, cum au fost si shit Inca toate institutiile din
fostul imperlu Rus cu incepere dela 2 Mart 1917, dud singura
sursd a legitimitatli, vointa Imparatului, a dispArut si n'd fost
inlocuitA cu alts sursa legitima, ci prin situatii de fapt WA nici
o legitlmitate, sau cu una comunA, expresia vointei poporului din
locul si timpul dat. In miscarea revolutionary din imperiul rus
gdsim o multime de astfel de institutil ; fara sa vorbim de guvernul rus provizoriu, si de alte institutil din Rusia propriu zisa,
aproape la toate popoarele mArginase din Rusia (afarA de Finlanda, care avea Senatul) gasim organe analoage cu Sfatul TAM.
Asa la Estoni gdsim consiliul gubernial" din April 1917, care la
28 Noembre 1917 se declarA consiliu national" si singura autoritate suveranA in Estonia". La Ucraineni gAsim din April 1917
Rada", emanatie a congresului pan- ucrainean, :care a inchelat
pace cu puterile centrale si s'a declarat independents de Rusia ;
la Rusil albi gdsim asemenea o Rada, esita din congres pan-bewww.dacoromanica.ro

MOLDOVA MITRE PRUT $I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 239

terns (Minsc) ; la Lituani gAsim Taribe, care proclami independenta Lituaniei. In Caucazia la Armen' i Gruzini de asemenea
gAsim consilii natlonale din reprezentanti ai partidelor, proclamind
independenta tarilor tor.
Desigur cA In Basarabia aceini situatie a creat aceini organ
i pe aceini cale, indiferentAacA formele, aproape identice, er au
intr'o masura imitate, pronuntindu-se peste tot aceleai formule,
aceleai argumente, aproape acelea0 cuvinte chiar,

www.dacoromanica.ro

240

DR. P. CAZACU

Tabiou No. 1.

Deputatii Moldoveni din Sfatul Tarn, care au funcfionat


dela 21 1 X1917 pans la 28 I XI 918

Nurnele
1) Alexandri Neculae
2) Alistar-Bellan Et.
3) Bliltaga Alexandru
4) Bosie-Codreanu Nec.
5) Buzdugan Ion
6) Buiuc Barton
7) Burulanti Gheorghe
8) Cazacliu Grigorie
9) Cazacliu Ion
10) Cfirtius Dumit.
11) Chiriac Alan.
12) Codreanu Ion
13) Costin lon
14) Chiorescu Vlad
15) Crihan Anton
16) Corobcean Teod.
17) Creangfi Ion
18) Cernaulan N.
19) Ciornei Neculae
20) Cijevschi Vasile
21) Dragomir Dum.
22) Epuri Boris
23) Gafencu Vasile
24) Grope Alexandru
25) Grosu Neculae
26) loncu Teofil
27) Mare Gheorghe.
28) Morariu Alexandru
29) Morariu Anatolie
30) Miirza Dimit.
31) Nastasti Gh.
32) Neaga Teodor
33) Osolan Con.
34) Pfiscalutti Ion
35) Pelivan ion
36) Pintea Oherman
37) Sticarti N.
38) Zbierea Chir
39) Silistraru Tim.
40) Stnicliu Eleft.
41) Scobioalli Andrei
42) Spinel Chir.
43) Suruceanu Neculae
44) Suruceanu Teodor
45) Tudor Gheorghe
46) Tudos Ion
47) Turcuman Origore
48) Uncu Tudor
49) Valuta Ion
30) Holban Stefan
51) Tanfu Vasile
52) Turcan Leonid

1=111/11111191MIMPINIMPI
1

Studiile

___

Profesia

Anil,

60
42
55
32
50
27
33
26
48
25
27
39
35
30
25
37
24
26
25
37
28
36
30
38
27

Studil univ. Ziarist


.
Medic
. sec- Preot
S'ud. sup. Inginer
Stud. ped. Invotator
Virg stud. Agric.
Studii corn. Cooperat.
, super. Student
. sec. Functionar
. sup. Student
fira studii Agric.
Stud. prim. Agric.
super. Avocat
sec. Cooper.
super. Student.
. corn. Cooperat
a prim. Invfittitor
sec. Militar
Agric.
a sup.
. spec. Oilier
prim. Agricultor
super. Functionar
prim. Agric. ,
. univ. Cooper.
. Student
. corn.. Functionar
sup. Profesor
fare studii Agricultor
stud. prim. Agricultor

22

36
37
23
23
22
37
32
25
40
24
24
27
23
22
32
34
28
52
33
33
26
34
24
30
35
23

XI

sec.

InviitAtor
Invatator

sup. Profesor
prim. Agricultor
sec. Militar
univ. Avocat
prim. Invarator
super. Profesor
sec. Agronom

Judeful

__.

Hotin

Fractia
Bloc Mold.

Cet. Alba
or_Yhei

717

Hotin
Baits

Orhei
Chisintiu
Soroca
Soroca
Soroca
Bender
Soroca
Chisinau
Chisintiu

77
PO

Balfi

Soroca
Bender

Hotin

Cahul
Bender
Acherman
Chisinau
Balti
Built

Chisingu
Orhei
Acherman

7/
77

Hotin
Hotin
Hotin

77

Soroca

Chisingu
Balfi
Baits

Walti

Balfi

Chiginau
Cahul
Bender

. . Oilier
. prim. Agricultor Orhei
univ. Profesor
, prim. Agricultor
tic. Oilier

Agricultor
. sec. Inviitator
. prim. Agricultor
Agricultor
. Functionar
NA

super. Student

Balti

Soroca

C isinau

Chisintiu
Balfi

Bfilti

Soroca
Orhei
SAW

. prim. Inva rotor ChisiMu


. Inviitator Chisintiu
. sec. Functionar Chisintiu

www.dacoromanica.ro

a
77

a
a
a

//

MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 241

Nume1e

Profesia

Anil I Studiile

Bacsan Zaharia
Budistean lgnatie
Caraiman Anton
Cocarla Pavel
Ciorascu Vasile
58) Dumitrascu Ion
59) Erhan Pantelimon
60) Inculel Ion
61) Ignaliuc Jon
62) lurcu C.
63) Munteanu Zamfir
64) Patti Eftimie
65) Picior-mare Petra
66) Tiron Maxim
67) Zubac Vita lie
68) Halipa Pantilimon

49
30
38

53)
54)
55)
56)
57)

,,

24

,,

31
28
34

34

37
30

Profesor

prim. Agricullor
Agricultor

prim. GrAdinar

i,

34

univ. Profesor

23

Agricultor
Meserias
Agricullor
Agricullor

,,

.
.

.
,

35
25

prim. Agricullor
. Agricullor

Judeful

I Frac Ila

'Frac. Tar.

Balt!
Balt!

Orhei
Orhel
Chisinau
Orhei
Bender
Chisinau

It

le

,.

ff

AI

.
.
ff
tO

Ho lin

Soroca
Functionar Bolt'
Funclionar
Izmail
sec. Ofiter
univ. Gazetar
Soroca

sec

.
.
.

Tablou No. 2.

Deputatii minoritari din Sfatul Tariff, care au functionat


dela 21 I X1-17 panel la 28 X1-18
(

Numele si Nallunea,

etatea

[Profesin [Localitalea

Studil

GERMANI

1) Almendigher Filip
2) Lesch fon Robert

50
34

Studii sec. Agricultor Acherman


. sec. Contabll Acherman

43
30
36
46

curs primer Agricultor


. Agricultor
Agricultor
Staudil un lv. Profesor

UCRAINENI

1) Bolnarluc $tefan
2) Brinici Oheorghe
3) Budnicenco Nichita
4) Curdinovsky Vasile
5) Grubsky Andrei
6) Nagorneac Iacob
7) Nichitiuc Teodor
8) Paleatanciuc Petre

39
35
36

Balti
Balfi
Balli

Poltava
Chisinau

. prim. Agricultor Hotin

.
,

sec.
sec.

Cahul
Funclionar Podolia
Agronom

BULGARI

1) Misircov Cristo

43

Studil univ. Profesor

Bolgrad

58
60

Studii sup. Avocet

Chisinau
Chisinau

51

Stud!! sup. Magistrat

Chisinau

51

Studii sup. Medic.

Chisinau

OVREI

1) Chenigsal Eugeniu
2) Gherman Isac

sup. Avoca!

RU$1
1)

Stanevici Teodor
GRECI

1)

Sinadino Panlelimon

www.dacoromanica.ro

.
.
w

FP

1!
11,

ff

.
.
.

242

DR. P. CAZACU

Tablou No, 3.

Deputatii Moldoveni din Sfatul Tarii, intrati dupes constituirea


lui, pentru complectare, sau Inlocuirea celor, a caror mandat a
expirat, sau le-a fost retras
Nume1e
1) Bivol Neculae
2) Bogos Vied
3) Barca Vasile
4) Barcfi Teodor
5) Bucfitaru Ion
6) Bodescu Vlad
7) Cazacliu Vlad
8) Codreanu Neculae
9) Cazacu P.
10) Dron Dimllrie
11) Oroapa Dimitrie
12) Herta Ion
13) Lascu Vasile

1 Yrista

33
24
35
24
48
50
29
59
45
25
23
:-I4

60
32

14) Minciunii Mihail 15) Ma'ndrescu Vasile 29


16) Mficuletcu Mihail
56
17) Rusu Ion
31
18) Solluz Nicolae
60
19) Stare Constantin
54
20) Buciuscan Oavril
29
21) Barca Teodosie
123
22) Culava Alexe
43

23) Ceornega Ion


24) Cicherul-Cus
25) Donica I. Serghi

26) Harbuz Ion


27) Mamaliga Niculae
28) Marchitan Domitrie
29) Popa Ion
30) Pope Filip
31) Stavriu Oheorghe
32) Viziliu Eftim
33) Turcan Alexandru
34) Balamez Stefan
55) Comarzan Niconon
36) Drula Oheorghe
37) Galilky Simion
58) Gaines Andrei
59) Ohenzul Vasile
40) Moldovan Teodor
41) Pascar Ion
42) Sucevan Jacob
43) Vulpe Nicolae
44) Her Teodor
45) Simi Dumitru

40
45

31
38
32
28
34
35
37
32
35

33
35

StudilI Profesia
Scolii prim. Agricuttor
Studii univ. Student
univ. Functionar
a sec,
Invatator
prim. Agricultor
a univ. Avocet
a univ. Student
sec. Functionar
a univ. Medic
univ. Student
a univ. Functionar
prim. Agricultor
Ziarist
a sec.
,,,
prim. Agricultor
Agricultor
Agricullor
sec. lava tator
a sec.
Agricultor
a univ. Profesor
a sec
Invatator
prim. (Agricullor
Agricultor
Agricultor
a univ
Functionar
a

prim. Functionar

flira studil Oradinar


Studil prim. Agricultor
a
,,

prim.

prim.

.
.
.
.

I .Localit.

Fractia

Chisinfiu Bloc 23 1 X11-17

Chisinau
Soroca
,,

Chisinau
Soroca
Hotin

a
a

,.

15

Soroca
Chisinau

Orhei

Orhei
Soroca

Orhei
Chi sinfiu
izmail

Orhei
Chisinau
a
,.

Billii

Cet.Albil
Cahul
Soroca

.
.

.
.
.
,.
.
Tar.
.

prim. Agricultor

Functionar

Orhei

20

11

3
7

XII

18
17

11-18

III-18

20 I III-18
18 I III-18
10I XII- 17
27 I III-18

,.

22 I
25

.
.
.
,.
.
.
,.
.

univ. Funclionar Chisinfiu Soc.

set.

7 I II -18

18 1 111-18

,.

i 111-18
2 I IV 18

22 I 1-18
I -18
26 I 1-18

prim.

18

a
a

Chisingu

Balli

- 18

25 1 X1
18 111

29 I 1-18
18 I III-18
21 11-18
31 1 1-18

Data

22 I

18

III-18

26 I 1-18

22 I 1 -18'

7 I 1-18
I -18
20 11-18

122

22 11 -18

22 I I-18
16 I I 18
22 I 18
4 I II 18
I

25 1 XI-18
25 I X1-18
221 11-18
2 I I 18
20 11-18
14 11-18

8 1 VI-18
24 1

Cahul

www.dacoromanica.ro

14 I
2I

III 18

-18
-18

1 I IV-18

MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 243

Tablou No. 4.

Deputatii minoritari din Sfatul Tariff, care au intrat dupe


constituirea lui pentru complectare sau inlocuirea ce-

lor, a caror mandat a expirat, sau le-a fost retras


Numele $i Nafiunea

Etatea

Studil

Data

Profesia

UCRAINENI

1) Ciocan Nicanor
2) Covet Vasile
:3) Savciuc Calistru

20I11 -18

3I1 -18

22 1 -18

POLONI

8 V-18

1) Coco Venceslav
BULGARI

1) Chirllov Teodor
2) Cuncev Petre
3) Curley Teodor
4) Demirov Gheorghe
5) Ralcu Alexandru
6) Rusev Mihail

37
47
33
50
35

9 X11-17
2311-18

Studil univ. Avocat


. prim. Agricultor

.
.

1411X -18

30 XII-17
31V -18

prim. Agricullor
univ. Avocat

sec.

18,111-18

Cooper.

ARMENI

1) Bajbeuc Melicov

45

cult. super. Agronom

60
40
60
62

28 111-18
Studil sup. Avocat
-18
. sec. Funetionar 163 II11-18
Funclionar
.. sec.
13 II 18
, sup. Medic
3 11-18

8X11-1917 1

OVREI

1) Grosman Samuil
2) Londau G.

3) Ullman Samuil

4) Stufchi Moise
5) Schenberg Mendel

RUST
1

1) Crivorucal Ivan
2) Greculov Alexan.
3) Lunev Vladimir
4) Manilla Petre
5) Tiganco Vladimir

42

curs prim. Muncitor

39
35
31

Studil sup.
. sec.
. sup.

91111-18
91111-18

Profesor

16 11-18

Inginer

22 I -18

Invatiltor

www.dacoromanica.ro

25 III

18

244

DR, P. CAZACU

Tablou No. 5.

Deputatii moldoveni din Sfatul Tarii, care au


functionat temporar si an fost inlocuiti cu alti

delegati de la organizatiile pe care le repr ezcntau

Numele
1) Arman Stefan
2) Alanasie Eftmia
3) Bolocan Stefan
4) Bulat Stefan
5) Burduh Ion
6) Bujniiii

7) BosieCodrean P.
8) Cojocariu T.
9) Comendant M.
10) Cocear Slefan
11) Cristi Vlad
12) Coloros Teofil
13) Clobanu Grigore

14) D laconovIci Vlad


15) Dubuleac
16) Dascal
17) Dobrovolshi Nec.

18) Ejcul Gheorghe


19) Grosul Pavel
20) jalba Toma

121) Lungu Dumitru

22) Oroceauu
23) Platica Dimitrie
24) l'rehnlichr Valentin
25) Pantar Ion
26) Pereteatcu
27) Pascal
28) Ruginil Anton
29) Rudiev Vasile
30) Sarbu Gheorghe
31) Trifon Teodor
32) Tfilambujii
33) Hachit

34) Stirbtif Dumitru

Data

21 X'1917 221111918
21 XI 1917 22 1 1918
14 XII 1917 2 11111918
21 X111917 -01111917
22 I 1918 22111 1918
27 XII 917 -26 XIII 918
21 XI 1917 26 1,1918
21,X119.7 26 111918

21 X11917 -29 X1111918


21 XI 1917 -15 X1111917
21 XI 1947- 26 I 1918
21 XI 1917 - 2611 1918
21 XI 1917 2611 1918
12 XII 1917 19'11 1918
21 XI 1917 -22 11918
21 XI 1917 81111 918
21 XI 1917 2611 1918
21 X1 1917 -2611 1918
21 XI 1917 21 1 1918
21 X1'1917 151XI) 1917
21 XI 1917 411V11918
21 XI 1917 26 1,1918
30 111918

24111111918

21 XI,1917 -20 11119/8


21 XI 1917 -221 1918
21 X1 1917 22 I 1918
21 XI 1917 - 611111918

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 245

Tablou No. 6.

Deputatii minoritari din Sfatul Tarii, care au


funOonat temporar qi au fost lnlocuiti cu alfi

delegati de la organizatfile, pe care le re.


prezentau

MENn

Numele si Naliunea

Ullni=11=1

Data

11::RAINENI

1) Chiricenco Eremia
2) Ciumacenco Pricop.
3) Maiveiciuc Luca

211)(147-41X11117
21X1 17 2611 18

20 X11117-3011 8
3 II 18 29 X 18

4) Osmolovsky Arcadie
5) Oleinic
6) Savenko Mihail
7) Starenchl Mihail
8) Tihohod
POLONI
1) Dudchevici Felix

21 X1 17

22 1118

21 XI 17-29 X 18

2 X117 - 29 X 18

21 X1117- 29 X113
2111(1117

7,V 18

BULOARI

!doe Dimitrie
2) Novacov Anton
3) Topciu D -Iru
1)

14 III 18 13"IX 18
7 III 18 -18iV 18
7 111 18- 181V,18

ARMENI

1) Chlrcorov Origore

211X1117-2811,18

OVREI

1) Covarsky Samuil
2) Cohan Miron
3) Eigher Solomon
4) Orimberg Oh.
5) Orinfeld V. E.
6) Orinatein
7) Orinfeld N. E.
8) Rabat N. S.
9) Rabinovici A. Z.
10) Sadagursky N. A.
11) Schiein

21 X1 17
21 XI 17

29 XII 17
29 XII 17

21 XI 17-29 XII 17
2111 17 29 XII 17
21 XI 17-29 XII 17
21 XI 17 29 XII 17
21 XI 17-29 XII 17
21 X1 17 29 X1117
21 XI 17 29 XII;17
21 X1 17 29 X11117
4 II 118
21,X1 17

14

A doua zi dupl deschldere, Sfatul TAM 41 compleeteaza in


parte biuroul provizoriu. 1 In acela1 timp se produce in Interlorul
parlamentului cristalizarea grupurilor parlamentare, anume : blocul moldovenesc, grupul fundamental al majorltAtil din Sfatul
Tarli ; grupul zis al reprezentantilor sovietului tAranilor ; grupul
partidelor socialiste, i grupul reprezentantilor popoarelor mlnoritare : Ucrainieni, Ovrei, Bulgari, GAgauzi, Greci, Poloni, Armen!.

Se Incepe apoi (23 Noembre) discutia asupra organizArii comi-

sariatului militar ;, in urmA (27 Noembre) se discuta prolectul asu-

1 Se aleg : P. Hallpa ca ilcepreaedinte 4l ca secretari

puri, Buzdugan g1 MIsircov.

www.dacoromanica.ro

E.

246

DR. P. CAZACU

pra organizArii republicei, prin crearea unul organ executiv :


consiliul directorilor generaliguvern local, raminInd organele 1
institutille existente subordonate lui 1 lucrind dupe legile existente neabrogate. Trebuind ins (', ca organ suprem constitult, deli
Inca fall guvern, s-si arate programul, sa-i deflneasca situatla
i raporturile, Sfatul Tarii trece imediat (1 Decembre) la elabo-

rarea dupe minutioase discutil a age numitei declaratir a Sfatului Tarii, I care se voteaza Ia 2 Decembre. 2

1 Afar de aceslea Sfatul Tarn piing Ia 24 Ianuar 1918 s'a mai


ocupat cu discutii asupra : 1) regulamentutui Sfatului Tart!, 2) introducer ii organIzarit de zemstvo rusesc in linutul Izmailulul, in local yeehei organizgri judetene, 5) miiririt faxelor de Umbra, 4) dispozifiilor
priviloare la ridicarea depozitelor de bani dela banci, 5) siluatiei politice si financiare, 6) alegerti biuroulul definittv, 7) raporturilor cu
Ucraina, Rusia si Rorninia, 8) anarhiei din tiara, 9) salutarilor primile

din diferite 'AO, 10) constiluirit guvernelor, 11) scoboririi, acciz. pe zahar.

Iota aceasta declaratie.


Moldoveni si noroade infrafite ale Basarabiel !
Respublica ruseasca se afla in mare primejdie. Lipsa de stgpinire
la centru si neorinduiala in loata Ora, care este istovita prin lupta cu
dusmanul din afar(', duce la peire intreaga respublica.
In aceasta clipli ingrozitoare singura tale de izbavire pentru respublica democraticaruseasca este canoroadele ei sfi se unease(' si sdsi
ee soarta to mtinile lor,alcdtuindu-st stdpintri nalionate, to hotarele
2

tdrilor unde locuesc.


In puterea temeiului acestuia qi avind In vedere asezarea rtnduell! ob. esti si tnfdrirea drepturilor ctstigate prin revotutle, Basara-

bia sprijinindu-se pe trecutul sdu istoric, se declard de astdzt tna-

lute Respublica democraticd moldoueneascd, care va Infra to alcdtuirea respublicei federative democratice ruse0i, ca pdrtase cu acelea0
drepturi.

Pang la chemarea adunarli poporane a respublicei moldovenesti,


care va fi aleasa de tot norodul prin glasulre de-a dreptul, deopotriva
SI tainuita, dupe sistemul proportional, cea mai inalta ocirmuire a respublicei democratice moldovenesti este Sfatul Tarii, alatult din imputerniciliiituturor organizafillor democraffei revolulionare,a deosebitelor
noroade st din imputernicitit zemsivelor si tirgurilor.
Puterea implinitoare in respublica democratice moldoveneasca o
are sfalul directorilor generali, care sint raspunzatori numal inaintea

Sfatului Tarn.

Infattsind volute noroadelor trailoare pe pamintul respublicei


moldovenestl, Sfatul Tarn are in vedere:
1) sa cheme in timpul cel mai scurf adunarea poporana a respublicei moldovenesti, aleasa prin glasuirea obsteasce, deadreptul, deo
potrIva $t tainuita, dupe sistemul proportional ;
2) sa impart(' norodului tot pamintul fare plata pe temeiul folosire! drepte.
Pima la intocmirea unel legi despre trecerea parnintului la poporul muncitor, ca sa nu fie neorinduiala $1 irosire a bogatillor !aril,
lot piimintul, care nu se lucrt-azA cu brafele stapinului, impreuna cu
vitele si stromenturile gospodariei, va trece in seama comitetelor pa
minlesti, alese din nou pe temeiul democratic.
Sfatul Tarn va intocmi porunci amanunille despre felul cum trebue sa treaca pamintul in seama comitetelor si cum acestea trebue sa
orinduiasca treaba pamintului.
PadurIle, apele, bogatitle de subt pgmint, cimpurile de incercare,
Tasadnitele, ogoarele penlru sfecla, precum si vitle gI livezile boleresti

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 247

Punctul principal $i original din acest act este proclamarea


pe baza trecutului istoric" 1 pe baza ,principiului ca popoarele
sAii is sow to in milnile tor, alatuinduii stapiniri nationale in
hotarele tarilor unde locuiesc" a ,Respublicei democratice molargumentarea sint de cea
doveneti". i Atit proclamarea cit
mifintistiresti, blsericest1 $i ale udeturilor (domeniile coroanei) $i in
s firsit Coate curtile boieresti, fiind avere obsteasca a norodului, vor
Irece pe seama comitetulut pamintesc general al respublicei moldovenest'.
3) s5 orindulascii treaba indestul5ril noroadelor cu hranlle $l

mArfurile de intilia trebuinta, se orinduiasca munca lucratorilor, urcind


plata el $( asezind in loate intreprInderilet ziva de muncil de opt
ceasuri, $1 sa intocmeasca controlul tarii asupra fabricelor $i a ventlurilor pe tot pamintul respublicei moldovenesti.

Sfatul Tarsi are in vedere sa lucreze un plan de masuri in ve-

derea demobilizgrii ostilor $1 a fabricelor.


Ca sA inlAture grozlivitle foametel $i a urmtirilor el, Slats( Tara
va lua toate masurile ca sa fie arate si stimanate toate cimpille slobode ale Basarabiei,
4) sa orinduiasc5 alegeri drepte in asezAminturile locale ale
sineocirmuirei, care Ina nu a fost alese, pe temeiut glasuirei obstesti
deadreptul, deopotriva $i teinuita, dupe sistemul proportional si sa
chezaslutasca pe deplin bunul mers al acestwr asezaminte.
5) sa apere toate slobozenille cistigate prin revolulie precum :
slobozania cuvintulut, tiparului, credinfil, cugefului, unirilor, adunari-.
lor si grevelor, sa chezastulasca nealingerea persoanel $t a locuintet
si sa aseze judecata dreapt5 pentru tot norodul.
6) ski desfilnieze pedeapsa cu moarlea pentru totdeauna pe pamintul respublicei moldovenesti.
7) sa chezagluiascli pe deplin drepturi deopotriva pentru toate
noroadele, ce traesc pe pamintul respublicei moldovenesti, dindu-le autonomie culturala national personals.
8) sa orinduiasca treaba invAttimintului pe temeiul autonomies st
nationaliztirii pentru bale popoarele respublicei moldovenesti.
9) sa inlocmeasca indata polcurl nationale de ostasi nfiscult pe
pamintul Basarabiei penlru apArarea bogagiilor tarn de Jaf in vremea
demobilizaril oastei si pentru izbavirea larii de cea mai strasnica anarhie.

10) sa la mAsuri pentru ca indatii sa se Inchete pace Oro rdpiri


de pdminturi straine sl faro despogubirt de re7zboiu, dindu-se drepturi
noroadelor de cri hotarksoarta ; pacea trebue sa fie incheiata in intetegere cu intovarasitil (distil) si cu toate noroadele respublicei democratice federative rusesti.
Moldoveni $i popoare infratite a respublicei moldovenestil
In clipa aceasta grozava, cind stem la marginea prapastiel, anarhiei, varsarii de singe fratesc, sarticlei, foametei sl frigulul, Sfatul Inalt at Tarn vii cheama in jurul sau, sa kuneti Wale puterile voasIre, pentru lupla holaritoare cu toate popoarele respublicei moldovenesti, ca se sprijineasca din rasputeri sl sit apere adunarea intemeitoare ruseasca.
Sfatul Tarn cheama pe Moldoveni st pe toate noroadele infratite

ale Basarabiei sa se apuce harnic de lucrul obstesc, cladind viat5

nos& pe temelia slobozaniilor, dreptatil si fratiei.


Numat astfel vom scapa not tare noastra sl vom feri de peire pe
marea respublica democratic& ruseasca.
1 Nu s'a putut admite acest nume istorlc, dec11 dupe ce adversarii Moldovenilor au propus, far& succes, denumirea de respublica Basarabeana". Numele de respublica moldoveneasca" a fost propus si
suslinut de Moldoveni, oar $i de Potonul Dudchevicl.

www.dacoromanica.ro

248

DR. P. CAZACU

mai mare insAmndtate, nu numai ca manifestare, dar si ca condamnare implicia a anexdrii dela 1812 gi a politicei de rusificare, aga cd afirmarea in rindurile urmatoare, cd va antra" (in
textul rusAsc Intr Ag) in federatia ruseascd (inexistent[ in aces
moment), sd intelege 1 ca proclamare a dreptului de a nu antra.
Alt punct Insemnat din acest act este proclamarea unel reforme
agrare fard pAreche de radicald, chemata prin radicalism sd calmeze lumea gi sd treacd averile la comitete". UrmeazA apol
proclamarea Sfatulul Tarii" ca putere supremd in noul stat gi
a viitorului consiliu de directori ca organ executiv suprem. Aceste
organe urmeaza : 1) sd convoace in scurt timp parlamentul local,

dupd alegerl pe baza votulul universal, 2) sd realizeze reforma


agrard radicalisim5, 3) sd ingrijeascd de aprovizionare, 4) sd organizeze alegerile in organele de gospodArie locald, 5) sd apere
libertatile, 6) sd desfiinteze pedeapsa cu moarte, 7) sd indreptdteased in mod egal mate popoarele din republic5, 8) sd orga-

nizeze invdtdmintul national, 9) sA organizeze armata nationald,


10) sd incheie imediat pacea fara anexiuni gi contributli pe
baza autodetermindril popoarelor.
Deabea la 7 Decembre se institue primul guvern al republicei democratice moldovenegti. t
Astfel din oblastie gi apol gubernie a imperiului si apoi a
republlcei rusegti, Moldova dintre Prut gi Nistru, prin vointa clard
gi hotaritA a fillor sac, in drumul spre unirea tuturor Rominilor,
dela 2 Decembre 1917 is numele trecator de- republics democraticd moldoveneascd.

1 P. V. Erhan presedinte yi director al agriculture[, V. CrIsti la


Interne, N. N. Codreanu la comunicatil, S. Cioban la instruclie, T.
Ioncu la finanfe, T. Cojocar la razboiu si marina, M. Savenco la Pistilie, I. Pelivan la externe (afaceri Internationale), V. Grinfeld la In-

dustrie. Numai doi directors erau nemoldovenl

Savenco-ucrainean din
grupul minoritatilor si Grin' eld-ovrei din grupul socialist, toll cellalti
erau Moldoveni: Codrean, Cioban. T. Ioncu, Pelivan din blocul moldovenesc, Erhan din grupul zis laranesc si CHO $1 Cojocar, quasi Independent!, ca specialisti.

www.dacoromanica.ro

Republica democratica moldoveneasca in

federatia statelor ruseti


1

Aa s'a numit Moldova dintre Prut 1 Nistru din ziva de 2


Decembre 1917 pana in ziva de 24 lanuar 1918, adicA 52 zile.
In haosul, produs in Rusia dupA revolutia din Mart 1917, in multimea schimbarilor subite a formelor efemere, fazelor variate i
cite odata contrarii, spre predistInAri fatale,n'a existat, nici In
realitate nici in forma, o federatie a statelor din republica ruseascA, dei si Ucraina 1 republica moldoveneasca, cast acele dela

Don, Crlmeia 1 altele, proclamau federatia

gi

chiar incercau

snit

trimtata delegatii la Kiev, pentru a constitul un guvern federal


al republicelor rusesti, dar fara guvernul de rapt rusesc al bolevicilor din Petrograd, care, pe de oparte anuntau prin declaratii solemne dreptul popoarelor la autodeterminare pAnA la separare, iar pe de alta, In realitate, le declarau razboiu pentra a
le supune si convie la pace cu Germania i la aplicarea dogmei
comuniste a dictaturli proletariatului moscovit.
Avind parlament (Sfatul TAril) cu preedinte i biurou ; aconsiliu de directori ; avind
vind organ executiv nou constituit
mo5tenite toate organele 91 institutille statului dela imperiul i republica ruseasca ; avind legile neabrogate, casieriile 1 bancile existente ; avind militie (jandarmerie) i armata (cohortele) natio-

nal, care defila la sarbatori (21 Noembre, 6 Decembre, 25 Decembre) ; votind leg!, publicindu- le la Monitorul Oficial (gazeta
Sfatul 'aril) ; dind prociamatil, decreterepublica democratica

moldoveneascci avea aproape toate semnele exterioare a unei


organlzari de stat, la care toll Wean a conveni.
Am aratat mai sus, cum reprezentantii local! ai bisericei,

justitiei, administratiei, al sovietelor, oraelor, partidelor politice,

natiogalitatilor, armateisalutau Sfatul Tarli din primul moment


al constituirii. Reprezentantil primarlilor 1 zemstvelor locale iau
17

www.dacoromanica.ro

250

DR. P. CAZACU

parte la lucrArile lul. In prima sedintA si in cele urmatoare yedem telegrame de felicitare si de recunoastere din partea tuturor
institutillor mai insemnate din toate pArtile Basarablei.
Dar pe lingA aceste salutArl de recunoastere interns a noului stat, vin oarecare aluzli de recunoastere externs. La 23 Noembre Secretariatul General Ucrainian (recunoscut de Rusia si in
tratative formale cu aliatil) InvitA pe reprezentantii republicei moldovenesti 1 la conslatuire la Kiev cu alte republici pentru formarea unui guvern federativ. La 28 Noembre Sfatul Tani! este salutat de reprezentantii armatei polone. La 29 Noembre in e-

dinta Sfatului TArli se citeste o telegrams, prin care se anunta


numirea unul reprezentant al comisarilor poporului din Petrograd
pe lingA republica moldoveneasca. La 2 Decembre se ceteste sa-

lutul primariei din Kiev. La 7 Decembre o comisiune interaliatA, 2


compusa din : colonelul Henri reprezentantul Frantei, colonelul
GhenAdescu si d. Lucasievicireprezentanti ai Rominiel gi un reprezentant al America, salutA Sfatul Tarn in plinA edinta. La 19

Decembre se prezlnta un d. Sarre in calitate de agent consular

al Frantei pe lingA republicA. Reprezentanti al Sfatului TAril (V.


Cristi, director de interne a republicei sl I. Pelivan, directorul afacerilor internation Ale) IntrA in tratative cu cartierul general rus
(generalul Scerbacev) si Cu guvernul romin, iar la 15 lanuar
1918 generalul Brosteanu, comantantul trupelor romine in luptA
cu bolsevicii, in sedinta Sfatului Tarii salutA republica moldoveneascA, In ajutorul cArela si pentru restabilirea ordinei si linistei
au venit trupele romine.
2

Situatia realA a note! republic! nu corespundea aparentelor.


In expunerea de mai sus s'au semnalat de mai muite ori dezordinele si prAdaciunile, ce se produceau in diferite Orli a tar!!,
provocate de dezertori ride miscarile agrare ; s'a aratat cresterea
for si neputinta din ce in ce mai mare atit a autoritatilor vec h
cit si a celor nos. Unul din motivele, pentru care Sfatul Tad! si
republica moldoveneascA au fost admise si quasi recunoscute, a
fost tocmal speranta ca pe aceastA cale se va pune mai usor capat banditizmelor. In a doua sedinta a Sfatului TAM comisarii :
Cristi, Cotoros i Rudiev descriu dezordinele din tinuturile : Soroca, paw, KisinAu si Orhei. Presedintele Sfatului Tarli, fostul
subcomisar gubernial, aratA in special starea anarhica din tinutul
Hotin ski in genere din nordul Basarablei, unde starea era cu atit
mai gravA, cu cit era mai aproape de front. Se hotarAste trimiterea in nordul republicei a zece cohorte. La 29 Noembre tele1. Din auza anarhiel, preciplifirii everilmentelor 1 schimbirii
situallitor, del'esgatit nu s'au mai putut intruni.
2. Aceasta comisiune era insiircinala cu cumparaturi de allmente
din Basarabia pentru populatia I armatele de pe frontul romin.

www.dacoromanica.ro

REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN FED. STAT. BUS.

251

Brame vestesc, ca in tinutul Cahulului 1 in ora and depozitele 1


magazine de cereale, se prada conacurile moillor. Aceste telegrame se cetesc a doua zi in edinta Sfatului 'Tarn, Impreuna cu

elegramele din BdIfi, Rapti a EdInef, ande tncep a pogro-

muri antisemite. La 5 Decembre la edinta Sfatului prii se pre-zinta d. Ackerman, membru in comisia de aprovizionare din
Cabal, cerind ajutor contra bandelor din ora I judet, povestete

ea a fost la 14 la quartieril rusesc (Scerbacev) I a cerut ar-

rnatA pentru a phi depozitele dela Leova. In urma acestei interventiuni au venit putine trupe romineti pentru paza depozitelor
for dela Leova, ele au fost atacate de bande, un (Alter roman a
lost impucat pe la spate. Subcomisarul gubernial Koenigat semnaleazA anarhia din toate partite 1 lipsa de forte organizate pentru a domina situatia. La 13 Decembre, de-abea 5 zile dupe cons-Eh:Ire, noul (primul) guvern al republicei se prezinta inaintea
Sfatului TAM, cerindu-i vot de Incredere, dar 51 forte militare,
pazi personals, I mijloace (bent, automobile) pentru a stirpi anarhia, care s'a intins peste tot, chiar in capitalA, ziva In ameaza
mare, se trag focuri in toate partite, se prada depozitele 1 particularii, se prada depozitul de spirt al statului. Nu se pot opri
miccarile armate prin discursuri deciara primul director. Ada-.
narea Ii de votul de Incredere cerut i, din cauza boatel d-lui
Cojocar, director de razbolu, se insarcineaza ajutoarele sale : d-nli
Osolan, Sacara i Pintea cu conducerea departamentulul razibolului.

Anarhia aceasta nu era numal locals, ea cuprindea Intreg

'frontul t Intreaga Rusie ; dela venirea la putere a bolsevicilor

(25 Octombre 1917) se accentuase, tar dela Indheerea armistitiutut (4 Decembre at. n.) i plecarea in masa dela front' a armatelor
descompuse, luase proportit homerice, mai cu seams In apropierea fostulni front rusesc. Dace In restul intinderli fostului Imperiu
anarhia produsa era mai mutt o chestie interns, in republica
Moldovei chestia anarhiei .era si o chestie oarecum internalionall, clestut de complicate i acute, date filnd raporturile din
acel moment intre Petrograd, Kiev, lai i allatil occidental'. Guvernul din acel timp din Petrograd, stand pe punctul de vedere
a pAcei !mediate 1 a revolutiel sociale, era in conflict organic cu
guvernele aliate occidentale, care 1 prin structure for 1 prin
Interesul de a continua razbolul, se opuneau dorintelor Petrogradulul. In acest conflict, mai cu seams dupe omorirea tut Duhonin,
itimul comandant suprem al armatelor ruseti, punerea ca comandant al armatelor ruseti a tut Crilenco I incheierea .armistitiului pe frontul rusescfreprezentantil aliatilor dela la1, guverKul roman i quartierul rusesc din Iasi (generalul Scerbacev) erau impotriva guvernului din Petrograd i quartierului din MoBev, fare sA poata insa, avind In fata frontului nemtesc i lipsa
de forte suficiente, se la atitudine ferma i pe fata.
www.dacoromanica.ro

252

DR. P. CAZACU

In special de mare importanta. pentrtt republica moldoveneasca era atitudinea guvernului romin, a cArui situatie era din
cele mai grele si mai delicate. Ea izvora din raporturile de neincredere, pe care le-a avut guvernul romin cu toate puterile marl,
dar in special cu Rusia. Inca dela inceputul razboiului mondialInvazia Austriecilor in Serbia, a Germanilor in Beigia, refuzul Itallel de a urma tratatul de alianta cu puterile centrale erau
fapte, care trebuiau sa Impue tuturor statelor mica sA chibzulasca
bine si sA se fereascA de a Intra in marele rAzboiu, in care, cu
toate devizele proclamate, isi riscau existenta. Pe de alt- parte
marile puteri staruiau si prin sfaturi si prin amenintari 0 prin.
promisiuni ademenitoare sA le angajeze alAturi de ele, fiecare
parte garantindu-le, dupe victorie, despAgubiri, teritoril, mariri,
realizAri de idealuri, in contul adversarului fnvins.
M. Paleologueambasadorul Frantei din acel timp dela Petrograd, in conversatia dela Baranovici cu marele duce Nicolae
Nicolaevici, comandantul suprem al armatelor rusesti (16 Mart
1915) spune : guvernul francez n'a incetat de a'si multiplica
sfortArile pentru a ne cistiga ajutoare. Japonia, Grecia, Bulgaria,.
Rominia, ItaliaD. -Delcasse a bAtut la toate portile". 1 Acelasi
lucru 11 certifica memorialistii partil adverse : contele Czernin,
Erzberger 5i altii. Ind la 20 Septembre 1914, deci subt regele
Carol, Rominia, pentru a se pazi de o eventualA invazie ruseascA,
Inchele o conventie cu Rusia, prin care, in schimbul binevoitoarel neutralitati, i se recunoaste Rominiel dreptul, in caz de victorte a aliatilor, sA-si uneasca toate ,tArile din imperiul AustroUngar, locuite de Romini. 2 Se zice, ca aceasta conventie s'a in-

cheiat, numal dupe ce e3uase incercarea Italie' de a sonda Ru-

sia pentru a obtine restituirea cAtrA Rominia a Basarabiel de jos. 3

Doi ani de zile au urmat dupA aceasta tratativele pentru a


impinge Rominia la intrare efectivA in rAzboiu. Din lucrarea

d-lui Paleologue la Russie des tzars" se vAd fazele si unele


detaliurl a tratativelor cu Antanta. Desi este evident a d. Paleologue isi dAdea perfect de bine seama de : semnele de des-

cumpunere socials si politic -, pe care le avea subt chi", 4 in-.


forma despre aceasta guvernul sau, poste tocmai din cauzA CA,
de acum inainte trebue sA admits ca posibilA defectia Rusiel', 5 staruintele pentru intrarea in rAzboiu a Rominiei din partea aliatilor deveneau cu alit mai insistente, cu cit slabiciunea,
neputinta i ,criza revolutionary se elaborau in sinul poporului
rus cu caracterul ineluctabil a unei fatalitati istorice" 6 In 1915
I.

2
3

M. Paleologue, La Russie de Tzars, pag. 323 vol. 1. Paris, 1922.


Telegrama secrete cetre Poelevsky No. 3028 20, Sep. 1914.
L'Llcraine sovietiste, Berlin, 1922, pag. 42. Faptul se confirms

si prin adezmintirea de chlrA gazetele rusesti din acel limp a ,zvo-maul' cedaril Basarablel Rominiel (Vezi Besarabscaia )izni).
4
5
6

M. Paleologue, vol III, _pag. 334.'


Ibidem, pag., 328.
lbidem, vol. II, pag. 66.

www.dacoromanica.ro

REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN FED. STAT. kUS.

253

marele duce Nicolae Nicolaevici spune ambasadorului Frantei :


earn datoria de a deciara c cooperarea 1mediata a Italiel 1 Reminlei este de lmperioasa necesitate. Nu interpretati totui aceste
cuvinte ca un strigat de primejdiea I La stAruintele din acel timp
ale aligner, guvernul romin se arata nehotarit pi fugator", 2
sau, dupa situatia de pe fronturi, sustinea pretentlile sale terltoriale cu o intransigentA casanta, avind calcul evident de a constringe Rusia la un refuz hotaritor, de care sa se serveasca In
urma, pentru a face sa birue definitiv politica de neutralitate,
care are preferintele sale secrete". 3 Cam In acelasi timp reposatul G. Diamandi scria preedintelui republicef franceze : Rasta
urea inteadevar sa prepare un razboiu intre Romania i Serbia
pentru a avea un pretext sa invadeze Cara mea ? Daca istoria
trebue sa se repete, nu putem sa inter vedem fara grija posibilltatea unei hegemonii rusesti. Atitudinea inexplicabila 1 evident
stint 'a Rusiei... oare trebue ca grija de demnitatea i de siguranta proprie sa inspire poporului romin de a dorl victorie Francezilor si fnfrtngere armatelor ruse$ti pentru a departa cornarul unel viltoare agresluni ? care va fl garantia noastra fall de
amenintarea ruseasca, dat ffind ca Franta, Englitera 1 Italia ne
lass in tete-a-tete cu Petrogradul". 4
In unele momente Petrogradul se supara ; la 18 Mai 1915 Sazonov se plinge : BrAtianu pretinde a ne dicta legea lui, el vorbete de

Rusia cu aere de arogantd, pe care nu le voiu tolera... Rusia este

o mare putere 1 nu o infringere momentani a armatelor sale

va face-o sa ulte ceiace datoreaza trecutului sau, viitorulul 1 misiunei sale Istorice "... D. Paleologue Il calm eaza : singura chestie,
care se pune, este de a ti dacd concursul Romtniei ne este util

i dacd ar ft s-1 pldtim prea scump, lasind poftelor romtnegi


o leaca mai mult teritoriu vrajmar. A doua zi Sazonov cedeaza
asupra celor doua puncte, care erau in litigiu cu Bucuretii, dar
cu conditia absoluta, Ca cooperarea Rominiei sa fie imediata".
Tratativele, cu toate insistentele Si conceslile, stagneaza totui.
Tocmai in (Hombre 1915, duel atacul Bulgarilor Impotriva Sirbilor, align cer cu insistenta ca Rominia sa permita trecerea prin
teritoriul ei a armatelor de uscat ruseti pentru a ataca Bulgaria.
Cu toate ca Romania refazd, nisi aliatii, nici Ruii nu se ward,
nu ameninta cu ultimatum, sau invazie, pentruca generalul Alexeev era convins, ucd Rusia este In imposibilitate materiald de
a ajuta direct poporul strbesc, de oarece transportul trupelor rusepi pe Dunare este imposibil, tar debarcarea la Varna 1 Burgas
serealizabila, WA a avea ca baza navall Constanta". 6 Insfirit
Romin1a, in Noembre 1915, este silita sa-sl arate conditiile pentru
1

2
3
4
5

tbidem, vol. I, pag. 323.


Ibldem, vol. I, pag. 177.
Ibldem, vol. 1, pag. 357.
L'Ucraine sovieliste, pag. 115.
Paleologue, vol. 11. 357.360.

Ibid.,vol. [I, pag. 984

www.dacoromanica.ro

254

DR. P. CAZACU

intrare in razboiu: 1) o armata franco-engleza de eine' sate mil


amen' la Salonic; 2) o armata de doua sate mil Ru5i In Dobrogla; 3) furnitura tuturor materialelor de razboiu prin Arhanghelsc ; 4) atac simultan pe toate fronturlle ". 1 Tocmai in lanuar
1916 se !elan discutille, dar de data aceasta cu aparente ca nu
aliatii ar avea nevoe de Rominla, ci pentru ajutorarea Romlniei
de catra aliati", puterile germane luind (?) fats de dinsa an ton
cominatarlu, care s'ar putea transforma intr'un ultimata. In vederea posibilitatii unul atac german se incep tratativele militare.
Totu5i, BrAtianu, neavtnd Incredere In R4i, nu vrea sA se angajeze decit in ultima ora, pe care vrea s'o fixeze singur", declara ministrului du dela Petrograd. Dar 1 se raspunde : ,Jntr'0
criza a5a de colosala nimeni nu este stapin pe ora. Nu se improvizeazA in ultimul moment nici planul de campanle, nici .baza de
aprovizionare, nici sistemul transporturilor. Neincrederea in Ru5i

este justificata, avind in vedere incapacitatea ler de organizare.


Aceste probleme nerezolvite, Rominia risca sA ramie la fortele et
roprii 4 sei fie deschisa invaziei". 2 Tratativele continua cu
taraganeli din partea Rominiei, care vrea sa meargA impotriva
ustriei 51 cu insistente din partea allatilor, care vor s'o impinga
Arnpotriva Bulgarlei. La 6 Februare 1916 colonelul Tatarinov pleaca

ila Bucure5t1 pentru a discuta mAsurile, pe care le va putea lua


R usia pentru a ajuta Rominla ". 3 In Martie intervine telegrama
lui Poincare catra tar, el spune Franta este dispusA sa facA tot
ce va depinde de ea pentru a determina intrarea Rominiei in razboiu ; fortele, pe care Franta le mentine la Salonic, cu toata presiunea formidabilA a Nemtilor pe frontal francez, au ca obiectiv
mai cu seams cooperarea cu Rusia (?), Englitera, Serbia (?) st Rominla. DIscutia asupra revindecArilor teritoriale a Rominiei fiind
tran5ata, dorinta Rominiei de a lupta in partile ce ii sint rezervate prin acorduri diplomatice este naturalA ". 4 Tarul raspunde,
ea : dind mare importanta concursului Rominiei, a facut sfortari
pentru a incheia acordul militar, insA guvernul romin nu pare dispus a preciza modul sAu de a vedea". 5 Vizlta d-lui Filipesct
la Petrograd cu declaratia ca politica d-lui Bratianu este meschina" i cu cuvintul d-lui Paleologue ca : Ru5ii sint rai organizatori, au putin stmt a tlmpulul 51 distantei"este caracteristica
nu numal pentru raporturile dintre oamenll politic'. Toate aceste
tratative nedind rezultatul dorit de aliati, la 9 tulle 1916 Intel.vine d. Briand : Pentru a avea valoare interventia Rominiei trebule sa fie imediata ; sarcina ei este relativ u5oara, (?) dar utila
aliatilorg. Tratativele duse in acel tamp intre Rominla 1 Bulgaria
11 fac pe d. Paleologue sA exclame : daca aceste tratative ar
reui, a fi dezolat, fiindca atunci fortele bulgare se vor intoarce
1
2
3
4
5

Ididem, vol. II, peg. 97.


Ibid., vol. II, peg. 158-160.
M. Paleologue, vol. II, pag.r171.

.
.

204.
.
207-208.
.
www.dacoromanica.ro

REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN PED. STAT. RUS.

255

impotriva armatei noastre de Orient", i dar este consolat de d.


Briand putern sa nu cerem Rominiei sa declare rAzbolu Bulga-

riel, probabil ca Germanil vor impinge pe Bulgari sa atace in-

data pe Romini". 2 Inca la 6 August 1916 d. Paleologue noteaza :


aminarlle $itocmelile d -lul Bratianu continua. El imputa intirzierile
sale relei vointe a Ruslei". In acela$1 timp M. Paleologue prezinta tarului telegrama d -Iui Poincare, prin care it roaga sa inchee cit mai

repede posibil acordul cu Rominia caci este o ocazie fugitiva. 3


Insfir$it tarul ordona semnarea tratatulul de alianta, prin care :
1) se garanteazA integritatea teritoriall a Rominlei, 2) 1 se atribue
in caz de victorle Bucovina (afara de citeva districte nordice), Transilvania $1 Banatul, far Rominia se obligA sa declare idzbolu Austro-Ungariei Si sei Taxi' relatiile economise cu vrOjmasii alialilor. Conform conventiel milltare, Rominia se angajeaza sA atace
fortele Austro-Ungare la 28 August st. n. 1916 eel mai tirziu ;
Ru$11 vor ataca in acela$1 timp ca sa acopere mobilizarea $1 concentrarea romlneasca, tar aliatii vor ataca in acela$1 scop la SaIonic la 20 August.
M. Paleologue cu aceastA ocazie noteaza : antrepriza, In care
se angajeaza Rominia, din cauza politicei (?) stragAnitoare a d-lui
BrAtianu, este mull mai grea $i aventuroasa. Constat ca prin gresala sa concursul armatelor rusevi, aprovizionarea lor, transportul lor, adaptarea sfortArilor lor la planul de actiune balcaniea,
nu sint preparate". 4 Astfel Rominia antra in razboiu in momentul cind ofensiva ruseascA este pe sfir$ite". 5
Aceste scurte' note 6 asupra tratativelor aratA clar complecta
neincredere, care a fost intre allati $1 Rominia, chiar dupA iacheerea tratatelor. Evident d. Paleologue trebula sa alba grija de
armata francezA dela Salonic $1 de aprovizionarea $i transporsa pAstreze pentru dinsul si Ora
turtle pentru armatele ruse$ti
lui secretele asupra situatiet reale. Cu intrarea Rominiei in razboiu aceiasi notA de neincredere intre dlnsa $1 Ru$ii aliati per sistA $1 se mare$te. DupA dezastrele de pe frontul rom in vin staruintele pe linga tar, marl duci, marl ducese, staucA (marele cartier general), minivrli, pentru a ajuta 9i apoi pentru a salva (saint)
Rominia de dezastru; la aceste demersuri se primeau raspunsurile Iui Stamen ,generalul Alexeev mi-a afirmat cAii lipsesc resursele" ; 7 aveti incredere, Providenta este mare $1 a$a de buna".
I

2
3

5
6

M. Paleologue, vol. II, pag. 323-324.


M. Paleologue, vol. II, pag. 327
330.

lbidem, peg. 338-340.


III, pag. 7.
Sinlem snip sa recurgem la ele, intrucit diplomalia noasira

afara de amintirile d-lui Diamandi din ,Cugetul rominese, care se

reduc la impresiile personale din timpul areslarit de bolevici la 31 Ian.


1917, n'a publicat nimic, care macar de departe sa semene cu volumele
d-lui Paleologue.
7 Ibidem, vol. III, pag. 13.

www.dacoromanica.ro

256

DR. P. CAZACU

Evident aceastA epoca de mare nenorocire si profunda umilire a Rominiei n'a putut marl increderea reclproca si respectul,
cu toate vizitele inalte 1i proectele de salvare prin propuneri de
alianta durabilA si de legAturi matrlmoniale 1 cu dinastia Romanov, chiar in momentul cfnd comploturile din dreapta si din stinga
erau in ajun de a o distruge. De altfel Rust' iii dAdeau sea ma
de simpatia ci increderea, de care se bucurau printre Romini : stiam
cd la Iasi Rominii ne blameaza, cA ne acuza chiar de tr Adare".
Asa erau raporturile intre Rominia ci Rusia tarista.
DacA revolutia din Rusia a fost o nenorocire pentru multa
lame, in cercurile rominecti, care au incheiat alianta cu Rusia Iarilor si se indrumau spre aliantA mai durabilA HI legaturi matrimoniale, ea a fost primita ca o incununare a tuturor nenorocirilor. Plana conducatoare din Rominia nu cunostea Rusia, nu avea
cu ea nici o legAturA,--cu atit mai putin cunoctea 1I avea legAturi cu pAturile opozitioniste, sau revolutionare. Prin in treaga ei
structure sufleteascA ea era opusA oricArei revolutia, desi s'ar fi
bucurat, dacA revolutia ruseascA s'ar fl produs in alt timp. Dar
end aceastA revolutie elibereazA pe Racovsky, introduce dezordine
in tail ci asa nenorocitA $i pe front, amenintind cu descompunerea acestuia, riscind sA ne predea in milnile tarizmului nemtesc,
tar pAna atunci manifestind tendinte de a face revolutie si in jars
la noi, vrind pace fare anexluni Hi contributil,
aliatii Rusiei
imperiale dela noi nu puteau s'o simpatizeze. Cu toate acestea se
duc la Petrograd sA confere cu guvernul provizorlu" ci dupa
scurt timp sA se con vingA cu lacrimi 3 in ochi" ca : revolutia
ruseascA se va prAbusi in anarhie.. $i noi Rommnii vom fi perduti".
Sentimentele reale fatA de Rusia veche ca si fatA de Rusia
nouA, nu se puteau manifesta, cit timp mai persistau oar ecare
Hull de putintA de a-i antrena pe Rusi la luptA pe front, cit time

tara era ocupatA de ei si de Nemti. Dar in scurt timp au venit


dovezile, cA din cauza Rusilor, nu numai nu se mai poate duce
lupta 1f deci toatA sfortarea Rominilor de all recuceri tara, de
asi lua revanca impotriva vrajmasului trufac va rAmine zAdArnlcitA, dar ordinea in tad sArAcitA si pustiitA $i putinta de a tine,
fir lupte chiar, un front, vor fi amenintate. 4

Ibidem, vol. III, pag. 168-191.


Cuvintele generalului Ourco.
Aceste
ca si propunerile matrimoniale" din Ianuar
1917, ar dovedi, cu toate afirmerile conirarii a d-lui C. Diamandi, ca guvernul romin nu era ass de bine informal de d. C. Diamandi ca guvernul francez de d. M.1 Paleologue, sau nu Linea seams de informatitle primite, cad Coati campania noastra din 1916 se baza pe aprovizio1

2
3

nfiri, Iransporturi prin Rusts, pe cooperare cu armata ruseascii, pe


.aportoruig Rus lei.
4 Dim pentru ISmurirea lucrurilor, dar si pentru a caracteriza
timpurile 6i oamenli, articolul ,ei si noi' din ziarul Evenimentul, 11 Ianuar 1918, scris de d. Take lonescu.

www.dacoromanica.ro

REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN FED. STAT. RUS.

257

Lin martor al timpului, general Monkevitz, fost sef de stat


major al armatei a IV si apoi in quartierul dela Iasi a generalului $cerbacev in masura a cunoaste bine lucrurile, scrie : in
seara zilei de 27 Nile am primit dela comandantul sef ordin de
a intrerupe marsul nostru, din cauza mersulul operatiilor pe fron-

tul Sud-Vestic. Armatele de pe acel front erau in prada unei

panici asa de marl, in urma rusinoasei catastrofe dela Tarnopol,


ca la marele quartier se temeau pentru spatele frontulul romiu,
adici pentru Basarabla. Inteadevar, dace Inamicul, urmarind armatele in retragere de pe frontul Sud-Westic, ne ar fi luat pe la
spate prin Basarabla, ar fi fost critics situatia in sectoarele.rominesti. Quartierul general al frontulul romin a inteles primejdia si,
luind masuri pentru evacuarea la spatele cel mai apropiat, a revunoscut imposibilitatea in aceste conditil de a urma o ofen-

siva, a caret inceput era asa de favorabil. Cu durere am primit


acest ordin. Ne-am resemnat, stiind cit era de justificat. Dar
Rominii nu l'au acceptat asa de usor. Prin munca el si-au resit cunosteam, credeam ca s'au schimbat. Neam inselat amar. Au
rad"? uceiasi. Am avut de indurat atitea nedreptati dela ei, inch ar fi
fost inteadevar o minune, ca aceiasi oameni, in imprejurari Identice,
seisi schimbe purtarea.
El an avut drept tel politic in trecut Constantinopolul, pe care
an'! puteau slapinl fdra so nu ne sftsie pan6 la Sire!. 0! si de clad
dainueste aceasta a for dorintal In actualul rilzbolu, cu inima singerindli
chiar dela intrarea noastra in actiune, am vazut cum ei, imperialisti
pe atunci, n'au volt sa ne dea ajutorul datorit nici in luptele crincene
din Muntenia, nici in acea tragedie din Dobrogea, cind Zaiancicovsky
se retragea din fata dusmanului cu ordin si cu tact.
Si n'au volt sa se opuie pane la Siret, adica pang la acel punct,
pe care 11 destinaserd hotar noilor impartiri teritoriale, el intre dinsii:
OHO' dela Petrograd si cu imperialist!' dela Berlin. In trecut, cast
acum! Not vedeam si simf earn, ca le cdzuserdm to curs& Scopul le era
evident. Am tacut sl am luptat. Lumea intreaga a rams uimita, in fata
acelei incalificabile purlari.
Tariot s'au dus. Impertalismul braise, Rusia noun, republicana,
loaf& lumea o spera, nu puiea sa urmeze aceiasi .politica externs. Nu
puteau fi puncte de contact, principial vorbind, intre imperialiglit german! sl republican!! rusi. Spre uimirea intregii lumi, el au fost cei mai
mart sprijinitori al imperialismului german, atutiqdul, cum l'au ajutat,
in planurilei de cucerire si de intronare a unei not oligarhii, cu speranla de a dainui. Anglia, Eranta, Italia, America, Wile care stau in
fruntea democratillor lumii,au lost parasite de &lira noil democrat! rusi
pentru a se arunca in bratele impertalismulut german.
Am contribuit, trebue s'o spunem, la intirzierea intronlirit dreptatii
si libertalli pe lume. E un pacat, care trebue sa fie ispasit. Noi am
ramas pe deoparte cu Luria celor care ne pindesc dela apus Si miazazi
si tndumanili cu ei, cei nos, care voiau sa ne dicteze aid acasa, in
Regal.
Neau Mai:lna si prOdat. Inteo clipa data au lepadat armele si
au fugit. In goana for nebuna neau jafiiii Si dal foc. Acum in urmaprinsi in mreja dusmanului comun al aliatilor, neau arestat pe minis trul nostru la Petrograd. Neau taiat (joie de aprovizionare. Voim sa
ne-o asiguram, cum e si foarte natural; tar el, flindca nu voim sa le ser
'mu de coada de topor, ne ameninta cu armele. Lumea va judeca intre
et Si no!.

www.dacoromanica.ro

258

DR. P. CAZACU

constituit armata, nu, asteptau deep aceasta ofensiva, din care ist
faceau o mare sarbatoare ; dupa primele succese exaltarea se
entuziasmul nu aveau hotare. Perspective frumoase se desemnau.
Si deodata in urma slabiclunii armatei rusesti, dezorganizata prin
revolutie, trupele rominesti erau imobilizate, impiedicate de a se
bucura de fractal victories for, de a-si regula socoteliie cA vrAjmasul".

Aceste prime nemultumiri de pe front se accentueaza. Trupele de pe flancul sting a armatei a patra rusesti, neprezentind
aproape nici o rezistenta, din prima zi a luptei au parasit rusinos o parte din pozitiile tor, factnd pe frontal romin primul act
de lasitate a trupelor rusesti. Cu mare greutate s'a reusit sA se
consolideze putin situatla, inlocuind unitAtile rusesti prin unitati
rominesti. In acele zile de extrema tensiune, armata rominA a
fAcut dovada tinei vitejil si geniu extraordinar. Vitejia romineasca
a fost minunatA. 2 Cit priveste trupele rusesti, atitudinea unora era
intradevAr criminala. 0 divizie aproape complecta a fugit la primul

contact cu vrajmasul. 3 Boisevismul se inradacina tot mai mult


in rinduri. Ne visind decit pacea si intoarcerea acasa, soldatii au
renuntat la once tinutA. Acesti oameni aveau mai mult aerul de
bande de tilhari decit de cetateni, care isi apara tara tor. Armata
numai exista". 4
Anarhia, care se manifesta in trupele rusesti pe frontul
romin, ne impiedica de a ne mentine molt timp. La cea mai mica
presiune a vrajmasului contigentele rusesti ar fi fugit si ar fi
pus unitAtile rominesti intr'o situatie desperate, ceia ce ar fi dus.
la ocuparea Moldovel si a unei Orli din Basarabia". 5
Generalui Scerbacev a hotArit de a libera contingentele may
vechi, presupunind cA aceastA masura, adaogatA la o perioadd
de calm pe front, va aduce oarecare liniste. Dar starea spiritelor
n'a fost modiflcatA. Soldatii, profitind de anarhia nascincia, parasira frontul in masse, pentru a se intoarce acasA, luind armele,
fondurile statului, caii si trasurile". 6
La inceput cartierul general romin a stat destul de indiferent fats de acest exod a soldatilor rusi, care treceau ca o avalansa prin Basarabia. Considerau aceasta ca o afacere pun ruseascA. Dar fugarii dedindn-se la violente asupra populatiel rominesti, a fost silit sl adopte un alt mod de a vedea. Quartierul
general romin a luat masuri pentru a pAzi tara de aceastA nouA
nenorocire. Pe toate punctele principale a frontulul in directia
Basarabiei, la statiile de drum de fier, la toate trecatoarele peste
Prut a asezat posturi militare, care opreau pe soldatii rust, ii
fAceau sa-si lase armele si lucrurile furate si ii indreptau in gru1

N. de Monkevilz, La decompozilion de l'armee Russe, Paris,

Ibidem, pag. 90.91.


Ibidem, pap. 93.
Ibidem, pag. 97.99.
Ibidem, pug. 144.
Ibidem, pag.www.dacoromanica.ro
145.

1919, pug. 87, 88, 8a.


3
4
5
6

REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN PeD. STAT. RUS.

259

purl spre Basarabia. Dezertoril no5tri an incercat la inceput sA


reziste, la ceia ce ei considerau un atac din partea Rominilor, dar
au putut repede sA se convingA, cA ace5tia nu erau de loc disput5i sA cedeze. 0 till profundA amestecata cu fricA fatA de armata romina s'a rAspindit atunci intre trupele ruse5ti".

Cartierul general roman, care Ora atunci s'a starult sA

intervie eft mai putin in afacerile armatel ruse5ti, a inteles cA evenimentele luau o intorsAtura din ce in ce mai amenintAtoare
atit pentru interesele romine5ti, cit. sl pentru populatia indigend.
De aceia a hotarit sA IntareascA garnizoana romineascd dela la5i
5i sA aseze unitAti romlne5t1 Ia punctele mai importante de pe
teritoriul roman. Aceste unitAti trebuiau ad coopereze cu autoriMille locale, in caz cind trupele rusestl s'ar deda la acte de violentA ; ele trebuiau de asemenea sA apere pe ofiterll superiori ru5i
de atentatele posibile din partea soldatilor for ".
Dupd cum se vede aliatii no5tri romini an incetat sA con sldere pe Ru5i, ca o armatA aliata. In ochii for nu mai erau decit
bande armate impotriva cdrora era nevoe sA se pule In pazA ".
Clnd peste toatA anarhia din Basarabla a inceput sA treacA
pe toate drumurile el avalan5a soldatilor rusi, parte arrtvti parte
dezarmati,toti revoltati impotriva Romlnilor sl Rominiei imperialiste", dar i impotriva Rusiel 51 impotriva tuturor imprejurarilor Si oamenilor, vinovati cA iau trim's $1 tinut patru ani pe
fronthaosul sl anarhia din Basarabia an ajuns la culme.
AceastA stare punea in pericol alit armatele ruse5ti sii romine5ti de pe frontul din. Rominia, cit si populatia civilA, intru
cit din Si prin Basarabla toatA aceasta lume se aproviziona, 15i
avea liniile de retragere, fie numai in Rusia, fie dupA un proect,
care a durat un moment, in Azia minorA. Astfel Melt cu tot armistitiul incheiat de nevoie la Foc5ani la 9 Decembre, la5u1 avea
absolutA nevoe de lini5te si rinduiala in Basarabia, s'ngura cale
prin care putea respira. Aceasta nevoe era cu alit mai simtitA
cu cit existau iluzii, intretinute de nevoi 1 interese, cA dupA armistitiu se va reface frontul, dacA nu pentru lupte, cel putin pentru a tine fixate aici forte germane, ca sA nu se concentreze pe
fronturile apusene. Pentru aceasta luptau misiunile militate $1 civile franceze si engieze 51 la Petrograd 5i la Kiev si -la la5i. Dar
pe cind la Iasi succesul sfortArilor lot, care corespundeau sentimentelor publice ci stdrii suflete5ti a populatiei si armatei romine5ti, era dentin, la Petrograd si Moscova, in pornirile violente
a guvernului, maselor si armatei, intimpinau o rezistentd, care if
dezarma. Situatia Ia Kiev un timp a fost favorabilA sfortarilor
aliate, intrucit Rada, rezistind presiunilor din Petrograd de a o
supune, cAuta sprijin in once parte. Intr'adevAr la t Decembre
1917 Vinnicenco declarA in numele Ucrainel, cA nu recunoa5te
guvernul din Petrograd, iar la 4 Decembre, Lenin Ii trimite Radei
ultimatum, pentrucA a lasat sA treacA pe Cornilov sI armatele
antirevolutionare spre Don, pentrucA a dezarmat gArzile ro5ii
din Ucraina si opre5te transportul alimentelor spre Rusia. Astfel
www.dacoromanica.ro

260

DR. P. CAZACU

ca, Rominia fiind sigura pentru mentinerea frontului, erau oarecare sperante ca pi Kievul va merge cu aliatii. Pe Una armata
romineascasingura in stare in acel moment pe frontul oriental
s-si faca datoriase Wean sfortAri eroice, ca utilizind armistitiul sl se creeze si sa se disciplineze armate nationale din fosta
armata ruseascA. Starea amenintatoare l'a impins pe generalul
cerbacev, (evident el in toate aceste hotariri initiativa pi puterea nu o avea *cerbacev, ci reprezentantii aliatilor), comandantul
sef al trupelor rusesti pe frontul romin, sa is rezolutia eroica de
a incheia armistitiu pentru a salva armata 'romineasca de dezastru si a feri Moldova si Basarabia de invazia inamica. Generalul
avea de altfel o slag speranta de a vedea festabilita ordinea in
trupe, gratie nationalizirii I unitatilor regimentare, care incepe
atunci ; el credea ca va putea restabill frontul cu trupe nationale,
curatite de elemente de descompunerea. 2 S'au format pe front
trupe ucrainene, poloneze, siberiene, musulmane, lituaniene si a
Rusiei albe. Oricit de curios s'ar parea lucrul, Marea Rusie a
Post singurul teritorlu nereprezentant to contigentele nationale; ea
a ramas uitata, sau a fost identificatA cu bothevicii. Organizarea
unitatilor nationale a, intimpinat numeroase obstacole. Fara a vorbi
de anarhia, generala in acel moment, nici de dificultatile, care
erau de a regrupa pe natlonalitatl trupele esaionate pe tot frontul,
trebuia contat gf cu obstructia comitetelor bolsevice. Numai constituirea unitatilor poloneze a mers mai bine. Comitetul polonez
national a eliminat politica si a restabilit o stricta disciplina. El

au reusit sa grupeze pe frontul roman un corp de armata, a carui


efectiv, daca nu era prea numeros, era in schimb puternic moraliceste. Unitatile lituaniene, armene si beloruse s'au limitat la
citeva companli, ca si cele siberiene. Formatia de unitati ucrainene, in care se presupunea sa se inglobeze contigentele din LIcraina, n'a reusit de loc. 0 schimbare de nume nu putea da rezultate Nine , dacA nu se ex tirpa in acelasi timp Mu! dela I-Ada-dna.. In aceste unitati nu s'au luat masuri pentru restabilirea discipllnei, an ramas comitete, stapinea politica ; unitatile ucrainene
au disparut repede de pe front in acelasi timp cu restul armatei.
Speranta pe a restabill linia de bataie nu s'a realizat. S'au obtinut citeva rari contingente mai mult sau mai putin disciplinate,
care au fdst intrebuintate mai tirziu pentru a salva materialul
parasita. 3
Daca speranta disciplinArii armatelor rusesti prin nationalizare n'a reusit pe frontul rominesc, unde gf autoritatile 1 populatia pi trupele (Wean tot ajutorul, care mergea pans la conflicte armate pentru dezarmarea rebelilor, pe celelalte fronturi pi
1. Am vfizut mai sus cfi nationalizarea de fapt si in special la
spate in lIcraina, dar si pe unele fronturi, incepuse de mull. Aici este
vorba mai mull de sancfionarea nationalizaril pe frontul rominesc, unde
on cum descompunerea comparativ a intirziat.
2

Ibidem, pag. 144.


Ibidem, pag. 149450.

www.dacoromanica.ro

REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN RED. STAT. RUS.

261

pe Wag intinderea Rusiei, afarA de rani exceptii, disciplinarea


prin toate mijloacele incercate in acel timp n'a reusit.
Ucraina neorganizath, in lupta deschisd cu Petrogradul, n'avea

un aparat militar solid si suficient pentru nevoile sale interne,


pentru dezarmarea bandelor ruseti, pentru razboiul decl,arat de
bolsevici si pentru mentinerea frontului. Ea era foarte multumita,
cd cel putin bandele din fosta armata rusa de pe frontul romin
ajungeau in Ucraina dezarmate si o scuteau astfel si de nenorocirile, pe care le-ar fi produs, 1 de nevoia de a cheltui putinele forte, pe care le avea pentru a le dezarma, precum si de
neputinta de a se forma in Rominia si Basarabia a unei armate
rosii, care ar fi putut s o atace pe la spate.
4

Guvernul din acel timp din Petrograd, deli dispunea de putine forte, i avea de invins atita vraimasi in afard si induntru
tacit propriu zis avea de cucerit intreaga Rusie, n'a neglijat totusi situatia din Rominia 1 din Republica moldoveneasca. Din
partea lui, guvernul bolsevic din Petrograd si quartierul general
din Mohllev, continua sd exercite presiuni asupra generalului
Scerbacev. Spre mijlocul lunei Decembre comitetul militaro-revolutionar de pe lingd statul, major a frontului rus din Rominia
a luat o Goloratie cu totul boIsevica si s'a vizut deodata figurind printre membrii sAi un oarecare Rosal, care se Meuse celebru prin ferocitate la Cronstadt, Inca la inceputul revoluti1.
DupA cum s'a aflat mai tirziu, el era delegat de guvernul comisarilor poporului pentru a aduce la supunere statul major rus.
Rosal si acolitii sal au inceput o luptd aprigi. contra generalului
cerbacev pentru a-1 raSturna Cu on ce chip 1 a-i lua local,
punindu-se in capul trupelor rusesti de pe frontul romin. Ei n'au
putat sA aresteze pe Scerbacev pentrucA o divizie romineasca
intreagA se gAsea la lai si o gardA romineasca permanentA 11
pAzea. Propaganda incercata de bolsevicii Intre trupele rominesti

n'a avut succes. Atunci Rosal cu banda lui au hotarit sA se debaraseze de $cerbacev asasinindu-1. Dar atentatul, la care a luat
parte 1 oflterul Axenov, n'a reusit i intreg comitetul militarorevolutionar, Rosal si bolsevicii din garnizona Iasi (Socola rosie)
au fost arestati si incarcerati de trupele rominesti. In acest fel,
gratie interventiel active a autoritAtilor 1 trupelor rominesti, pericolul bolsevist a fost inlaturat din Iasi, dar el persista pe front
1 devenn tot mai puternic la spate, Odessa cazuse curind in
milnile bolsevicilor, care de acolo incercau sA acapareze Basarabia" I

Intr'adevAr, Rumcerodul", adicA comitetul din Odesa a

frontului rusesc din Rominia, Marea NeagrA i Odesa, lease dela


venirea guvernului bolsevlc in capul trebllor la Petrograd, o ati1

IbIdem, pag. 153-154.

www.dacoromanica.ro

262

DR. P CAZACU

tudine din ce In ce mat favorabilA lui. 2 Acest comitet a trimes


in Basarabia pe agentil sal. La 27 Noembre se tine la Kisinau
conferinta organizatillor militate bolsevice de pe frontul romfn
(100 reprezentanti) sub presidentia lui Iudovschi. Se trimit telegrame de felicitate lui Lenin la Petrograd si lui Crilenco la Mohilev. La acest congres se descrie ;situatia pe front de catra :
Cornev, Cuzmin, Crasilnicov, Polozcov, Siropin Sibanov si Simonov, delegatul imputernicit ai comisarilor poporului (gazeta
Sfatul TAO No, 5). In sedinta conslIfului comunal al orasulai
Kislnau D-nli Prujinin st Tregubov sustin bolsevismul (gazeta
Sfatul Tart' No. 11). Gazeta locals Izvestlea" sovieta devine
bolsevica pe fats. Se alege un nou comitet a deputatilor t -rani, in care fntra : GaricavAl, Eustigneev, Levensohn. Cononov,
Himcenco, Basmacov, Corovin, CAtArau, Venedlctov, Denisov, Vaver, Craver, Rojcov, lvolghin, CazacInschi, lvanov, Dmitriev. Os-

natarjamt, Raev, Chirilov, Janjar, Dubalar, Honcearenco, Gavriloy (Sfatul Tarii No. 20). Acest comitet rechizitioneaza tutun st
vin, vrea pe Levensohn soldat (bolsevic) ca comandant at orasului. (Sfatul Taril No. 20). Prezenta st actiunea bolsevica in
Basarabia s'a manifestat Imedlat prin descompunerea atit a cohortelor eft si a regimentelor nationale. Crescuti in armata ruseasca, contaminati de toate dogmele si toate exemplele rele, obositi si demorallzati de -razboiul lung si fara scop pentru ei, cea
mai mare parte din Moldoveni1 din cohorte si regimente au plecat pe acasa, fara sa-si dea seams de situatia tariff si .neamului
lor. Ramasese un mic grup de rat si de pradAtorl. 2 IncercArile
de creare de armate nationale locale bulgare sl ucrainene nu dau
nici un rezultat. Numai colonistii nemti reusesc sA-si creeze,
dar numai pentru ei, o gun a satelor for, sub conducerea deputatului din Sfatul TArii, fon Loesch.
5

*Astfel Melt pe la jumAtatea lui Decembre chiar la Kisisinau, capitala republicei moldovenesti, alAturi de consiliul direc1 Piing
cind edevenit cu tolul bolsevic, cInd
instalat aici :
Inalta comisiune pentru combaterea contrarevolutiei romine si ucrai

nene, organ plenIpotentiar ai'comisarilor poporului. L'ucraine sovieliste,


Berlin, 1922, pag. 49.
2 Condos' de Ille Calgrgu un simplu soldal, proasplit elf din
inchisoare, pe care it aleg la 10 Decem.- ca comandant al garnizomrei
Kisinau. Pintea, pe alunci loctillor de director de riizboi, prin ordinul

No. 1 din 15 Decembre it confirms, pentruca peste cileva zile sa-I

inainteze de a dreptul colonel. Dedindu-se cu banda lui, subt forma


de rechizitii pentru intretinea armatei, la prildiiciunt gi omoruri este
chemat sa dea explicatii inaintea comiletului bolgevic. Cum era cunoscut ca fost splon al polifiel sl rominesti gi rusesti, comitetul executln hotarate arestarea but. Ciitiirau este arestat si tames la Odesa,
uncle este predat comisarului Rade' ucrainene-Poplavco- care it ellbereaziS" L'Ucraire sovietisfe paginele 108-109.

www.dacoromanica.ro

REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOvENEASCA IN FED. STAT. RUS.

263

torilor se gAseau nouA comitete diferite, care nu 11 recunosteau


pe cel dintaiu, dar in schimb simpatizau cu bolsevicil. 1 restul

teritoriului Basarabiel era quasi guvernat de o multime de comitete de toate nuantele, care lgnorau guvernul reloublIcel. De
altfel acesta suferea de lips& complecta de ban'. Pentru toatA
sustinerea acesta din urmA nu avea decit citeva trupe moldovenesti de formatie proaspata si de' coheziune slabs, cuprinzind no
batalion de infanterie 1 citeva escadroane de cavalerie. Acesti
voinicosi paradau prin oral in uniforme de fantezie si se dedau,
uneori chiar sub comanda unor ofiteri, la abuzurile cele mai desf rinate. Nu este de mirare, cA in acea epocA nimenI la Kisinau
nu esea din casA dupA ora 11 seara. Flecare noapte se produceau tAlhArli, spargeri si atacuri armate. M'am putut convinge
personal, and ma duceam la gars la miezul noptil plecind pentru lasi ; din toate partite trosneau impuscAturile asa cum nu se
and adesea asemenea chiar pe linia de foc.
Itnpresla generala, pe care o duceam din excursia mea si
pe care am comunlcat-o generalului cerbacev, era cA un haos
complect stapinea inireaga Basarabie si cA guvernul republicei
moldovenesti nu va fi In stare sA reziste cit de putin bolsevicilor. 0 saptamina dupA intoarcerea mea la Iasi acestia au instalat la KisinAu un nou stat major al frontului romin si un comitet, de care O. depinda toate trupele rusesti de pe frontul rominesc. El n'au reusit sA intindA aceastA autoritate la apus de Prut.
Desi de data aceasta generalul cerbacev si-a pAstrat autoritatea (?) asupra trupelor rusesti de pe teritoriul romin, adica pe
front propriu zis, situatia era totusi critics, bolsevicil stApineau
drumurile de acces la front si toate comunicatiile cu spatele. Aprovlzionarea trupelor incetase, rezervele alimentare ale frontului se epuizau repede si regimentele rusesti si rominesti, casi
populatla civilA, erau amenintate de foame, pentrucA boisevicii se
opuneau ca Basarabia sa libereze Rominlei once produse de
consumatie."
1

Singurul mijloc pentru a anzeliora situatia era de a face sa


patrunda trupele romineW In Basarabia, ca sd goneascd pe
bo4evicl, sei restablleasca ordinea, care va asigura aprovizionarea regulate!' a armatei. Generalul $cerbacev n'avea trupe ru-

se#i la dispozitia sa."

',and noutatea incarcerArii sefilor bolsevici la Iasi a ajuns


la guvernul comisarilor poporulul, acesta a amenintat pe cerbacev si pe colaboratorii sal. In acel moment pericolul cel mai
mare venea dela spate. Boisevicii rivneau la Basarabia, a cArei guvern cu totul copilaresc era incapabil de a opune oricit de
putinA rezistenta agresorului."
1

Monkevitz, pag. 161-162.

www.dacoromanica.ro

DR. P. CAZACU

264

In primile zile ale lune' lanuar am fost trimis de generalul *cerbacev la Kisindu pentru a-mi da socotealA pe loc de
starea lucrurilor. Situatia mi s'a pArut extrem de Ward Kisindul era resedinta puterei executive a republicei, reprezentata
printr'un comitet de director' si a puterii legislative, adica a unul
parlament (Sfatul Taro. Unul si altul, beti de Importanta rolutul lor, legiferau 1 guvernau prin discursuri sl decrete, la aceasta
se limita rolul lor. Nu se bucurau de nici o autoritate si nu disptuneau de nici un sprijin material."
Ccilandu-0 pe inimel ei deplin con$tient de tot raid, ce

produce aceasta mdsurd din punct de vedere politic, generalul


$cerbacev s'a vdzut constrins de a ruga guvernul romin de a
trimite,trupele sale in Basarabia ; guvernul republicei moldovene#i a facut aceia$i cerere."
De comun acord cu quartierul general romin s'a convenit cd trupele rominesti nu vor intra in Basarabia decit temporar, ca ele vor pArdsi Cara indatd ce misia lor va fi indeplinitd. (?)
Cind regimentele rominestI au pi truns In Basarabia aceste condill' au fost confirmate intr'un apel, adresat populatiei de cdtra eful detasamentului de ocupatie romineascd." I
Astfel fatalitatea istorica a facut ca intrarea armatelor romi-

nesti in Basarabia sii se producd dupd invitatia scrisd a quartierului general rusesc si de sigur si a reprezentantilor din lasi a
aliatilor, pe'ntru ca statul romin sd-si implineasca acolo misiunea", care era 1 este desigur mutt mai mare si mai frumoasa
decit presupuneau acei, care credeau ca ea va putea fi numai
temporary 5i limitatd la insarcindri de interese de moment.
7

Sfatul Tarn si consiliul directorilor, dindu-si seama de neputinta lor deplinA, fatA de situatia in care se afla Basarabia, de
descompunerea cohortelor $i a armatel moldovenestl si de lipsa
de fonduri, intrucit legdturile cu imprimerla de ruble dela Petrograd, singura resursa financlard pentru Basarabia (tin acel timp,
ca fosta parte din Rusin, erau rupte, dupd discutll multiple,
an ajuns la hotarirea secrets de a cere ajutor din afarA. Initiativa acestei hotariri a fost a blocului moldovenesc din Sfatul Tarii. Consillul directorilor sustinut de Ntoldoveni a obtinut intro
sedinta secrets dela Sfatul Tar un vot, prin care era autorizat
sd procedeze cum va crede mai bine pentru a introduce ordinea.
In interiorul consiliulul se desemnase doua curente : d-n" Inculet
1 Erhan prin d. Cricopol erau in tratative secrete cu seful statului major al circumscriptiei militare din Odessa pentru a se aduce doud divizil de cazaci li se pregatise chiar o parte de
material ; operatia aceasta n'a reu5it din diferite cauze, principals Lind descompunerea armatei rusesti, dar si din cauza interventiei la timp si la local cuvenit a elementelor nationale. In a1.

Vezi Monkentz.

www.dacoromanica.ro

REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN FED. STAT. RUS.

265

celasi scop de lupta impotriva anarhiel, d. Cristi, directorul de


Interne" si d. Pelivan, directorul treburilor internationale" au
plecat la Iasi si au cerut ajutor dela generalul cerbacev, expunind situatia din Basarabia si guvernulul romin si reprezentantilor aliatilor. Dar vestea discutillor secrete" din Sfatul Tarn $i a demersurilor la Iasi, precum sf constlinta fatalitatil, in imprejurarile existente, a Introduced' numai a armatelor rominestl,
a pus in miscare elementele interesate. La 20 Decembre, pe
strdzile Kisinaului si in alte part', se raspindese proclamatii, in
care se denuntA Sfatul Tdrii, cA in intelegere cu Anglia, Franta
sl Rominia, vrea sa continue razboiul ; cd consiliul directorilor si
SfatulTarii au vIndut Basarabla Rominiel, care venind aici va
instala tarlzmul rominesc, va Introduce boierescul, etc. Printr'un
comunicat oficial consiliul directorilor dezminte aceste zvonuri
(Gazeta Sfatul Tarn No, 25), aratind in acela4I tlmp, cA lucreaza
in deplinA intelegere si contact cu sovietele lucratorilor si soldatilor. Presedintele Sfatului Tara cid un interview, ca atit consiliul
directorilor, cit $1 Sfatul Tarii sint pentru cea mai strinsA legatura cu Rusia ; separatizm nu existA ; nu poate ft vorbd de chemarea armatelor straine, ceiace ar fi o tradare (vezi si declaratia din setlinta Sfatului Tarn din 13 lanuar Sfatul TAM No. 12),
se poate vorbi numai de armate ucrainene, polone, sau din alti,
cettteni rust st acestia numai pentru paza depozitelor. La 23
Decembre se tine o s- ding plenary (gaz. Sfatul Tarsi No. 27) a
comitetelor executive a sovietelor deputatilor lucrAtorilor sI soldatilor, a comitetului executiv gubernial al taranilor, in care se
hotdraste : 1) a se protesta contra introducerii armatelor stra-

ine ; 2) demobilizarea sA se faca de acord cu comisarli poporului ; 3) sa se departeze din Sfatul Tariff elementele nedemocratice ; 4) sa se desfiinteze diplomatia secreta ; 5) sA se convoace
constituanta basarabeana ; 6) pArnintul sa se dea indata Wanttor ffird plata si fAra rascumparare ; 7) sa nu se facA imprumt.
tun' externe ; 8) sA se restabileasca imediat legaturile cu comisaril poporului din Petrograd. Seep military a comitetului executiv se complecteaza prin cooptArl de elemente bolsevIce, se hotArAste intensificarea propagandei, intrunirilor, fnfiintare de ciuburl, sindicate etc. In legatura cu aceastd fotrunire a comitetelor, isi cla demisia din consiliul directorilor d. V. Grienfeld, di rectorul Industrie', pentru a provoca o criza.
In consiliul directorilor se produc scene tumultoase. Unul
din director' a propus consillului sA se adreseze pentru ajutor la
restabilirea ordinei guvernulul romin" (vezi gazeta Sfatul TAM
No. 12, darea de seams asupra sedintei Sfatului Tarn din 13 la nuar, cuvintarea d-lui Inculet). Alti chic' directori i$1 dau demisia in mod colectiv, in sedinta din 26 Decembre pentru a forta
mina presedintelui Sfatului Tarn si presedintelui consiliulul de directori de a telegrafia generalului Scerbacev sA trimeatA armata.
In ace!a$1 sedinta demisia s'a respins $i s'a trim's o telegramd,
18

www.dacoromanica.ro

266

DR. P. CAZACU

semnatd de foti directorii. 0 alts cerere a fost adresata guver nului romin de catrA presedintele consiliului de directori i de
directorli pentru afacerlle interne I Internationale. 1
In edinta din 27 Decembre, Sfatul Tariff incepe discutia publica asupra introducerit armatei pentru stabilirea ordinel. Dupa
ce amintete ca chestia s'a discutat in edinta secrete; i imputd

deputathor, ci cele discutate au ajuns la masele poporului sub

forme schimbate,preedintele consiliului de directori descrie din


nou anarhia, pe baza telegramelor I cererilor de ajutor venite din
toate partite Basarabiei. Descrie starea financiard desperate; ; aratd
a in edinta secrets s'a dat consiliului de directori carte blanche
de a introduce armate, totui spune cd consiliul nu s'a hotarlt.
Daca partidele socialiste nu inteleg gravitatea situaliei, dac5

reprezentantii Sovietului lardnimii au preventiuninoiconsiliul


de directori sintem hotariti sA plecam, raminind ca partidele socialiste sa-si is raspunderea situatiei i rAspunderea a sute de
mil de vieti ce se pierd In dezordine. Quartierul general rusesc fsl is asupra-si inifiativa apardrii populafiel. Asti zi putem ()Mine ca armatele sa fie la uispozitia noastra si sA stea
cit noi vom crede util. Dacd ne autorizati, vom cere garantii

dela aliati 1 dela Ucraina, de nu ne autorizati, noi plecam. Vom


face alianta cu Ucraina, pe lingd aceasta Anglia i Franta sint
dispuse sd ne acorde un Imprumut. Rog fractiunile s examineze i s hotarascd. la cuvintul V. Cristi, directorul de interne,
care descrie din nou situatia gravy 1 conchide : daca noi nu vom
hotdri nimic, vor hotdri altii peste capetele noastre, trebue sa introducem once ormatti, altiel nu mai putem lua raspunderea situatiei actuate. Tocmai a c oua zi 28 Decembre discutia continud. Preedintele Sfatului Tariff spline : Consiliut directorilor neputind invinge anarhia, quartlerul general rusesc din Iasi si-a
luat sarclna apeirdrii republicei. Acum conditiile sint avantagioase : vom avea garantii dela aliati scrise, armatele vor fi la
ordinul nostru Si vor pleca dupd prima noastrA somatic, vom
avea autonomia noastra i nimeni nu se va amesteca in viata
noastra." Blocul moldovenesc, care 1I dadea perfect de bine
i tetra aceasta cerere
Domnule Ministru de Rilzboiu at Rominiet. Conform hoteiririt
consiliului Directorilor generali ai republicei moldovenesti, va rugfim
sa binevolli a dispune trimiterea in Kisinfiu a unui regiment Ardele
nesc cu posibila urgency. Totodatfi va rugam se ordonali ca acest regiment sh stee la dispozitta directoriatului republicei moldovenesti.
Kisinfiu la 22 Decembre 1917. Presedintele consiliului P. Erhan, Directorui general de externe I Pelivan. Directorul general de interne
V. Christy (inregistrat la No. 135) 24 Decembre 1917 cabinetul Minis!mini de razboiu, care pune urmfiloarea rezolutle: 24 XII I 1917 Marele
Stat major. Consiliul de Ministri a aprobat cererea de faia. Se va da
ordine ca iL00 Ardeleni cu arme si mitraliere, ce ne yin din Kiew, set
-se opreascfi la gara cea mai apropiata de Chisinau ; de unde se vor trimite pentru paza depozitelor de subsistenfe. Ministru, general lancowescu.

www.dacoromanica.ro

REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENFASCA IN FED, STAT. RUS.

267

seams cA disolutia ruseascA, anarhia 1 bolevizmul, stabilite in


Basarabia, vor distruge Cara i micarea natlonala, hotArit pen -tru introducerea armatelor romineti, propane o motiune de incre-

dere in guvern.
Partidele socialiste ruseti propun o mofiune de protestare 2
Impotriva introducerii oricarei armate, dar in special a celei ro-

rnineti. Anarhia s f le combatutA de for tele locale, impreuna cu


comlietele socialiste. Minoritafile propun o mofiune de fncredere
in guvern i de regret ca consiliul dire ctorilo:, autorizat de o sAptaminA de zile, nu i-a manifestat Initiative.
La motivarea rezolutillor propuse, d-na Grinfeld din partea

socialitilor menevici spune SA vorbim clar. Dacd vin armatele romInesti, nu exists tratate scrise 1 garantii CA va fi o
ocupatie tetnporara. In conditiile In care se va face pacea, Interesele Ruslei se vor nesocoti 1 cind se va vorbi de compensatil,
Rominia le va cere 1 le va prim!. ySi oricare ar fi afirmarile con sulilor fiancee i englez, trebue sa scontAm raporturila de forte
reale, care se alcAtulesc astfel, cl Basarabia nu va ramine Iii

hotarele republicei ruse#i. Ce este de facut astazi ? Pe not nu

Exprimind incredere deplina Consiliului Directorilor generali, Blocul moldovenesc, dindusi seams de starea generals a republic& moldovenesti, propane Directorilor generali, sa utilizeze bate
puterile locale, sa is toate masurile dependinte de el in ce prIveste
concentrarea armalei moldovenesti pentru paza [aril sl numai in cazul cind aceasta nu poate fi implinita, se pot adresa cartiernlui general, caruia se pune in vedere ca stile trimise vor execute ordintle
directoratulut de razbolu a republicei moldovenestI 5i nu se vor a
mesteca in trebile interne ale republicei, Mad reounoscuta ca lode.
pendenfa si aceste ostiri se vor retrage dupe prima cerere a Consiliulut,directorilor respublicei moldovenescr.
2 Consiliul directorilor nu a facut infrebuinfare de toate mijloacele disponibile a infra in legatura strinsa cu republica ucraineana
de a-i da republicei moldovenesti sub forma de ajutor : material si
orfe militate pentru paza tailor ferule, a depozitelor de aprovizionare, pentru combaterea pogromurilor si anarhiei. Consiliul directorilor nu s'a folosit de toate mijiacele pentru a intra in contact cu cornitetele: executive a socialistilor revolulionari si democratice, in chestia ajutorului de forte militare, de care comitetul dispune. Intrarea
armatelor rominWi pe teritoriu Basarablei poate fi pasul cel intdiu
pentru ocuparea ei ,si pentru smulyerca et de fapt din stout republicei ruse si desigur se va prezenta un pericol pentru toate drepturile
politice si sociale dobindite prin revolulie. Infrared armatei romfne
coat prouoca rdzboiu civil pe teritortui republicei moldoueneVi. Intrarea armatet roinine st pericolul ce ameninid Basarabia stns o loutlure falald pentru rezolvirea chestlei agrare pe bazele dectarate de
revolufia nisi. In virtutea acestora not propunem Sfatului Tarii se/ prooesteze in mod categoric contra Infreldi ostirilor romine01 pe terito

runt republicei moldovenesti si sa tears Consiliulut de director' sit se


adreseze republicei ucrainene,care ne va da concursul situ prin forts
milltara si ajutor in acelasi limp, stabillnd acest report de contact.
Considertnd Intrarea fib-nor romtne01 extrem de perlculoasd, not re.
prezentanfil parlidelor socialiste st a consiliilor muncitoresti st sold,
filor vom depune chestia aceasta spre rezolvaree organizarti noes-

ire, dela decizia tarots va depinde ca sa fim not pe victor, sau nu

in Slat& Tarn.'

www.dacoromanica.ro

268

DR. P. CAZACEJ

ne intereseaza o zi, ci istoria de mine. Fie ziva de astazi groaz-

nicA,numai Rusia sa fie vie ! De vine a rmata,va fi razboiu

civil singeros ; el este inevitabil. Nu sa poate lcisa total pe seama


lui .'cerbacev. Insfir5it, vie on ce armata ! Nu insa cea romineascA". La aceastA peroratie, adresata direct 5i pe fate bIocului
moldovenesc, care 5tia 51 dorea, ca intrarea armatei romine5ti odatA facuta, sa ramie definitive, pentru apararea drepturilor inprescriptibile la cultura nationalA, raspunde primul director : Am

cerut armata ucraineana ; ni s'a promisnu ni s'a dat. Acum


quartierul rusesc din Ia?i ne promite forte. Nu inchideti ochi
asupra realitatilor. La Chi51nau este tab bol5evic, care vrea sA

is puterea pe front. Reprezentantif aliatilor ne-au promis, cA vor

face totul ca sa nu vie armate romine5ti". Dupe ce vorbe5te in


replica Grinfeld contra introducerli armatelor, se procede la vot
51 in primul rind se respinge rezolutia socialists, cu o majoritate
de 39 voturl, contra 9 5i se prime5te rezolutia de incredere in
consiliu: cA quartierul general rusesc dela la5i set is asupra -$i
apararea republicei, cu 49 voturi pentru 5i 7 contra. Cu toate
acestea la 29 Decembre, ca un reflex a atitudinelor belicioase
luate de bol5evici, se fac din nou declaratii in Sfatul Tarii de
catra Erhan,' Prahnitkl, Cristi 11 chiar de Halipa, cA acuzatiile de
orientatie spre Prut sint false, ca toll se orienteaza spre Nistru.
In realitate toate discutille erau inutile 51 toatA lumea era
ccn5tientA de fatalitatea intrarli armatelor romine5ti, indiferent
de hotaririle at atitudinea unora sau altora. Dar in mijtoeul banditizmelor de tot felul 5i a masurilor li pregatirilor militare a
boi5evicilor, ca de obiceiu in astfel de imprejurari, putini aveau
curajul sa-5i spue parerile pe fata 51 in mod public. Intre ace5ti
putini erau reprezentantil partiduiui national moldovenesc din
Sfatul Tarii, care constituiau baza blocului moldovenesc. Dela in-

ceput pe fats, dar fare multe vorbe i paradari, aceastA grupare


a exercitat toate presiunile asupra guvernuiui ; a poi dupe discutiile din Sfatul Tarii, prin votul sau, a hotarit chemarea armatei.
La votul biocului moldovenesc s'au addogat voturile Moldovenilor din grupul taranesc 51 voturile reprezentantilor minoritdtilor. Impotriva introducerli armatei an votat numai sociali5til
dogmatici bol5evizanti.
VAzindu-se invin51 in Sfatul Taril, adversarii introducerli
armatelor pentru restabilirea ordlnei in Basarabla, sociali5tii doctrinari 5i mai cu seamA bo4evicii, dupe 28 Decembre iau atitu-

dine Impotriva institutiei S:atulut Tani. In ziva de 3 lanuar, ei


(Alexandrov) cetesc o deciaratie cA se retrag din Sfatul Tart' pentru
ea : 1) stau pe puctul de vedere a unirii cu revolutia ruseascA,
2) Moldovenii au prea multe locuri in Sfatul Tarii, 3) in Sfatul Tarii

sint prea multe elemente burgheze, 4) nu s'a dat pAmint taranilor,


din aceastA cauzA a venit anarhia, ca pretext pentru introducerea
armatei tariste" romine. Aceasta declaratie este identica cu !notiunea bol4evica, votatA in 5edinta plenary din 123 Decembre a
sovietelor din Chi5inau. Consecventi cu declaratia de retragere,

www.dacoromanica.ro

REPUBLICA DEAOCRATICA MOLDOVENEASCA IN FED. STAT. RUS.

269

chiar In acelasi sedintA, cearcA se obtie excluderea unor deputati


pentru ca ar fl burgheji (Pantar, moldovan boisevIzant, cere excluderea lui Bajbeuc-Melicov deputatul Armenilor). La discutie

iau parte mai multi deputati, i pentru a nu se da loc la OH

violente, chestia se trimete la comisie. In acelmitimp, folosindu-se


de imprejurArl, se rela discutia (Rabe!) asupra Sfatului Tarn In
consiliul comunal i tot In senzul ca compunerea lui nu este justA,

intru cit predomind Moldovenii si are intentii sepatatiste si burgheze. Scopul acestor manevre era discreditarea sl disolutia majoritatii moldoveneti din Sfatul Tarn pentru a ea hotArise chemarea armatelor, ceiace ii desvaluia intentIlle finale. Dar precipitarea evenimenteior a oprit efectele acestor manevre.
8

Din partea lui, quartierul bolsevic din Chisindu (front-otdel),


sub conducerea d-lor Perper, Caabac, Levensohn, Rojcov 1 Ka-

tovschi, 1 in haosul general mid Ed improvizeze o fold de rezistenta i de atac, sa dea lovituri repezi si violente, sa disolve
pe adversari i sa atraga din partea for cit mai multA lame. El
aduna arme i munijii, pun mina pe telegrafia MA fir, pe gall,
potd 1 teiegraf. Din soidatii, fugiji de pe front i care se indreptau spre casele for din fundul Rusiei, adund grupuri pentru
a forma o armata rosie. Fac in orase o violentd propaganda,
proclamd starea de asediu la Chisindu, Bender si Balti (Sfatul
Tarn No. 7 I 1918), proclamd alegerea comandantilor militari. Orciond neexecutarea ordinelor Radei ucrainene si a lui Scerbacev,
i insfirsit deciard rAzboiu Rominiei. In urma declaratiei de rAzboiu si de catrd comisarii poporului din Petrograd Rominiei
(dela 5 Ian. st. n. 1918), situatia se complied prin trecerea prin
gara Chlindu a unul esaion de Romini, prizonieri a Ruilor din
armata austriacd, care dela Kiev se Indreptau prin Iasi la front. 2
Suspectati ca sint avangarda armatel romine trimise de Scerbacev, boisevicii din gara ChiinAu anung quartierul tor, care trimite bande armate 3 impotriva vrajmasului inchipult, care MA
arme si munitil se odihnea in tren, ateptind schimbarea mainei
pentru a-i continua drumul. Victoria asupra soldatilor dezarmati
1 deabea treziti din somn, dupd citeva impucAturi, a Post
usoara. Intreg ealonul este Mut prizonier, pradat 1 batjocorit.
1

Esit din inchisoare, cu ocazia amnisliel Jul Kerensky, unde

explase o mullime de F611161.11 51 banditizme savirsite in Basarabia.


2 Erau acea mie de Ardeleni, pe care generalul lancovescu o

destinase sa se opreascil la o garti mai apropiara de Chisiniiu pentru


paza deporttelor de subzistentrt, in urma cererei d-lor Erhan, Pelivan
si Cristea, de a le da la dispozifia Directoriatului republicei un regiment de Ardeleni.
3 Acesf afac al bolsevicilor impotriva esalonului de Ardeleni
este declarat in L'Ucraine sovielisle ca manifestaf le a alitudinei po-

pulafiei autohtone din Basarabia" (peg. 45).

www.dacoromanica.ro

270

DR. P. CAZACU

ImbAtati de acest succes, bolsevicli atacA comisia international&


din ChisinAu, pentru aprovizionarea frontulul romin; aresteazA
pe toll membrii romini din acea comisie gl ii confiscA banil. A,
cesta este momentul culminant al actiunii bolsevice, orasul este

in fierbere, toll banditil se alatura de miscare. Incurajat de primete succese, quartierul bolsevic cheama inaintea sa la rAspundere pe reprezentantii Sfatului pd. Directoril : V. Cristi. N.
Codrean, T. 4oncu, 1. Pelivan si $I. Ciobanu se ascund. (I. Pelivan cu deputatil Buruiana, Crihan, Buzdugan, Gafencu, Tantu si
altil ass venit la Iasi). RAmIn la suprafatA d-nli Inculet al Erhan,
care nefAcind parte din blocul moldovenesc, ci fiind trimisii of iciali a sovietului din Petrograd pentru adincirea revolutiei si lupta
cu separatizmul moldovenesc, se prezintA inaintea sovietului bolsevlc. Ei se declara gata si expedlazA urmAtoarea telegramA :
No. 757. 6 lanuar 1918. 48 cuvinte Iasi. Guvernului roman.
ProtestAm contra introducerii armatelor romine pe teritoriul republicel moldovenesti. Cerem in mod categoric oprirea imediatl
a trimiterli armatelor $i rechemarea neintirziata a acelor armate,
care shit deja introduse. Introducerea armatelor romine In Basarabla ameninta cu grozaville razboiulul civil, care deja a inceput.
Armatele ruse trebuesc lasate sA treaca libere fAra nici o impiedecare. Presedintele Sfatului Tarn, Inculet. Presedintele consiliului
de director), Erhan. (Originalul telegramel este la d. Pelivan ;
reproducem textul dupA o ccpie din manuscrisul unel lucrAri a
d-lui Bogos). Pe lingA aceasta ei mat declara cA an prima demisiile directorilor, care au cerut introducerea armatelor strAine
si publicA demisiile d-lor Cristi, Pelivan si Codrean. (Vezi si

Epoca din 21 lull 1920 No. 129, dupA Svobodaala Basarabia"


din 7 lanuar 1918) si impreuna cu Pintea dau ordine armatei

moldovenesti sa piece la front impotriva vraimasulul (Sfatul TArii

No. 8,12 lanuar 1918); thclaratia lui Misircov AI trellea fapt,


de care vreau sA spun citeva cuvinte, este ordinul directorului de
rAzboiu de a se apAra pozitille de cAtrA armatele moldovenesti
impotriva Rominiel". Sfatul TAril No. 12 1 1918 ; declaratla d-lui

Inculet in edinta Sfatului farii din 13 lanuar : Dlrectorul de


rAzbolu cu cunostinta mea si a primului director a dat ordin
pArtilor din garnizona moldoveneascA sA

porneascA fmpotriva

vrAjmasului real sau imaginar. A fort o gresall". Sfatul Tariff


No. 10 ; deputatul Codreanu, in sedinta din 11 lanuar a Sfatului
TAIT, intreabA cum s'a declarat razboiu Rominiei de directoru I
de razbolu (Pintea), care a poruncit cA armata sA porneasca.
Dar toate aceste sfortari si paradArl, neavind nici o fort'
realg, dupA zgomotoase impuscAturi in aer, sub presiunea fortelor, de'i midi, dar reale si regulate rominesti, inceteazA subit : bolsevid $1 acolitii for fug. Atitudinea d-lor Inculet sl Erhan sA
schimbA brusc : ei I pleaca in intimpinarea armatelor romine, ca
reprezentanti al autoritatilor locale. Sint primiti de generalul Bros1.

Impreuna cu Budi4leanu, Suruceanu, Ciobanu i Turcuman.

www.dacoromanica.ro

REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN FED. STAT. RUS.

271

teanu, comandantul trupefor romineti, la Calarai 1 StrAceni ; incearcA sA 11 pule anumite conditil i de actiune, oar in fata intransigentli generalului, care avea o misiune serioasa militara, politica
1 nationald de implinit, sA fnchinA 1, la 15 lanuar 1918, impreuna cu intreg Sfatul Tdrii, 11 salutA in edinta solemnA prin dis-

cursurl cAlduroase, ca pe un bray reprezentant 1 conduator al

otiior frAteti, venite sa salveze republica moldoveneascA de pacostea bolevismului moscovit".


Pentru Idmurirea documentary a tendintelor diferitelor cercuri
51 situatil dam mai jos citeva extracte din vorbirile dela edinta
(din 15 lanuar 1918) de receptie a generalului Broteanu din Sfatul

Tarn. Preedintele Sfatului Tad!, Inculet, spune: d-lor Deputati:


Astazi reprezentantli Rominiei ne-au facut cinstea sa vie aid in

Sfatul Tariff. Salut d-lor, cu toatA cAldura pe domnul General Bros teanu, reprezentantul otilor Rominiel. D-lor Deputati, d- voastrA

titi prin ce imprejurari grele am trecut i cA altele i mai grele


ne ateptau din cauza tulburdrilor de prin orae 1 de prin sate.
Multi, care au. fost 1nteresati, au Meat provocatii impotriva trupelor romine, care au sosit la noi. D-sfra insa titi, cA aid s'au
dat lAmuriri cu ce scop au venit trupele romine : sA pdzeasca
drumul de fier 1 pinea, pe care au cumpdrat-o".
Stop politic nu au nici n-au avut. Trebue as intelegeti cA
de indatA ce bolevicil au apucat drumul de fier, stile romine
au fost puse in cea mai mare primejdie. Rominii nu-i mai puteau duce de aid nici furaj, nici pine, 1 null mai puteau duce
nici munitia. Statica nu putea suferi ca armata sA fie adusA in
astfel de imprejurdri. Aceasta este Lucca lAmurit 1 latd de ce au
trebuit sa facA pasul acesta, ca sd-1 lege frontal cu spatele, sA
impledice ca1 mai departe :sa li se retina telegramele, sA 11 se risipeascA i prade pinea, de care au aa trebuintA. Ne-au garantat impreuna cu Franja cA nu urmaresc nici un scop politic. D..
Bropeanu mi-a spus, cind i-am leit In intimpinare la StrAeni,
cA ne garanteazA toate libertAtile noastre. Pe fratii notri, care
au venit cu acest scop, 11 primim cu brateie deschise i le zicem
din toatA anima : Bine ati venit". D. General Broteanu multumete pentru onoarea ce i se face 1 de primirea parlamentului
moldovenesc, spune cA a venit sA declare personal scopul Intrarii
armatei romine, sA salute republica moldoveneasca 1 sA areze
conducAtorilor ei mama spornicA. .Multi cetAteni ai republicei sint

cupriqi de !Atwell i fried pentru libertatile tor. Trebue sd vd

declar, cd Romfnia este tntr'o situatie prea grea fl cd la conflicte sl rdzboiu de cucerire nu se poate gindi. Ati hotdrit sd

vd creati o republied, dar nu aveji pater! proprii. In fiecare ceas,


pe teritoriul republicel, sA petrec prAdAciuni i omoruri 1 nu le
puteti impledeca. Armatele ruseti sA gAsesc de un an pe frontu 1
1 SA nu fie tribunate de razboiu. Este interesant, cA in seara
de 12 tanuar armata moldoveneasca a holArif sfi nu is parte la rAzbo
tut dinire Romint si Bolsevici.

www.dacoromanica.ro

272

DR. P. CAZACU

roman; aceste armate acum nu au pine 5i ea trebue adusA din

Rusia. ySI iata cA de acord cu guvernul revolutionar rus, s'a format o comisiune pentru cumpArarea pinii. Dar pinea cumpArata
sA risipe$te 5i sA prada, membril comisiunel sint arestatl. Care era
esirea ? Nu era decit una : a trimite armate pentru paza depozitelor, transporturilor 1 a drumurilor de fier. lad scopul pentru

care s'a trimis aid armata, subliniez singurul stop. Dar odata

cu aceasta, armata rominA a adus alt serviciu populatiei din republica d-voastrA ; din momentul cind armata romina a intrat pe
leritoriul republicel moldo vene5t1, in toate punctele prin care am
trecut, reprezentantii populatiei se prezentau 51 ne multumeau pentru noaptea lini5tha petrecuta. In Chilinau se petrece acela5i lucru:
populatia ne multume5te ca poate trai lini5t1t, sub paza armatelor
romine. Guvernul roman pune la dispozitia d-voastrA aceste armate,

care sint aici pentru a veni in ajutorul d-voastrA. La crearea republicei este nevoe de forta, care sa garanteze viata economics

,51 financiarA, pentru formarea tinarulul Stat; nici un guvern fArA

foga organizata nu poate realiza problemele ce cad asupra lui.


Numai forta poate crea viata lini5tita de stat". Creati-va viata
d-stra cum credeti 5i nimeni nu se; va amesteca in ea. In organizarea ei, not nu vA vom impiedica".
D. Erhan, ca prim director spune : D-le General, guvernul
respublicei moldovene5t1, cu inima deschisk 51 bucurie intilne5te

pe fratli romini, venitt aid ca sa ajute popoarele din aceasteztarez


in hip% cu anarhia".
nGuvernul respublicei moldovenesti va lua toate n surlie sA
vA ajute ca tit nzai repede sd yid elibereze de aceasta sarcina.
Se va face totul, ca populatia sA intaleaga pentru ce all venit,
cA ne aducell lini5te 51 rinduiala. Guvernul respublicei moldovene5t1 este ales de toate popoarele 1 ele fmpreuna pe viitor vor

lucra pentru apararea tAril for i pentru ordine. Multumim fratilor notri Romini pentru serviciul ce nl 1-au adus 5i pentru credinta in libertatea 1 marele i fericital viitor. TrAlascA poporul
roman

trAiascA Rominia".

Intr'un discurs inflacArat, d. I. Pelivan salutA pe birultorli


dela Oituz 1 MarA5e5t1, descrie soarta vitrega a Moldovenilor din-

tre Prat $1 Nistru subt Ru5i, buctuia de a H putut injgheba expresia nationals Sfatul Tad!, pe care armatele routine I-au salvat de pericolul bol5evic.
DupA plecarea generalului, pre5edintele, adresindu-se deputatilor le spune : Sper cA cuvintele generalului vor risipi grija,
de care all fort cuprin51 multi din d-voastrA. AceastA grip este
intaleasA; a pierde libertafile capcitate prin marl suferinte malt

singe ar fi o camel'. De aceia spun, dupA declaratiile genera -

Dar afara de asigurdrile


lui, not avem garanfil serise din partea Franfei fi celorlalfi
lului, aceste griji trebue sA disparA.

aliafi, cA armatele venite aici nu vor urmAri scopuri polltice Si


nu se vor amesteca in afacerile noastre interne $1 not vom orwww.dacoromanica.ro

.R EPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVBNEASCA IN FED. STAT. RUS

273

ganiza viata noastre singuri. Dupe atitea asigurAri putem sA trela lucrArile noastre". I

cem

Am arAtat mai sus, cA incA fnaintea rAzbolului mondial, de


teama futrarli Rominilor in Basarabia, alAturi de puterlle centrale, a fost organizata aid o propagandA anti-romineascA intinsA. Taranilor li se spunea cA ei sint de alt neamMoldoveni nu Romani ; cA Rominil venind aid ii vor lua pAminturile,
vor introduce vechiul sistem de boieresc Evrellor II se denunta
antisemitismul rominesc. Marli proprietari, functionaril, clerul,
colonistii : Bulgari, German!, Ucraineni, erau socotitl 2 destul de
credinciosi tronului
imperiului. Mare efect nu a putut face

aceastA propagandA oficialA, de oarece, ca once propaganda facutA de oficlalitate, era suspectatA. Totusl, din ea raminea, cel
pulin o prevenire. Dela inceputul revolutiel, proclamarea fibertatilor, a principiului autodeterminarii popoarelor, discutarea 11bell a tuturor posibIlitAtilor de viitor a Basarabiei, formarea de
pa tide politice, care, cu programele for se concurau, promitind
fiecare oricui tot mai mult, decit celalalt, pAnA la maximum, proclarnat de bolsevicl autodetermlnarea popoarelor din imperiul

rus pans la separare", au dat putinta instinctelor de \data na-

tionalA a Moldovenilor din Basarabia, sA se manifeste puternic in


baosul din intreaga Rusie. Fatalitatea rezolvirii chestiel vietil

Basarabiei, pe calea singurA naturals a uniril cu Romania, care


era in constiinta tuturor oamenilor, care se interesau de aceasta
chestie chiar functionarii gt demnitarii rusi IncA in epoca lmperialismului rusesc,acum pArea mai clara si mai iminentA. Toate
elementele, care aveau, sau credeau cA au interese contrarii acestel solutil au cAutat sA se opue. Dela inceputul revolutiei,
presa din sudul Russel gi diferite soviete Si personalitAti s'au a1 In aceiast sedingt se voleaza si urmiitoerea telegramil catrA
parlamentul romin: Sfatul Toni salutii din toata' anima PariamentJtro
min, care se adung astazi din nou in vechea capitals a Moldovei, in
niste imprejuriiri alit de grele pentru viata si viitorul poporului romin.
Sentimentele noastre prietenesti si fattest' NO de Rominiaj sint cu atit
mai vii, cu cit stile el, aftritoare astilzi in tare noastrii, neau dal un
puternic ajutor pentru asigurarea vietii noastre de Slat nou Indepen

dent.

Din partea noastre vii dorim spor la munch', pentru a putea asigura prin silintele dvoastrii, alit fericirea interne a tarsi si a intregu
lui popor romin as de greu Incercat, cit 5l interesele alLajilor printre
care avem onoare a ne prenumera si not ".
2 Sorolealit foarte gresita: colontstli germani, extrem de persecutaji in tot timpul ayboluluihoterine. dupe unii jurase, se piece in
once caz de sub supusenia rush'. DupA revolutie au si trimis delegate
in diferite part!, pentru a cerceta locurile in care urmau sit' se slab'.
lease& in Prusia orientaln, Liluania. Unirea Basarabiei pentru Germani a fost o esire fericitti: ist fineau juriiminful de a nu mai ramine
sub Rusi si rilmineau pe paminturile vechi.

www.dacoromanica.ro

274

DR. P. CAZACU

gitat ardttnd pericoful separatismului din Basarabia. Evitind a


proclama pe fatd acest pericolin realitate 1 impotriva lul a
pornit propaganda denumita pentru adinclrea revolutiei" i impotriva reactiel", separatismului", contra revolutiei", Vandeier

din Basarabiadeoparte, i denuntarea Rominiei prin pred 1


intruniri ca aliata a tarismulul, tad reactionard, antise mita, ohgarhicd tarista etc. de alta. Tot impotriva separatismului moldovenesc era Intro masurd indreptat ascutiul propagandel extremiste
agrare i a anarhiei politice. TAranilor li se spunea cA niclodatA.
subt Rominia nu vor avea atitea libertAti 1 attta pAmint, cit le
da Rusia revolutionare.
In ce mAsura formele revolutionare de extremism politic 1
agrar a micarli nationale moldovenet1, fatale in imprejurArile

date, contracarau aceste propagande,este greu de spus. In haosul imprejurarilor 1 in precipitarea evenimentelor, nu se pot
face determindri aa de subtile. Este evident insa, CA in momentul cind micarea nationald din Basarabia a reuit sA-i creeze parlamentul sat!, armata 1 jandarmeria (cohortele), cind 1-a
procla mat republica moldoveneascd", din adversari at separa -

tismului nu ramAsese pe cimpul de luptd dectt revolutionarii


rui. Proprietarii marl, negustorii, burghezimea din orae erau
aa de dornici de ordine i de sigurantA, tacit erau bucuroil sd
se supue, cu once sacrificii chiar materiale (acceptau o reforma
argrard larg5), oricui, care le va da ordinea 1 linkteanumai
nu formelor de revolutionarism acut din Rusia din acel moment.
Inca din lunle 1917, individualitati din aceasta clasd au fost la

lai, au vizitat diverse personalitAll politice romine, le-au expus


fatalitatea evolutiel anarhiei in Rusia 1 Basarabia 1 au cerut ajutor armat pentru stabilirea ordinei. Cu cit aceasta anarhie cretea, cu atit se mdrea numArul celor, care cereau la lai
1 la Stauca ruseascd, dar 1 la guvernul roman, ajutor. Omnirea in tinutul Orheiului a d-tor Cveatcovsky, Ducantoni, Maim,
Marabute, Zezin-Creazcov, in tinutul Sorocii a lui Butmi de Catzman, in tinutul Baltilor a lul Banta, Roset, Anu, in tinutul
Benderului a lui BAlutel, in tinutul Chiinaului a lui Mihai Razu

a multor altora neinregistrati, nu era de nature sd opreasca foastele paturi conducatoare din Basarabia, la considerat11 de separatism, patriotism etc., cu atit mai mult, cd ele, dupd
cum am mai spus, nici nu erau ruseti de neam, ci un amestec
de neamuri sudice, vorbind i rusete. Mai mult, la prima ocazie aceasta pAturA a trim's o delegatie aleasa din sinul sAu, care
s'a prezentat tuturor factorilor politics romini dela la1, cu un
memoriu foarte antIrevolutionar, dar declarindu-se gata a deveni
personal t in numele celor pe care 11 reprezentau buni 1 loiali
cetAteni romini, Jar flilor for promitind se le dea o educatie ca
sd devie bunt Romini.
Singuri revolutionarii rui extremiti luptau cu micarea nationals din consideratii dogmatice. Ei au cdutat, of au reuit In
mare mAsurd, sd it distrugd Instrumentul de fortA, pe care se bi-.
1

www.dacoromanica.ro

REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN FED. STAT. RUE.

275

zuiau Moldovenii, armata nationals 1 cohortele. Apol au cautat


prin diferite mijloace : argumente, ca apel la pericolul de a se
pierde putinta reformei agrare, amenintari cu razboiu-civil, amenintari individuate cu moartea, sA descompue blocul moldovenesc din Sfatul TM!, sa scoata elementul national preponderent
din aceasta institutie. In acest scop se fac e5irile constante din
consiliul comunal al ora5ului (Smidt, Magh'leansky, Pijov, Tregubov, Rabe!), din sovietul lucrAtorilor $i soldatilor, din adunArile partidelor revolutionare ruse5t1 (Alexandrov, Grinfeld, Co..
gan), dela frontotdel (Cabac, Perper, Levenzohn), din partea unor minoritari (Misircov, Curdinovsky), pentru schimbarea compunerii Sfatului TArii, in care predomina elementul 5i curentul
national, acuzatiiie de tendinte burgheze a acestei institutli, in
credintA ca astfel va fi discreditata in fats maselor. Pe linga aceasta' cu elementele, pa care le credeau hotaritoare in Sfatul
TAril, dar in acela51 timp angajate 51 dela Petrograd cu mandat
pentru adincirea revolutiei 51 lupta cu separatismul, infra in tra-

tative pentru a schimba curentul national din Sfatul prii. Precipitarea evenimentelor, intrarea rapida a trupelor romine5ti,
pune capat incercArlior de lupta fAtia impotriva separatismuld

Moldovenilor din Basarabia.


Intrarea oricarei armate pentru orice scop Intro tarn nu este.
tin eveniment cu deosebire agreabil. Cind aceastA intrare se face
insA pentru restabilirea ordinei $1 lini5tel turburate de lupte Interne-,
evenimentul acesta lovind in unit I protejind pe altil, suscita nemultumirl dintr'o parte 5i foarte putine multumiri, ascunse de
dezagramentul suferit in mod fatal prin mi5carea trupelor 51 prin
nevoile armatel, din alta. Intrarea armatelor romine in haosul im -

prejurarilor din lanuar 1918 a fost primita de masele populatiei


locale in mod calm 51 lin15tit, de Moldovenil gospodari cu mare
bucurie. Maria proprietari i ora5enli erau incintati de aceasta intimpiare fericita, care promitea sa le salveze viata si
averea. Multi regrets I astazi ca aceastA intrare s'ar fl facutprea tirziu pentru salvarea complecta a intereselor lor. Proclamatia 1. data in numele guvernulul roman de generalul Pre1 WA aceastA proclamatie.
Celdteni ai republicel moldovenestl !
Vol sI fora voastrii-casi a noastrA-Irecem acum prin ceasuri
grele, hotaritoare pentru soarta noastrii.
Din bate pfirtile at de cited o multime de oameni rat, vi se spurt
lot feint de neadevdruri, care va intunecti mintea, va inedutilesc inimile
si va fac sA nu mai simtill unde este binele ai unde este rail.
In acesle cline de grea cumpAnA al de nestatornicie, Sfatul Tarn
rnoldovenestt sl-a adus aminte de not al ne-a cerut prin Comandamentul militar rus sA trecem Prutul :
1) Ca sA aducem rindulalA at !fatale in satele si tirgurile voastre,
punind la adapost viata ai avutul intregului popor impotriva raufaciltorilor yl
2) Ca sA chezAsluim transportul celor trebulncioase pentru Ireful
armatelor ruse al romine, care fac pazA la hotarele noastre, apdrind
prin aceasta I hotarele tariff voastre.

www.dacoromanica.ro

276

DR. P. CAZACU

zan, In care se gasesc cuvintele : ,,Sfatul Tar li moldovenesti,


Venirea soldafilor romini in Basarabia a sup5rat mull pe riitif5c5tori $t pe cei cumptirati de dusmanil vostri si at nostri, care isi grisiserO un asa de bun ad5post pe pAmintui vostru, cad ei au simlit ca
de acum inainte nu vor mai putea priida la voi acasa ca inteun codru.
Si acesti dusmani s'au folosit de sufletul vostru cinslit, bun $i
increzator $1 au cautat sa sadeasca invrijbire Intre vol $1 noi, spulndu-vi ca Rominii yin sA stripineascii fare voastrii, ca et yin sa punA
mina pe p5minturile voastre $i ca nu ar avea alt gind, decit sa educe
in capul vostru pe vechii st5pinitori, care sa va rOpeascii drepturile
nalionale $i politice cistigate prin revolufie.
Departe de not gindul acesta !
Cetliteni Moldoveni 1 Nu daft nicio crezare acestor vorbe viclene !
Cum v'afi putea inchipul ca soldatul Romin, care prin marinimia
Regelui $i a guvernului lul, sia marl! acum pfirnintul lui de hranii, toc-

mat el sa vie asta-zi in fare fratilor sal ca s51 impiedice pe el de asi


infaplui $1 ei dreptul for.
VA declar sus $i tare, ca oastea romina nu' doreste allceva, decit
ca prin rinduial5 $1 llnistea, pe care le educe, s v5 des cantata sti va
statorniciti si sa va desEivirsiti autonomia $i slobozanille voastre, precum veil heart vol singuri.
Oastea romina nu va obijdui pe niciun locuitor din republica
moldoveneasci, oricare ar ft neamul $i credinla lui.
De indara ce se ye statornicl rinduiala $i linistea $1 va fi che
zOsle ce pradaciunile, talharthe si omorurile nu vor mai incepe, ostasii
romini se vor intoarce la el acasa.
Aveti foal& increderea $i primill pe ostasil acestla cu dragostea
frafeasca, cu care el vin Ia voi.
tar dace vre-unul din acesti ostasi s'ar abate dela calea cea bung,
care ia fost poruncitil de noi, aduceli numaidecil jalba voastrA ina
intea celui mai apropiat comandant $1 fill incredinfall ca vi se va face

indat5 deplinfi dreptale !


General Prezan, comandantul armatei romine. Iasi 12 lanuar 1918.
Des! intrarea armatel romine s'a holt:frit in consiliul de mlnistri
dela 1 lanuarie 1918 $i, in primele zile din lanuar trupele au pornit,
guvernul nu (IA comunicatul sou preset din lard decit la 12 Ianuar. lata
acel comunicat :
Comandantul rusesc nea cerul, In urma interventiel Sfalului Tarii
din Chisinau, se asigurlim, prin trimiterea de trupe