You are on page 1of 24

Exemplu de procedură generală

Universitatea
POLITEHNICA din
Bucureşti
Lab. de Defectoscopie
Nedistructivă

EXAMINAREA CU RADIAŢII
PENETRANTE A
ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN
TOPIRE CAP LA CAP
PG - 01

Ed.1, rev. 0 / 01.02.2011
Pagina 1/24
Copie controlată: da/nu

EXAMINAREA CU RADIAŢII PENETRANTE
A ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP
PG - 01

Exemplar nr. ……………….
Functia

Numele si prenumele

Data

Semnatura

Elaborat
Verificat
Aprobat

3

Inspecţia calităţii. Metode nedistructive

Universitatea
POLITEHNICA din
Bucureşti
Lab. de Defectoscopie
Nedistructivă

EXAMINAREA CU RADIAŢII
PENETRANTE A
ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN
TOPIRE CAP LA CAP
PG - 01

Ed.1, rev. 0 / 01.02.2011
Pagina 2/24
Copie controlată: da/nu

1. SCOP
Procedura stabileşte cerinţele, responsabilităţile şi modul de lucru pentru examinarea
cu radiaţii ionizante a îmbinărilor sudate prin topire cap la cap pentru detectarea
defectelor ce pot afecta funcţionarea în condiţii de siguranţă a unor instalaţii sau
maşini.
2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura este utilizată la examinarea îmbinărilor sudate ale unor piese din oţel
componente ale unor structuri sudate.
3. DEFINIŢII

Radiaţii penetrante - Radiaţii electromagnetice cu lungime de undă cuprinsă
între 10-9…10-13 m capabile să străbată materia. Sinonim: radiaţii ionizante.
Sistem de film – combinaţia între film şi prelucrarea lui conform
recomandărilor fabricantului de filme şi produse chimice.
Activitate numărul de nuclee radioactive care se dezintegrează în unitatea de timp –
unitatea de măsură a activităţii este curie-ul.
Curie (Ci) este 3,7.1010 dezintegrări /secundă; 1 Ci = 3,7∙1010 Bq.
Becquerel (Bq) unitatea de măsură a activităţii. Un becquerel este echivalent cu o
dezintegrare pe secundă, 1 Bq = 3,7 x 10 -11 Ci.
Sievert - unitatea de măsură a dozei echivalente sau a dozei efective. Un sievert este
egal cu un joule pe kilogram.
.

Imagine radiografică - imaginea formată pe un film radiografic în urma
expunerii şi developării lui.
Calitatea imaginii - caracteristică a unei imagini radiografice care determină gradul
de detaliere pe care îl prezintă
Indice de calitate a imaginii (indice de vizibilitate) - măsură a calităţii imaginii,
solicitată sau realizată, exprimată printr-un număr stabilit pe baza elementelor ICI
vizibile pe radiografie.
Indicaţie de defect - informaţie oferită de o radiografie, sub forma unei variaţii de
înnegrire generată de un defect, sesizabilă cu ochiul liber sau cu ajutorul unui
dispozitiv special de citire.

4

02. Universitatea EXAMINAREA CU RADIAŢII Ed. prin care se permite desfăşurarea unei activităţi. extremităţile mîinilor şi picioarelor. a cărui capacitate tehnică este recunoscută de CNCAN. expuneri ce sumate într-un an pot depăşi limitele de doză prevăzute pentru persoanele din populaţie.document care atestă că persoanele utilizate de titularul de autorizaţie în activitatea de examinare cu radiaţii ionizante posedă cunoştinţe suficiente în domeniul protecţiei contra radiaţiilor.02. 0 / 01. Limită de doză .strat uniform de material plasat între sursă şi film pentru a absorbi radiaţiile moi împrăştiate de piesă. unitatea de măsură este gray (Gy).raportul dintre strălucirile a două suprafeţe adiacente. 0 / 01. Responsabil cu securitatea radiologică .2011 PENETRANTE A Pagina 3/24 ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP Copie controlată: da/nu PG . rev.1.2011 5 .persoană desemnată de titularul de autorizaţie să răspundă de aplicarea Normelor Fundamentale de Securitate Radiologică şi a reglementărilor specifice în zona controlată şi în zona supravegheată. Filtru . Contrast . piele. în urma solicitării unei organizaţii legal constituite. Organism dozimetric acreditat .procesul de iradiere a unui corp.01 Neclaritate geometrică – zonă de penumbră în jurul imaginii defectului pe film ca urmare a faptului ca sursa de radiaţii nu este punctiformă. plasat în apropierea sursei pentru a limita divergenţa fasciculului de radiaţii. Diafragmă .persoana care este supusă la expuneri datorită lucrului cu radiaţii ionizante. Doza absorbită (D) . de Defectoscopie Nedistructivă Securitate radiologică .dispozitiv. Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Lab.doza absorbită în ţesutul sau organul T.1. ponderată pentru calitatea radiaţiei R. de obicei conic şi cu deschidere variabilă.Exemplu de procedură generală EXAMINAREA CU RADIAŢII Ed. Permis de exercitare . Autorizaţie document emis de către un organism de reglementare. Persoană expusă profesional . Doza echivalentă (HT) .valoare maximă de referinţă pentru doza anuală rezultată din expunerile la radiaţii ionizante peste fondul natural. rev.asigurarea protecţiei fiinţelor umane împotriva expunerii la radiaţii şi a securităţii instalaţiilor nucleare şi a surselor radioactive. care se referă la doza efectivă şi la doza echivalentă pentru cristalin. Expunere .mărimea dozimetrică fundamentală definită ca energia medie cedată de radiaţia ionizantă unităţii de masă iradiată. unitatea de măsură este sievertul (Sv). Titular de autorizaţie .persoană fizică sau juridică care a obţinut din partea CNCAN o autorizaţie de a desfăşura o activitate în domeniul nuclear. a unei persoane sau a populaţiei.organism responsabil pentru etalonarea şi verificarea instrumentelor de supraveghere dozimetrică individuală şi citirea sau interpretarea indicaţiilor acestora sau pentru măsurări de radioactivitate în corpul omenesc. inclusiv asigurarea mijloacelor de realizare a acestei protecţii.

Zonă supravegheată .1.1: 1999 – Clasificarea imperfecţiunilor geometrice din îmbinările sudate ale materialelor metalice. Terminologie.C. CNCAN. – Responsabil Tehnic 5. Manualul Calităţii END – Examinare Nedistructivă R.American Society of Mechanical Engineers – Societatea Americană a Inginerilor Mecanici ICI – Indicator al calităţii imaginii radiografice M. Prescripţii tehnice ISCIR: CR 13-2003.02. SR EN 1435:2001 Examinarea radiografică a îmbinărilor sudate SR EN 6520 . SR EN 970:1999 -Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate. Partea 3: Termeni utilizaţi la examinarea radiografică industrială. Universitatea 6 EXAMINAREA CU RADIAŢII Ed.Inspecţia calităţii.01 Pagina 4/24 Copie controlată: da/nu Zonă controlată . Legea 111/96 republicată în iunie 2006. Partea 1: Sudare prin topire. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ Norme de radioprotecţie operaţională privind desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante. de Defectoscopie Nedistructivă PENETRANTE A ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . 0 / 01.2011 . SR EN 1330: 2006 Examinări nedistructive. CNCAN: NSR-05/2002. NSR-10/2003.zonă supusă la reguli speciale în scopul protecţiei contra radiaţiilor ionizante sau al prevenirii răspândirii contaminării radioactive şi în care accesul este controlat. Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune LEND – Laboratorul de Examinări Nedistructive RX – Radiaţii X RP – Radiaţii penetrante ASME . PRESCURTĂRI CNCAN – Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare ISCIR – Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor. Metode nedistructive POLITEHNICA din Bucureşti Lab. rev.zonă supusă unei supravegheri corespunzătoare cu scopul protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante. Examinarea vizuală. 4. Norme de autorizare a lucrului cu surse de radiaţii în exteriorul incintei special amenajate.T.

0 / 01. a celorlalte persoane sau a mediului.Exemplu de procedură generală POLITEHNICA din Bucureşti Lab. SR EN ISO 5817:2004 Sudare. responsabilităţile sunt menţionate în SR EN 473-2003 sau în prescriptiile tehnice ISCIR.01 Pagina 5/24 Copie controlată: da/nu SR EN 444: 1996 – Principii generale pentru examinarea radiografică cu RX şi gama a materialelor metalice.2011 7 .02. - Are cunoştinţe şi abilităţi să lucreze şi respectă cu stricteţe prevederile normelor. SR ISO 2919-1996 – Surse închise de radiaţii nucleare STAS 10811/1.3-84 – Surse închise de radiaţii nucleare. 5 – Calitatea imaginilor radiografiilor. Principii generale. instrucţiunilor şi reglementărilor în activitatea de examinare cu radiaţii ionizante. de Defectoscopie Nedistructivă PENETRANTE A ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . SR EN 25580: 1993 -Examinări nedistructive. nichel. RESPONSABILITĂŢI Pesonalul care efectueaza examinari nedistructive cu radiatii penetrante trebuie să fie calificat în conformitate cu standardul SR EN 473-2003 si/sau cu prescripţiile tehnice CR 11. - Poartă echipamentul individual de protecţie stabilit şi aparatul dozimetric pentru înregistrarea şi urmărirea dozelor individuale de radiaţie la care se expune. astfel încât să nu afecteze securitatea proprie. titan şi aliajele acestora (cu excepţia sudării cu fascicul de electroni). Operatorul de examinări cu radiaţii penetrante - Deţine permis de exercitare nivel 2 (eliberat de CNCAN) sau nivel 1(eliberat de titularul de autorizaţie) şi autorizaţie ISCIR nivel 2 (interpretator) sau nivel1 (operator).1. Îmbinări sudate prin topire din oţel. 2. 4. 3. Universitatea EXAMINAREA CU RADIAŢII Ed. SR EN 462-1. colectia ISCIR. SR EN 473: 2002 – Calificarea şi certificarea personalului pentru examinări nedistructive. Niveluri de calitate pentru imperfecţiuni. Negatoscoape utilizate în radiografierea industrială. STAS 8299-1978: Clasificarea şi simbolizarea defectelor îmbinărilor sudate prin topire pe baza radiografiilor. - Pune în funcţiune şi întreţine instalaţiile de examinare cu radiaţii ionizante. STAS 12990-85 – Instalaţii de gamagrafiere: Condiţii tehnice generale. a instalaţiilor. rev. CR 11. Pentru personalul care execută examinarea. Condiţii minimale 6.

rev. Poliţie şi alte organe legale orice pierdere. Anunţă: CNCAN. pe întreaga zonă de examinare. Titularul de autorizaţie Asigură: . - obţinerea permiselor de exercitare pentru membrii unităţii nucleare. răspândirii sau sustragerii acestora. - Are obligaţia să anunţe imediat responsabilul cu securitatea radiologică orice defecţiune constatată sau situaţie ce ar putea duce la suprairadierea sa sau a celorlalte persoane. care este şi responsabil cu securitatea radiologică - Asigură dotarea cu materiale şi aparatură necesare laboratorului.1. - supravegherea medicală şi echipamentul de protecţie la radiaţii. - Asigură evidenţa verificărilor metrologice ale aparaturii din dotare. - Stabileşte procedeul de aplicat. - Îndrumă. 0 / 01. medicale şi administrative. Metode nedistructive POLITEHNICA din Bucureşti Lab. Universitatea 8 EXAMINAREA CU RADIAŢII Ed.Inspecţia calităţii. de Defectoscopie Nedistructivă PENETRANTE A ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . - Operatorul de examinari nedistructive are obligaţia ca înainte de a începe activitatea propriu-zisa. conform legilor şi normelor în vigoare. să asigure zona prin montarea panourilor avertizoare pentru închiderea zonei de lucru cu radiaţii. importanţa măsurilor tehnice. furt sau accident nuclear. - Verifică sistematic evidenţa surselor şi asigurarea împotriva degradării. să examineze vizual fiecare componentă.2011 . - Analizează produsul şi cererea de examinare nedistructivă. - Asigură activităţile necesare pentru autorizarea operatorilor. cât şi din punctul de vedere al existenţei eventualelor discontinuităţi vizuale cu ochiul liber. respectând parametrii stabiliţi şi sau procedura de lucru specifică.01 Pagina 6/24 Copie controlată: da/nu - Efectuează examinări cu radiaţii ionizante conform programului de lucru stabilit. atât din punct de vedere al curăţirii de impurităţi.dotarea laboratorului şi desfăşurarea activităţii conform legilor şi reglementărilor în vigoare. - informarea personalului expus profesional referitor la: măsurile de radioprotecţie.02. supraveghează şi verifică activitatea personalului unităţii nucleare. echipa şi programul de lucru. Şeful Laboratorului de Examinare Nedistructivă (LEND). - autorizarea personalului conform PT CR 11-2003.

Exemplu de procedură generală POLITEHNICA din Bucureşti Lab. .Întocmeşte Raportul de examinare şi ţine evidenţa acestora. suferă vreo modificare a formei geometrice a îmbinării sudate.1. - Aplică în cadrul unităţii nucleare măsurile privind asigurarea securităţii instalaţiilor şi protecţia personalului expus profesional. - Semnează raportului de examinare întocmit.Verifică modul de efectuare a examinării cu radiaţii ionizante. - Desemnează o persoană competentă care să efectueze: . EXAMINAREA CU RADIAŢII PENETRANTE 7. Pentru instalaţiile mecanice sub presiune şi de ridicat supuse supravegherii ISCIR se va folosi tehnica de examinare B. - Urmăreşte distribuirea raportului. efectuată în conformitate cu prevederile caietului de sarcini şi a cerinţelor SR EN 970.02.1. Densitatea de înnegrire totală a radiografiei (incluzând densitatea suportului şi cea de voal) în zona examinată trebuie să fie mai mare sau egală cu 2. ulterioară examinării radiografice. semnalizare şi avertizare. la examinarea vizuală. furt sau incident şi ia măsurile necesare pentru evitarea unor eventuale suprairadieri sau contaminări. . dacă nu se prevede altfel în caietul de sarcini. 7.2011 9 . Densităţile de înnegrire cu valori ridicate se pot folosi avantajos dacă lumina de observare.01 Pagina 7/24 Copie controlată: da/nu - Verifică sistematic nivelul radiaţiilor în zona controlată şi în zona supravegheată şi ţine evidenţa rezultatelor dozelor individuale încasate lunar. Radiografiile se examinează într-o încăpere întunecoasă cu un negatoscop cu luminanţă reglabilă conform cerinţelor din SR EN 25580.Arhivează filmele şi rapoartele de examinare. - Anunţă titularului de autorizaţie orice pierdere. Universitatea EXAMINAREA CU RADIAŢII Ed. este necesară refacerea examinării vizuale şi a examinării radiografice. 0 / 01. - Verifică funcţionarea mijloacelor de indicare.Analizează şi certifică în baza examinării imaginii radiografice calitatea îmbinării sudate. Ecranul negatoscopului trebuie mascat până la zona de interes. de Defectoscopie Nedistructivă PENETRANTE A ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . . prin raport. păstrarea şi arhivarea acestuia. - Posedă autorizaţie ISCIR nivel 2 pentru metoda RT. rev.Verificarea modului de prelucrare a filmelor radiografice. Dacă produsul examinat radiografic. Condiţii de aplicare Examinarea cu radiaţii penetrante va fi aplicată numai îmbinările sudate declarate corespunzătoare. .

Marcarea filmelor Pentru identificarea filmelor.2. şterse până la luciu metalic.10  0. Dacă faţa casetei nu este marcată. Operaţia se efectuează în camera obscură a unităţii nucleare în după curăţirea interioară şi exterioară pentru îndepărtarea oricărui corp străin. se închide caseta şi se aprinde lumina albă. se aprinde lumina roşie. Universitatea 10 EXAMINAREA CU RADIAŢII Ed. Cifrele şi literele din plumb trebuie să fie alese. întrucât ecranele intensificatoare pot avea grosimi diferite (ecranul anterior este mai subţire). Caseta este confecţionată din material plastic în formă de husă-plic deschisă sau cu un capac şi dimensiuni apropiate de cele ale filmelor utilizate . iar dacă prezintă deformaţii.15 mm) din plumb lipită pe un suport subţire de carton sau prespan. margini neregulate sau pete.Inspecţia calităţii. 7. se va marca distinct. interacţiunea lor cu filmul provocând voalarea filmului.15 mm) are rolul de a opri radiaţiile secundare (ce perturbă efectul radiaţiei primare). este necesar să se introducă fiecare film într-o casetă. indicativul operatorului ce a efectuat examinarea. după care se stinge lumina albă. reperul produsului examinat. pe una din marginile feţei anterioare ale casetei se ataşează prin fixare cu scotch o grupare din cifre şi litere ce reprezintă indicativul filmului format din simboluri şi indicative pentru: produsul examinat. apoi ştergerea pentru îndepărtarea umidităţii. considerată şi însemnată ca anterioară (îndreptată spre sursa de radiaţii) trebuie marcată cu un semn distinctiv.15 mm) are rolul de a absorbi radiaţia împrăştiată. lungimea zonei examinate trebuie astfel limitată încât densităţile de înnegrire la capetele ei să nu fie diferită cu mai mult de 15% faţă de densitatea de înnegrire obţinută în centrul zonei examinate. indicaţii false. de Defectoscopie Nedistructivă PENETRANTE A ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . în funcţie de grosimea materialului examinat. rev. găuri. Operaţiile de mai sus sunt efectuate la lumina zilei. 0 / 01.02. diferenţe de grosime. Ecranele intensificatoare şi filtrele din plumb sunt verificate.02  0. sudura examinată. Partea filmului. Ecranul anterior (0.1. Pregătirea examinării Pregătirea filmului radiografic În cazul în care filmele nu sunt ambalate individual. după care se introduce în casetă. se scoate un film din cutia cu filme şi se aşază între ecranele intensificatoare.2011 . Ecranul posterior (0. vor fi scoase din uz.01 Pagina 8/24 Copie controlată: da/nu In cazul îmbinărilor sudate curbilinii. totodată se verifică şi etanşeitatea lor.020. Metode nedistructive POLITEHNICA din Bucureşti Lab. Ecranul intensificator se compune dintr-o folie subţire (0. scăderea clarităţii imaginii şi a contrastului.

depinde de dimensiunea a sursei (pata focală a tubului sau volumul focal) şi de distanţa h între film şi suprafaţa dinspre sursă a piesei. iar numărul lor printr-o cifră după E. se va folosi tehnica A. executarea examinării îmbinărilor sudate după tratamentul termic se identifică prin litera T. gradul de accesibilitate. E1. rev. stabilită prin decizie data de conducerea laboratorului. astfel încât să poată fi oricând identificată. Daca documentaţia tehnică prevede prelucrarea suprafeţei dupăa sudare. Tehnici de examinare Exista două tehnici de examinare radiografică: A – tehnica uzuală.02. Universitatea EXAMINAREA CU RADIAŢII Ed.2 2 3 Operatorul are un indicativ personal. grosimea pereţilor. 7. Distanţa minimă sursă-piesă f. de ex. 0 / 01. zgură şi alte impurităţi care pot afecta interpretarea radiografiei. utilizând poansoane cu muchii rotunjite. mm 1.Exemplu de procedură generală POLITEHNICA din Bucureşti Lab. Repetarea examinării se identifică prin litera E. Atunci când documentaţia nu prevede în mod explicit tehnica B.01 Pagina 9/24 Copie controlată: da/nu Sunt recomandate următoarele dimensiuni: Grosimea materialului. măsurată pe axa fasciculului de radiaţii. E2.1. tipul şi dimensiunile sursei utilizate etc. B – tehnica de înaltă sensibilitate. necesară pentru a reduce suficient de mult neclaritatea geometrică. Pregătirea piesei Suprafata examinată (sudura şi materialul de bază învecinat) se curăţă înainte de radiografiere. măsurată pe direcţia axei fascicolului. astfel încât distanţa h este egală practic cu grosimea piesei. mm 5÷7 10 ÷ 12 15 ÷ 17 Grosime. Tehnici de expunere Tehnica de expunere depinde de geometria piesei. de Defectoscopie Nedistructivă PENETRANTE A ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG .3.2011 11 . De cele mai multe ori filmul este amplasat la distanţă zero de suprafaţa de jos a piesei. format dintr-un număr sau o litera de plumb. mm Până la 20 20 ÷ 50 peste 50 Inalţime. examinarea radiografică se va face după prelucrare. Suprafaţa examinată se marchează prin poansonare. îndepărtându-se stropii de sudură.

rev. ci au o suprafaţă sau volum de emisie. distanţa f poate fi redusă la jumătate. din cauza faptului ca nu sunt punctuale. fără a deveni însă mai mică decât raza de curbură a piesei.Inspecţia calităţii. Pentru micşorarea valorii neclarităţii geometrice. Parametri examinării şi măsuri preventive privind claritatea imaginii În cazul radiografierii sudurilor curbilinii. La examinarea completă al unui cordon de sudură. d este distanţă defect – film şi F este distanţa focală (sursă – film). 7. Numărul de radiografii necesar examinării complete a cordoanelor circulare la ţevi se stabileşte in funcţie de diametrul ţevii şi grosimea peretelui conform SR EN 1435 şi/sau cod ASME. Din formulă rezultă: Ugmax = f . 0 / 01. lungimea zonei examinate trebuie astfel limitată încât variaţiile densităţii de înnegrire între capete şi zona centrală să nu depăşească limita de 15%. aparatul care produce radiaţii X sau sursa radioactivă. atunci când dimensiunile lor permit acest lucru. de Defectoscopie Nedistructivă PENETRANTE A ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . Tehnica de iradiere prin doi pereţi se aplică la piesele cu raze de curbură mici şi la alte piese la care iradierea printr-un singur perete nu e posibilă din cauza formei geometrice. Alegerea sursei şi a energiei radiaţiilor Alegerea sursei de radiaţii şi a energiei se stabileşte conform SR EN 1435. Valoarea neclarităţii geometrice (Ug) se calculează cu relaţia: Ug = f . delimitarea porţiunilor examinate se va face astfel încât imaginile radiografice învecinate să se suprapună la capete pe o distanţă de cel puţin 10 mm. s (F – s). Neclaritatea geometrică Sursa de radiaţii. produc o neclaritate geometrică.4.02.01 Pagina 10/24 Copie controlată: da/nu La radiografierea porţiunilor curbate. d (F – d).2011 . cu sursa plasată pe partea concavă a piesei. precum şi la sudurile longitudinale şi circulare pe piese curbate. 7. Universitatea POLITEHNICA din 12 EXAMINAREA CU RADIAŢII PENETRANTE A Ed.1. Metode nedistructive POLITEHNICA din Bucureşti Lab. Valoarea maximă a neclarităţii geometrice se obţine atunci când d = s (s este grosimea materialului examinat).5. Iradierea printr-un singur perete se aplică la sudurile plane. este necesar ca filmul radiografic să fie în contact cu piesa examinată sau cât mai aproape de aceasta. unde: f este diametrul sau mărimea caracteristică a sursei.

de Defectoscopie Nedistructivă ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . Dacă porţiunea examinată are o formă neregulată.C. Zonele cu densităţi constante de înnegrire sunt separate printr-o zonă de trecere ce se numeşte neclaritate internă. Datorită efectului de împrăştiere a radiaţiilor în grosimea filmului. neclaritatea internă reprezintă factorul determinant. 0 / 01. Se vor utiliza indicatori cu fire.I şi a firului indicat. cu menţionarea acestei situaţii în raportul de examinare. Alegerea I. Tehnica de expunere si parametrii de lucru trebuie să asigure apariţia pe film a imaginii I.02. indicatorul se va plasa pe acea parte a piesei care este cea mai îndepărtată de film.I. Stabilirea distanţei focale optime Distanţa focală este unul din factorii principali de care depinde calitatea radiografiei şi din acest motiv trebuie să i se acorde toată atenţia.01 Pagina 11/24 Copie controlată: da/nu Neclaritatea internă La trecerea de la o grosime la alta. Alegerea I.C. rev.I.C. penetrametre). Pentru calculul valorii optime a distanţei sursă-defect se consideră ng = ni.I este impusă de condiţiile minime impuse pentru calitatea imaginii.2 mm.1. În practică nu este posibilă întotdeauna realizarea unei distanţe focale optime. ni – neclaritatea internă = 0. Utilizarea I.2011 13 . 7. Lăţimea zonei este definită de distanţa parcursă în emulsie de electronii eliberaţi. iar distanţa focală minimă este dată de relaţia: Fmin = d (f + ni)/ni. se face în funcţie de grosimea materialului examinat. Neclaritatea totală a radiografiei este determinată în principiu de neclaritatea geometrică şi de neclaritatea internă. d = s. În situaţia distanţei mici dintre sursă şi defect se ia în considerare numai neclaritatea geometrică iar la distanţe mari sursă–defect. neclaritatea internă este estimată la valoarea ni = 0. este deci dependentă de energia radiaţiilor penetrante. unde: d este distanţa defect-film.C. se ia în considerare mărimea maximă. unde s este grosimea piesei de controlat. Universitatea POLITEHNICA din EXAMINAREA CU RADIAŢII PENETRANTE A Ed.6. separate printr-o linie foarte îngustă.I pe faţa pe care se aşează şi filmul. dacă documentaţia nu prevede utilizarea altor tipuri (indicatori cu trepte şi găuri. În mod excepţional se permite aşezarea I. linia de separare capătă o anumită lăţime. Pentru radiaţiile emise de izotopul Ir-192. sunt utilizaţi pentru aprecierea calităţii imaginii radiografice şi se aşază pe suprafaţa piesei aflată pe partea sursei de radiaţii. pe imaginea radiografică ar trebui să apară două densităţi de înnegrire diferite.Exemplu de procedură generală Bucureşti Lab.C.2 mm.

C.1. Radiografiile fără imaginea I.C.I este grosimea strabătută pe direcţia axei fasciculului de radiaţii.C. Sensibilitatea relativă realizată reprezintă raportul dintre diametrul celui mai mic fir vizibil şi grosimea piesei (%). Stabilirea calităţii imaginii radiografice În cazul executării examinării radiografice conform PT CR 13-2003. în funcţie de forma şi grosimea pieselor examinate. 6.C. Geometria de expunere Se alege în mod diferit. (1. atunci se va plasa câte un I.C.I pe fiecare domeniu de grosime.3.C. plasarea pe partea dinspre sursa nu este posibilă. Pentru recunoaşterea indicatorilor.I.I cu trepte şi găuri.4 sau 5 (care din ele este aplicabil).I să apară pe fiecare radiografie. rev.I cu fire se aşează cu firele transversal pe sudură. de Defectoscopie Nedistructivă ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . în cazul radiografierii suprafeţelor circulare cu mai multe filme suprapuse pot fi utilizaţi cel puţin 3 I.01 Pagina 12/24 Copie controlată: da/nu Grosimea pentru care se alege I.I. nu sunt valabile. Metode nedistructive Bucureşti Lab. Când se utilizează I. În cazul unor radiografii multiple. calitatea imaginii radiografice se determină conform tabelelor 1. indicatorul se va plasa pe partea filmului. în conformitate cu cerinţele din SR EN 4621: 1996.C. cu treapta cea mai subţire spre extremitatea filmului. În cazul în care nu este precizată valoarea care trebuie obţinută. din cauza formei geometrice. radiografiac.C. se vor folosi cerinţele din SR EN 462-3:1998. calitatea imaginii radiografice se apreciază pe fiecare radiografie în parte.2. Marcajul cuprinde inscripţia W.I pe piesă nu trebuie să mascheze defecte. La piesele la care. 0 / 01.C. colecţia ISCIR. în casetele cu fire sunt dispuse cifre şi litere din Pb pentru marcaj. Dacă pe porţiunea examinată piesa prezintă variaţii de grosime mari. urmată de numărul I. Pentru aceasta trebuie ca imaginea I. acesta se aşază în lungul sudurii.2011 . Poziţia I. Valorile de calitate a imaginii se stabilesc prin caietul de sarcini. la distanţe egale.Inspecţia calităţii. în funcţie de norma de interpretare folosită. 10) la care se adaugă FE. I.I. de regulă. AL sau CU şi EN (norma europeana). Universitatea POLITEHNICA din 14 EXAMINAREA CU RADIAŢII PENETRANTE A Ed.02.

iar sursa – în prelungirea diametrului ce trece prin intersecţia diagonalelor filmului. iar dext este diametrul exterior al îmbinării sudate. Se stabileşte punctul zero al îmbinării. Imaginea cordonului de sudură apare pe axa de simetrie a filmului. cât mai aproape de ţeavă (dacă este posibil chiar în contact cu aceasta). C. cu o suprapunere de 20 mm. iar lăţimea – de 100 mm. rev. cu axa mică egală cu 2⁄3 din axa mare (diametrul ţevii). 0 / 01. La examinarea ţevilor sudate cap la cap la ţevile cu diametrul mic. de Defectoscopie Nedistructivă ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . în casetă. iar sursa de radiaţii se fixează pe partea cealaltă a piesei. geometria de expunere se alege din schemele A. astfel încât perpendiculara coborâtă din centrul sursei să cadă în punctul de intersecţie al diagonalelor casetei. diametrul sub 100 mm şi grosimea peretelui sub 8 mm. se aşază caseta pe cordonul de sudură în lungul lui. După terminarea expunerii. se aşază în lungul îmbinării sudate pe o parte a piesei. deoarece timpul de expunere creşte foarte mult. se poate face o expunere a două filme simultan. sau F din Anexa 2 a prescripţiei. Lungimea minimă a filmului trebuie să fie dublul diametrului exterior al ţevii. în acest caz se consideră grosimea piesei egală cu diametrul exterior al ţevii. în lungul lui. se aşază ICI pe partea cu filmul. La examinarea îmbinărilor sudate cap la cap la ţevi cu diametrul mai mare de 100 mm şi sursa plasată în exterior Prin această metodă pot fi examinate ţevi cu diametrul cuprins între 100 şi 400 mm. D.02. Universitatea POLITEHNICA din EXAMINAREA CU RADIAŢII PENETRANTE A Ed. B. Dacă îmbinarea sudată examinată este lungă. sudura determină formarea unei indicaţii de defect în formă de elipsă. E. În cazul în care examinarea nu impune respectarea cerinţelor ISCIR.2011 15 . Pe filmul radiografic. după care se aşază tangent la ţeavă. iar sursa se deplasează paralel cu ţeava cu o lungime egală cu: x = 2/3 (F – dext) faţă de poziţia normală. expunerea se va executa conform următoarelor: - La examinarea îmbinărilor sudate cap la cap a unor plăci (table. la distanţa focală stabilită. Sursa de radiaţii se plasează de cealaltă parte a ţevii. caseta se prinde pe o suprafaţă plană.1. de regulă) filmul radiografic. fixându-se cu magneţi şi asigurând un contact cât mai stâns între piesă şi casetă. F este distanţa focală. se fixează cu benzi elastice. colecţia ISCIR. a doua casetă se aşază în prelungirea primului.01 Pagina 13/24 Copie controlată: da/nu În cazul executării examinării radiografice conform PT CR 13-2003. filmul este trimis la developare. în caz contrar se efectuează câte o expunere pentru fiecare film. peste valoarea de 1000 mm metoda devine neeconomică.Exemplu de procedură generală Bucureşti Lab. cu condiţia să se poată respecta distanţa de expunere optimă. se expune şi se continuă tot aşa până la examinarea întregului cordon de sudură.

02.2011 Pagina 15/24 . λ este constanta de dezintegrare.01 Pagina 14/24 Copie controlată: da/nu La examinarea îmbinărilor sudate cap la cap la ţevi cu diametrul mai mare de 400 mm şi sursa plasată în interiorul ţevii Această metodă se aplică în cazul în care sursa se poate plasa în interiorul ţevii şi poate fi poziţionată uşor. t este intervalul de timp (ani sau zile) care a trecut de la data producerii sursei până la data când este utilizată. Metode nedistructive Bucureşti Lab. pe toată lungimea lui. Examinarea cu radiaţii ionizante în afara incintei de iradiere impune următoarele măsuri suplimentare: - luarea unor măsuri de avertizare şi protejare a zonei unde se efectuează examinarea. rev. Este posibil ca stabilirea activităţii sursei să se facă utilizând nişte diagrame. Efectuarea examinărilor în incinta de iradiere se face în zona centrală a acesteia. se recomandă ca fasciculul de radiaţii să fie colimat şi îndreptat spre pardoseală. se fixează cu benzi elastice. specificată în documentul de livrare.Inspecţia calităţii.1. se fixează I. se plasează sursa în centrul cercului şi perpendicular pe cordonul de sudură. Prin calcul se obţine activitatea în ziua utilizării sursei. Formula de calcul este: Λt = Λ0-λ.t = Λ0. se aşază casetele în lungul cordonului de sudură. cu o suprapunere la capete de 20 mm. iar în ordonată (scală logaritmică) – activitatea în funcţie de timp. necesară pentru determinarea timpului de expunere: Cunoaşterea activităţii sursei are deosebită importanţă pentru calculul timpului de expunere. Universitatea POLITEHNICA din 16 EXAMINAREA CU RADIAŢII PENETRANTE A Ed. T ½ este timpul de înjumătăţire a activităţii izotopului radioactiv utilizat ca sursă.C. e -693/T1/2 unde: Λt este activitatea sursei la data utilizării. În cazul utilizării surselor de radiaţii gamma.I pe partea dinspre sursă. Λ0 este activitatea la dataproducerii. - direcţionarea fasciculului de radiaţii în direcţia opusă locului de staţionare (lucru) a personalului operator. specifică izotopului. în care în abscisă (scală liniară) este reprezentat timpul trecut de la data măsurării activităţii. t. 0 / 01. este necesară stabilirea activităţii sursei. Imaginea cordonului de sudură va apărea pa axa de simetrie a filmelor şi în lungul ei. după un interval de timp. de Defectoscopie Nedistructivă ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . Se stabileşte şi se machează cu vopsea punctul zero de început al examinării (săgeata indicând sensul de examinare).

iar din acest punct se duce orizontala până întâlneşte axa ordonatelor – în acest punct se citeşte valoarea ce reprezintă expunerea (produsul activitate x timp).2011 Pagina 16/24 17 . din punctul de intersecţie se duce orizontala care intersectează ordonata indicând expunerea. Rezultatul se obtine în minute.7. stopare. în cazul utilizării radiaţiei X. materialul examinat. în camera de interpretare. se ridică perpendiculara până când întâlneşte linia oblică reprezintând distanţa focală stabilită. Este necesar să fie cunoscute: reţeta sau tipul revelatorului. CITIREA ŞI INTERPRETAREA RADIOGRAFIILOR Citirea şi nterpretarea radiografiilor este o etapă importantă în examinarea radiografică astfel încât este necesar ca interpretarea va fi efectuată de şeful de laborator sau de o persoană desemnată de acesta.1. rev. reţeta sau tipul fixatorului. Universitatea POLITEHNICA din EXAMINAREA CU RADIAŢII PENETRANTE A Ed. O diagramă de expunere se utilizează atunci cînd factorii de care depinde aceasta corespund valorilor cu care se lucrează şi anume (diagramă AGFA). Prelucrarea filmelor radiografice Se efectuează conform indicaţiilor producătorului de filme. se ridică o verticală. denumit responsabil cu interpretarea radiografiilor.6 şi se obţin minutele. Dacă parametrii coincid. Timpul de expunere se determină cu ajutorul diagramelor de expunere. fixare. pentru observarea radiografiilor cu o densitate de înnegrire între 1 şi 4. din punctul de pe abscisă care reprezintă grosimea piesei. densitatea de înnegrire. tipul filmului. - în cazul utilizării radiaţiei gama. 0 / 01.02. Expunerea. pentru examinarea cu radiaţii gama: tipul izotopului radioactiv. 7. cu ajutorul negatoscopului ce are luminanţa ecranului reglabilă. compoziţia băii de stopare. tipul revelatorului etc. Zecimile se înmulţesc cu 0. firmele producătoare de filme radiografice pun la dispoziţia utilizatorilor diagramele de expunere pentru tipul de film livrat. timpii de revelare. Orele şi minutele astfel obţinute reprezintă valoarea timpului de expunere.8.01 Copie controlată: da/nu 7. de Defectoscopie Nedistructivă ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . fiind produsul dintre intensitatea anodică şi timpul de expunere. diagrama de expunere este folosită asemănător şi anume. atunci diagrama de expunere poate fi utilizată astfel : - se măsoară pe abscisă grosimea piesei. Stabilirea timpului de expunere De regulă. până la intersecţia cu una dintre liniile oblice care reprezintă tensiunea anodică prestabilită capabile să asigure energia radiaţiei necesară pentru examinarea produsului respectiv. 8. spălare.Exemplu de procedură generală Bucureşti Lab. pentru determinarea timpului de expunere se împarte valoarea expunerii determinate la valoarea intensităţii anodice. se împarte produsul la valoarea activităţii sursei în momentul examinării şi se obţine timpul de expunere în ore şi zecimi de oră.

sunt admise dacă dimensiunea maximă a indicaţiilor (d) este: d  1/4 s. Discontinuităţile rotunjite din îmbinările sudate se admit după cum urmează: vor fi considerate relevante numai acele indicaţii de discontinuităţi rotunjite ale căror dimensiuni maxime depăşesc următoarele valori: 1/10 s pentru s (grosimea materialului de bază) < 3 mm.Indicaţii de discontinuităţi alungite izolate sunt acele indicaţii între ale căror margini cele mai apropiate este o distanţă mai mare decât de 6 ori lungimea maximă a celei mai mari indicaţii. de Defectoscopie Nedistructivă ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . . nepătrundere sau crestătură.Indicaţie de discontinuitate alungită este orice imagine cu contur regulat sau neregulat.Inspecţia calităţii. 0. În cazul lucrărilor supuse supravegherii ISCIR. de formă alungită.5 mm pentru s > 60 mm. Discontinuităţile rotunjite izolate .02.4 mm pentru 3 < s ≤ 6 mm. a cărei dimensiune maximă este mai mică sau egală cu de trei ori dimensiunea minimă a sa. 1.sunt admise dacă dimensiunea maximă a indicaţiilor (d) este: d  1/3 s. 0.Indicaţie de discontinuitate rotunjită izolată este acea indicaţie a cărei margine este situată la o distanţă de cel puţin 25 mm faţă de marginea indicaţiei celei mai apropiate. a cărei dimensiune maximă este mai mare decât de trei ori dimensiunea minimă a sa. în îmbinările sudate nu sunt admise discontinuităţi de tipul fisură.8 mm pentru 6 < s ≤ 60 mm. rev. . . max 6 mm.2011 .Indicaţie de discontinuitate rotunjită este orice imagine cu contur regulat sau neregulat. Conform codului ASME: . Discontinuităţile rotunjite distribuite .Indicaţii de discontinuităţi rotunjite distribuite sunt acele indicaţii între marginile cărora este o distanţă cuprinsă între 25 mm şi de trei ori dimensiunea maximă a celei mai mari. criteriile sunt prezentate în prescripţiile tehnice CR 13-2003.01 Copie controlată: da/nu Defectele îmbinărilor sudate constatate cu ajutorul radiografiilor se clasifică conform tabelelor din STAS 8299-78. între marginile cărora este o distanţă mai mică decât de trei ori dimensiunea maximă a celei mai mari. 0 / 01. Conform PT – CR 13 – 2003. Criteriile de acceptare a îmbinărilor sudate examinate radiografic sunt stabilite în caietul de sarcini. max 4 mm.1. . Metode nedistructive Bucureşti Lab.Indicaţii de discontinuităţi rotunjite grupate sunt formate din cel puţin 3 indicaţii. Universitatea POLITEHNICA din 18 EXAMINAREA CU RADIAŢII PENETRANTE A Ed. circular sau oval. Lungimea grupului se defineşte prin distanţa dintre marginile exterioare ale celor două indicaţii care sunt cele mai depărtate între ele. . lipsă de topire.

max 4 mm. distanţa între marginile exterioare a 2 defecte cele mai apropiate care fac parte din 2 grupuri vecine > 3 ori lungimea celui mai mare grup. max 25 mm. lungimea maximă a unui grup nu depăşeşte valorile: 6 mm pentru s < 20 mm. max 4 mm.2011 19 . suma lungimilor grupului < s pe o lungime de 12 s a îmbinării sudate.1. suma dimensiunilor maxime ale indicaţiilor < s pe o lungime de 12 s a îmbinării sudate.sunt admise dacă d  1/4 s. specificată în caietul de sarcini sau solicitată în scris de client (API. max 4 mm. s/3 pentru 20 < s ≤ 60 mm. lungimea acestora să nu fie mai mare de 20 % din circumferinţa interioară a ţevii. În îmbinările sudate ale ţevilor. . 9. iar lungimea maximă a grupului l  2 s. max 4 mm. interpretatorul va întocmi o instrucţiune peivind cerinţele respective. Grupuri de discontinuităţi rotunjite . în afara discontinuităţilor menţionate este admis şi defectul de retasură la rădăcină în următoarele condiţii: . distanţa minimă între 2 grupuri vecine > 3 ori lungimea celui mai mare grup. Grupuri de discontinuităţi rotunjite aliniate sunt admise dacă: d  1/4 s.în cazul retasurilor izolate. SR EN 5817 etc).Exemplu de procedură generală Bucureşti Lab. iar dimensiunile maxime ale fiecărei discontinuităţi nu depăşesc valorile de mai sus. rev. suma lungimilor grupurilor  25 mm pe o lungime de 150 mm a îmbinării sudate. Examinarea radiografiilor si interpretarea rezultatelor se face conform criteriilor de acceptabilitate prevazute in documentatia produsului. Discontinuităţile rotunjite aliniate sunt admise dacă: d  1/4 s. 0 / 01. iar distanţa dintre două retasuri alăturate să fie cel puţin egală cu 10 % din circumferinţa respectivă. 20 mm pentru s > 60 mm. ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR Înregistrarea datelor şi rezultatelor examinării cu radiaţii penetrante a îmbinărilor sudate se va face în “Registrul de evidenţă a examinărilor radiografice”.02. ASME. 1/3 s pentru 20  s  60 mm. În cazul în care interpretarea se realizează conform altei norme de interpretare. Discontinuităţile alungite (sulfuri şi incluziuni solide) din îmbinările sudate se admit dacă dimensiunile maxime nu depăşesc următoarele valori: t/2 dar max 6 mm pentru s ≤ 30 mm. de Defectoscopie Nedistructivă ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG .sunt admise dacă dimensiunea maximă a indicaţiilor (d) este d  1/4 s. lungimea totală a acestora să nu depăşească 30 % din circumferinţa interioară a ţevii. 20 mm pentru s > 60 mm. Discontinuităţile alungite aliniate sunt admise dacă lungimea totală a grupului nu depăşeşte valoarea s pe o lungime de 12 s a îmbinării sudate.01 Pagina 17/24 Copie controlată: da/nu Discontinuităţile rotunjite grupate . Universitatea EXAMINAREA CU RADIAŢII Ed.în cazul mai multor retasuri la rădăcină.

denumirea produsului şi/sau numărul de fabricaţie. oaselor. iar procesele de interacţiune sunt foarte complicate. activitate. 10. parametrii de lucru (tensiune. timp de expunere). formular cod R. deoarece structura organismului este mult mai complexă decât materia fără viaţă. Efectele somatice apar. sângelui. gonadelor sau ale sistemului nervos sau în apariţia neoplasmelor.1. tipul şi dimensiunile filmului. şi constau în leziuni ale pielii. Mutaţiile induse prin iradiere pot produce efecte genetice la prima generaţie sau după mai multe generaţii.1. Efectele genetice apar la urmaşii individului iradiat ca urmare a modificării codului genetic şi conduc la schimbări ale caracterelor biologice ereditare. intensitate. RP 01. tipul I. mai devreme sau mai târziu. grosimea materialului.C. Metode nedistructive POLITEHNICA din Bucureşti Lab. Acţiunea directă a radiaţiilor asupra celulelor provoacă pierderea capacităţii funcţionale şi apariţia unor produşi toxici.2011 . deficienţe mintale etc. rev. distanţa sursă-film sau sursă-piesă.02. Ionizarea apare direct sau indirect (primară sau secundară). manifestate prin malformaţii congenitale. Efectul produs de radiaţia penetrantă asupra organismului viu depinde atât de energia şi intensitatea radiaţiilor cât şi de sensibilitatea individului şi organului iradiat. Rezultatul examinării va fi consemnat în “Raportul de examinare cu radiaţii penetrante”. simbolizarea defectelor si aprecierea (admis. Interacţiunea radiaţiilor ionizante cu organismul duce la apariţia aceloraşi procese ca în cazul materiei moarte . Radiografiile se pastrează în arhiva laboratorului pe perioada de garanţie a produsului. aberaţii cromozomiale. indicativul radiografiei.I şi nivelul de calitate a imaginii realizat.01 Pagina 18/24 Copie controlată: da/nu Rezultatele examinării radiografice vor fi consemnate într-un registru de evidenţă care conţine: data examinării şi beneficiarul. Acţiunea indirectă constă în apariţia unor elemente care acţionează asupra substanţelor din celule. MĂSURI DE PROTECŢIE 10. împreună cu un exemplar din raportul de control emis.E. respins). de Defectoscopie Nedistructivă PENETRANTE A ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . 0 / 01. natura şi grosimea ecranului intensificator.are loc excitarea sau ionizarea moleculelor componente ale ţesuturilor. Protecţia personalului În urma interacţiunii radiaţiilor penetrante cu substanţa vie apar două tipuri de efecte biologice: somatice şi genetice.Inspecţia calităţii. la individul iradiat. Universitatea 20 EXAMINAREA CU RADIAŢII Ed.

Dacă efectivitatea biologică a unei radiaţii nucleare oarecare se raportează la efectivitatea biologică a unei radiaţii standard. N – vârsta persoanei la data când se calculează doza exprimată în ani.02. Cantitatea de energie necesară a fi transferată ţesutului pentru a produce acelaşi efect este diferită. gonadele. pe organele hematopoetice sau pe cristalin este de 1 mSv/săptămână (admisă a avea 40 de ore de lucru) sau 50 mSv pe an (admis avea 50 de săptămâni). Efectivitatea biologică a unei radiaţii penetrante monocromatice este determinată de inversul valorii energiei absorbite prin procese de interacţiune. la o doză maximă de 30 mSv.N 0) unde: H – doza cumulată de persoana respectivă pe toată durata în care desfăşoară activităţi nucleare. Expunerea profesională Doze maxim admisă pentru o persoană expusă profesional la un debit constant al dozei – din surse externe şi interne de radiaţii – pe întregul corp (pe gonade. iar doza totală pe care o va putea primi pe parcursul anului următor expunerii să nu depăşească 50 mSv pe an. printr-o expunere unică externă şi internă. pe cap şi trunchi. necesară pentru a produce un anumit efect biologic. N0 . în raport cu mărimea iradierii. exprimată în ani (această vârstă nu poate fi mai mică de 18 ani). ochiul. se obţine efectivitatea biologică relativă . fie printr-o expunere unică. pot produce acelaşi tip de efect. Diferitele tipuri de radiaţii. o doză pe întreg corpul.01 Pagina 19/24 Copie controlată: da/nu Cele mai sensibile ţesuturi sunt: măduva osoasă.vârsta persoanei la data angajării în activităţi nucleare. fie într-o expunere cumulată în decurs de 13 săptămâni consecutive pe întregul corp. dar unele produc efecte mai accentuate decât altele. Pentru protecţia personalului este necesar ca sursele de radiaţii să fie ecranate. Radiosensibilitatea este proprietatea celulelor ţesuturilor sau organelor de a răspunde prin modificări morfologice şi funcţionale diferenţiate calitativ şi cantitativ. 0 / 01. rev. cu condiţia ca persoana expusă să nu fi primit în ultimele 3 luni. care se ia drept unitate.1. Expunerea profesională excepţională În anumite cazuri o persoană expusă profesional la radiaţii nucleare poate fi supusă la radiaţii externe.EBR. astfel încât doza primită în afara ecranului să fie sub limită maximă admisă – 20 mSv/an.Exemplu de procedură generală POLITEHNICA din Bucureşti Lab. corpusculare sau electromagnetice. O persoană expusă profesional la iradieri externe şi interne poate cumula o doză maxim admisă. de Defectoscopie Nedistructivă PENETRANTE A ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . care se calculează cu formula: H = 5 (N . Iradieri de lungă durată a organismului au ca efect apariţia cancerului. mucoasa digestivă. care a depăşit doza trimestrială. ţesutul limfoidal.2011 21 . Universitatea EXAMINAREA CU RADIAŢII Ed. exprimată în mSv.

5 mSv activitatea ulterioară a persoanei respective în mediul de radiaţii va fi interzisă în tot restul vieţii.6 mSv pe lună. Expunerea populaţiei Doza maxim admisă pentru o persoană din populaţie . tehnice.5 mSv.7 mSv pe an sau 20 mSv pe 30 de ani. de dotare şi organizatorice. Doza genetică maxim admisă pentru populaţia în ansamblul ei este de 0. 0 / 01.pentru evitarea oricăror situaţii surpriză sursele se transportă numai în containere speciale pentru transport şi cu mijloace adecvate şi autorizate.1 mSv pe săpt. peste 2. reprezentând măsurile constructive. Măsurile de radioprotecţie sunt: Măsuri preventive: - măsuri tehnice privind: amplasarea obiectivelor nucleare in zone cu pericole seismice. . de peste 1 mSv. dar sub 2.Inspecţia calităţii. într-o perioadă de cel mult 30 de zile consecutive. amenajarea obiectivelor nucleare şi construcţia surselor de radiaţii. o persoană expusă profesional poate fi supusă la radiaţii externe.02. de Defectoscopie Nedistructivă PENETRANTE A ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . care în condiţii normale de funcţionare trebuie să asigure la locul de muncă respectarea dozelor maxime admise 80 µSv/zi. meteorologice.1. dar cel mult 100 mSv.pe întregul corp. La o expunere unică sau cumulată.2011 . reduse. a populaţiei sau a mediului înconjurător. se consideră expunerea accidentală. de dotare şi organizatorice destinate să asigure pentru individ cel mult doza maximă admisă – 1. doza cumulată de persoana respectivă ajungă la valoarea limită. geologice etc. iar în următorii 3 ani după expunerea de urgenţă. Universitatea 22 EXAMINAREA CU RADIAŢII Ed. Orice expunere unică sau cumulată într-o perioadă de cel mult 30 de zile consecutive. pe gonade.protecţie individuală constituită din ansamblul de măsuri tehnice. sau 5 mSv/an.transportul surselor radioactive în cadrul unităţii sau în afara ei trebuie să se desfăşoare controlat. rev. . pe cap şi pe trunchi. corect şi în deplină siguranţă. .protecţia în zona de lucru. Metode nedistructive POLITEHNICA din Bucureşti Lab. Expunerea profesională accidentală Expunerea profesională la doze peste 1 mSv pe săptămână sau 50 mSv pe an.01 Pagina 20/24 Copie controlată: da/nu În situaţii de urgenţă care pot afecta securitatea instalaţiilor nucleare a personalului ocupat profesional. înregistrat. se consideră periculoasă. este de 0. pe organele hematopoetice sau pe cristalin.din surse externe şi interne de radiaţii . fie printr-o expunere cumulată în decurs de 13 săptămâni consecutive pe întregul corp la o doză de peste 30 mSv. Protecţia personalului se asigură prin: . cu condiţia ca persoana expusă profesional să nu fi primit până la data expunerii de urgenţă o doză cumulată care să depăşească doza maxim admisă rezultată din relaţia de mai sus. fie printr-o expunere unică.

Măsuri de supraveghere controlul zonei . controlul individual . la elaborarea normelor de comportare a personalului. controlul securităţii nucleare a instalaţiilor . natura radionuclidului contaminant. sursele de radiaţii şi toate activităţile asociate se vor efectua în strictă concordanţă cu normele şi regulamentele domeniului.organizaţiile în cadrul cărora se desfăşoară activităţi nucleare sunt obligate să asigure controlul câmpurilor de radiaţii şi al contaminării radioactive în toate locurile de muncă unde se desfăşoară activităţi nucleare precum şi al mediului înconjurător prin: determinarea debitului dozei de radiaţii.măsurile de limitare şi lichidare a efectelor iradierii în caz de incident sau de accident nuclear se referă. Protecţia mediului Filmele radiografice se prelucrează utilizând un set demateriale consumabile. combinaţia chimică în care este radionuclidul şi nivelul de contaminare. de acordare a primului ajutor şi de decontaminare a personalului. 0 / 01.1.organizaţiile în cadrul cărora se desfăşoară activităţi nucleare sunt obligate să asigure supravegherea sistematică a eficienţei măsurilor de securitate nucleară.Exemplu de procedură generală POLITEHNICA din Bucureşti Lab. .zonele în care se desfăşoară activităţi cu surse radoactive sau cu generatori de radiaţii trebuie marcate cu simbolul de pericol de radiaţii. Consumabilele utilizate în acest proces de radiografiere sunt materiale care prezintă pericol de poluare a solului. .01 Pagina 21/24 Copie controlată: da/nu - pregătire profesională . Măsuri de limitare şi lichidare a efectelor iradierii în caz de incident sau accident nuclear . 10. pulberi sau praf radioactiv.decontaminarea .2011 23 . contaminarea radioactivă a aerului şi din depuzitul de surse în cazul în care se lucrează cu surse deschise sau cu materiale care pot produce gaze. metodele şi mijloacele de decontaminare diferă în funcţie de natura corpului contaminat.02. în principal.măsuri organizatorice . contaminarea radioactivă a apelor reziduale şi a deşeurilor.expunerea externă se controlează cu ajutorul dozimetrelor individuale şi este obligatorie pentru persoanele expuse profesional pe toată durata prezenţei în câmpul de radiaţii sau în situaţii care prezintă risc de iradiere.activităţile cu surse radioactive şi cu generatori de radiaţii nucleare pot fi desfăşurate numai de persoane cu pregătire profesională corespunzătoare atestată printr-o autorizaţie recunoscută oficial. de Defectoscopie Nedistructivă PENETRANTE A ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG . Universitatea EXAMINAREA CU RADIAŢII Ed. a utilajelor şi a mediului înconjurător. rev. instruirea se face cel putin odată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar. controlul medical periodic este obligatoriu de asemenea.2.operaţiunea de îndepărtare a substanţelor radioactive de pe suprafaţa obiectelor sau de pe piele.

peliculele radiografice expirate sau probele rezultate în procesul de examinare se colectează şi se predau societăţilor specializate şi acreditate în vederea reciclării chimice şi recuperării argintului. Registru evidenţă (intrare – ieşire) instalaţii. Raport de examinare cu radiaţii ionizante cod cod R. se vor lua următoarele măsuri: - se vor colecta soluţiile uzate de revelator şi fixator şi se vor preda societăţilor specializate şi acreditate în vederea reciclării chimice şi recuperării argintului. 11. - filmele radiografice sunt alcătuite dintr-o peliculă din material plastic nebiodegradabil.E. Registru evidenţă rapoarte examinare. FORMULARE ŞI INREGISTRĂRI 11. 24 .3. - filmele radiografice se arhivează şi se depozitează un interval de timp determinat (de regulă 5 ani). se înscriu într-o listă în vederea predării şi apoi sunt predate societăţilor specializate şi acreditate în vederea reciclării chimice şi recuperării argintului.2.1. de Defectoscopie Nedistructivă PENETRANTE A ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN TOPIRE CAP LA CAP PG .01 Pagina 22/24 Copie controlată: da/nu În vederea protejării mediului înconjurător.Inspecţia calităţii. se colectează. radiografiile nepredate la beneficiar şi care au îndeplinit termenele de păstrare în arhivă se identifică. surse. 11. 11. RP 01. Metode nedistructive POLITEHNICA din Bucureşti Lab.

.. .................... U kV de Intensitatea I mA Distanţa focală mm lucru Timp de expunere min..file.Comanda nr. Condiţii de execuţie a examinării: Indicativul radiografiilor Grosimea mat......... Tipul filmului Material Ecran Pb Grosime.... mm Parametri Activitatea. Responsabilităţi Nume şi prenume Data Semnătura Interpretarea radiografiilor Şef laborator Responsabil tehnic 25 ....petei focale..……..... ……………….../. care cuprinde .……..........Exemplu de procedură generală COD: R... Data examinării .... Condiţiile tehnice de efectuare a examinării Standard de referinţă : ……………………...... cu PT CR-13.... al firului/găurii) Examinarea s-a efectuat: înainte/după tratamentul termic.... mm Faţă Spate Tipul ICI Sensibilitate (diam.......…..... GBq Tensiunea. RAPORT DE EXAMINARE CU RADIAŢII PENETRANTE Nr....... RP 01 Laboratorul END Autorizaţie ..E...... Interpretarea radiografiilor s-a efectuat în conf... Piesa examinată ……………………………………Materialul……………. Expiră la ............ mm Natura radiaţiei Dimens. de bază..... colecţia ISCIR........min.. Rezultatele examinării sunt conform anexei. Beneficiar …………………….......…….

................din .. Indicativul Indicaţia de Interpretarea Decizia radiografiilor defect Nume şi prenume Semnătura/ştampila Nr.. Expiră la .........Inspecţia calităţii............ Metode nedistructive Laboratorul END Autorizaţie .autorizaţie/expiră la Întocmit Verificat Laboratorul CND Autorizaţie ........... ŞEF LABORATOR.......din .... ..Expiră la .......... .... 26 ÎNTOCMIT................................... SCHIŢA ELEMENTULUI EXAMINAT CU RADIAŢII PENETRANTE conform RERP nr... Anexă la RAPORTUL DE EXAMINARE CU RADIAŢII PENETRANTE Nr...............