MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARH, TINERETULUT $I SPORTULUL LICEUL TEHNOLOGIC SILVIC NASAUD ‘The Forestry School Cluster Boole de Syivieulture Str. Gari, nr. 1; 425200 NASAUD tel, 400263 360481; fax 40 0263 360482 mal: lilvie@hotmail.com; SUPORT DE CURS MODULUL: MASURATORI TOPOPGRAFICE Forma de invajamént: Cursuri de calificare Calificarea: pidurar Autor; ing, TANASE ADINA. 2012CUPRINS (Cap. 1- SCARA HARTILOR $14 PLANURILOR Seara gral spl (CAP, 2- MARCAREA $I SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE__ Marcareapuncelr topografce Semnalizaren puncteloropograice Sn re Coat apr emma (CAP, 3- JALONAREA ALINIAMENTELOR $1 DUCEREA ALINIAMENTELO} PERPENDICULARE. (CAP. 4 MASURAREA DISTANTELOR PE CALE DIRECTA. (GENERALITAT reese! Ince Pai VERIFICAREA $1 ETALONAREAPANGLICH, “TREINICA DE EXECUTIE._ ‘CORECTI1 PENTRUMASURATORILE CU PANGLI = 'ADE OTEL, [REDUCERFA DISTANTELOR LA ORIZONT. PRECIZIA MASURARII DIRECTE. A DISTANTELOR ee LL a 2 “4 4“ 1s 6 (CAP, $= TEODOLITE $1 ASEZAREA IN STATIE A TEODOLITELOR 17 CAP. 6- MiSURAREA DISTANTELOR PE CALE INDIRECTA. CAP. 7- CITIREA UNGHIURILOR, 21 2 Teodelite en ver Teodolte cu sant Teodotitelecu concent CAP. 8- MASURAREA UNGHIURILOR, Cop. 9 MASURAREA ORIENTARILOR BIBLIOGRAFIE, 2 2 4 25 28 30Cap. 1- SCARA HARTILOR $I A PLANURILOR In topogate scar se deineste ca find raportul constant dinte tungimile trafioe de pe plan si corspondentle lor orzonale de pe tren. Settle folsite in topogratie pot fide dout feta sete merce + sot grafie simple 2 transversle ‘Sara numericd se exprima sub forma unui port, vind numtrtorl egal eo unitaea « Numitorl art de ete ori este mai mare langimea orizontalé din feren ‘ecdt cea de pe plan. Dad se noteazt cud stan dope plans cu D corespondentl ‘ita dp tren reds Ie orizont, scar ve eal cu aot see = DN Setile standard feloste pentru orice dsen tec din indus, construc tahiecrtopograiscomunesi sunt. ‘beara de mime natural 11 sei demijoree 110", 12x10", 1: $x00° fn some scare mentonate mai sus m este numar ces. dac min diverse ‘ake btn tot sean ose Inport Pen sere 1 1000, Tm dep bar repeal 1000 tre, ae 1. fact pe plan ng se mizoers de bie in milmet pe tren fn mts, ent se face mai wears trecerea del tan de pe plan a cele in teen 0 vor cts a muir wei zecinae ac vamp N Ta 1000 De exer in x Set 1: 10000 dact se deter tt zsinale lami, rz e8 1 mi dep plan reprint 10m de pe re, arn xa seri 15000 elt 1mm de pe Pan varepreena Sin re, pleat Cit milietivareprezenta pe un plan le sara 1: $ 00 © lunge de 15,65 mdepoteren? Se'gieet a Sem Deei D 85650 7 +17,13mm N 000 Citi metireprezna pe teen distania de 35 mm de peun plan care ae scara 1100007? ‘in formula sterior relia D=dxN~35 x 10000 =350m Scara graficd simpli ( Fig. 1 ) se poate consi pentru orice seat ‘numeric dacdcimoastem dou clement: sara numerics i etaonul (de obieei 1 sau 2m). Avantjl sei grafice fade scara numerics const th fap ef ehivalentavinta in ren pent odmestue dep plans ord ic nil wn eae ‘Aven ini novee dun distr cv aorta fam dstani de pe plan 0 Scart mumeria se eowsriege rasind prima dt lini orn, pe are 0 ‘piri terior i semen ezle de mimes eon (eon ee ips aikime) Pim segment din stings il impimapi in 10 segment cae nim fn reapa acest segment 0, it sng fal echivalenl tla sera suerish peru cae consul sara graf. Valorie srs pe sat dept ‘ivr dn epi lO epi de valore calc enon de depres ‘viii fade O al scsi Pet determin echialentlorizentl inten ‘ne dimesion’ de plan cu toast gafice atl const, iim in distantie Inicimen de pe plan gi epic apoi ine po scart grafich avind gs respect dts cond 4 pico dn dreapta al distur tf in 0 sau i ce dvzone din rapa 0 pci din sting l dsr sb ein talon Fd nist un cael dup ce am ageat distaneral pe scare grafic pus ct ‘ret ecient vizontal in teten a dimensiun do pe pn crea fot hath Tn ‘eshidrea citation ‘Scare graf presets mai jos a st const penta sare numeri 1: 10000; aon fost at de Lom. 100m ° 100 200 300 Fig. 1 Pe sara grafic prezonats mais, dstanjerl a prelast odimensiune de peo hari apliat pe aceasta scara grafic indie ea pent dimensiones din deschierea ‘3, corespund tn elite 260 m, Scara grafich transversali ( Fig, 2 ) se folosege ati cind se Uurmiesteo presiie ma mare. Ba este prezentata In desanul de mai os, a ie [te —ah arte ny oo be Fea ‘cara un pan este mate stune!cind valozea report de scar este mare, stnci ind namitora slr este mv, ie end numitorul sett este mare este vorba deo carb micd. Evaluares distafelor pe planur laser mari seTaceex-ma-mule ~ xactitate dest pe planar la sei micMarines seit condivonesc8 (olodat, numaral 5 marimea detalilor topogatice care pot figuras po plan. Pe misuri ce scara devine tot mi mics uncle ines (ta) devin fare mi au ma pet gue pe plan esas respect ‘Marimea scsi ete sun criteria e clasiiare a planurlr gia hiner Aste ‘ fncje de sei cele mai ule se distin ‘© planucitpogafice, I seirle 1: 100, 1 : $00, 1: 1000, 1 : 2000, 12500, 1 3000, 1: 10000 ‘hit copograc, I eile 1:20 000,, 1:25 000, 1: $0,000, 1: 100 000, 1200 000, 1300 000 ‘+ Hii geografic, Ia setrle 1: 500 000, 1: 1 000 000, 1 2 000 000 , 1:5 000 000 ‘cara planurilor este constant pe tng cuprnsul lr, daoarec se refer in general la supra miei, pe cind sara hatilor na este riguros constant pe cuprinss) lor, cu tit mai mult eu ft seara este mai med, deoarece pe 0 foie se cuprind ‘supeafefe mari, care sunt infuenate de foo curb a Pama CAP. 2— MARCAREA $I SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE, Marearea punetelor topografice Lirare de marcare a puncteor topogratcepresopune matrializarea Puneteorn tere, Mareare pnctelr este necesara > peateu ca puncele oda slese i bine defini, aft la determina lor ‘ita altor puncte a cieor doterminare 2 prin pe ele pent face legatura inte tren 5 planar atl a servescIueriilor bisola tahimeticg = jaloane use pot exzcuta masurtiori cu busolatahimercs, dad in peslabil emu 2 fost orizntalizts Aceasts cre de riontalizar ebusoel ahimetie, cate 5 mal ‘numests gl ajearea in aie a apratl, include dou eategori de lors, ocetrarea pe punt. = calara aparatulu Prin aezarainstrumentuli tn tafe se nelegeinsalarea lu Tn pote de Iucry, adil exact pe punctal matematic maeat la sol cu jrus i orzontalizarca aparatuelpertraa nu avea ero la mise CCenrerea pe punct este prima lcrare din cadrul cri de agezare tn static a sparatul si include instleezhtrepiedal deasupra punctull, ase Inet firul cu plumb si ‘cadi chiar pe punctul matematic marcat cu fru, concomitent cu ‘orizontlizarea aproximaivd a plicit tepiedalui, placa pe care se va ageza epoi saat, ‘Dupi contatea pe punet se executlcalarea aparatlui ox ajutoal esl ei suroburi de clare, agate la 120° unl de eel, lerare prin care se realizeazh © Defects orizontalizare a apart, adie aparatul ete adus in sae de funejionare in ‘oderesexcetitl mistritorilor ‘Un teodolt este In stare de functonare stunei edad xa principals este vertcald, cea ce determing orizontalizares limbului. Cslaren se face ot ajtoral nivel torice care este fixate aldeda. Dack aparatul este dost gi cu 0 ivelé sferic, se va fae mai nto calare aproximativa cu aceasta, actioninduse din cele tei guruburi de clare. Clare propri-7stcunivela trict se fee asl: erotete pate superar «paral (alidada ), i jurul axel principale, pnd clnd nivela ese paalelé cu linia imaginars care neste dows suruburi de clare. Se acioneaza simultan din eele ous suruburi de calare 1512, fle amindout spre interior fe amindoua spre extzroe pl bala nivel este adusa Tate repre. Apol se actonexzs din al trees guru de «alate pint bola de fa dows niveld este adust nie roperle centrale. Operaia se repett pind cind bul nivel imine inte repere th orie poze sar eo lidada, adic in aice poze sar afta nvela fj de sruburle de clare ‘Unghiurleerizontle dine laturl a fost rire ea lanets intro singurs poze, prin diferent eae pe limb pe cele 2 drei care au fost In rela Sennnalizte en semnae topograice de ipl atoarelr. %Schema de pincpiu pentu deteinares unghlullororzonale, cind ele se sort prin diferent citrior pe cee dows vze cu neta into singurt poi, ete itusteats prin desenul dem jos Schema masurirt wnghlrlororzonae tr de orizont ig.25 Inotéeauna se sloge ca vz8 de plecre Sn tral de orizont, punctul in care ‘semnall se vede cel ai bine pentru acest prieetpunctl A), Se view in tor de ‘rizont eu Teta in poitia I vizind tate punctele dia A, B, C, D, A si poi co Janet in pci Ia din nu toate puncte, dar vizarea se face in sens inves adiot ‘A.D, GB, Air in final eroara cre spare inte viza de plecre si vza de inchidere Peni ficare tur nu tebue ae mai mare dest tolerant. “Toleranta se calcul cu relaia T=pvn ‘peste precizi aparatul ‘este mumin de vize, [Numiul maxim de vie admis int-un tur de orizont este de mexim 12 — 15, Datel se inser nt-an came do ioventariere care are urmitosrel coloane = pune de state net viat kr porta 1oO = chia In camel de teen ‘nos fr pent tra ln rbie tarl I de jos in sus, sted ‘Masuraren unghturilor $1 compensarea torn stati ile de a rural Ise completear in ruben respecivi de ss Penctde | Puoct | Gi Giri | Compensirk fstajle | viet [Port [Pont] modi | state ‘a [arse [arate [rare ° B [mss |satr mane [as | ints u © [reso | sostor | nastcorso" | su | 16sto" p [aasmss|aserm frase | as | asrsas a [rata [arse [0° 100 | raise Pentru detenminaes unghiulor se fac anumite calcule. Aste se face media citi, api compensarea vzelor,adichopalzarea vizel de fochider cu viza de plecare, prin coretarea tutor unghiurilr eu valores raportuul ey respect ‘corectareaprogesiva a vzelor PPenirs determinarea unui unghi se sead valorile corestate ale vielor care ormeact unghil respect Exemplific fn acest sens modul cum se poate determina unghia oizonta dintre irectile 1A $i directia 1B, unghi pa care tl nowezcu Dy : ®, 122845°75" -73837° = 49208°75* Cap. 9 MASURAREA ORIENTARILOR ‘Orientarea_ nei dirctit su azimutu et cum se mai ponte defi, eprezntt unghiul-misurat tn sens rst, ela NORD, lacendieti din tren dlretia ‘Orientaea uno deo se noteszh ow litera sreceasd © avind ca indice drctia la care se refer. Exemplifc th acest sens. prin desenul altura, orient a4 dei, din care se poate observa modul de notare i faptul eprezin& unghial format de © direatie dn ere, eh cle regia NORD, coInstumertele foloste pentru misuraret oriatrlor se numese busole ‘opogafics (Fig. 26). Penis determinaes orient diretie} ABou juorul une busole topogratic, ese necesar st vim jalonul din panetl A pin suprapunerea fall reticular vertical pe milculjlonull, ar apoiorenarea diet AB se cite direct pe busol In dre espa Nor al seu magnet, Bula tohimeticd Fig. 26 Inia jelonu este prin in empl vioul al lune, apoi din grabal de fing migeae este ads fil reticular vertical ehlar pe mijloculalonlu $1 numa supa aces se fae ite vient.d BIBLIOGRAFIE ‘Bos N.- Topogrfic Eure Didactice si Pedagogic, Bucuresti, 1993 CCostachel A. Mins, D.Cistessu~ Topograie~ Tipoprafa si Litografia, Ministero invatamantlul Bucuresti Rusu A. Topograie forester, Paitura Didatin si Pedagogic, Buccs ‘Rusu A, Bos N, Kis A.~ Topegrafie- Geode, Etura idan st Pedagogica, Bucuresti, 1992 Urea V. -Topografe generals, Bdtua Didetica si Pedagogies, Buewes Ursa VE. Hanning, D. Brosteanu~ Topografe, Editar Dicatca st Pedagogica, Bucuresti