Professional Documents
Culture Documents
Elena Morariu
Cuprins
1.Cuprins
2.Introducere
3.Teorie
-
4.Concluzii finale
5.Anexe
6.Bibliografie generala
Introducere
Tema
Practici magice si divinatia
Perioada practicii
24 iunie 2005 12 iulie 2005
Instituia
Universitatea Al. I. Cuza, facultatea de Filosofie, sectia Sociologie
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 6
2
Ibidem, p. 7
3
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 21
4
Ibidem, p 127
5
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 26
Pentru Durkheim, Mauss si Hubert, religia este asociata unor activitati publice si
solemne, iar magia unora private si secrete. Cea dintai se exprima pe deplin in sacrificiu,
cea de-a doua in maleficiu.6
Termenul envoutement vrajitorie, fermecare a aparut in limba franceza in plin
Ev Mediu, spre anul 1200, pornind de la cuvantul vout, ce provenea din latinescul vultus,
chip. Vraja consta in a reprezenta o persoana printr-o figurina asupra careia se arunca
blesteme, pe baza principiului analogiei care afirma ca tot ce i se va face figurinei i se va
intampla cu adevarat persoanei. Facatorul de farmece mai este numit vrajitor, mag sau
magician.7
Ibidem, p. 9
Jacques Mandorla, Dezvoltati-va puterile paranormale, traducere din limba franceza de Liviu Radu,
Bucuresti, ed. Nemira, 1999, p. 19
7
Jacques Mandorla, Dezvoltati-va puterile paranormale, traducere din limba franceza de Liviu Radu,
Bucuresti, ed. Nemira, 1999, p. 20
9
Ibidem, p. 21
10
Ibidem, p. 21
interiorul cercului, despre care se spunea ca-i protejeaza, alcatuind un soi de bariera
spirituala ce impiedica raul sa intre.
Tot in Evul Mediu au aparut numeroase superstitii care mai dainuiesc si azi.
Aceste superstitii se bazeaza pe trei mari principii: forte invizibile actioneaza prin
intermediul evenimentelor din lumea vizibila; aceste forte invizibile pot perturba viata
oamenilor; oamenii se pot apara incercand sa-si faca aceste forte favorabile.
Probabil ca superstitia ce consta in a bate in lemn provine de la gestul pe care-l
faceau primii crestini de a atinge lemnul crucii lui Cristos, considerat cea mai pretioasa
relicva a crestinatatii.11
La fel, potcoava a fost considerata ca aducatoare de noroc, pentru ca era facuta
din fier, metal sacru, si pentru ca avea forma, si ea sacra, a semilunii.
Superstitia ca o oglinda sparta aduce sapte ani de nenorociri provine de la faptul
ca oglinda infatiseaza imaginea celui care o detine, si deci tot ce i se va intampla acelei
imagini reflectate in ea anunta ce i se va intampla in realitate persoanei.
A trece pe sub o scara este o superstitie ce provine, probabil, de pe vremea cand
executiile se faceau prin spanzurrare: condamnatii urcau pe esafod pe o scara.
Superstitia legata de vineri 13 este de doua ori mai puternica, pentru ca ea
combina vineri, ziua mortii lui Iisus, cu numarul 13, care corespunde lui Iuda, cel care a
fost al treisprezecelea comesean la Cina ce de Taina. De retinut ca, in Evul Mediu,
condamnatii erau executati doar vinerea.12
11
12
Ibidem, p. 22
Ibidem, p. 23
Tipuri de magie
Exista rituri care au intodeauna caracter magic: maleficiile. Asa sunt ele
caracterizate in religie si drept. Fiind ilicite, sunt interzise si pedepsite in mod expres. In
acest caz, interdictia evidentiaza formal antagonismul dintre ritul magic si cel religios. Ea
confera maleficiului caracterul magic, deoarece si unele rituri religioase sunt la fel de
daunatoare; asa sunt cazurile de devotio, imprecatiile impotriva dusmanilor cetatii,
impotriva celor ce incalca un juramant sau jefuiesc mormintele, in fine tooate riturile
referitoare la moarte, continand interdictii rituale. Cele doua extreme formeaza cei doi
poli ai magiei si religiei: polul sacrificiului si cel al maleficiului. Magia tinde catre
maleficiu si grupeaza in jurul lui rituri magice, alcatiund imaginea cea mai comuna pe
care oamenii si-au facut-o despre magie.13
Gradul zero al magiei este reprezentat de eros, care prilejuieste constituirea unei
magii erotice.
Chiar in cadrele institutionale existente, principiile psihosociologiei au patruns de
multa vreme. Strabuna acestei discipline a prezentului si a viitorului este, dupa toate
probabilitaile, magia erotica a lui Giordano Bruno.14
Cercetatorul englez D.P. Walker a propus sa se clasifice magia in subiectiva
(care opereaza asupra obiectului insusi) si tranzitiva (operand asupra lumii
inconjuratoare)15
Ajungem sa conchidem ca exista mai multe forme de magie ce pot fi spirituale si
demonice in acelasi timp, ceea ce lispseste de orice pertinenta aceasta dihotomie.
Intre clasificarile magiei din Renastere, ce mai interesanta este, neindoielnic,
aceea a lui Giordano Bruno. El desprinde nou acategorii: sapientia, magia naturalis
(medicina, chymia), praestdigitatoria, o a doua forma de magie anturala, mathematica
sau occulta si transnaturalis seu metaphysica sau inca theourgia, necromantia,
maleficium (din care veneficium este o subclasa) si divinatio sau prophetia (De Magia,
III, pp. 397-400). Desi criteriile acestei clasificari nu sunt totdeauna limpezi, se pare ca
Bruno a avut mai intai in vedere tipul de auxiliare pe care amgicianul sconteaza sa si le
procure si metoda pe care-o utilizeaza intru aceasta. Schema poate fi, de altfel,
simplificata: primele patru feluri de magie se slujesc de mijloace naturale, magia
matematica aceea preferat de Bruno este intermediara, ultimele patru feluri se slujesc
de extra, supra sau transnaturale:
Procedeele celui de-al cincilea fel de magie sunt cuvintele, farmecele, ratiunile
numerelor si ale timpilor, imaginile, figurile, pecetile, simbolurile sau literele. Aceasta
magie este intermediara intre magia naturala si amgia extra sau supranaturala. Numele ce
i se potriveste este acela de magie matematica sau mai curand de filosofie oculta.
Al saselea fel se obtine prin cultul sau invocarea inteligentelor sau a agentilor
externi ori superiori, prin oratii, conjurari, fumigatii, sacrificii, ca si prin alte obiceiuri si
ceremonii care se adreseaza zeilor, demonilor si eroilor. Rezultatul lor este contractia
spiritului in sine insusi, incat spiritul s e transforma in recipient si in instrument si apare
13
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 29
14
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 148
15
Ibidem, p. 150
16
Ibidem, p. 202
Ibidem, p.317, 318
18
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 30
19
Ibidem, p.33
17
trezi constiinta unei intregi comunitati. Magia joasa reprezinta un ritual individual, pe
care-l executa vrajitorul pentru a obtine un rezultat precis.
Se disting trei categorii de vrajitori: categoria inferioara (vrajitori care folosesc
magia neagra), categoria intermediara (care folosesc magia alba) si categoria superioara
(vrajitori care se servesc de secretele lor pentru a descoperi sensul adevarat al vietii).20
20
Jacques Mandorla, Dezvoltati-va puterile paranormale, traducere din limba franceza de Liviu Radu,
Bucuresti, ed. Nemira, 1999, p. 20
Teorii
Ideea pe care omul modern si-o face despre magie e foarte stranie: el nu vede in
magie decat o ingramadire rizibila de retete si de metode ce tin de o conceptie primitiva,
nestiintifica, despre natura.
Ar fi dificil de sustinut ca metoda magiei are ceva de-a face cu metoda stiintelor
naturii din zilele noastre. Structura materiei este complet ignorata, iar fenomenele fizicochimice sunt atribuite unor forte ostile activand in cosmos. Ceea ce magia are in comun
cu tehnologia moderna este faptul ca pretinde sa parvina, cu alte mijloace, la aceleasi
rezultate
Stiintele psihologice si sociale de astazi sunt cele ce deriva direct din ea.21
De cele mai multe ori, riturile magice si cele religioase au egenti diferiti, nefiind
savarsire de aceeasi indivizi. Mai exista si alte semne pe care trebuie sa le grupam. Mai
intai alegerea locului de desfasurare a ceremoniei magice. In mod obisnuit, ea nu se
desfasoara intr-un templu sau pe altarul casnic, ci in padure, departe de locuinte, la vreme
de noapte sau pe semiintuneric, ori in cine stie in ce cotlon al casei. In timp ce ritul
religios se desfasoara in public, la lumina zilei, cel magic, nu. Chiar atunci cand este
ilicit, ritul magic se savarseste pe ascuns, ca un maleficiu. Obligat sa actioneze in public
magicianul cauta sa-i scape: el face gesturi pe furis, iar cuvintele ii devin de neinteles.
Ca si secretul, izolarea este un semn aproape perfect al naturii intime al ritului magic.22
Max Weber, caruia i s-a incercat sa i se atribuie un spirit antipuritan (prin
compensatie fata de exagerarile inverse ale familiei sale), a afirmat cel dintai necesitatea
ca observatiile de ordin sociologic si istoric sa fie wertfrei, lipsite de orice judecata de
valoare.23
Magia si stiinta reprezinta in ultima instanta niste nevoi imaginare, iar trecerea
unei societati cu dominanta magica inspre o societate cu dominanta stiintifica se explica
in primul rand printr-o schimbare a imaginarului.
Daca ne putem astazi lauda ca avem la dispozitie cunostiintele stiintifice si
tehnologice care nu existau decat in fantezia magicienilor, trebuie sa recunostem ca, de la
Renastere incoace, facultatile noastre de a opera direct cu propriile noastre fantasme, daca
nu si cu cele ale altora, s-au micsorat. Raportul dintre constient si inconstient s-a
modificat profund, iar capacitatea noastra de a ne domina propriile procese imaginare sau redus la zero.24
21
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 21
22
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 31
23
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 23
24
Ibidem, p. 24
Daca exista rituri aflate la indemana turor si a caror practica nu cere o iscusinta
deosebita, aceasta se intampla, de cele mai multe ori, pentru ca s-au vulgarizat prin
repetitie, s-au simplificat prin uzura sau fiindca sunt vulgare prin natura lor.25
Platon, fara indoiala filosoful cu cea mai mare influenta din istoria gandirii
occidentale, desparte sfera iubirii autentice de sferele respective (si care nu se suprapun)
ale sexualitatii si ale reproducerii, dandu-i erosului statutul foarte important, desi fara
definitie in ordinea ideeala de legatura intre ceea ce fiinteaza si fiinta in esenta ei, ta
onta ontos. Iubitorul prin excelenta este philosophos, cel ce iubeste intelepciunea, adica
arta de a se ridica pana la Adevarul care este totodata Bunatate si Frumusete, ppracticand
detasarea de lume.
Trupul e numai un instrument, in vreme ce iubirea, chiar aceea cu finalitate
sexuala, tine de puterile sufletului.
Aparatul care serveste ca intermediar intre trup si suflet este alcatuit din aceeasi
substanta spiritul (pneuma) din care sunt facute stelele si indeplineste functia de prim
instrument al sufletului in relatia cu trupul intru rezolvarea contradictiei dintre corporal si
incorporal: el este atat de subtil, incat se apropie de natura imateriala a sufletului; si totusi
este corp care poate intra ca atare in contact cu lumea sensibila. Fara aceasta pneuma
astrala, sufletul si trupul ar fi complet inconstiente unul fata de altul, oarbe cum sunt,
fiecare, la domeniul celuilalt. Caci sufletul nu poseda nici-cum vreo deschidere
ontologica ce i-ar ingadui sa priveasca in jos, in vreme ce trupul nu-i decat o forma de
organizare a elementelor naturale, o forma ce s-ar dezgrega imediat fara vitalitatea ce-i
este asigurata de suflet.
Pe de alta parte, trupul ii deschidesufletului o fereastra inspre lume prin cele cinci
organe de simt.
Sub numele de phantasia sau simt intern, spiritul sideral transforma mesajele
celor cinci simturi in fantasme perceptibile sufletului. Caci aceasta nu poate sesiza nimic
care sa nu fi fost convertit intr-o secventa de fantasme; pe scurt, el nu poate intelege
nimic fara fantasme.26
Detinerea anumitor calitati il deosebeste pe magician de ceilalti indivizi. Unele
sunt dobandite altele sunt mostenite; unel ii sunt imprumutate altele le poseda efectiv. Se
sustine ca magicianul ar putea fi recunoscut dupa unele insusiri fizice care il reprezinta si
il descopera daca se ascunde.exista unel credinte despre privirea lui nefireasca care se
intemeiaza in parte pe fapte reale. Oriunde, indivizii cu o privire patrunzatoare, stranie,
echivoca si stralucitoare, privire de deochi cum i se spune produc teama si sunt rau
vazuti. Aceasta deja ii recomanda ca magicieni. Asemenea persoane sunt vesnic furioase
si agitate, au o inteligenta anormala fata de mediile mediocre in care se crede in magie.27
Totodata sunt destinati sa devina magicieni, indivizii spre care se indreapta
atentia, teama sau rea-vointa publicului, datorita unor particularitati fizice sau unor
abilitati extraordinare; este suficienta orice infirmitate.
In realitate trebuie sa remarcam ca toti acesti indivizi infirmi si extatici, furiosi
sau comedianti, formeaza un fel de clase sociale. Iar ceea ce le confera virtuti magice nu
25
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 34
26
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 30
27
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 35
este o anumita insusire fizica individuala, ci atitudinea societatii fata de genul caruia ii
apartin. La fel stau lucrurile si cu femeile. Ele nu sunt recunoscute a fi mai apte pentru
magie decat barbatii datorita insusirilor fizice ci, mai curand datorita sentimentelor
sociale determinate de calitatile lor. Perioadele critice din viata lor starnesc uimire si
teama, conferidu-le o pozitie aparte. Ele sunt considerate cu mult mai deosebite fata de
barbati decat sunt in realitate; ele ar reprezenta o buna gazda pentru actiunile magice si,
astfel ar fi inrudite cu puterile magice. Pe de alta parte, femeile fiind excluse de la
majoritatea ceremoniilor de cult sau avand un rol cu totul pasiv atunci cand sunt admise,
singurele practici lasate pe seama lor sunt cele ce aprtin magiei.28
Cand vedem ca magia este pusa pe seama exercitarii unor anumite meserii cum ar
fi cea de medic, frizer, fierar, cioban, actor sau gropar, nu mai incape nici o indoiala ca
puterile magice sunt atribuite nu indivizilor ci unor corporatii. Toti medicii, toti ciobanii,
toti groparii sunt, macar virtual, magicieni.29
Initierea, societatea magica. Cum devine cineva magician pentru ceilalti si pentru
el insusi? Prin revelatie, consacrare si traditie. Toate cele trei moduri de atestare au fost
semnalate de de catre observatori, cat si de magicienii insisi si, de multe ori, ele
determina o diferentiere intre diversele tipuri de vrajitori. Sutra din Patanjali spune ca
puterile magice provin din nastere, din plante, din formule, din ardoare ascetica sau din
extaz.30
Puterile magice se dobandesc pe parcursul dedublarii dar, spre deosebire de
samanism unde posedarile si dedublarile trebuiesc reinoite, in cazul magicianului
dedublarile initierii au loc o singura data in viata, castigul fiind de durata.31
Initierea magica produce o schimare de personalitate care, la nevoie, se traduce
prin schimbarea numelui. Ea stabileste un contact intim intre individ si aliatii lui
supranaturali, de fapt o posedare virtuala si permanenta. Adeptul este si se crede un ales.32
De aceea, nu e o mirare ca vocabula care desemneaza vrajitoarea in romaneste
este chiar cuvantul latin: striga. E drept ce el nu mai este un cuvant curent (acesta fiind
vrajitoare); dar, in credintele populare, realitatea vrajitoriei este concentrata in jurul
strigoilor, care sunt niste vrajitori (sau nsite spectre) de ambele sexe.Cuvantul strigoi,
care, in limba moderna, nu mai inseamna decat fantoma, spirit al unui defunct, provine,
la masculin singular, din femininul striga, plus sufixul masculin oi. La plural este
invariabil, dar vrajitoarele sau spectrelefeminime sunt desemnate cateodata ca strigoaica
(singular) si strigoaice (plural), dupa flexiune anormala a sufixului.
In folclorul romanesc exista doua categorii de strigoi: strigoi vii care sunt pur
si simplu niste vrajitori de ambele sexe si strigoi morti care sunt vampiri, precum
legendarul Dracula.
Strigoii vii sunt barbati si femei nascuti in imprejurari speciale, ale caror
particularitati variaza dupa regiune. Astfel, de pilda, al saptelea sau al doisprezecelea
copil ai carui frati mai mari sunt de acelasi sex masculin sau feminin va fi un strigoi.
Dar, in general, ii este suficient sa aiba anumite semne speciale la nastere: un os sacral
asemanator unui rest de coada, par pe corp, sau, indeosebi, sa se fi nascut cu scufa sau
caita, adica avand capul invelit intr-o portiune din membrana foetala. In anumite
28
Ibidem, p. 35, 36
Ibidem, p. 38
30
Ibidem, p. 52
31
Ibidem, p. 54
32
Ibidem, p. 55
29
cazuri, copilul nu devine strigoi decat daca inghite scufa. Coada si scufa continua
sa formeze una din partile cele mai importante din arsenalul viitorului vrajitor: mai ales in
coada inmagazineaza el puterile-i oculte si punandu-si pe cap scufa (pe care mama a
pastrat-o, desigur, dupa ce a uscat-o) poate sa se faca nevazut si sa treaca prin usile
inchise. In principiu, strigoii sunt mai degraba rai mai ales cei morti -, desi nici
unsentiment de oroare nu se desprinde din materialele romanesti pe care le-am consultat.
Ei pot deochea, pot aduce boli oamenilor si animalelor, pot sa inchege laptele vacilor si
au, in general, putere asupra fenomenelor meteorologice. Acestea sunt trasaturi generale
atribuite vrajitoarelor in Europa apuseana inainte ca persecutiile sa inceapa. In cele din
urma, e vorba de niste personaje destul de nelinistitoare, dar spaima colectiva nu trebuie
sa fi depasit niciodata in Romania proprortii foarte rezonabile, de vreme ce nicio urmarire
judiciara nu este inregistrata in afara teritoriului provinciei Transilvania, care a fost, pana
in 1918, sub administratie austro-ungara.
Strigoii romanesti, precum latinele strigae si vrajitoarele din Europa occindentala,
se pot transforma, folosind anumite unsori, in felurite animale sau insecte. Probabil ca
nici de droguri nu se abuza, caci, in majoritatea cazurilor, zborul magic nu este atestat
decat de doua ori pe an, in noaptea de Sfantul Gheorghe (23 aprilie) si in aceea de Sfantul
Andrei (30 noiembrie). Strigoii romanesti erau de asemenea convinsi ca era vorba doar de
o calatorie in spirit si ca trupul le ramanea cuminte acasa pana cand se intorceau. Nu
foloseau mai putin, ca sa zboare, bete de matura, butoaie si alte instrumente prevazute cu
coada usor de calarit: se stie ca aceasta permitea componentilor activi din unsori sa
patrunda in corp prin pielea deosebit de sensibila a vaginului, in cazul femeilor, a
ascrotului si a anusului, in cazul barbatilor. Spiritul astfel eliberat de trup iesea din casa
pe horn sau pe gaura cheii, sau prin crapaturile de la usa si ferestre. Calare pe coada de
matura sau pe cele asemanatoare, se duceau la un loc de intrunire dinainte fixat, unde isi
recapatau forma omeneasca si porneau intre ei lupte adesea sangeroase care durau
pana la primul cantat al cocosului. Atunci se retrageau din nou la ei acasa si intrau la loc
in trupuri. Unii informatori adauga chiar ca, daca cineva deplasa in acest rastimp trupul in
stare de catalepsie, spiritul ambulant nu mai putea sa-l gaseasca. Trupul se descompunea,
iar spiritul ramanea in starea de strigoi ratacit. El nu uita sa se razbune pe cei raspunzatori
de aceasta farsa atroce.
In mod special interesant in toate acestea este ca Pliniu si Plutarh inregistraza o
intamplare asemanatoare privindu-l pe medium-ul grec Hermotim (sau Hermodor) din
Clazomene, a carui nevasta i-a incredintat trupul neinsufletit dusmanilor, Cantharizii,
care l-au ars. Spiritul lui Hermotim n-a mai putut sa intre in teaca cum se exprima
Pliniu. Or, caeasta istorie apartine Greciei arhaice, in care Cantharizii erau reprezentanti
ai unei confrerii dionisiace, invidioase pe ispravile extatice ale lui Hermotim. Motiv in
plus ca sa ne miram de trasaturile foarte vechi pe care inca le ami pastreaza credintele
populare romanesti.
Sunt si alte informatii culese in Romania care ne indica faptul ca vrajitoarele de
asta data, numai femei nu actioneaza izolat, ci alcatuiesc confrerii. Si nu e greu deloc sa
deducem ca era vorba de confrerii initiatice, de vreme ce numarul vrajitoarelor era redus
fata de numarul de femei dintr-un sat sau un judet; mai mult, suntem asigurati ca anumite
actiuni nu erau indeplinite decat de vrajitoare si se stie de asemenea ca secretul unsorilor
nu era cunoscut decat de ele. Nu-l foloseau decat de doua ori pe an: prima data, in
noaptea de Sfantul Gheorghe, se credea nu numai ca zburau si se duceau la locul de
33
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 319 - 322
34
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 112
35
Ibidem, p. 115
36
Ibidem, p. 116
37
Ibidem, p. 117
38
Ibidem, p. 120
Ibidem, p. 121
40
Ibidem, p. 122
39
Practici magice
Iubire este numele dat fortei ce asigura continuitatea lantului neintrerupt de fiinte;
pneuma este numele dat substantei comune si unice care pune aceste fiinte in relatie
mutuala. Datorita erosului si prin el, natura intreaga se transforma intr-un mare
magician.41
Magia este o operatiune fantastica ce trage folosinta din continuitatea dintre
pneuma individuala si pneuma universala.
Cunoasterea legaturilor (vincula) potrivite ii ingaduie magicianului sa-si
realizeze visul de Stapan universal: va putea dispune dupa plac de natura si de societatea
umana. Operatiune care, totusi, se dovedeste expusa unor dificultati aproape de netrecut.42
Printul lui Machiavelli era stramosul aventurierului politic, a carui figura e pe cale
de disparitie. Dimpotriva, magicianul din De vinculis este prototipul sistemelor
impersonale de mass-media, al cenzurii indirecte, al manipularii globale si al braintrusturilor ce-si exercita controlul ocult asupra maselor occidentale. El nu este, fara
indoiala, modelul urmat de propaganda sovietica: caci nu-i lipseste nicidecum
subtilitatea, asa cum se intampla cu aceasta din urma.
Spre a-si atasa un individ, magicianul lui Bruno trebuie sa se tina seama de
complexitatea asteptarilor subiectilor. De aceea manipularea bruniana necesita o
cunoastere perfecta a subiectului si a dorintelor sale, fara de care nu poate exista
legatura, vinculum.
Se vede ca magia erotica bruniana isi propune propriul scop sa-i permita unui
manipulator sa controleze indivizi izolati si mase.43
Actiunea magica are loc printr-un contact indirect, prin sunete si figuri care-si
exercita puterea asupra simturilor vazului si auzului. Trecand prin deschizaturile
simturilor, ele imprima imaginatiei anumite efecte de atractie sau de repulsie, de placere
sau de dezgust.
Sunetele si figurile nu sunt alese la intamplare; provin din limbajul ocult al
spiritului universal (De Magia, III, p. 411). Dintre sunete, manipulatorul trebuie sa stie
ca armoniile tragice provoaca mai multe pasiuni decat celle comice (ibid., p. 433), fiind
capabile de a actiona asupra sufletelor bantuite de indoiala (ibid., p. 411). Si de aici,
trebuie tinut cont de personalitatea subiectului, caci acolo unde exista oameni usor de
influentat, exista si altii care reactioneaza in mod neasteptat la magia sunetului, precum
acel imparat barbar care, ascultand o muzica instrumentala foarte sofisticata, a inteles ca
este vorba de nechezaturi de cai (ibid., p. 33).
La randul lor, figurile sunt capabile sa provoace prietenia sau ura,
41
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 126
42
Ibidem, p. 127
43
Ibidem, p. 129
Ibidem, p. 130
Ibidem, p. 131
46
Ibidem, p. 132
47
Ibidem, p. 133
48
Marcel Mauss, Henry Schubert, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid Ilinca si Silviu Lupescu,
prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996, p. 57
45
exemplu vinerea, in ziua de sabat, sau in alte zile. I s-a rezervat ritului si o anumita zi din
luna, de preferinta in functie de fazele lunii.
Locuri predilecte pentru magie sunt cimitirile, raspantiile situate in padure, mlastinile si
grotele cu detritus, locurile bantuite de demoni si strigoi. Magia se practica la hotarul
dintre sat si ogor, pe pragul casei, langa camin, pe acoperis, pe grinda, strazi, drumuri,
ruine, in orice alt loc avand o determinare oarecare. Minima conditie e ca respectivul loc
sa aiba cat de cat legatura cu ritul; in lipsa oricarei alte determinari, magicianul traseaza
in jurul lui un cerc sau un patrat magic, un templum, si isi desfasoara activitatea acolo. Pe
terenul magiei, substantele si instrumentele folosite nu sunt nici ele alese la intamplare.
Alegerea si prepararea lor fac obiectul unor rituri fiind in mod special supuse unor
conditionari de timp si spatiu.49
In ceea ce-i priveste pe magician si pe clientul sau, ei se situeaza fata de ritul
magic in aceeasi pozitie pe care o au sacrificatorul si cel ce aduce jertfa fata de sacrificiu:
trebuie sa se supuna unor rituri preliminarii referitoare fie la ei fie la familia sau grupul
din care fac parte. Printre alte prescriptii, trebuie sa ramana casti, puri, sa faca ablutiuni
prealabile, sa posteasca, sa se imbrace cu un vestmant special etc. Sunt necesare credinta
si seriozitatea.50
Rituri manuale. Cel dintai grup de rituri cu un pronuntat caracter magic este cel al
riturilor de tip simpatic sau simbolic. (...) procedeul simpatiei este folosit in toate
sistemele magice si de intreaga omenire si daca exista chiar si adevarate rituri simpatice,
in general, magicienii nu le-au speculat, ei preocupandu-se mai putin de mecanismul
riturilor decat de traditia care a transmis respectivele mituri si de caracterul lor formal sau
de exceptie.51
Dar in magie nu exista doar rituri simpatice. Exista in primul rand o intreaga clasa
de rituri echivalente, celor de sacralizare si de desacralizare religioase. Sistemul
purificarilor este atat de important incat experienta la hindusi pare sa fi constituit
specialitatea brahmanilor. (...) Purificarile sunt realizate prin fumigatii, bai de abur,
treceri prin foc, apa, etc. O parte importanta din riturile curative si de implorare sunt
alcatuite din asemenea practici.
Apoi, exista riturile de sacrificiu. (...) astfel, descantecul impotriva sagetii se
executa pe un rug din lemn pentru sageti, considerat sacrificial (...). Imaginea sacrificiului
s-a impus intr-atata in magie, incat a devenit o directie dupa care se ordoneaza mental
toate operatiile; astfel, in cartile grecesti de alchimie, vom intalni in mai multe randuri
explicata transmutarea corpului in aur printr-o alegorie de tip sacrificial.52
In cazul riturilor magice, se intampla ca substantele tratate sa se transforme si sa
fie divinizate cu adevarat.53
Ne aflam in prezenta unei mari clase de practici definite necorespunzator, dar care
ocupa un loc foarte important atat in magie, cat si i doctrinele sale; ele se apropie de
folosirea unor substante ale caror virtuti se transmit prin contact; cu alte cuvinte,
practicile respective ne ofera un mijloc de a intrebuinta asociatiile cu caracter simpatic
sau de a utiliza pe cale simpatica diferitele obiecte. Foarte ciudate si totodata de folosinta
49
Ibidem, p. 59, 60
Ibidem, p. 62
51
Ibidem, p. 65
52
Ibidem, p. 66
53
Ibidem, p. 67
50
universala, bizareria lor confera culoare magiei in ansamblu si defineste una dintrasaturile
esentiale ale imaginii ei populare. Altarul magicianului este un ceaun magic. Arta
magicianului consta din a potrivi, a prepara amestecuri si a le face sa fermenteze.
Produsele sunt zdrobite, mjacintae, malaxate, diluate, transformate in parfumuri, bauturi,
infuzii, coca, in diferite forme curioase de prajituri, figurine, fiind apoi afumate, baute,
ingurgitate sau pastrate ca amulete. Aceasta bucatarie, chimie sau farmacie, nu serveste
doar la a face utilizabile diferitele lucruri magice, ea le da si forma rituala care sa le
asigure eficacitatea. Prepararea devine ea insasi rit, unul formal si traditional; actele din
care este alcatuita sunt ritualice.
Prepararea substantelor si confectionarea altor produse constituie obiectul
principal si central al unor ceremonii complete, incluzand si riturile de intrare si iesire.54
Rituirile orale. Indeobste, riturile orale cu caracter magic sunt desemnate cu
termenul generic de incantatii.
Arareori ni se ofera o idee suficienta referitoare la proportia celor doua mari clase
de rituri, asa cum procedeaza Skeat pentru magia din Malaezia sau Mooney pentru ce a
indienilor cherokee.
Ritualurile sau cartile magicienilor ne arata ca, de obicei, unele au valoare doar
laolalta cu celelalte. Ele sunt asociate intr-o asemenaea masura, incat, pentru a ne forma o
parere corecta asupra ceremoniilor magice, ar rtebui sa le studiem concomitent. Daca una
dintre cele doua clase tinde sa aiba o pozitie dominanta, aceasta este cea a incantatiilor.
Ne putem indoi ca ar fi existat rituri cu adevarat mute, dar este sigur ca un mare numar de
rituri au fost exclusiv orale.
In magie, intalnim aproapetoate formele de rituri orale cunoscute de religie:
juraminte, legaminte, urari, rugi, imnuri, interjectii, formule simple.55
Exista un grup de incantatii ce corespund la ceea ce am numit ritualuri simpatice.
Unele actioneaza ele insele prin simpatie. Anumite acte sau lucruri sunt numite,
suscitandu-le astfel prin simpatie.
Pe langa sacrificii, magia mai contine rugaciuni, imnuri si, in mod special,
rugaciuni adresate zeilor.56
Faptul ca sistemul riturilor orale cu caracter religios s-a raspandit intr-atat in
magia moderna nu trebuie sa ne mire.
Ceea ce ritualurile manuale nu pot realiza in mod obisnuit in magie, este sa evoce
miturile.
Dimpotriva, exista un al treilea grup de ritualuri magice, al incantatiilor mitice.57
Vrajile mitice se marginesc la simpla pronuntare a unui nume propriu sau
comun.58
Faptul ca orice incantatie reprezinta o formula si ca orice rit manual contine o
formula virtuala demonstreaza deja caracterul formalist al oricarei magii. In ceea ce
priveste incantatiile, nimeni nu apus vreodata la indoiala ca ele au fost rituri, fiind
traditionale, formale si investite cu o putere sui generis.
54
Ibidem, p. 68
Ibidem, p. 69
56
Ibidem, p. 70
57
Ibidem, p. 71
58
Ibidem, p. 72
55
In realitate insa, cele doua serii de rituri au aceleasi caracteristici si dau loc
acelorasi observatii. Ambele se petrec intr-o lume anormala.
Incantatiile sunt rostite intr-un limbaj special, un limbaj al zeilor si al spiritelor,
adica al magiei.
Peste tot au figurat arhaismele, termenii bizari sau de neintaeles. Inca de la
inceput, magia mormaie formule ca abracadabra, asa cum vedem in Australia, in zilele
noastre.59
Ciudatenia si bizareria riturilor manuale corespund enigmelor si bolboroselilor din
riturile orale. Departe de a fi o simpla exprimare a emotiei individuale, magia obliga in
fiecare clipa la efectuarea unor gesturi si pronuntarea anumitor locutiuni.
Atat in Satapatha brahmana cat si la Origene, vedem ca vedem ca intonatia poate
deveni mai importanta decat cuvantul propriu-zis. Nici gestul nu este fixat cu mai putina
precizie. Magicianul il executa ritmic, ca pe un dans: ritualul ii spune cu ce mana si cu
care deget trebuie sa-l savarseasca, ce picior trebuie miscat mai intai; (...). Nu avem de-a
face cu numere oarecare, ci cu acelea magice sau sacre: 3, 4, 5, 7, 9, 11, 13, 20, etc.60
Practicile magice nu sunt lipsite de sens. Ele corespund unor reprezentari, adesea
foarte bogate, care formeaza cel de-al treilea element al magiei. Orice ritual constituie un
fel de limbaj; prin urmare, el traduce o idee.
Orice act magic comporta o reprezentare minima si anume, cea a propriului
61
efect.
Magia este arta schimbarilor, cum spun hindusii.
In afara de o asemenea conceptie cu totul formala, in ideea unui ritual magic
exista deja elemente concrete. Lucrurile vin si pleaca: sufletul revine, febra este alungata.
Cel vrajit este un bolnav, un mutialat sau un prizonier. I s-au zdrobit oasele, maduva i-a
disparut sau a fost jupuit. Imaginea preferata este cea a legaturii pe care o facem sau o
desfacem: <<legatura de deochi aducatoare de rau s-a innodat>>, <<legatura desenata pe
pamant>>, etc.62
Clasificarea acestor reprezentari este in personale si impersonale, dupa cum ele
includ sau nu ideea de fiinte individuale. Cele din urma pot fi abstracte sau concrete,
celelalte fiind, fireste, doar concrete.
1.Reprezentarile impersonale abstracte. Legile magiei.
Reprezentarile magice impersonale sunt constituite de legile impuse in mod
implicit sau explicit de magie.
S-a crezut ca magia ar fi dominata doar de ele si, de aici, s-a concluzionat, in mod
firesc, ca magia ar fi un fel de stiinta; si asta intrucat spunand lege, spunem stiinta. Intradevar, magia pare a fi o uriasa variatiune pe tema principiului cauzalitatii.63
Din amalgamul de expresii variabile putem distinge trei legi dominante. Pe toate
le-am putea legi ale simpatiei, daca prin cuvantul simpatie intelegem si antipatie. Cele
trei legi sunt a contiguitatii, a similaritatii si a contrastului: lucrurile aflate in contact sunt
59
Ibidem, p. 73
Ibidem, p. 74
61
Ibidem, p. 77
62
Ibidem, p. 78
63
Ibidem, p. 80
60
Ibidem, p. 81
Ibidem, p. 82
66
Ibidem, p. 83
67
Ibidem, p. 85
68
Ibidem, p. 94, 95
69
Ibidem, p. 95
65
Ibidem, p. 96
Ibidem, p. 97
72
Ibidem, p. 99
73
Ibidem, p. 100
71
Intre notiunile de spirit si ideile concrete sau abstracte amintite mai sus nu exista o
discontinuitate reala. Intre ideea de spiritualitate a actiunii magice si ideea de spirit, pasul
este mic. Din acest punct de vedere, ideea unui agent personal poate fi considerata ca un
tel spre care tind in mod necesar toate eforturile facute in vederea reprezentarii concrete a
eficacitatii magice specifice riturilor si insusirilor. De fapt, demonologia a ajuns sa fie
socotita drept un mijloc de figurare a fenomenelor magice.74
Din aceasta perspectiva, notiunea de demon nu se opune altor notiuni, fiind
oarecum una suplimentara, destinata explicarii jocului legilor si al calitatilor. Pur si
simplu, ea inlocuieste ideea unei persoane-cauza cu aceea de cauzalitate magica.
Toate reprezentarile magiei pot sfarsi prin reprezentari personale. Dublura
magicianului si animalului ajutator constitutie reprezentari personificate ale puterii si ale
modului ei de actiune.
Plantelor cu anumite virtuti le corespund demonii care vindeca bolile ori le
provoaca. Demonii balneari din magia greaca au luat nastere din utilizarea in scop
malefic a unor obiecte pentru baie.75
Introducerea notiunii de spirit nu modifica in mod necesar ritul magic. In
principiu, in magie, spiritul nu este o putere libera, el se supune ritului ce-i indica directia
in care trebuie sa actioneze. Este posibil ca nimic sa nu-i tradeze prezenta, nici chiar
mentionarea in incantatie. Totusi, spiritul auxiliar poate detine un loc, si inca unul
important, in ceremoniile magice. Asa se petrec lucrurile atunci cand este realizata
imaginea unui geniu sau a animalului auxiliar. In ritualuri, exista rugi, incantatii,
prescriptii de ofrande si sacrificii neavand alt obiect decat evocarea si satisfacerea
spiritelor personale.76
Se poate intampla ca exorcismele sa fie incluse complet in sacrificiu sau in
rugaciunea adresata fie demonului ce trebuie alungat, fie zeului care il alunga.
Ori de cate ori este vorba de asemenea rituri, ideea de spirit constituie axul in
jurul caruia ele pivoteaza. Pentru operator, ideea de demon este anterioara oricarei alteia,
atunci cand el se adreseaza unui zeu asa cum se intampla in magia greco-egipteana
rugandu-l sa-i trimita un demon care sa actioneze pentru el.
Spiritul este un servitor autonom, reprezentand hazardul dintr-o operatiune
magica. Magicianul sfarseste prin a recunoaste ca stiinta sa nu este infailibila si ca dorinta
poate sa nu i se indeplineasca. Astfel, spiritul cand este supus, cand liber, confundandu-se
cu ritul, dar si deosebindu-se de acesta. S-ar parea ca ne aflam in fata uneia dintre acele
confuzii antinomice care abunda atat in istoria magiei, cat si in cea a religiei. Solutionarea
acestei contradictii aparente tine de teoria raporturilor dintre magie si religie. Majoritatea
faptelor de magie sunt cele in care ritul pare sa constranga, fara a nega existenta altora.
Iata o clasificare sumara a spiritelor, care sa ne arate cum si-a recrutat magia
armatele sale de spirite.
I)
In India antica si moderna sunt invocati stramosii divinizati; dar, in maleficii, sunt
74
invocate mai ales spiritele defunctilor pentru care nu au fost indeplinite toate riturile
funerare, ale celor neinhumati, ale celor decedati in urma unei morti violente, spiritele
femeilor care au decedat la nastere, ale copiilor nascuti morti.
II)
Bineinteles ca demon nu este pentru noi sinonim cu diavol, ci cu geniu, djinn, etc.
Demonii sunt spirite, usor deosebite de sufletele mortilor, pe de o parte, iar pe de alta,
care nu au fost divinizate ca zei. Desi personalitatea lor este destul de terna, demonii
reprezinta deja ceva in plus fata de simpla personificare a unor ritualuri magice, a unor
insusiri sau obiecte.
Exista demoni de ambele sexe, de diverse tipuri si consistente, unii fiind
localizati, altii populand atmosfera.
Magia greaca are o preferinta deosebita pentru ingerii vechilor evrei.78
Ea cuprinde arhangheli, ingeri, arhontii, demonii si eonii, alcatuind un adevarat
panteon magic ierarhizat. El a fost mostenit de magia medievala, asa dupa cum Extremul
Orient a mostenit panteonul magic hindus. Demonii au devenit insa diavoli.
Rezumand, functiile demonice nu sunt incompatibile cu cele divine; de altfel,
existenta unor demoni specializati nu interzice magiei sa recurga la alte spirite, facandule sa detina momentan un rol demonic. Astfel ca, in orice sistem magic, vom observa zei,
si sfinti in cazul magiei crestinje, figurand ca auxiliare spirituale.79
In Europa, intr-un numar mare de incantatii, in farmece mitice in particular,
figureaza numai Fecioara, Hristos si sfintii.80
Caracterul nedefinit si multiform al puterilor spirituale, cu care magicienii intra in
relatie, apartine intregii magii. Unii confunda magia cu tehnicile si stiintele, altii o
asimileaza cu religiile. Ea se afla undeva la mijloc si nu se defineste nici prin scopuri, nici
prin procedee, nici prin notiuni. In urma analizei, ea apare mai ambigua si mai
nedeterminata ca niciodata. Seamana cu tehnicile laice din finalitatile ei practice, din
caracterul mecanic al unui mare numar din aplicatiile ei, prin aerul fals experimental al
catorva din notiunile ei principale.81
Se deosebeste profund de tehnici cand recurge la agenti speciali, la intermediari
spirituali, cand se implica in acte de cult82 si se apropie de religie prin imprumuturile pe
care i le face. Aproape ca nu exista rit religios fara echivalent in magie; gasim chiar si
notiunea de ortodoxie, asa cum dovedesc acuzatiile magice de rituri impure ale magiei
greco-egiptene.
Exista motive pentru a afirma ca magia formeaza un intreg real. Magicienii
prezinta caracteristici comune; in ciuda diversitatii nelimitate, efectele produse prin
operatiile magice au intotdeauna ceva in comun.
Nu exista magician onorific si inactiv. Pentru a fi magician, trebuie sa faci magie;
invers, oricine indeplineste un act magic devine, chiar in momentul respectiv, magician.83
78
Ibidem, p. 105
Ibidem, p. 106
80
Ibidem, p. 107
81
Ibidem, p. 108
82
Ibidem, p. 108
83
Ibidem, p. 109
79
84
Ibidem, p. 111
Ioan Petru Culianu, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de Dan Petrescu, Iasi, ed.
Polirom, 2003, p. 143
86
Iidem, p. 144
87
Ibidem, p. 145
85
Divinatia
In dialogul Phaidros, Platon distinge doua forme ale divinatiei: divinatia
intuitiva extatica sau profetica, inspirata direct de divinate si considerata de el cel mai util
dar al zeilor, manifestata prin nebunia divina si divinatia inductiva sau artificiala,
constand in interpretarea semnelor divine forme indirecte de manifestare a divinitatii pe
baza unor deprinderi formate si perpetuate prin observatie si experienta, care dusesera la
constituirea unei arte divinatorii.88
Sufletele pot ajunge in starea de exaltare propice divinatiei, fara interventia
ratiunii sau stiintei, ci prin propriul lor impuls, eliberate si nedtanjenite de trup, in doua
moduri: in starea de delir profetic si in cea de vis.89
Prima aparitie a cuvantului clarvazator a avut loc in 1552, dar cuvantul
clarviziune a aparut abia duipa trei sute de ani (1829).
Clarviziunea se defineste drept fiind capacitatea pe care o au anumite persoane de
a prezice viitorul. Aceste persoane, despre care se spune ca in limbajpopular audarul
dublului vaz, sunt desemnate prin calificative foarte variate: magi, ghicitori, haruspicii,
auguri, magicieni, oracole, vizionari, profeti, pitii, futurologi, astrologi, vrajitori, tigani,
druizi, samani, dervisi, fetisori, oedipi, sibile, vaticinatori, etc.
Specialistii in parapsihologie utilizeaza termeni diferiti, dupa spatiu-timpul in care
se petrece perceptia:
-retrocognitie, pentru evenimentele din trecut;
-clarviziune, pentru evenimentele din prezent;
-precognitie (sau profetie) pentru evenimentele din viitor.
Este interesant sa notam ca termenul profetie exista si in Biblie, unde putem gasi:
Cel care are darul profetiei, sa profeteasca.
Prima clarvazatoare din istorie a fost, probabil, Cassandra. Fiica a lui Priam,
regele Troiei, Cassandra primise puterea de la zeul Apollo, care i-o daruise cu gandul de
a o seduce. Intrucat tanara i-a respins avansurile, Apollo s-a razbunat, blestemand-o pe
printesa sa nu-i creada nimeni previziunile. Atunci cand Cassandra a anuntat ca darul
grecilor, calul de lemn, adus, lasfatul lui Ulise, in fata cetatii Troia, de armata greaca,
reprezenta un pericol de moarte, tatal ei n-a crezut-o. Se cunoaste finalul tragic al
povestii.90
Daca in somn sufletul e slobod de insotirea si legatura sa cu trupul, atunci isi aminteste
trecutul, vede prezentul si prevede viitorul. Corpul celui adormit zace nemiscat ca la unui
mort, insa sufletul este viu si treaz si mai viu va fi el dupa moartea trupului, cand se va
elibera cu totul. De aceea, la apropierea mortii sufletul este mai profetic.(...) Se crede ca
88
Marcus Tullius Cicero, Despre divinatie, editie bilingva, traducere de Gabriela Haja si Mihaela
Paraschiv, Iasi, ed. Polirom, 1998, p. 17
89
Ibidem, p. 43
90
Jacques Mandorla, Dezvoltati-va puterile paranormale, traducere din limba franceza de Liviu Radu,
Bucuresti, ed. Nemira, 1999, p. 201
oamenii viseaza sub influenta zeilor in trei feluri: unul e atunci cand sufletul, intrucat se
inrudeste cu divinitatea, prin natura lui emite preziceri cu de la sine putere; al doilea e
atunci cand aerul din jur este plin de suflete nemuritoare, care poarta in ele pecetluite
semnele adevarului; si in al treilea rand, atunci cand zeii insisi stau de vorba in vis cu cei
adormiti.91
Divinatia, numita de greci mantica, adica o anume capacitate de a presimti si a
cunoaste viitorul, are o origine straveche; datand din timpurile eroilor mitici. Datorita ei,
natura umana, desi muritoare, s-ar putea apropia foarte mult de puterea providentiala a
divinitatii.92
Divinatia e definita ca presimtirea si prezicerea acelor lucruri socotite
intamplatoare.93
Exista doua feluri de divinatie, unul ce tine de arta, altul de natura (...) prezicerile
haruspiciilor, ale interpretilor de minuni sau fulgere, ale astrologilor sau de cele ale
sortilor (cam astea tin de divinatie ca arta); si profetiile onorice sau oraculare (acestea
fiind forme de divinatie naturala)94
In Vechiul Testament figureaza numerosi profeti, faimosii nabhi (profeti
inspirati de Dumnezeu), care aveau sarcina sa indrume poporul, sa-i dea curaj si sa-l
faca sa se teama de Dumnezeu.95
Cei mai celebri au fost Ezechiel (care a prezis distrugerea Ierusalimului de catre
Nabucodonosor, in 587 i.Chr.) si, mai ales, Iosif. Acesta din urma, aflat in captivitate in
Egipt, a interpretat visul faraonului Putifar (sapte vaci slabe, sapte vaci grase),
considerand ca el anunta sapte ani rodnici, urmati de sapte ani de foamete. Faraonul a
tinut cont de prezicere si a stocat graul, ceea ce i-a permis sa-si salveze poporul.
La grecii antici, clarviziunea era practicata de celebrele pitii de la Delfi.
Intermediare ale zeului Apollo in relatiile cu oamenii, pitiile se scaldau in fantana din
Castilia (pe frontul careia se poate citi si azi: O picatura ii ajunge unui bun pelerin. Cat
despre cel rau, nici oceanul nu-l spala de pacate), apoi se instalau in centrul templului
consacrat lui Apollo si faceau profetii. Acestea, afirma textele din vechime, s-au verificat
deseori.
In Evul Mediu, clarvazatorul cel mai celebru a fost Sfantul Cesarius din Arles
(470-542), primat al Galiei, care, cu o mie de ani inainte de Nostradamus, a prezis
aparitia unor personaje iesite din comun, precum Carol Martel: Un ciocanar viguros a
lovit cu ciocanul, lasand unui ilustru imparat gloria de a-i potoli pe arabi; Henri al IVlea: Intors de la erezie la credinta catolica, conducatorul bearnez a facut sa apara
splendoarea adevarului. Lovitde-un pumnal, acest parinte devotat poporului a murit; sau
Ludovic al XIV-lea, Regele Soare: Asa cum lumineaza pretutindeni soarele stralucitor,
la fel sub un monarh puternic Galia va domina lumea, iar granitele sale se vor dilata.
Sfantul Malachie (1094-1148), preot irlandez, primat de Armagh, s-a consacrat
profetiilorreferitoare la papi, profetii pe care le-a redactat in timpul unui pelerinaj la
Vatican, in 1139. Sub forma unor devize in latina, mentioneaza 112 viitori papi ai
91
Marcus Tullius Cicero, Despre divinatie, editie bilingva, traducere de Gabriela Haja si Mihaela
Paraschiv, Iasi, ed. Polirom, 1998, p. 77
92
Ibidem, p. 41
93
Ibidem, p. 45
94
Ibidem, p. 47
95
Jacques Mandorla, Dezvoltati-va puterile paranormale, traducere din limba franceza de Liviu Radu,
Bucuresti, ed. Nemira, 1999, p. 201
96
97
Ibidem, p. 202
Ibidem, p. 203
certitudine Nostradamus). Acest eveniment va avea loc in 1999, anul celui de-al treilea
razboi mondial si al Anticristului, dupa cum prezice clarvazatorul in catrenul urmator:
Anul o mie noua sute nouazeci si noua, luna sapte
Din cer va veni un Mare Rege al groazei
Inviat Marele Rege dAngolmais
Inainte ca, dupa Marte, sa domneasca in fericire.
Principalul repros adus lui Nostradamus se refera la multitudinea interpretarilor
posibile ale Centuriilor sale, care pot fi citite efectiv in moduri diferite.
Dar Nostradamus a fost atat de popular incat, la scurt timp dupa moartea
clarvazatorului, Biserica s-a speriat. La Conciliul din Bourges, din 1584, ea a emis o lege
ce interzicea consultara clarvazatorilor, pedeapsa incalcarii fiind moartea: Orice
persoana care va consulta un ghicitor va fi pedepsita cu moartea.
Mai aproape de noi, in secolul al XVIII-lea, clarvazatorul cel mai celebru a fost o
femeie, domnisoara Lenormand. Printre clientii ei s-au aflat personalitati precum
Robespierre, despre care a scris: L-am facut sa tremure pe monstru, dar putin a lipsit sa
nu devin victima lui. Sau Napoleon Bonaparte, care a relatat: Mi-a desenat insula Sfanta
Elena pe lemnaria din apartamentul ei, pe cand eram in culmea puterii. Se mai vorbeste
si azi despre domnisoara Lenormand, datorita cartilor sale de tarot, foarte utilizate de
clarvazatorii profesionisti.98
Prin observarea si descrierea unor evenimente care s-au intamplat de atatea ori la
fel, de aceleasi semne fiind ele precedate, s-a nascut stiinta divinatiei.99(p. 57) istoric
In secolul al XIX-lea, doi scriitori au avut un adevarat dar al premonitiei: Jules
Verne si Morgan Robertson.100
Jules Verne (1828-1905), parintele literaturii science fiction, a relatat in romanul
sau De la Pamant la Luna (1865) zborul unui obuz, numit Columbiad, cu un echipaj de
trei oameni, lansat din Florida, care a avut nevoie de 97 de ore si 13 minute pentru a
ajunge la satelitul Pamantului. Aceasta aminteste de primul pas pe Luna al unui
pamantean, dus de o nava Apollo (ai carei urmasi vor fi navetele Columbia). Evenimentul
a avut loc pe 30 iulie 1969, dupa un zbor de 97 de ore si 39 de minute, dupa ecolarea din
Florida (Cap Canaveral).
Jules Verne a descris foarte bine decalajul ce poate exista intre ideile premonitorii
si concretizarea lor: Ceea ce-si imagineaza un om poate fi realizat de un altul.
Un contemporan al lui Veerne, americanul Morgan Robertson, a scris, in 1898, o
lucrare ce l-a facut celebru... peste paisprezece ani. Cartea, Naufragiul Titanului, a aparut
intr-o atmosfera de indiferenta generala. Nimeni nu era interesat de povestirea unui
pachebot britanic Titan luing de 243 de metri, cu un deplasament de 75000 t, cu trei
elice si 24 barci de salvare, care s-a lovit de un aisberg in calatoria inaugurala si s-a
scufundat.
Nu s-a vorbit de aceasta carte decat in 1912, an in care, la 14 aprilie, cel mai
modern pachebot construit de om Titanic s-a scufundat langa Terra Nova, in cursul
98
Ibidem, p. 204
Marcus Tullius Cicero, Despre divinatie, editie bilingva, traducere de Gabriela Haja si Mihaela
Paraschiv, Iasi, ed. Polirom, 1998, p. 57
100
Jacques Mandorla, Dezvoltati-va puterile paranormale, traducere din limba franceza de Liviu Radu,
Bucuresti, ed. Nemira, 1999, p. 204
99
primei sale calatorii, facand 1500 de victime. Titanicul avea o lungime de 250 m, 66000
t, trei elice si 22 barci de salvare. Robertson imaginase drama traita cu paisprezece ani
inainte, iar povestea Titanului era foarte apropiata de cea reala a Titanicului.
In secolul al XX-lea, doamna Fraya (1871-1954), al carui nume adevarat este
Valentine Dencausse, a exercitat o influenta sigura asupra vietii politice dintre cele doua
razboaie. A avut drept clienti mii de celebritati de epoca, printre care Pierre Loti,
Raymond Poincare, Aristide Briand, Alexandre Millenard. Ea a practicat chiromantia
cititul si interpretarea liniilor mainii. Am descoperit, in semnele palmei, secrete ale vietii
noastre interioare si reactii provocate de evenimente exterioare asupra sensibilitatii
noastre.101
E-adevarat ca, uneori, ceea ce a fost prezis nu se intampla. Ce stiinta insa nu are
asemenea deceptii? Se poate refuza medicinei titlu de stiinta? Si totusi se inseala si ea in
multa privinte.102
Caci blestemele ca si celelalte auspicii, precum prevestirile si semnele, nu sunt
responsabile de ceea ce se intampla, ci doar te avertizeaza la ce poti sa te astepti, daca nu
iei seama.103
Pentru ambele forme de divinatie exista o unica explicatie, pe care o da de obicei
Gratip: ca sufletele oamenilor provin dintr-o dimensiune exterioara trupului si ca ele au
fost asimilate apoi de trupuri.
Aceste forme de divinatie care se bazeaza pe intuitii sau pe observarea si
inregistrarea unor evenimente, nu sunt naturale, ci artificiale; intre acestea numarandu-se
arta haruspiciilor, a augurilor, a talmacitorilor.104
101
Ibidem, p. 205
Marcus Tullius Cicero, Despre divinatie, editie bilingva, traducere de Gabriela Haja si Mihaela
Paraschiv, Iasi, ed. Polirom, 1998, p. 55
103
Ibidem, p. 59
104
Ibidem, p. 81
102
Concepte
Pentaclu: talisman al carui simbol principal este o figura geometrica avand cinci colturi;
Posedare: actiune telepsihica, prin care o persoana se afla sub controlul alteia, cea de-a
doua persoana traind in stare de dedublare, in trupul fizic al celei dintai;
Praf de mostenire: nume dat unei otravi, deseori pe baza de cianura, pe care o preparau
anumite vrajitoare, pentru ca unele sotii sa scape de barbati si sa-i mosteneasca;
Rugaciuni misterioase: formule de conjurare, destinate sa usureze durerile;
Sabat: ceremonie demonica a vrajitoarelor;
Salamandra umana: persoana despre care se crede ca rezista, precum batracienii
respectivi, la temperaturi foarte inalte;
Talisman: obiect vrajit, destinat sa atraga o energie anume;
Vraja sau farmec: obiect incarcat; lucrare vrajitoreasca;
Vraja: 1.operatie magica destinata obtinerii unei schimbari favorabile; 2. actiune
telepsihica a unui individ (vrajitor) pentru a influenta la distanta, psihic sau fizic, un alt
individ (vrajit). Vrajitorul mai este denumit si aruncator de blesteme. Desvrajirea
(descantarea0 se face de un preot exorcist.
Vraja de dragoste: este destinata de a face o persoana sa se indragosteasca fara voia ei;
Vraja de influenta: este destinata obtinerii unor avantaje de la o persoana;
Vraja de ura: este destinata sa faca rau cuiva;
Vrajitor: persoana care practica vrajitoria;
Vrajitorie: act magic ce acorda o mare importanta practicilor secrete, interzise sau
inspaimantatoare.
Divinatie ( gr. manteia):
Acutomantie: clarviziunea prin studierea unui numar impar de ace cu gamalie;
Aeromantie: prin observarea fenomenelor atmosferice;
Alectriomantie: prin urmarirea numarului de graunte ciugulite de un cocos;
Alfitomantie: prin mancarea unei paini din faina de orz, coapta cu scopul de a obtine
clarviziunea;
Antropomantia: prin sacrificii umane si studierea strigatului victimelor;
Apantomantia: prin intelesul intalnirii cu un animal( ex pisica neagra)
Austromantie: prin studierea vantului;
Astrologie: studiul semnelor zodiacale;
Axinomantie: prin punerea unei pietre in echilibru pe o secure inrosita in foc;
Bibliomantie: prin studierea textului unei pagini intr-o carte deschisa la intamplare;
Betanomantie: arzand tije de iarba-neagra sau de verbina;
Cafedomantie: prin interpretarea figurilor din zatul de cafea;
Cartomantia:studiul cartilor de tarot;
Catopromantie: prin interpretarea demonilor intr-o oglinda;
Cefalomantie: prin fierberea capatanii unui magar;
Ceromantie: prin examinarea formelor luate de picaturile de ceara topita lasata sa cada in
apa;
Calacomantie: prin interpretarea sunetelor obtinute lovind niste recipiente din arama;
Chiromantia: studiul liniilor mainii;
Cresmomantie: prin studierea strigatelor unei persoane aflate in transa;
Cristalomantia: prin studierea cristalelor;
Legislatie
105
Cod autentificat la data de 11.05.2005, in temeiul art.8, litera b din Legea nr. 36/1995.
Autor: Astrologul Radu Botez, Presedintele Asociatiei de Astrologie si
Parapsihologie "Ely Star"
Concluzii finale
Nivelul de credinta in magie cel mai ridicat se intalneste la clasa mijlocie si la cei
cu grad de scolarizare mediu;
Interesul este foarte puternic la tineri.
Obiective
Interesul oamenilor legat de practicile si fenomenele magice;
Veridicitatea existentei fenomenelor magice;
Cat de mult cred oamenii in divinatie si in ce masura apeleaza acestia la asemenea
practici;
Ce rituri magice se practica in societatea contemporana.
Ipoteze
In ciuda faptului ca societatea zilelor noastre a atins un nivel de dezvoltare
stiintific si tehnologic inalt, totusi practicarea magiei reprezinta o reminiscenta a
practicilor oculte din vechime
Datorita dorintei de a afla si a fi pregatiti pentru surprizele rezervate de viitor,
oamenii recurg la practicile divinatorii (ori apeland la prezicatori, ori practicand singuri
divinatia).
De mai mult timp, interesul oamenilor pentru magie este in continua crestere, in
masura in care posibilitatile de a actiona in diferite campuri de activitate sunt diminuate,
magia reprezentand pentru unii un mod optim de a manipula anumite situatii.
Departamentul: Sociologie
Chestionar de opinie
19.Sex:
1. masculin
2. feminine
20.Varsta:..
21.Status principal:
1.elev/student
2.casnic(a)
3.somer inregistrat
4.somer neinregistrat
5.pensionar(a)
Fisa de esantionare
Q Strada Nr. Bl. Sc. Et. Ap. Vizita Vizita Telefon Motivul
1
2
neaplicarii
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
Q Strada Nr. Bl. Sc. Et. Ap. Vizita Vizita Telefon Motivul
1
2
neaplicarii
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
Q Strada Nr. Bl. Sc. Et. Ap. Vizita Vizita Telefon Motivul
1
2
neaplicarii
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
Anexa 2
Ce este magia?
"Orice act intentionat este un act magic" - spunea odata Aleister Crowley. In sensul
sau cel mai exact, cuvantul "magie" desemneaza o serie de actiuni destinate sa exploateze
puterile naturale, mentale si psihice ale unei persoane pentru indeplinirea unui scop
anume.
A nu se confunda magia cu vrajitoria!!! Deoarece magia este o stiinta pe care o
dobandesti dupa ce studiezi toate disciplinele ezoterice timp de 10-15 ani, pe cand
vrajitoria este o practica a magiei inferioare, care se preteaza la orice in numele banului si
a speculatiilor de orice natura.
Magia reprezinta fortele in miscare ale universului, care se resping sau se atrag si de aici
rezultatele uimitoare. Magia inseamna studierea temeinica a astrologiei, numerologiei,
alchimiei, hipnozei, telepatiei, telechineziei, radiesteziei, bioenergiei, Tarotului etc.
Vrajitoria inseamna sacrificarea de animale, folosirea unor elixiruri din plante,
componente de la persoane decedate, sange, efectuarea de "papusi" pentru a face rau unei
persoane, farmece de orice natura, legarea cununiilor sau a unei persoane impotriva
vointei si a firii, superstitii, excrocherii s.a.
Magia isi propune sa ofere omului o stare mai buna, nu una mai rea.
Magia nu poate fi alba sau neagra (gri etc.). Ea este doar MAGIE.
Foarte multi din oameni sunt de parere ca: "Eu nu am facut rau la nimeni". Nimic mai
fals! O persoana care s-a razbunat astfel s-a simtit ofensata si a platit pe cineva sa faca
rau.
Foarte multi spun: "Am fost la Biserici si Manastiri, dar fara rezultate...". Este normal: o
paine nu se face doar cu faina, mai trebuie apa, drojdie, sare, cartofi pentru a iesi painea.
Asa stau lucrurile si cu dezlegarile, trebuie sa mergeti intai la preot si la Biserica. Daca
farmecele sunt minore se vor dezlega, daca insa nu se intampla nimic dupa slujbe, aveti
nevoie de mai mult, adica "cu o mana de femeie s-au facut farmecele si tot asa vor fi
dezlegate" - mai trebuie ca si dumneavoastra sa faceti un ritual la o anumita ora, intr-o
anumita zi.
O alta intrebare pusa frecvent este: "Cine mi-a facut rau?". De obicei, cine va asteptati
mai putin, insa nu are mare importanta cine v-a facut rau... Important este sa
constientizati ce vi se intampla si sa va eliberati pentru totdeauna de aceste lucruri
malefice care va blocheaza viata, fericirea, prosperitatea, linistea etc.
Dupa dezlegari va veti simti din nou cu adevart puternici, plini de energie, va va reveni
increderea in dumneavoastra si in oameni, va va disparea frica si teama de orice si
oricine.
Rupeti cercul negativ din jurul dumneavoastra si efectele nu vor intarzia sa apara... Curaj!
Ritualuri
Dorim sa va expunem in continuare mai multe ritualuri care au fost experimentate si care
au dat rezultate surprinzatoare. Cele mai importante elemente pentru realizarea dorintelor
sunt urmatoarele:
1- Credinta nelimitata ca Dumnezeu va va ajuta sa duceti la bun sfarsit ceea ce incepeti
acum.
2- Un rol deosebit de important il joaca autosugestia.
3- Concentrarea si respectarea riguroasa a ritualului.
4- Gandul este cea mai puternica forta existenta pe aceasta planeta, el este impulsul care
pune totul in miscare, creeaza si anihileaza. Se spune ca "esti ceea ce gandesti"; deci
ATENTIE! la gandurile pe care le emiteti.
Daca v-ati inarmat cu credinta, curaj si aveti sufletul curat este timpul sa vizualizati
elementul dorintei dumneavoastra si sa va apucati de lucru. Succes! Trebuie sa stiti ca
aceste ritualuri cu lumanari au o insemnatate deosebita si este foarte important sa
cunoasteti semnificatia culorilor pentru fiecare lumanare.
Lumanarea aurie - este ideala pentru cei care folosesc energia pozitiva si doresc
influente benefice in viata lor.
Lumanarea purpurie - functioneaza ca un stimulator si este bine sa o folositi atunci
cand ati dori sa stiti mai multe despre o activitate sau actiune.
Lumanarea verde - este foarte utila in ritualurile legate de bani este culoarea vietii si
este recomandata pentru toate problemele legate de sanatate si bani.
Lumanarea argintie - se utilizeaza in ritualurile de protectie deoarece indeparteaza
energiile negative.
Lumanarea roza - are o mare putere spirituala si se utilizeaza in problemele legate de
inima, pasiune si dragoste.
Lumanarea alba - este simbolul pacii si o puteti utiliza atunci cand v-ati certat cu o
persoana si doriti sa va impacati.
Lumanarea rosie - se foloseste in cazuri urgente in care trebuie luata o decizie imediata
de care va este teama.
Lumanarea neagra - se utilizeaza pentru ritualuri de razbunare si ura.
Pentru a fi siguri ca energiile negative sau alte neajunsuri nu vor impiedica succesul
ritualului pe care vreti sa-l incepeti, faceti mai intai o baie reconfortanta, abia apoi
asezati-va comod.
Etapa urmatoare consta in aceea ca trebuie sa va concentrati asupra propriei energii, a
vointei si a dorintei dumneavoastra; asta este esential pentru a obtine ceea ce va doriti
imediat.
Aprindeti apoi lumanarea care trebuie sa aiba o culoare apropiata dorintei dumneavoastra
(vedeti culorile de mai sus) si invocati-l pe Dumnezeu, pe ingerul dumneavoastra pazitor,
precum si fortele naturii.
Pentru a va reusi aceste ritualuri este neaparata nevoie de liniste, importanta pentru
concentrarea dumneavoastra.
Precizari
Stiati ca felul in care arde o lumanare va poate spune foarte multe si va poate oferi un
raspuns precis?
Flacara lumanarii va poate spune multe secrete din domeniul sentimental si profesional.
Pentru a obtine o anumita informatie, trebuie sa aprindeti o lumanare (vezi culoarea
adecvata) puneti lumanarea jos intre un pahar cu apa si o gramajoara de tamaie; apoi
concentati-va cateva minute asupra intrebarii; daca vreti sa puneti o a doua intrebare
trebuie sa aprindeti o alta lumanare. In cazul in care raspunsul este pozitiv lasati
lumanarea sa arda complet. In cazul in care raspunsul este negativ stingeti lumanarea si
aruncati-o pe o apa curgatoare din apropiere.
Cum identificati natura raspunsului? Foarte simplu:
a) Flacara lumanarii normala si stabila spune ca va urma armonie cu prietenii, fericire in
dragoste, pace si liniste.
b) Flacara lumanarii mica si care se stinge frecvent spune sa fiti atenti la incurcaturile
amoroase; datorii si incertitudini sau anturajul nu va acorda atentia cuvenita.
c) Flacara lumanarii care se prelinge vorbeste despre decizii care sunt sortite esecului,
atentie la infidelitati; abandonati orice proiect pentru mai tarziu.
d) Flacara lumanarii clara si stralucitoare care creste in inaltime spune ca vor veni multe
bucurii si ca este timpul sa luati decizii importante; posibile angajamente serioase.
e) Flacara lumanarii tremuratoare, care fumega va avertizeaza ca nu este momentul sa fiti
agresivi; ca riscati dispute; partenerul nu este sincer, probleme de sanatate
f) Flacara lumanarii cu tente albastrui, va puteti baza pe ajutorul celor din jur;va veti
atinge scopul propus
g) Flacara lumanarii cu tente rosiatice va avertizeaza asupra unor conflicte emotionale.
trebuie sa stiti ca prin acest ritual, veti putea obtine suma de bani strict necesara pentru
dorintele dumneavoastra Daca deja aveti o situatie materiala buna si doriti cresterea
veniturilor, acest ritual nu va va ajuta.
Sfaturi de baza:
- Nu faceti acest ritual intr-o zi de duminica, este de preferat sa alegeti zilele de luni si joi.
- Trei zile inainte de ritual nu dormiti cu nici un chip in timpul zilei.
- La inceputul si la sfarsitul ritualului spuneti "Tatal nostru"
Alegeti o camera cu fata spre rasarit, asigurati-va ca pe timpul desfasurarii ritualului
nimic nu va perturba (telefon, sonerie etc.) Alegeti o zi de luni sau de joi intre orele
14.15-16.15, sau ora 24.00 . Aceste intervale de ore constituie perioada care
caracterizeaza curentul cosmic verde, responsabil de circulatia banilor. Stropiti camera cu
apa sfintita (aghiasma) si ardeti tamaie sau betisoare parfumate. Asezati-va in genunchi in
centrul camerei inconjurati-va sub forma unui cerc de 7 lumanari (neaparat de culoare
verde) . Relaxati-va si alungati orice gand din mintea dumneavoastra. Spuneti "Tatal
nostru" avand in fata o icoana (de preferat a Sfintei Paraschiva - ocrotitoarea saracilor).
Apoi incantati de 3 ori cu voce tare mantra "AUM" (care reprezinta simbolul lui
Dumnezeu) . Vizualizati cu ochii mintii suma de bani care va este necesara iesirii din
impas.
Exemplu: "Ca sa-mi platesc toate datoriile as avea nevoie de zece milioane de lei".
Veti vizualiza aceasta suma cum o numarati, fiecare hartie in parte, cum ii faceti pachete
de cate 1.000.000 lei, si repetati urmatoarea formula:
"Doamne, Dumnezeul meu, fii alaturi de mine
Si ajuta-ma sa ies din impasul financiar in care am intrat
Doamne, Dumnezeul meu chem asupra mea binecuvantarea ta
Si te rog ajuta-ma ca norocul sa mi se schimbe, sa se ridice greutatea care ma apasa,
Si norocul sa se intoarca din nou la mine"
Recitati psalmii 47, 32, 57 si 110 din Biblie.
Acest ritual se practica 9 zile de luni si 9 zile de joi.,deci noua saptamani consecutiv.
Precizare!
Acest ritual are efect foarte mare cand este luna plina sau cand luna se afla in berbec, rac,
leu, varsator si pesti.
Exemplu: In Decembrie luna se afla in berbec in 6 si 7; luna se afla in rac in 12 si 13,
luna se afla in varsator in 28 si 29 iar in pesti in 30 si 31. SUCCES!
lucrati undeva si vreti sa mai castigati in plus, nici daca sunteti manat de ganduri
necurate.
VII : Ritual pentru a intoarce acasa un barbat care v-a parasit pentru o alta femeie
Se intampla deseori ca un barbat casatorit de multi ani sa se indragosteasca de o alta
femeie si sa se indeparteze de familie. Daca doriti sa-l aduceti acasa aveti de efectuat
acest ritual.
SARBATORI OCULTE
9. Halloween - 31 octombrie (incepe Anul nou vrajitoresc - cea mai sacra zi a anului din
punctul de vedere al magiei)
In aceasta noapte se deschide usa invizibila catre lumea de dincolo si puterile stramosilor
ating apogeul. Se poate comunica foarte bine cu spiritele mortilor, deoarece portile vietiii
si ale mortii sunt deschise. Se ard diverse plante magice si se fac sedinte de spiritism.
Arte divinatorii
"[...] orice lucru de pe fata pamantului poate povesti istoria tuturor lucrurilor. Daca
deschidea o carte la orice pagina, sau privea mainile oamenilor, sau carti de ghicit,
sau zbor de pasare sau orice altceva, orice om avea sa descopere o legatura cu lucrul
pe care tocmai il traia. In realitate, nu lucrurile aratau ceva: oamenii erau aceia care,
daca priveau spre lucruri, descopereau felul in care se patrundea in Sufletul Lumii."
(Paulo Coelho, Alchimistul)
AEROMANTIE - Arta prezicerii viitorului prin observarea atmosferei, aerului, a cerului
sau a fenomenelor atmosferice.
ASTROLOGIE - magie divinatorie (considerata stiinta) bazata pe relatia dintre toate
corpurile materiale ale universului, pe influenta corpurilor celeste asupra indivizilor,
societatilor si evenimentelor de orice ordin. Are la baza un [rincipiu fizic real: atractia
universala si legea lui Newton: corpurile se atrag cu o forta direct proportionala cu masa
lor si invers proportionala cu patratul distantei. Tehnica de studiu al caracterelor umane
avand la baza astromantia (vezi astromantie). Astrologia babiloniana interpretra destinul
omului dupa pozitia astrelor in momentul nasterii, precum si dupa miscarile, intalnirile si
gradatiile culorilor acestor astre. Zodiacul traditional s-a nascut in Babilon, dar era un
studiu mult mai aprofundat decat horoscoapele rudimentare din zilele noastre.
ASTROLOGIE ELECTIVA - Interpretarea horoscopului pentru a determina cele mai
potrivite momente pentru a incee o anumita activitate: alegerea zilei casatoriei, alegerea
zilei de botez, alegerea zilei de schimbare a locului de munca, alegerea zilei pentru o
calatorie etc.
APANTOMANTIE - Metoda a divinatiei in care previziunile se fac cu ajutorul unor
semne bazute la intamplate reprezentand animale, pasari sau alte creaturi. Se zice ca in
acest fel a fost fondat orasul Mexico City pe locul unde divinatorii vechilor azteciau
vazut un vultur zburand de pe un cactus ducand in cheare un sarpe viu.
ANTROPOMANTIE - Derivat din grecescul "anthropos" (om) si "manteia" (divinatie),
aceasta este o metoda de divinatie cu ajutorul organelor interne ale mortilor sau
muribunzilor condamnati la sacrificiu. Aceasta practica barbara este foarte veche, fiind
ilegala in cele mai vechi timpuri. Heliogabalus (imparatul roman Varius Avitus
Bassanius, 205-221 AD, cunoscut si cu numele de Elagabalus, omorat impreuna cu mama
sa de catre garzile pretoriene) a fost unul dintre practicantii acestei metode de divinatie.
Iulian Apostatul (Flavius Claudius Julianus, 332-363 AD, alt imparat roman, nepot al lui
Constantin cel Mare) practica si acest gen de divinatie, declansand astfel moartea unui
mare numar de copii supusi sacrificiului doar pentru a putea practica aceasta metoda de
interpretare a organelor interne.
Tarot
Exista nenumarate tipuri de tarot (cel putin 250 studiate pana in prezent), printre care
amintim: Arista, Balbi, Basc, Belline Grand, al Bisericii Luminii, Comas, Dante,
Egiptean, Exotic, Tartul de la Marsilia, Picini, Palladini, Tarotul lui Morgan Robbins,
Angel, Simplificat, Arborele vietii, Mayas, medieval Scapini, tarotul Vrajitoarelor, al
Varsatorului (Aquarian), Karmic, Ermetic, al Renasterii, Rider-Waite etc.
Cele mai cunoscute sunt Tarotul de la Marsilia si Rider-Waite.
Tarotul Rider-Waite - Acesta este pachetul clasic de carti, mult mai cunoscut si mai
raspandit in toata lumea. Contine 22 de arcane majore si 56 de arcane minore si carti de
curte, un total de 78 de carti. Este potrivit oricarui tip de divinatie, mai ales pentru
intrebari in domenii necunocute sau de natura mistica, potrivit oricarui domeniu al vietii
cotidiene. Dr. Arthur Edward Waite (1857-1942) a studiat ocultismul. A scris prima
carte despre simbolismul tarotului in 1910. Tarotul Waite provine de la inceputul
secolului 20.
Tarotul Palladini - A fost creat de David Palladini, un proiect ce a durat 25 de ani pana
a fost dus la indeplinire. Palladini a creat acest pachet de carti ca "o punte intre timpurile
stravechi si viitor", folosind elemente medievale, egiptene si moderne deopotriva cu
intentia de a da nastere unui instrument de introspectie, "o oglinda a evolutiei fiecaruia
dintre noi". Contine 22 arcane majore si 58 arcane minore, un total de 80 de carti.
Tarotul Cat People - Acest tip de tarot a fost creat de Karen Kuykendall, avand la baza
o viziune picturala avangardista si fantastica. Acest pachet de carti este instrumentul
perfect pentru visatori si idealisti, un mod aparte de a diviniza creativitatea si imaginatia
umana.
Tarotul Renasterii
Incursiune in numerologie
NUMEROLOGIA, sau magia numerelor, este o stiinta straveche care se ocupa cu analiza
numerica a vietii - a vietii dumneavoastra si a celor din jurul dumneavoastra. Fiind o
stiinta bazata pe calcule matematice este deci o cale mai buna de cunoastere.
Ce este Numerologia?
Numerologia este de fapt "sora mai mica a astrologiei". Ea va ajuta sa stiti care sunt
punctele forte si cele slabe; sa va imbogatiti cunostintele despre oamenii cu care veniti in
contact! De exemplu numarul destinului stabileste predispozitiile dumneavoastra, in timp
ce analiza numelui evalueaza ceea ce persoana respectiva a realizat pornind de le genetic.
Studiile numerologice au ca baza raportarea fiecarei litere la un numar, iar aceste numere
vorbesc despre dvs. Cifrele au putere asupra intregului univers, tot ce exista pe pamant, in
cosmos si in om, se raporteaza la un numar. Numerologia accepta ca fiecare din fortele
naturii se manifesta intr-un mod miraculos daca sunt trezite nu numai de conditiile fizice
dar si de actiunile favorabile ale pozitiilor corpurilor ceresti. Din acest motiv
numerologia a colaborat tot timpul cu astrologia.
Numerologia este la fel de veche ca si astrologia, dar ea a si ramas vreme de secole o
stiinta secreta, destinata doar celor initiati. Astazi stiinta numerelor isi face intrarea in
viata moderna E timpul s-o descoperiti si dumneavoastra!
Bibliografie generala
1. Culianu, Ioan Petru, Eros si magie in Renastere 1484, traducere din franceza de
Dan Petrescu, Iasi, ed. Polirom, 2003
2. Mandorla, Jacques, Dezvoltati-va puterile paranormale, traducere din limba
franceza de Liviu Radu, Bucuresti, ed. Nemira, 1999
3. Mauss, Marcel si Schubert, Henry, Teoria generala a magiei, traducere de Ingrid
Lupescu, Ilinca si Silviu, prefata de Nicu Gavriluta, Iasi, ed. Polirom, 1996
4. Tullius, Marcus Cicero, Despre divinatie, editie bilingva, traducere de Gabriela
Haja si Mihaela Paraschiv, Iasi, ed. Polirom, 1998