Radu Stanca

Biografie
A absolvit Facultatea de Litere i Filosofie a Universit ii Regele Ferdinand din Cluj în anul 1942. În timpul r zboiului, Facultatea de Litere a Universit ii din Cluj s-a refugiat la Sibiu. Aici a luat fiin Cercul literar de la Sibiu. Dupa modelul lui Eugen Lovinescu care la cenaclul Sbur torul a pus bazele Modernismului interbelic, Cercul a incercat sa salveze tradi ia literaturii române, dar a fost repede lichidat de prigoana comunist din anii 50. [necesit citare] Membrii lui au fost denumi i ulterior de criticii i istoricii literari membrii genera iei pierdute. A fost, pe rând, asistent al lui Lucian Blaga la catedra de filosofie a culturii, profesor de estetic a teatrului, la Sibiu, redactor, actor, regizor. A facut parte din Cercul literar de la Sibiu, al turi de tefan Augustin Doina , Dan Constantinescu, Deliu Petroiu, Alexandru Cucu, Viorica Guy Marica, Eugen Todoran, Ion Negoi escu, Ion Desideriu Sârbu, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Nicolae Balot , Victor Iancu, Henri Jacquier, Wolf von Aichelburg, .a. În poezie a teoretizat baladescul (în eseul Resurec ia baladei (1945)) si a fost adeptul poeziei pure, rupta de contextul social.

Debut
A debutat în 1943 cu eseul critic Problema cititului.

Radu Stanca, baladist
În realitate, dup cum demonstreaz propria-i crea ie poetic , Radu Stanca a relevat capacitatea baladei ± specie prin excelen a genului epic ± de Äa se deghiza³ în spa iile lirico-dramatice, cultivând trinomul baladesc: 1. lamenta ia (eroului cu fruntea pe-o limit tragic : Lamenta ia Ioanei d¶Arc pe rug, Lamenta ia poetului pentru iubita sa, Nocturn , Pistolul, Triste e înainte de lupt , Un cneaz valah la por ile Sibiului etc.) ± 2. alegoria-legendar (povestea întâmpl rii / evenimentului la cea mai înalt tensiune: Balad studen easc , Buffalo Bill, Dou sprezece umbre, Fata cu vioara, Regele vis tor, Trandafirul i c l ul, Trenul fantom , Turn înecat, Vraja vr jilor etc.) ± 3. dramaticul eroic (adic Balada celor apte focuri, Balada lacrimei de aur, Capul de fat , Cea mai frumoas floare, Co marul tiranului, Domni a blestemat , Infidelul, Mic balad de dragoste, Pajul cu p rul de aur, R zbunarea arpelui, Sfatul rii, Spada regelui etc.). Criticul Nicolae Balot sublinia faptul c «balada nu e pentru Radu Stanca un pretext istoric sau nu devine ± pe plan tematic ± o nara iune, ci un lied scenic; poetul se închipuie Un cneaz valah

la por ile Sibiului, atât de vr jit de coralul fecioarelor cet ii, încât nu simte cum un du man îl înjunghie; în alt poem ascult un cântec misterios de org , transpus la 1707; într-o balad studen easc î i b nuie te sfâr itul cântând moartea unui student inventator de visuri i practicant de alchimii erotice...» (Poezia, I, p. 392). Dar balada care Äl-a impus³, care a r mas în memoria Äcerchi tilor³ i a contemporanilor s i, îndeosebi, prin presentimentul thanatic de dup Äfantastica masc ³ a eroului / autorului, este «Corydon»: Sunt cel mai frumos din ora ul acesta, / Pe str zile pline când ies n-am pereche, / Atât de gra ios port inelu-n ureche / i-atât de-nflorite cravata i vesta, / Sunt cel mai frumos din ora ul acesta. // (...) // C-un tainic creion îmi sporesc frumuse ea, / Fac baie în cidru de trei ori pe noapte / i-n loc de scuipat am ceva ca un lapte, / Pantofi cu baret mi-ajut svelte ea / i-un drog scos din sânge de scroaf noble ea. Marele câ tig al poeziei române ti datorat resurec iei Cercului literar de la Sibiu, îndeosebi lui Radu Stanca, tefan Augustin Doina . a., const în extinderea sferei baladescului de la o Äscar na ional ³ la o Äscar planetar / cosmic ³. Ilustrativ în acest sens este i balada Turn înecat, turnul simbolizând axis mundi, având în crucea-i celest o cr ias adormit Äde dou mii de ani³, Runa, un soi zeiesc de Äs mân a lumii³, sortit a rodi dup Äcataclism³ (aluzie, poate, chiar al doilea r zboi mondial): Turnul dormea-ntre ape lini tit / i numai câteodat fe e sumbre / Se ab teau sub zidul lui tihnit, / S -l tulbure cu suli e i umbre. // Picior de om cu toate-acestea nu-i / Calc spirala sc rii, unde Runa, / Sâmburul viu i pur, Regina lui, / De dou mii de ani dormea întruna. // (...) // Furtun mare îns se l s / Odat -asupra lui, i-atunci, s lbatic, / Intrând pe geamuri, valul o fur / i-o duse-n dar oceanului molatic. // Tot aplecându- i trupul ca un trunchi / S-o caute-n abise, de pe maluri, / Turnul c zu-ntr-o sear în genunchi / i searunc de dorul ei în valuri...

Opere
y y y y y y y y y y

Dona Juana (1947), tefan Braborescu (1965), Versuri (1966), Teatru (1968), Acvariu (1971), Poezii (1973), Roman epistolar (1978), Versuri (1980), Doti (versuri, Editura Paralela 45, 2001), Turnul babel (teatru, Editura Paralela 45, 2002),

Dramaturgie
A debutat în teatru cu comedia tragic Dona Juana, o reinterpretare a mitului lui Don Juan, c reia i-a fost acordat premiul Sbur torul pe anul 1947.

Patru piese de teatru publicate într-un volum publicat la editura Paralela 45, intitulat Turnul Babel.
y y y y

Turnul Babel (tragedie) Drumul magilor (vifleem tragic) Povestea dulgherului i a frumoasei so ii (legend dramatic ) Greva femeilor (comedie).

Piesele sunt reprezentative pentru teatrul de factur poematic creat de Radu Stanca, teatru ale c rui valen e scenice sunt dublate de virtutile literar-estetice pe care textul le ofera la lectur . [necesit citare] Aceste caracteristici îl apropie pe autorul român de dramaturgi contemporani lui, precum Jean Giraudoux, Jean Anouilh sau Eugene O`Neill. Teatrul Na ional din Sibiu îi poart numele în prezent.

Articole teoretice, manifeste literare
Dou eseuri programatice, dedicate revitaliz rii baladei i tragediei în epoca modern :
y y

Resurec ia baladei (1945) Tragedia i modalitatea ei scenic în perspectiva actualit ii (1960).

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Stanca

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful