You are on page 1of 10

ECOTOXICOLOGIE PROFESIONALA

PROIECT

EXPUNEREA LA ZGOMOT
SURDITATEA PROFESIONALĂ

ÎNDRUMĂTOR PROFESOR ING. NEACSU MARIAN

MASTERAND MATEI DORU
CMDD – Anul II

2013

..........................3 1....6 3.................7 4......................................... EVALUAREA EXPUNERII LA ZGOMOT............................................................................................................4 2.................................. LEGISLATIA PRIVITOARE LA EXPUNEREA LA ZGOMOT................................................................................. PIERDEREA AUZULUI.............. CUPRINS INTRODUCERE.......8 BIBLIOGRAFIE.............................................................. MANAGEMENTUL ZGOMOTULUI.......................................................................................................................10 ...................................

5% din cazuri la 100. INTRODUCERE Problemele de pierdere a auzului cauzate de zgomot reprezintă una dintre cele mai frecvente 10 boli profesionale întâlnite în Uniunea Europeană.Statisticilor Europene asupra bolilor profesionale” arată că aproximativ 14. ore sau zile de la încetarea expunerii..300 de cazuri de pierdere a auzului din cauza zgomotului au fost identificate în Europa în 2009. minieră sau construcţii. consecutive expunerii la zgomot. reversibilă la valorile iniţiale după câteva minute.000 angajaţi. Modificarea temporară a pragului auditiv. Este de remarcat faptul că printre cazurile identificate aproximativ 98% sunt bărbaţi şi 73 % lucrează în industria de prelucrare. Astfel cu cât un sunet este mai intens. cu atât se va observa un grad mai mare de oboseală şi o persistenţă mai îndelungată a acesteia. frecvenţei şi timpului de expunere la zgomot. . Datele culese de Eurostat în cadrul . ceea ce înseamnă 9. este definită ca o scădere temporară a sensibilităţii auditive. Oboseala auditivă se accentuează în cazul măririi intensităţii. Primul dintre efectele auditive care se face simţit în urma expunerii la acţiunea unui zgomot intens este oboseala auditivă caracterizată printr-o creştere temporară a pragului percepţiei auditive.

în cazul de expunere prelungită. acesta este aspectul clinic cel mai important al acestui tip de surditate. ulterior. . După un anumit timp. când vocea normală nu mai este percepută decât de la mică distanţă. însă această reversibilitate este din ce în ce mai dificilă pe măsură ce o persoană este expusă un timp mai îndelungat acţiunii zgomotului. pot apărea modificări ireversibile. “A auzi fără a înţelege”. Atunci când această expunere prelungită se produce în mediul de muncă această surditate este o surditate profesională. persoanele afectate încep să se alarmeze solicitând un consult medical de specialitate. cu dificultăţi în perceperea sunetelor albe cu frecvenţe înalte. Surditatea profesională are un debut insidios. 1. leziunile urechii interne sunt reversibile la început. Dacă în urma unei expuneri de scurtă durată la acţiunea zgomotului intens. PIERDEREA AUZULUI Oboseala auditivă este un fenomen de uzură reversibil. care conduc la apariţia surdităţii. cu importanţă în comunicările verbale curente.

105 dB Alarmă incendiu industrial – 95 dB Motocicletă –105 dB Ferăstrău – 85 dB Tăietor de iarbă cu motor – 94 dB Motostivuitor – 87 dB Carlinga unui aeroplan cu elice – 88 dB Necesitatea purtării echipamentului de protecţie a auzului – 85 dB Strung – 81 dB Uscător de păr – 80 dB Conversaţie normală -60 dB Ceas deşteptător – 75 dB Nivel de zgomot neprimejdios – 75 dB Transformator – 50 dB Ploaie – 50 dB Sunet confortabil – 50 dB .118 dB Expunerea neprotejată la zgomot pe orice durată nu este recomandată peste acest nivel – 115 dB Perforare ciment – 105 dB Claxon – 110 dB Buldozer . poate ocaziona deteriorări considerabile: luxaţia oscioarelor din urechea medie. NIVELE DE ZGOMOT DES ÎNTÂLNITE Energia sunetului se dublează la fiecare 3 dB Ocupaţion ale Ne-ocupaţionale Foc de artilerie – 162 dB Puşcă – 162 dB Vătămare fizică imediată – 160 dB Ciocan pneumatic – 130 dB Cursă auto – 130 dB Prag de durere instantanee – 130 dB Aparat de tăiat cu oxigen – 121 dB Concert rock – 120 dB Cilindru compresor – 115 dB Drujbă. zgomotul poate acoperi mesaje de alertă favorizând apariţia incidentelor sau a accidentelor de muncă. dar recunoscut ca accident de muncă. Alterează sănătatea.100 dB CD/Mp3 Player . O explozie. Prin efectul său de mascare.. Împiedică concentrarea şi deci dăunează calităţii muncii. Poate fi provocat de o expunere scurtă dar violentă la zgomote foarte puternice (120 – 130 dB). Surditatea profesională determină creşterea costurilor pentru angajator. Zgomotul are efecte asupra competitivităţii prin faptul că : Degradează relaţiile interpersonale şi deci climatul social. Pe termen lung. rar. Zgomotul poate provoca un accident de muncă ! Este cazul traumatismului sonor. zgomotul provoacă hipoacuzii şi surdităţi profesionale. de exemplu. hemoragie internă etc. favorizând absenteismul. dar poate genera pierdere a auzului definitivă.

. 8h = 87 dBA şi respectiv presiunea de vârf pvârf = 200 Pa (Pascali).căşti antifonice (care acoperă tot capul). . Valorile limită de expunere şi valorile de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor sunt următoarele: . . .valori limită de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea: LEx.valori limită de expunere: LEx. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă stabileşte cerinţele minime referitoare la echipamentul individual de protecţie utilizat de lucrători la locul de muncă.antifoane externe care pot fi montate pe căşti de protecţie industriale.valori limită de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea: LEx.antifoane interne şi alte dispozitive similare.2. 8h = 85 dBA şi respectiv presiunea de vârf pvârf = 140 Pa (Pascali). ANTIFOANE INTERNE ANTIFOANE EXTERNE . HG nr. LEGISLATIA PRIVITOARE LA EXPUNEREA LA ZGOMOT HG nr.antifoane externe cu receptor de joasă frecvenţă încorporat. în special împotriva riscurilor pentru auz. . 8h = 80 dBA şi respectiv presiunea de vârf pvârf = 112 Pa (Pascali).antifoane cu comunicare audio. 493/2006 privind cerințele minime de ssm referitoare la expunerea lucrătorilor la agenţi fizici (zgomot) stabileşte cerinţele minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor generate de către expunerea la zgomot. Echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului – enumerare orientativă şi neexhaustivă: . .

acestea fiind obligatoriu a se realiza prin intermediul laboratoarelor abilitate MMFPS. Procedura de determinare conţine următorii paşi: 1.. Evaluarea incertitudinii de măsurare şi a erorilor ce pot să apară. Un lanţ de măsură recomandat pentru determinarea expunerii la zgomot în general este compus din: . .1/3 octavă . Se mai pot folosi sonometre integratoare numite dozimetre de zgomot.clasa 1 de precizie . Efectuarea propriu-zisă a măsurătorilor. Măsurările acustice indică în mod clar în ce măsură se poate provoca pierderea capacităţii auditive şi permit luarea unor măsuri de prevenire şi protecţie. Dozimetrele de zgomot sunt instrumente ce pot fi purtate pe corp şi care permit monitorizarea expunerii la zgomot în timpul unei întregi ture de lucru sau a unei părţi din tura de lucru.Determinarea expunerii la zgomot în mediul de muncă.Calibrator acustic. 3. Una dintre metodele cele mai eficiente existente în momentul de faţă în practica măsurărilor de zgomot la locul de muncă este cea stabilită de standardul SR EN ISO 9612:2009 . 3. Analiza locului de muncă – rezultantă a activităţilor definite de fişa postului.Software post procesare date referitoare la zgomot. Sonometrul este un instrument care are un răspuns faţă de semnalele acustice de aceeaşi formă ca şi urechea umană. . Alegerea unei strategii de măsurare adecvate locului de muncă evaluat. Fie că se foloseşte un sonometru sau un dozimetru este obligatoriu să se poată determina parametrii caracteristici conform prevederilor Directivei europene 2003/10/CE.Sonometre1/1. 4. 2. Indiferent sectorul de activitate determinările de zgomot se impun ca o condiţie absolut obligatorie. Măsurările de zgomot se efectuează cu aparate speciale denumite sonometre. EVALUAREA EXPUNERII LA ZGOMOT Beneficiile măsurării zgomotului sunt foarte importante deoarece permit o analiză ştiinţifică şi precisă a zgomotului supărător. 6.Dozimetre de zgomot – clasa de precizie 1. SONOMETRU DOZIMETRU ZGOMOT . Raportarea rezultatelor. 5. Calculul propriu – zis al expunerii la zgomot a lucrătorului. Metodă de expertizare”.

Procedurile de combatere a zgomotului trebuie să fie încorporate acestui sistem. • Combaterea – adoptarea de măsuri pentru prevenirea expunerii. eliminarea sau ţinerea riscurilor sub control şi reactualizarea evaluării ori de câte ori este nevoie. 4. prin utilizarea de incinte şi ecrane fonoizolante. • construcţie – identificarea. • organizarea lucrului în aşa fel astfel încât timpul petrecut în zonele zgomotoase să fie limitat. evaluarea riscurilor. Acesta poate fi privit ca un proces în patru faze: • Evaluarea . • atenuarea propagării zgomotului aerian. MANAGEMENTUL ZGOMOTULUI Odată cu începerea lucrului managementul zgomotului trebuie să capete un caracter activ.  Lucrătorii trebuie să aibă posibilitatea de a alege cele mai confortabile EIP i. pentru a se constata dacă s-au produs anumite schimbări în muncă. tipului şi nivelului de zgomot. pentru reducerea sunetelor reflectate. • Eliminarea .  EIP trebuie să fie adecvate locului de muncă. procedurilor şi metodelor de lucru. • contractare – asigurarea respectării cerinţelor legale de către contractanţi. • planificarea activităţilor producătoare de zgomot. urmate de adoptarea în consecinţă a unor amendamente în cadrul evaluării şi a măsurilor de combatere. • combaterea zgomotului şi a vibraţiilor care se propagă prin sol. .  Trebuie asigurată instruirea lucrătorilor in ceea ce priveşte folosirea.îndepărtarea (izolarea) surselor de zgomot. depozitarea şi mentenanţa EIP împotriva zgomotului.riscurile legate de zgomot trebuie evaluate de servicii competente în domeniul prevenirii şi protecţiei împotriva zgomotului. • organizare – planificarea modului de gestionare a şantierului şi de ţinere sub control a riscurilor. astfel încât desfăşurarea acestora să afecteze un număr cât mai mic de lucrători. • Revizuirea – verificarea. • implementarea unor programe de lucru prin care se ţine sub control expunerea la zgomot. Atunci când sunt folosite este necesar ca: A  ntifoanele să fie purtate în conformitate cu instrucţiunile de folosire. astfel încât să se acorde prioritate reducerii riscului la sursă. Combaterea expunerii la zgomot Nivelul de expunere la zgomot poate fi redus mai eficient prin încorporarea măsurilor preventive în concepţia posturilor de lucru şi a locurilor de muncă şi prin selectarea echipamentelor. EIP împotriva zgomotului sunt ultima soluţie. • utilizarea de materiale fonoabsorbante. Se pot planifica măsuri de combatere a zgomotului în următoarele faze: • proiectare – eliminarea sau minimalizarea activităţilor care generează zgomot.metode de combatere a zgomotului la sursă. prin utilizarea unor măsuri de amortizare (ex : dale flotante). ele fiind conţinute într-una sau mai multe din categoriile următoare: .metode de combatere a zgomotului pe căile de propagare. . .metode de combatere a zgomotului la receptor Măsurile colective de protecţie includ: • izolarea procedurilor care implică emisie de zgomot şi restricţionarea accesului în zonele respective. în condiţiile în care purtarea echipamentului individual de protecţie trebuie să constituie o ultimă soluţie.

insonorizarea cabinei pentru tratarea fonoabsorbantă şi antivibratilă. apar două probleme importante şi anume:  combaterea zgomotului transmis mediului exterior. .izolarea acustică creşte cu creşterea masei pe unitatea de suprafaţă. . dotarea lucrătorilor cu antifoane. respectarea prevederilor HG 493 / 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. cu frecvenţa. trebuie să se ţină seama de următoarele recomandări: . Măsuri organizatorice instruirea lucrătorilor cu privire la riscul expunerii la acţiunea zgomotului şi cu modul de utilizare a echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului. efectuarea determinărilor periodice a nivelului de zgomot. . La proiectarea carcaselor. în general. Cea mai mare categorie a utilajelor mobile au prevăzută închiderea completă a surselor de zgomot în carcase fonoabsorbante şi fonoizolante. De asemenea. PROTEJAREA AUZULUI ESTE OBLIGATORIE ATUNCI CÂND NIVELURILE DE ZGOMOT DEPĂŞESC LIMITELE.  combaterea zgomotului transmis mecanicului operator aflat in cabina maşinii. Bune practici de combatere a zgomotului la maşini Pentru cazul maşinilor care lucrează în exteriorul clădirilor.în cazul utilizării unor materiale fonoabsorbante pentru tratarea interioară a carcaselor ce adăpostesc motoare termice sau alte elemente de maşină ce dezvoltă temperaturi ridicate.carcasarea fonoizolantă a principalelor surse de zgomot. se recurge la adoptarea a două tipuri de soluţii tehnice de combatere a zgomotului şi anume: . stabilirea programului de lucru pe posturi de muncă în funcţie de durata expunerii la zgomot. în timpul efectuării de activităţi în locuri de muncă cu niveluri de zgomot ridicate. atunci la proiectare se va ţine seama de "Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor". Transmiterea zgomotului se realizează.eficienta izolaţiei acustice (tratamentului fonoabsorbant) creşte. utilizarea antifoanelor de către lucrători. atât prin aer. .mărirea gradului de etanşeitate a spaţiului interior. examinarea periodică a stării auzului personalului care lucrează în locuri de muncă cu niveluri de zgomot ridicate. cât şi prin structura maşinii. .se va evita realizarea legăturilor rigide între sursa de zgomot în vibraţie şi carcasă. conform prevederilor legale. De aceea. monitorizarea stării de sănătate a lucrătorilor. se va ţine seama de următoarele: .

Dr. Reducerea riscului de expunere la zgomot în sectorul construcţii – metode şi bune practici. . Silviu Nicolae Platon. BIBLIOGRAFIE [1]. INCDPM ”Alexandru Darabont” Bucureşti. 2013. Ing.