You are on page 1of 83

ginecologie E.

Anexectomie
1. M Selectaţi patologiile care duc la abdomenul acut septic: 7. CM Indicaţi manifestările clinice ale necrozei nodulului miomatos:
A. Pelvioperitonita A. Durere andominală acută
B. Endometrita acută B. Defans muscular
C. Salpingita acută C. Febră
D. Abcesul anexial erupt D. Întârziere menstruală
E. Apoplexia ovariană E. Metroragie
2. CM Numiţi afecţiunile care pot duce la creşterea riscului de apariţie a 8. CS Numiţi afecţiunea care necesită intervenţie chirurgicală urgentă:
sarcinii ectopice: A. Sarcina ectopică în evoluţie
A. Procesele inflamatorii anexiale B. Parametrita
B. Adenomioza C. Salpingita acută
C. Hidrosalpinxul bilateral D. Pelvioperitonita
D. Procesul aderenţial al bazinului mic E. Torsiunea chistului ovarian pediculat
E. Miomul uterin subseros 9. CS Enumeraţi afecţiunile care pot determina dezvoltarea abdomenului
3. CM Numiţi simptomele unei sarcini ectopice rupte: acut aseptic:
A. Semne de iritaţie peritoneală A. Apoplexia ovariană forma uşoară
B. Durere acută B. Avortul spontan în evoluţie
C. Hipertermie C. Sarcina ectopică ruptă
D. Ruperea prenatală a pungii amniotice D. Metroragia
E. Iradierea durerii la nivelul inserţiei sternale a muşchiului E. Sarcina cervicală
sternocleidomastoidian (frenicus simptom) 10. CS Tratamentul necrozei nodulului miomatos prevede:
4. CM Enumeraţi formele rar întîlnite de sarcină ectopică: A. Miomectomia conservativă
A. Intraligamentară B. Antibioticoterapia
B. Ovariană C. Miometrectomia
C. Retroperitoneală D. Histerectomia subtotală
D. Tubară E. Histerectomia totală
E. Abdominală 11. CM Enumeraţi variantele de tratament ale apoplexiei ovariene forma
5. CM Enumeraţi simptomele apoplexiei ovariene: anemică:
A. Apare la a 12-14 zi a ciclului menstrual A. Hemostază medicamentoasă
B. Testul gonadotropinei corionice este pozitiv B. Anexectomie unilaterală
C. Puncţia fornixului posterior pozitivă - sânge incoagulabil C. Suturarea ovarului
D. Colul uterin de nuanţă violacee D. Diatermocoagularea ovarului afectat
E. Eliminări de colostru din glandele mamare E. Anexectomie bilaterală
6. CS Tratamentul torsiunii formaţiunii ovariene pediculate prevede: 12. CS Selectaţi afirmaţia corectă caracteristică apoplexiei ovariene:
A. Supraveghere A. Apare ca regulă în postmenopauză
B. Distorsionarea tumorii cu păstrarea anexelor B. Se constată reţinerea de ciclu menstrual
C. Ovarectomie C. Coincide cu perioada de ovulaţie
D. Tubectomie D. Sunt prezente semne prezumtive de gestaţie

E. Testul gonadotropinei corionice este pozitiv E. Ligamentele cardinale
13. CM Marcaţi semnele caracteristice pentru abdomenul acut septic: 19. CM Precizaţi ce include pedicolul chirurgical al tumorii ovariene torsionate:
A. Proteina C reactivă negativă A. Ligamentul rotund
B. Anemie accentuată B. Ligamentul ovarian propriu
C. Febră C. Mezosalpingele
D. Tahicardie D. Ligamentul lombo-ovarian
E. Defans muscular E. Trompa uterină
14. CM Precizaţi care sunt indicaţiile pentru tratamentul conservativ 20. CS Selectaţi preparatul utilizat în tratamentul medicamentos al sarcinii
medicamentos al sarcinii ectopice: ectopice:
A. Diametrul oului fetal mai mic de 0,5 cm A. Oxitocina
B. Sarcină ectopică ruptă B. Metotrexatul
C. Nivelul gonadotropinei corionice serice mai mic de 5000 UI C. Mifepristonul
D. Diametrul oului fetal mai mic de 3,5 cm D. Misoprostolul
E. Nivelul gonadotropinei corionice serice mai mare de 15000 UI E. Metiluracilul
15. CM Numiţi afecţiunile care cauzează formarea abdomenului acut septic: 21. CM Indicaţi modificările mecanice ale cavităţii toracice în timpul sarcinii:
A. Avortul tubar A. Deplasarea în sus a diafragmei (cu 4 cm)
B. Abcesul tubo-ovarian erupt B. Micşorarea diametrului transversal al cutiei toracice(2 cm)
C. Perforarea uterului în timpul avortului C. Micşorarea circumferinţei toracice (de la 5 până la 7 cm)
D. Torsiunea chistului ovarian D. Creşterea excursiei diafragmatice
E. Perforarea chistului ovarian E. Creşterea unghiului subcostal
16. CM Numiţi cauzele abdomenului acut determinat de dereglările trofice la 22. CM Marcaţi modificările funcţiei pulmonare în timpul sarcinii:
nivelul organelor genitale interne: A. Volumul curent scade (de la 40% la 30%)
A. Nodul miomatos submucos în naştere B. Rezerva expiratorie scade
B. Necroza nodulului miomatos C. Volumul ventilatie per minut scade
C. Sarcina stagnată D. Volumul pulmonar scade din cauza deplasării diafragmei
D. Apoplexia ovariană (volumul pulmonar total scade 5%, iar volumul rezidual scade
E. Torsiunea chistului ovarian 20%.)
17. CM Distingeţi formele apoplexiei ovariane: E. Volumul expirator forțat într-o secundă rămâne neschimbat
A. Dureroasă 23. CM Marcaţi complicaţiile sarcinii în caz de astm bronşic:
B. Anemică A. Naştere prematură
C. Cronică B. Greutate mică la naştere
D. Recidivantă C. Risc crescut de diabet gestațional din cauza utilizării de
E. Autoimună steroizi
18. CM Precizaţi ce include pedicolul anatomic al tumorii ovariene torsionate: D. Bronşită astmatiformă la nou-născut
A. Ligamentul rotund E. Macrosomie
B. Ligamentul ovarian propriu 24. CM Oferiţi un tratament de urgenţă în starea de rău astmatic folosind cele
C. Mezosalpingele mai bune din cele propuse intervenţii:
D. Ligamentul lombo-ovarian A. Oxigenarea

B. Hidratarea C. Nou-născuţii femeilor cu test pozitiv pot fi trataţi prin
C. Catecolamine subcutanat imunoprofilaxie pasivă şi activă
D. Analgezice intramusculare D. Virusul HVB nu se transmite prin laptele matern
E. Spasmolitice intramusculare E. Imunoprofilaxia pasivă şi activă au o garanţie de 100%
25. CS Notaţi care este cel mai frecvent agent patogen care cauzează împotriva hepatitei virale
pneumonie : 30. CM Identificare grupurile de femei cu risc crescut de a fi seropozitive
A. Streptococcus pneumonie HVB :
B. Escherichia coli A. Utilizatoarele de droguri intravenoase
C. Chlamydia psittaci B. Femeile HIV-pozitive
D. Mycoplasma hominis C. Femeile din sud-estul Asiei
E. Streptococcus agalactea D. Femeile din ţările înalt dezvoltate
26. CM Tratamentul pneumoniei la gravide este compus din: E. Tabagistele
A. Spitalizare 31. CM Precizaţi perioadele cînd trebuie efectuată imunizarea nou-născuţilor
B. Penicilina intravenoasă urmată de penicilină orală (de la 10 împotriva HVB:
până la 14 zile) A. Naştere
C. Dexametazonul B. 1 lună
D. Gentamicină intramusculară (cel puțin 7 zile) C. 6 luni
E. Tetraciclină per os (7 zile) D. 12 luni
27. CM Selectaţi particularităţile sarcoidozei în timpul sarcinii: E. Fiecare 3 luni
A. Persoanele afectate sunt în vîrsta de 20-40 de ani 32. CM Indicaţi care aspecte necesită a fi evaluate la gravide în caz de
B. Cel mai frecvent este diagnosticată prin constatarea sarcoidoză:
adenopatiilor hilare bilaterale pe radiografia toracica de rutina A. Implicarea renală
C. Tratamentul primar constă din administrarea glucocorticoizilor B. Implicarea hepatică
D. Sarcoidoza afectează negativ evoluția sarcinii C. Funcţia pulmonară
E. Diagnostic definitiv se face prin histologie D. Afectarea auzului
28. CM Marcaţi preparatele care sunt administrate la tratamentul tuberculozei E. Afectarea văzului
în timpul sarcinii:
A. Izoniazidă 33. CS Marcaţi efectele hepatitei B materne asupra evoluţiei fătului:
B. Etambutol
C. Streptomicină A. Malformaţia fetală
D. Rifampicină B. Greutatea mică la naştere
E. Rovamicină C. Piodermia
29. CM Selectaţi afirmaţiile corecte despre virusul HVB sunt corecte: D. Macrosomia
A. Identificarea gravidelor pozitive pentru antigenul de suprafaţă E. Hidropsul fetal
al HVB (HBsAg) este esenţială
34. CS Selectaţi varianta corectă referitor la infecţia fătului cu virusul HVB:
B. Transmiterea verticală a HVB este o cauza importanta de
hepatită acută şi cronică la copii

A. Nu există diferenţe semnificative între riscul infectării fătului în 38. CM Selectaţi patologiile care pot cauza dereglarea funcției ficatului numai în
timpul naşterii vaginale comparativ cu naşterea prin operaţie timpul sarcinii:
cezariană
B. Există diferenţe semnificative între riscul infectării fătului în A. Colestaza gravidelor
timpul naşterii vaginale comparativ cu naşterea prin operaţie B. Preeclampsia
cezariană C. Distrofia grăsoasă acută a ficatului
C. Fătul cel mai des poate contacta virusul pe cale hematogenă D. Hepatita virală B
D. Nou-născuţii de la mame cu HVB cronică au un risc scăzut de a E. Colecistita calculoasă
face ulterior hepatită virală cronică
E. Intervenţiile chirurgicale mini-invazive (amniocenteza, 39. CM Indicaţi caracteristicile prin care se manifestă dereglarea funcţiei hepatice
epiziotomia) nu influenţează transmiterea virusului HVB de la în preeclampsie:
mamă la făt
A. Creşterea valorilor ALAT
35. CM Precizaţi procedurile recomandate în scopul profilaxiei transmiterii B. Micşorarea valorilor ALAT
virusului HVB de la mamă la nou-născut: C. creşterea valorilor ASAT
D. Micşorarea valorilor ASAT
A. Evitarea efectuării epiziotomiei la naştere E. Micşorarea valorilor bilirubinei generale
B. Vacinarea nou-născutului contra HVB în primele 2 ore de la
naştere 40. CM Marcaţi semnele clinice ale distrofiei grase a ficatului:
C. Vacinarea nou-născutului contra HVB în primele 24 ore de la
naştere A. Icter
D. Vaccinarea nou-născutului contra HVB în primele 72 ore de la B. Greţuri
naştere C. Prurit
E. Spălarea nou-născutului în primele minute de viaţă D. Eczeme
36. CS Notaţi cea mai frecventă cale de transmitere a virusului HVB de la mamă la E. Dureri sub rebordul costal stâng
făt:
A. Parenterală 41. CM În sarcină apar unele modificări fiziologice, cu excepţie:
B. Verticală A. Retenţia de sodiu
C. Directă B. Creşterea volumului plasmatic
D. Indirectă C. Creşterea debitului cardiac
E. Orizontală D. Scăderea ratei de filtrare glomerulară
37. CM Stabiliţi care modificări ale parametrilor biochimici ai funcţiei hepatice pot E. Vasoconstricţia
fi considerate în limitele normei în timpul sarcinii: 42. CS Indicaţi criteriul ce diferenţiază preeclampsia/eclampsia de glomerulonefrita
A. Micşorarea până la 20% a valorilor albuminei acută:
B. Creşterea de 2 ori a fosfatazei alcaline A. Prezenţa anticorpilor antinucleari
C. Creşterea bilirubinei generale B. Edemul
D. Micşorarea haptoglobinelor C. Insuficienţă renală
E. Mărirea aminotransferazelor D. Hipertensiunea

Prematuritate B. Decolarea placentei normal inserate 51. 15-20% 46. Hemoragia postpartum A. 45-50% B. CS Marcaţi ce clasă de medicamente este contraindicată pentru tratamentul D. Sindromul HELLP renale de preeclampsie: C. Stabiliţi ce procent de sarcini va rezulta cu nou-născuți vii pentru femeile cu D. CM Precizaţi care sunt indicaţiile pentru dializă în cazul unei sarcini complicate cu B. Retenţia de lichide cu edem pulmonar 50. Valori ale Hb < 11 g/dl la gravidele fără insuficienţă renală: D. Stentul ureteral sarcinii: D. Neoplaziile . Nefrostomia percutană A. Nivelul de feritină este scazut E. CS. Artrita reumatoidă gravide sunt următoarele. 50% A. Infecţiile urinare cronice E. Analgeticele C. CM Indicaţi ce complicaţii se pot manifesta la gravidele cu patologie renală B. Proteinuria A. Coagularea intravasculară diseminată (CID) C. Litotripsia 53. volumul sanguin în sarcina la termen faţă de D. Restricţia de creştere intrauterină E. Macrosomie 52. Hiperkaliemia D. CM Indicaţi cele mai frecvente boli cronice. 4 săptămâni E. CM Marcaţi care dintre următoarele complicaţii pot fi la copiii născuţi de mame cu B. Vasodilatatoarele B. Polihidramniosul B. Preeclampsia / eclampsia 43. E. 0 săptămână D. CS Precizaţi în cît timp postpartum ar trebui să revină la normal manifestările B. Fetopatie D. CS Patologiile care cel mai frecvent cauzează apariția insuficienței renale acute la C. Preeclampsie E. 75% B. Nici un procent 45. 12 săptămâni 49. 25% cronică: C. Tratamentul antibacterian E. Hemoragii postpartum A. 55-60% C. 35-40% A. Valori ale Ht < 35% B. CM Precizaţi care indici confirmă diagnosticul anemiei: D. Blocantele canalelor de calciu A. Boala Crohn 48. CS. Proteinuria A. Hipertensiune valoarea avută înainte de concepţie: E. Tratamentul de susţinere cu fluide şi controlul durerii B. Anomalii congenitale A. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei insuficientă renală acută: C. Valori ale Hb > 11 g/dl 47. Beta-blocante 44. în afară de: D. Hipertensiunea patologia renală în stadie terminala şi terapia de dializă: E. 25-30% boala renală cronică: C. Decompensarea funcției renale D. Valori ale Ht > 35% A. 100% C. 30 săptămâni patologiei hipertensive în timpul sarcinii: E. Niciodată A. în mediu.Precizaţi cu cît creşte. care pot genera anemii asociate C. CS Stabiliţi ce măsură trebuie întreprinsă iniţial în cazul nefrolitiazei simptomatice C. Acidoză metabolică E.

Anemii grave D. Distrofie adipozo-genitala 58. CS Care dintre următoarele afirmaţii sunt incorecte: congelate: A. Deficitul de vitamina B12 D. epilepsie) B. Inhibiţia ventilaţiei E. Opsomenoree semnificativă de sânge: C. Saturnism (intoxicaţie cronică cu plumb) E. Patologie psihică ireversibilă (schizofrenie. Anemie feriprivă anafilaxie 60. CM Numiţi patologiile care nu sunt asociate cu coagularea intravasculară C. Uterină E. Dificitului de fier poate fi determinat prin dozarea feritinei. Aplaziei uterului şi vaginului 56. Vasopresina creste cantitatea de factorul Willebrand A. Ovariană . CS Notaţi care dintre următoarele afirmaţii despre boala Willebrand sunt D. Patologiei psihice ireversibile C. Sinteza proteinelor plasmatice 63. CS Indicaţi tipul de amenoree (conform originii ei) care este exclusă la proba C. Hipotireozei B. Patologie extragenitală gravă A. Sechelele meningoencefalitei E. Atrofia gastrică C. Boala Willebrand poate fi tratată doar cu vasopresină sau deficitului de fier crioprecipitat 55. Pneumonii acute D. Sarcinei A. CM Numiţi indicaţiile şi destinaţiile pentru efectuarea transfuzia plasmei proaspăt 54. Coagularea intravasculară diseminată (CID) B. Administrarea parenterală a preparatelor de fier poate provoca E. Hepatită cronică E. Hipertensiunea indusă de sarcină (HIS) A. Proemenoree 57. Schimbările hormonale A. Majoritatea pacienţilor cu boala Willebrand nu au simptome D. Encefalopatiile 59. Restabilirea volumului plasmatic D. Scăderea concentraţiei hemoglobinei este ultima consecinţă a B. Amenoree A. Volumul eritrocitar mediu este un indice precoce al deficitului de C. Hipovolemie C. Amenoree 62. Deces fetal intrauterin E. CM Precizaţi care dintre următoarele patologii cauzează anemia megaloblastică: C. Malabsorbție 61. Înlocuirea deficienţei mai multor factori de coagulare preparate de fier B. CM Numiţi mecanismele compensatorii ale organismului la pierderea B. Nivelul feritinei trebuie verificat atunci când pacientul nu a luat A. Infecții bacteriene sau parazitare ale intestinului subțire A. Factorul Willebrand leagă trombocite la endoteliul deteriorat E. Micşorarea debitului cardiac B. Purpura trombocitopenică fier D. Avort septic cu progesteron pozitivă: D. CS Precizaţi patologia cînd ciclul menstrual se repetă la fiecare 6 luni: E. Anemia B. Deficitul de acid folic primească vasopresină C. Sindromul Lauren-Mun-Bidl diseminată (CID): D. Decolarea placentei normal inserate 64. CM Marcaţi consecinţile deficitului de vitamina B12: B. E. CS Amenoreea fiziologică apare în cazurile: E. CM Precizaţi cauza amenoreei hipotalamice secundare: D. Hipomenoree C. Pacientii cu tipul 2 şi 3 de boala Willebrand nu ar trebui să B. incorecte: aprecierea capacităţii totale de fixare a fierului şi a transferinei A. Spaniomenoree B. Anomalii ale intestinului subţire A.

Ovariană 72. Uterină D. Nanism hipofizar B. Ovariană C. Atrezia vaginului 66. Hipotalamo-hipofizară A. Sindromul Lauren-Mun-Bidl B. Boala Simson 69. Fetiţe D. Ovariană A. CM Indicaţi care sunt cauzele amenoreei hipofizare primare: A. Uterină B. Hipotalamică D. Sindromul Sheehan E. Hipofizară C. Atrezia himenului E. C. Nulipare A. Boala Itenko-Cushing E. CS Indicaţi tipul de amenoree (conform originii ei) care este confirmată la D. CS Indicaţi tipul de amenoree (conform originii ei) care este exclusă la proba B. Hipotalamo-hipofizară E. Hipofizară 70. Gigantism hipofizar C. epilepsie) E. Uterină E. Hipofizară B. Hipotalamică E. Gravide E. Hipofizară A. Femei în timpul lactaţiei 67. Gigantism hipofizar proba cu gonadotropine negativă: 74. Menopauză proba cu gonadotropine pozitivă: E. Hipotalamică C. CM Marcaţi cauzele ce provoacă amenoreea hipofizară secundară: B. Ovariană B. Hipotalamo-hipofizară C. Hipotalamo-hipofizară 76. Hipotalamo-hipofizară C. Uterină 65. Hipotalamică A. Hipotireoză A. Hipotalamică B. CM Amenoreea hipotalamică primară este cauzată de: proba cu releasing-hormoni pozitivi: A. Hipotalamo-hipofizară B. Uterină A. CS Marcaţi tipul de amenoree (conform originii ei) care este confirmată la C. Ovariană E. Tumoarea hipofizară proba cu estrogen-progesteron negativă: D. Hipofizară 71. Boala Itenko-Cushing D. Stresul acut şi cronic B. Sechelele meningoencefalitei D. Sindromul Sheehan C. Patologia psihică ireversibilă (schizofrenie. Hipofizară D. Hipotalamo-hipofizară D. Hipotalamică proba cu releasing-hormoni negativă: E. Distrofia adipozo-genitala A. Hipofizară A. Patologia extragenitală gravă C. Uterină 73. Hipotalamică B. Ovariană cu estrogen-progesteron pozitivă: C. Boala Simons D. CM Amenoreea fiziologică este caracteristică pentru: C. CS Marcaţi tipul de amenoree (conform originii ei) care este confirmată la E. Nanismul hipofizar 68. CM Numiţi cauzele amenoreei false? D. CS Indicaţi tipul de amenoree (conform originii ei) care este confirmată la 75. CS Marcaţi tipul de amenoree (conform originii ei) care este confirmată la D. CM Amenoreea ovariană primară este cauzată de: .

25% D. Vasa previa 80. Glandular B. Sindromul ovarelor rezistente C. Amniosul B. Tumori virilizante D. CM Precizaţi cauzele amenoreei uterine primare: A. Centrală C. Velamentoasă E. Dopul gelatinos D. Fibrocitar A. Fibros C. Paracentrală D. CM Precizaţi ce cauzează amenoreea ovariană secundară: A. . Substanţe organice 0. A. Ser matern 81. Corionul C. Atrezia canalului cervical A. Marginală 80. Sindomul ovarelor casectice (climax precoce). CM Evidențiați care sunt inserţiile patologice ale cordonului ombilical pe placa gonadotropine: corială. CM Indicați care sunt cele patru straturi ale corionului. Transportă sînge venos şi arterial prin 2 artere şi 2 vene E. Turner) B. Velamentoasă D. Placenta şi cordonul ombilical E. CM Selectați substantele care fac parte din conţinutul citologic al lichidului A. Sindromul Asherman D. Meconiu E. CM Marcați care sunt tipurile de inserţii fiziologice ale cordonului ombilical pe 79. COC-ul B. Disginezia gonadelor E. Transportă doar sînge arterial A. A.7% C. A. Membrana bazală E. Ciliar E. Transportă sînge venos şi arterial prin 2 artere şi 1 venă C. CM Stabiliți cauzele amenoreei uterine secundare: placa corială. CM Selectați substantele ce fac parte din conţinutul lichidului amniotic. 77. Centrală B. Fibrocitar D. Trofoblastic D. Menogonul C. Consecinţa radioterapiei intrauterine D. Săruri minerale 0. CM Determinați care sunt cele patru straturi ale amniosului: 87. Sacul vitelin A. Sindromul ovarelor cașectice (climax precoce) E. Paracentrală C. Diferilinaul E. B. Tumoarea virilizantă 82. Feminizarea testiculară (Sindromul Morris) C. 78. Marginală B. Disginezia gonadelor (Sindromul. Apa 96-98% B. A. TBC B. Vasa previa E. Sindromul ovarelor rezistente C. Fibros B. Sindromul Asherman C. Membrana fetală C. CM Indicați care sunt anexele fetale: 86. Sindromul Rokitanski-Kiustner-Houser E. CM Identificaţi care preparate se utilizează pentru proba hormonală cu 85. Hipofuncţia primară a ovarelor D. Transportă sînge venos şi arterial printr-o arteră şi două vene D. Sindromul Rokitanski-Kiustner-Houser B. CS Evidențiați care afirmaţie despre cordonul ombilical este corectă. Humigonul D. Diufastonul A. Epitelial amniotic. Tuberculoza endometriului suportata in copilarie E. Consecinta radioterapiei intrauterine (dupa menarha) 84. Feminizarea testiculara 83. Transportă doar sînge venos B.

Mai mică de 1000 ml C. Amniotică D. A. Amniocenteza C. Deglutiţie 96. CM Selectați care sunt căile de resorbţie a lichidului amniotic. Ecografia A. CS Stipulați care este cantitatea de lichid amniotic în cazul oligoamniosului. Mai mică de 250 ml 89. B. Prolabarea de cordon ombilical D. Deglutiţie E. Secreţia amniotică D. Mai mare de 1000 ml B. CM Marcați care sunt cauzele principale ce duc la ruperea prematură a E. Mai mare de 500 ml B. Fetală C. E. A. Secreţia renală C. CM Indicați care sunt originele lichidul amniotic. Protejează fătul şi anexele de traume interne membranelor fetale. Previne circularea de cordon B. Celule epidermice descuamate D. Previne circularea de cordon D. CM Specificați care este rolul lichidului amniotic. Diminuarea elasticităţii E. E. Infecţia intrauterină (corioamnionită) C. CM Determinați care sunt metodele de investigaţie a lichidului amniotic. Fetoscopia D. Mai mică de 1000 ml D. Stoparea sau diminuarea sîngerării în placenta previa E. Tactul vaginal 93. Examenul în specule C. CM Determinati prin ce metode se efectuiază diagnosticul de ruptură a A. CM Evidentiați care este rolul lichidului amniotic în timpul nașterii. Mai mare de 500 ml 88. Scutec de control A. Histeroscopia E. Ecografie D. Fragilizarea membranelor ca urmare a infecţiilor genitale A. Mai mică de 500 m D. Protecţie faţă de infecţie A. 90. Mai mare de 2000 ml A. Transmembranară şi intramembranară 97. B. Protecţie faţă de infecţie C. Menţine temperatura constantă C. Mişcările active ale fătului D. Maternă E. Declanşarea spontană a travaliului B. Uterină A. membranelor. Fragmente de material sebaceu 94. Asfixia fătului 92. Secreţia pulmonară D. 98. . Aprecierea PH vaginal E. Transmembranară şi intramembranară membranelor. Secreţia renală B. Lanugo E. Secreţia pulmonară C. CM Determinați care sunt cele mai grave consecinţe în ruperea prematură a 91. Meconiu C. Permite acomodarea fătului la efectuarea mişcărilor B. Mai mică de 500 ml A. B. CM Specificați cu ce maladii se efectuiaza diagnosticul diferenţial al rupturii de B. A. Secreţia amniotică E. Placentară 95. Amnioscopia B. Contribuie la deschiderea colului uterin 99. CM Selectati care sunt căile de secreţie a lichidului amniotic. CS Stipulați care este cantitatea de lichid amniotic în cazul polihidramniosului. Creşterea presiunii intraamniotice C. Urină fetală A. E. Mai mare de 1000 ml C. Previne compresia cordonului ombilical membrane fetale. Incompetenţa istmicocervicală B. Investigaţie la amniocenteză D.

2. CS Selectaţi care din anomaliile activităţii contractile este mai des B.8 cm/oră forţelor de contracţie: C.5 cm /oră A. Lipsa coborîrii părţii prezentate a fătului A.orificiul extern pînă la 1 cm E.4 cm/ oră C. CS Stabiliţi care este viteza deschiderii colului uterin în cazul insuficienţei D. Obstetricali D. Insuficienţa primară D. CM Marcaţi care sunt factorii etiologici caracteristici pentru insuficienţa B.orificiul extern intradeschis pînă la 2 cm E. orificiul extern închis D. Tetania uterului 106. Distocia colului uterin forţelor de contracţie: E. Insuficienţa secundară a forţelor de contracţie A. CS Marcaţi ce preparat medicamentos se foloseşte la tratamentul 104.centrat. Colul uterin format D. Micţie involuntară E. dilatat de 3 cm 109. Metamizol sodic B. Activitatea discoordonată 107. CS Selectaţi preparatul medicamentos cu ajutorul căruia se obţine insuficienţei forţelor de contracţie: maturizarea colului uterin: A. Masculini A. 1. CM Identificaţi în baza căror date se stabileşte diagnosticul de insuficienţă D. Micţii frecvente B.4-0. Încetinirea tempoului de deschidere a colului uterin întîlnită: C. Mai mult de 3 cm/ oră C. Discoordonarea forţelor de contracţie A. Oxitocină D. Creşterea tempoului şi forţei de contracţie 100. Oxitocină A. 2 cm /oră uterin: C.5 cm/oră 102. Hipertonusul uterin E. Patologia extragenitală 108. Vulvovaginită A. Patologia sistemului reproductiv E. Papaverină E. Hipertonusul uterin A. Magneziu B6 C. Curantil .5 cm/ oră 103. Scurtat pînă la 2 cm. Contracţiile uterine neregulate B. Factorii fetali forţelor de contracţii: E. 0. 0. Insuficienţa secundară E. Şters. CM Precizaţi care sunt caracteristicile ce confirmă maturitatea colului B. Distocia colului uterin la o primipară: E. Măsurarea TA B. Misoporostol C. Excentric. Atropină B. Misoprostol B. lung. 1 cm /oră A.5 cm /oră B.2-0. CM Indicaţi ce anomalii se referă la insuficienţa forţelor de contracţii: C. Mai puţin de 0. 0. Scurtat pînă la 1 cm. Evaluarea forţelor de contracţii uterine 101. Detaşarea dopului gelatinos colului uterin E. 1. A. Insuficienţa forţelor de contracţie D. Schimbarea tempoului şi forţei contracţiilor ce nu duc la deschiderea D.6-0. CS Precizaţi ce reprezintă insuficienţa primară a forţelor de contracţii: C.5 cm /oră B. Perioada preliminară patologică C. Promedol D. CS Stabiliţi care este viteza de deschidere a colului uterin în faza latentă D. Cardiotocograma C. Hidroreea deciduală sau coreală 105.

7 vizite B. Contracţii uterine 2 în 10 min A. CS Numiți termenul de gestaţie la care se acordă concediul de maternitate D. Analgezia intravenoasă E. Administrarea intramusculară a spasmoliticilor 117. 30 săptămâni discoordonată: C. Administrarea intravenoasă a B -mimeticilor E. Lipsa dinamicii deschiderii colului uterin E. Balotarea îndelungată a părţii prezentate pentru gravidele sănătoase. CM Identificaţi care sunt consecinţele anomaliilor activităţii contractile ale C. Analgezia epidurală 119. Partea prezentată este aplicată în bazinul mic 118. CS Marcaţi ce nu este carecteristic pentru activitatea contractilă B. Administrarea spasmoliticelor D. 30-32 săptămâni B. 6 vizite A. Contracţiile neregulate. CS Precizați la ce termen de gestație este efectuat examenul ecografic de C. Atonie uterină B. Hemoragia coagulopatică B. 18-21 săptămâni 115. Lipsa efectului la stimularea cu soluţie oxitocină E. bruşte.110. Hemoragie hipotonă E. Hipotermie 111. CM Indicaţi care sunt măsurile necesare în timpul naşterii recomandate în B. Hipogalactie A. 8 vizite C. CM Indicaţi în ce situaţie obstetricală stabilim diagnosticul de insuficienţă C. La deschiderea colului de 4. diferite în intensitate şi durată D. Hipotonie uterină A. 38 săptămâni C. Sindrom Dawn insuficienţa forţelor de contracţii: D. CM Identificaţi consecinţele anomaliilor activităţii contractile ale uterului în C. 28 săptămâni 112. Lipsa efectului de la stimularea cu prostoglandine rutină în cadrul conduitei antenatale a gravidelor: D. 5 vizite caz de discoordonare a forţelor de contracţie: C. Hipertermie maternă A. Defect de tub neural E. CM Marcaţi ce factori influenţează tactica de conduită a mediclui în C. Administrarea intravenoasă a oxitocinei în RM: E. Durata perioadei alichidiene B. 22-24 săptămâni uterului în perioada postpartum: D. Administrarea de prostoglandine F2 A. Efectuarea anesteziei inhalatorii D. 35 săptămâni B. Infecţia puerperală C. 16-17 săptămâni E. Ruptura de uter 121. Hipotonie E. CM Indicați prin care metode se confirmă sarcina: . Hipoxia fătului 120. Administrarea prostoglandinelor A. CS Numiți patologia care diminuează nivelul seric al alfa –fetoproteinei: D. 34 săptămâni A. CM Determinaţi prin ce modalităţi se corectează hipertonusul uterin: C. Omfalocel A. Retenţia de placentă secundară a forţelor de contracţii: D. La scurtarea colului pînă la 1 cm 116. Operaţia cezariană B. 4 vizite 113. Contracţii uterine 1 în 10 min perioada post partum: D. Lipsa progresării dilatării colului uterin B. Corioamnionita A. Gastroschizis B. 26-28 săptămâni A. Hernie diafragmală 114. fără factori de risc: E. CS Precizați numărul de vizite de evaluare antenatală prevăzute D.5 cm şi mai mult E.

4 mg/zi E. Biopsia corionului sarcina prezentă: C. Radiopelvimetrie B. C. CM Precizați ce prevede îngrijirea antenatală obligatorie a gravidelor: B. Anemia fierodificitară C. Determinarea masei corpului A. 0. CM Indicați care metode se utilizează în diagnosticul prenatal al antenatală cu termenul sarcinii de 6-7 săptămâni. Contracepția E. Moartea antenatală a fătului 124. cu termenul sarcinii 22-24 de E. N II. Malnutriția nou-născutului D. CM Enumerați motivele de adresare urgentă a gravidei la medic: D. Decolarea placentei normal inserate 122. Testul la CA-125 C. Ecografie pelvină C. Vizite de supraveghere în dinamică D. Moartea antenatală A. B. 0. Din antecedente. Auscultarea BCF D. 2 mg/zi 128. CM Numiți metodele de calculare a termenului de gestație: D. Dezlipirea prematură a placentei normal înserate A.HCG plasmatic D. Dereglări de creștere pre. G II. Diagnosticul precoce al retardului de creştere 126. Refluxul gastro-esofagal A. primul anomaliilor congenitale: copil s-a născut cu defect de tub neural. Pregătirea psiho-emoţională pentru naștere E. Diabet zaharat E. Nașterea prematură 129. Istoric de avort B. se prezintă la prima vizită 127. Hidroamnios D. Consilierea şi suport 125. Specificarea datei coitului fecundat. CS Care dintre cele enumerate prezintă risc înalt pentru avort spontan în C. CS Gravida în vârstă de 27 de ani. CM Numiți cauzele posibile ale creşterii excesive a uterului în sarcină: C. Hemoleucogramă A. Amniocenteza B. se prezintă la dumneavoastră la un control de rutină. Făt macrosom C. Numiți 131. Dilatarea varicoasă a venelor 123. Dereglări vizuale termeni precoce: D. CM Enumerați consecințele consumului excesiv de alcool în timpul intrauterină sarcinii: E.și postnatale B. Hipertensiunea arterială indusă de sarcină E. Diagnosticul sarcinilor multiple C. Testul de sarcină B. Analiza generală a urinei C. Efectuarea ultrasonografiei B. Ecografiea bidimensională A. Scurgerea lichidului amniotic E. Perceperea primei mișcări fetale 130. Consultaţia endocrinologului săptămîni. D. Stabilirea exactă a vârstei de sarcină B. 8 mg/zi B. Care vor fi recomandările A.HCG urinar E. A.2 mg/zi D. Examenul USG dumneavoastră în ceea ce privește doza de administrare a acidului folic în B. 4 mg/zi A. CM Gravida în vârstă de 28 de ani. CM Indicați care sunt scopurile examenului ecografic la 11-13 săptămâni de investigațiile obligatorii pentru acest termen de gestație: amenoree: A. Prima zi a ultimei menstruații. Determinarea înălțimei fundului uterin translucenţei nucale E. Investigarea iniţială şi planificarea numărului de vizite C. Profilul biofizic A. Depistarea trisomiei 21 prin măsurarea D. Cefalee pronunțată. β . β . Depistarea precoce a unor malformaţii severe .

Durere cronică pelvină A. CM Enumeraţi investigaţiile utile la evaluarea abcesului trompei uterine: B.132. poate fi diagnosticată gemelaritatea 139. Examenul bacterilogic cervical nuchale). Sarcina uterină D. Sarcina gemelară în antecedeente 0. CM Enumerați complicațiile posibile în deficitul acidului folic: E. când se poate face primul B. Metroragie fătului. Magneziu A. vârsta la care se poate A. Sumarul de urină examen de anatomie fetală şi diagnosticul C. pentru a confirma prezenţa sarcinii în uter 138. B. Micoplasma homynis 133. Cancer de endometriu E. Prurit vaginal E. Fibromatoza uterină D. pentru a aprecia greutatea C. CS Suplimentarea cu acid folic ȋn sarcină se face în felul următor: E. CM Marcați semnele caracteristice piosalpinxului: D. CS Marcați termenul la care se indică prima examinare ecografică în C. La 35-37 de săptămâni. Acid folic D. Candida Albicans A. La 7-8 săptămâni de sarcină. La 11-13 săptămâni. Hemocultura C. Ecografia pelvină malformaţiilor severe. Defecte ale tubului neural C. Infertilitate tubară 135. Febră A. Nu este necesară administrarea tuturor gravidelor B.4mg/zi femeilor fără antecedente de defecte de 137. Se va administra acid folic tuturor gravidelor în 136. D. Dureri hipogastrale face examinarea completă a morfologiei fetale B. Nu se administrează femeilor cu medicaţie C. Trihomonus vaginalis sarcină: D. CM Indicați ce suplimente sunt recomandate în sarcină: E. imediat ce se instalează E. La 4 săptămâni. Neiseria gonorhae amenoreea. Apendicita . CM Diagnosticul diferenţial al salpingitei acute se face cu: B. Expunerea la factori profesionali nocivi D. Pentru a fi eficientă prevenţia trebuie începuta de A. Esherihia Coli la 11-13 săptămâni de amenoree. Se va administra preconcepţional acid folic E. Vitamina B6 B. Sarcina ectopică C. Histerosalpingografia pentru cromozomopatii (măsurarea translucenţei E. se poate aprecia riscul D. Chistul ovarian B. Făt macrosom A. CM Enumeraţi agenţii patogeni care pot fi identificaţi în urma testării tub neural bacterioscopice: E. CM Numiți factori de risc în sarcină: doza de 5 mg/zi A. Fumatul antiepileptică D. Anemie feriprivă 141. Leucoree purulentă 134. Avort spontan C. Vârsta mamei sub 16 şi peste 35 de ani B. Fier 140. CM Identificați complicaţiile pe termen mediu şi lung ale BIP: B. Vitamina D C. La 22-24 de săptămâni. Hipotensiunea fiziologice C. Făt hipotrof A. când se poate aprecia viabilitatea embrionară A.

Dureri în mezogastriu E. Dureri la mobilizarea uterină acute: 149. CM Marcați care din următoarele simptome sunt specifice endometritei E. Infertilitatea tubară C. Cistita acută B. Dispozitiv intrauterin E. Cefalea B. Diaree 143. Chimioterapia B. Testul pozitiv la gonadotropină corionică D. Hematurie E. CM Identificați complicaţiile abcesului tuboovarian rupt: 147. Uretritele acute 146. CM Indicati. CM Indicați semnele care caracterizeaza piosalpinxul: genitale înalte: A. Pilozitatea pubiană 153. pH alcalin a secretului vaginal E. CM Enumeraţi simptomele endometritei: C. Antibioterapiea E. Diagnosticul diferenţial a salpingitei acute se va face cu: A. Infecţia renala B. Peritonita difuză . Sarcina ectopică A. Hipermenoree B. Infertilitatea tubară B. Capacitatea proteolitică şi bactericidă a glerei cervicale C. Cefalee B. Durerile abdomeno – pelvine C. Contraceptive orale combinate 142. Avortul septic E. Febră D. Lombalgie D. Colecistita D. prin care se realizeaza tratamentul piosalpinxului: A. CM Indicați care sunt complicaţiile pe termen mediu şi lung a BIP cronice: D. Vulvo – vaginitele E. Sarcina extrauterină C. Febră D. CM. Leucoree purulentă C. Parametrita C. Sarcina ectopică C. care sunt manifestările salpingitei acute: 144. Incontenenţă urinara de efort E. Spermicide B. Labiile mari şi mici unite compact B. Febră A. Febră A. pH acid al secretului vaginal D. Chiuretaj uterin A. Infertilitate tubară E. Cancerul ovarian D. Durerile pelvine cronice D. Apendicita B. Avort habitua C. CS Complicaţiile pe termen lung a infecţiilor genitale înalte includ: infecţiilor genitale: A. Histeroscopiea 150. Ocluzia intestinală A. CM Enumeraţi componentele barierei fiziologice utile în extinderea 152. Litiaza renelă 148. Leucoree purulentă A. Radioterapiea D. Parteneri sexuali multipli B. Pruritul E. CM Enumeraţi entităţile patologice ce reprezintă complicaţii ale infecţiilor 145. CM Enumeraţi factorii care măresc riscul de răspîndire şi extindere a BIP-lui: A. CM Selectati procedurile. Pielonefrita B. Prurit E. Sarcina multiplă A. Leucoree purulentă D. Hidronefroza 151. D. Dureri abdominale C. Evacuarea și drenajul laparoscopic C.

Histerectomia cu ambele anexe E. Sarcina nu prezintă risc pentru trombembolism majoritatea din cazuri: E. Riscul cel mai mare al complicațiilor trombembolice este în C. Embolismul pulmonar ocupa locul 2 în incidența mortalității A. Arterial 158. Colaps C. Infecții severe E. CM Selectați factorii de risc al complicațiilor trombembolice la gravide și C. Dureri în hipogastru D. La nivelul capilarelor lăuze: D. Histerectomia interanexială B. Istoricul personal de boală trombembolică 164. Anexectomia unilaterală + tubectomia opusă. Abcesului anexial rupt lăuze: B. Boala varicoasă D. CM Enumerați simptomele și semnele sugestive pentru boala 156. Histerectomia cu ambele anexe C. CS Precizați în cazul cărei afecțiuni este indicat tratamentul chirurgical de E. Radiografia cutiei toracice materne B. Trombofiliile E. Ruptura de uter D. Limfatic A. Protezele valvulare cardiace 154. CM Enumerați investigațiile paraclinice folosite în diagnosticul bolii 157. Venos vs de nașterea vaginală B. ECG B. Cistoscopie perioada puerperală ( primele 6 săptâmini) D. Dureri în membrele inferioare cu edem E. Pelvioperitonitei B. USG dopler C. Trombembolismul pulmonar C. CS Stabiliți la nivelul cărui sistem au loc fenomenele tromboembolice în D. CM Notați factorii adiționali ai riscului trombembolismului la gravide și A. Piosalpinxului A. Anexeectomia bilaterală cu extragerea a steriletului E. CM Selectați afirmațiile corecte referitor la boala trombembolică în sarcină: trombembolice pulmonare: A. Hemoragiea intraabdominală masivă B. Incidența patologiei date este estimata la 1-2 cazuri la 1000 E. Dezlipirea de retină E. Extragerea steriletului şi efectuarea laparascopiei 162. HEELP sindrom cavităţii abdominale D. Evacuarea și drenajul laparoscopic 161. Şocul hemoragic D. Anexectomia bilaterală B. 163. Operația cezariană prezintă riscul minor în apariția embolismului A. Vîrsta tînără rupt va fi: 160. Prezentația pelvină a fătului urgenţă: 159. cu abces tuboovarian bilateral rupt va fi: A. CS Tipul intervenţiei chirurgicale în cazul abcesului tuboovarian unilateral E. Anexectomia unilaterală A. tuse B. cu drenarea C. Fistula rectovaginală C. Hidrosalpinxului D. C. Preeclampsie 155. Cefalee pulsatilă hemicraniană A. Primiparitatea D. Tromboza venoasă profundă B. Obezitatea C. Tubectomia bilaterală D. Dispnee. CM Precizați fenomenele specifice pentru boala trombembolica la gravide: A. CS Timpul intervenţiei în cazul endometritei purulente pe fon de dispozitiv trombembolică: intrauterin complicată. CS Selectați localizarea mai frecventă a trombozei venoase profunde . Parametritei C. RMN nașteri. dureri în cutia toracică.

Vasele pelvine D. Imobilizarea de durată D. colaps B. Terapia intensiva A. Administrarea tromboliticelor D. Infarctul placentar D. RMN D. Criza de astm bronșic E. Membrele inferioare C. Leziunilor endoteliale din naștere C. BPO (boala pulmonara obstructiva) . Radiografie B. CM Selectați metodele utilizate la diagnosticul trombozei venoase profunde D. Radiografia D. Administrarea anticoagulantelor C. Tactica expectativă 167. Administrarea de trombolitice D. Embolia amniotică D. Aspirină D. Tahicardie C. CM Indicați măsurile întrepinse în cazul tromboemboliei pulmonare: B. CM Selectați care sunt acțiunile de urgență în cazul tromboemboliei A. Toracotomia cu embolectomie E. Tromboza venoasă profundă C. Durere toracică brusc instalată A. CS Care din cele enumerate este factorul de risc major în tromboembolism 171. Heparină MMM B. Trombofiliile B. Tromboembolia arterei pulmonare 173. Embolia amniotică A. Creșterea numărului trombocitelor B. Pulsoximetria E. Boala varicoasă A. Preeclampsia 170. CM Indicați simptomele tromboemboliei pulmonare în sarcină: E. CM Tromboembolia pulmonară necesită diagnostic diferențial cu: B. CM Selectați variantele posibil întâlnite în sarcină a boalii tromboembolice: E. Creșterea stazei A. Piciorul stîng B. Dalteparină E. Warfarină C. Șoc. Simptome dispeptice 174. Laparascopia A. Administrarea subcutan de anticoagulante E. Tactica expectativă 168. Alterarea raportului pro/anti coagulanți pulmonare la gravide: B. Infarctul miocardic C. Administrarea de anticoagulante orale C. Preeclampsia a membrelor inferioare: E. USG-Doppler 175. Circulația pulmonară E. Celocoxib 166. Tromboza venoasă profundă E. USG-Doppler B. Excizia varicelor A. Boala varicoasă B. Pulsoximetria C. Astmul Bronșic 169. Dispnee severă urmatoarele: C. CM Diagnosticul diferențial al tromboemboliei pulmonare se face cu B. A. CM Marcați factorii ce cauzează hipercoagulabilitate în sarcină: 172. Multiparitatea C. CM Selectați metodele utilizate la diagnosticul tromboemboliei pulmonare: E. Evaluarea V/Q (ECG) 165. Traumatizarea colului uterin E. CM Precizați ce medicamente se recomandă în cazul trombozei venoase pulmonar la gravide: profunde în faza acută la gravide: A. Piciorul drept A. CT în regim angiografic C. Pneumonie A. Șocul cardiogen D. Scăderea hematocritului D.

IV A. IV C. Eritoplazia. Utilizarea COC B.Cin 3 HPV 179. Epiteliul scoamos. HPV virus ( 16-18) 183.alb persistent C. Papanicolau semne de malignitate: B. Vasele sub forma de punctație D.aciclovir C. I citologie sigur malignă B. V B. Cin2 . CM Selectați măsurile terapeutice necesare în managementul C. Pseudoeroziunea. utilizarea prezervativului A. CM Enumerați procesele de fon ale colului uterin: E. CS Care din clasele frotiului "Babeș . Virusul gripei A. leucoplazia 184. Streptococul B hemolitic C. Jugularea șocului A. Utilizarea preparatelor antivirale . CS Numiți testul ce constă în badijonarea colului uterin cu soluție lugol cu E. Cin 2 E. Cin 1 . polipul col: D. Zona de tranziție sănătoasă 177. Vasele anormale A. CM Indicați măsurile întreprinse în cazul profilaxiei primare a cancerului de C. II D. II A. Eroziunea vera. Cin 1 D. IV-a 186. Administrarea anticoagulantelor B. II-a D. endocervicita A. ectropionul erodat ele B. CM Indicați aspectele colposcopice anormale în zona de tranziție: B. III-a E. Asigurarea respirației adecvate 182. Cezariană urgentă C. Eschericha Coli D. III B. CS Indicați agentul etiopataogenetic al proceselor precanceroase si a D. Epiteliul aceto. Cin 3 185. Virus hepatita C si B B. Schiller B. cilindric cu zona de tranziție la limita între A. Hiperkeratoza cancerului de col uterin: E. Epiteliu scuamos fara atipie D. Mozaicul vascular E. I. I C.Papanicolau" prezintă semne de A. Babes A. Cicatrice postoperatorie cancerului de col: 180. Epiteliu cilindric fara atipie E. Schirodkar .176. Vaccinarea fetițelor pînă la vîsrta de 14 ani cu vaccin contra E. Hiperkeratoza 178. CS Displazia ușoară a colului uterin conform clasificării internaționale este B. Irigări vaginale postcoitale definită ca: C. III tromboemboliei pulmonare la gravide: D. CS Marcați stadiul la care se referă leziune extinsă în afara pelvisului sau D. Adenomatoză invazia clinică a mucoaselor vezicale și rectale conform clasificării FIGO a E.a C. Administrarea oxitocinei E. Papilomul. CM Notați aspectele ce constată o colposcopie normală: C. V-a identificarea zonelor iod negative: 181. CS Care din clasele frotiului "Papanicolau" prezintă atipie inflamatorie fără A. Abstinența sexuală. IIA D.

CM Marcați etapele operației "Wertheim" folosită la cancerul de col uterin: C. Colposcopia cu biopsie E. În platou 16-18 pozitive 193. II A 188. Este bivalent anti HPV 16-18 D. citologia cervicală "Babes-Papanicolau" D. Histerectomia totală . conține doar antigenele capsidei virale 196. II B C. I A1 191. Are ADN viral in stare atenuată cu invazia stromei între 3-5 mm în profunzime și 7 mm în suprafață aparține E. Efectuarea testului "Papanicolau" populației feminine cu vîrsta A. Infertilitate B. Supraclaviculari C. I A2 C. Înlăturarea ganglionilor paraortici A. Screeningul populației feminine de la 15 pina la 20 ani inferioare a vaginului se încadrează în stadiul: D. I B2 B. Amniosure 192. nu are loc infectarea cu HVP stadiului: A. CM Marcați care ganglioni llimfatici se includ în stațiunea 1 a metastazării D. La vaccinare. E. CS Conform clasificării stadiale a a cancerului cervical după FIGO leziunea D. Prurit vulvar A. Leucoree sub formă de limforee E. Rezecția treimii superiaore de vagin E. CM Indicați măsurile întreprinse în cazul profilaxiei secundare a uterin: cancerului de col uterin: A. Exofitică sub formă de conopidă A. cS Marcați femeile. CS Invazia parametrului fără implicarea oaselor micului bazin în cancerul de C. Sîngerări postcoitale 194. Limfadenectomia ganglionilor limfatici stațiunii 1 195. I A cuprinsă între 30-40 ani B. Este tetravalent anti HPV 16-18-11-6 E. col în butoiaș B. I B1 A. Formațiuni cu conținut ciocolațiu în cadrul screeningului și dispensarizarea pacientelor cu HPV E. Paracervicali 190. Citologia în mediul lichid cu HPV testare D.depistate D. Obturatori profilaxia primară a cancerului de col: C. CS Conform clasificării FIGO a cancerului de col. CM Semnele clinice precoce a cancerului de col uterin includ: D. HPV testarea după vîrsta de 65 ani C. CM Selectați afirmațiile. Ulcerativă ( sancriformă ) detectarea stărilor precanceroase a colului uterin C.iliace externe A. III A A. I A E. IV B C. Endofită. IV A B. CM Notați care pot fi aspectele microscopice ale leziunii din cancerul de col 187. III B B. HPV testarea 197. Bifurcatiei a. Cin III . I B A. Dureri nocturne în micul bazin col uterin după clasificarea FIGO se încadrează în stadiul: D. Nu are ADN viral. Extirparea totală a vaginului și vulvei cancerului de col uterin: E. Asanarea stărilor precancerosase Cin I. CM Indicați procedeele screeningului cancerului de col uterin: B. utilizat la B. Paraaortali B. leziunea cu invazia a 1/3 C. Screeningul populației feminine o data la 3-5 ani pentru B. Cin II. I B E. II B 189. ce corespund vaccinului cervarix. care nu intră în grupul de risc pentru diabetul zaharat la E. Histerectomia totală cu anexe D.

Fătul macrosom 203. Preeclampsie deficit de insulină endogenă B. Femeile obeze B. CS Specificați noțiunea de diabet zaharat gestațional: C. cu A. Boală metabolică caracterizată prin hiperglicemie cronică. În timpul gestaţiei glicemia rămâne constantă celulară şi rezistenţa ţesuturilor ţintă la acţiunea insulinei 206. Afecțiune. care cuprinde orice grad de intoleranţă la glucide. până la 12 săptămâni de gestaţie distrucţia progresivă a celulelor beta-pancreatice cu deficit B. D. până la 32 săptămâni D. Infecţiile tractului urinar lipsa diabetului zaharat: D. până la 22-24 săptămâni absolut de insulină endogenă C. Insuficienţa cardio-vasculară A. Boala Ițenco-Cușing A. Feocromocitom 207. Glipizidul. Femeile. Gușă endemică B. CM Precizați termenii de gestaţie. când se va face a doua internare în staționar C. La 32-34 săptămâni B. CS Numiți complicația obstetricală. CS Specificați nivelul recomandat al HbA1c la femeile cu diabetul zaharat. De la începutul sarcinii. Boala Adison A. Femeile gravide cu gestoze precoce D. Polihidramniosul A. Afecţiune autoimună cu etiologie multifactorială. 8% A. Disproporţia feto-pelvină care planifică sarcina: C. Sarcina extrauterină în anamneză A. Metformina C.Numiți preparatele indicate în cazul diabetului zaharat. 10% B. B. La 20-24 săptămâni 200. 7. CS Marcați în ce caz de boală apare hiperglicemia și glucozuria la sarcină în C. Sindrom eterogen. când are loc micşorarea glicemiei la urmare a defectelor în secreţia şi/sau acţiunea insulinei gravidele cu diabet zaharat: C.5% 199. Indicele Masei Corporale peste 30( kg / m2) D.5% D. CS. CM Numiți complicațiile. CM Enumerați factorii de risc pentru diabetul zaharat gestațional: C. De la 24-28 săptămâni. ca 205. Insulina E. Avortul spontan în antecedente E. CS Numiți factorii de risc pentru diabetul zaharat gestațional: D. care au suferit diabet gestaţional la sarcina anterioară A. La 16-18 săptămâni E. Femeile. Avorturile spontane în anamneză . Buforminul 198. Asfixia nou-născutului C. tip I pentru gravide: B. ce duce la A. a căror părinţi ori rude au avut sau au diabet zaharat 202. CS Marcați termenul sarcinii. Femeile gravide cu glucozurie C. E. Glimenclamida D. Antecedentele familiale de diabet pentru femeile cu diabet zaharat : D. A. 6. sarcină: E. până la naştere genetici. De la 32 săptămâni. a cărui etiopatogenie implică atât factori D. Semnele de supramaturare la nou-născut B. Afecțiune metabolică cu eteologie exclusiv autoimună ce duce zaharat: la formarea autoanticorpilor către celulele beta-pancreatice. Anemia B. 7% E. Nașterea prematură în antecedente 204. La 26-28 săptămâni cu debut sau primă recunoaştere în timpul sarcinii E. Tireotoxicoză E. La 24-26 săptămâni A. De la 13 săptămâni. Indicele Masei Corporale 28 (kg/m2) B. care nu este specifică diabetului zaharat: E. cât şi de mediu ce provoacă deficit de secreţie beta. Hidramnios 201. frecvent întâlnite la femeile însărcinate cu diabet E.

C. Creatinina în ser A.9 mmol/l glucoză >11. Risc minin D. CM Enumerați indicațiile pentru finisarea sarcinii prin OC la gravide cu B. Antecedente obstetricale agravate D.9 mmol/l D. + 0 zile B. C. CM Enumerați criteriile de diagnostic al diabetului zaharat: D. Ureea în sânge E. Testele hepatice crescute B.3 mmol/l E. Glucozuria A. Glicemia posprandială la 2 ore mai mult de 11 mmol/l 215.1 mmol/l si mai D. Cu control adecvat al glucozei în sînge cu insulin zaharat) B. Ionograma. CM Numiți caracteristicele. Scăderea toleranței la glucoză 214. Prezența glucozurie E. mai mult 213. + 0 zile și 38 săpt. Operația cezariană plană la termenul de 38 săpt. Raportul dintre creatinină și rata filtrării glomerulare B. CM Enumerați care femei intră în grupul de risc înalt pentru diabetul 211. DZ tip II cu risc minim B. Glicemia a jeun mai mult de 6. CM Numiți condițiile când este admis tratamentul diabetului zaharat în zaharat gestațional: sarcină cu metformină: A. DZ tip I C. Mola hidatiformă B. Copilul macrosom.1 mmol/l C. Glicemia în ser la orice ora 11 mmol/l și mai mult mmol/l 210. Diabetul gestațional anterior contraindicată: E. Patologia colului uterin A. născut anterior cu greutatea de 4. în baza cărora se poate pune diagnosticul de C. Antecedentele familiale de diabet (rude de gradul I. Nefropatie diabetică 212.5 kg sau E. Nivelul de glucoză peste 2 ore în cadrul testului de toleranță la B. Nivelul plasmatic de glucoză pe nemâncate 11. Proteinurie E. Subponderalele A.1 E. Glicemia posprandială la 2 ore mai mult de 8 mmol/l A. Glucoza a jeun 15 mmol/l diabet gestațional: D. Masa probabilă a fătului mai mare de 4000g D. CM Numiți grupul de femei cu diabetul zaharat la care sarcina este D. Sarcina ectopică C. Inducerea travaliului între 36 săpt. Cu obezitate marcată B. CM Numiți ce aspecte sunt apreciate la testarea funcției renale în C. Antecedente personale de DZ C. Glicemia a jeun E. Beneficiază de un control bun al glucozei din sânge E. cu diabet A.+6 zile E. Nașterea spontană la 40 săpt.+6 zile C. Glicemia a jeun mai mult de 5. Proteinuria 209. Simptome de diabet plus nivelul ocazional al glucozei >11. Asocierea peeclampsiei mult E. Operația cezariană între 37 săpt. DZ tipI decompensat A. + 0 zile și 38 săpt. Inducerea travaliului între 37 săpt. D. HbA1c este peste 86 mmol / mol(10%) 208. CM Precizați modul și timpul de finisare a sarcinii la gravidele cu diabetul 217. Asocierea cetoacidozei 216.0 mmol/l diabetul zaharat : C. Glicemia a jeun mai mult de 6. DZ gestațional B. Proteinuria preconcepție la femeile cu diabetul zaharat: D. Nivelul plasmatic de glucoză pe nemâncate >7. Placenta acreta . CM Enumerați criteriile de diagnostic a DZ gestațional (dupa OMS): C. Placenta aderens D. Prezența exclusivă a simptomelor de diabet A. CM Cauze ale hemoragiilor în primul trimestru de sarcină pot fi: zaharat tip I sau II fără alte complicații: A.

Determinarea progesteronului în sânge A. Apariția sindromului algic la deplasarea colului uterin la examen B. Tensionarea fornixului posterior al vaginului E. CS Cea mai frecventă localizare a sarcinii tubare este la nivelul: C. vârsta mamei <35 de ani E. cM Evacuarea cavității uterine în caz de sarcină oprită în evoluție în primul D.218. În evoluție A. Determinarea estrogenilor în sânge B. Colon iritat corecte: E. Dureri în regiunea inferioară a abdomenului semne clinice: B. Laparoscopie cu tubectomie unilaterală 223. Laparotomie Pfanenstiel cu tubectomie unilaterală D. fertilizarea in vitro A. În 60-80% din cazuri este cauzat de aberații cromozomiale 228. CM Tratamentul sarcinii tubare întrerupte poate fi realizat prin următoarele B. Vomă C. Placenta previa . Tratamentul în staționar nu se recomandă metode: C. CM Investigațiile necesare în caz de avort spontan sunt: E. Apendicita acută E. Semnul frenicus pozitiv 225. Ultrasonografia patologii: C. Complet 224. Mărirea în dimensiuni a sânilor D. Istmice vaginal C. CM Diagnosticul sarcinii ectopice întrerupte se bazează pe următoarele C. Incipient E. Determinarea FSH în sânge C. interstițiale bimanual D. Apoplexia ovariană A. CM Factorii de risc pentru sarcina ectopică sunt: D. CM Cauzele hemoragiilor în trimestrul III de sarcină sunt: B. Medicamentoasă 229. fimbriale E. intermediare 220. Iminent D. Salpingita acută 222. Se recomandă regim la pat până la dispariția durerilor C. CM Diagnosticul sarcinii tubare în evoluție se bazează pe următoarele A. Chiuretaj uterin B. Mărirea în dimensiuni a uterului conform termenului de gestație A. Ampulare D. Lipotimie ortostatică E. salpingita cronică 219. Laparoscopie cu tubectomie bilaterală trimestru se face prin metodele: E. Aspirația vacuum manuală A. Analiza generală de sânge 227. anomaliile cromozomiale la embrion B. Lipotimie ortostatică A. Laparotomie Panenstiel cu aspirarea oului fetal E. Dureri în regiunea inferioară a abdomenului E. Expectativă A. Se recomandă spasmolitice B. Reținerea menstruației până la câteva săptămâni D. endometrioza caracteristici: D. CS Semnul clinic pentru avort iminent este: 226. Grețuri B. cu metrotrexat A. Se recomandă preparate care conțin progesteron A. Medicamentos. Eliminări sanguine din căile genitale A. Avortul spontan D. cM Următoarele afirmații ce țin de avortul spontan din primul trimestru sunt D. CS Dintre formele clinice ale avortului spontan nu face parte avortul: C. CM Diagnosticul diferențial al sarcinii ectopice se face cu următoarele B. Criminal B. Semnul Blumberg pozitiv 221. Eliminări sanguine reduse din căile genitale C. Infuzarea de soluție hipertonă în sacul amniotic C.

cu excepţia: . Plasmă proaspăt congelată 240. CM Semnele clinice ale decolării premature a placentei normal inserate C. CM Semnele clinice pentru placenta previa sunt: E. Multiparitatea cantități de sânge în perioada de expulzie a placentei și anexelor sale mai C. Uter nedureros la palpare 239. Aprecierea BCF E. CM Investigațiile de laborator în caz de hemoragie din căile genitale în C. 400 ml A. Placenta acreta A. Determinarea nivelului Hb și eritrocitelor în sângele matern A. CM Diagnosticul placentei previa se bazează pe: D. Semnele clinice 231. Ultrasonografia fetală A. Embolia cu lichid amniotic E. Uterul în tonus sporit B. Manevre mecanice iatrogene A. Determinarea hemoglobinei F în sângele eliminat din căile E. Rezultatele USG E. Decolarea patologică a placentei E. CS Cauzele hemoragiilor din perioada a III-a a naşterii datorate decolării C. Examenul ginecologic bimanual B. Prezentații patologice ale fătului C. Uter în tonus sporit B. 500 ml B. Amnioscopie genitale (proba Apt) B. 150 ml E. 200 ml 233. CM Etiopatogenia hemoragiilor din perioada a III-a a naşterii este: C. cu excepţia: D. CM Factorii de risc pentru decolarea prematură a placentei normal D. Transfuzie de masă trombocitară C. Decolarea prematură a placentei normal inserate D. Operație cezariană urgentă de coagulare sanguină sunt următoarele. Aderenţe anormale ale placentei 234. Amniocenteză A. Oxigenoterapie D. Decolarea prematură de placentă normal inserată E. Terapie tocolitică E. 300 ml sunt: D. Aprecierea bilirubinei generale B. Ruptura uterină 235. Primiparitatea mult de: D. Hipotonia uterină D. Aprecierea concentrației protrombinei și fibrinogenului 237. Hipertonia uterină inserate sunt: E. CS Conduita obstetricală în forma severă de decolare prematură a C. Determinarea pulsului. CS Cauzele hemoragiilor din perioada a III-a a naşterii datorate tulburărilor C. Evaluarea tonusului uterin 236. Uter relaxat A. Hemoragie prin retenţie de placentă placentei normal inserate nu include: D. B. Retenţie prelungită de făt mort B. Traumatismul abdominal B. CM La o gravidă cu hemoragie în trimestrul III sunt obligatorii următoarele B. Hemoragie din căile genitale patologice a placentei sunt următoarele. Rupturile canalului moale 232. Uterul dureros la palpare A. ASAT C. Hipotonia arterială A. Aprecierea nivelului ALAT. Uterul nedureros la palpare examinări: C. Supradistensie uterină A. Preeclampsia 238. CS Hemoragia din perioada a III-a a naşterii reprezintă piertderea unei B. Durere acută în regiunea inferioară a abdomenului E. Examenul ginecologic bimanual trimestrul III de sarcină sunt: D. TA D. Hemoragie acută din căile genitale 230.

tracția controlată de cordon 242. Administrează oxitocină C. Tracţiunea de cordon pentru a ajuta expulzia rapidă a placentei A. cu excepţia: membranele A. CM Profilaxia hemoragiei din perioada a III-a a naşterii constă în: D. Preeclampsia A. A. administrarea preparatelor de tipul metilergometrinei E. Fisurile labiale 249. CM Profilaxia hemoragiei din timpul naşterii constă în: B. evitarea manevrelor brutale în perioada a III-a a naşterii 241. tracţiune pe cordon pentru a ajuta expulzia rapidă a placentei B. Sedarea mamei E. Se masează extern uterul A. Retenţia prelungită de făt mort 246. împingere la fundul uterului pentru a expulza placenta şi de coagulare sanguină sunt următoarele. Preeclampsia 247. Hipotonia uterină B. Se administrează metilergometrină D. Hipotensiune 248. CM Complicaţiile grave imediate ale hemoragiilor din perioada a III-a a A. împingere la fundul uterului pentru a expulza placenta şi B. Deces E. controlul placentei şi al membranelor A. CS Conduita terapeutică în retenţia completă sau parţială de placentă este: E. CM În caz de hemoragie în perioada a III-a. tracţia forțată pe cordon D. Decolarea prematură a placentei normal inserate II-a a naşterii E. colapsul C. sindromul Sheehan şi membranelor B. decerebrare E. Paloarea accentuată a tegumentelor D. Hemoragiile prin tulburări de coagulare D. Embolia amniotică E. Împingerea la fundul uterului pentru a expulza placenta şi 245. depistarea şi tratarea anemiei în timpul sarcinii C. Sindromul Simmonds A. Reechilibrarea volemiei D. Colapsul C. Oprirea hemoragiei B. Hipertensiune membranele C. Retenţia de placentă C. corectarea tulburărilor de dinamică uterină din perioada I şi a D. CM Cauzele hemoragiilor din perioada a III-a a naşterii pot fi: A. Îmbunătăţirea respirației C. Se evacuează vezica urinară prin sondaj B. CM Semnele hemoragiei interne sunt: C. Extragerea manuală de placentă C. infecția respiratorie cronică 251. CM Complicaţiile grave tardive din hemoragiile din perioada a III-a a naşterii membranele sunt: B. Rupturile de canal moale C. boala trombembolică D. Tahicardie obiective: 243. Nu se masează uterul naşterii sunt: B. Brida amniotică A. Diateza hemoragică B. conduita curativă are două E. CM În hipotonia uterină se recomandă de efectuat: 244. Retenţia prelungită de făt mort şi membranelor C. Sindromul Sheehan 250. CS Cauzele hemoragiilor din perioada a III-a a naşterii datorate tulburărilor D. Embolia amniotică B. CS Despre decolarea manuală a placentei sunt corecte afirmațiile: . Masajul extern al uterul D. Hipertonia uterină E. Șocul D. Îmbunătăţirea stării fătului A. Bradicardie E. Administrarea de 800 mg misoprostol per rectum E.

Şocul hemoragic de hipotonia uterină sunt: C. Hemoragia externă este mică A. Pătrunderea lichidului amniotic cu elemente fetale în circulaţia A. Se pune material steril pe abdomenul mamei C. Hipertensiune sac vaginale E. Operaţia cezariană dezlipită nu alunecă pe antebraţ D. Fundul uterului este mai sus de ombilic 261. Poate fi efectuată doar de către obstetrician B. Anurie C. Poate fi efectuată de către medicul de familie E. CM Precizaţi cu care afecţiuni se efectuează diagnosticul diferenţial al D. Este necesară asepsia mâinilor A. CM Indicaţi în prezenţa căror simptome suspectăm embolia cu lichid amniotic: 254. Nu poate fi efectuată de către medicul de familie 257. Trombembolia arterei pulmonare 255. Cauzează pierderi mici de sânge dacă interesează colul uterin 260. Sindromul Mendelson A. Nu se retrage mâna din cavitatea uterină până când placenta C. Poliurică A. cauzează pierderi mari de sânge dacă interesează colul uterin emboliei cu lichid amniotic : E. Este necesară asepsia mâinilor maternă cu declanşarea şocului anafilactic şi cardiorespirator B. Travaliul precipitat B. CS Despre extragerea manuală a placentei nu este corectă afirmația: sarcină: A. CM Notaţi cele 2 faze în evoluţia clinică a emboliei cu lichid amniotic: D. A. Nu este necesară asepsia mâinilor B. Frisoane şi febră sac vaginale C. CS Hemoragia prin tulburări de coagulare se manifestă prin: C. Cauzează pierderi mari de sânge dacă interesează fundurile de D. acesta nu se lizează rapid D. Manevra trebuie executată rapid 258. spumos-rozată B. Poate fi efectuată de orice persoană care se află în preajma C. CM Următoarele afirmații despre rupturile de canal moale sunt corecte: A. Pătrunderea lichidului amniotic în cavitatea abdominală maternă D. Poate fi efectuată de către moașă emboliei cu lichid amniotic în sarcină: 252. Decolarea placentei C. Semnele HELLP sindromului 256. Insuficienţa cardiocirculatorie acută în naştere A. Uterul este moale E. Hemoragia externă este mare D. Când există cheag. Pătrunderea lichidului amniotic în trompele uterine şi vagin pierde timpul E. Hemoragie internă cu sânge coagulat parturientei D. Manevra trebuie executată rapid E. Uterul este contractat B. Insuficienţa forţelor de contracţii D. Hemoragică (hipotonia uterină şi forma acută a CID sindrom) . CM Despre extragerea manuală a placentei sunt corecte afirmațiile: A. Idiosincrazia anafilactică medicamentoasă B. Hemoragie externă cu sânge fluid B. Prezentaţia pelviană E. CM Semnele clinice în hemoragiile din perioada a III-a a naşterii determinate B. Hemoragie internă cu sânge fluid D. Manevra nu trebuie executată brutal 259. Pătrunderea lichidului amniotic în circulaţia fetală C. Pătrunderea lichidului amniotic în caile respiratorii fetale E. Tusă productivă. Disgravidia precoce C. pentru a nu D. Nu se pune material steril pe abdomenul mamei. cauzează pierderi mici de sânge dacă interesează labiile mari A. stop respirator) E. Se aseptizează regiunea vulvo-perineală B. Hemoragie externă cu sânge coagulat C. CM Enumeraţi factorii de risc pentru apariţia emboliei cu lichid amniotic în 253. CS Care din afirmaţiile enumerate reprezintă caracteristica principală a E. Cauzează pierderi mici de sânge dacă interesează fundurile de B. Şocul cardiogen (stop cardiac.

CM Marcaţi care preparate presupune tratamentul primei faze a emboliei cu lichidului amniotic: lichid amniotic: A. Intubarea endotraheală cu respiraţie dirijată E. Glicozide cardiace ( digoxina 0. CM. CM. Anexectomie bilaterală profilactică E. Enumerati procedeele de urgenţă în caz de embolie cu lichid amniotic: E. Introducerea sondei nazo-gastrale D. Dezlipirea manuală a placentei C. Tardiv postpartum cardiopulmonară . Indicaţi perioadele când pot apărea semnele suspecte ale emboliei cu B. Operaţie cezariană urgentă perimortem în eşecul resuscitării B. Ruperea colului uterin în timpul naşterii pe fondalul reţelei lichid amniotic: cavernoase dezvoltate A. Glicozidele cardiace D. Fătul macrosom emboliei cu lichid amniotic: B. cel putin. Tratamentul CID sindromului după resurcitarea E. În prima perioadă de naştere C. Hemoragia obstetricală A. CM. Perfuzie de vasopresori ( DOPAMINA 2-5 mcg/kg/min) D. În perioada de delivrenţă cardiopulmonară conform protocolului “suportul vital cardiac” D. Notaţi factorii ce provoacă dehiscenţa vaselor uterine cu embolia 262. Megadoze de glicocorticoizi (hidrocortizon 1000 mg i. În perioada puerperală precoce. a două aborduri venoase 269. Enumeraţi procesele prin care poate pătrunde lichidul amniotic în E. Imunosupresivă 267. Membranele amniotice A. CM Stabiliţi ce măsuri de tratament prevede terapia antişoc în cazul A.v in jet) E. Tratamentul prompt a insuficienţei respiratorii acute şi lichid amniotic: hipotensiunii arteriale A. CM. Operaţia cezariană B.v) C. Meconiu B. Operatia cezariană extraperitoneală A. Enumeraţi motivele ce favorizează creşterea presiunii intrauterine şi E. Sterilizarea chirurgicală a trompelor 271. Fragmente placentare D. Gastroprotectoarele 268. Cataterizarea. Decolarea manuală a placentei A. În a doua perioadă de naştere D. Fragmente de cordon ombelical amniotic: B. Tratament sindrom CID prompt in dependenta de faza 270. Simpatomimeticele C. Traumatizarea colului uterin C. Delivrenţa spontană a placentei D. Corticosteroizii B. CM Stabiliţi obiectivele pentru tratamentul de urgenţă în embolia cu lichid A. CM. Solicitarea urgentă a medicului ATI 266. Precizaţi ce acţiuni prevede tratamentul chirugical în cazul emboliei cu A.5 mg i. Administrarea incorectă a oxitocinei cu travaliul precipitat B. Eliberarea căilor aeriene C. Uterotonicile E. Naşterea prematură C. În caz de stop cardiorespirator se indică resuscitarea C. preponderent în primele 30 minute E. Evitarea mega dozelor de Hydrocortizon B. Marcaţi componentele lichidul amniotic embolizat: 263. Ruptura uterului E. CM. Polihidroamniosul D. Traumatizarea pereţilor vaginului D. CM. Scuame ale pielii fetale C. E. Eletroforez cu hidrocortizon dezvoltarea emboliei cu lichid amniotic: 264. Dezlipirea la naştere a placentei normal înserate cardiopulmonare C. Dilatarea lentă a colului uterin B. Histerectomie în hemoragie postpartum coagulopatică D. Terapia magnezială (doza de atac) circulaţia maternă în naştere: 265.

rotunde. Efectuarea operației cezariane cu biopsia corionului C. Lig. Androgeni . CM. Determinaţi care sunt acţiunile indicate în cazul complicaţiilor la D. Ovarele lipsa răspunsului de resuscitare cardiopulmonară pentru B. în caz de edem pulmonar 278. Migratiei implantatiei . Durere pelvină cronică E. Ciclitatea procesului (puseurile in timpul menstrei) D. Stabiliţi ce include tratamentul hemoragiilor coagulopatice în cazul C. Ligaturarea arterelor epigastice C. CM. Ligaturarea arterelor pudendale B.000) 277. Ligamentul lat D. Cateterizarea arterei pulmonare B. Dispareunia D. CM Numiși denumirile teoriilor etiologice a endometriozei : şi copilului A. Embolizarea arterelor uterine D.demonstrate cardio sau ecografic) E. CM Indicați semnele tabloului clinic al endometriozei : dezvoltat A. utilizat la tratamentul endometriozei la A. Operatia perimortem se efectuează în prezenţa semnelor de D. Dycinone în megadoze C. Ligamentul rotund E. Trompele in reg. Indicarea crioprecipitatului în tulburările coagulopatice D. Determinarea gazelor sanguine şi stării acido-bazice Emboliei cu Lichid Amniotic: D. Disuria C. Musculatura uterului C. Resuscitarea cardiopulmonară se efectuează dupa cezariană B. Infectare HPV Emboliei cu Lichid Amniotic: 282. Hematocritul. CM Identificați care structuri anatomice sunt afectate la endometrioza emboliei cu lichid amniotic în travaliu: genitală externă: A. Regresarea focarelor în timpul sarcinii (decidualizarea) supraviețuitoare. CM. Imunologica . Masa trombocitară (trombocitele < 50.Sampson D. CM Marcați caracteristicile endometriozei: C. Dismenorea şi infertilitate B. Prezenţa endometriului fără semne de atipie 273. Precizaţi care sunt metodele de stopare a hemoragiei coagulopatice în 279. Acidul aminocapronic B. CM Numiți care din structurile anatomice sunt afectate la endometrioza embolia cu lichid amniotic: internă: A. Spațiul Douglas viabilitate fetală (BCF . CM. Selectaţi condiţiile de caz la efectuarea operaţiei cezariene în cazul 280. după embolia cu lichid amniotic : E. Crioprecipitat (fibrinogenul < 1 gr/L) E. hemoglobina şi coagulograma adolescente: B.Meyer E. istmica si ampulara salvarea fătului C. Vaginul. colul uterin B. Musculatura uterului B. Regiunile interstitiale a trompelor uterine C.272. Sterilizarea urgentă a trompelor uterine B. Bulemia 274. Endometrioza metastazeaza E. Radiografia pulmonară cu ECG A. Histerectomia în cazul hemoragiei profuze E. Reducerea parenterală a lichidelor. Embrionara . CS Selectati grupul de preparate. Sutura B-Lynch E. Operaţia cezariană se efectuează indiferent de starea mamei 281. Factorul VII (Novoseven) 20-120 mcg/kg in toate situatiile A. Indicarea inotropelor în insuficienţă ventriculară stângă C.Dmowski 276. Progresarea endometriozei în menopauză A.Baskakow D. Sonda nazo-gastrală decompresivă A. Metaplazia celulelor mezoteliale . Enumeraţi metodele de diagnostic paraclinic obligatorii în cazul E. Histerectomia totală A. Cezariana perimortem se efectuează în primele 5 minute în A. Ligamentul sacrouterin 275. CM.

USG B.palide pe 292. He = 4 –normal B. Dismenoreea E. Infertilitatea . Suprafața noduloasă în spațiului douglas D. E mai pronunțat în timpul menstruației 283. Febră pe parcursul cicluilui menstrual mediul peritoneal C. Creşte consistenţa dopului gelatinos A. COC. Reprezintă patologie de risc pentru malignizare endometrizei C. Palparea suprafețelor noduloase în fornexul vaginal posterior A. constatate histologic 287. CM Selectați mecanismele. CM Identificați semnele caracteristice ale sindromului algic pelvin in C. Des microperforeaza cu formarea plastroamelor aderentiale. Aterom E. Aderențele tubar-peritoneale E. Metastazează în plamîni și ficat. Formațiune chistică > 5-6 cm. cu dispariţia după B. Depresii D. Nalaxonul E. Vizualizarea laparascopică a focarelor brune. CM Precizați prin ce metode se stabiliște diagnosticul definitiv a D. Inferitlitatea C. Antigonadotrofine 288. Buserelinul C. Endometriul atipic nediferentiat constatat histologic endometriozei: E. Danazolul B. Tratamentul costisitor A. Prezenţa nodulelor la palpare în fornexul posterior 290. CA =125-marit . Adenomioza E. Nu are reactii adverse E. Adenomatoza D. CM Marcați caracteristicile endometriomului: A. Localizare retrocervicala E. ce provoacă infertilitatea în endometrioză: 284. Aderenţele în cavitatea bazinului mic în jurul revărsărilor A. Dispareunie A. Distrucția țesutului ovarian în endometriom D. Mirena reversibila C.Inactivarea spermatozoizilor de citokinele proinflamatorii şi macrofagii din B. CM Determinați dezavantajele utilizării GnRh în tratamentul endometriozei: endometrioză: A. Inducerea semnelor de menopauza medicamentoasa B. Endometrioamele vizualizate laparascopic sau USG D.Dispareunia. Focare ciocolăţii depistate laparascopic E. CM Marcași preparatele cu care se efectuează tratamentul hormonal la 285.reduce frecvenţa coitusurilor aceasta C. Endometrimiom 289. C. CS Stabiliți ce reprezintă semnul Benjamin în endometrioză: A. cu conținut ciocolatiu la tuseul vaginal cu confirmarea histologică la biopsia B. RMN D. Gradul de răspîndire a endometriozei B. Citostatice A. CM Precizați care constatări depistate confirmă endometrioza: 286. Proserinul D. Stroma și glandei endometriale în afara cavității uterine. COC endometrioză : D. B. CS Selectati standartul de aur în diagnosticul endometriozei: organele genitale si peritoneu A. Marirea bilaterală a ovarelor C. Imposibilitatea folosirii la adolescente 291.rosii. Mărirea temperaturii pe parcursul menstrei. E. Frisoane cu dispnee D. Estrogeni B. CS Precizați cum sunt definite focarele de endometrioză în miometrul uterin: C. CT C. Examenul histologic al bioptatului ciocolatii B. Adenocarcinom D.

E. Laparascopia C. Klinefelter
293. CM Cauzele dispareunii în cazurile endometriozei poate fi : D. Turner
A. Endometriomul cu microperforare E. Sheehan
B. Retrofelxia fixată uterina cu reflux de singe menstrual 299. CS Indicaţi denumirea sindromului cărui îi corespunde forma tipică a
C. Focarele de endometrioză in lig. uterosarale desgeneziei gonadice:
D. Endometrioza retrocervicală A. Rokitansky-Kusther-Hauser
E. Impermiabilitatea tubelor Falllope B. Morris
294. CM Indicați care factori favorizează infertilitatea la endometrioză: C. Klinefelter
A. Oligospermia D. Turner
B. Secreția locală de prostaglandine și citokine proinflamatorii E. Sheehan
C. Impermiabilitatea trompelor uterine 300. CS Telarha prematură reprezintă:
D. Dereglarea ovulatiei A. Dezvoltarea precoce izolată a glandelor mamare
E. Dizuria B. Accelerarea brutală a vitezei de creştere
295. CM Stabiliţi care pot fi complicațiile tratamentului cu Danazol, utilizată la C. Avansarea brutală a maturării osoase
endometrioză: D. Dezvoltarea precoce izolată a pilozităţii pubiene
A. Acnee, hirsutism E. Metroragii izolate
B. Defiminizare 301. CS Pubarha prematură reprezintă:
C. Bufeuri de caldură A. Dezvoltarea precoce şi izolată a glandelor mamare
D. Eliminările mucoasei din vagin B. Accelerarea brutală a vitezei de creştere
E. Îngroșarea tembrului vocii C. Avansarea brutală a maturării osoase
296. CM Marcați efectele pozitive ale utilizarii DIU Mirena la tratamentul D. Dezvoltarea precoce izolată a pilozităţii pubiene
adenomiozei: E. Metroragii izolate
A. Amenoreea 302. CS Indicaţi cea mai frecventă formă de ginecopatie inflamatorie la fetiţe:
B. Scăderea prostoglandinelor și dispariția dismenoreei și A. Vulvovaginită
dispareuniei B. Cervicită
C. Sarcinile gemelare C. Colpită
D. Evitarea refluxului menstrual în cavitatea peritoneală D. Endometrită
E. Decidualizarea focarelor de endometrioză E. Salpingită
297. CS Precizaţi din ce se formează trompele uterine şi uterul: 303. CS La examenul obiectiv al unei fetiţe cu vârsta de 3 ani (la exterior normal
A. Ducturile mezonefrale (Wolf) dezvoltată, cariotipul-46XX) sa depistat clitorul de lungimea de 5 cm şi labiile
B. Ducturile paramezonefrale (Muller) concrescute. Care este cel mai informativ test pentru confirmarea
C. Bulbii sinovaginali diagnosticului:
D. Canaliculele metanefrotice A. Nivelul ridicat de estrogeni în urină
E. pronefrosul B. Nivelul ridicat de progesteron în sânge
298. CS Marcaţi denumirea sindromului care constă în lipsa uterului şi lipsa C. Nivelul ridicat de prolactină în sânge
parţială sau totală a vaginului: D. Nivelul ridicat de pregnandiol în urină
A. Rokitansky-Kusther-Hauser E. Nivelul ridicat de 17 CS în urină şi DEAS
B. Morris

304. CS Indicaţi denumirea sindromului căruia îi este caracteristic cariotipul D. Canalul uretral deschis în vagin
47YXX: E. Osteoporoză pronunţată
A. Rokitansky-Kusther-Hauser 310. CM La pacientele cu sindromul Rokitansky-Kusther-Hauser se determină:
B. Morris A. Genotip feminin
C. Klinefelter B. Caractere sexuale secundare feminine bine dezvoltate
D. Turner C. Cariotip 45XO
E. Sheehan D. Ovare sub formă de şiret de ţesut conjunctiv
305. CM Marcaţi care din următoarele caracteristici ale pubertaţei sunt estrogen E. Lipsa uterului şi a vaginului
-dependente: 311. CM La pacientele cu sindromul Turner se determină:
A. Menstruaţia A. Lipsa uterului şi a vaginului
B. Cornificarea vaginului B. Organe genitale externe de tip feminin
C. Cresterea părului C. Ovare sub formă de şiret de ţesut conjunctiv
D. Creşterea în înălţime D. Cariotip 47YXX
E. Producerea mucusului cervical E. Cariotip 45XO
306. CM Numiţi tipurile de pubertate precoce: 312. CM Marcaţi cauzele hemoragiilor juvenile:
A. Gonadotrofin-dependentă A. Imaturitatea hipotalamo-hipofizară
B. Gonadotrofin-independentă B. Maladiile infecţioase
C. Estrogen-dependentă C. Hipo- şi avitaminozele
D. Completă D. Miomul uterin
E. Incompletă E. Traumele psiho-emotive
307. CM Marcaţi formele posibile ale hermofroditismului: 313. CM Numiţi care din patologiile enumerate sunt anomalii mulleriene:
A. Pură A. Uter bicorn
B. Pseudo B. Sindromul feminizării testiculare
C. Tipică C. Uterus didelfus
D. Atipică D. Sindromul Rokitansky-Kuster-Hauser
E. Mixtă E. Aplazia treimii inferioare a vaginului
308. CM Precizaţi factorii care provoacă pubertatea precoce (forma ovariană, tip 314. CM Marcaţi care din patologiile enumerate sunt cauzate de anomaliile
izosexual): cromosomiale:
A. Tumori intracraniene A. Sindromul Turner
B. Tumori ovariene hormonal active B. Sindromul feminizării testiculare
C. Chisturi foliculare ale ovarelor C. Uterus didelfus
D. Tumori ale glandei tiroide D. Sindromul Rokitansky-Kuster-Hauser
E. Tumori a suprarenalelor. E. Sindromul Klinefelter
309. CM Numiţi care sunt manifestările clinice ale sindromului adrenogenital 315. CM Pubertatea tardivă poate fi provocată de:
înnăscut: A. Leziunile hipotalamice
A. Pseudohemafroditism B. Insuficienţa tiroidiană
B. Aplazia vaginului C. Leziunile hipofizare
C. Uter, ovare, trompe – normale D. Obezitate

E. Tumorile ovariene C. Aprecierea gradului de maturizare a foliculilor la iepuroaică
D. Aprecierea concentraţiei prolactinei în sânge
316. S Numiți limitele temperaturii normale ale nou-născutului în primele ore E. Aprecierea concentraţiei pregnandiolului în urină.
după naştere: 322. CS Numiți cu cât este egală circumferinţa bitrohanterică la nou-născutul
A. 36,5 - 36,8 0C matur:
B. 36,5 - 37,0 0C A. 26 cm
C. 36,8 - 37,0 0C B. 28 cm
D. 36,5 - 37,5 0C C. 30 cm
E. 37,0 - 37,5 0C D. 32 cm
317. CS Specificați ce reflectă cardiotocograma: E. 34 cm
A. BCF şi a contracţiilor uterine 323. CS Numiţi termenul optimal pentru efectuarea amniocintezei diagnostice:
B. BCF şi a mişcărilor fetale A. 6-8 săptămâni
C. Contracţiilor uterine şi a mişcărilor fetale B. 12-14 săptămâni
D. Bătăilor cordului gravidei şi a BCF C. 15-18 săptămâni
E. Contracţiilor uterine şi a tensiunii arteriale D. 22-24 săptămâni
E. 32-36 săptămâni
318. CS Numiți dimensiunile normale ale indicelui Soloviov la femei: 324. CM Enumeraţi semnele sigure ale sarcinii în termeni tardivi:
A. 1,5-2 cm A. Mişcările fetale sensizate de către medic
B. 3-4 cm B. Cianoza colului uterin şi a mucoasei vaginale
C. 5-6 cm C. Determinarea părţilor componente fetale prin palparea externă
D. 14-16 cm D. Auscultarea bătăilor cordului fetal
E. 18-20 cm E. Creşterea în volum a uterului
319. cS Numiți metoda sigură de diagnostic a gravidității în termenii precoci de 325. CM Numiți metodele de determinare a termenului de gestaţie:
sarcină: A. Data ultimei menstruaţii
A. Determinarea gonadotropinei corionice în urină B. Data coitului fecundant
B. Determinarea concentraţiei estrogenice în sânge C. Data primei mişcări fetale
C. Efectuarea probei biologice Gali-Mainini D. Datele examenului USG efectuat la 30-32 săptămâni
D. Testul imunologic de inhibiţie a hemaglutinării E. Datele termenului la I-a vizită antenatală( daca a fost pina la
E. Testul cu oxitocina 12 sap.)
320. CS Specificați cu cât este egal unghiul de înclinare a bazinului feminin: 326. CM Selectaţi semnele de gestaţie prezente la termenul de 10-11 săpt. de
A. 45 - 50° graviditate:
B. 50 - 55° A. Simptomul Horvit-Hegar
C. 55 - 60° B. Vizualizarea activităţii cardiace embrionare
D. 60 - 65° C. Amenorea
E. 70 - 75° D. Semnul Vasten
321. CS Specificați care din testele enumerate se foloseşte actualmente în E. Prezenţa mişcărilor embrionului
diagnosticul gravidităţii: 327. CM Enumerați dimensiunile bazinului osos care le putem aprecia prin
A. Aprecierea concentraţiei estrogenilor în sânge pelvimetria externă:
B. Testul imun de apreciere a gonadotropinei horionice

A. Distanţa bispinarum E. Palparea părţilor mari ale fătului
B. Conjugata diagonală 333. CM Selectaţi metodele neinvazive de diagnostic utilizate în obstetrică:
C. Distanţa bitrohanterică A. Cordocenteză
D. Distanţa bicristarum B. Determinarea nivelului α - fetoproteinei in serul sanguin
E. Conjugata externă C. Aprecierea concentraţiei estriolului în urină
328. CM Enumerați schemele utilizate în determinarea datei probabile a naşterii: D. Amniocenteză
A. Adăugăm 7 zile la data primei zile a ultimei menstruaţii şi E. Doplerometria
scădem 3 luni 334. CM Indicaţi metodele paraclinice de diagnostic utilizate în obstetrică:
B. La data coitului fecundat se adaugă 270 zile (dacă a fost unic A. Histerografia
în perioada respectivă) B. Scanarea ultrasonografică
C. La data apariţiei colostrului şi hloazmei se plusează 280 zile C. Determinarea profilului biofizic al fătului
D. La data apariţiei primelor vome şi greţuri se adaugă 280 zile D. Amnioscopia
E. La data perceperii primelor mişcări ale fătului se adaugă 20 E. Histeroscopia
săptămâni la primipare şi 22 săptămâni la multipare. 335. CM Selectaţi metodele de investigare ale lichidului amniotic:
329. CM Enumerați particularităţile părţii craniale ale căpuşorului fetal: A. Ultrasonografia
A. Este mai mare decât cea facială B. Amnioscopia
B. Este mai mică decât cea facială C. Culdoscopia
C. Oasele lui sunt bine unite între ele D. Amniocenteza
D. Între oase sunt membrane fibroase E. Tocografia
E. La locul de intersecţie a suturilor se formează fontanelele 336. CM Enumerați semnele prezumtive ale sarcinii:
330. CM Enumerați caracteristicele nou-născutul matur: A. Greaţă, vomă
A. Circumferinţa fronto-occipitală 34 cm B. Pigmentaţia liniei albe şi a organelor genitale externe
B. Diametrul transversal al centurii scapulare 12 cm C. Modificări de senzaţii olfactive
C. Pielea de culoare roz pală, elastică, acoperită cu sebum D. Modificările libidoului
D. Inelul ombilical se găseşte mai aproape de procesul xifoid E. Modificări a tensiunii arteriale.
E. Suturile şi fontanelele sunt închise 337. CS Indicele de șoc Allgower reprezintă raportul dintre:
331. CM Caracterizaţi nou-născutul, care are următorii parametri: greutatea de A. Puls şi TA sistolică
2400 grame, lungimea 49 cm, testiculele coborâte în scrot: B. TA sistolică şi puls
A. Prematur C. puls şi TA diastolică
B. Matur D. TA diastolică şi puls
C. Supramaturat E. TA sistolică si TA diastolică
D. Greutate mica la nastere 338. CS Numiți cifra normală al indecelui de şoc Allgower:
E. Macrosom. A. 0,1
332. CM Enumerați semnele certe ale sarcinii: B. 0,5
A. Aprecierea bătăilor cordului fetal, C. 0,9,
B. Mărirea abdomenului în volum D. 1,1
C. Mărirea uterului în volum E. 2,0
D. Aprecierea mişcărilor fetale de către obstetrician 339. CS Precizați care va fi volumul de sânge pierdut în caz de indece de şoc

A născut per vias un copil de 4500 kg. CS Precizați momentul în care se aplică tratamentul inotrop şi vasopressor: D. 40-50% 345. 1. Activizarea coagulanţilor D. Anemia cardiovasculară E. 20-30 min restituit 342. Coloide C. Preeclampsie severă C. Cristaloide și coloide D. Fibrinogenul. CS Criterii unei terapii adecvate de substitutie a volumului singelui 344. CS Indicaţi indicele de şoc Allgower ce corespunde stării grave a lăuziei circulant: după o hemoragie post-partum: A. Activizarea anticoagulanţilor C. E. 20-25 ml/kg A. CS Precizați doza recomandată de plasmă proaspătă congelată: E. 50-60% postpartum de aproximativ 750 ml.3-0. În cazul în care tratamentul de infuzie a fost fără de succes C. primipară dezvoltă hemoragie D. Leucocitoza E. Cristaloide fibrinei (factor XIII) B. debitului urinar A.5 ml/kg/oră B. CS Numiți soluția care se utilizează în calitate de terapie inițială pentru A. 100% Numiți diagnosticul cel mai probabil: 340. fibrinogenul 349. Factorul VIII substituția de fluide în caz de hemoragie post-partum: B.5 B. CS Precizați care sunt componentle crioprecipitatului: 343. Menţinerea presiunii sistolice peste 50 mmHg. Coagulopatie D. Exclusiv în cazuri în care lăuza prezintă o patologie D. Obezitate A. Anemie feriprivă 346.99 . 1. Lacerația de col uterin sau vagin fulminant: B. Placenta accreta A. 1. CS Indicele normal al coagulării sângelui venos Lee-White corespunde la: C. 5-7 min E. În cazul în care volumul de sânge pierdut încă nu a fost E. 0. 30-35 ml/kg C. 25-30 ml/kg B. 5-12 min 347.0 A.5: C. 0. 10-20 ml/kg 341. 5-10 ml/kg F. CS Numiți situația când se poate dezvolta sindromul CID obstetrical A. CS O femeie în vârstă de 19 de ani. Dextrani stabilizare a fibrinei (factor XIII) E. factorulWillebrandşifactorul de stabilizare a fibrinei C. Factorul IX. În cazul în care este restituit volumul de sânge pierdut A. fibrinogenul. Indiferent de volumul de sînge pierdut B. Concentrate eritrocitar E. factorulWillebrandşifactorul de stabilizare a A. Factorul VIII. 15-20 min A. 20-30% D. Atonie uterină C. Embolie cu lichid amniotic D. factorulWillebrand şi factorul de D. Hipoxia 348. Factorul VIII. Pielonefrită cronică în acutizare B. Inversiune uterină B. cS Marcați veriga principală în patogeneza sindromului CID obstetrical: B.54 peste 0. 2-3 min D. Allgower egal cu 1.8 C. 30-40% E. Insuficienţa placentară cronică E.

CM Numiți definiția corectă a hemoragiei post-partum: 357. Nu mai mult de 0. Eliberarea singelui din depouri B. timpul de coagulare A. Placenta aderens B. Vicii cardiace B. Coagulograma. debitului urinar C. Menţinerea presiunii sistolice peste 60 mmHg. Coagulopatia D. debitului urinar E. Nu mai mult de 900 ml 356.5-1 ml/kg/oră D. Coagulopatiile C. Nu mai mult de 250 ml peste 0. C. Resturi de ţesut placentar D. Pierderea de sânge ≥1000 ml după o naștere fiziologică C. Hipotensiune peste 1-1. Placenta jos înserată C. B. Lezarea căilor de nastere B.3-1 ml/kg/oră 355. CM Enumerați caracteristicile esențiale ale hemoragiei post-partum: E. CM Numiți factorii de risc pentru hemoragia post-partum: D. Disproporție feto-pelvină E. Pierderea de sânge ≥500 ml după o naștere fiziologică B. Centralizarea circuitului sangvin 354. Pierderea de sânge ≥500 ml după operație cezariană A. Durere abdominală violentă peste 0. Vasodilatarea perifrică E. Menţinerea presiunii sistolice peste 70 mmHg. Paliditate . Elimenarea de proteină în 24 de ore B. Pierderea de sânge ≥1000 ml după operație cezariană D. Hipotonia uterină C. Hipotonie uterină A. Hemoragii repetate în ascensiune cantitativă B. Placenta parţial aderentă D. Uter in hipertonus C. Placenta aderanta total E. Bazin anatomic strâmtat E. Nu mai mult de 500 ml E. CM Precizați care sunt indicii de laborator monitorizați în caz de hemoragie B. Dureri puternice în regiunea uterului 358. Menţinerea presiunii sistolice peste 90 mmHg. Trombocitele 353. CM Numiți cauzele posibile ale hemoragiei post-partum: precoce: A. Multiparitate A. testul Lee-White E.5% din masa corpului mamei peste 1-1. Autohemodiluţia A.5 ml/kg/oră D. Pierderea de sânge ≥400 ml după o naștere fiziologică travaliului: B. Hemoleucograma. Ruptura uterină E. Făt macrosom 359. CM Precizați emisia de sânge maximă în timpul unei nașteri per vias: D. timpul de coagulare. Hemoragii abundente unimomentale post-partum: C. Nu mai mult de 0. debitului urinar A.6%-0. CM Enumerați cauzele posibile ale hemoragiei în perioada de lăuzie 350. Hemoragii uterine repetate E. Menţinerea presiunii sistolice peste 90 mmHg. Hipertonus accentuat uterine A. Uterul aton A. CM Enumerați care nu sunt mecanismele compensatorii în cazul unei C. Hemoleucograma D.8% din masa corpului mamei E. CM Enumeraţi cauzele principale ale hemoragiilor în perioada III a A. Scăderea reflexogenă a tonusului vascular partum: D. CM Enumerați simptomele incluse în tabloul clinic al hemoragiei post. Traume ale ţesuturilor căilor de naştere 352.5 ml/kg/oră B. debitului urinar C. Eliminări neînsemnate de sânge cu aspectul zaţului de cafea C. Resturi de cotiledoane 351. Preeclampsie hemoragii: D. coagulograma.

CM Numiți grupele de lăuze cărora li este contraindicată administrarea E. Menometroragiile A. Inducerea travaliului A. Hemoragie uterină ciclică 363. Hemoragii intermenstruale C. Se pregătește pacienta către laparatomie B. Cu maladii pulmonare C. hipermenorea şi sterilitatea. CS Numiți manifestarea de bază a dismenoreei: 369. Atrezia foliculului . Placcenta praevia D. Pierderea de sânge la naștere a B. Hipomenoree C. s-a C. Cu maladii renale B. Opsomenoree ergometrinei în caz de hemoragie post-partum: 367. Hiperptoducţia de Pg F2α acuză proiomenorea. Se instalează 2 catetere pentru perfuzie intravenoasă 366. Disfuncţia anovulatorie funcţional denotă T bazală monofazică. Hemoragie uterină aciclică C. Hipermenoree constituit 300 ml. Menstruaţie rară D. Amenoree 361. Oligomenoree D. CS Specificați definiția de metroragie: A. Hipermenoree D. la masajul extern al uterului. Scurtarea fazei foliculare sau luteinice A. Nașterea vaginală operativă C. Persistenţa corpului galben E. când pacienta de 30 ani D. Se începe infuzia cu uterotonice C. Amenoree moment nu se atestă. iar testele diagnosticului funcţional E. CM Enumerați factorii de risc intrapartum pentru alipirea unei hemoragie E. Se colectează analiza de sânge A. Eliminări sangvinolente eliminat un cheag de sânge de aproximativ 300 ml. CM Pacienta dumneavoastră a născut per vias un făt cu masa de 3750 kg. Hipomenoree placenta s-a decolat fără particularități. când pacienta de 40 ani A. iar testele diagnosticului B. Indicelei masei corporale ≥35 kg/m2 B. CS Precizați cauza dismenoreei primare: C. Persistenţa temporară şi îndelungată a foliculului volumul de 150 ml: B. a cărei durată A. Enumerați acțiunele dumneavoastră: E. Cu hipertensiune arterială depăşeşte 7 zile: B. Amenoree postnatale: 368. 4+. CS Apreciaţi cauza hemoragiilor disfuncţionale. Proemenoree E. Menstruaţie de lungă durată B. Opsomenoree 362. Endometrioza D. Durerile în timpul menstruaţiei indicii acidofili şi cariopicnotic = 60-70%: D. Polimenoree C. Cu maladii cardiovasculare A. Administrarea de oxitocină E. Persistenţa îndelungată a foliculului 364. Cu maladii hepato-biliare D. Procesul inflamator cronic al organelor genitale 370. Mărirea fazei luteinice B. Anomaliile de dezvoltare ale organelor genitale E. CS Precizați cum se va numi o sîngerare menstruală. Ganglioneurita pelviană denotă T bazală bifazică cu scurtarea fazei foliculare = 7-9 zile: 365. Se incepe infuzia cu cardiotonice D. Eliminări sangvinolente E.360. C. CS Apreciaţi cauza hemoragiilor disfuncţionale. hemoragie activă la D. polihipermenorea. CS Precizați cum se va numi o sîngerare menstruală care depăşeşte A. semnele pupilei şi ferigii 3+. Peste 10 min după naștere. CS Precizați cum se va numi o sîngerare menstruală în cantitate de 15 ml: B. Hiperpolimenorea acuză polimenorea. Opsomenoree A. Hemoragiile disfuncţionale ovulatorii B. Menstruaţie abundentă E. A.

Androgeni A. care au loc în dismenoree: E.) C. Mărirea fazei luteinice E. Tahicardie uterine juvenile: D. Endometrioza 377. când pacienta de 16 ani pentru hemostază în cazul hemoragiilor uterine din perioada reproductivă: acuză menstruaţiile ambundente şi prelungite.Precizați care din preparatele hormonale enumerate mai jos se folosesc 375. Persistenţa foliculului C. Atrezia foliculului A. Administrarea preparatelor hemostatice (etamzilat. Mărirea fazei luteinice C. CM. Administrarea preparatelor antibacteriene D. Estrogeni C. Iritabilitate D. Administrarea preparatelor contractile (oxitocini. CM Indicați ce preparate se administrează pentru tratamentul dismenoreei: B. Administrarea preparatelor hemostatice (etamzilat. care se întâlnesc în dismenoree: C. Depresie 379. Procesul inflamator al organelor genitale D. forme medii şi grave: E. iar testele diagnosticului A. Atrezia foliculilor D. CM Apreciaţi cauza hemoragiilor disfuncţionale. C. Scurtarea fazei foliculare sau luteinice D. CM Enumerați cauzele posibile ale hemoragiilor uterine disfuncţionale în tratamentul hemostatic al hemoragiilor uterine juvenile: ovulatorii: A. Sindromul Alen. Spasmolitice E. Meteorism abdominal B. Persistenţa temporară şi îndelungată a foliculului E. Mărirea fazei luteinice 372. M Enumeraţi primele măsuri cu referință la hemostază în hemoragiile C. Hemoragii intermenstruale 381. Hemostaza hormonală E. Estrogeni funcţional denotă fenomenul pupilei 3+ -2+ pe parcursul întregului ciclu: B.Enumeraţi care sunt măsurile de hemostază în hemoragiile uterine în D. Contraceptive orale combinate A. Administrarea preparatelor antibacteriene C. Hiperproducţia de androgeni A. Hiperhidroză B. CM Numiţi dereglările psiho-emoţionale. Persistenţa îndelungată a foliculului B. Antibiotice 380. Progestine sintetice B. Administrarea preparatelor contractile (oxitocini.) B.) B. pituitrini etc. Hemostază hormonală după chiuretaj 374. vicasol etc. Scurtarea fazei foliculare sau luteinice C. Micşorarea ciclului menstrual pînă la 21-23 zile D. CM Determinaţi cauzele hemoragiilor uterine disfuncţionale anovulatorii: B. Poliurie A. Precizați care din preparatele hormonale enumerate mai jos se folosesc 376. Contraceptive orale combinate E.Masters B. Mărirea fazei luteinice 371. Prurit cutanat E. Hemoragii intermenstruale A. pituitrini etc. vicasol etc. Hemostaza chirurgicală (chiuretaj) 373. Diaree 378. Scurtarea fazei foliculare B. Scurtarea fazei foliculare sau luteinice E. Sinehia cervico-istmică C. CM. CM Numiţi dereglările vegetative. Inhibitori ai prostaglandin-sintetazei D. Antioxidanţi C. Atrezia foliculului C. Norsteroizi E. Somnolenţă perioada reproductivă cu anemie. cM Enumerați cauzele dismenoreei secundare: E. Constipații A. Chiuretaj 1 în 6 luni în caz de hiperplazie atipică de endometriu A. CM.) A. Androgeni . Hemoragii intermenstruale D. Progesteron şi derivaţii lui D.

Sindromul Simmonds-Sheehan E. DHEAS E. Androstendionul C. Acţiunea nefavorabilă toxico-infecţioasă sistemului genital feminin: C. CM Marcați patologiile ce contribuie la dezvoltarea hiperandrogenismului: C. Hirsutismul E.Enumerați cauzele hemoragiilor juvenile: E. DHEA 390. Androstendion E. Dehydrotestosteron A. Traumele psiho-emotive C. Ovariană B. CM. CM Evidențiați consecințele acțiunii în exces a androgenilor asupra B. Sindromul Cushing D. Constituțional-ereditară 384. Oligo-/amenoreea B. DHEA-S 391. Preganandiolul E. DHEAS B. 17. DHEA-S B. Suprarenală A. CM Indicați originea posibilă a hiperandrogenismului: C. 17. Clitorismegalie 383. Acneea suprarenale și ovare: D. DHEAS E. Testosteronul B. Hipofizară E. obezitate. CM Marcați care maladii se asociază cu hiperandrogenismul: C. Hipovitaminoza A. DHEA 389. Miomul uterin B. D. DHEA A. 17. Androstendionul C. Hirsutism A. Testosteronul A. Hipertiroidismul E. CM Marcați care din androgeni sunt secretați în egală cantitate de C. Hipopituitarismul B. Hiperprolacinemia A. Androstendionul de androgeni: D.ketosteroizii A. Dehydrotestosteronul C. HTA) A. Progesteron şi derivaţii lui C. CM Indicați care din steroizi sunt considerați hormoni androgeni: D. Sindromul ovarului polichistic D. Hipotalamică D. Testosteronul B. Hipoplazia organelor genital B. Hipotiroidismul 385.ketosteroizii A. Testosteron 382. CM Indicați androgenii secretați în ovare: A. Amaturitatea hipotalamo-hipofizară 388. Hiperplazia congenitală adrenală D. Oligo-/amenoree E. DHEA în cantități mici 392. Norsteroizi D. CM Selectați simptomele clinice nevirilizante apărute la acțiunea excesului C. Dehydrotestosteronul B. Sindromul HAIR-AN 386. Clitorismegalia 387. Hipertricoză D. DHEA .ketosteroizii E. CM Evidențiați androgenii secretați în suprarenale: D. CM Indicați steroizii ce constituie hormonii androgeni: D. Sindromul metabolic (insulinorezistență. Tumorile androgene secretorii ovariene/suprarenale E.

Sindromul HAIR-AN D. Amenorea 399. Flutamidele clinice cu manifestări severe privind sindromului ovarului polichistic: 395. Oligomenorea legării periferice a androgenului E. CM Marcați care din patologiile menționate sunt considerate ca și forme E. Schimbări polichistice a ovarelor la sonografie D. Ciproteronul acetat D. Hypersecreția HL B. ca mai frecvent întâlnite în E. Hiperprolactinemie C. M Marcați care din patologiile indicate mai jos se asociază cu hirsutismul și androgeni: virilizarea de origine ovariană: A. Corticoizii + preparatele cu acțiune de blocatori ai captării și D. Preparate cu acțiune de blocatori ai captării și legării A. Agoniștii dopaminei (Bromcriptină) determinând hiperandrogenismul de geneză ovariană: 396.393. CM Indicați simptomele clinice determinate. Adrenoblastomul la tratamentul hirsutismului de geneză ovariană: B. CM Indicați simptomele clinice determinate ca rar întâlnite în sindromului D. Infertilitatea B. Hiperandrogenism (clinic/biochimic) B. Clomifen Citratul D. Tumorile cu celule Leydig C. Spironolactona C. Alopecia bitemporală A. Sindromul ovarului polichistic feminine C. Alopecia periferice a androge B. Glucocorticoizi 401. Agenții antifungici (ketoconazol) sindromul ovarului polichistic: 397. CM Indicați care din preparate sau combinații de preparate micșorează A. Metformina C. Debutul bolii la pubertate periferice a androgenului utilizate la tratamentul hirsutismului: B. CM Indicați care din preparatele sau combinațiile de preparate A. Clitorismegalia A. CM Selectați remediile sau combinațiile de remedii medicamentoase admise A. CM Selectați simptomele clinice virilizante apărute la acțiunea excesului de 398. Deficiența 17α-hydroxilazei A. Adrenoblastomul B. Agoniștii GnRH + COC E. Hirsutismul manifestările hirsutismului de origine suprarenală: B. Oligo și/sau anovulație A. Finasteridele 400. Seborea D. Defectul la nivelul CYP -17 D. Acanthosisul nigricans . Hipertecoza ovariană A. COC+Spironolactona C. CM Indicați mecanismele ce implică creșterea secreției androgenilor E. CM Marcați criteriile ce definesc sindromul ovarelor polichistice: 394. CM Selectați preparatele cu acțiune de blocatori ai captării și legării A. Blocanții H₂ receptor histaminici (Cimetidină) 402. COC + antiandrogenii D. Hyperinsulinemia farmacologice micșorează manifestările hirsutismului de geneză ovariană: B. Sindromul Morgagni-Stewart-More E. Creșterea producerii de androgeni suprarenali la pubertate C. Metforminul E. Sindromul Chiari-Frommel B. Ketoconazolul 403. Hipertecoza ovariană D. Supresia cu corticoizi C. Creșterea masei musculare cu schimbarea aspectului fizic B.Stewart-Morel C. Obezitatea C. Atrofia glandelor mamare și hipoplazia organelor genitale E. Agoniștii GnRH + terapia hormonală de substituție E. Sindromul Morgagni. Metformină ovarului polichistic: E.

Hipertensiunea arterială/insulinorezistență C. Proba cu progesteron pozitivă E. Folicule multiple subcorticale 5-10 mm în diametru D. Gonadotropinele D. Reducerea greutății corpului (dietă hipocalorică+exerciții B. Creșterea androgenilor suprarenali 409. COC . insulinorezistență 410. Concentrația serică extrem de crescută a DHEAS pacientele cu sindromul ovarului polichistic: 407. Protejarea endometrului D. Clomifenul Citrat ovarului polichistic: B.ul E. CM Selectați manifestările clinice. Reducerea hirsutismului A. CM Indicați care principii presupun tratamentul infertilității la pacientele cu E. Dislipidemia sindromul ovarului polichistic: 406. CM Indicați care din imaginile obținute la ecografie conțin informația ce A. CM Marcați modificările probelor hormonale determinate de sindromul A. Metformina mm D. stromă hiperecogenă A. Hipoplazia ovariană B.5 mm²) 404. B. Hiperplazia stromei ovariene. Hiperprolactinemia moderată D. Creșterea fracției testosteronului liber E. COC . Creșterea androgenilor ovarieni C. Foliculii soltari preantrali de mărime 5-10 mm D. Foliculii multipli (≥12) preantrali. Creșterea concentrației serice a HL C. Inducerea ovulației ovarului polichistic: B. Ovarele mărite în dimensiuni (> 5. Hiperinsulinemie diagnostică specifică sindromului ovarului polichistic: 405. CM Marcați modificările probelor hormonale determinate de sindromul A. Hipoplazia uterului C. Dislipidemia D. Spironolactona A. Infertilitatea B. Obezitatea.la E. CM Selectați criteriile clinice specifice sindromului ovarului polichistic în A. cu distingerea unui perioada reproductivă: folicul cu 20 mm în diametru A. Reproducerea asistată C. Finasteridele E.ul . Creșterea concentrației serice a HFS D. Creșterea 17-hydroxiprogesteronului seric C. Foliculile în diverse faze de dezvoltare. Testosteronul total în limite de referință sau puțin mărit fizice) C. subcorticali de mărime 5-10 C. Seborea/acnea E. Concentrația serică DHEAS în limite de referință sau puțin 412. Anovulația B. Lipsa dinamicii proliferării endometriale D. paraclinice caracteristice sindromului ovarului polichistic în perioada de pubertate: D. Ovare polichistice E. CM Selectați remediile curative opționale la tratamentul infertilității. CM Selectați care din semnele ecografiei efectuată în serie pot avea valoare E. CM Alegeți remediile curative opționale la tratamentul infertilității la crescut pacientele cu sindromul ovarului polichistic: 408. Distrugerea tisulară B. Clomifenul Citrat sugerează la diagnosticul sindromului ovarului polichistic. C. Gonadotropinele A. Hiperandrogenismul C. Lipsa dinamicii maturării foliculare B. Puberate precoce E. Raportul HL/HFS ≥ 3 411.

Hirsutism și sindrom viril B. Sindromul adrenogenital congenital B. Testosteron E. legate de acțiunea anabolică a D. cM Marcați care din simptomele prezentate mai jos pot fi asociate cu 416. B. cM Alegeți remediile curative opționale la tratamentul dereglărilor ciclului B. Hiperplazia congenitală a suprarenalelor D. CM Alegeți formele clinice ce se atribuie sindromului adrenogenital: A. Hiperandrogenismul A. Ambiguitatea genitală 417. Sindromul Morgagni-Stewart-Morel 421. Oligo-/amenoree D. DHEA-S perioada reproductivă: 415. Sindromul adrenogenital. Deficiența 11-ß. Sindromul Cushing E. Micșorarea activității 21-hydroxylazei B. Schimbările fizicului. Sindromul Chiari-Frommel B. Tumorile ale suprarenalelor C. CM Indicați cauzele posibile ale dezvoltării sindromului adrenogenital în E. Pubarche tardivă A. Sindromul ovarului polichistic C.413. CM Indicați steroizii utilizați către evaluarea și interpretarea testului de A. Androstendionul D. Sindromul Chiari-Frommel E. DHEA C. Cortizolul C. Ambiguitatea genitală (pseudohermafroditism feminin). 17-ketosteroizii D. gonadotropinele E. în perioada postnatală C. DHEAS B. Hipoplazia organelor genitale B. Metformine de viață D. Testosteronul E. ce determină apariția și dezvoltarea sindromului adrenogenital congenital: hirsutismului în maladiile asociate cu hiperandrogenismul: A. CM Indicați manifestările clinice ce sugerează prezența sindromului 423. Androstendionul . CS Marcați care din hormonii androgeni sînt secretat exclusiv în suprarenale: adrenogenital congenital în perioada neonatală: A. Deficiența 3-ß-hydroxysteroid dehydrogenazei A. Hiperplazia zonei reticulate a corticosuprarenale A.hydroxylazei E. CS Identificați fracția androgenică. Oligo-/amenorea C. Sindromul Cushing E. în perioada reproductivă D. CM Indicați care din dereglările enzimatice suprarenale se atribuie 422. DHEAS A. Hiponatriemia A. Corticosteromul androgenilor E. Pregnandiol 420. COCul adrenogenital congenital postnatal: 414. Virilizarea fătului menstrual la pacientele cu sindromul ovarului polichistic: C. Androsteromul D. Sindromul adrenogenital. agoniștii GnRH 419. DHEA dificultate în determinarea sexului la naștere C. CM Selectați care afirmații descriu evoluția clinică a sindromului E. Hipoplazia organelor genitale C. Dehydrotestosteronul 418. CM Marcați care din patologiile indicate mai jos se asociază cu hirsutismul și dezvoltarea sindromului adrenogenital în perioada reproductivă: virilizarea de origine suprarenală: A. Se manifestă la pubertate supresie a corticosuprarenalei (probei cu Dexametazon): B. Deficiența 17α-hydroxylazei D. Sindromul adrenogenital B. Hipercaliemia B. Diminuarea marcantă sau absența totală a 21-hydroxylazei C. progestinele D. Creșterea volumului sângelui circulant în primele 2 săptămîini C.

Diminuarea marcantă sau absența totală a 21-hydroxylazei C. CS Indicați care remedie este utilizat la tratamentul hyperinsulinemiei la E. Sindromul Cushing A. CS Identificați cărei forme clinice a hiperandrogenismului este specifică originii hiperandrogenismului: hirsutismul. Proba cu progesterone D. Estradiolul E. excesului 426. Hiperprolactinemia . Estriolul D. Dehydrotestosteronul androgeni ovarieni. Creșterea produceri și secreției prolactinei D. HFS E. fără abnormalități detectabile ale hormonilor androgeni sau A. HACT C. Deficiența de 11-ß-hydroxylazei origine suprarenală: B. 17. Sindromul HAIR-AN C. Creșterea producerii și secreţiei tireotropinei E. COCul C. Proba cu Clomifen Citrat B. Testosteronul 429. HL 430. Tumorea suprarenalelor B. Cyproteronul acetat A. exces de E. creșterea raportului HL/HFSˮ: 424. Deficiența 3-ß-hydroxysteroid dehydrogenazei B. HFS E. CS Selectați care din probele hormonale este utilizată în scopul diferențierii 428. Neoplasmul androgen secretor D. Deficiența 11-ß. Estrona 432. Deficiența 20. D. Sindromul ovarului polichistic C. Tumorea ovariană androgensecretorie D. HACT C. Ketoconazolu D. CS Indicați cărei patologii i se referă descrierea clinică „hirsutism. Inhibiția funcţiei gonadotrope a hipofizei B. Creșterea secreției oxitocinei 433. CS Indicați hormonul a cărui acțiunedirijează secreția androgenilor de A. Proba cu gonadotropine disfuncții menstruale: B. HTT D.ketosteroizii B. Pregnandiolul C. Deficiența 17α-hydroxylazei E. Deficiența 17α-hydroxylazei D. Proba cu GnRH A. HTT D. Deficiența 3-ß-hydroxysteroid dehydrogenazei A. CS Selectați care din steroizi reprezintă produsul final al catabolismului suprarenal de androgeni și 17-hydroxyprogesteron: androgenilor: A. Stimularea funcţiei gonadotrope a hipofizei C. cS Marcați care sunt consecințele excesului de androgeni suprarenali asupra sindromului adrenogenital postnatal: gonadostatului feminin: A. Deficiența 21-hydroxylazei C. CS Indicați care din dereglările enzimatice suprarenale se atribuie 427. Hormonul somatotrop pacientele cu sindromul ovarului polichistic: 425.hydroxylazei E. Hirsutismul idiopatic E. Agoniștii GnRH origine ovariană: B. Proba cu Dexametazon C. Metformina B. Sindromul ovarului polichistic E.22-desmolazei A.hydroxylazei D. CS Indicați hormonul a cărui acțiunedirijează secreția androgenilor de A. HL 431. Hormonul somatotrop ca cea mai frecventă cauză a hirsutismului de origine suprarenală. Micșorarea activității 21-hydroxylazei B. Deficiența 11-ß. CS Selectați care din dereglările enzimatice indicate mai joseste considerată E.

Eșecul supresiei testosteronului asociată cu reacția de D.434. Secreția în exces a ACTH-ului E. Glucocorticoizii C. Supresia neînsemnată. Afectarea sistemelor enzimatice în suprarenale combinată a hiperandrogenismului (ovariană + suprarenală): E. Evaluarea serică a 17 –hydroxiprogesteronlui 437. Absența modificărilor nivelurilor androgenilor. CS Selectați care din probele hormonale enumerotate mai jos servește drept S mai mult de 60% screening pentru sindromul Cushing: B. Dozarea testosteronului C. CS Identificați mecanismul dezvoltării hiperandrogenismului în sindromul C. cortizolului B. Creștere marcantă a DHEA micșorare a DHEA-S și cortizolului E. cortizolului E. COCul D. CS Identificați mecanismul primar a apariției și dezvoltării 435. Supresia neînsemnată. Hipersecreția ACTH-ului supresie a corticosuprarenalei (proba cu dexametazon) determină originea D. D. Scăderea nivelului testosteronului mai mult de 40% și a DHEA-S adrenogenital: mai mult de 60% A. Hiporfuncția corticosuprarenalei. slabă a androgenilor și cortizolului E. sindromul Cushing. asociată cu reacție de A. CS Indicați care din afirmațiile de interpretare a rezultatelor probei de C. Nivelul ridicat al dehydrotestosteronului C. Supresia testosteronului mai puțin de 40% D. Excesul cortizonic 436. Gestagenii E. Secreția în exces a ACTH-ului B. Concentrațiile plasmatice extrem de crescute a DHEA-S mai mult de 60% C. cortizolului 439. CS Indicați care din afirmațiile de interpretare a rezultatelor probei de D. Agoniștie GnRH micșorare a DHEA-S și cortizolului C. CS Marcați care din modificările probelor hormonale poate sugera prezența supresie a corticosuprarenalei (proba cu dexametazon) determină hiperfuncția unei tumori ovariene androgen secretorie: suprarenalei (ex. Absența modificărilor nivelurilor androgenilor. CS Indicați care din afirmațiile de interpretare a rezultatelor probei de hiperandrogenismului în sindromul Cushing corticotropin-dependent: supresie a corticosuprarenalei (proba cu dexametazon) determină originea A. Nivelul seric crescut a 17 –hydroxiprogesteronlui B. Evaluarea 17-ketosteroizilor urinari E. CS Selectați remediul hormonal optimizat la tratamentul sindromului A. Hiporfuncția corticosuprarenalei A. cancer suprarenal): A. Afectarea sistemelor enzimatice în suprarenale A. CS Indicați care din afirmațiile de interpretare a rezultatelor probei de 442. slabă a androgenilor și cortizolului A. mai mult de 60% D. Supresia testosteronului mai puțin de 40% . Gonadotropele B. mai mult de 40% și a DHEA. mai puțin de 40% Cushing corticotropin-independent: D. Scăderea nivelului testosteronului mai mult de 40% și a DHEA-S B. Determinarea cortizolului în urina colectată 24 ore D. Supresia neînsemnată. Scăderea nivelului testosteronului mai mult de 40% și a DHEA-S C. Absența modificărilor nivelurilor androgenilor. Hiperinsulinemia micșorare a DHEA-S și cortizolului 440. Supresia testosteronului. Eșecul supresiei testosteronului. Evaluarea DHEA-S micșorare a DHEA-S și cortizolului B. Scăderea nivelului testosteronului. slabă a androgenilor și cortizolului supresie a corticosuprarenalei (proba cu dexametazon) determină originea E. Deficitul secreției ACTH hipofizar suprarenală a hiperandrogenismului: B. cortizolului ovariană a hiperandrogenismului: 438. Supresia testosteronului mai puțin de 40% C. Absența modificărilor nivelurilor androgenilor. asociată cu reacția de B. Supresia neînsemnată. Creșterea marcantă a testosteronului A. Eșecul supresiei testosteronului. 441. Eșecul supresiei testosteronului asociată cu reacția de E. slabă a androgenilor și cortizolului.

Hg faţă de 449. Hiperglicemie A. Hg faţă de valorile B. Edemul pulmonar D. Ruptura capsulei hepatice termenul de 32 de săptămâni se determină TA= 150/100 mm Hg. proteinurie 0. caracteristice preeclampsiei: valoripregestaţionale A. Hemoliză B. Proteinurie E. Preeclampsia uşoară determinate la un D. Preeclampsia uşoară D. greața și vomă. S Indicați modificările testelor de laborator. Care va fi cel D. Insuficienţa renală probabil: 451. Creşterea transaminazelor mai probabil diagnostic: E. 443. edeme pe membrele inferioare. TA diastolică > 110 mm. Creşterea TA sistolică cu 30 mm. Hemoragia congulopatică B.0. Hipovolemie 450. la C. Hipoproteinemie determină TA 170/110 mm Hg. Hg C. anterior. Hipertensiunea cronică A. Care va fi diagnosticul cel mai E. Acetonemie pregestaţionale C.4 g/l. Hipertensiune tranzitorie C. Multiparitatea C. Hipertensiunea cronică 444. CM Identificați modificările patofiziologice caracteristice preeclampsie: E. Decolarea prematură a placentei normal înserate D. Preeclampsia severă E. Preeclampsia severă B. Valorile TA medii -peste 105 mm Hg D. CM Precizați particularitățile evoluției sarcinii la gravidele cu preeclampsie: A. Hipertensiunea tranzitorie A. Activarea sistemului de hemostază 446. Hg. CS La o gravidă normotensivă. Retenţia creşterii i/u a fătului B. Prematuritatea E.5 g/l. Moartea antenatală a fătului 447. TA sistolică > 140 mm. CM Indicaţi criteriile diagnostice ale hipertensiunii în sarcină: B. Hemoragia intracraniană E. Interval de cel puțin 4 ore E. anterior. Mărirea permeabilităţii vasculare A. în a II jumătate a sarcinii. Preeclampsia severă D. Creşterea transaminazelor F. în a II jumătate a sarcinii. B. proteinurie. cM Indicați factori de risc de dezvoltare a preeclampsiei: inferioare. CS Marcați cauza principală de mortalitate maternă la femeile cu preeclampsie/eclampsie: C. Creşterea TA diastolică cu 15 mm. Hipertensiunea cronică B. edeme pe membrele 452. Hg și/sau TA diastolică > 90 mm. CS La o gravidă normotensivă. M Marcați semnele definitorii ale sindromului HELLP: E. Antecedente familiare de preeclampsie / eclampsie D. se C. Dezvoltarea embriopatiilor C. Preeclampsia uşoară C.03 g/l. Scăderea hematocritului 445.hipertensiunea gestaţională B. Sarcina gemelară A. se determină TA= 150/100 mm Hg. Micşorarea rezistenţei vasculare periferice D. Care va fi cel mai probabil diagnostic: A. Vasoconstricţie B. anterior. Hipertensiunea gestaţională C. Hipertensiunea tranzitorie E. Hipertensiune cronică . Primiparitatea B. CS La o gravidă normotensivă. Trombocitopenie A. în a II jumătate a sarcinii. Hipertensiunea gestaţională A. proteinurie= 0. Trombocitopenie 448. într-o singură evaluare D.

Hipertensiunea cronică D. Diazepamul A. Nifedipina C. Hidralasina E. Transfuzia de sânge C. Fenitoina E. Nifedipina arteriale la sarcină: . CM Indicaţi factorii de protecţie. Metildopa E. CM Indicați preparatele de elecţie pentru scăderea rapidă a tensiunii E. Sarcina cu un nou partener sexual B. Anomalii de dezvoltare a fătului C. Administrarea diureticelor E. Tiopentalul de natriu C. greaţă. Labetalolul B. cefalee. Moartea antenatală a fătului 462. M Indicați factorii majori de risc de dezvoltare a preeclampsiei: A. CM La o gravidă în a doua jumătate a sarcinii. Preeclampsia în sarcina precedentă E. Sulfatul de magneziu D. CM Precizați care preparate sunt contraidicate gravidelelor cu B. Metoprololul A. Apresina (hidralasina) B. fenobarbitalul B. Evaluarea stării i/u a fătului D. CM Enumeraţi consecinţele posibile ale eeclampsiei/eclampsiei: A. Terapia antihipertensivă C. Polihidramnioza C. Metildopa A.453. Captoprilul E. Insuficienţa renală D. la termenul de 32 de preeclampsiei/eclampsiei: săptămâni de gestație se determină TA= 180/120 mm Hg. Dezlipirea de retină vomă. Hidralasina D. Diureticele D. CM Marcați care afecțiuni sunt complicaţii posibile ale 461. Care sunt masurile necesare de interprins: B. asociaţi cu micşorarea riscului de îndelungată la gravide: dezvoltare a preeclampsiei: A. edeme. CS Precizați care preparat antihipertensiv este contraidicat in timpul 455. Blocatorii canalelor de calciu B.mare de 10 ani 459. Utilizarea contraceptivelor de barieră 460. CS Notați preparatul de elecţie pentru tratamentul convulsiilor eclamptice: sarcinii: A. Administrarea Dexametazonei E. A. Blocatorii enzimei de conversie a angiotenzinei 456. Labetalolul D. Amauroza B. Hemoragia coagulopatică preeclampsie: C. Hipotrofia fetală B. β – blocatorii C. Lupusul eritematos sistemic E. Hemoragia intracraniană A. Nifedipina C. Administrarea sulfatului de megneziu 457. Intervalul dintre nașteri mai. Metilergometrina E. Metildopa D. CS Care este preparatul de elecţie pentru terapia antihipertensivă 454. Misoprostolul D. Prematuritatea A. Sarcina gemelară C. Sindromul antifosfolipidic B. Avorturile spontane la termene mari de gestaţie D. Captoprilul 458.

CM Precizați semnele supradozării sulfatuluii de magneziu : A. Gluconatul de calciu C. Administrarea sulfatului de magnesiu A. Limitarea volumului de lichide C. Administrarea diureticelor B. Edeme generalizate C. CM Stabiliți care aspecte trebuie de verificat obligatoriu inainte de 465. Diminuarea filtraţiei glomerulare B. Evaluarea USG a stării intrauterine a fătului 468. Cofeina D.463. Decolarea prematură a placentei normal înserate A. specifice preeclampsiei: 464. Terapia antihipertensivă C. Travaliul hipercinetic D. Atropina E. Creşterea concentraţiei acidului uric în plasmă C. Coma . Infuzia a cel putin 3000 ml de lichide/24 ore D. Creșterea nivelului transaminazelor A. Oliguria E. Edemele generalizate D. Complicaţiile tromboembolice C. Administrarea Dexametazonei D. CM Indicați complicaţiile specifice preeclampsiei la naştere şi lăuzie: 472. Voma E. CM Precizati ce va include conduita unei preeclampsii uşoare cu valorile A. CM Preeclampsia severă se consideră ca prezenţa la o gravidă cu 473. Micşorarea diurezei sub 30 ml/oră A. Trombocitopenia sub 100000 mm C. la termenul de 36 de săptămâni de gestație: B. Mărirea frecvenţei pulsului B. Reflexele patelare C. Administrarea heparinei cu masă moleculară joasă E. CM Marcați contraindicatiile pentru efectuarea anesteziei epidurale la hipertensiune arterială. Pruritul B. M Conduita postnatală a preeclampsiei severe include: administrarea sulfatului de magneziu: A. Frecventa respiratiei D. Tahicardia la făt 470. CM Determinați în ce cazuri trebuie diminuată viteza infuziei sulfatului de 471. Micşorarea frecvenţei respiraţiei D. CM Care din cele enumerate sunt manifestările clinice. CS Marcați care preparat este antidotul sulfatului de magnesziu: B. Adminstrarea sulfatului de magnesiu E. Oliguria A. Oliguria D. Poliurie E. Pulsul E. Hemodiluția 467. Mărirea frecvenţei pulsului peste 90 băt/minut B. Naloxonul 469. Creşterea volumului de sânge circulant D.a următoarelor modificări clinice și de laborator: pacienta cu preeclampsia severă: A. Spitalizarea E. Diureza B. Ruperea prenatală a pungii amniotice TA= 155/100 mm Hg. Diminuarea diurezei pe oră C. Cefalea A. CS Precizați care modificări patofiziologice nu sunt caracteristice magneziu: preeclampsiei: A. Prezenţa acceleraţiilor variabile pe carditocogramă D. Hemoragiile coagulopatice B. Diminuarea frecvenţei respiraţiei sub 16 pe minut C. Diminuarea reflexelor patelare E. ce depășește 5 g/24 ore B. Clorura de potasiu E. Proteinuria. Numărul de trombocite 466.

Dereglarile de respiratie 477. 1 gram /oră. 4 grame /oră. Durerile lombare 476. timp de 1-2 minute A. Calciul gluconat A. Tratamentul definitiv al preeclampsiei severe/eclampsiei. Sporirea riscului de instalare a infecțiilor puerperale A. Pentru a finaliza sarcina se dă preferință operației cezariene B. Valorile tensiunii arteriale mai mari de 160/110 mm Hg trusa de ajutor urgent. Pentru proifilaxia hemoragiei post-natale se administreaza E. timp de 24 ore după naștere sau după ultimul E. Durerea epigastrică A. Toate cele enumerate B. Tratamentul antihipertensiv C. Captoprilul E. endotraheală D. CM Enumerați consecințele determinate de infecții în sarcină: 475. timp de 12 ore după naștere sau după ultimul C.este sulfatul după un acces de convulsii eclamptice: de magnesiu A. timp de 10-15 minute D. Cordocenteza acces de convulsii 482. Ultrasonografia D. Care este regimul B. B. CM Numiți investigațiile ce confirmă afectarea intrauterină a fătului la acces de convulsii gravidele purtătoare de citomegalovirus: B. Sporirea riscului de naștere prematură B. 20 grame. CM Marcați care din afirmațiile de mai jos privind conduita preeclampsiei D.este nașterea 478. Sporirea riscului hemoragiilor în travaliu sulfatul de magnesiu pentru profilaxia convulsiilor repetate. imediat B. 10 grame. Sulfatul de magnesiu 474. Metoda de elecție de anestezie la operația cezariană. in caz de preeclampsia severă/eclampsie: D. CS Stabiliți care este regimul corect de administrare a dozei de menținere a D. Tratamentul ambulator . respirației si circulației metilergometrina 479. după un access de convulsii eclamptice: E. CS Dupa un acces de eclampsie s-a luat decizia de a utiliza intravenos A. Sporirea riscului de instalare a preeclampsie corect de administrare a primei doze: C. timp de 1-2 minute E. CM Marcati care din medicamentele enumerate sunt incluse obligatoriu in C. CM Indicati masurile necesare de intreprins in casul gravidelor cu E. 4 grame /oră. Sumarul de urină acces de convulsii B. Fenobarbitalul severe/eclampsiei sunt corecte: E. Cateterizarea vezicii urinare generală. CS Determinati care din acțiunile enumerate mai jos va fi prioritară. Febra E. Preparatul de elecție pentru profilaxia convulsiilor. Dereglările de micțiune sulfatului de magnesiu. Operația cezariana de urgență E. timp de 12 ore după naștere sau după ultimul 481. Examenul bacteriologic C. timp de 24 ore după naștere sau după ultimul A. Evaluarea cailor respiratorii. Numărul de trombocite sub 50. timp de 10-15 minute B. Amniocenteza acces de convulsii D. 10 grame. 4-5 grame. timp de 72 ore după naștere sau după ultimul pielonefrită acută: acces de convulsii A. 4-5 grame. Sporirea riscului dezvoltării sepsis-ului neonatal C.este cea C. Profilaxia convulsiilor cu sulfat de magnesiu D.000 A. CM Specificați simptomele pielonefritei gestaționale: D. 1 gram /oră. Nifedipinul C. timp de 10-15 minute 480. 4 grame /oră. Hipertensiunea arterială C. Internarea in stationar B.

Citomegalovirusul travaliului C. Primoinfecție în termen precoce de sarcină 484. Alimentarea artificială a nou–născutului A. Anomalii de dezvoltare E. La termen matur C. parturiente. În travaliu–perioada latentă B. Metronidazolul A. Gonococul Neisseria E. Întreruperea sarcinii în termeni precoce D. În lăuzia tardivă C. La 12 s. Anemie bacteriuriei asimptomatice: E. IgM pozitiv A. În trimestrul III de gestație A. Lincomicina C. saptamini A. Operația cezariană E. prin care se manifestă infecțiile de etiologie virală în B. CM Numiți preparatele indicate în cazul depistării la gravida streptococului B D. Primoinfecție în termen tardiv B. CS Precuzati la ce termen de sarcina se va efectua testarea primară a D. În primele 2 ore E. CS Numiți agentul patogen responsabil de sepsis-ul neonatal: D. Operația cezariană în caz de acutizare clinică la debutul B. CS Indicati in ce situatie se va administra antibioticoterapia la gravida D. Întreruperea imediată a sarcinii 488. Tratamentul cu aciclovir de la 36 săptămâni până la naștere 492. Hipertermie D. Ampicilina sarcină: C. Trihomonadele 487. Piodermie D. Imediat după depistarea contaminarii 486. CM Indicați semnele. Anemie prezenței citomegalovirusului este sporit în: E. Cardiotocograma A. Examenul bacteriologic urinar –hemolitic: E. Terapia cu preparate retrovirale a nou–născutului B. C. La 5 s. saptamini 485. În trimestrul II de gestație genital manifestat clinic: C. saptamini B. Partener–purtător de citomegalovirus C. CM Precizati in ce situatii riscul de infectare intrauterină a fătului în cazul D. Streptococul B –hemolitic B. Luesul (Sifilis) A. CM Selectati masurile corecte de intreprins în cazul gravidelor cu herpes B. Polihidramnios 489. Penicilina 483. CM Precizati. Semne de intoxicație E. Malformații congenitale A. Administrarea antibioticoterapiei cazul gravidelor HBs pozitive: D. Sumamedul B. Pelvimetria 491. Tratamentul antibacterian E. Amnioscopia D. Tușeul vaginal contaminată cu streptococul B –hemolitic: E. La 34 s. IgG pozitiv infecții bacteriene: C. Tactică expectativă A. care din manevrele enumerate favorizează extinderea B. Amniocenteza E. Antibioticoterapia A. Pneumonie 490. CM Enumerați complicațiile posibile la noii-născuți venite de la mamele cu B. CM Numiți măsurile de profilaxie a extinderii infecției HIV materno–fetale: D. saptamini infecțiilor bacteriene la gravidele. La 48 ore . La 8 s. Hiperbilirubinemie A. Alăptarea la sân 493. lăuze: C. CS Numiți termenul optimal de administrare a vaccinei la nou–născuți în C.

Gonococul Neisseria B. Leucocitoză accentuată E. Epiziotomia C. CS Marcati care din infecțiile nominalizate nu are capacitatea de a penetra D. Virusul citomegalic 501. Lohii cu miros şi aspect normal B. Streptococul B –hemolitic 500. Uter indolor la palpare 494. CS Determinaţi semnul local al endometritei puerperale: D. Şocul septic C. Perioada postpartum precoce E. În primele 2 ore postpartum D. Toxoplasma B. Infecţiile mamare intrauterină cu efect teratogen: 502. Tuşeurile vaginale multiple . Perioada postpartum a 7-a zi A. Afectarea sistemului ocular 504. Citomegalovirusul C. Septicemiile 496. La a 7 zi de viață a nou-nascutului 499. Trihomoniaza E. Virusul hepatitei B A. Plaga nedureroasa bariera fetoplacentară: E. Endometrita puerperala 497. Controlul manual al cavităţii uterine B. CM Enumerați consecințele fetale în cazul infecției severe cu 503. CS Marcaţi care este forma propagată a infecţiei perperale: A. CS Marcaţi care este forma generalizată a infecţiei puerperale: B. CS Precizaţi timpul de apariţie a infecţiei puerperale precoce: citomegalovirus: A. Marginile plăgii curate E. Aplicarea ventuzei obstetricale E. CS Indicaţi care este intervenţia obstetricală cu un risc major la dezvoltarea infecţiilor puerperale: infecţiei puerperale: A. Treponema pallidum (Lues) A. Anomaliile de dezvoltare intrauterină B. Ulcerul puerperal C. Infecţii uterine C. Sepsisul neonatal E. În primele 48 ore postpartum B. HIV infecția D. Retardul fetal A. Polihidramnioza C. Lipsa eliminărilor de la nivelul plăgii 495. CS Indicaţi care este afecţiunea care se referă la etapa a III-a de răspîndire a 498. Parametrita E. A. Endometrita puerperală D. Leucoree abundenta D. CS Identificati care din manifestările enumerate sugerează o infecție virală E. Infecţii ale plăgii operatorii E. La finele perioadei de lăuzie A. Febra maternal B. Colul uterin închis A.hemolitic C. Septicemiile D. Uter dur la palpare E. Retardul fetal D. Edem şi hiperemie locală la nivelul plăgii. Streptococul B . Subinvoluţia uterului fetoplacentară: D. Infectia plăgii pretoperatorii E. Septicemia B. Nu se administrează B. CS Determinaţi semnul local al ulcerului puerperal: C. Infecţiile periuterine D. Retardul mintal C. Vezici si bule la nivelul plăgii D. CS Precizati care din infecțiile enumerate este capabila de a penetra bariera C. Tromboflebita progresivă A. 3zile – 6 saptamini postpartum C. C. Infecţiile periuterine B. Operaţia cezariană D.

Durata perioadei alichidiene mai mult de 24 ore B. Anexita E. Pelvioperitonita A. Şocul septic 510. Asociate cu polip placentar B. Endomiometrita 513. Uter dolor la palpare 514. Incluziuni ecopozitive infecţiilor puerperale: D. CM Precizaţi care sunt procedurile chirurgicale în caz de peritonită D. Drenarea cavităţii abdominale C. Parametrita puerperala: E. Necroza membranei deciduale 509. Şocul septic 511. Septicemia E. Asociaţii aerobi-anaerobi A. Histerectomia subtotală cu anexe A. Histerectomia totală cu anexe 506. Durata naşterii între 6-12 ore puerperale: C. Dehiscenţa suturilor pe uter B. CM Indicaţi afecţiunile care se referă la etapa a IV-a de răspîndire a C. Asociate cu miom uterin A. Ulcerul puerperal puerperale: E. Gram-negativi facultativ patogeni 512. Histerectomia subtotală cu trompe B. Tacte vaginale multiple ( mai mult de 4 tacte vaginale) 508. Operaţia cezariană B. Peritonita difuză puerperale: D. Pelviperitonita . Infectarea peritoneului în timpul operaţiei cezariene 507. Durata perioadei alichidiene 12-18 ore A. Lohiometra C. Prezentaţie pelviana a fătului C. Septicemia E. Tromboflebita progresivă A. Durata naşterii mai mult de 18 ore B. Hipotrofia fetală C. CM Marcaţi factorii de risc (la naştere) de dezvoltare a endometritei D. CM Determinaţi semnele endometritei puerperale la examenul C. Pareza intestinală îndelungată A. CM Marcaţi factorii de risc (la naştere) de apariţie a endometritei C. Histerectomia totală cu trompe puerperale: C. Lohii purulente A. Uter dur la palpare B. Septicopiemia A. Cavitatea uterină dilatată 515. Parametrita D. CM Notaţi agenţii patogeni mai frecvent împlicaţi in dezvoltarea infecţiilor B. Subinvoluţia uterului D. Îngroşarea peretelui anterior al uterului A. CM Stabiliţi mecanismele patogenetice de dezvoltare a peritonitei D. Resturi placentare ultrasonografic: D. CM Indicaţi afecţiunile care se referă la prima etapă de răspîndire a B. Gram-pozitivi D. Gram-negativi patogeni E. Infectarea peritoneului pînă la intervenţia chirurgicală infecţiilor puerperale: C. CS Indicaţi afecţiunea care se referă la etapa II de raspîndire a infecţiilor B. Corioamnionită in nastere A. CM Indicaţi formele endometritei puerperale diagnosticate la histeroscopie: D. Uter flasc la palpare E.505. Forme pure E. Ulcerul puerperal D. Dimensiunile mărite ale uterului E. Canalul cervical intredeschis B. CM Menţionaţi care sunt semnele locale ale endometritei puerperale: C. Durata naşterii mai mult de 18 ore E. Anaerobi obstetricale: E.

Ovare sclerochistice E.5-5. Folosirea medicaţiei antianemice A. Diabet zaharat) 522. 6 luni E.2 B. Sterilitatea mixtă 519. 6. după D. Sterilitatea cauzată de factorii genetici A.2-7. Inferilitatea idiopatică 517. CM Enumerați caracteristicele unei sperme fertile: B. 6 ore D. 5. 5 ore C. Sterilitatea tubară E. 30-60 min A. Sterilitatea de etiologie endocrină contact sexual: E. Spermograma D.5 ore B. Uterotonice majorate: D. peste 60 . Terapia de dezintoxicatie 523. 6. Histerosalpingografia factorului masculin al infertilității: B. Infecţii intercurente E. Patologie extragenitală gravă (ex. 1 an 524. CM Marcaţi grupele de risc (în sarcină) pentru dezvoltarea infecţiilor C. Insuficienţa istmico-cervicală cu aplicarea cerclajului indicată: D.0-6.5 A.8 527. CS Cuplul se consideră infertil dacă.8 puerperale: D. Insuficienţa testiculară primară B. Spermograma C. CS Marcați timpul pătrunderii spermatozoizilor în trompele uterine.0-8. CS Numiți starea. Terapia imunomodulatoare B. CS Alegeți care este pH – ul spermei fertile: E. Epispadia regulate sarcina nu survine timp de: D. Citologia frotiului vaginal A. Hiperplazia endometriului 520. CS Numiți indicaţia pentru fecundarea extracorporală: C. Necesitatea precizării anomaliilor de dezvoltare a genitaliilor A. CM Alegeţi factorii ce contribuie la apariţia gravidităţii: B. Terapia magneziala A. Sterilitatea masculină D. când laparoscopia la o pacientă cu infertilitate nu este C. Biopsia endometriului C. 2 -2. Determinarea temperaturii bazale B. Vîrsta gravidei 30 ani B. Suspiciunea endometriozei genitale externe B. Permeabilitatea trompelor uterine E. Analiza generală a sângelui 521. CM Indicaţi metodele de tratament general în caz de endometrita C. Ovulaţia D. Varicocelul A. 5 min 525. Testul de penetraţie A. Testul postcoital D. 10 ani C. 7. 8. Procesul inflamator al prostatei E. Antibioticoterapie E.0 A.8-7. Examenul ecografic al cavităţii abdominale E. Galactoree puerperală: D. Spermatogeneza fiziologică C. Azoospermia 518. 2. CS Numiţi cauza infertilității masculine când indicele de FSH şi LH sunt C.5 ani A. CM Marcați investigațiile care sunt nesemnificative pentru aprecierea A. Mobilitatea a 25% din numărul spermatozoizilor. în lipsa contracepţiei şi vieţei sexuale C.516. 5 ani B. Vâscozitatea înaltă a glerei cervicale infertilitate: 526. CS Numiți investigația de primă etapă la examenul unui cuplu cu E.

Hiperprolactinemia D. Histeroscopia secundară: C. Hemoragiile uterine disfuncționale D. Proba cu bromcriptină infertilității: E. Scăderea t0 bazale cu 0. Chisturi ovariene luteinice B. Lungimea glerei cervicale de 4 cm. Ridicarea t0 bazale cu 0. Prezența aglutinării 533. la mijlocul ciclului hiperprolactinemie: menstrual A. Obliterarea porţiunii ampulare a trompelor uterine B.1. CM Apreciaţi zilele ciclului menstrual pentru efectuarea investigaţiilor D. Sinechiile cavitătii uterine hormonale la pacienta cu infertilitate endocrină: E. CM Numiți metodele de diagnosticare a infertilității cauzate de D. Simptomul pupilei ++++. CM Alegeți factorii care cauzează infertilitate tubară: B.2 în prima fază a ciclului B. Proba cu estrogeni 529. la mijlocul ciclului menstrual 534.4 . 14 zi B. Hiperprolactinemie idiopatică menstrual E.4 . CM Numiți indicațiile pentru laparoscopie în caz de infertilitate: B. Testele funcţionale a ovarelor A. Lipsa aglutinării E. 2 zi 537. Înseminarea artificială cu sperma soţului sau donatorului 538. Biopsia endometriului 535. 7 zi A. Colposcopia B.0. minute după ejaculare C. Tumoare hipofizară – prolactinom A. 17 zi C. Radiografia craniană menstrual C. Fecundarea in vitro B. Hidrotubaţia D. Hidrosalpinxul A. Sarcină extrauterină A. Ridicarea t0 bazale cu 0. CM Alegeți investigațiile pentru diagnosticarea factorului uterin al D. Miom uterin submucos 536. Folicul persistent menstrual C. Tratamentul antiinflamator A. Volumul ejaculatului 2-5 ml D. Chisturi ovariene foliculare C. Avorturi medicale 530. CM Numiți maladiile care duc la infertilitate tubară: C. Terapia hormonală de substituție C.0. Avorturi spontane E. Însămânţarea conţinutului vaginului C. Piosalpinxul A.5 în faza a doua a ciclului D. Naşteri D. CM Numiți metodele de tratament utilizate în cazul infertilității imunologice: E. Determinarea nivelului estrogenilor E. Aderenţe peritubare E.0. Salpingitele specifice 531. Teratom ovarian A. Tomografia șeii turcești A. Sinechiile intrauterine C. Polichistoza ovariană E. CM Enumerați factorii care indică prezenţa ovulaţiei: A. CM Precizați care factori existenți în anameză confirmă infertilitatea B. CM Alegeți stările în care este indicată administrarea Parlodelului E.5 în faza a doua a ciclului B. Schimbările sclerotice în stratul muscular a trompei uterine . Hidrosalpinx C. Procesele hiperplastice a endometrului 532. Amenoree B. CM Enumeraţi cauzele infertilității tubare: D. Volumul ejaculatului =1 ml (bromcriptină): 528. Salpingitele nespecifice E. 21 zi D.

CM Evidenţiaţi complicaţiile posibile ce pot apărea în urma efectuării C. Avort spontan examenul clinic: E. Dereglările ciclului menstrual A. Miomul uterin B. Perforarea uterului E. Inserția dispozitivelor intrauterine A. Colposcopia D. CS Determinaţi ce metodă instrumentală se efectuează în primul rînd la D. CM Concretizaţi care sunt contraindicaţiile de efectuare a histerometriei: C. Examinarea recto-vaginală A. CM Enumeraţi simptomele cardinale în ginecologie: D. Examenul în specule A. cM Evidenţiaţi tipurile de constituţie patologică ce pot fi determinate la D. Apendicita A. Puncţia exploratorie B. Distrugerea sinehiilor intrauterine E. Hirsutismul B. Sarcina sau suspecţia ei D. Histeroscopia examenul ginecologic special: E. Cu soluţie de KMnO4 D. Sarcină ectopică E. Cu soluţie de Lugol de 3% C. Dispareunia B. Pacienta să fie în poziţie ginecologică pe fotoliu ginecologic C. Tactul vaginal C. Formarea sinechiilor endouterine clinic ginecologic special: D. Examenul bimanual D. Colonoscopia E. Procesele inflamatorii anexiale 540. Culdoscopia 543. Intersexual A. Pacienta să fie obligatoriu în poziţia Trendelenburg B. Hiperstenic C. CM. Hemoragiile ginecologică pentru diagnostic diferenţial: D. Examinarea ultrosonografică B. Histeroscopia 549. Prolapsul uterin A. Menopauza A. Miomul uterin submucos C. Cu soluţie de acid acetic de 3% E. B. Infantil B. CM Precizaţi care sunt indicaţiile curative pentru efectuarea raclajului B. CM Menţionaţi ce probă se efectuează în colposcopia detaliată: B. CM Mentionaţi condiţiile ce sunt necesare a fi luate în vedere la examenul C. Stoparea hemoragiilor uterine D. Ampula rectală sa fie goală A. CM Precizaţi în cazul căror afecţiuni se efectuează puncţia exploratorie C. Amenorea secundară 542. Durerea E. Astenic endometrului: C. Examinarea organelor genitale interne 547. Cu soluţie de H2O2 de 6% . Persistența foliculului B. Diagnosticul endometritei tuberculoase B. Laparoscopia A. Examinarea organelor genitale externe E. Vezica urinară să fie golită E. Înlăturarea oului fetal sau a fragmentelor lui 541. Adenomioza C. Dereglările de peristaltism tubar 544. Normostenic 546. Leucoreea 545. Infantilismul A. Examinarea rectală raclajului endometrului: D. Procesele inflamatoare acute genitale E. Vezica urinară să fie plină 548. Cancerul colului sau corpului uterin 539. CM Specificaţi care sunt metodele endoscopice utilizate în ginecologie: C. Specificaţi ce include examenul clinic ginecologic special: D.

Patologia somatică gravă E. Hiperplazia endometrului B. Hemoragiile în menopauză 553. Miom cu crestere rapida in menopauza laparoscopiei: E. Raporurile sexuale cu 24-48 ore înainte de examen E. CS Indicași care este semnul relevant al fibromului uterin submucos: B. Miom cu necroza nodului miomatos E. Perioada menstruaţiei diagnostice: D. A. Torsiunea pedicului tumorii ovariene D. Sarcina ectopică obstetrică şi ginecologie: C. Determinarea stării cicatricei pe uter A. CM Menţionaţi care sunt indicaţiile pentru efectuarea histeroscopiei C. Şocul hemoragic B. Sterilitatea de etiologie nedeterminată 558. Examenul în specule B. CM Specificaţi ce trebuie de evitat înainte de efectuarea examenului C. Polipul canalului cervical E. Adenomioza A. Tomografia computerizată B. CM Marcați enunțurile ce țin de sarcomul uterin: B. Suspiciunea sarcinei urgenţă: E. CM Specificati care sunt indicaţiile pentru efectuarea laparoscopiei planice: E. Afecţiunile ginecologice inflamatorii acute şi subacute citologic: D. Apoplexia ovariană B. Sarcina ectopică 559. CM Specficati care sunt indicaţiile pentru efectuarea raclajului fracţionat: C. Sterilitatea tubar-peritoneală 560. CM Menţionaţi care sunt contraindicaţiile pentru efectuarea histeroscopiei: D. Sepsisul A. Histerosalpingografia D. Afecţiunile infecţioase somatice 557. Examenul manual A. Miomul uterin submucos A. Miom subseros 2 cm. Durere D. Miomul uterin B. Ecografia 551. Miom voluminos (>14 s) D. Incidența 1:350 de mioame uterine cu creștere rapidă . Sindromul ovarelor polichistice A. asimptomatic la pacienta de 47 ani. Endometrioza genitală miomul uterin: C. Nu derivă din miomul uterin C. Disuria 554. Roentgenografia craniului A. Leucoree C. Endometrioza genitală C. Sarcina ectopică C. CS Mentionaţi care este cea mai frecventă metodă imagistică utilizată în B. Hemoragiile uterine de etiologie neidentificată E. CM Determinaţi care sunt contraindicaţiile absolute la efectuarea D.9% D. Obezitatea A. Suspeciune de perforare a uterului B. Menometroragia E. Tratamentele intravaginale 552. Suspiciunea de patologie intrauterină C. Constipație A. Polipul endometrial 556. CM Selectați care sunt indicațiile pentru tratament chirurgical în cazul B. Suspecţia la cancer cervical sau endometrial D. Cu soluţie de NaCl de 0. Cancerul de corp uterin C. Miom asociat cu chistadenom ovarian 555. Radiopelvigrafia bicontrastă E. E. CM Menţionați ce patologii se pot depista cu ajutorul histeroscopiei: E. Starea terminală a pacientei 561. Sarcina sau suspiciunea ei A. Procesul aderenţial în bazinul mic 550. CM Determinati care sunt indicaţiile pentru efectuarea laparoscopia de D. Apoplexie ovariană A. Examinarea apelor amniotice B.

Extirparea uterului în totalitate 566. Durere. CS Evidențiați care sunt semnele cele mai relevante ale miomului A. C. Extirparea supraistmică a uterului etiopatogenia miomului uterin: C. febra. CS Marcați în ce constă histerectomia totală: E. febra. Pacienta cu infertilitate în ajun de FIV. Vasculară miomul uterin: E. Interstițial E. rezolvată prin operația cezariană. Miomul > de 20 s sarcina. anemie. Histerectomie totală de hemostază C. Colagenozei E. Complicat (tulburari urinare. Hormonala E. Submucos D. Histerectomia totala cu anexe . prurit vulvar C. Extirparea interligamentară a uterului A. De istm 570. Infecțioasă 569. chistadenom ovarian bilateral) E. Genetică A. De col referitoare la miom va fi: 565. Nodulul miomatos < 6 cm și dorința pacientei de a evita C. CM Selectați care sunt indicațiile pentru tratamentul chirurgical al miomului C. Hemoragie. tenesme . Asociat de stări de urgență (hemoragii. Subseros tratamentul chirurgical. Reacția alergică la preparate de iod 564. Extirparea uterului deasupra inserţiei ligamentelor rotunde B. Histerectomia totala E. Imposibilitatea efectuării angiografiei A. micțiuni frecvente 571. menţinând colul pe loc C. CM Metodele chirurgicale radicale în tratamentul miom uterin sunt: D. Pensarea şi ligaturarea arterelor uterine D. Tumoare intraabdominala 562. Extirparea uterului. C. Nu se va practica miomectomie datorită riscului hemoragic A. Ereditara a lui Conheim 572. Vasculara a lui Klebs-Pillot A. hemoragic și infecțios: C. Fibrom ovarian E. CS Care din teoriile expuse de mai jos este cea mai relevantă pentru B. Hormonală D. Mioame asimptomatice la paciente tinere. Hialinica B. Grasoasa uterin: D. Congenitala D. Pancreatita B. febra A. Miomectomie obligatorie simptomatic: B. Durere. Creste rapida în menopauză. CS Selectați localizarea nodulului miomatos cu cel mai expus risc B. necroza) A. hidronefroza renala) 563. Reprezintă formațiune flască avasculară cu aspect de fileu de 567.constipatii D. Adenocarcinomul A. CS La o gravida cu miom uterin. Septico-necrotica 568. CM Precizați formele de degenerescență ale miomului uterin D. Cilindrica A. Fibromatoasa cu calcinate E. torsiune. Leucoree. Histerectomie subtotală de hemostază B. Disurie. leucoree. CM Indicați care sunt contraindicațiile pentru embolizare arterelor uterine în D. conduita E. B. Se diagnostică în cadrul raclajului uterin C. Asociat cu (endometrioma. Se suspectă la o femeie cu miom cu creștere rapidă în A. Infecțioasa a lui Virchow B. durere E. B. CM Selectați care din nozologii necesită diagnosticul diferential al miomului pește uterin: D. D. CM Indicați care sunt teoriile etiopatogenetice ale fibromului uterin: C. Sarcina normala menopauză B.

CM Indicați care sunt contraindicațiile tratamentului medicamentos în miom 580. CS Precizați ce modificăre a sistemului digestive apare în timpul sarcinii: miomului uterin: A. goserelin D. COC D. CM Clasificarea topografică a miomului uterin include următoarele variante : sarcinii: A. Hipotrofia elementelor musculare vaginale C. CS Precizați ce modificare a sistemului urinar are loc în timpul sarcinii: . Scade masa uterului B. CM Numiți care sunt metodele chirurgicale conservatoare în tratamentul 582. Histerectomia totala B. Pap-Test C. Scad valorile tensiunii arteriale A. Embolizarea arterelor uterine B. Scade secreția de mucus A. RMN 575. Trombofilia congenitala E. Ecografia transvaginala 3D B. Scade volumul singelui circulant E. Crește irigarea sanguină a pereților vaginali B. CS Indicați ce schimbare la nivelul sistemului respirator apare în timpul 576. Hipertrofia fibrelor musculare uterine E. Scaderea consumului de O2 E. CM Grupele de preparate utilizate în tratamentul hormonal al miomului C. Scaderea volumului curent C. CS Marcați care este una dintre modificările de la nivelul pereților vaginali în E. Miometrectomia E. De corp uterin B. Cresc valorile tensiunii arteriale sistolice B. miom uterin submucos D. Scade aciditatea gastrică C. Intraligamentar 577. Crește aciditatea gastrică B. Glucocorticosteroizi timpul sarcinii: 574. Frecvent apare ulcerul gastric D. Miomul complicat cu adenocarcinom B. Agonisti GnRh. De col uterin D. De istm uterin D. Miomectomia D. Scaderea frecvenței respiratorie C. De trompa uterina B. cS Marcați care este una dintre modificările uterine în timpul sarcinii: D. Scade debitul cardiac D. Suspiciu la sarcom C. Scade irigarea sanguină a pereților vaginali A. Miometrectomia A. CM Care sunt investigațiile obligatorii în diagnosticul miomului uterin: A. Constricția traheo-bronșică A. Celioscopie E. Scade cantitatea de calciu de la nivelul fibrelor musculare uterin sunt: uterine A. Hipoplazia fibrelor mulculare C. Histerectomia subtotala C.5 cm 581. Chiuretajul uterin biopsic D. Pereții vaginali devin rigizi D. Nu se produc modificări E. Scaderea volumului rezidual E. Miom uterin 6 s. C. Ligamentele uterului se scurtează și se subtiază 573. Rezectia histeroscopica a nodului miomatos 583. de sarcină cu nodul subseros de 1. Miomectomia 578. DIU hormonal (Mirena) E. Cresc valorile tensiunii arteriale diastolice C.buserelin. Antigonadotropine (danazol) 579. CS Indicați ce modificare cardiacă apare în timpul sarcinii: uterin: A. Crește peristaltismul intestinal E.

Scade retenția azotată 590. Apare hiperpigmentarea cicatricelor existente D. Are loc hipertrofia cortexului suprarenal D. Crește consumul de O2 E. Progesteronul E. Scade secreția de mucus D. Scade nivelul colesterolului C. Are loc hipertrofia hipofizară B. Apare sialoreea C. Sensibilitatea excesivă a mirosului D. Crește volumul sîngelui circulant B. CM Identificați hormonii care sunt secretați de către placentă: A. Crește rezistența vasculară periferică sarcină E. Crește frecvența respiratorie A. CM Marcați modificările cardio-vasculare fiziologice în timpul sarcinii: B. Crește secreția acida și de pepsin 586. Progesteronul . CM Evidențiați care sunt modificările fiziologice ale sistemului respirator în timpul sarcinii: 584. CM Precizați care sunt modificările sistemului endocrin în timpul sarcinii: 587. CM Marcați modificările sistemului nervos în timpul sarcinii: parcursul sarcinii: A. A. Starea de lipotimie 593. Cortizolul D. Sudoarea rece E. Scade clearence-ul creatininei C. Hipertrofia gingiilor B. Cresc valorile tensiunii arteriale E. Modificarea renală se întîlnește mai des în trimestrul I de sarcină 589. Apar teleangiectazii la nivelul membrelor superioare E. T3-ul C. Scade filtratul glomerular B. Apare suflul sistolic de ejectie la marginea sternului D. CM Notați modificările fiziologice în organismul matern care survin pe 591. Crește volumul curent D. Are loc hipotrofia hipofizară A. Scade debitul respirator B. Hipotensiunea arterială C. Crește secreția de mucus E. Apare hiperpigmentarea mameloanelor C. Scade nivelul de trigliceride B. CM Identificați care sunt modificările fiziologice ale sistemului digestiv în 585. Insomnia C. Iritabilitatea sporită A. Estrogenii 588. Crește volumul total al hematiilor C. Se produce o importantă retenție hidrică E. Apare corpul galben de sarcină postural): B. Poate apărea surmenajul nervos E. Insulina poate trece bariera placentară în ambele sensuri D. CM Determinați caracteristicele sindromului venei cave inferioare (sindromul A. Vertijurile E. Apare striae gravidarum B. Apare icterul 592. Hipertensiunea arterială D. Somnolența B. CS Menționați ce modificare metabolică are loc în timpul sarcinii: A. Are loc hipertrofia medulei suprarenale C. Scade debitul sanguin urinar A. FSH-ul B. LH-ul A. CS Marcați care este hormonul secretat de către placentă: timpul sarcinii: A. Crește debitul respirator C. Modificarea renală se întîlnește mai des în trimetrul III de D.

cînd în timp A. Latentă D. Discoordonată A. Nu se cunoaște cauza apariție vergeturilor C. Dilatarea completă a colului uterin 597. Perioada de dilatare a colului uterin A. CM Indicaţi care sunt modificările ce se petrec în muşchiul uterin în timpul C. scurtat la 3 cm. La nivelul gambei D. Contracţie E. Se aplică metoda Krede-Lazarevici E. Centrat. CS Determinaţi sfîrşitul fazei latente a primei perioade a naşterii: B. Nivelare A. Perioada de delivrenţă şi expulzie a placentei C. Scurtat pînă la 2 cm. Accelerare progresivă 594. Tiroxina A. de grosime medie D. Perioada preliminară de 30 min nu vor fi semne de delivrenţă a placentei: B. La nivelul abdomenului 602. Accelerare lentă D. Se aşteaptă pînă la 2 ore C. În corpul uterin D. În cornul drept al uterului 598. scurtat la 1 cm. Scurtare B. Se dezlipeşte manual placenta 599. Creșterea celulelor T. permiabil pentru un vîrf de deget A. În segmentul inferior al uterului E. Activă E. Scurtarea colului uterin pînă la 1 cm E. Se aplică metoda Abuladze D. Dilatarea colului uterin pînă la 8 cm E. CM Numiți localizarea vergeturilor în timpul sarcinii: E. Gonadotropina corială B. CM Determinați modificările de statică în timpul sarcinii: 603. Nivelat. Atrofia timică B. Accentuarea lordozei lombare fie mai efectiv: B. Prezintă atitudinea «cobrată» B. CM Indicați cauzele apariției vergeturilor în timpul sarcinii: D. La nivelul coapselor A. La nivelul sînilor B. Retracţie C. Ştergerea colului uterin C. La fundul uterului C. În colul uterin placentari E. orificiul extern dilatat la 2 cm D. CM Marcaţi care sunt perioadele naşterii: 604. CS Determinaţi care va fi tactica în perioada a treia a naşterii. moale. Acțiunea glucocorticoizilor asupra hipofizei 601. Schimbarea centrului de greutate A. LH C. Supradistensia mecanică A. Alungire 595. CS Marcaţicaracteristicele unui col uterin matur: C. Hipoplazia ganglionilor limfatici B. CM Indicaţi care sunt fazele primei perioade a naşterii: . Este influiențată de acțiunea relaxinei și a steroizilor placentari C. Cu o lungime de pînă la 4 cm 596. Nu este influiențată de acțiunea relaxinei și a steroizilor D. Acțiunea glucocorticoizilor asupra țesutului conjunctiv E. CM Identificați cauzele depresiei imunitare în timpul sarcinii: E. CS Precizaţi localizarea optimă a pacemakerului ce permite ca travaliul să A. La nivelul plantei C. Acțiunea mineralocorticoizilor asupra țesutului conjunctiv B. C. Perioada postnatală precoce D. Scăderea relativă a celulelor T-helper contracţiilor sunt: D. Centrat. Ştergerea şi dilatarea colului uterin pînă la 3-4 cm D. excentric E.helper A. Limfocitopenia 600. Perioada de expulzie a fătului B.

21 C E. Pînă la 30 min C. prin care se poate determina scurgerea precoce a D. Leopold D. 5 cm/oră B. 2-4 ore B. 3 cm/oră A. Spinală D. Examenul secretului vaginal tratamentul tocolitic în travaliu prematur: C. Piscacec E. 0 . Coborîrea căpuşorului A. CM Emisia sangvină totală la naşterea fiziologică va constitui: E. Creşterea valorilor tensiunii arteriale 607. Examenul canalului urinar A. Iminenţa ruperii perineului E. Scurgerea lichidului amniotic D. CS Marcaţi care este viteza de dilatare a colului uterin în faza activă la o D. CM Marcaţi denumirea manevrelor care se folosesc pentru a evalua în B.6-0.5% din masa corpului matern 611. CM Indicaţi semnele de delivrenţă a placentei : C. E. Bătăile cordului fetal sunt de 120-160/min multipară: E. Nu mai mult de 400 ml B. 25 C lichidului amniotic: E. Creşterea cantităţii de eliminări serohemoragice neprogramat: C. Şreider 609. Pudendală A. CM Prima perioadă a naşterii fiziologice se caracterizează prin: E. Pentru a accelera perioada de expulzie B.8% din masa corpului matern A. avansarea căpuşorului prin planurile bazinului: C. Piscacec D. CM Indicaţi metodele de analgezie la naştere: B. 30 min 615. Abuladze B. 2 cm/oră perioada de expulzie. Nu mai mult de 0. Creşterea frecvenţei şi duratei contracţiilor uterine B. Se aplică metoda Ghenter D. Hipoxia progresantă a fătului în prima perioadă a naşterii 614. Pînă la 2 ore A. Ştergerea şi dilatarea colului uterin 612. Kenter A. Determinarea PH secretului vaginal 605. Peridurală C. Clein de: E.1 cm . Hegar 608. Nu mai mult de 500 ml D. Făt macrosom C. CS Precizaţi care sunt indicaţiile pentru efectuarea epiziotomiei: D. CS Precizaţi care este temperatura minimală recomandată în sala de naştere B. Examenul în specule 616. CS Marcaţi care este mărimea dilatării a colului uterin ce permite B. 23 C 610. 10 cm/oră C. Nu mai mult de 0. 1 oră în cazul naşterii unui copil prematur: C. Nu mai mult de 250 ml C. 19 C D. Apariţia eliminărilor sangvinolente din vagin E. Kiustner-Ciucalov A. CM Identificaţi metodele. CM Identificaţi situaţiile obstetricale ce impun efectuarea unui tuşeu vaginal B. CS Durata maximă normală a perioadei a doua de naştere la primipare este D. Lombară E. 28 C A. Asocierea scremetelor C. 1 cm/oră 613. Ecografia A. Apariţia scremetelor involuntare A. Alfred E. Paracervicală 606. Aplicarea forcepsului A.

Ginipralul specule sterile atestă că membranele amniotice sunt intacte. + 6 zile B. cu durata 30 secunde. CS Tratamentul tocolitic a travaliului prematur include următoarele pentru prescrierea dexamethasonei? preparate. La USG a fost exclusă placenta praevia. Ginipralului micşorează riscul naşterii premature B.a. Aprecierea cât mai precisă a termenului de gestaţie B. Colul uterin este dilatat la 2. Atosibanul partea prezentată se află la nivelul 5/5. Lungimea colul uterin <2 cm. CS O pacientă de 30 ani S-I cu sarcină de 28 s. La corticosteroizi în cazul iminenţei de travaliu prematur între 24 s.a. Dexamethasona este unicul corticosteroid care trece bariera placentara A. 7 .a. Pentru maturizarea pulmonară fetală se efectuează o cură de intacte şi sunt eliminări sangvinolente în cantitate mică din căile genitale. Gestaţia cu duplex travaliu prematur include următoarele: B. Nifedipina administrează dexamethasone. cu duplex este internată în B. La tuşeu B. Atosibanului intraamniotice D. CM În cazul unei iminenţe de travaliu prematur.8 cm pentru folosirea Indometacinei ca agent tocolitic la această pacientă: 617.5 cm şi dilatat la 2-3 cm şi C. A. Care din afirmaţia următoare este valabilă 622. 3 cm anatomie normala pentru ambii feţi din duplex. Termenul sarcinii mai mare de 26 s. Administrarea corticosteroizilor E. 618. CM Notaţi particularităţile clinice ale travaliului prematur: nou-născuţilor A. Al doilea făt are o dezvoltare D. membranele sunt C. D. CS O pacientă de 30 ani S-I N-I însărcinată cu duplex la termenul 28 s. şi 33s. Dexamethasona este folosită pentru diminuarea infecţiilor C. RDIU a primului făt de etiologie neinfectioasă D. 4. CS Indicaţi ce preparat se utilizează în tratamentul iminenţei de travaliu BCF este normală pentru ambii feţi. cu C. USG se atestă RDIU a primului făt şi oligohidramnios la al doilea făt. cu excepţia: A. 2 cm. Dexamethasona potenţează efectul tocolitic al Nifidipinei şi A. Înregistrarea 621. Oxitocinei B. Termenul sarcinii mai mic de 32 s. Indometacinei C. Efectul antiinflamator al dexamethasonei micşorează riscul 623. Colul uterin lungşi intredeschis este examinată din motivul unei sângerări vaginale şi prezenţei E. fără risc de A. Nifedipinei micşorează riscul sindromului de detresă respiratorie D. B. E. Dilatarea colului uterin peste 2 cm. Fibronectina este un marcher de iminenţă de travaliu prematur 619. Progesteronul vaginal se palpează colul uterin scurtat la 1. iar tocograma demonstrează prezenţa prematur: contracţiilor la fiecare 7 min. Administrarea antibioticelor D. Se E. Dexamethasona influenţează maturizarea plămânilor fetali şi E. Oligohidramnios C. Indometacina şi antibioterapia pentru profilaxia infecţiei cu streptococ β-hemolitic. Contracţii uterine regulate C. indicaţi afirmaţiile care sunt sepsisului neonatal la nou-născut corecte: E. Care din următoarele este contraindicaţie E. CM Conduita în ruperea prematură a membranelor amniotice.a. Examinarea digitală a stării colului uterin C.5 cm ce corespunde vârstei gestaţionale.0 cm.+ 6 zile . Dureri în regiunea inferioară a abdomenului contracţiilor uterine.a. Examinarea în A. Este iniţiată tocoliză cu Nifidipină D. Maturizarea plămânilor fetali cu ajutorul corticosteroizilor face să spital cu diagnosticul de naştere prematură şi acuză la contracţii uterine prevină dezvoltarea bolii membranelor hialine regulate la fiecare 7 min.a. Transferul gravidei în o instituţie cu secţie de terapie intensivă a 620.

CM Indicaţi preparatele cu efect tocolitic . Administrarea antibioticelor pentru profilaxia sepsisului neonatal D. Indometacina A. Masă între 500-2500 gr. Nifedipina B. Pot prezenta dificultăţi în respiraţie şi alimentarea autonomă D. Masa nou-născutului 500-2500 gr. Lungimea nou-născutului 25 . B. CM Marcaţi cauzele materne ce pot provoca naşterea prematură: A. D. CM Marcaţi ce date sunt utile a fi cunoscute pentru diagnosticarea gradului . Atosibanul D.47 cm D. Lungimea nou-născutului > 47cm E. 626. Contraindicarea forcepsului în travaliului prematur B. Epiziotomia de rutină C. Sinestrolul E.Bacteriuria asimptomatice E. Volumul lichidului amniotic E. Masă >2500gr. Dimensiunile placentei C. Betametazonă12 mg fiecare 24 ore timp de 48 de ore (doza totală 625.24 mg) de prematuritate a nou-născutului : 630.48 mg) C. Vîrsta sarcinii 28 şi 0 zile-37 săptămîini şi 0 zile C. C. Insuficienţa istmico-cervicală precoce E. Administrarea corticosteroizilor C. Dexametazonă 12 mg fiecare 12 ore timp de 48 de ore (doza totală B. CM Stabiliţi ce procedee sunt corecte în cazul travaliului prematur: 632. Preeclampsia C. Hexoprenalina C. CM Selectaţi caracteristicile nou-născutului prematur: A. HTA necontrolată E. Se recomandă inducţia naşterii E. Hepatita cronică E. Terapia tocolitica este necesara A. B. Tulburări de termoreglare E. Talia nou-născutului B. Talia mai mare de 47 cm. Hemoragiile grave . CM Precizaţi care din infecţiile enumerate măresc riscul naşterilor prematură: premature: A.Vaginoza bacteriană B. Măsurarea lungimii colului uterin cu ajutorul USG permite 629.gripa C.Hepatitele B şi C 627. Termenul sarcini 22-36 săptămîini si 6 zile A. CM Marcaţi care afirmaţii sunt corecte pentru conduita în caz de rupere 24 mg) prematură a membranelor la 32 săptămîini în afara riscului de travaliu B. Aplicaţia forcepsului obstetrical A.Toxoplasma D.Rubiola. Lupusul eritematos D. Dexametazonă 6 mg fiecare 12 ore timp de 48 de ore (doza totală - prematur: 24 mg) A. CM Marcaţi contraindicaţiile beta-mimeticelor utilizate pentru tocoliză la 628. Operaţia cezariană dar numai la indicaţii obstetricale 633. CM Marcaţi schemele recomandate pentru utilizarea preparatelor aprecierea gravităţii iminenţei de travaliu prematur corticosteroide în iminenţă de naştere prematură: E. Cardiopatiile severe decompensate B.rugiola. Infecţiile urinare B. care sunt prescrise la naşterea 631. Diabetul zaharat D. Betametazonă 6 mg fiecare 12 ore timp de 48 de ore (doza totală - D. Corticosteroizii sunt contraindicaţi fiindcă măresc riscul infecţiei . Masa nou-născutului D. CM Selectaţi criteriile caracteristice naşterii premature: naşterea prematură: A. Se administrează eritromicina D. Dexametazonă 8 mg fiecare 8 ore timp de 24 de ore (doza totală - 624. Vîrsta gestationala la care are loc naşterea A. Diabetul zaharat C. Transfer in centru perinatologic de nivelul 3 24 mg) E.

B. La a doua operaţie cezariană membrane intacte C. B. La dorinţa pacientei B. Frotiul vaginal B. Aplicarea eşuată a forcepsului D. Ruperea prematură a membranelor amniotice B. B. Occiputul staţionat la nivelul +3. Pelvisul staţionat la nivelul +3. CS Numiţi metoda de elecţie în cazul inciziei pielii la operaţia cezariană: membrane rupte A. CS Numiţi indicaţia pentru efectuarea epiziotomiei: A. Prezentaţii distocice a fătului ( craniene deflectate. colul uterin complet dilatat. Infecţia intrauterină A. Antibioprofilaxia se va face postoperator prematură: E. După a treia operaţie cezariană membrane rupte E. Occiputul staţionat la nivelul +1. Joel–Cohen membrane rupte E. CS Numiţi testele de rutină. Dilatarea incompletă a colului uterin 636. Pfannenstiel D. Occiputul staţionat la nivelul +3. După prima operaţie cezariană A. Prezantaţia pelvină a fătului A. B. Cu 3-4 ore până la incizia pielii A. Placenta previa D. A. După indicaţii medicale C. . Pneumogenicografia 644. CS Precizaţi momentul ligaturării trompelor uterine în timpul operaţiei 642. CM Marcaţi contraindicaţiile absolute ale tocolizei la naşterea prematură: D. 637. Colul uterin dilatat complet B. efectuate înaintea unei operaţii cezariene 638. Suferinţa fetală. Prezentaţie craniană în varietatea anterioară B. Cu 24 de ore înainte de OC E. Prezentaţia occipitală a fătului A. Misgav–Ladach modificată 643. Compatibilitatea sangvină A. CS Precizaţi în care din următoarele situaţii aplicarea de forceps este cezariene: posibilă: A. CS Numiţi investigaţia instrumentală utilizată pentru determinarea stării planice: cicatricei pe uter după operaţia cezariană: A. În OC electivă nu se efectuează antibioprofilaxia C. Metrosalpingografia C. C. Aplicaţia de forceps. D. colul uterin dilatat de 9 cm. Disproporţia cefalo-pelvină C. Umărul staţionat la nivelul +3. colul uterin complet dilatat. Malformaţiile fetale grave 640. Examenul ultrasonografic al uterului D. Aplicaţia de vacuum-extractor. Grupa sangvină D. Histeroscopia B. CS Numiţi care nu este contraindicaţia utilizării vacuum-extracţiei: B. Maylard membrane rupte C. CS Precizaţi timpul optim de efectuare a antibioticoprofilaxiei la operaţia C. Misgav–Ladach E. până la incizia pielii 635. Termenul sarcini ≤ 34 de săptămâni + 0 zile E. colul uterin complet dilatat. Placenta jos-inserată E. Cu 15-60 min. colul uterin complet dilatat. Suferinţa fetală acută E. Poziţa fetală neclară C. CM Stabiliţi contraindicaţiile pentru naşterea vaginală asistată: 639. Timpul de coagulare C.634. Radiografia organelor bazinului mic E. Suferinţa fetală acută cezariană: D. USG pentru aprecierea localizării placentei E. Suferinţa fetală documentată CTG C. Făt macrosom. transversală) 641. D. Primiparitatea. M Marcaţi care sunt indicaţiile pentru operaţie cezariană la naşterea D.

Disproporţia feto-pelvină E. Făt cu predispoziţie pentru fracturi 651. care trebuie aplicată de-a lungul axei 648. Cateterizarea vezicii urinare C. CM Stabiliţi contraindicaţiile pentru naşterea vaginală asistată: 645. Efectuarea nu mai mult de 3 aplicaţii. Leiomioamele simptomatice E. Efectuarea clisterelor evacuatorii A. ridicată la 100-150 mmHg pentru a menţine A. Pe rebordul uterului D. Colul uterin dilatat complet. CM Marcaţi care sunt indicaţiile pentru histerectomia peri-partum: 646. Presiunea de vacuum. În formă de "U" C. CM Enumeraţi caracteristicile aplicării tracţiunii în vacuum-extracţie: 647. E. CM Stabiliţi complicaţiile posibile ca rezultat al vacum-extracţiei: B. Tracţiune constantă. În formă de T inversat ventuzei D. CM Precizaţi tipurile operaţiei cezariene în funcţie de urgenţă: A. A. Tromboprofilaxia 655. Hemoragia unică mai mică de 250 ml D. Insistenţa maternă sau a rudelor acesteea D. Dezlipirea de retină C. Mişcările. Dilatarea completă a colului uterin A. Corporală B. CM Stabiliţi indicaţiile pentru efectuarea operaţiei cezariane: obstetricale a bazinului A. Făt cu predispoziţie pentru fracturi. CM Enumeraţi tipurile inciziei uterului în operaţia cezariană: A. Tracţiunea. D. Creşterea prevalenţei obezităţii materne C. Emfizemul neonatal al scalpului D. care trebuie sa fie bruşte sau rotative cu extractorul E. CM Precizaţi indicaţiile pentru operaţiile cezariane în cazul placentei praevia: B. Nu există nici o dovadă de naştere iminentă după trei tracţiuni operaţia cezariană: E. Durata procedurii depăşeşte 10 minute 649. Apare o iminenţă de ruptură a perineului A. Poziţia fetală neclară. B. Ruperea uterină C. Sunt dificultăţi tehnice de aplicare a instrumentului D. La insistenţă E. Suferinţa fetală acută 654. Vârsta sarcinii mai mare de 37 săptămâni . Lipsesc rezultatele aşteptate în urma tracţiunii E. Ruperea prenatală a pungii amniotice B. CM Precizaţi care sunt procedurile pentru pregătirea preoperatorie către D. Ruperea membranelor amniotice B. în 30 min B. Lipsa disproporţiei cefalo-pelvine severe 656. CM Numiţi situaţiile în care naşterea asistată va fi sistată: C. De prudenţă C. C. Prezentaţa frontală sau facială E. Hiperbilirubinemia 650. Hemoragia cauzată de atonia uterină B. CM Precizaţi condiţiile necesare pentru naşterea asistată: E. Lezarea vaselor uterine D. De necesitate 653. Electivă D. Prezentaţia occipitală a fătului. Prezentaţia pelviană C. Vârsta medie a femeilor gravide în creştere E. Fractura oaselor scalpului A. Nodul miomatos nodular subseros A. Lipsa angajării căpşorului C. Prezentaţia occipitală a fătului E. Preeclampsia/eclampsia A. Administrarea unui antacid D. Cefalohematomul E. Rata crescută a naşterilor induse B. CM Numiţi cauzele creşterii ratei operaţilor cezariene: A. care trebuie aplicată sub un unghi drept faţă de planul C. Reducerea incidenţei naşterilor vaginale asistate 652. Prezentaţiile incorecte C. D. Antibioprofilaxia B. Transversală în segmentul inferior poziţia cupei B. Imperativă B. Prezentaţie frontală sau facială.

28-32 săptămâni D. Tratamentul chirurgical al viciului cardiac în anamneza B. CM Prognosticul matern în cazul viciilor cardiace congenitale este E. Suflurile sistolice funcţionale 664. Respectarea regimului igienic E. Procesul compensat C. Edemul pulmonar D. Rezerva cardiacă funcţională A. Vârsta parturientei 20 ani 663. Stenoza valvei mitrale cu simptome de hipertensiune D. Insuficienţa cardiacă A. Termenul sarcinii C. care nu este o indicație pentru parturientele cu patologie cardio-vasculară prin aplicarea forcepsului: întreruperea sarcinii: A. Viciu aortal cu hipertrofia ventriculului stâng B. Tipul viciului 661. Insuficienţă gravă a valvei mitrale A. CM Menționați în care cazuri se indică excluderea scremetelor la 660. Insuficienţa valvei tricuspidale 666. Reumocardita activă B. Insuficienţa nepronunţată a valvei mitrale D. CS Precizați ce complicație nu apare în cazul sarcinii asociate cu cardiopatia: gravidele cu procese reumatice: A. CM Selectaţi măsurile generale de prevenire a riscului de decompensare a 657. Endocardita bacterială C. Dispnea B. CM Alegeți indicațiile pentru petrecerea nașterii „per vias naturales” la 659. În primele 20 săptămâni de sarcină E. Prezenţa cianozei tratamentul anticoagulant în cazul protezelor mecanice a valvelor cardiace: C. Evitarea excesului ponderal B. Stenoza valvei mitrale fără simptome de hipertensiune determinat de: pulmonară A. Viciu combinat pulmonară E. Hemoragia moderată repetată pe fond de anemie E. Distensia jugularelor C. Stenoza mică izolată a orificiului aortal E. Faza neactivă B. Consultul cardiologului A. Stenoză mică izolată a orificiului aortal D. Sexul masculin al fătului C. 13-14 săptămâni C. CM Numiţi indicaţiile pentru operaţie cezariană în caz de prezentaţie maladiilor cardiovasculare în cazul sarcinei: pelviană a fătului: A. stresului D. Viciu aortal cu dilatarea ventriculului stâng C. Proces reumatoid acut 665. Naşterea prematură B. Placenta praevia totală şi hemoragie abundentă 662. 20-24 săptămâni sarcină E. Hipoxia fătului D. Edeme ale membrelor inferioare la afârşitul trimestrului III de D. la care este necesar de administrat B. În primele 3 luni de sarcină D. Insuficienţa istmico-cervicală E. Masa fătului 3. Cu 2 săptămâni înainte de naştere E. CS Selectați patologia cardio-vasculară. CM Selectaţi termenii de sarcină pentru spitalizarea planificată a gravidelor 658. CM Selectaţi contraindicaţiile pentru sarcină în cazul viciilor cardiace D. Evitarea efortului fizic. Pe parcursul ultimele 20 săptămâni de sarcină congenitale: . 36-37 săptămâni E. D. 7-12 săptămâni B.000 grame E. Prevenirea infecţiilor C. Făt macrosom B. Insuficienţa feto-placentară şi hipotrofie a fătului C. CS Alegeți criteriul care nu se referă către semnele adaptative: cu patologia cardiacă: A. CS Numiţi termenul de sarcină. Creşterea ritmului cardiac A. Pe toată durata sarcinii 667.

Prezenţa anemiei B. Sarcina supramaturată D. Primele 10 ore după naştere interne B. 4-6 săptămîni E. Placenta praevia B. Viciul cu cianoză primară C. 2-4 săptămîni A. Reumocardită acută D. Micşorarea rezistenţei vasculare periferice C. Naştere rapidă uterin: B. Vicii concomitente corijate E. CM Indicați factorii predispozanţi pentru dezvoltarea hipotensiunii la E. CM Marcați complicaţiile posibile în travaliu la o parturientă cu patologie E. Insuficienţă cardiovasculară 673. Restenoză. Dereglarea funcţiei protezului D. 6-8 săptămîni 670. CS Indicaţi perioada de timp ce se consideră lăuzia imediată: C. Endocardita septică E. Restenoză B. Hipoxia intrauterină a fătului A. Viciul de tip palid însoţit cu hipertensiune pulmonară D. Diminuarea tonusului parasimpatic B. CS Precizaţi peste cît timp. Hipoxia cronică intrauterină a fătului comisurotomia mitrală: B. Viciu aortal concomitent E. 3-6 săptîmăni B. Primele 10 zile după naştere D. Endocardita septică 677. A. Primele 4 ore după naştere 671. CS Precizaţi cît dureaza perioada de lăuzie : D. Decolarea prematură a placentei normal înserate C. fără hipertrofia ventriculului drept sarcină: CM Selectaţi contraindicaţiile pentru sarcină la pacientele cu comisurotomie: A. se închide orificiul extern colului A. Predominarea vasoconstricţiei asupra vasodilataţie E. Insuficienţă mitrală evidentă D. după naştere. Viciul cardiac congenital combinat cu viciu reumatismal 672. CM Selectaţi contraindicaţiile absolute pentru sarcină la paciente . Traumatismul matern C. Anomaliile dezvoltării a fătului 669. CM Marcați complicaţiile naşterii în cazul hipotensiunii arteriale la multipare parturiente: E. Iminența întreruperii sarcinii A. Insuficienţa cardiacă clasale III – IV 676. clasa III-IV E.după B. Retardul fetal B. CM Precizați particularităţile evoluţiei sarcinii în hipotensiunea patologică: 668. după corecţia viciilor cardiace C. Predominarea vasodilataţiei asupra vasoconstricţiei D. Hemoragii hipotonice C. Stenoza arterei pulmonare. gradul II C. Placenta praevia B. Sporirea tonusului parasimpatic A. Edem pulmonar D. Primele 2 ore după naştere E. Hemoragii A. 8-9 săptămîni congenitale: D. Prezenţa viciilor concomitente necorijate C. 3 săptămîni . Faza neactivă a reumocarditei A. Operaţia paliativă din cauza tetradei Fallot D. Insuficienţa cardiacă. Primele 6 ore după naştere cardiacă: 678. Prezenţa modificărilor secundare ireversibile în organele A. Insuficienţă cardiacă CF I şi CF II la primipare şi CF II la 674. CM Selectaţi contraindicaţiile pentru sarcină. CM Marcați indicaţiile pentru excluderea scremetelor la parturientele după A. Viciul de tip palid cu cianoză secundară E. Prezenţa cardiomegaliei A. Prezenţa anemiei C. Distocii dinamice protezarea valvelor cardiace: C.

La 2 cm mai sus de simfiză C. CM Precizaţi caracterul lohiilor în perioada de lăuzie fiziologică: B. CM Marcaţi componentele ce se conţin în colostru: E. Obligatoriu pe burta mamei 681. Imediat după naştere E. CS Precizaţi cînd se efectuează alăptarea nou-născutului. Înălţimea fundului uterin 688. Diametrul transversal A. La o oră şi jumătate E. Particule colostrale 686. Foarte repede copilul adaugă în greutate . Leucocite piele” dintre mamă şi nou-născut: C. După a 10-14 zi – lochia alba 680. Laptele propriu-zis B. Colostrul 685. 12 zile 684. Lohia serosa 18-20-ea zi: E. În prima oră după naştere C. Adaptarea nou-născutului la viaţa extrauterină sistemului nervos parasimpatic B. Transudatul seros D. 7 zile B.lochia bruna E. 12 ore C. În zilele 3-5. Mijlocul distanţei dintre ombilic şi simfiză A. La cererea nou-născutului sistemului nervos simpatic 689. Nivelul ombilicului 687. La două ore după naştere D. Involuţia uterului A. Celule epiteliale B. După transferul în salonul postpartum A. Contracţiilor uterine care au loc reflector prin intermediul E. CM Indicaţi ce parametri uterini se determină în perioada de lăuzie: E. CM Determinaţi căror motive se datorează involuţia uterului postpartum: D. Influenţei oxitocinei C. 6 ore A. Modificări de involuţie fiziologică în organismul mamei E. Nivelul simfizei B. La oră D. CS Numiţi care lichid se produce în glandele mamare din zilele 3-4 pînă la a D. Diametrul antero-posterior timpul nopţii: C. B. inclusiv şi în B.lochia serosa D. Subinvoluţia uterului 679. După ce copilul a fost uscat cu un scutec cald E. La două ore 683. Influienţei adrenalinei D. Influienţei hormonului lactogen placentar E. CM Indicaţi care sunt momentele cînd se efectuează contactul „piele la B. Pînă în ziua a 14-15. CS Precizaţi cînd are loc iniţierea primei alăptări: B. Sub simfiză D. La patru ore după naştere 682. După ce nou-născutul a fost resuscitat lăuzie: E. CS Determinaţi locul de palpare a fundul uterului în prima zi a perioadei de D. Lohii purulente A. Contact reciproc mai sigur dintre mamă şi copil C. Resuscitarea se efectuiază nemijlocit pe burta mamei A. L a 4-5 ore A. Nu se produce nimic C. Consistenţa uterului B. Aminoacizi C. CS Reţinerea involuţiei uterului poartă denumirea de: C. În primele 2-3 zile – lochia rubra C. Sensibilitatea uterului C. Lohia fusca D. Laptele de tranziţie A. La primele semne de cerere manifestate de nou-născut D. Lohia rubra E. Este cea mai bună formă de alimentare D. Celule pentagonale A. Contracţiilor uterine care au loc reflector prin intermediul A. CM Enumeraţi beneficiile alaptării la sîn: B.

Expulzia DIU D. Subinvoluţia uterului C. 300 g D. se închide orificiul extern al colului E. 1500 g E. CM Identificaţi ce aspecte se includ la examinarea glandelor mamare în 697. Lipsa influienţei asupra lactaţiei . Dereglarea pasajului intestinului E. 40-50 g A. CS Din lista propusă identificaţi un contraceptiv oral combinat monofazic: A. Prezenţa sau absenţa tumefierii glandelor mamare E. CS La sfîrşitul perioadei de lăuzie greutatea uterului constituie: 699.690. Lipsa componentului estrogenic E. CS După expulzia placentei uterul are o greutate de: contracepţie: A. Postinor B. Lipsa trompelor uterine 691. care nu se poate dezvolta pe fonul dispozitivului A. Inspecţia formei B. Acutizarea procesului inflamator E. Concretizarea numărului de lobuli 698. 500 g A. 6 ore după naştere A. Anomaliede dezvoltare a uterului E. Sarcina B. Complicaţiile septico-purulente D. Lohiometră A. Lohia seroasa D. Eficacitatea imediată D. Abuladze E. 7 zile după naştere C. 60-70 g B. Soloviov B. CS Numiţi o complicaţie. 10-15 zile după naştere D. 1000 g C. CS Reţinerea lohiilor în cavitatea uterină se denumeşte: 696. Traumatismul căilor de naştere C. Aprecierea stării mameloanelor C. 12 ore după naştere B. Reacţia alergică la latex A. Ţovianov C. Proces inflamator D. Profilaxia cancerului de endometru B. Survenirea sarcinii 694. Anovulaţia C. 700 g B. CS Numiţi contraindicaţia pentru utilizarea prezervativului: postpartum: A. Dereglarea funcţiei contractile a uterului B. CS Precizaţi conform cărui indice se apreciază eficacitatea metodei de 692. Depo-provera C. CS Numiţi indicaţia care ar permite introducerea dispozitivului intrauterin: A. Lohia rubra B. 3 săptămîni E. Involuţia uterului E. Spaniomenoreea uterin: 700. Hemoragia disfuncţională C. Dispareunia B. CS Numiţi un effect noncontraceptiv pozitiv al gestagenelor curate: A. Vaginism E. Creşterea libidoului C. Pearl D. S Indicaţi peste cît timp după naştere. Ghenter 693. Multiparitatea D. 90-100 g C. 110-120g D. Tri-regol D. Prezenţa fisurilor pe mameloane D. Logest 695. Dereglările de hemostază A. Norcolut E. Hiperpolimenoreea C. 20-30 g intrauterin: B. CM Precizaţi cauzele hemoragiilor în perioada de lăuzie precoce: 701.

CM Numiţi mecanismul de acţiune al componentei estrogenice 706. Mărirea concentraţiei şi vâscozităţii glerei cervicale C. Apariţia edemului şi a focarelor de regresie glandulară în 707. Prezervativul B. CM Selectaţi cerinţele unei metode contraceptive ideale contraceptivelor orale combinate: A. Amenorea de lactaţie A. cultură. CM Numiţi mecanismul de acţiune al componentei progesteronice B. Măsurarea temperaturii bazale contraceptivelor orale combinate: C. Eficacitate înaltă C. Dimensiunile mici ale steriletului 704. CM Enumeraţi cauzele sindromului algic după întroducerea dispozitivului 703. Spermicidele C. CM Numiţi criteriile de selectare corectă a unei metode de contracepţie: A. Folosirea în termen de 7 zile după avort B. Indicele Pearl înalt A. Durata de acţiune este medie A. Simplitate la utilizare E. Folosirea mijloacelor anticoncepţionale D. Imediat după menstră C. Încetinirea vitezei de traversare de către ovula trompei uterine . Miomul uterin submucos E. Independentă de medic şi sigură A. Numărul de avorturi în anamneză D. La prima săptămână după naştere D. Întreruperea sarcinilor nedorite C. Prezenţa patologiei ginecologice sau somatice E. Peste 6-8 săptămâni după naştere E. Contracţiile uterine B. Procesul inflamator acut a vezicii urinare partenerului C. Expulzia parţială D. Colita spastică D. Prevenirea sarcinilor nedorite A. Endocervicoza C. Accesibilitate. Dereglarea proceselor secretorii în endometru D. preţ redus 711. Apariţia amenoreei D. CM Numiţi termenul optimal de întroducere a dispozitivului intrauterin: A. CS Numiţi un efect negativ al contraceptivelor progesteronice injectabile: 708. La mijlocul ciclului menstrual 709. CM Selectaţi cerinţele faţă de utilizarea metodele de contracepţie: 710. Folosirea spermicidelor E. Evaluarea statusului hormonal E. Inhibarea activităţii enzimelor spermatozoizilor E. Blocarea ovulaţiei B. Expulzia totală E. Perforaţia uterului C. Vazectomia C. politică D. Reversibilitate uşoară C. Sarcina B. Ameliorarea severităţii anemiei E. Coit întrerupt B. Mărirea vâscozităţii şi concentraţiei glerei cervicale D. Atitudinea partenerilor faţă de metoda contraceptivă 712. Protejarea faţă de boli cu transmisie sexuală E. Vârsta femeii B. Lipsa efectelor adverse asupra sănătăţii femeii sau B. Accesibilitatea pentru orice religie. CM Selectaţi metodele de planificare familială naturală: endometru A. CM Selectaţi metodele contracepţiei masculine: 705. Planificarea naşterilor B. În timpul menstrei B. M Prin „planificarea familiei“ se subînţelege: intrauterin: A. M Selectaţi contraindicaţiile pentru aplicarea dispozitivului intrauterin: A. Calendaristică (după ciclul menstrual) 713. Lipsa consecinţelor negative pentru sarcina ulterioară D. Metoda fiziologică D. Coit întrerupt A.702. Dependentă de actul sexual B. Regularitatea vieţii sexuale C. Subinvoluţia corpului galben E.

Euforie E. Icterul sclerelor şi tegumentelor B. Cefaleea E. Care practică alimentarea exclusive la sân D. Dereglarea proceselor secretorii în endometru B. 10-14 % .5 % D. Dependentă de actul sexual A. vomă D. Dereglările de vedere acute C. CM Numiţi efectele adverse ale contracepţiei de urgenţă: C. care au celpuţin 2copii E. CM Alegeţi investigaţiile obligatorii. Micşorarea activităţii contractile a miometrului D. Chiuretajul cavităţii uterine C. Escapelle A. Depo-provera B. Artrita reumatoidă A. CM Marcaţi care sunt consecinţele utilizării contraceptivelor orale combinate C. cu B. 3-4 % E. Prezenţa proceselor inflamatorii cronice ale organelor genitale A. Prezenţa efectelor adverse la utilizarea contracepţiei reproductiv hormonale B. Tumorile maligne ale sistemului reproductive următoarele femei: C. Stimularea prostaglandin-sintetazei 715. 0. Scad riscul de dezvoltare a unor tumori ai sistemului E. Greaţă. Întârzierea transformărilor secretorii în endometriu A. CM Alegeţi beneficiile contraceptivelor orale combinate: D. Vîrsta> 35 de ani. Mastodinia contraceptivelor orale combinate: E. CM Alegeţi efectele noncontraceptive ale contraceptivelor hormonale: D. Tratează hemoragiile uterine disfuncţionale C. Evaluarea stării hormonale denumirile: C. Culegerea anamnezei 723. Mifepriston D. Postinor E. înainte de administrarea D. Dureri retrosternale. 20-30 % A. După apariţia primei menstruaţii postpartum B. CM Amenorea de lactaţie este metoda de contracepţie eficientă pentru B. Eficacitate înaltă E. Prezenţa contraindicaţiilor medicale pentru sarcină E. Micşorează viteza de traversare de către ovul a trompei în algodismenoree: uterine A. Hipertensiunea arterial gravă (mai mare de 160/100 mmHg) B. La mai puţin de 6 luni postpartum A. Nu necesită consultaţia terapeutului înainte de administrare 722. CM Enumeraţi contraindicaţiile absolute pentru administrarea contraceptive D. Micşorează riscul de apariţie a endometriozei 720. CM Alegeţi efectele adverse ale contraceptivelor orale combinate: D. Radiografia cutiei toracice B. Tumorile hepatice C. Mărirea sîngerărilor menstruale C. Examenarea ginecologică A. Atrofia endometriului C. CS Precizaţi care este incidenţa naşterilor în prezentaţie pelviană: C. Tratează anexitele acute B. Scăderea concentraţiei de estrogeni ororale combinate: E. D. Sarcina 721. Diminuarea durerilor menstruale B.3-0. Tahicardia A. dispnee 724. La maimult de 6 luni postpartum 716. Avorturi medicale numeroase în anamneză 714. Dufaston 718. Întârzierea proliferării endometriului E. CM Numiţi indicaţiile pentru sterilizarea feminină: D. La care intervalul întrealaptări nu depăşeşte 3 ore E. Dereglări de ciclul menstrual 717. CM Alegeţi preparatele hormonale pentru contracepţia de urgenţă. Amenoreea A. 5-7 % 719.

care facilitează diagnosticul prezentaţii segmentul inferior pelviane: D. Naşterea spontană a braţelor E. Podalica decompleta C. CM Indicaţi formele de prezentaţie pelviană: E. CS Indicaţi cauza ruperii prenatale a membranelor amniotice în cazul B. Subţierea membranelor amniotice. Pelviana decompleta prezentaţiei pelviene a fătului: C. Prevenirea ridicării mîinilor fătului D. 12. Pelviană completă C. modul picioarelor 732. Primul timp B. Podalică decompletă E. modul genunchilor A. CS Determinaţi care va fi prezentaţia fătului dacă la tuşeul vaginal se A. Al patrulea timp E. CM Evidenţiaţi semnele obiective. Podalică completă D. Palparea la intrarea în bazinul mic a unei părţi moi. 9. Membranele amniotice intacte C. Pelviana completa 727. 10. Nu se formeaza inelul de contact dintre partea prezentata si 733. Naşterea centurii scapulare ombelical D. Polihidramniosul D. Pelviană completă 731. Pelviană decompletă. Podalică D. Naşterea pelvisului pînă la nivelul inelului ombelical nivelul ombelicului B. Procidenţa anselor ombelicale E. Faciliterea naşterii capului fetal C.5 cm C. Masa fătului 2500-3000 grame B. Pelviană decompletă prezentaţia pelviana a fătului: 726. Pelviană decompletă. Podalica completa B. Facilitarea naşterii membrelor superioare A. Auscultarea bătăilor cordului fetal din stînga mai sus de nivelul E. Hipotrofia fetală balotează 728. Naşterea craniului fetal ombelical 729. Fesieră C. Facilitarea degajării umerilor B. Auscultarea bătăilor cordului fetal din stînga mai jos de nivelul C. Facilitarea naşterii extremităţii pelviene determină a fi picioarele şi fesele fătului: B. 13 cm D. Bazin eutocic A. CM Precizaţi timpii care facilitează depistarea unei prezentaţii pelviene în prin operaţie cezariană: timpul palpării după Leopold: A. CS Menţionaţi scopul aplicării manevrei Mauriceau Levret Smellie Weit la prezentatiei pelviene naşterea în prezentaţie pelviană: . Mişcările active a picioruşelor fătului A. CS Numiţi indicaţia corectă pentru finisarea naşterii în prezentaţie pelviană 734. sferice în prezentaţia pelviană: C. Palparea dupa Leopold nu este informativa in cazul 730. Al doilea timp C.725. CS Determinaţi care va fi prezentaţia fătului dacă la tuşeul vaginal se A. CS Determinaţi momentul după care se aplică manevra Lovset în naşterea B. Palparea la nivelul fundului uterin a unei părţi dure. modul feselor E. Naşterea pînă la unghiul inferior al omoplatilor D. Pelviană decompletă. CS Marcaţi dimensiunile diametrului bitrohanterian (de angajare) la E. care nu E. datorită infecţiei vaginale E. Al treilea timp D. 12 cm B.5 cm determină a fi fesele fătului: B.5 cm A. Travaliul bine instalat D. Auscultarea bătăilor cordului fetal din dreapta mai jos de A. Fesiera decompleta A.

Insuficienţa forţelor de contracţie C. Bazinul anatomic strîmtat gradul I D. Viciile cardiace C. Oligoamniosul C. Dezvoltarea disproporţiei fetopelvine in nastere B. CS Numiţi conjugata vera în bazin strâmtat de grаdul I: . Făt macrosom C. Uterul cicatricial 738. Prolapsul cordonului ombelical D. Coliziunea gemenilor prezentaţia pelviană a fătului: B. CM Determinaţi complicaţiile caracteristice pentru I perioadă a travaliului în E. CS Alegeţi definiţia bazinului clinic strâmtat: E. CM Marcaţi indicatiile corecte pentru operaţia cezariană programată la A. Ruperea prenatală a membranelor amniotice D. Naşterea rapidă B. Bazinul. Măsurarea tensiunii arteriale. Insuficienţa secundară a forţelor de contracţie A. Moarte antenatală a fătului C. Polihidramniosul D. Stimularea travaliului cu soluţie de oxitocină E. Uterul bicorn B. CM Menţionaţi care sunt cele mai frecvente complicaţii la nasterea în E. Făt macrosom A. Bazinul unde conjugata vera este 10 cm D. Ruperea prematură a membranelor amniotice B. CS Selectaţi noţiunea ce descrie corect bazinulu anatomic strâmtat: C. Chistomul ovarian prezentaţia pelviană a fătului: 741. Unde axa bazinului are formă de parabolă C. Multiparitatea E.5. Bazinul unde conjugata diagonală este egală cu 13 cm D. Auscultarea bătăilor cordului fetal. Avort spontan A. Disproporţia cefalo pelviană la dilatarea completă B. Bazinul unde conjugata diagonală este egală cu 12cm 746. Hipotrofia fetală B. Naşterea prematură 744. ce constituie un obstacol D. Inserţia centrală a cordonului ambelical 745. Amniotomia la deschiderea incompletă a colului uterin prezentaţia podalică: 743. după fiecare screamat C. Cordonul anatomic scurt E. Anomalia de formă a bazinului osos.2 сm sau mai mulţi A. în care măcar una din dimensiuni este micşorată cu 739. CM Determinati care sunt complicaţiile în timpul sarcinii la gravidele cu E. CM Indicaţi cauzele ovulare la instalarea unei prezentaţii pelviene: 1.5. după fiecare screamat D. Masa fătului 3000 grame prezentaţia pelviană a fătului: 742. Hipoxia fetală E. membranele amniotice intacte A. Ridicarea mîinilor B. Inserţia joasă a placentei A. CM Precizaţi indicaţiile pentru operaţie cezariană urgentă la naşterea în A. Masa fătului 3000-3500 grame B. Bazinul unde conjugata obstetricala este 11 cm C. CM Indicaţi cauzele fetale la instalarea unei prezentaţii pelviene: E. Insuficienţa primară a forţelor de contracţie naşterea în prezentaţia pelviană: B. Configurarea pronuntata a capului fetal D. Ruperea prenatală a membranelor amniotice prezentaţia pelviană a fătului: B. Bazinul.2 cm sau mai mult A. Prolabarea părţilor mici ale fătului C. Prolabarea anselor cordonului ombelical A. în care măcar una din dimensiunile lui este micşorată 740. Bazin anatomic strîmtat D. CM Determinaţi particularităţile de conduită în perioada de expulzie la A. CM Indicaţi cauzele materne la instalarea unei prezentaţii pelviene: cu 1. Masa fătului mai mică de 2500 grame E. Decolarea placentei normal inserate C. Amniotomia la dechiderea completă a colului uterin 737. Hipotrofia fătului D.735. Vîrsta parturientei 20 ani 736. Hidrocefalia la naşterea fătului E.

5 cm C.9. Proba de travaliu 748. făt mort. Stimularea travaliului cu preparate uterotonice micul bazin D. Per vias naturalis B. Stimularea travaliului cu preparate uterotonice E. sub 7 cm 752. Versiunea externă sau internă a fătului A. CS Numiţi conjugata vera în bazin strâmtat de gradul III: B. Epizitomie micul bazin D. Sunt micşorate toate diametrele transversale pelviană a fătului şi deschiderea completă a colului uterin: . Toate diametrele bazinului sunt micşorate cu 2 cm B. CS Daţi noţiunea bazinului plat simplu (Deventer): A. sub 7 cm E. Sunt micşorate toate diametrele antero-posterioare a ieşirii din E. sub 6 cm occipitală a fătului cu m=4000 gr: E. Sunt micşorate toate diametrele antero-posterioare E. CS Alegeţi tactica obstetricianului în caz de bazin strâmtat de grad I şi E. 9 . Operaţia cezariană B. Operaţia cezariană A. Sunt micşorate toate diametrele transversale 756.10. sub 7 cm 753. CS Alegeţi conduita naşterii în caz de bazin clinic strâmtat: D. Embriotomie C. Sunt micşorate toate diametrele oblice prezentaţie transversală a fătului viu: 751. Aplicarea forcepsului B. S Alegeţi conduita naşterii în caz de bazin strâmtat grad II. Forcepsul obstetrical D. Operaţia cezariană B. Forcepsul obstetrical D. Perineotomie micul bazin 757. CS Alegeţi tactica obstetricală în caz de bazin strâmtat grad II la prezentaţia E. A. prezentaţie D. Perineotomia C. CS Alegeţi conduita naşterii în bazin strâmtat plat rahitic.10. sub 6 cm 754. sub 5 cm B. Stimularea travaliului cu oxitocină B. Perineotomia C. CS Daţi noţiunea bazinului turtit rahitic: A. Embriotomia bazin D. Forcepsul obstetrical C. Indicarea somnului în timpul travaliului 747.7 cm C. Sunt micsorate dimensiunile oblice B.5 cm E. Sunt micşorate toate diametrele transversale 755. CS Daţi noţiunea bazinului uniform strâmtat: A. CS Alegeţi tactica obstetricală în caz de bazin strâmtat grad II la prezentaţia D. Proba de travaliu A. Operaţia cezariană planica A. Este micşorat diametrul antero-posterior a intrării în micul C. 9 . 9 . sub 5 cm A. sub 6 cm A.5 cm D. Este micşorat numai diametrul antero-posterior a intrării în C. CS Numiţi conjugata vera în bazin strâmtat de gradul II: C. Sunt micşorate toate diametrele oblice hipotrof în prezentaţie cefalică: 750. Sunt micşorate toate diametrele antero-posterioare B. Toate diametrele bazinului sunt micşorate cu 2 cm şi mai mult B. Este micşorat numai diametrul antero-posterior a intrării în C.7 cm D. Perineotomia şi epiziotomia C. Operaţie cezariană A. E. 9 . Forcepsul obstetrical D. 9 . Sunt micşorate toate diametrele antero-posterioare E. 9 .7 cm E. sub 5 cm pelvină a fătului cu m=3500gr: 749.

osteomielită A. Eliminări sanguinolente din căile genital D. Bazin chifotic C. CM Selectaţi particularităţile naşterii în bazin turtit rahitic: estrogeni A. Forcepsul obstetrical C. Diabetul zaharat în perioada reproductivă GnRH: B. făt mort. Schizofrenia E. Turtit plat prezentaţia transversală. Angajarea îndelungată a căpşorului cu sutura sagitală în E. Angajarea în unul din diametrele oblice B. Bazinul anatomic strâmtat B. Embriotomia B. Procesul de naştere este prelungit progesteron D. A. Forcepsul obstetrical E. Fătul macrosom C. Embriotomie C. Edemul organelor genitale externe E. Măreşte numărul alveolelor D. Flexia maximă A. Angajarea mediană a suturii sagitale D. Strâmtat în formă de pâlnie 758. Dezvoltarea şi maturizarea corpului galben cu producere de C. sarcină 36 săptămâni. Nu acţionează D. Bazin osteomalitic A. Creşterea şi dezvoltarea ţesutului glandular C. CM Selectaţi formele des întâlnite de bazin anatomic strâmtat: C. Bazin spondilolistic E. Inhibă secreţia de progesteron 761. Prezentaţiile deflectată a fătului E. Uterul în formă de clepsidră C. Per vias naturalis D. CS Precizați în ce mod acţionează dozele mici de FSH asupra secreţiei de A. Stimulează secreţia de progesteron E. Operaţia cezariană 763. CM Enumeraţi semnele bazinului clinic strâmtat: A. Dezvoltarea corpului gravidarum B. Versiunea şi extracţia fătului de picioruş B. Bazin strâmtat plat simplu B. Spondilolistic D. Bazin strâmtat plat rahitic D. Atrezia şi persistenţa foliculului cu producere de estrogeni E. Extracţia fătului de pelvis E. Uniform strâmtat colului uterin: 764. Deflexiunea uşoară a căpuşorului B. CM Alegeţi cauzele bazinului clinic strâmtat: A. Localizarea inelului de contracţie la nivelul ombilicului B. Angajarea mediană a suturii sagitale B. deschiderea completă a E. CM Selectaţi formele rar întâlnite de bazin anatomic strâmtat: 765. Varietatea posterioară 759. CS Alegeţi conduita naşterii în bazin strâmtat plat rahitic. Stimulează creşterea lobulilor glandelor mamar . Supraextinderea perineului C. Stimulator C. Turtit transversal E. Prezentaţie pelvină a fătului D. D. Asinclitism A. Coborârea părţii prezentate în bazin 760. CS Evidențiați ce efect specific are progesteronul asupra glandei mamare: B. inclusiv traumatismul B. Inhibator aparatului osteo-articular C. Maladii ale sistemului osteo-articular. Naşterea rapidă C. Naşterea per vias naturalis A. Infecţii suportate în copilărie. CM Numiţi factorii etiopatogenetici pentru dezvoltarea bazinelor strâmtate: 766. Dezvoltarea şi maturizarea foliculului cu producere de 762. Involuţia corpului galben diametrul transversal la întrarea în bazinul mic 768. Infantilism general D. CS Indicați procesul ce are loc în faza foliculară a ciclului ovarian în ovare: A. Operaţie cezariană A. CM Selectaţi particularităţile naşterii în caz de bazin uniform strâmtat: 767.

Anovulaţie D. Efect anabolic. Estronul A. Ovare C.0 0C E.2 0C . Creşte cu 0. CS Precizați cum se schimbă nivelul temperaturii bazale după ovulaţie: B. Pielea. CM Precizați hormonii care influenţază asupra glandei mamare în afara E.0. D. proliferarea şi descuamarea A. CM Indicaţi fracţiile active ale estrogenilor: E. Nu acţionează E. Estrogeni C. CS Precizați ce modificare se produce în endometru sub acţiunea A. Nu se modifică D. CS Precizați ce modificare se produce în endometru sub acţiunea 775. Glanda mamară A. Estriolul B. Regenerarea C. Regenerarea. Prolactină . Histeroscopia 779. Estriolul E. Estradiolul 773. Clitoromegalia B. Modificări secretorii ale endometriului C. 17-KS – ketosteroizii D. Creşterea şi dezvoltarea ducturilor şi ţesutului conjunctiv D. Placentă D. Descuamarea 777. Maturizarea somatică B. ţesutul osos C. acne vulgaris A. secreţia şi descuamarea 776. Maturizarea şi menţinerea tractului genital şi glandei mamare progesteronului: B.0 0C C.4 0C sarcinii: 774. Clitorisul 772. Proliferarea D. Gonadotropina corionică A. Histerosalpingografia C. Acţiune hipertermică asupra centrului de termoreglare 771. Regenerarea şi proliferarea endometrului A. Foliculul pilos B. Tiroidă E. CM Enumerați efectele specifice ale estrogenilor: 770. Norgestrolul C. Apariţia sarcinii E. Descuamarea E. CS Marcați metabolitul progesteronului: B. Piele 769. Piele uscată E. Scade cu 1. Creşte cu 2. Regenerarea şi proliferarea endometriului A. Regenerarea B. Glanda suprarenală B. CM Precizați efectele androgenelor asupra organismului feminin: estrogenilor: A. Menţinerea sarcinii D. CS Numiţi metoda cea mai sigura de apreciere a ovulaţiei: B. pregnandiolul C. Menţinerea sarcinii D. Creşte cu 0.0 0C 780. CM Indicați care sunt locurile unde se sintetizează hormonii androgeni: A. CM Numiți organele-ţintă ai hormonilor estrogeni: E. Estradiola 778. Hipertrofia glandelor mamare C. proliferarea. vaginul D. Uterul. Proliferarea C. CM Enumerați efectele specifice ale progesteronului: E. Progesteronul B. secreţia. Secreţia E. Ecohidrotubaţia D. Biopsia endometrului A. Modificări secretorii ale endometrului C. Secreţia D.6 0C – 1. Estrona A. Regenerarea. pregnandiolul D. Dezvoltarea corpului galben B.

Naşterea vaginală la termen D. Reacţia secretorie D. Creşterea vaselor endometriale C. Anomaliile congenitale la făt . 4 luni C. CS Marcati lungimea fătului la 32 săptămâni de gestatie: B. Infiltrarea celulară plasmatică A. CM Precizați caracteristicile fazei foliculare a ciclului menstrual: E. 7 luni A. Profilul biofizic fetal D. CS Alegeţi metoda de tratament a retardului fetal: A. 35 cm A. CS Alegeţi metoda optimală de rezolvare a sarcinii asociată cu retard fetal A. E.36.0 0C B. 50 cm E.0 0C C . Determină peristaltica uterului şi trompelor uterine B. CM Enumerați modificările endometriale ce se petrec în cursul ciclului D. Determină procesul de osificare A. 45 cm D. Proliferarea celulelor glandulare 787.0 0C D. CS Numiţi termenul sarcinii. la care talia fătului constituie 16 cm: A. Administrarea preparatelor anabolice C. Intensifică osteogeneza C. 37. Nu se tratează D.36. Ultrasonografia cu Doppler 783. Administrarea preparatelor reologice E. Creşterea vasculară B. Naşterea pneumatică asistată E.0 0C C .2 0C cauzată de preeclampsia severă: B.38.8 0C A. 36. Amnioscopia B.6 0C C . Statutul hormonal al gravidei E.3 0C C. Cardiotocografia A. 36. preeclampsie B. Pelviometria C. CS Numiţi cea mai informativa metodă de diagnostic a retardului fetal: B.37. CM Precizați caracteristicile specifice gestagenilor: E. 35. Diminuează procesul de pasaj a urinei 792. CM Precizați caracteristicile specifice estrogenilor: 791. Oligoamniosul A. 38. 6 luni menstrual: E. Stimulează activitatea imunităţii celulare D. Administrarea preparatelor vazoactive 785. Contribuie la secreţia prostoglandinelor C. Prezintă acţiune hipertermică asupra organismului E. 5 luni 781. Edemul stromal C. Diminuează procesul de pasaj a urinei B.0 0C 788.0 0C B.37. Declanşarea naşterii C. Fetometria ultrasonografică C. 40 cm 782. CM Alegeţi metodele de diagnostic a hipoxiei intrauterine a fătului: A. Creşterea si dezvoltarea foliculilor ovariene A. Operaţia cezariană la momentul oportun 790. Determinarea înălţimii fundului uterin D. USG cu Doppler E. CM Numiţi factorii de risc la dezvoltarea retardului fetal: 786. Administrarea tocoliticelor B. Prezintă acţiune hipertermică asupra organismului E. Temperatura bazală mai mică de 37. CM Precizați variațiile temperaturii bazale în prima fază a ciclului menstrual E.5 0C C . Ocitocină C. 3 luni B. Secreţia estrogenică de către ovar D. Temperatura bazală peste 37. Gravidograma fiziologic: 789. Determină peristaltica uterului şi trompelor uterine D.3 0C C . 30 cm C. Amniotomia 784.

Ruperea prematură a pungii amniotice B. Amnioscopia 801. Abuzul de lichide E. Doplerometria a. CM Numiţi factorii de risc pentru macrosomia fetală: E. CM Marcaţi factorii etiologici în cazul sarcinii multiple: B. Simetrica A. Spitalizarea în perioade critice (18-20 şi 31-34 săptămîni) D. Hormotrofă E. Administrarea preparatelor de fier C. Apoplexia utero-placentară A. Fractura humerusului D. Decesul fetal A. Asimetrica B. Alimentaţie cu predominarea proteinelor animale B. Vârsta maternă mai înaintată . Prolabarea cordonului ombilical B. Ruptura uterină B. Feţi de sex feminine CM Selectaţi care din metodele presentate sunt estimate ca contemporane la 798. Diabetul gestational A. Hipotrofă C. Disproportiei feto – pelvine D. care duc la hipoxia acută a fătului: 802. CM Determinaţi care sunt măsurile necesare de efectuat în cazul 794. Izoimunizarea feto-maternă C. Auscultaţia BCF cu stetoscopul obstetrical B. Bazinului anatomic strâmtat A. Aprecierea înălţimii fundului uterin în dinamică B. Insuficienţei fortelor de expulzie in perioada a II-a a travaliului B. Măsurarea IFU şi CA D. Apoplexiei utero-placentară E. Naşterile anterioare cu feţi macrosomi E. Profilul biofizic E. Colposcopia D. Auscultaţia bătăilor cordului fetal A. Predispoziţie ereditară C. CM Enumeraţi stări patologice în sarcină. CM Selectaţi metodele ce nu fac parte din grupul de metode pentru A. Fistulele recto-vaginale D. Amnioscopia C. Hipoxia incipientă intrauterină a fătului E. CM Selectaţi formele clinice de retard fetal: gravidelor cu sarcină multiplă: A. Distocia in dinamica A. CM Indicati aparitia caror complicatii la nastere se datoreaza macrosomiei 793. Hemoragia cauzată de placenta previa D. Rentgenografia E. Distociei umerilor C. CS Numiţi cea mai gravă comlicaţie a naşterii la sarcina multiplă: A. D. Fetometria prin USG E. Pregătirea prenatală la 36 săptămîni 795. Paralizia de plex cerebral E. Iminenţa de naştere prematură E. Sarcina posttermen B. Iinsuficienţa primară a forţelor de contracţie C. Insuficienţa forţelor expulsive 796. Ombelicale C. Hipertrofă D. Laceraţiile vaginale diagnosticarea sarcinii multiple: B. Anemia gravă E. Pielonefrită cronică a gravidei D. Hemoragiile postpartum C. Estimarea profilului biofizic fetal 799. CM Enumeraţi complicaţiile materne asociate cu distocia umerilor: 803. Multiparitatea 804. Palparea după Leopold 797. USG cu Doppler C. Coliziunea capului D. Fractura claviculei C. Usg D. CM Selectaţi metodele de diagnostic a reţinerii în dezvoltarea intrauterină a fetale: fătului: A. CM Numiţi complicaţiile fetale asociate cu distocia umerilor: diagnosticul hipoxiei fetale: A. Oligoamnioza B.

două corioane E. Palparea a mai multor poli fetali A. Nivelul crescut de alfa fetoproteină C. Hemoragiile hipotone B. Anemia feriprivă severă E. Se dezvoltă din două ovule A. Procidenţa de cordon sau a părţilor mici 811. Este cea mai frecventă formă a sarcinii gemelare gemelare: D. CM Precizaţi care sunt complicaţiile posibile ale sarcinii gemelare: C. CM Marcaţi care sunt factorii etiologici în cazul sarcinei gemelare: C. Tumoarea genitală A. Malnutriţia femeii A. CM Precizaţi care sunt complicaţiile posibile ale sarcinii gemelare: C. Gemenii pot fi de sex diferit 812. Folosirea ternicii fertilizării „in vitro” 814. Usg-ul 805. Predispoziţie ereditară E. Dimensiunile uterului mai mari decît vîrsta cronologică a C. Avortul spontan şi naşterea prematură D. C. un corion 813. Mola hidatiformă 806. CM Marcaţi ce este caracteristic pentru sarcina monozigotă: D. Primipară tânără B. Traumatismul fetal şi matern C. Poziţii anormale a fătului D. O placenta. Este o variantă a sarcinii gemelare mai favorabilă E. Vîrsta maternă înaintată gemelară: E. CM Numiţi complicaţiile în timpul naşterii caracteristice pentru sarcina D. două amnioane. Tratamentul cu inductorii ovulaţiei C. Fecundarea s-a produs de un singur spermatozoid C. Corioamnionita sarcinii gemelare: C. Făt macrosom şi gigant B. Nivelul scăzut de gonadotropină corială B. Sindromul transfuzional feto-fetal A. Preeclapsia diferit 815. Polihidramniosul D. Este o singură placentă B. CM Marcaţi ce este caracteristic pentru sarcina dizigotă: D. Tuşeul vaginal E. Infecţia intrauterină sarcinii gemelare: E. CM Determinaţi cu ce patologii poate fi efectuat diagnosticul diferenţial al B. Palparea după metoda Leopold D. Două placente. Des se întâlnesc anomalii de dezvoltare intrauterină A. Auscultaţia a doua focare cardiace fetale independente cu ritm E. Insuficienţa feto-placentară 810. două amnioane. Placenta praevia E. CM Menţionaţi care sunt indicaţiile pentru operaţia cezariană în sarcina D. Hipoxia intrauterină a fătului şi asfixia nou-născutului 808. Anamneza obstetricală multiplă: E. Bolile genetice A. Roentghenografia A. Hipertensiunea arterială gestaţională 807. Situs transvers al primului făt sau al ambilor feţi 809. CM Notaţi care sunt semnele caracteristice pentru sarcina gemelară: B. CS Identificaţi care este cea mai informativă metodă de diagnostic a D. Naşterea rapidă A. Traumatism fetal şi matern B. Cicatriciul pe uter A. Hemoragii în perioada a treia a naşterii C. Imaturitatea pulmonară fetală sarcinii D. Insuficienţa primară şi secundară a forţelor de contracţie A. Disgravidia precoce . Apoplexia uteroplacentară B. Ruperea prenatală a membranelor amniotice E. Rhesusul conflict B. CM Indicaţi care sunt complicaţiile ce pot surveni în timpul naşterii C. Prima sarcină D. Fecundarea s-a produs de un singur spermatozoid B. Sarcina supramaturată E.

CM Evidenţiaţi care sunt factorii de risc de dezvoltare a sarcinii E. Prezentaţia craniană la I făt şi prezentaţia craniană la al II-lea 825. Palmele şi tălpile ’’de spălătoreasă’’ craniană C. Impregnarea verzuie-gălbuie a tegumentelor D. Doua structuri embrionare cu activitate cardiacă după 7 826. Prezentatia pelvină la al II-lea făt. Oasele craniene dure. Infecţia intrauterină B. mai mic de 37 săptămâni operaţie cezariană electiva: E. Patologia somatică B. 10% capul fatului II care este în prezentaţie craniană B. CM Precizaţi care sunt indicaţiile pentru finisarea sarcinii gemelare prin D.816. primul fiind în prezentaţie B. CM Marcaţi 2 indicaţii de efectuare a operaţiei cezariene elective în A. Agăţarea mentonului primului făt în prezentaţie pelvinş de A. CM Specificaţi care sunt caracteristicele fătului supramatur: B. CM Precizaţi ce aspecte pot fi prezente la diagnosticul precoce USG al C. Pielea uscată. CS Specificaţi care este termenul de gestaţie caracteristic pentru sarcina B. CS Specificaţi care este incidenţa sindromului de supramaturare fetală în nasterile gemelare: Moldova: A. CS Evidenţiaţi factorul care nu face parte din etiologia sarcinii suprapurtate: făt A. Sedentarismul A. 39-40 săptămîni 817. macerată C. CS Menţionaţi ce reprezintă coliziunea ca distocia de angajare în 823. Dereglările hormonale sarcinii gemelare: D. Prezentaţie craniană la ambii feţi şi uter cicatricial E. Angajarea concomitentă a doi poli fetali C. 1% D. Sac gestaţional intrauterin şi în regiunea ampulară a trompei A. Tocoliza îndelungată C. Nu este distocie de angajare suprapurtateȘ 819. Anomaliile de dezvoltare a fătului B. Contactul dintre doi poli fetali ce împiedică angajarea D. Procesele patologice ale uterului 820. 2-4% B. mai mare de 40 săptămîni A. suturile şi fontanele înguste E. Insuficienţa istmico-cervicală A. CM Specificaţi care sunt mecanismele patogenetice de dezvoltare a săptămâni de gestaţie sindromului de supramaturare fetală: C. Placenta normal inserată B. Prezentaţia pelvină la ambii feţi A. Dereglările funcţionale ale SNC E. Prolabarea cordonului ombelical la al II-lea fat 821. Schimbările morfofuncţionale din placentă . Prezentatie podalica la I făt D. Un sac gestaţional şi un sac vitelin A. 40-41 săptămîni E.lea făt: E. Intervalul între naşteri. Prezentaţia pelvină la I fat 822. 8% C. Prezentaţia pelvină la al II-lea făt D. suturile şi fontanele largi 818. Apoplexia uteroplacentară C. Semnul „lambda” II. Preeclampsia E. Anamneza obstetricală şi ginecologică necomplicată D. 42 săptămîni şi mai mult D. mai mare de 30 minute supramaturată: C. Predispoziţia genetică sarcina gemelară pînă la termenul de 38 săptămâni: B. 12% I 824. Angajarea căpuşorului fătului II în lipsa finisării expulsiei fătului E. Retardul de creştere intrauterină a feţilor C. CM Evidenţiaţi care sunt indicaţiile operţiei cezariene în cazul celui de-al D. Doi saci ovulatori E. Oasele craniene dure. Prezentaţia pelvină la al II-lea făt A.

Poziţia D. Hipoxia periferică a tractului digestiv şi renal E. Creşterea masei placentare cu micşorarea grosimii ei C. CM Enumeraţi modificările macroscopice placentare în cazul sarcinii A. Modificările involutive din placentă D. CM Evidenţiaţi care sunt criteriile de apreciere a stării intrauterine a fătului. Profilul biofizic fetal A. Se administrează tratament pentru ameliorarea stării fătului A. Pe suprafaţa placentară se vizualizează infarcte albe. Antihipertensivele 830. cînd colul C. CM Indicaţi care sunt modificările hormonale intr-o sarcină suptrapurtată: D. Progresarea oloigoamniosului D. CS Selectati ce grup de preparate sunt utilizate cel mai frecvent pentru E. USG până la 17 săptămâni de gestaţie operaţiei cezariene D. Utilizarea laminariilor A. multiparele la maturarea colului uterin: 18 săpt. CS Marcaţi care este tactica corectă în cazul sarcinii suprapurtate. B. Prostaglandinele evoluţiei sarcinii suprapurtate: C. Se declanşează naşterea prin administrarea oxitocinei 829. Lungimea E. sectoare de depozitare lipidică C. Dilatarea colului cu „balonul” Bishop: C. Concetraţia estrogenilor crescută şi a progesteronului scăzută E.) A. Consistenţa C. Oxitocicele A. Maturizarea sporită a structurilor cortexului cerebral fetal D.. Primul examen ginecologic (mărimea uterului) 835. Prima zi a ultimei menstruaţii D. Tocoliticele B. Dilataţia D. CM Specificaţi care sunt complicaţiile sarcinei suprapurtate: D. Suprafaţa placentei este uscată. Amnioscopie placentari sunt şterse E. Creşterea masei placentare pe contul creşterii grosimii ei 833. Prima mişcare a fătului (primiparele la 20 săpt. Antispasticele C. Insuficienţa forţelor de contracţie 834. B. C. Administrarea oxitocinei . Determinarea masei probabile a fătului suprapurtate: B. CM Determinaţi care sunt metodele mecanice de pregătire a colului uterin: E. Desprinderea polului inferior al membranelor sacului amniotic 831. Circularea de cordon A. Concetraţia prostaglandinelor ( în special PG E2) crescută 828. Hemoragiile hipotonice B. Se recurge la maturarea colului uterin E. Administrarea protaglandinelor B. Infecţia intrauterină a fătului C. Traumatismul matern şi fetal A. Partea prezentată E. Cardiotocografie C. CM Indicaţi care sunt criteriile de evaluare a stării colului uterin după scorul B. Progresarea polihidramniosului E. Naştere rapidă uterin este imatur şi se atestă o suferinţă fetală: D. în cazul sarcinii suprapurtate: 827. Ţesutul placentar este adesea colorat de apele meconiale A. Se finalizează naşterea în mod urgent prin intermediul C. Concentraţia progesteronului crescută şi a estrogenilor scăzută calcinate. Incompatibilitatea isoserologică a sîngelui matern şi cel fetal 832. CM Determinaţi metodele de stabilire a termenului de gestaţie. Concentraţia oxitocinei diminuată A. Hipoxia intrauterină a fătului E. USG cu Dopplerometrie B. CM Evidenţiaţi care sunt cele mai importante criterii USG de agravare a B. Se recurge la o tactică expertativă B. Macrosomia 836. Paritatea şi sexul fătului E. hotarele dintre lobulii D. Concetraţia prostaglandinelor ( în special PG E2) diminuată B.

Testul Duffy E. S În care din următoarelesituațiiapareincompatibilitateaînsistemul Rh: E. CM Indicaţi cazurile în care nașterea în cazul sarcinei suprapurtate se va A. CS Prin ce se caracterizează răspunsul imunologic primar în cazul B. Hiperbilirubinemie C. traversează placenta D. traversează placenta A. Anticorpii sunt de tip Ig G. Lipsa contracţiilor uterine D. M Numiți circumstanțele care favorizează trecerea hematiilor fetale în E. Anticorpii sintetizați de făt determină aglutinarea hematiilor D. Mama Rh negativă și tatăl Rh negativ D. Amniocenteza C. nu traversează placenta E. Anticorpii sintetizați de mamă determină aglutinarea B. Testul Coombs indirect B. Anticorpii sunt de tip Ig G. Anticorpii sunt de tip Ig A.837. Moartea fetală intrauterină D. CS Selectați termenul care definește anemia hemolitică fetală severă. Se determină suferinţă fetalăîn mod cardiotocografic hematiilor Rh pozitive fetale C. Anasarca fetoplacentară E. Mama Rh pozitivă cu făt Rh pozitiv C. de anticorpi anti-D: cauzată de o incompatibilitate la nivel sanguin intre mama si fat: A. CM Numiți formele clinice clasice ale bolii hemolitice a nou-născutului: B. Icter 841. Colul uterin biologic nepregătit materne E. Testul Kleihauer-Betke C. Starea intrauterină a fătului va fi satisfăcătoare B. Oligoamniosul B. Hipoprotrombinemie circulația maternă: 845. Maturizarea sporită a structurilor cortexului cerebral fetal incompatibilității în sistemul Rh: C. Edeme generalizate B. Mama Rh negativă cu făt Rh negativ A. Eritroblastoză fetală E. CM Selectați circumstanțele când apar cele mai frecvente incompatibilități în sistemul ABO: . CS Care este cauza dezvoltării incompatibilității materno-fetale: 847. Anemie hipercromă B. Anticorpii sintetizați de făt determină aglutinarea propriilor desfăşura pe cale naturală: eritrocite A. Anticorpii sunt de tip Ig M. Mama Rh negativă cu făt Rh pozitiv B. traversează placenta D. Trombocitopenie 840. Hepatosplenomegalie D. Anticorpii sintetizați de mamă determină aglutinarea hematiilorproprii 838. Imunizare materno-fetală C. Testul Coombs direct A. Colul uterin biologic pregătit C. Mama Rh pozitivă cu făt Rh negativ 844. TestulKell D. Anemia hemolitică a nou-născutului C. S Care este metoda cu sensibilitatea cea mai mare în determinarea titrului 846. Anemie hipocromă 842. Sarcina ectopică B. Ascită E. Icterul nou-născutului D. Biopsia de trofoblast A. nu traversează placenta 839. CM Determinaţi care sunt mecanismele patogenetice de apariţie a E. Prezentaţia patologică a fătului C. Schimbările morfofuncţionale din placentă 843. Incompetența istmico-cervicală E. Sensibilizare materno-fetală D. Macrosomia A. Anticorpii sintetizați de mamă determină aglutinarea hipoxiei intrauterine a fătului în cazul sarcinei suprapurtate: hematiilor Rh negative fetale A. Anticorpii sunt de tip Ig M. 1CM Prin ce se caracterizează anasarca fetoplacentară: A.

iar fătul grup A gamaglobulină anti-D în primele 72 de ore de la pătrunderea C. Ig A 852. Injectarea intravenoasă sau intramusculară a unei doze de B. Uter bicorn C. Mama are grup sanguin 0. Grosimea placentei < 2 cm 850. dar în sângele matern sunt depistate B. Anticorpi anti D prezenți la mamă B. iar fătul grup A B. Mola hidatiformă A. Numărul de anticorpi materni prezenți în sângele matern gamaglobulină anti-D în primele 48 de ore de la pătrunderea 849. reprezintă semne de alarmă și impun B. CS Ce determină testul Kleihauer-Betke: hematiilor fetale în circulaţia maternă A. CS Numiți afecțiunea care rezultă în urma pătrunderii și depunerii bilirubinei hematiilor fetale în circulaţia maternă neconjugate în ganglionii bazali și în nucleii trunchiului cerebral în cazurile severe de boală hemolitica a nou-născutului: . CS Un copil cu vârsta de 1 zi dezvoltă boală hemolitică a nou-născutului. Lăuză Rh negativ. A. CM În care circumstanțe este indicată profilaxia izoimunizării în sistemul Rh: hematiilor fetale în circulaţia maternă. Diametrul venei ombilicale < 8 mm naştere: 854. Injectarea intravenoasă sau intramusculară a unei doze de E. Lăuza Rh pozitiv. Mama AB – tatăl 0 851. CM Care modificări depistate ecografic. Ig E A. Mama B – tatăl 0 B. Numărul de trombocite materne prezente în sângele fetal E. Detectează anticorpii fixaţi pe suprafaţa eritrocitelor D. CM Selectați condițiile care trebuie să fie îndeplinite pentru ca medicul să D. Care din următoarele combinații de grupe sanguine ar C. Sarcină extrauterină o urmărire atentă a sarcinii la gravidele Rh negative: C. Detectează anticorpii antieritrocitari în serul matern 855. Mama are grup sanguin A. Lăuza Rh negativ. S Care este semnificația testului Coombs indirect: C. A. Mama B – tatăl A A. Mama are grup sanguin 0. CS Care anticorpi sintetizați de mamă determină distrucția eritrocitelor fetale D. Anticorpi anti D absenţi la mamă A. C3 gamaglobulină anti-D în primele 10 zile de la pătrunderea 856. Mama 0 – tatăl AB C. iar fătul grup AB gamaglobulină anti-D în primele 12 de ore de la pătrunderea 848. CS În ce constă profilaxia isoimunizării materno-fetale anti-D: D. A. Mama A – tatăl 0 E.. Mama are grup sanguin AB. ILA > 18 cm E. Numărul de trombocite fetale prezente în sângele matern hematiilor fetale în circulaţia maternă D. Injectarea intravenoasă sau intramusculară a unei doze de E. Diametrul venei ombilicale > 8 mm indice administrarea imunoglobulinei anti D . Detectează numărul de eritrocite fetale prezente în sângele B. nou-născut Rh negativ putea explica suferința nou-născutului: D. Ig G matern C. Injectarea intravenoasă sau intramusculară a unei doze de E. Deces intrauterin al fătului în trimestrul III de sarcină B. Numărul de eritrocite fetale prezente în sângele matern gamaglobulină anti-D în primele 24 de ore de la pătrunderea C. în primele 72 de ore după E. Mama are grup sanguin 0. Injectarea intravenoasă sau intramusculară a unei doze de B. nou-născut Rh negativ hemaglutinine Ig G. iar fătul grup B C. Ig M E. Detectează anticorpii antieritrocitari în serul fetal E. Numărul de eritrocite materne prezente în sângele fetal D. nou-născut Rh pozitiv Ambii părinți sunt Rh negativi. Avort spontan 853. iar fătul grup B hematiilor fetale în circulaţia maternă D. Detectează numărul de eritrocite materne prezente în sângele și boala hemolitică a nou-născutului: fetal A. Grosimea placentei > 4 cm D.

1/64 D. Durere acută B. respectiv. CM Selectați metodele de monitorizare fetală în timpul sarcinii la gravidele 861. Icter hepatic C. după mecanismul acestora: Rh negative: A. Măsurarea velocității sistolice maxime pe artera cerebrală E. Selectați afirmațiile corecte: B. Hiperbilirubinemie A. Idiopatice C. CS. cu detectarea anticorpilor anti-B. Bazin anatomic strîmtat maternă pentru 50 ml sânge fetal Rh pozitiv B. O doză de imunoglobulină anti-D (300 mcg) asigură protecție E. 865. CM Stabiliți ce semne denotă iminența de rupere uterină: 860.1 mg/dl. 1/6 858. CM Selectați titrurile de anticorpi anti-D care sunt considerate semnificative și D.6 g/dl și B. 1/8 E. Dereglările de ritm cardiac la făt Coombs direct. Care este diagnosticul: C. Amniocit Concentrațiile de hemoglobină și bilirubină serică la copil constituie 10. Traumatice medie prin ecografie Doppler 862. Lipsa BCF . În segmentul inferior 859. Boală hemolitică prin incompatibilitate în sistem Rh D. Deflectarea incorectă a părții prezentate maternă pentru 40 ml sânge fetal Rh pozitiv D. În corpul uterin A. Amniocenteza C. primipară în vârstă de A. Un copil de sex feminin. Titrul de anticorpi anti-B materni este de 256. A. Testul D. Rh pozitiv. Grupul sanguin al C. Odoză de imunoglobulină anti-D (300 mcg) asigură protecție C. Profilul biofizic B. Testul nonstress (cardiotocograma) D. Hidrops B. Contracțiile dese dureroase 21 ani. Anasarcă fetoplacentară A. dar nu și a anticorpilor anti-A. O doză de imunoglobulină anti-D (300 mcg) asigură protecție A. 1/16 B. Îngustarea inelului de contact naștere. CM Marcați tipurile rupturilor uterine. Pe rebord maternă pentru 30 ml sânge fetal Rh pozitiv 863. Icter al nou-născutului 857. CM Marcați ce simptome caracterizează ruptura uterină: A. Insuficiența forțelor de contracție maternă pentru 25 ml hematii fetale Rh pozitive 864. Rh negativ. În fundul uterin B. Anemie hemolitică pură sugerează un potențial crescut al severității bolii hemolitice: E. O doză de imunoglobulină anti-D (300 mcg) asigură protecție E. Mecanice A. Urinarea dificilă mamei este 0. născut de o secundigestă. Grupul sanguin al nou-născutului este B. Poziționarea incorectă a fătului E. CM Precizați unde se localizează cel mai frecvent rupturile uterine: E. Icter nuclear 16. Medicamentoase D. Boală hemolitică prin incompatibilitate în sistem ABO E. cu un avort spontan în antecedente. În colul uterin maternă pentru 15 ml hematii fetale Rh pozitive D. Histologice B. Hipertermia pozitiv. CM Indicați cauzele ce pot duce la rupturile mecanice: C. Determinarea Rh fetal A. O doză de imunoglobulină anti-D (300 mcg) asigură protecție C. CM. efectuat din sângele cordonului ombilical al nou-născutului este E. Bazin clinic strîmtat D. dezvoltă icter la 4 ore de la B. 1/32 C.

Hipotermia 872. Trauma sistemului nervos periferic E. Vaginul C. Fătul macrosom B. Nașterea rapidă D. Cianoza perineului hemoperitoneu la perforatie C. Nașterea prematură C. Hipotonia perineului: 866. CS Numiți formațiunile inflamatorii ale ovarului: 868. Cicatriciul vechi A. Chistul folicular C. Conduita adecvată a nașterii D. Edemul perineului B. CM Care din afirmatiile presente sunt corecte la descrierea 870. Chistul teca luteal B. Prezentația pelvină a fătului E. Terapia antibacteriană E. Deobicei dispar in 2-3 cicluri menstruale C. Chistul folicular A. CM Formațiunile ovariene funcționale pot fi următoarele: 867. Terapia magnezială 873. Benigne A. Cu peretii grosi si culoarea ciocolatie 871. Poate cauza dureri din cauza hemoragiei intracavitare si B. La USG eco –negative cu peretii subtiri E. Corpusul luteum B. CM Indicați care factori provoacă traumarea perineului: chisturilor foliculare: A. Tratamentul simptomatic D. Abcesul tubo-ovarian D. Semnele de hemoragie acută E. Corpusul luteum C. CM Tumorile ovariene neoplazice pot fi clasificate in : 869. Cefalohematomul C. Maligne C. Pot fi perforate. Endometrioma E. Trauma aparatului osos D.torsionate. Nașterea rapidă B. Apar in timpul sarcinii D. CM Pentru chistul corpusului luteum sunt caracteristic afirmatiile: A. Chistul teca luteal E. CM Indicați care suntfactorii de risc a traumatismului matern în naștere: A. Hipotermia perineului D. Uterul E. Bazinul strîmtat C. CM Stabiliți care localizare a traumatismului fetal este mai des întîlnită: A. cauzind abdomen acut D. Prolabarea perineului A. Protejarea perineului C. Abcesul tubo-ovarian A. Parazitare E. Paliditatea perineului . Tratamentul chirurgical B. CM Precizați care sunt acțiunile de bază în cazul rupturii uterine: A. Dimensiunile de regula. Colul uterin B. Perineul D. Trauma aparatului muscular 876. Analgezia B. Borderline B. Trauma organelor cavității abdominale B. Endometrioma D. Endometrioame D. de 3-8 cm in diametru B. Sarcina supramaturată 875. Epiziotomia A. C. CM Precizați ce măsuri profilactice pot fi efectuate în iminența de rupere a E. CM Precizați care este localizarea traumelor căilor moi la naștere: A. Ovarele 874. Terapia infuzională C. Efectuarea exercițiilor fizice E. Peritonita E. Făt macrosom D. CM Marcați care sunt simptomele iminente în cazul traumei perineului: 877.

CM Complicațiile formațiunilor tumorale ovariene pot fi: E. Contine tesut dens cu semne de calcifiere A. Chistul seros E. Cystadenocarcinoma A.galbui 879. Pseudochisti cu culoarea ciocolatie consolidata de aderente E. CM Pentru endometrioame este caracteristic urmatoarele: opalescente cu incluziuni solide sau grasoase A. macroscopicul formatiune 12-13 cm in diametru. Metestazeaza din regiunea Tractului gastro intestinal B. Hormonal inactiv E. Fibroma 886. Chistul mucinos substanta grasa C. tesut osos. Torsiunea . transparent B. Pseudomyxoma peritoneului A. contine par. CM Pentru chistul dermoid sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Expectativa (supravegherea 2-3 cicluri menstruale) A. CM Managementul contemporan al chisrutilor functionale ovarine E. CM Chistadenomul mucos are urmatoarele caracteristici: B. ascita. Le este caracteristic triada Meigs D. Chistul dermoid C. Contine par. Contine par. USG. Adenomatoza A. CM Fibromul ovarian se caracterizeza prin urmatoarele afirmatii: C. Tendinta de crestere in masa masiva C. CM Pentru chistadenom seros ovarian este caracteristic: B. metastazeaza din cancerul mamar D. Administrarea de COC B. uneori androgenic A. malignizare 1-3 % C. Formatiuni septate. Ruptura 883. Sunt tumori epiteliale mixte. C. Microscopicul epiteliu columnar plat. Sinonimul lor este tumora Krukenberg D. Înlaturarea chirurgicala substanta graasa E. cartilaginos si cantitati mari de B. Mase rotunde cu capsule subtiri. Chistadenofibroma ca rezultat al fibrozarii asociate 888. CM Pentru tumora Brenner este caracteristic: E. CM Tumorile ovariene benigne epiteliale includ urmatoarele nosologii: hidrotorax) A. cu continut mutilaginos 878. cartilaginos si cantitati mari de B. cu urmatoarele D. Malignizare pina la 25% C. Metastazele de originea tractului gastro-intestinal. CM Tecoamele sunt descrise ca tumorile ovarine. deobicei translucente sau D.ciliat E. Malignizare in 5-10% substanta grasa C. Prezent triada Meigs (formatiune ovariana. Formațiuni solide de culoare galbui-oranj C. Radio terapia D. Pot inlocui totalmente tesut ovarian 885. care isi modifica dimensiunile in A. contine doar lichid seros. Tumoare solida asemanatoare miomului D. Tecoma E. Deobicei benign ajun si dupa menstra B. se recomanda chistectomia B. Prezinta formatiune cu potential malign accentuat alb/opalescente E. clasic benigne A. Tumora Brenner criterii: E. tesut osos. Administrarea de AINS C. Fibroma D.chisturi anecogene. 880. Hormonal active 881. Contine secretie de culoare ciocolatie consta in: 884. tesut osos. Macroscopicul multilocular cu component papilar D. Sunt tumori bordeline B. cartilaginos si cantitate mare de D. C. Se asociaza cu sindromul Meigs D. De obicei sunt hormonal inactiva 882. Tumora Brenner 887. Pot avea efect estrogenic . Prezenta lichidului ciocolatiu C. CS Denumiti care din formatiunile tumorale ovariene are caracter malign: B.

CM Selectați corectitudinea markerului a conținutului histologic a tumorii ovariene vis a vis de formațiune: . Neteda. Neregulata. Cu sensibilitate scazuta A. Ascita A. He4 . Lipsa vascularizarii patologice E. Combinat cu markerul He4 creste sensibilitatea la 76 % C. CM Selectați criteriile ultrasonografice a formațiunii ovariene benigne : C. Cu minimum 4 structuri papilare. CM Care afirmație pentru Biomarker CA 125 în cancerul ovarian este D.endometrioza B. LDH . Malignizarea A. Are sensibiitate si specificitate de 95-100% in cancerul ovarian D.endometrioza C. Uniloculara D. HCG . dimensiunile maximale 100 mm veridică: E. AFP . vascularizata bine E.endodermal sinus tumor A. Ascita D. Ca 125 . Lipsa vascularizarii 891. Iregulara. solida C. dimeniunile >100 mm E. multiloculara. Prezenta conurilor de umbra 892. Cu specificitate redusa 890. D. Favorizeaza sarcina ectopica B.choriocarcinoma 889. CM Selectati criteriile ultrasonografice proprii formațiunilor maligne: B. multiloculara. Nu este utilizat in screening desinestatator B.dysgerminoma E.