You are on page 1of 2

Abaterea devnita norma

Cuvinte cheie: normă, limbă, literară, abatere, dinamică, DOOM, greșeală, incorectitudine,
regulă, gramatică, sistem, vorbire.

•Limba literară este un fenomen istoric, care își îmbogăţește conţinutul, cuprinzând tot mai multe
domenii de activitate. • Temeiul științific pentru cunoașterea sau recunoașterea dictincțiilor între
corect/incorect trebuie căutat în raportul dintre ipostazele limbii sistem-normă- vorbire.
•Respectarea normelor înseamnă, în primul rând, conformitatea cu o tradiție istorică a limbii.
•Norma limbii literare se caracterizează printr-o anumită stabilitate, dar și printr-o anumită
variabilitate, determinată de anumiți factori extralingvistici, sociali, dar și de anumite tendințe
interne ale dezvoltării sistemului lingvistic. •Abaterea de natură lingvistică înseamnă îndepărtare
de la norma limbii. Ea se poate constitui în greşeală (neintenţionată) sau licenţă poetică
(intenţionată, justificată stilistic). •Adeseori, însă, din varii motive, vorbitorii își expun ideile
conținutul cărora este inundat de multe greșeli gramaticale sau semantice, lexicale și stilistice.
•Adesea se întâmplă că ceea ce ieri era normă astăzi devine abatere pentru că limba se află în
continuă evoluție. •Așa se face că și abaterea devine la un moment o normă dictată de diverse
tratate de gramatică și dicționare de ortografiere (în special, seriile DOOM-lui).

• Norma deviază și de la o perioadă istorică la alta – ceea ce la cronicari avea caracter de normă,
de ex. formele „cându ” , „iaste ” , „să hie ” , „barbe ” ș.a. acum vor fi considerate ca abatere de
la normă. • Studiul DOOM arată cu claritate numărul mare de variante care stau la dispoziţia
vorbitoului instruit. Problema opţiunii, nici în acest caz, nu rămâne una care s-ar raporta
preponderent la provenienţa dialectală a acestuia. • În “Micul dicţionar al capcanelor limbii
române ” , autoarea Rodica Lăzărescu menţiona că unele abateri de la norma literară actuală tind
să devină norme. Spre exemplu, variantele de plural ale unor substantive s-au diversificat
semantic (nivele-niveluri, strate-straturi) – diferența constă în semantica individuală a acestor
lexeme. • O greşeală, în timp, poate deveni normă; dar nu orice greşeală! Schimbarea lingvistică,
inerenţa limbii ca sistem cât şi realizarea funcţiei comunicative este determinată de cauze variate:
interne şi externe – asociind în proporţii variabile factorii obiectivi şi subiectivi. • Principalul
document unde sunt indicate abaterile literare devenite norme este DOOM-ul, în special ediţia a
doua. • Unul din obiectivele DOOM2 este și admiterea existenței în uzul limbii române literare a
unor termeni și a formelor gramaticale și stilistice, care în DOOM1 erau considerate abateri. •
Modificările introduse în DOOM2 privesc îndeosebi punctele slabe ale sistemului, situaţiile în
care coexistă forme paralele în variaţie liberă.

Conform DOOM2 , cca 3.500 de cuvinte au suferit întervenții care afectează într-o măsură sau
alta normarea sau interpretarea lor.

Img...

•Până la apariția noului DOOM se considera corectă numai forma adineauri, acum însă norma
ortografică a lăsat ușile deschise și pentru forma adineaori, ceea ce era considerat o abatere de la
normă. Modificarea a avut loc sub presiunea vorbitorilor care, influențați de formele uneori,
deseori, rareori, pronunțau și scriau adineaori fără să țină cont de normă. •O altă abatere devenită
normă literară se atestă și în cazul cuvântului „bunică”. Nu întâmplător acesta este un derivat
diminutival de la adjectivul „bună”. Iar atunci când a început să nu mai fie perceput ca diminutiv,
poporul a mai creat un diminutiv – bunicuță. I s-au creat și două forme de genitiv-dativ:
„bunicăi-bunicii”. Dar, noul DOOM, spre deosebire de cel vechi, scoate în afara normei forma
„bunicăi” , recomandând numai „bunicii”. •Prin modificare normativă unui cuvânt i se atribuie o
flexiune complet diferită. Spre exemplu DOOM2 înlocuieşte prin masculinul mai popular

dar nici nu se poate admite că tot ce e „nou ” e bun. Dar derivatul dandism. la formele verbului a fi: suntem. Se recomandă o singură accentuare la avarie. -Deoarece locuţiunile adverbiale nu cunosc categoria numărului. în ordinea de preferinţă analoagă/analogă. femininul crevetă/crevete. locuţiunea adverbială altă dată nu are plural. crevete şi creveţi devine masculin prin interpretarea ca singular a formei crevete •Fonetic : se admit variante accentuale literare libere cu unele deosebiri faţă de DOOM1 . gingaş/gingaş. omoloagă/omologă (în timp ce la altele nu admite forme cu oa: barocă. adjectivul/substantivul vagabond are femininul vagaboandă. creveţi. gay-i. playboy-i. party-ul.a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: bleu-ul [blöul]. •Ortografic. hippy-ul. recomandat ţinând cont atât de uzul literar cât şi de etimologia lui. alte dăţi fiind o locuţiune distinctă. . . penurie/penurie. playboyul.crevete. crater. story-ul. admite la feminin forme cu şi fără alternanţa o (accentuat) . jilav/jilav. În concluzie. story-uri. dandy-i. gay-ul. nu vagabondă.„nimeni” şi ale adjectivului pronominal corespunzător niciun.oa. •Morfologic: . -Articolul hotărât enclitic (singular şi plural) se leagă cu cratimă numai în împrumuturile neadaptate: . •Paradigma propusă de DOOM2 rezultă dintr-o evoluţie mai complicată: substantivul feminin crevetă cu două variante de plural. echivocă). atât la unele cuvinte vechi în limbă. norma actuală. hatman/hatman.care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: dandy-ul (nu dandiul). antic/antic. nicio. sunteţi 1 . se poate afirma că nu orice inovaţie trebuie combătută din principiu. se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui negativ compus niciunul.La unele adjective neologice. de ex. nu dandysm. acatist/acatist. niciuna . cât şi la unele neologisme. hippy-i. care se încadrează într-un întreg sistem la care se aplică de mult aceleaşi reguli. despot. trafic/trafic.