You are on page 1of 584

Planuri de îngrijire

Tema nr. 1

Pacientul D.A. prezintă următoarele simptome: dispnee expiratorie cu expir
prelungit cu wheezing, bradipnee, tuse urmată de expectoraţie mucoasă, filantă şi
eliberatoare, facies crispat (spaimă).
Diagnostic medical: Astm bronşic în criză.
1. Întocmiţi planul de îngrijire.
2. Tehnica: Administrarea oxigenului pe sonda naso-faringiană

Planul de îngrijire

1 Nevo ia de a respira şi a avea o bună circulaţie
P: alterarea respiraţiei
E: criza de astm bronşic
S: dispnee expiratorie, bradipnee
Obiect ive:
- Pacientul să respire liber, pe nas;
- Pacientul să prezinte mucoase umede şi integre;
- Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună circulaţie;
- Pacientul să fie echilibrat psihic
Intervenţii cu autonome
- La nivelul nasului
 Îndepărtez secreţiile nazale;
 Umezesc aerul din încăpere;
 Asigur un aport suficient de
lichide
- La nivelul faringelui şi laringelui
 Recomand pacientului repaus vocal
absolut;
 Favorizez modalităţi de comunicare
nonverbală
- La nivelul plămânilor şi a bronhiilor
 Învăţ pacientul să tuşească, să expectoreze şi să îşi colecteze
sputa;
 Umezesc aerul din încăpere cu apă
alcoolizată;
 Aspir secreţiile bronşice;
 Învăţ pacientul să facă gimnastică
respiratorie;
 Asigur poziţia şezând a
pacientului;
 Pregătesc psihic pacientul în vederea aspirării secreţiilor bronşice, a recoltării
sângelui şi sputei pentru examenele de laborator şi administrării
oxigenoterapiei;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative
Intervenţii delegate
- Îi administrez antispastice: papaverină, lizadon; dilatatoare ale bronhiilor: eufilină,
miofilin (1 – 2 fiole a 0,24 g i.v. – se administrează lent 3 – 4 minute);
simpaticomimetice: tablete de efedrină, asmofug, asmopent, alupent, berotec
în inhalaţii sau sub formă de spray. În cazul în care pacientul nu are antecedente,
este hipertensiv sau are valori tensionale crescute se evită simpaticomimeticele;
1

Planuri de îngrijire
- Administrez hemisuccinat de hidrocortizon 50 – 200 mg i.v. în cazul în care
criza nu cedează la miofilin;
- Practic oxigenoterapia prin sondă introdusă în nările bolnavului până în faringe (6 –
8 cm), oxigenul îl administrez bolnavului cu debit de 6 -8 l/minut. În cazul în
care
oxigenoterapia se dovedeşte ineficientă administrez sulfat de magneziu injectat
i.v. lent (10 – 20 ml);

2

Planuri de îngrijire

- Administrez efedrină (fiole a 1 ml 5% în injecţii s.c.) şi adrenalină (fiole a 1
ml injectate s.c.)
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul respiră liber pe nas, are mucoase umede
şi integre şi este echilibrat psihic.

2. Nevoia de a evita perico lele
P1: obstrucţia căilor respiratorii
E1: criza de astm bronşic
S1: dispnee expiratorie, tuse cu expectoraţie mucoasă, filantă
Obiect ive:
- Pacientul să nu devină sursă de infecţii
- Pacientul să fie echilibrat psihic
Intervenţii autonome
- Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor prin respectarea circuitelor,
măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare, microclimat,
alimentaţie, aprovizionare cu apă, îndepărtarea reziduurilor, sterilizare, curăţenie,
dezinfecţie);
- Urmăresc şi apreciez potenţialul infecţios al pacientului şi aplic măsurile de
izolare a surselor de infecţie;
- Informez şi stabilesc împreună cu pacientul planul de recuperare a stării de
sănătate şi creştere a rezistenţei organismului;
Intervenţii delegate
- Identific factorii alergeni şi efectuez imunizările specifice şi nespecifice;
- Administrez medicaţia prescrisă de medic
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai tuşeşte deci nu mai prezintă riscul de
a deveni sursă de infecţie

P: anxietate
E: criza de astm bronşic
S: facies crispat
Obiect ive:
- Pacientul să fie echilibrat fizic şi psihic
Intervenţii cu rol autonom
- Favorizez adaptarea bolnavului la noul mediu;
- Creez un mediu optim pentru ca pacientul să-şi poată exprima emoţiile, nevoile;
- Ajut pacientul să-şi recunoască anxietatea;
- Furnizez mijloace de comunicare adecvate pacientului şi îi furnizez informaţiile
de care are nevoie;
- Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate;
- Învăţ pacientul tehnici de relaxare;
- Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate;
- Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente
Intervenţii cu rol delegat
- Administrez medicaţia prescrisă de medic
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat fizic şi psihic.

3

Planuri de îngrijire

3. Nevoia de a dormi şi a se odihni
P: somn alterat
E: criza de astm bronşic
S: dispnee, tuse
Obiect ive:
- Pacientul să prezinte un somn liniştit.
Intervenţii cu rol autonom
- Învăţ pacientul să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii;
- Ofer pacientului o cană de lapte înainte de culcare, o baie caldă;
- Observ şi notez calitatea, orarul somnului şi gradul de satisfacere a celorlalte nevoi;
- Întocmesc un program de odihnă corespunzător
Intervenţii cu rol delegat
- Administrez medicaţia prescrisă de medic
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă un somn liniştit.

4. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
P: lipsa cunoştinţelor
E: criza de astm bronşic
S: facies crispat, anxietate
Obiect ive:
- Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe;
- Pacientul să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi
Intervenţii cu rol autonom
- Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala, modul de manifestare,
măsurile preventive şi curative, modul de participare la intervenţii şi la procesul
de recuperare;
- Stimulez dorinţa de cunoaştere;
- Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
- Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea;
- Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit
cunoştinţele;
- Identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale bolnavului;
- Corectez deprinderile dăunătoare ale pacientului;
- Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice, alimentaţie raţională, mod de viaţă
echilibrat, administrare a diferitelor tratamente;
- Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a
dobândit atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi.

Tehnica: Administrarea oxigenului pe sonda naso-faringiană

Scop: asigurarea unei cantităţi corespunzătoare de oxigen la ţesuturi prin
combaterea hipoxiei determinată de:
 Scăderea oxigenului alveolar;
 Diminuarea hemoglobinei;
 Tulburări în sistemul circulator;
 Probleme care interferează în difuziunea pulmonară.
- Este metoda cea mai frecvent utilizată;

4

Planuri de îngrijire

- Permite administrarea oxigenului în concentraţie de 25 – 45%;
- Poate fi utilizată pentru o terapie pe termen lung;
- Nu poate fi utilizată la pacienţii cu afecţiuni ale mucoasei nazale.
Tehnica
Cateterul nazal (sonda) are orificii laterale multiple. Se introduce în nara prin faringe,
schimbându-se de la o nară la alta. Se poate introduce şi în laringe.
- Se dezobstruează căile aeriene;
- Se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus;
- Se introduce cateterul cu mişcări blânde paralel cu palatul osos si perpendicular pe
buza superioara;
- Se fixează sonda cu leucoplast;
- Se fixează debitul la 4-6 l/minut;
- Se va observa bolnavul în continuare pentru prevenirea accidentelor;
- Se administrează medicamente cu intermitenţă şi se supraveghează debitul.

5

Planuri de îngrijire

Tema nr. 2

Pacient 42 ani se internează în serviciul chirurgie cu stare generală alterată (paloare,
tegumente reci, tendinţă la lipotimie în ortostatism) după o hematemeză masivă urmată de
melenă. TA = 160 mg Hg, P = 98b/min, Hb = 9 mg/dl.
Diagnostic medical: Hemoragie digestivă superioară
1. Întocmiţi planul de îngrijire.
2. Tehnica: pregătirea pacientului şi a materialelor necesare pentru
gastroscopie.

Planul de îngrijire

1. Nevoia de a evita perico lele
P1: stare generală alterată
E1: afectare gastrică
S1: paloare, tegumente reci, lipotimie
Obiect ive:
- Pacientul să prezinte o stare de bine;
- Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă
Intervenţii autonome
- Recomand pacientului repaus absolut la pat;
- Asigur condiţii de mediu adecvate;
- Aerisesc salonul, umezesc aerul din încăpere;
- Informez şi stabilesc împreună cu pacientul planul de recuperare a stării de
sănătate şi creştere a rezistenţei organismului;
- Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima emoţiile, nevoile;
- Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea;
- Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate;
- Învăţ pacientul tehnici de relaxare;
- Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente;
- Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru investigaţii clinice şi paraclinice;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative
Intervenţii delegate
- Recoltez sânge (pentru hemoleucograma completă, grup sanguin, coagulare,
timp Quick, Howell, concentraţia de protrombine, glicemie, uree,
creatinină, ionogramă), scaun şi urină pentru examene de laborator;
- Pregătesc pacientul pentru EKG (deoarece adrenalina este un agent foarte
utilizat în terapia prin injectare);
- Administrez vasopresoare (adrenalină, dopamină) pentru a opri hemoragia;
- Pregătesc sânge şi plasmă pentru o eventuală transfuzie de sânge;
- Se montează o sondă Blackmore pentru realizarea hemostazei.
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o stare generală bună şi răspunde la
tratament.

6

Planuri de îngrijire

P2: risc de complicaţii
E2: afectare gastrică
S2: hematemeză masivă, melenă
Obiect ive:
- Pacientul să nu fie sursă de infecţie
- Pacientul să fie echilibrat electrolitic şi acido-bazic
Intervenţii autonome
- Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor: respectarea
circuitelor, măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare, microclimat,
alimentaţie, aprovizionare cu apă, îndepărtarea reziduurilor, sterilizare, curăţenie,
dezinfecţie);
- Urmăresc şi apreciez corect potenţialul infecţios al pacientului, receptivitatea sa
şi aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie;
- Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie;
- Încurajez pacientul să comunice cu cei din jur, să îşi exprime emoţiile,
nevoile, frica, temerile, opiniile;
- Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului;
- Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice.
Intervenţii delegate
- Administrez tratamentul antiinfecţios: antibiotice, sulfamide prescrise de medic.
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o stare generală bună şi răspunde
la tratament.

2. Nevoia de a elimina
P1: hematemeza
E1: afectare gastrică
S1: stare generală alterată
Obiect ive:
- Pacientul să nu mai prezinte vărsături;
- Pacientul să prezinte o stare de bine;
- Pacientul să fie echilibrat electrolitic şi acido-bazic
Intervenţii autonome
- Aşez pacientul şezând, semişezând, în decubit dorsal, cu capul într-o
parte, aproape de marginea patului;
- Îl liniştesc din punct de vedere psihic;
- Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat;
- Îi ofer un pahar cu apă să îşi clătească gura după vărsătură;
- Corectez tulburările electrolitice şi rezerva alcalină;
- Rehidratarea orală o voi începe încet cu cantităţi mici de lichide oferite
cu linguriţa;
- Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate;
- Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative

7

Planuri de îngrijire

Intervenţii delegate
- Suprim alimentaţia pe gură şi alimentez pacientul parenteral prin perfuzii
cu glucoză hipertonă, hidrolizate proteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine
şi electroliţi;
- Administrez hemostatice (Vitamina K, Adrenostazin etc.).

P2: melena
E2: HDS
S2: stare generală alterată
Obiect ive:
- Pacientul să aibă un tranzit intestinal normal;
- Pacientul să aibă tegumentele şi mucoasele perianale curate şi integre;
- Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic;
- Pacientul să fie echilibrat psihic
Intervenţii autonome
- Alimentaţia este hidrică în primele 24 – 48 ore;
- Pregătesc bolnavul pentru examinări endoscopice;
- Curăţ şi usuc regiunea anală după fiecare scaun;
- Aplic creme protectoare;
- Fac toaleta anusului de mai multe ori pe zi şi dezinfectez cu acid boric 2 – 3%;
- Asigur repaus total la pat;
- Menţin constantă temperatura corpului (deoarece au loc pierderi de energie);
- Încălzesc pacientul cu termofoare, pături, perne electrice;
- Protejez patul cu aleză şi muşama;
- Dau dovadă de înţelegere şi răbdare menajând pudoarea pacientului;
- Îl liniştesc şi încurajez să îşi exprime emoţiile şi sentimentele în legătură cu
starea sa.
Intervenţii delegate
- Administrez la indicaţia medicului simptomatice, spasmolitice,
antimicrobiene, fermenţi digestivi, sedative.
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o stare generală bună şi răspunde
la tratament.

3. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
P: puls 98 b/min
E: afectare gastrică
S: lipotimie, stare generală alterată
Obiect ive:
- Pacientul să prezinte un puls normal, o circulaţie adecvată;
- Pacientul să prezinte o stare generală bună
Intervenţii autonome
- Învăţ pacientul să întrerupă consumul de tutun şi alcool; să aibă o
alimentaţie bogată în fructe, zarzavaturi, să reducă NaCl şi grăsimile din
alimentaţie;
8

Planuri de îngrijire

- Informez pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de efort pe care
poate să îl depună, asupra importanţei continuării tratamentului medicamentos;
- Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active, pasive şi masaje
Intervenţii delegate
- La indicaţia medicului administrez aspacardin pentru a regla pulsul pacientului.
Evaluare
Pacientul prezintă o stare generală bună, un puls normal şi răspunde la tratament.

4. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
P: lipsa cunoştinţelor
E: afectare gastrică
S: anxietate, lipotimie
Obiect ive:
- Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe;
- Pacientul să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi
Intervenţii cu rol autonom
- Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala, modul de
manifestare, măsurile preventive şi curative, modul de participare la intervenţii şi
la procesul de recuperare;
- Stimulez dorinţa de cunoaştere;
- Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
- Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea;
- Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a
însuşit cunoştinţele;
- Identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale bolnavului;
- Corectez deprinderile dăunătoare ale pacientului;
- Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice, alimentaţie raţională, mod de
viaţă echilibrat, administrare a diferitelor tratamente;
- Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi
a dobândit atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi.

Tehnica Pregătirea pacientului şi a materialelor necesare pentru Gastroscopie

Gastroscopia este vizualizarea directă a mucoasei gastrice cu un instrument
optic numit gastrofibroscop.
Pregătirea instrumentelor şi a materialelor necesare:
- Mănuşi sterile, şorţuri de cauciuc, tăviţă renală, pipe Guedel, substanţe anestezice
(Xilocaină spray, Stomacaină spray sau novocaină 1% şi xilină), port-tampoane,
0
recipiente cu substanţe dezinfectante (Glutaraldehidă, CIDEX, alcool 90 , apă
distilată); ochelari de protecţie;
- Medicamente: atropină, scobutil, diazepam, midazepam, adrenalină – fiole
(trusa antişoc);
- Seringă de 2 ml de unică folosinţă;
- Glicerină sterilă sa u silicon pentru lubrifierea tubului gastroscopului, a sondelor;
- Periuţe de citologie;

9

Planuri de îngrijire

- Pensă pentru prelevat biopsie şi pensă anatomică;
- Recipient cu formol pentru ţesutul prelevat;
- Soluţie şi recipiente pentru testul ureazei, în vederea determinării prezenţei
Helicobacter-ului pylori.
Pregătirea fizică şi psihică a pacientului
- Orice pacient ce urmează a fi supus acestei investigaţii sau altor
examinări endoscopice, este îngrijorat în privinţa procedurii şi a diagnosticului, iar
în unele cazuri, anxietatea este foarte accentuată. Deci, se impune calmarea
pacientului.
- Pentru liniştirea pacientului trebuie să-l încurajăm, să comunice, să favorizăm
„relaţia de la fiinţă umană la altă fiinţă umană”, astfel încât să-l determinăm să
îşi exprime sentimentele;
- În cadrul acestei comunicări trebuie să evaluăm gradul anxietăţii, cauza anxietăţii.
Problemele identificate: anxietate severă, risc de alergii, tahicardii etc. le
vom aduce la cunoştinţa medicului, care va indica medicaţia necesară.
- Pentru pregătirea fizică a pacientului îi explic importanţa golirii şi
curăţirii completă stomacului astfel:
 Îl anunţ să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţa zilei de examinare şi
în seara precedentă investigaţiei;
 În seara zilei precedente investigaţiei îi efectuez o spălătură gastrică cu
apă călduţă pacientului la care evacuarea stomacului este deficitară

1
0

Planuri de îngrijire

Tema nr. 3

Pacient MC 60 de ani se internează în serviciul chirurgie cu durere intensă şi
continuă, vărsături, întreruperea tranzitului pentru gaze şi materii fecale. Diagnostic medical:
Ocluzie intestinală.
1. Întocmiţi planul de îngrijire preoperator
2. Tehnica: Îngrijirea pacientului cu vărsătură

Planul de îngrijire

1. Nevoia de a evita perico lele
P: risc de complicaţii
E: afectare intestinală
S: întreruperea tranzitului intestinal
Obiect ive:
- Pacientul să nu devină sursă de infecţii
- Pacientul să fie echilibrat fizic şi psihic
- Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic
Intervenţii autonome
- Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor (prin respectarea
circuitelor, măsuri de igienă spitalicească – condiţii de cazare, microclimat,
alimentaţie, aprovizionare cu apă, îndepărtarea reziduurilor, sterilizare, curăţenie,
dezinfecţie);
- Aerisesc salonul de spital;
- Umezesc aerul din încăpere;
- Urmăresc şi apreciez corect potenţialul infecţios al pacientului;
- Informez şi stabilesc împreună cu pacientul planul de recuperare a stării de
sănătate şi creştere a rezistenţei organismului;
- Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima emoţiile, nevoile;
- Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate;
- Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului;
- Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru examenele clinice şi paraclinice;
- Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice
Intervenţii cu rol delegat
- Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator;
- Pregătesc sânge şi plasmă pentru o eventuală transfuzie de sânge;
- Administrez tratamentul medicamentos prescris de medic:
 În cazul ocluziei paralitice administrez excitante ale peristaltismului intestinal:
1 fiolă de miostin intramuscular şi clismă evacuatoare;
 În cazul ocluziei dinamice prin spasm administrez antispastice sub formă
injectabilă: 1 fiolă de 1 ml de papaverină 4%, 1 fiolă de 5 ml scobutil. Injectarea
se face lent intravenos sau profund intramuscular
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă risc de complicaţii şi

1
01

psihic şi hidroelectrolitic. 1 11 .Planuri de îngrijire este echilibrat fizic.

Pacientul să prezinte o stare de bine psihic şi fizic.Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi nutriţional. . . Nevoia de a bea şi a mânca P: durere intensă şi continuă E: afectare intestinală S: Întreruperea tranzitului intestinal. . .Pregătesc pacientului un regim nefermentescibil şi înainte de operaţie un regim hidric. vărsături Obiect ive: .Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru sondajul gastric şi pentru clisma evacuatoare înaltă.Recoltez produse pentru analize de laborator.Administrez medicaţie simptomatică la indicaţia medicului. 1 21 . . vărsături Obiect ive: .Ajut pacientul în timpul vărsăturilor.Aşez pacientul în poziţie decubit dorsal cu capul într-o parte aproape de marginea patului.Notez in foaia de observaţie bilanţul ingesta/excreta. Intervenţii cu rol delegat . Nevoia de a elimina P: Întreruperea tranzitului intestinal E: afectare intestinală S: durere intensă şi continuă. vitamine şi electroliţi.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative.Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat.Pacientul să aibă o stare de bine fără greţuri şi vărsături Intervenţii autonome . . .Ajut medicul la efectuarea sondajului gastric (sondajul gastric se efectuează cu ajutorul sondei Faucher – care este un tub de cauciuc sau sonda Einhorn – care este un tub de polieten şi are ca scop extragerea aerului şi a fluidelor pentru a permite intestinelor să se decompreseze).Pacientul să nu mai prezinte vărsături. 3. hidrolizate proteice. amestecuri de aminoacizi.Pacientul să aibă o bună pregătire preoperatorie Intervenţii autonome .Suprim alimentaţia pe gură şi alimentez pacientul parenteral prin perfuzii cu glucoză hipertonă. nu mai prezintă vărsături şi este pregătit pentru intervenţia chirurgicală.Îi ofer un pahar cu apă să-şi clătească gura după vărsătură.Corectez tulburările electrolitice şi rezerva alcalină. . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o stare de bine. . . . .Planuri de îngrijire 2.

În funcţie de starea pacientului aşez pacientul în semişezând. oferite cu linguriţa . Obiective: . hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi (Marisang. . cu capul într-o parte. Intervenţii cu rol delegat .Încep încet rehidratarea orală.Planuri de îngrijire . .Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi acido-bazic Intervenţii cu rol autonom . vitamine.Suprim alimentaţia pe gură şi alimentez pacientul parenteral prin perfuzii cu glucoză hipertonă.Alimentez pacientul parenteral instituind perfuzii cu glucoză. .Fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate. oferite cu linguriţa. săruri minerale Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidroelectrolitic şi nutriţional.Protejez lenjeria cu muşama şi aleză. Vărsătura sau voma este un act reflex cu centrul în bulbul rahidian.Aplic tratamentul medicamentos: antiemetice. . . amestecuri de aminoacizi. cu cantităţi mici de lichide reci.Conştientizez pacientul asupra importanţei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii. aproape de marginea patului. Aminomel).După încetarea vărsăturilor rehidratez pacientul treptat cu cantităţi mici de lichide reci.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative Intervenţii cu rol delegat . . şezând sau în decubit dorsal. Tehnica: Îngrijirea pacientului cu vărsătură Prin vărsături înţelegem evacuarea pe gură a conţinutului stomacal. . şi nu mai prezintă greţuri şi vărsături.Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate.Administrez medicaţia simptomatică la indicaţia medicului (antiemetice).Corectez tulburările electrolitice şi rezerva alcalină. hidrolizate proteice. vitamine şi electroliţi 1 31 . .Pacientul să fie menajat fizic şi psihic în timpul vărsăturii . reprezentând modalitatea de apărare a organismului faţă de un conţinut stomacal dăunător. .Îl liniştesc din punct de vedere psihic.Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat. vitamine şi electroliţi după indicaţia medicului .

Tehnica: administrarea perfuziei Planul de îngrijire 1. greaţă.Planuri de îngrijire Tema nr.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . Întocmiţi planul de îngrijire preoperator 2.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative Intervenţii delegate . vărsături Obiect ive: . vărsături Obiect ive: . P2: risc de complicaţii E2: apendicita acută S2: durere. . .Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă . vărsături.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. greaţă.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . anxiolitice) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta beneficiază de un mediu de siguranţă şi este echilibrată psihic. . . . .Informez pacienta asupra necesităţii actului operator şi acceptarea lui. Nevoia de a evita perico lele P1: anxietate. 4 Pacienta AM se internează în serviciul chirurgie cu durere localizată în fosa iliacă dreaptă continuă şi accentuată de mişcare.Administrez tratamentul medicamentos prescris de medic (antiemetice.Favorizez adaptarea pacientei cu noul mediu.Creez un mediu optim ca pacienta să îşi poată exprima emoţiile.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. subfebrilitate 0 37.Umezesc aerul din încăpere.Îi furnizez bolnavei informaţiile de care are nevoie. anorexie.Aerisesc zilnic salonul. . . nevoile.Pacienta să prezinte un mediu de siguranţă fără risc de infecţii.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. 1 41 . . greaţă.Îi furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate şi asupra actului operator în sine. . 1.8 C Diagnostic medical: Apendicită acută. teamă E1: apendicita acută S1: durere.

Pacienta să fie echilibrată fizic şi psihic . îndepărtarea reziduurilor. . Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. măsuri de igienă spitalicească – condiţii de cazare. hidrolizate proteice. curăţenie. Administrez tratamentul medicamentos prescris de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta s-a adaptat mediului spitalicesc şi este cooperantă în vederea operaţiei 2.Aşez pacienta în decubit dorsal cu capul într-o parte. sterilizare. vitamine şi electroliţi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta răspunde la tratament şi este echilibrată 1 51 . aprovizionare cu apă. Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate.Planuri de îngrijire . . alimentaţie. Încep rehidratarea încet. . cât mai aproape de marginea patului.La indicaţia medicului suprim alimentaţia pe gură şi alimentez pacienta parenteral prin perfuzii cu glucoză hipertonă. dezinfecţie). . Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite zilnice. Corectez tulburările electrolitice şi rezerva alcalină. oferite cu linguriţa Intervenţii delegate . . . vărsături Obiect ive: . . amestecuri de aminoacizi. .Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor (respectarea circuitelor.Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi acido- bazic Intervenţii autonome .O liniştesc din punct de vedere psihic. Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice Intervenţii delegate . Îi ofer un pahar cu apă să îşi clătească gura după vărsătură. cu cantităţi mici de lichide reci. Nevoia de a elimina P: anxietate E: apendicita acută S: greaţă. . O ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat. microclimat.

Planuri de îngrijire fizic. psihic. durere Obiect ive: . Nevoia de a bea şi a mânca P: anorexie E: Apendicita acută S: greaţă. 3. hidroelectrolitic şi acido-bazic.Pacienta să aibă o stare de bine fără greţuri şi vărsături.Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic 1 61 . . vărsături.

picătură cu picătură. . .2 seringi Luer de 5 .Aşez pacienta în decubit dorsal cu capul într-o parte cât mai aproape de marginea patului. Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct în vena.pernă muşama.tăviţă renală. . vitamine. . . a soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidro-ionică şi volemică a organismului. săruri minerale Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta are o stare de bine fără greţuri şi vărsături şi este echilibrată hidroelectrolitic.tava medicala acoperita cu un câmp steril.diluând si favorizând excreţia din organism a produşilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine. administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit. după indicaţia medicului. .1 . Scop : hidratarea şi mineralizarea organismului.Îi explic pacientei rolul intervenţiilor.Planuri de îngrijire Intervenţii autonome .pensa hemostatic. . prin evidenţierea venei în care se fixează o canulă de plastic ce se menţine chiar câteva săptămâni (denudare venoasa). Tehnica: Administrarea perfuziei Perfuzia . 1 71 . .O învăţ să respire profund. hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi (Marisang. . .După încetarea vărsăturilor rehidratez pacienta treptat cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu linguriţa.C. riguros sterilizate si încălzite la temperatura corpului.Opresc aportul de lichide şi alimente. închise cu dop de cauciuc şi armatură metalică sau în pungi originale de material plastic. alimentaţie pe cale parenterală.T.Ajut pacienta în timpul vărsăturilor sprijinind-o. instituind perfuzii cu glucoză.2 pense sterile. . Aminomel).Alimentez pacienta parenteral. prin canule de material plastic ce se introduc transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau chirurgical.garou de cauciuc. Intervenţii delegate .Aplic tratamentul medicamentos: antiemetice. . . . . Pregătirea materialelor necesare: .trusa pentru perfuzat soluţii ambalată steril.Protejez lenjeria cu muşama şi aleză.stativ prevăzut cu brăţări cu cleme pentru fixarea flacoanelor.Fac bilanţul lichidelor ingesta/excreta. .10 cm cu ace pentru injecţii intravenoase.introducere pe cale parenterala (intravenoasă).soluţii hidrante in sticle R. vitamine şi electroliţi.O încurajez. . . depurativ .

cu antebraţul în extensie şi pronaţie. extrag acul din venă. Aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului. în funcţie de necesitate. Deschid prestubul. Înainte de golirea flaconului închid prestubul. operaţia de schimbare trebuie să se petreacă cât mai repede. Îndepărtez teaca protectoare de pe capătul port-ac al tubului. Dezinfectează locul puncţiei cu tinctura de iod. prin dopul de cauciuc. Coboară progresiv port-acul. încălzindu-l la temperatura corpului. . în direcţia axului vasului. după care dezinfectez cu alcool. Supraveghez permanent starea bolnavului şi funcţionarea aparatului. lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de perfuzie. ridic deasupra nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi deschid uşor prestubul. Deschid prestubul. . acoperită cu muşama şi câmp steril. Examinează calitatea venelor.casoletă cu câmpuri sterile.substanţe dezinfectante. . Scot tifonul sau celofanul steril de pe flacon. Ridică picurătorul în poziţie verticală şi închid prestubul. Fixez cu leucoplast amboul acului şi porţiunea tubului învecinat acestuia.alcool. . fiind eliminate complet bulele de aer.Planuri de îngrijire . Suspend flaconul pe suport. în decubit dorsal. de piele bolnavului. aplic un pansament steril şi fixez cu 1 81 . . fără ca picurătorul să se umple cu lichid. Dacă este necesar pregătesc cel de-al II-lea flacon cu substanţa medicamentoasă. . . îndepărtez teaca protectoare de pe ac şi pătrund cu acesta în flacon. Dezinfectez plica cotului cu alcool. Aşez sub braţul ales o perna tare.casolete cu comprese sterile. . Aşez bolnavul pe pat.romplast.vată. pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi reglez viteza de scurgere a lichidului de perfuzat. deschizând drumul aerului în flacon. având grijă să depăşească nivelul soluţiei sau al substanţei medicamentoase. desprind sau se topesc la flacără parafina de pe suprafaţa dopului.foarfece. pentru a nu se coagula sângele refulat din ac şi reglez din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat. pentru a permite lichidului să curgă. până când tubul se umple cu lichid. Îndepărtez teaca protectoare de pe trocar şi pătrund cu el prin dopul flaconului. Îndepărtez pensa hemostatică. exercit o presiune asupra venei puncţionate cu un tampon îmbibat în soluţie dezinfectantă şi printr-o mişcare bruscă.tinctura de iod. Desfac aparatul de perfuzie şi se închid prestubul. Înainte ca flaconul să se golească complet. Îi explic bolnavului necesitatea tehnicii. aparatul rămânând atârnat pe stativ. Verific poziţia acului în venă. imediat sub ac tubul de aer. Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului. cu ajutorul prestubului. Efectuarea perfuziei Mă spăl pe mâini cu apă si săpun. cât mai comod. îndepărtez garoul şi adaptez amboul aparatului de perfuzie la ac. Îi cer bolnavului să închidă pumnul şi se efectuează puncţia venei alese. închid prestubul pentru a împiedica pătrunderea aerului in perfuzor şi racordez aparatul de perfuzie la noul flacon.benzina iodata. Închid cu pensa hemostatic. fără să ating trocarul. Pregătesc instrumentele şi materialele necesare. Fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast.

Planuri de îngrijire romplast. Administrez bolnavului lichide călduţe (daca îi este permis). Supraveghez bolnavul. 1 91 . Îngrijirea bolnavului după tehnică Aşez bolnavul confortabil în patul său.

poate determina edem pulmonar acut: tuse. la cardiaci.Hiperhidratarea prin perfuzie în exces. acele şi perfuzorul în containerul pentru materiale biologice.3 cm de soluţie pentru control. întreruperea ei înainte de golirea completă a flaconului şi prin neutilizarea perfuziilor cu presiune si reţinerea 2 . 2 02 . cantitatea de lichid perfuzat. . Notează în foaia de temperatură: data. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se întrerupe complet. Accidente şi incidente . polipnee.Planuri de îngrijire Reorganizarea locului de munca Arunc seringa.Embolie pulmonară prin pătrunderea aerului în curentul circulator. Se previne prin: eliminarea aerului din tub înainte de instalarea perfuziei. cine a efectuat perfuzia. expectoraţie. se injectează cardiotonice. creşterea T.A. în cazul in care s-ar produce un accident (intoleranţă).

Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. Nevoia de a elimina P: greţuri.Îl liniştesc din punct de vedere psihic. anxiolitice).Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . nevoile.Pacientul să nu mai aibă dureri epigastrice Intervenţii autonome . vărsături E: Gastrita cronică S: dureri epigastrice. 2.Pacientul să prezinte o stare de bine. Pacientul se ştie cu gastrită cronică.Îi ofer un pahar cu apă să îşi clătească gura după vărsătură. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o stare generală bună şi răspunde la tratament. Planul de îngrijire 1.Administrez tratamentul medicamentos prescris de medic prima data parenteral deoarece pacientul prezintă vărsături şi apoi şi peroral (antiemetice. 2 12 . . Întocmiţi planul de îngrijire 2. pirozis Obiect ive: . greţuri şi vărsături frecvente şi uşoară scădere în greutate. cât mai aproape de marginea patului. Nevoia de a evita perico lele P: durere epigastrică E: gastrită cronică S: greţuri. . .Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. 5 Pacient 45 ani se internează cu următoarea simptomatologie: dureri epigastrice însoţite de pirozis. .Planuri de îngrijire Tema nr.Favorizez adaptarea pacientului cu noul mediu. .Îi furnizez bolnavului informaţiile de care are nevoie. . Intervenţii delegate . . . Tehnica: Recoltarea materiilor fecale pentru coprocultură.Pacientul să prezinte o stare de bine.Aşez pacientul în decubit dorsal cu capul într-o parte.Creez un mediu optim ca pacientul să îşi poată exprima emoţiile. vărsături Obiect ive: . 1.Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat. . .

Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative.Planuri de îngrijire . .Îl încurajez. . vitamine şi electroliţi. . vitamine.Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate.Alimentez pacientul parenteral.Fac bilanţul lichidelor ingesta/excreta.La indicaţia medicului suprim alimentaţia pe gură şi alimentez pacienta parenteral prin perfuzii cu glucoză hipertonă. hidroelectrolitic şi acido-bazic. Intervenţii cu rol delegat .După încetarea vărsăturilor rehidratez pacientul treptat cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu linguriţa. hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi (Marisang. durere 2 22 .Pacientul să aibă o stare de bine fără greţuri şi vărsături. Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Gastrita cronică S: anxietate.Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic Intervenţii autonome . psihic. 3. . oferite cu linguriţa Intervenţii delegate .Aplic tratamentul medicamentos: antiemetice. Nevoia de a bea şi a mânca P: uşoară scădere în greutate E: Gastrita cronică S: greţuri.Aşez pacientul în decubit dorsal cu capul într-o parte cât mai aproape de marginea patului. . după indicaţia medicului. . Aminomel). vărsături.Ajut pacientul în timpul vărsăturilor sprijinindu-l. .Corectez tulburările electrolitice şi rezerva alcalină. durere Obiect ive: . 4.Îl învăţ să respire profund. cu cantităţi mici de lichide reci. . amestecuri de aminoacizi. . . .Protejez lenjeria cu muşama şi aleză. . hidrolizate proteice. săruri minerale Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o stare de bine fără greţuri şi vărsături şi este echilibrat hidroelectrolitic. vitamine şi electroliţi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul răspunde la tratament şi este echilibrat fizic. instituind perfuzii cu glucoză.Încep rehidratarea încet.Opresc aportul de lichide şi alimente.

. obiceiuri şi deprinderi noi. 16 – 18. .Recoltarea materiilor fecale se realizează în vederea examinării lor macroscopice. . . Tehnica: Recoltarea materiilor fecale pentru coprocultură Definiţie: scaun – resturile alimentare supuse procesului de digestie şi eliminate din organism prin actul defecaţiei.Sondă Nėlaton nr.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. . bacteriologice şi parazitologice.Eprubete cu medii de cultură. prezenţa microscopică a sângelui etc. . tuberculos. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. vibrioni holerici şi enterobacteriile toxiinfecţiilor alimentare. Pregătire:  Materiale . mod de viaţă echilibrat. administrare a diferitelor tratamente.Examenele biochimice şi de digestie permit descoperirea unor tulburări în secreţia fermenţilor digestivi.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala.. .Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. . tub recoltator. . . . ploscă sterilă. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom . recoltarea se efectuează sub supravegherea evoluţiei bolilor. . dizenteric.Materiale pentru toaleta perineală.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.Tampoane sterilizate montate pe port-tampon prevăzute cu dopuri de cauciuc şi introduse în eprubete sterile.Planuri de îngrijire Obiect ive: . .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice.Examenele parazitologice descoperă parazitozele intestinale prin evidenţierea ouălor de paraziţi.Depistarea unor tulburări în digestia alimentelor Generalităţi: . .Pacientul să dobândească atitudini. biochimice. . 2 02 .Depistarea unor germeni patogeni responsabili de îmbolnăvirea tubului digestiv.Depistarea unor purtători sănătoşi de germeni.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. purgativ salin.Examenul bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infecţioase. după stabilirea diagnosticului. modul de manifestare. . gastrointestinale prin depistarea bacilului tific. alimentaţie raţională.Tavă medicinală. Scop: explorator .Stimulez dorinţa de cunoaştere.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.

Metoda constă în raclarea pielii din vecinătatea orificiului anal. aleză. chibrituri. . . lampă de spirt. . .În preziua examenului îi administrez un purgativ salin (sulfat de magneziu 20 – 30 g).Folosesc sonda Nėlaton. .Se introduce lingura în ciment  Recoltarea directă din rect .Îl anunţ şi îi explic necesitatea examinării  Fizic . iar cel stâng în flexie.Îi efectuez toaleta regiunii perineale.O pot executa şi prin raclare cu o spatulă de os sau cu o baghetă de lemn plată şi bine lustruită.Ataşez la capătul liber al sondei o seringă. .Planuri de îngrijire . . .Îmi spăl mâinile.  Pacient  Psihic . după ce îi flambez gâtul  Recoltarea la copil .Introduc sonda prin anus pe o distanţă de 10 – 15 cm. . . prin mişcări de rotaţie prin anus în rect.Aşez pacientul în decubit lateral stâng cu membrul inferior drept întins.Instruiesc pacientul să folosească recipientul steril pentru defecare Execuţie:  Recoltare din scaun spontan sau provocat .Muşama.Şterg mucoasa rectală.Îndepărtez tamponul şi îl introduc în eprubeta sterilă.Recoltez cu lingura recipientului câteva fragmente din diferite părţi ale scaunului (mucus. . în special pentru oxiuri. .Îndepărtez sonda şi golesc conţinutul prin insuflare într-o eprubetă sterilă  Recoltarea pentru ouă de paraziţi . .Aspir cu seringa. înmuiată în glicerină cu apă în părţi egale.Îndepărtez fesele şi introduc tamponul steril. care se depun în această regiune 2 12 .Aşez bazinetul sub pacient.Îi spun să îşi golească vezica urinară. . puroi). .Protejez patul cu muşama şi aleză.

Treptat îi introduc în alimentaţie mici cantităţi de carne slabă.Recoltez sânge pentru hemocultură şi scaun pentru coprocultură. oligurie. Intervenţii delegate .Alimentaţia care i-o ofer bolnavului în primele 24 – 48 de ore este hidrică. coarne. Tehnica: Pregătirea pacientului şi a materialelor necesare pentru examenul baritat al tubului digestiv Planul de îngrijire 1. supă de morcovi. fiartă. .Pregătesc bolnavul pentru examinări endoscopice.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în foaia de observaţie. .Administrez la indicaţiile medicului: simptomatice. sedative. hipotensiune arterială. diaree. care a consumat cu o zi în urmă o porţie de mici. 2 22 . prezintă: greaţă.Îl liniştesc şi încurajez să îşi exprime emoţiile şi sentimentele în legătură cu starea sa. . Examenul clinic evidenţiază: limba şi buzele uscate. zeamă de orez. . vărsături.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic .Servesc pacientul cu ceai neîndulcit (mentă. urmărind înlocuirea pierderilor de apă şi electroliţi.Dau dovadă de înţelegere şi răbdare menajând pudoarea pacientului.C. Întocmiţi planul de îngrijire 2. brânză de vaci. . fermenţi digestivi. Nevoia de elimina P: tranzit intestinal perturbat E: Enterocolita acută S: greaţă.După 4 – 5 zile îl trec pe bolnav la o alimentaţie mai completă. . Diagnostic medical: Enterocolită acută. . este echilibrat hidro-electrolitic şi psihic. antimicrobiene. crampe abdominale.Urmăresc bilanţul ingesta/excreta.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . supe din legume strecurate. 6 Pacientul D. diaree.Planuri de îngrijire Tema nr.. 1. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă un tranzit intestinal normal.Servesc pacientul cu bazinet. crampe abdominale Obiect ive: . pâine albă prăjită.Hidratez pacientul pe cale orală şi prin perfuzii. . . . . vărsături. muşeţel).Pacientul să prezinte un tranzit intestinal normal. spasmolitice.

.Îl învăţ să respire profund. . 3. hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi (Marisang. . .Îi explic scopul intervenţiilor Intervenţii delegate . hipotensiune arterială. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: Enterocolita acută S: limbă şi buze uscate. Aminomel).Ajut pacientul în timpul vărsăturilor sprijinindu-l.Fac bilanţul lichidelor ingesta/excreta. .Pacientul să fie echilibrat nutriţional Intervenţii autonome .După încetarea vărsăturilor rehidratez pacientul treptat cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu linguriţa.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic . diaree Obiective: . .Planuri de îngrijire 2.Asigur un climat cald şi confortabil.Alimentez pacientul parenteral. . Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată (prin deficit) E: Enterocolita acută S: greaţă. limbă şi buze uscate. .Îl încurajez.Aplic tratamentul medicamentos: antiemetice.Reduc aportul de lichide şi alimente. săruri minerale Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o stare de bine fără greţuri şi vărsături şi este echilibrat hidroelectrolitic.Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului.Pacientul să îşi satisfacă nevoile în funcţie de starea de sănătate şi gradul de dependenţă .Conştientizez bolnavul asupra importanţei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii. oligurie.Protejez lenjeria cu muşama şi aleză. crampe abdominale Obiect ive: . . instituind perfuzii cu glucoză. vitamine şi electroliţi. .Pacientul să aibă o stare de bine fără greţuri şi vărsături . vărsături.Pacientul să nu devină sursă de infecţii . .Aşez pacientul în decubit dorsal cu capul într-o parte cât mai aproape de marginea patului.Pacientul să aibă tegumentele şi mucoasele curate 2 32 . vitamine. . după indicaţia medicului.

are tegumentele şi mucoasele curate şi îşi satisface nevoile în funcţie de starea sa 4. . Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.Asigur pacientului repaus la pat. .Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă potenţial infecţios.Curăţ şi usuc regiunea anală după fiecare scaun. îndepărtarea reziduurilor. Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Gastrita cronică S: anxietate. Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. dezinfecţie).Urmăresc şi apreciez corect potenţialul infecţios al pacientului. . microclimat. .Planuri de îngrijire Intervenţii autonome . . Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. aprovizionare cu apă. 2 42 . modul de manifestare. Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. . Aplic măsuri de prevenire a complicaţiilor septice Intervenţii delegate .Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. sterilizare. receptivitatea sa. . Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. . . . .Stimulez dorinţa de cunoaştere. .Servesc pacientul cu bazinet. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom . curăţenie. alimentaţie. durere Obiect ive: . . .Aplic creme protectoare. Protejez lenjeria de pat cu muşama şi aleză. .Pacientul să dobândească atitudini. .Iau măsuri sporite de igienă spitalicească (condiţii de cazare.Fac toaleta anusului de mai multe ori pe zi şi dezinfectez cu acid boric 2 – 3%.

. alimentaţie raţională. 2 52 .Planuri de îngrijire . mod de viaţă echilibrat. obiceiuri şi deprinderi noi. administrare a diferitelor tratamente. Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. .

.În seara dinaintea efectuării testului rog pacientul să ia un laxativ pentru curăţarea intestinelor.Rog pacientul să urmeze o dietă săracă în fibre cu 3 zile înainte de test şi să nu consume alimente cu 12 ore înainte de test.Medicamente: atropina.Mănuşi sterile. dacă stomacul nu se goleşte singur pacientul va fi supus unei clisme evacuatoare. diazepam. 0 CIDEX.. cauza anxietăţii etc. iar după ce va efectua testul materiile fecale vor avea culoarea albă. îl încurajez. . Pregătirea fizică şi psihică a pacientului: . şorţuri de cauciuc.Seringă 2 ml – de unică folosinţă. .Îi explic efectele dezagreabile ale investigaţiei. Stomacaina spray. scobutil. substanţe anestezice (Xilocaina sray.Calmez pacientul. . . alcool 90 . .Informez pacientul că soluţia de bariu este groasă şi are un gust de cretă. . ochelari de protecţie. recipiente cu substanţe dezinfectante (Glutaraldehida. comprese sterile. comunic ca „de la om la om”. sau Novocaina 1% şi Xilina). .Evaluez gradul de anxietate al pacientului. midazepam. . 2 62 . port-tampoane. adrenalina – trusa antişoc. .Glicerină sterilă sau silicon.Planuri de îngrijire Tehnica: Pregătirea pacientului şi a materialelor necesare pentru examenul baritat al tubului digestiv Pregătirea instrumentelor şi a materialelor necesare: .150 g pulbere de sulfat de bariu în circa 250 ml apă.Printr-o comunicare eficace verbală şi non-verbală îi demonstrez pacientului că îi înţeleg problemele. rugându-l să le depăşească pentru a putea coopera în timpul examinării. apă distilată). pentru lubrefierea tubului gastroscopului şi a sondelor. pipe Guedel. tăviţă renală.

Furnizez explicaţii clare asupra îngrijirilor ce trebuie acordate. paloare accentuată.Supraveghez comportamentul pacientului şi sesizez semnele de agravare a stării sale şi/sau apariţia semnelor de insuficienţă hepatică.Când este permis. 1. corticoterapia şi medicaţia calmantă a pruritului. .Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima emoţiile.Reduc maxim efortul fizic al pacientului prin deservirea acestuia la pat. nevoile. . . .Pacientul să fie ferit de complicaţii. .I.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic Intervenţii autonome .Menţin igiena tegumentară. . melenă. este internat în secţia A. Tehnica: Paracenteza Planul de îngrijire 1. a lenjeriei şi a mucoaselor.Încurajez pacientul la citit şi alte activităţi pentru a-i înlătura starea de anxietate. şi pe cale parenterală cu soluţii de glucoză tamponată cu insulină.Asigur repaus la pat 16 – 18 ore/zi în decubit dorsal sau într-o poziţie adoptată de bolnav care să îi faciliteze respiraţia. pentru hematemeză.D. .ascita E: afectare hepatică S: hematemeză. are un confort fizic şi psihic bun şi este echilibrat hidro-electrolitic. edeme Obiect ive: .Pacientul să prezinte o stare de confort fizic şi psihic.Administrez medicaţia hepatoprotectoare. .Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea. melenă.Planuri de îngrijire Tema nr. 7 Pacientul B. în celelalte cazuri. . Întocmiţi planul de îngrijire 2. hidratez pacientul pe cale orală. . 2 72 . .Respect normele de prevenire a infecţiilor nosocomiale. Intervenţii cu rol delegat . ascită şi edeme la membrele inferioare. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii .Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator în vederea evaluării funcţiei hepatice. . pentru a- i conserva energia. cunoscut cu ciroză hepatică. îngrijesc cavitatea bucală.T. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este ferit de complicaţii. . dacă e cazul.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. având în vedere receptivitatea crescută a pacientului la infecţii.

. Alimentele sunt desodate. melenă. . . .Asigur pacientului repaus la pat. . urina (cantitatea şi culoarea).Îi ofer pacientului un pahar cu apă ca să îşi clătească gura după fiecare vărsătură.Corectez tulburările hidro-electrolitice şi rezerva alcalină.Hidratez pe cale parenterală pacientul cu soluţii de glucoză tamponată cu insulină. greutatea corporală şi le notez în foaia de temperatură.Servesc bolnavul la pat cu bazinet.Ajut pacientul să îşi satisfacă celelalte nevoi ale organismului.Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat.Pacientul să aibă tonusul muscular şi forţa musculară păstrată.Hidratez pe cale orală pacientul. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură P: postură şi mişcări inadecvate E: afectare hepatică S: dificultate de deplasarea datorată ascitei Obiect ive: . Intervenţii delegate . zarzavaturi şi fructe fierte coapte. . . . . Pacientul este echilibrat psihic.Pacientul să fie echilibrat psihic. .Pacientul să îşi menţină funcţia respiratorie. edeme la membrele inferioare Obiect ive: .Îl liniştesc din punct de vedere psihic.Alimentez bolnavul cu produse lactate. . 3.Pacientul să fie echilibrat psihic 2 82 .Încălzesc pacientul cu termofoare.Pacientul să-şi satisfacă celelalte nevoi fundamentale Intervenţii autonome . perne electrice.Protejez patul cu aleză şi muşama.Supraveghez scaunul. .Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. piureuri de zarzavat.Menţin constantă temperatura corporală (deoarece au loc pierderi de energie). corticoterapia şi medicaţia calmantă a pruritului. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic.Educ pacientul şi antrenez familia pentru a respecta alimentaţia şi normele de viaţă impuse. .Administrez medicaţia hepatoprotectoare. . . .Planuri de îngrijire 2. . Bolnavul reuşeşte să îşi satisfacă celelalte nevoi fundamentale. icterul tegumentar. pături.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic. supe. Nevoia de a elimina P: Eliminare inadecvata E: afectare hepatică S: hematemeză. . .

Efectuez exerciţii pasive şi active cu pacientul. de a se încălţa şi descălţa singur. 2 92 . . Intervenţii delegate . . . . . .Învăţ pacientul să facă exerciţii de respiraţie profunde (deoarece lichidul de ascită îngreunează respiraţia).Pacientul să se poată îmbrăca şi dezbrăca singur.Pacientul să cunoască importanţa satisfacerii nevoii Intervenţii autonome . . să tuşească şi să îndepărteze secreţiile.Notez zilnic progresul pacientului în putinţa lui de a se îmbrăca şi dezbrăca. îl servesc la pat cu cele necesare.Acord timp suficient pentru a îmbrăca şi dezbrăca şi pentru a se încălţa şi descălţa. de a putea încălţa şi descălţa singur.Suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor sale.Planific un program de exerciţii cu pacientul.Educ pacientul privind importanţa de a se putea îmbrăca şi dezbrăca.Încurajez pacientul.Pacientul să se poată încălţa şi descălţa singur. .Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o postură adecvată şi se poate deplasa. Nevoia de a comunica P: perturbarea imaginii de sine E: afectare hepatică S: ascita Obiect ive: . .Planuri de îngrijire Intervenţii autonome . 5. .Administrez medicaţia recomandată de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul reuşeşte să se îmbrace şi să se dezbrace să se încalţe şi să se descalţe singur. . edeme la membrele inferioare Obiect ive: .Îi recomand să se încalţe şi să se descalţe în fotoliu şezând.Supraveghez felul cum se îmbrăca şi dezbrăca şi se încalţă şi descalţă. 4.Pacientul să aibă o percepţie pozitivă de sine. . Intervenţii delegate . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca P: dificultate de a se încălţa şi descălţa şi a se îmbrăca şi dezbrăca E: afectare hepatică S: ascita.Fac zilnic exerciţii de motricitate fină cu pacientul descriindu-i gestica necesară îmbrăcării şi încălţării.Învăţ pacientul care este postura adecvată.

Tehnica: Paracenteza Definiţie: Puncţia abdominală sau paracenteza constă în traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui trocar în diferite scopuri.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. .Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. În cavitatea peritoneală se poate acumula lichid (ascită) care poate avea drept cauză: .Stimulez dorinţa de cunoaştere. ideile şi dorinţele sale. de comunicare şi de relaxare. . .Pun în valoare capacităţile. . alimentaţie raţională. . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o imagine pozitivă despre sine şi este ferit de pericolele interne şi externe. 4.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. .Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. anxiolitice.Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii.Planuri de îngrijire .Obstacole în circulaţia portală. administrare a diferitelor tratamente.Inflamaţia (în peritonita tuberculoasă) 3 03 . . mod de viaţă echilibrat.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antidepresive.Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii delegate .Dau posibilitatea pacientului să ia singur decizii.Învăţ pacientul tehnici de afirmare de sine. ceea ce determină hipertensiune în ramurile venei porte (în ciroza hepatică. obiceiuri şi deprinderi noi. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom . Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afectare hepatică S: anxietate Obiect ive: . talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. . .Antrenez pacientul în discuţii cu colegii de salon care au aceeaşi boală ca şi el. . insuficienţa cardiacă.Pacientul să dobândească atitudini. . . Intervenţii delegate .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. . modul de manifestare.Supraveghez în permanenţă bolnavul. tumorile peritoneale). sentimentele.

Chisturi ovariene mari. câmp chirurgical. când se bănuieşte hemoperitoneu.  se dezbracă regiunea abdominală.Pe linia Monroe-Richter – în fosa iliacă stângă.Paravan.Colecţiile de lichid închistate se evacuează numai chirurgical.Pentru dezinfecţia tegumentului tip III. . bacteriologic şi enzimatic al ascitei Contraindicaţii: . anestezice locale. . ace de 5–6 mm.Ascitele masive care provoacă tulburări circulatorii şi respiratorii prin presiunea asupra diafragmului. cu un mandrin ascuţit şi unul bont de rezervă. tăviţă renală  Pacientul: .Planuri de îngrijire Scop: .Pregătirea psihică: se informează pacientul asupra necesităţii puncţiei şi i se asigură securitatea şi intimitatea . sarcină. pense hemostatice. . bisturiu.Terapeutic:  Evacuarea unei colecţii libere de lichid în ascitele masive.Pentru îngrijirea locului puncţiei: cearşaf împăturit pe lungime. . romplast.Pentru recoltarea şi colectarea lichidului: eprubete.Traumatismele închise ale viscerelor abdominale. .  Recoltarea lichidului şi examinarea sa în laborator pentru stabilirea naturii sale . .Ascitele care nu se resorb prin metodele obişnuite de tratament. tuburi prelungitoare. cilindru gradat. comprese. . . . la mijlocul ei Pregătirea puncţiei:  Materiale: .Pregătirea fizică:  se invită bolnavul să urineze (dacă e cazul se va face sondaj vezical).Pe linia ombilico-pubiană.Pentru diagnosticul citologic. venei cave inferioare. tonico-cardiace. găleată gradată de 10 l.Se execută cu prudenţă la pacienţii cu diateze hemoragice şi în precomă.  Pentru efectuarea dializei peritoneale Indicaţii: . 3 03 . seringi de 5 şi 20 ml. tampoane.De protecţie a patului pe care se execută puncţia. .Substanţe medicamentoase.Instrumente şi materiale sterile: trocar gros cu diametrul de 3–4 mm. .Explorator:  Pune în evidenţă prezenţa lichidului peritoneal. hidronefroză. mănuşi chirurgicale. la punctul de unire a treimii medii cu treimea mijlocie a liniei ce uneşte ombilicul cu spina iliacă antero- superioară stângă. Locul puncţiei: . .

aşează pacientul în poziţia corespunzătoare locul ales de către medic. iar cealaltă pacientul.Cele două asistente strâng cearşaful în jurul abdomenului.  se măsoară circumferinţa abdominală Execuţia puncţiei: . se notează valorile înregistrate în primele 24 ore. aleză şi cearşaf. face o cută a pielii şi aplică un pansament uscat compresiv. una din asistente dezinfectează locul puncţiei. face dezinfecţie tip III.Se face de către medic ajutat de una sau două asistente. medicul protejează locul puncţiei cu câmpul steril.Pansamentul se schimbă respectând măsurile de asepsie. . una din asistente pregăteşte patul cu muşama. tensiunea arterială.Se suplineşte pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale. .O asistentă serveşte medicului câmpul chirurgical. . una din asistente supraveghează scurgerea lichidului în vasul colector. scoate mandrinul.Medicul face anestezia locală.Se derulează în salon sau în sala de tratamente.Se asigură în încăpere linişte şi o temperatură optimă.Medicul aplică agrafa Michel dacă a folosit bisturiul. . serveşte medicului tubul prelungitor al canulei trocarului (pentru evacuare). . cealaltă asistentă pregăteşte locul puncţiei. cealaltă asistentă recoltează în eprubete lichidul de ascită. . Pregătirea produsului pentru examinare: 3 13 . .Medicul retrage trocarul. . . respiraţia şi starea bolnavului.Medicul adaptează tubul prelungitor.Medicul execută incizia sau direct puncţia cu trocarul. .Medicul şi asistentele se spală pe mâini şi se dezinfectează. astfel încât locul puncţiei să fie cât mai sus pentru a evita presiunea asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare. . .După 6 ore se îndepărtează cearşaful strâns în jurul abdomenului. . . una din asistente supraveghează permanent faciesul.Agrafele se scot după 48 – 72 ore. cu flancul stâng la marginea patului şi trunchiul uşor ridicat. fixându-l cu ace de siguranţă.Planuri de îngrijire  se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal în pat peste cearşaful împăturit în lung. una din asistente menţine pacientul în poziţia dată. . dezinfectează locul puncţiei şi serveşte medicului bisturiul sau trocarul.Medicul alege locul puncţiei. Îngrijirea ulterioară a pacientului: .Medicul şi cele două asistente schimbă poziţia pacientului dacă se întrerupe scurgerea lichidului. .Se aşează comod în pat.Se monitorizează pulsul.Se măsoară circumferinţa abdominală şi se notează. iar cealaltă serveşte mănuşile chirurgicale medicului înainte de a face anestezia locală. . .

se adaugă 1-2 picături din lichidul de cercetat. Notarea puncţiei în foaia de observaţie: . ceea ce înseamnă că lichidul este sărac în albumine.Hemoragie digestivă manifestată prin hematemeză şi melenă. determinarea densităţii. data.Se notează circumferinţa abdominală înainte şi după evacuarea lichidului. având drept cauză tulburările circulatorii şi purtând denumirea de transsudat. aprecierea aspectului lui.Persistenţa orificiului de puncţie prin care se scurge lichid 3 23 . biochimic – eprubetele cu lichid sunt etichetate şi trimise la laborator. . . Accidente: . bacteriologic. ceea ce înseamnă că lichidul de ascită este bogat în albumine fiind de natură inflamatorie şi purtând denumirea de exsudat.  Reacţia este negativă când picătura de lichid cade în pahar fără să producă modificări.Examenul macroscopic constă în măsurarea cantităţii de lichid evacuat. .Reacţia Rivalta: într-un pahar conic se pun 50 ml de apă distilată şi o picătură din acid acetic glacial. . ora şi numele persoanei care a executat puncţia.Planuri de îngrijire .  Reacţia este pozitivă când picătura de lichid se transformă într-un nor ca un „fum de ţigară”.Colaps vascular prin decompensarea bruscă a cavităţii abdominale.Examenul citologic.Se notează cantitatea de lichid evacuat. .

curăţenie. ionogramă sanguină. .Administrez tratamentul antispastic (papaverină. . iniţial alimentare. .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente. dezinfecţie). gentamicină) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă risc de infecţii şi este echilibrat psihic.Determin pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. vărsături.Pacientul să nu fie sursă de infecţii . Nevoia de a evita perico lele P1: risc de complicaţii E1: litiaza biliară S1: greaţă. transaminază.Planuri de îngrijire Tema nr.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. Tehnica: pregătirea pacientului pentru radiografia renală simplă Planul de îngrijire 1. măsuri de igienă spitalicească (aerisirea salonului. alimentaţie. . Pacientul mai prezintă: greaţă.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. rezerva alcalină. bilirubinemie.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. . cu iradiere în umărul de aceeaşi parte apărută brusc în timpul nopţii (după o masă copioasă).Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome .Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. condiţii de cazare. vărsături alimentare şi bilioase Obiect ive: . anxietate. Întocmiţi planul de îngrijire 2.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice Intervenţii delegate . scobutil. atropină). . aprovizionare cu apă.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. sterilizare. îndepărtarea reziduurilor. amilazemie) şi urină (urobilinogen. 3 33 . Colică biliară. glicemie. . apoi bilioase. 1. . 8 Pacient 52 ani se internează în serviciul chirurgie cu următoarele simptome: durere intensă în hipocondrul drept. microclimat. Diagnosticul medical: Litiază biliară. . pigmenţi biliari). azot.Recoltez sânge pentru examinări de urgenţă (numărarea leucocitelor. antiemetic şi antiinfecţios neopiaceu (ampicilină.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.

2. opiniile. .Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic Intervenţii autonome . psihic şi alimentar în perioada acută a bolii. frica. nevoile. .Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.Corectez tulburările hidro-electrolitice şi rezerva alcalină.Pacientul să îşi satisfacă nevoile în funcţie de starea sa de sănătate . cu cantităţi mici de lichide reci pe care i le ofer pacientului cu linguriţa. . .Pregătesc psihic pacientul în vederea actului chirurgical. . .Supraveghez vărsăturile cantitativ şi calitativ şi le notez în foaia de temperatură. emoţiile. .Asigur repaus fizic. .Supraveghez durerea notând caracteristicile ei şi mijloacele nefarmacologice (punga de gheaţă) folosite pentru diminuarea ei.Reiau hidratarea orală încet.Încurajez pacientul să comunice cu cei din jur să îşi exprime emoţiile. .Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat. .Liniştesc bolnavul din punct de vedere psihic. . .Aşez pacientul în poziţie de decubit dorsal cu capul într-o parte cât mai aproape de marginea patului.Îi ofer un pahar cu apă să îşi clătească gura după vărsătură.Învăţ pacientul tehnici de relaxare.Pacientul să beneficieze de un mediu siguranţă pentru înlăturarea stării de anxietate Intervenţii autonome . .Pacientul să prezinte confort fizic şi psihic. atunci când medicul hotărăşte această conduită terapeutică.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima nevoile.Administrez la recomandarea medicului anxiolitice şi antalgice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un mediu de siguranţă pentru înlăturarea stării de anxietate şi îşi satisface nevoile în funcţie de starea sa de sănătate. vărsături alimentare şi bilioase Obiect ive: . Nevoiadeaelimina P: alterarea confortului E: litiaza biliară S: greaţă. Intervenţii delegate .Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. P2: anxietate E2: litiaza biliară S2: durerea Obiect ive: . . . . .Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu.Pregătesc pacientul pentru examene radiologice şi ecografice în vederea stabilirii diagnosticului.

Alimentez pacientul parenteral prin perfuzii cu glucoză 5%. 3.Învăţ pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative. 200 g legume uscate. 500 g cartofi. după ce nu mai varsă bolnavul se poate administra şi medicaţie peroral. .Protejez lenjeria de pat cu muşama şi aleză.Încurajez pacientul.Explorez preferinţele pacientului asupra alimentelor permise şi interzise. Nevoia de a bea şi a mânca P: risc de deshidratare E: litiaza biliară S: greaţă. prăjelile şi conservele. oferindu-i-le cu linguriţa. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are un confort fizic şi psihic bun şi este echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic. .  100 g proteine sunt cuprinse în: 3000 ml lapte. viţel). 650 g fructe proaspete. 650 g peşte.  În perioadele de linişte – sunt contraindicate alimentele grase: carnea. mezelurile. 120 g orez. şunca.Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului.Opresc aportul de lichide şi alimente.Conştientizez pacientul asupra importanţei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii.După încetarea vărsăturilor asigur alimentaţia astfel:  În perioadele dureroase – regim hidric îmbogăţit cu făinoase. . . . apoi brânză de vaci. . .Pacientul să aibă o stare de bine fără greţuri şi vărsături .Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi nutriţional Intervenţii autonome . 200 g pâine. în vederea înlocuirii unui aliment cu altul:  100 grame glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr. 450 g carne albă (pasăre. 400 g brânză. Intervenţii delegate .  100 g lipide sunt cuprinse în: 100 g ulei vegetal.Fac bilanţul ingesta/excreta. 100 g unt.Învăţ pacientul să inspire profund.În timpul vărsăturilor ajut pacientul sprijinindu-l. 450 g fructe uscate.Administrez medicaţia recomandată de medic: emetiral (supozitoare). supe de zarzavat. după datele ionogramei. 100 g untură de porc . carne fiartă de pui sau de vită. bicarbonat de sodiu. . . torecan (fiole). .După încetarea vărsăturilor rehidratez pacientul treptat cu cantităţi mici de lichide reci. 135 g tăiţei. vărsături Obiect ive: . . . plegomazin.

.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. Intervenţii delegate .Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice.Pacientul să dobândească atitudini.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. . obiceiuri şi deprinderi noi. Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Litiaza biliară S: anxietate Obiect ive: . alimentaţie raţională.Las pacientul să aleagă alimentele după gusturile sale respectând contraindicaţiile regimului. . materiale necesare efectuării unei clisme evacuatorii Pregătirea psihică a pacientului . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom . . .Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. calculii renali.Cărbune animal.Administrez medicaţia prescrisă de medic.Se explică pacientului tehnica investigaţiei şi regimul alimentar necesar pentru reuşita acestuia. .Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Stimulez dorinţa de cunoaştere. Pregătirea materialelor necesare . Tehnica: pregătirea pacientului pentru radiografia renală simplă Definiţie: radiografia renală simplă este explorarea radiologică fără substanţe de contrast care poate evidenţia: conturul şi poziţia rinichilor. uretrali sau vezicali radioopaci (care conţin săruri de calciu). administrare a diferitelor tratamente. .Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. . modul de manifestare. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o stare de bine fără greţuri şi vărsături. mod de viaţă echilibrat.Se anunţă pacientul şi i se explică importanţa tehnicii pentru stabilirea diagnosticului. ulei de ricin. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. nu mai prezintă risc de deshidratare şi este echilibrat hidro-electrolitic şi nutriţional. 4. .

Se notează examenul în foaia de observaţie. . limonade.Înaintea examenului pacientul nu mănâncă şi nu consumă lichide. unde va fi instalat comod în pat. .Pacientul este condus la serviciul radiologie. bolnavul poate consuma regimul său obişnuit. paste făinoase. pacientului i se administrează cărbune animal şi triferment câte două tablete de trei ori pe zi.Cu 2-3 zile înaintea examinării. .În seara precedentă zilei de radiografie i se administrează pacientului două linguri de ulei de ricin.În seara precedentă pacientul va consuma o cană cu ceai şi pâine prăjită. Pregătirea medicamentoasă a pacientului . ceaiuri. . . . pâine) şi ape gazoase. legume. zarzavaturi. .Cu două zile înaintea examinării. . După examen. să se întoarcă în salon. pacientul va consuma un regim fără alimente care conţin celuloză şi dau reziduuri multe (fructe. .În ziua precedentă examenului pacientul va consuma un regim hidric (supe.Pregătirea alimentară a pacientului .După efectuarea radiografiei.Pacientul este ajutat să se dezbrace şi să se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologică Îngrijirea pacientului după tehnică . ape negazoase). Participarea la examen . Aerul din tubul irigatorului trebuie complet evacuat pentru a nu fi introdus în colon.În dimineaţa examinării bolnavului i se efectuează o clismă cu apă caldă. pacientul este ajutat să se îmbrace.Înaintea executării radiografiei pacientul îşi va goli vezica urinară (sau i se va face un sondaj) şi se controlează radioscopic dacă mai există aer în intestin.

în vârstă de 30 ani se prezintă la U.Pacientul să respire liber pe nas . învăţ pacientul să îşi evacueze secreţiile nazale fără violenţă.. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: alterarea respiraţiei E: obstrucţia nazală (rino- sinuzită) S: secreţie muco- purulentă Obiect ive: .Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi să aibă o bună respiraţie Intervenţii autonome .Administrez tratamentul prescris de medic: antitusive. Tema nr. . dacă este cazul aspir secreţiile bronşice.La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale.Pacientul să prezinte mucoase libere şi integre . are mucoasele libere şi integre. . umezesc aerul din încăpere cu apă alcoolizată.Recoltez sânge. iar căile respiratorii sunt permeabile.Învăţ pacientul să evite schimbările bruşte de temperatură şi aglomeraţiile. ameţeli. 9 Pacientul D. .P. obstrucţie nazală prin secreţie muco- purulentă. Tehnica: Recoltarea urinei pentru urocultură Planul de îngrijire 1.U. . să expectoreze şi să colecteze sputa.Pacientul să fie echilibrat fizic şi psihic Intervenţii autonome .C. secreţie muco-purulentă Obiect ive: . Nevoia de a evita perico lele P: risc crescut de infecţie E: rino-sinuzita S: cefalee intensă. .Pacientul să prezinte rezistenţă crescută faţă de infecţie. are o bună respiraţie. anxietate.La nivelul faringelui şi laringelui: recomand pacientului repaus vocal absolut şi favorizez modalităţi de comunicare nonverbală. învăţ pacientul să facă gimnastică respiratorie şi să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat) Intervenţii delegate . Întocmiţi planul de îngrijire 2. decongestionante ale mucoasei traheo-bronşice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul respiră liber pe nas. 2. bronhodilatatoare. urină şi secreţiile muco-purulente pentru examenele de laborator. pe rând fiecare nară. 1. expectorante. asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore.La nivelul pulmonilor şi bronhiilor: învăţ pacientul să tuşească. cu următoarea simptomatologie: cefalee intensă. ameţeli.

Pacientul să se poată afirma. .Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. ideile şi dorinţele sale. .Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. . . să aibă o percepţie pozitivă de sine .Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile.Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii delegate . . microclimat. condimentele. . examene radiologice. . inhalaţii cu aerosoli Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă risc de infecţie şi este echilibrat psihic şi fizic.Antrenez pacientul în discuţii cu colegii de salon care au aceeaşi boală ca şi el. . aprovizionare cu apă. talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. . . alimentaţie.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antidepresive. cefalee Obiect ive: .Învăţ pacientul tehnici de afirmare de sine. anxiolitice. de comunicare şi de relaxare. vaporii iritanţi.Învăţ pacientul să utilizeze tehnici de relaxare.Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. dezinfecţie). .Pun în valoare capacităţile.Supraveghez în permanenţă bolnavul.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.Dau posibilitatea pacientului să ia singur decizii. . îndepărtarea reziduurilor. . . 3. endoscopice. . sentimentele.Educ pacientul să evite factorii care favorizează apariţia infecţiilor: fumatul.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. antibioticoterapie pe cale generală. . Intervenţii delegate . măsuri de igienă spitalicească (aerisirea salonului.Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente. alcoolul. curăţenie. condiţii de cazare. sterilizare. Nevoia de a comunica P: anxietate E: rino-sinuzita S: ameţeli. . consumul de băuturi reci Intervenţii delegate .Administrez medicaţia recomandată de medic: instilaţii nazale cu dezinfectante nazale astringente.Pregătesc pacientul în vederea oricărei tehnici la care va fi supus: puncţii.Determin pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. . .

Se anunţă şi se instruieşte privind folosirea bazinetului. mod de viaţă echilibrat.Să nu urineze în timpul toaletei  Fizic . alimentaţie raţională. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o imagine pozitivă despre sine şi este ferit de pericolele interne şi externe. administrare a diferitelor tratamente.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. modul de manifestare.Urinar sau ploscă.Lampă de spirt şi chibrituri  Pacient  Psihic . 4. obiceiuri şi deprinderi noi. Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Ciroza hepatică S: anxietate Obiect ive: . .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Să ştie să utilizeze numai recipientul gol şi curat. . .Să verse imediat urina în vasul colector. . .Să urineze fără defecaţie. . . . . 4 04 . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.Stimulez dorinţa de cunoaştere. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom .Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. aleză.Eprubete sterile sau alte recipiente în funcţie de examenul cerut.Materiale pentru toaleta organelor genitale externe.Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Muşama. .Pacientul să dobândească atitudini. cât şi a întregului organism Pregătire:  Materiale .Informează asupra stării funcţionale a rinichilor. .Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. .Se protejează patul cu muşama şi aleză. Tehnica: Recoltarea urinei pentru urocultură Scop: explorator . .

.Se transportă la laborator sau se însămânţează direct pe mediul de cultură şi se introduce în termostat. se elimină în toaletă sau în bazinet. pentru că acesta are efect de diluţie. apoi fără să se întrerupă jetul urinar. .Urocultura stabileşte prezenţa bacteriilor în urină. .Se aşează plosca sub pacient.Asistenta se spală pe mâini cu atenţie şi se usucă cu un prosop curat.Recoltarea urinei se face înaintea unui tratament cu antibiotice. .Se îndepărtează bazinetul şi se înlocuieşte cu altul curat Execuţie Recoltarea urinei pentru urocultură la jumătatea micţiunii: .Se flambează gura eprubetei înainte şi după recoltare. 4 14 .Se recoltează urina de dimineaţă. se recoltează aproximativ 5 ml de urină într-o eprubetă sterilă.Se face toaleta organelor genitale externe. circa 50 ml. . . . .Se astupă repede cu dopul. . . deoarece este o concentraţie mare de germeni şi în absenţa unui tratament cu perfuzii.Prima cantitate de urină emisă.

iar căile respiratorii sunt permeabile.Recoltez sânge.La nivelul faringelui şi laringelui: recomand pacientului repaus vocal absolut şi favorizez modalităţi de comunicare nonverbală. decongestionante ale mucoasei traheo-bronşice. are mucoasele libere şi integre. 2. 1/3 alcool etilic) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul respiră liber pe nas. asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore. . . expectorante. Diagnostic medical: Pneumonie pneumococică 1.La nivelul pulmonilor şi bronhiilor: învăţ pacientul să tuşească. .La nevoie administrez oxigen umidificat (2/3 apă. . Întocmiţi planul de îngrijire 2. Tema nr. .Pacientul să fie echilibrat fizic şi psihic 4 24 . învăţ pacientul să îşi evacueze secreţiile nazale fără violenţă. frison. bronhodilatatoare.Ajut pacientul să adopte poziţii care facilitează expectorarea Intervenţii delegate .La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: alterarea respiraţiei E: pneumonia pneumococică S: congestia feţei. frison unic. dacă este cazul aspir secreţiile bronşice. pe rând fiecare nară. prezintă următoarele simptome: junghi toracic. .Pacientul să prezinte rezistenţă crescută faţă de infecţie. Tuse iniţial seacă.Pacientul să respire liber pe nas . congestia feţei. urină şi secreţiile muco-purulente pentru examenele de laborator. febră 40 C.D.Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi să aibă o bună respiraţie Intervenţii autonome . toate brusc. învăţ pacientul să facă gimnastică respiratorie şi să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat).Pacientul să prezinte mucoase libere şi integre . apoi muco-purulentă. Tehnica: Recoltarea exudatului faringian Planul de îngrijire 1. să expectoreze şi să colecteze sputa.Administrez tratamentul prescris de medic: antitusive. congestia feţei Obiect ive: . tuse seacă şi apoi moco-purulentă Obiect ive: . are o bună respiraţie. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: pneumonia pneumococică S: junghi toracic. umezesc aerul din încăpere cu apă alcoolizată. 10 0 Pacientul F.

Calculez bilanţul ingesta/excreta pe 24 ore. examene radiologice. Intervenţii autonome .Încurajez pacientul să efectueze mişcări active pentru menţinerea tonusului muscular. împachetări reci. . congestia feţei Obiect ive: .Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. . alimentaţie. îndepărtarea reziduurilor.Pacientul să îşi menţină temperatura corpului în limite fiziologice . alcoolul.Determin pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. antibioticoterapie pe cale generală. . curăţenie.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic . sterilizare. . 3. .Fac igiena tegumentelor şi mucoaselor. .Aplic comprese reci. .Pregătesc pacientul în vederea oricărei tehnici la care va fi supus: puncţii. . condiţii de cazare. . . consumul de băuturi reci Intervenţii delegate . frison unic.Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente.Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. inhalaţii cu aerosoli Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă risc de infecţie şi este echilibrat psihic şi fizic. măsuri de igienă spitalicească (aerisirea salonului. .Administrez medicaţia recomandată de medic: instilaţii nazale cu dezinfectante nazale astringente.Educ pacientul să evite factorii care favorizează apariţia infecţiilor: fumatul.Învăţ pacientul să evite schimbările bruşte de temperatură şi aglomeraţiile. . 4 34 . endoscopice.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.Învăţ pacientul să utilizeze tehnici de relaxare. . .Pacientul să aibă o stare de bine fizic şi psihic Intervenţii autonome . fricţiuni. aprovizionare cu apă. Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale P: temperatură „în plafon” E: pneumonia pneumococică 0 S: febră 40 C. .Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative.Aerisesc încăperea.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. în special a cavităţii bucale.Asigur pacientului îmbrăcăminte lejeră. . microclimat.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. dezinfecţie). . condimentele. pungă cu gheaţă.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. vaporii iritanţi.

Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Educ pacientul să nu stropească în jur. 5.Stimulez dorinţa de cunoaştere. .Pacientul să dobândească atitudini. apoi le dezinfectez. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom . 4. .Educ pacientul cum să expectoreze.Pacientul să nu devină sursă de infecţii nosocomiale Intervenţii autonome . antibiotice Evaluare Pacientul are temperatura corpului în limite normale. .Educ pacientul să nu arunce corpuri străine în scuipătoare.Golesc şi curăţ scuipătorile. . cu aport caloric corespunzător necesităţilor. fenol 3%). apoi treptat trec pacientul la o alimentaţie normală.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. . . este echilibrat hidro- electrolitic şi prezintă o stare de bine fizic şi psihic.Îi curăţ mucoasa bucală şi dinţii cu tampoane. 4 44 . . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antitusive. . să tuşească cu gura închisă. modul de manifestare.Administrez pacientului alimentaţie lichidă şi semilichidă în perioadele febrile. Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată E: pneumonia pneumococică S: tuse iniţial seacă şi apoi muco-purulentă Obiect ive: . . când tuşeşte.Mânuiesc scuipătoarele cu prudenţă. .Asigur o cantitate suplimentară de lichide având în vedere pierderile prin febră şi transpiraţie.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. îl învăţ să nu înghită sputa şi să o colecteze în scuipătoare (care în prealabil a fost dezinfectată cu soluţie de lizol. înaintea tehnicilor de recoltare şi examinare.Administrez medicaţia recomandată de medic: antitermice. expectorante Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă sursă de infecţii. . . apoi mă spăl şi mă dezinfectez Intervenţii delegate .Schimb des lenjeria de pat şi de corp Intervenţii delegate .Pregătesc psihic pacientul. Nevoia de a învăţa P: lipsa cunoştinţelor E: pneumonia pneumococică S: anxietate Obiect ive: .

 Eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină.Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. . .  Eprubete medii de cultură. obiceiuri şi deprinderi noi. .  I se explică tehnica  Pregătire fizică  Se anunţă pacientul să nu mănânce.Asistenta îşi pune masca de protecţie. .Pacient  Pregătire psihică  Se anunţă pacientul.  Se anunţă pacientul să nu i se instileze soluţii pe nas. alimentaţie raţională.Asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. . .  Chibrituri . Tehnica: Recoltarea exsudatului faringian Definiţie: Exsudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian. . să nu bea apă.Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea tratamentului. administrare a diferitelor tratamente. să nu facă gargară Execuţie .Exsudatul faringian se recoltează înainte de administrarea antibioticelor sau a sulfamidelor. .  Stativ pentru eprubete.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. 4 54 .Materiale  De protecţie  Mască de tifon  Sterile  Spatulă linguală. mod de viaţă echilibrat.Asistenta aşează pacientul pe un scaun.  Ser fiziologic sau glicerină 15%  Nesterile  Tăviţă renală.  Lampă de spirt. Scop: explorator .Depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni Pregătirea: .

4 64 .Asistenta invită pacientul să deschidă gura şi inspectează fundul de gât..

cu tamponul faringian şterge depozitul de pe faringe şi amigdale. suprainfectarea.Se notează dacă s-au făcut însămânţări sau nu 4 74 .Dacă nu e posibilă însămânţarea la patul bolnavului. în prealabil cu ser fiziologic sau glicerină 15%. . .Se notează data recoltării. . . succesiv două eprubete din aceeaşi recoltare.Asistenta flambează gâtul eprubetei şi o închide cu dop steril.Asistenta flambează gura eprubetei şi introduce tamponul faringian în eprubeta care se închide cu dopul flambat.La indicaţia medicului. numele persoanei căreia i s-a efectuat recoltarea. dezlipeşte o porţiune din falsele membrane (când este cazul). tamponul se umezeşte. asistenta întinde produsul obţinut pe lame de sticlă pentru frotiuri colorate sau însămânţează imediat pe medii de cultură. . . Notarea în foaia de observaţie .Asistenta transportă produsul imediat la laborator evitând astfel.Asistenta deschide eprubeta cu tamponul faringian.Asistenta apasă limba cu spatula linguală. . ..Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun Pregătirea produsului pentru laborator .Asistenta.

Îl învăţ tehnici de relaxare Intervenţii delegate .Stabilesc raţia alimentară cu: proteine 13-15%. lipide 30-50%. în funcţie de gusturi şi de capacitate. emoţiilor.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. polidipsie. Tehnica: Recoltarea sângelui pentru glicemie şi hemoglobina glicolizată.Conştientizez bolnavul de importanţa activităţilor zilnice moderate. Când pacientul are o activitate uşoară îi recomand 30-35 cal/kg corp/24 ore. poliurie.Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric. stabilesc un program de activităţi fizice. Este foarte îngrijorat de pronostic. sulfamide hipoglicemiante sau biguanide şi urmăresc efectele secundare ale acestora (greţuri. . . glucide 50% în 24 ore. poliurie. .Pacientul să se alimenteze şi hidrateze în raport cu nevoile sale cantitative şi calitative în 24 ore. . inapetenţă).Urmăresc bolnavul să consume numai alimente cuprinse în regim. . . Întocmiţi planul de îngrijire 2.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . repartizate pe diferite mese şi adaptate efortului fizic. în surplus E: Diabet zaharat S: polidipsie. Numărul meselor în 24 ore: 4-6 mese (3 mese principale şi 2-3 gustări).Urmăresc orarul şi distribuţia meselor. epigastralgii.Aleg alimentele în funcţie de conţinutul de glucide. . . . .Bolnavul să obţină echilibrul metabolismului glucidic.Administrez medicaţia prescrisă de medic: medicaţie hipoglicemiantă pe cale orală. Diagnostic medical: Diabet zaharat tip II 1. 4 84 . . Planul de îngrijire 1. scădere în greutate Obiect ive: . .Permit bolnavului exprimarea sentimentelor. Nevoia de a bea şi a mânca P: sete exagerată. la adult 2/3 glucide complexe cu absorbţie lentă şi 1/3 glucide simple cu absorbţie rapidă.Pacientul să fie conştient că prin respectarea alimentaţiei şi a tratamentului poate duce o viata cvasinormală.Învăţ bolnavul valoarea energetică a alimentelor şi necesarul în funcţie de activităţile fizice şi vârstă.Explorez gusturile bolnavului la diferite categorii de alimente. . Tema nr. instalate de aproximativ 3 săptămâni. astenie. 11 Pacient de 45 ani se prezintă cu următoarele simptome: scădere în greutate. .Împreună cu bolnavul. vărsături.

fisurile. .Pacientul să fie echilibrat psihic. .Educ pacientul cu privire la păstrarea igienei corporale.Determin pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. KCL . şi a picioarelor. nevoile. administrez medicaţie sedativă Evaluare În urma îngrijirilor acordate bolnavul se alimentează şi hidratează corect.  Reechilibrez hidroelectrolitic şi acido-bazic pacientul prin perfuzii cu ser fiziologic.Sesizez unele modificări care au drept cauză diverse complicaţii: schimbări ale comportamentului (obnubilarea).În coma hiperglicemică:  Administrez doza de insulină ordinară recomandată de medic pe cale subcutanată şi intravenoasă la intervalul stabilit.  Recoltez periodic sânge pentru monitorizarea glicemiei. arterite) E: Diabet zaharat S: scădere în greutate. polidipsie. Pacientul este echilibrat psihic. astenie Obiect ive: .sau hiperglicemică) sau cronice (scăderea acuităţii vizuale – retinopatie. . transpiraţii. .Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. .Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima emoţiile.Evaluez manifestările de deshidratare: aspectul pielii şi a mucoaselor.Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă. îndepărtarea reziduurilor. .Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea. . Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii acute (coma hipo. .Pacientul să îşi satisfacă nevoile în funcţie de starea de sănătate şi gradul de dependenţă Intervenţii autonome . alimentaţie. pentru a preveni excoriaţiile. coma.Aplic măsuri de prevenire a complicaţiilor septice Intervenţii delegate .La nevoie. soluţie Ringer sau Fischer şi soluţie de bicarbonat de sodiu 14‰ 4 94 . bătăturile. . dezinfecţie). al rezervei alcaline şi urină pentru glicozurie. dureri în membrele inferioare – nevrite. sterilizare. respectarea circuitelor. respiraţie Kusmaul. . în general. 2. care se pot infecta uşor. în special. condiţii de cazare. .Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate.Iau măsuri sporite de evitare a infecţiilor nosocomiale (aerisirea salonului. poliurie.Asigur condiţiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele. . microclimat. .Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative.Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. aprovizionare cu apă. . . curăţenie.Administrez medicaţia adjuvantă: vitaminoterapia. .

în funcţie de rezerva alcalină.Administrez antiseptice urinare. . . . antibiotice la indicaţia medicului. respiratorii sau urinare.Asigur igiena corporală riguroasă.Cântăresc zilnic pacientul. în funcţie de ionograma serică şi urinară. repetat. sulfamide. 4. .Dau posibilitatea pacientului să ia singur decizii.Corectez dezechilibrul acido-bazic. respiratorii sau urinare. până la revenirea din starea de comă şi reluarea alimentaţiei pe cale naturală. 5 05 . . . Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel afectiv E: Diabet zaharat S: anxietate Obiect ive: .În coma hipoglicemică:  Administrez la recomandarea medicului soluţie glucozată hipertonă 10-20%.Învăţ bolnavul tehnici de afirmare.Servesc pacientul la pat cu urinar şi bazinet dacă este cazul.Pacientul să nu prezinte complicaţii cutanate.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic.Corectez dezechilibrul hidric prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide şi electroliţi. . este echilibrat psihic şi îşi satisface nevoile în funcţie de starea lui de sănătate 3.Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie Intervenţii delegate .Pun în valoare capacităţile. . 250-500 ml/oră. la indicaţia medicului.Zilnic. Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată cantitativ şi calitativ E: Diabet zaharat S: poliurie Obiect ive: . sub controlul glicemiei Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un mediu de siguranţă. să aibă o percepţie pozitivă de sine .Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . . fac bilanţul hidric măsurând cu conştiinciozitate ingestia şi excreţia. de comunicare şi de relaxare. conform antibiogramei Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic şi nu prezintă complicaţii cutanate. . talentele şi realizările anterioare ale bolnavului.Pacientul să se poată afirma. Intervenţii autonome .

administrare a diferitelor tratamente. . Spre deosebire de aceasta.Pun la dispoziţia pacientului exemple de diabetici cu evoluţie favorabilă îndelungată. . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. .Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. determinarea hemoglobinei glicozilate oferă o estimare retrospectivă a statusului glicemic. . . obiceiuri şi deprinderi noi. Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. independenţa de ritmul circadian. Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. modul de manifestare. Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. anxiolitice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă de sine şi este ferit de pericole interne şi externe. Administrez medicaţia prescrisă: antidepresive. alimentaţie raţională. de a schimba idei cu alţii. mod de viaţă echilibrat. de a crea legături semnificative. dieta şi alte fluctuaţii tranzitorii ale concentraţiei 5 05 . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom . Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. . Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. 5. Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii Intervenţii delegate .Stimulez dorinţa de cunoaştere.Ajut bolnavul să identifice posibilităţile sale de a asculta. .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice.Pacientul să dobândească atitudini. . . Nevoia de a învăţa P: lipsa cunoştinţelor E: Diabet zaharat S: anxietate Obiect ive: . . Tehnica: Recoltarea sângelui pentru glicemie şi hemoglobina glicolizată Efectuarea glicemiei permite evaluarea statusului curent al metabolismului carbohidraţilor la pacienţii diabetici în momentul recoltării probei de sânge.

glucozei în sânge. Hemoglobina glicozilată HbA1 (HbA1a. 100-120 zile). fiind dependentă de cantitatea de glucoza din sânge. rezultată prin legarea continuă şi ireversibilă a glucozei din sânge pe durata de viaţă a eritrocitelor (de aprox. Glicozilarea se efectuează în două etape prin reacţii non-enzimatice. creşterea hemoglobinei glicozilate (şi prin urmare a Hb A1c. Astfel. care reprezintă 75-80 % din HbA1) este proporţională cu nivelul mediu al glucozei sanguine în cursul ultimelor 2-3 luni anterioare testării. HbA1b si HbA1c) reprezintă un mic procent din hemoglobina A (5-7 %). 5 15 .

in special de tip IgM (boala Waldenström) rezultatele obţinute pot fi uneori neconcludente. o o Stabilitate probă . pierderi cronice de sânge. Pentru cadre medicale Specimen recoltat . Creşteri ale HbA1c pot să mai apară şi în următoarele situaţii: anemie feriprivă. el poate fi păstrat la 2- o o 8 C. Diabetul zaharat se consideră a fi controlat adecvat când se obţin valori sub 7% ale HbA1c. lisinopril. poate fi păstrat la 2-8 C. Cantitate recoltată . insulina. Prelucrare necesară după recoltare . indapamid. Creşterea HbA1c indică prezenţa unei hiperglicemii in ultimele 2-3 luni.aspirina. gemfibrozil. ramipril. hidroclorotiazidă. lovastatin. splenectomie. insuficienţa renală cronică şi în anemiile hemolitice (datorită scăderii duratei de viaţă a hematiilor). Metoda Se foloseşte metoda imunoturbidimetrică. . hemolizatul este stabil 24 ore la 2-8 C si 6 luni la o -20 C. transplant de celule beta. Scăderea hemoglobinei glicozilate are loc treptat pe durata mai multor luni. Sângele total. Recipient de recoltare .vacutainer cu EDTA K3.deferoxamil. nivelul acesteia putând să crească până la 20% in cazul unui control glicemic deficitar. Scăderi: .sângele total se hemolizează. intoxicaţie cu Pb. deoarece sensibilitatea sa este scăzută în comparaţie cu testul de toleranţă la glucoză. Limite si interferenţe Nu se recomandă folosirea testului în diagnosticul diabetului zaharat.sânge venos. post- transfuzional.7 zile la 2-8 C . consum de alcool. Poate evalua metoda terapeutică cea mai eficientă: antidiabetice orale. retinopatia. folosind reactivul hemolizant. propranolol.6 luni la pacienţii cu diabet zaharat de tip II (excepţie: în sarcina .control la 2 luni) Pregătire pacient Se recoltează a jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după masă).3-4 luni la pacienţii cu diabet zaharat tip I. hemoglobină carbamilată (la pacienţi uremici). betablocante. Interferente cu medicamente: Creşteri: . atenolol. nefropatia. de asemenea. Hemolizatul proaspăt este supus imediat testării. De asemenea are un rol predictiv în ceea ce priveşte riscul complicaţiilor diabetului: cetoacidoza. diltizen.cat permite vacuumul. Determinarea Hb A1c constituie un test de evaluare şi monitorizare pe termen lung al controlului glicemic la pacienţii cu diabet zaharat. Scăderi ale HbA1c pot fi întâlnite în sarcină. nicardipin. pe măsură ce hematiile cu hemoglobina normal glicozilată le înlocuiesc pe cele cu concentraţii crescute. Testul se execută la un interval de : . insulina. enalapril. Interferenţe analitice: la pacienţii cu gamapatii monoclonale. eventual. pravastatin. glipizid. metformin. verapamil. 5 25 .

G si Lepore determina valori fals scăzute ale acesteia.Prezenta hemoglobinelor patologice interferă cu testul. . D. astfel HbF si HbH determina valori fals crescute ale HbA1c. C. in timp ce HbS. E.

Pacientul să fie echilibrat fizic şi psihic .La nivelul faringelui şi laringelui: recomand pacientului repaus vocal absolut şi favorizez modalităţi de comunicare nonverbală. tuse seacă Obiective: .Pacientul să prezinte mucoase libere şi integre .5 C. durere toracică intensă Obiect ive: . catar oculo-nazal.Pacientul să prezinte rezistenţă crescută faţă de infecţie. pe rând fiecare nară. Nevoia de a evita perico lele P: risc crescut de infecţie E: Viroză respiratorie S: cefalee. anorexie. bronhodilatatoare. Tehnica: Administrarea medicamentelor pe cale cutanată Planul de îngrijire 1. dacă este cazul aspir secreţiile bronşice. Diagnostic medical: Viroză respiratorie 1.La nivelul pulmonilor şi bronhiilor: învăţ pacientul să tuşească. are mucoasele libere şi integre. iar căile respiratorii sunt permeabile. 2. are o bună respiraţie. învăţ pacientul să îşi evacueze secreţiile nazale fără violenţă. .Recoltez sânge. umezesc aerul din încăpere cu apă alcoolizată. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: respiraţie dificilă pe nas E: Viroză respiratorie S: catar oculo-nazal.Pacientul să respire liber pe nas . expectorante. . transpiraţii nocturne. Întocmiţi planul de îngrijire 2.Administrez tratamentul prescris de medic: antitusive. cefalee. urină şi secreţiile muco-purulente pentru examenele de laborator. 12 0 Pacient de 40 ani se prezintă cu următoarele simptome generale: febră 39. asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore. învăţ pacientul să facă gimnastică respiratorie şi să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat) Intervenţii delegate . . tuse seacă şi chinuitoare care nu îi permite să se odihnească.La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale.Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi să aibă o bună respiraţie Intervenţii autonome . să expectoreze şi să colecteze sputa. decongestionante ale mucoasei traheo-bronşice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul respiră liber pe nas. . Tema nr.

. condimentele.Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii delegate .Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. examene radiologice. . dezinfecţie).Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative.Învăţ pacientul tehnici de afirmare de sine. de comunicare şi de relaxare.Învăţ pacientul să utilizeze tehnici de relaxare. sentimentele. .Antrenez pacientul în discuţii cu colegii de salon care au aceeaşi boală ca şi el.Determin pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. alimentaţie.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. consumul de băuturi reci Intervenţii delegate . îndepărtarea reziduurilor. măsuri de igienă spitalicească (aerisirea salonului. sterilizare. .Pacientul să se poată afirma.Educ pacientul să evite factorii care favorizează apariţia infecţiilor: fumatul.Învăţ pacientul să evite schimbările bruşte de temperatură şi aglomeraţiile.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. să aibă o percepţie pozitivă de sine . alcoolul. . Intervenţii autonome . vaporii iritanţi. ideile şi dorinţele sale. Nevoia de a comunica P: anxietate E: Viroză respiratorie S: cefalee Obiect ive: .Pun în valoare capacităţile. Intervenţii delegate . condiţii de cazare. antibioticoterapie pe cale generală. .Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. . curăţenie. endoscopice.Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. . .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente. talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. . . .Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile. . microclimat. . 3. inhalaţii cu aerosoli Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă risc de infecţie şi este echilibrat psihic şi fizic. aprovizionare cu apă. .Dau posibilitatea pacientului să ia singur decizii.Pregătesc pacientul în vederea oricărei tehnici la care va fi supus: puncţii. .Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. .Administrez medicaţia recomandată de medic: instilaţii nazale cu dezinfectante nazale astringente. .Supraveghez în permanenţă bolnavul.

Administrez medicaţia prescrisă de medic: antidepresive. anxiolitice.. .

Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare Pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Pudre. spatule.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. . Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Viroză respiratorie S: anxietate Obiect ive: . compresă medicamentoasă. Pregătirea administrării  Materiale . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o imagine pozitivă despre sine şi este ferit de pericolele interne şi externe.Săpunuri medicinale.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. aleză.Materiale pentru protecţia patului – muşama. obiceiuri şi deprinderi noi.Pacientul să dobândească atitudini. comprese. . 4.Pe suprafaţa tegumentelor se aplică medicamentele care au efect local la acest nivel Forma de prezentare a medicamentelor .Creioane caustice. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom . . modul de manifestare. tampoane. .Lichide – se administrează prin badijonare. .Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala.Mixturi.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. Tehnica: Administrarea medicamentelor pe cale cutanată Scop: . . .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. . . .Stimulez dorinţa de cunoaştere. . mod de viaţă echilibrat.Unguente. administrare a diferitelor tratamente. alimentaţie raţională. . .Băi medicinale.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Instrumentar şi materiale sterile – pense port-tampon. . .Pudriere cu capac perforat.Paste. . mănuşi de cauciuc. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. .

. albastru de metil). Se folosesc substanţe medicamentoase sau dezinfectante.Se aşează într-o poziţie care să permită aplicarea medicamentelor.Pudrajul reprezintă presărarea medicamentelor sub formă de pudră pe piele cu ajutorul tampoanelor sau cutiilor cu capac perforat. într-un strat subţire (unguentele sunt preparate din substanţă medicamentoasă. tinctură de genţiană.Urmărirea efectului local.Mixturile se întind cu ajutorul tampoanelor montate pe port-tampon sau cu mâna îmbrăcată în mănuşă.Compresele medicamentoase vor fi stoarse pentru a preveni macerarea pielii. de absorbţie a grăsimilor. cu ajutorul spatulelor. Aplicarea medicamentelor . dezinfectantă. ele au o acţiune de distrugere a ţesutului granular sau de favorizare a epitelizării unor suprafeţe ulcerate (exemplu creioane cu nitrat de argint.Compresa medicamentoasă constă în îmbibarea soluţiei medicamentoase într-un strat medicamentos.Sesizarea unor efecte secundare apărute: prurit. Rivanol). antiinflamatorie (exemplu: soluţie Burow.Prosop de baie  Pacientul . Se pot face băi parţiale sau complete. . înglobată în vaselină. pastele conţin grăsimi şi pudre). lanolină. .Asistenta alege instrumentele. dezinfectant.Creioanele caustice sunt introduse în tuburi protectoare. în funcţie de forma de prezentare a medicamentelor. talc mentolat. . . . pe suprafaţa tegumentelor.Tampoanele se îmbibă prin turnarea soluţiei şi nu prin introducerea lor în borcanul cu soluţie. decongestiv. . . antipruginos. . Acţiunea pudrelor poate fi de combatere a pruritului. . .Se informează asupra efectelor medicamentelor.Badijonarea constă în întinderea unei soluţii medicamentoase cu ajutorul unui tampon montat pe un port-tampon (exemplu: tinctură de iod.Mixturile se agită înainte de utilizare . de uscare şi de răcorire a pielii (exemplu: pudra de talc.Băile medicinale se utilizează pentru efectul calmant. Are o acţiune sicativă.Tăviţă renală. . cu sulfat de cupru). infuzii de plante pregătite la temperatura corpului Îngrijirea pacientului ulterior aplicării medicamentelor pe piele: . antipruginoasă.Săpunurile medicinale sunt utilizate atât pentru spălarea pielii cât şi pentru obţinerea unui efect medicamentos. . reacţie alergică. .Schimbare periodică a compreselor medicamentoase DE ŞTIUT . în funcţie de suprafaţa pielii. care apoi se aplică pe tegumentul bolnav. Săpunul este întins pe piele.Unguentele şi pastele se aplică. După aplicare pielea este lăsată să se usuce. oxid de zinc). lăsat să se usuce şi îndepărtat după câteva ore sau 1-2 zile. . .Acoperirea regiunii cu comprese mari de tifon.

Folosirea aceluiaşi tampon pentru badijonarea mai multor regiuni bolnave . .DE EVITAT .Păstrarea medicamentelor la temperaturi ridicate.

dacă durerea se intensifică la efort. prezintă următoarele simptome: cefalee intensă rebelă la tratament.Intervenţii legate de durere  Încerc să ajut pacienta să identifice cauza durerii (conflicte. seara). diplopie Obiect ive: .  O sfătuiesc să evite flectarea coapselor. Tema nr.  Furnizez pacientei explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. deci şi presiunea intracraniană.  Îi asigur securitatea ca pacienta să nu se lezeze pe sine. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: Hipertensiunea intracraniană S: cefalee.  Îi asigur condiţii de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare.Pentru reducerea presiunii intracraniene 0  Ridic capul pacientei faţă de cap sub un unghi de 15 – 30 (facilitează drenajul venos). vărsături în jet. Dacă îi este permisă întoarcerea o învăţ să expire în momentul când o execută . care pot alina durerea. vărsături în jet fără greaţă.Pacienta să prezinte o stare de confort fizic şi psihic Intervenţii autonome . Este agitată şi foarte speriată. anxietate.  Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu. strănut.  Diplopia poate fi eliminată prin intermediul unui pansament la ochi. Întocmiţi planul de îngrijire 2.  Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. a gâtului.  Aplic comprese reci pe frunte. .  O sfătuiesc să evite întoarcerea în pat. .Pacientei să i se reducă presiunea intracraniană.S. stres. Diagnostic medical: Sindrom de hipertensiune intracraniană. oboseală.  Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea.Pacienta să nu prezinte complicaţii. caracterul durerii. tuse.  O sfătuiesc să evite contracţiile izometrice deoarece măresc tensiunea arterială. . Tehnica: Puncţia rahidiană Planul de îngrijire 1. 1. diplopie. momentul apariţiei (dimineaţa. 13 Pacienta D.  O sfătuiesc să reducă activităţile care măresc presiunea intracraniană. să evite rotirea capului.  Asigur menţinerea oxigenării creierului (hipoxia cerebrală este prevenită prin menţinerea funcţionalităţii căilor respiratorii şi reducerea presiunii intracraniene). alte cauze psihologice). localizarea durerii. instalate în cursul nopţii.

 Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. .

Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic şi acido-bazic Intervenţii autonome .  Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice Intervenţii delegate .Alimentez pacienta parenteral cu soluţii de glucoză hipertone 20 – 50%. . .Pacienta să se poată afirma. amestecuri de aminoacizi. . . 3.Suprim alimentaţia pe gură. vitamine şi electroliţi.Corectez tulburările electrolitice şi rezerva alcalină Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată hidroelectrolitic şi acido-bazic. cu capul într-o parte. hidrolizate proteice. .. cât mai aproape de marginea patului.Aşez bolnava în poziţie de decubit dorsal.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative Intervenţii delegate . soluţii de glucoză hipertone 20 – 50%.Pacienta să fie menajată fizic şi psihic în timpul vărsăturii.Institui respiraţii controlate pentru a reduce presiunea CO2 (reducând astfel vasodilataţia) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai prezintă presiune intracraniană şi este echilibrată fizic şi psihic 2. .Institui perfuzii lichide intravenos (manitol. .Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate. . Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată E: Hipertensiunea intracraniană S: vărsături în jet.Îi ofer un pahar cu apă să îşi clătească gura după vărsătură. . Nevoia de a comunica P: anxietate E: Hipertensiunea intracraniană S: cefalee Obiect ive: . cefalee Obiect ive: . să aibă o percepţie pozitivă de sine .O ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat.Rehidratarea orală o încep încet. .O liniştesc din punct de vedere psihic. . cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu linguriţa.Administrez oxigen înainte şi după aspiraţie. .Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator.Pacienta să fie ferită de pericole interne sau externe . corticoizi) sau soluţii clorurate izotone conform indicaţiilor medicului.

Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime nevoile. .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. talentele şi realizările anterioare ale bolnavei.Antrenez pacienta în discuţii cu colegele de salon care au aceeaşi boală ca şi ea. anxiolitice.Măsurarea presiunii lichidului cefalorahidian. . ideile şi dorinţele sale. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Hipertensiunea intracraniană S: anxietate Obiect ive: .Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Supraveghez în permanenţă bolnavul.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antidepresive. Intervenţii delegate . . sentimentele.Dau posibilitatea pacientei să ia singur decizii.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. alimentaţie raţională. . . printre vertebre. . 6 06 .Pacienta să dobândească atitudini.Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. Scop:  Explorator . . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o imagine pozitivă despre sine şi este ferită de pericolele interne şi externe. obiceiuri şi deprinderi noi. de comunicare şi de relaxare. .Recoltarea lichidului în vederea examenului macroscopic şi de laborator.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala. . Tehnica: Puncţia rahidiană Definiţie: Puncţia rahidiană reprezintă pătrunderea cu un ac în spaţiul subarahnoidian. . . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom .Antrenez bolnava în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii.Pun în valoare capacităţile.Stimulez dorinţa de cunoaştere. Intervenţii delegate . modul de manifestare. 4. . .Învăţ pacienta tehnici de afirmare de sine. mod de viaţă echilibrat. administrare a diferitelor tratamente.

manometru Claude. . Indicaţii: . pentru rahianestezie. .  Poziţia este dată de locul puncţiei şi starea lui. câmpuri chirurgicale. .  Pentru dezinfecţia pielii tip III. preparate cortizonice.  Materialele se aleg în funcţie de scopul puncţiei .  Poziţia de decubit lateral în pat cu spatele la marginea patului.Intervenţii chirurgicale – cu scop anestezic Locul puncţiei: .Injectarea de substanţe radioopace pentru examenul radiologic al măduvei (aer sau substanţe pe bază de iod)  Terapeutic .Pacientul  Pregătirea psihică: Se informează pacientul cu privire la necesitatea efectuării puncţiei. citostatice. ace şi seringă pentru anestezie. seringi.Puncţia occipitală – între protuberanţa occipitală externă şi apofiza axisului.Se desfăşoară în salon. lampă de spirt. în sala de tratamente sau în sala de operaţie.Medicul şi pacientele se spală pe mâini.Introducerea medicamentelor citostatice. seruri imune. . . pe linia mediană Pregătirea puncţiei: . hemoragie subarahnoidiană. bărbia atinge pieptul (poziţia „spate de pisică” sau asemănătoare cu cea a embrionului).Puncţia lombară – D12 – L1 sau L4 – L5. anatomice. comprese şi tampoane. i se explică poziţia în care va sta  Pregătirea fizică:  Pacientul este á jeun. coapsele flectate pe abdomen.Boli inflamatorii ale sistemului nervos central (meningită.Se face de către medic.Introducerea substanţelor anestezice – rahianestezia.  Alte materiale: eprubete. iar capul în hiperflexie. scleroză multiplă. ajutat de una sau două asistente medicale .Materiale  De protecţie a mesei sau a patului.  Instrumente şi materiale sterile. encefalită).  Medicamente – anestezice locale. 6 16 . Execuţia puncţiei . tumori cerebrale. tăviţă renală.Puncţia dorsală – D6 – D7. . mănuşi de cauciuc.  Poziţia şezând pe masa de operaţie sau de tratament cu mâinile pe coapse. antibioticelor sau serurilor imune în spaţiul subarahnoidian  Anestezic . antibiotice. ace lungi cu diametrul de 1 – 1. pense hemostatice.Prin puncţie se face decomprimarea în cazul sindromului de hipertensiune intracraniană.5 mm cu mandrin.

fără importanţă. numele persoanei care a executat puncţia. rahialgii).Sindrom post-puncţional (ameţeli. serveşte acul puncţiei cu mandrin.Se notează aspectul lichidului şi presiunea. .Dureri violente în membrele inferioare. . cu vârful acului. 24 ore. apreciindu-se culoarea.Una din asistente dezbracă pacientul şi protejează patul sau masa de puncţie cu muşama.Medicul execută puncţia şi apoi scoate mandrinul.Examinarea macroscopică se face imediat. . Îngrijirea ulterioară a pacientului: . vărsături. . Notarea puncţiei în foaia de observaţie: .Una din asistente serveşte manometrul Claude şi seringa cu soluţiile medicamentoase.După 6 ore se poate alimenta şi hidrata la pat.Medicul retrage acul de puncţie. Accidente: . tensiune arterială. purulent. iar cealaltă asistentă menţine pacientul în poziţia recomandată susţinându-i ceafa cu o mână. aplică un pansament uscat fixat cu romplast şi aşează pacientul în pat în poziţie de decubit dorsal. iar medicul măsoară tensiunea LCR. cefalee.Hemoragii ce apar prin ac în timpul puncţiei. .Medicul stabileşte locul puncţiei. dezinfecţie tip III. . bacteriologic lichidul este trimis la laborator. . cefalee Pregătirea produsului pentru examinare: . . presiunea lichidului:  În mod normal lichidul este limpede. datorat hipotensiunii lichidiene provocate de puncţie.Una din asistente serveşte câmpul steril. cealaltă asistentă pregăteşte locul puncţie. greţuri.Una din asistente serveşte seringa cu anestezic şi mănuşile chirurgicale. se scurge picătură cu picătură. . determinate de atingerea ramificaţiilor „cozii de cal” sau a măduvei spinării. iar viteza sa de scurgere poate creşte. . iar medicul face anestezia locală. clar precum apa de stâncă. respiraţie. precum şi data. una din asistente menţine eprubetele pentru recoltarea lichidului. în funcţie de starea lui şi locul puncţiei. iar o asistentă aşează pacientul în poziţie corespunzătoare. fără pernă. xantocrom. iar cu cealaltă împingând uşor regiunea epigastrică. biochimic. aspectul. . . 6 26 . iar una din asistente dezinfectează locul puncţiei.  În stări patologice LCR poate fi hemoragic.Se informează medicul în cazul apariţiei unor manifestări cum ar fi: vărsături.Pentru examenul citologic. iar medicul aşează câmpul steril sub locul puncţiei. dezinfectează locul puncţiei.Se supraveghează semnele vitale: puls. ora. . comprimă cu o compresă sterilă locul puncţiei.Pacientul stă în decubit dorsal fără pernă. aleză.

Contractura feţei. gâtului sau a unui membru prin atingerea măduvei cervicale. . când s-a executat puncţia sub occipital.. accidentul este foarte rar (se vor pregăti mijloacele obişnuite de reanimare) 6 36 .Şocul reflex poate duce la sincope mortale.

Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice Intervenţii delegate .Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. Tehnica: Imobilizarea prelungită la pat: complicaţii şi prevenire. . .Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima emoţiile. nevoile. tulburări de vorbire. Tema nr. tulburări de vorbire. . . P2: durerea E2: Accident vascular cerebral S2: cefalee intensă.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. Nevoia de a evita perico lele P1: risc de accidentare E1: Accident vascular cerebral S1: diminuarea motilităţii şi sensibilităţii hemicorpului stâng Obiect ive: . răspunde cu dificultate la întrebări. dezinfecţie). furnizez informaţiile de care are nevoie. măsuri de igienă spitalicească – condiţii de cazare. . diminuarea motilităţii şi sensibilităţii hemicorpului stâng.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat psihic şi beneficiază de un mediu de siguranţă. alimentaţie.Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă fără accidente .S. cunoscut hipertensiv. curăţenie. . microclimat.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . Diagnostic medical: Accident vascular cerebral. Este agitat şi speriat.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. . anxietate Obiect ive: . Planul de îngrijire 1. sterilizare. se prezintă la urgenţe pentru cefalee intensă. . pentru a evita pericolele prin accidentare. 14 Domnul R.Iau măsuri sporite de evitare a infecţiilor nosocomiale (respectarea circuitelor.Pacientul să nu mai prezinte durere 6 46 .Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. 1. aprovizionare cu apă. HTA stadiul II – III.Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.Asigur condiţiile de mediu adecvate. îndepărtarea reziduurilor. Întocmiţi planul de îngrijire 2. .

Pacientul să fie echilibrat psihic şi fizic 6 56 ..

mâinilor şi picioarelor. . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: circulaţie inadecvată E: Accident vascular cerebral S: HTA – stadiul II – III Obiect ive .Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. . antianginoase. hipotensoare. Nevoia de a comunica P: atingere cerebrală E: Accident vascular cerebral S: tulburări de vorbire. masaje. . administrări de electroliţi în funcţie de ionogramă şi de rezerva alcalină Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă durere şi este echilibrat psihic şi fizic. 3. îi scot cravata) şi îi scot protezele dentare. 2. .Pregătesc pacientul fizic şi psihic pentru examene radiologice şi de laborator Intervenţii delegate .Aşez bolnavul într-o poziţie semişezândă. diuretice.Pacientul să fie echilibrat psihic. să reducă grăsimile şi NaCl din alimentaţie. antiaritmice. .Administrez medicaţia prescrisă: tonice cardiace.Învăţ pacientul tehnici de relaxare. anxietate Obiect ive: . în decubit lateral.Eliberez bolnavul de orice strânsoare de la gât (desfac nasturii de la cămaşă. asupra gradului de efort pe care poate să- l depună. hidrolizate de proteine. anticoagulante Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o circulaţie adecvată şi este echilibrat psihic. vasodilatatoare.Urmăresc funcţiile vitale şi vegetative.Efectuez masaj al spatelui. .Informez pacientul asupra stadiului bolii.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . . .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente. Intervenţii autonome .Urmăresc efectul medicamentelor administrate la indicaţia medicului. zarzavaturi. . 6 66 . . asupra importanţei continuării tratamentului medicamentos Intervenţii delegate .Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată. .Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active şi pasive.Menţin şi corectez echilibrul hidro-electrolitic şi acido-bazic prin perfuzii intravenoase de glucoză 10 – 20%.Învăţ pacientul să aibă o alimentaţie bogată în fructe .

. .Pregătesc psihic şi fizic bolnavul pentru diverse examinări ale organelor de simţ şi îl îngrijesc după examinare Intervenţii delegate .Efectuez exerciţii active şi pasive pentru prevenirea complicaţiilor musculare. explicându-i scopul şi natura intervenţiilor. .Pacientul să fie compensat senzorial Intervenţii autonome . . .Pacientul să aibă o postură adecvată . 4.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. articulare precum şi a escarelor. circulaţia sângelui şi drenajul secreţiilor bronşice.Asigur un mediu de securitate liniştit.Folosesc mijloace auxiliare şi de confort pentru menţinerea poziţiei anatomice. respectând poziţiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului. .Învăţ pacientul care este poziţia adecvată Intervenţii delegate .Furnizez mijloacele de comunicare.Cercetez posibilităţile de comunicare ale bolnavului.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antalgice şi anxiolitice .Asigur igiena tegumentelor şi a lenjeriilor de pat şi de corp. . .Instalez pacientul în pat. este echilibrat psihic şi compensat senzorial. . . anchiloze sau contracturi Intervenţii autonome .Familiarizez bolnavul cu mediul său ambiant.Pacientul să aibă o poziţie care să favorizeze respiraţia. .Verific pielea în regiunile cu proeminenţe osoase odată cu schimbarea poziţiei.Pacientul să folosească mijloace de comunicare adecvate stării sale. .Pacientul să nu prezinte complicaţii precum: escare de decubit. .Schimb poziţia pacientului la interval de 2 ore. .Administrez medicaţia prescrisă de medic: antalgice şi anxiolitice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul foloseşte mijloace de comunicare adecvate stării sale.Liniştesc bolnavul cu privire la starea sa. . .Masez punctele de presiune la fiecare schimbare a poziţiei. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură P: lezări ale muşchilor şi nervilor E: Accident vascular cerebral S: diminuarea motilităţii şi sensibilităţii hemicorpului stâng Obiect ive: .Efectuez exerciţii active şi pasive. . .Învăţ bolnavul să utilizeze mijloacele de comunicare conform posibilităţilor sale.

Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: stare de dezavantaj în comparaţie cu alte persoane E: Accident vascular cerebral S: diminuarea motilităţii şi sensibilităţii hemicorpului stâng Obiect ive: .Ajut pacientul în recuperarea fizică şi psihică pentru reducerea handicapurilor şi obţinerea independenţei.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. a idealurilor sale. . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Identific prin observaţie şi conversaţie cauza neputinţei pacientului.Pacientul să îşi recapete încrederea şi stima de sine . 6. .Îl informez asupra dreptului său de a lua decizii care îl privesc. . 5. .Notez orice modificare în comportamentul sau starea pacientului Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul şi-a recăpătat încrederea în sine şi stima de sine şi poate realiza obiectiv activităţile sale. .Observ reacţiile pacientului la luarea deciziilor şi îl conving de importanţa lor şi de responsabilitatea ce îi revine.Orientez pacientul spre ale activităţi decât cele anterioare în raport cu capacităţile sale. . .Câştig încrederea pacientului prin modul meu de comportare şi prin discuţiile purtate cu el. .Pacientul să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale Intervenţii autonome . . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Accident vascular cerebral S: anxietate Obiect ive: .Ajut pacientul să îşi însuşească criteriile de control în aprecierea activităţii sale zilnice. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom . .Observ obiectivitatea aprecierilor pacientului.Pacientul să dobândească atitudini. a obiectivelor realizate. modul de manifestare.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. . .Stimulez dorinţa de cunoaştere. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o postură adecvată şi nu prezintă complicaţii. .Îl ajut în cunoaşterea şi reevaluarea capacităţilor sale. .Îl consult în planificarea activităţilor propuse.

. obiceiuri şi deprinderi noi. oxid de zinc cu vitamina A şi D2. . . .Spălarea zilnică cu apă şi săpun şi ungerea regiunilor expuse umezelii.Talc de pânză  Alimentaţie şi hidratare echilibrată . . . depinzând de factorul de risc şi de intoleranţa pielii la presiune îndelungată. Se pot folosi: .Pentru ungerea pielii. Se va avea în vedere: .Mobilizarea bolnavului se face la 2 sau 3 ore.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. pentru tendonul lui Achile). . formarea lor fiind variabilă.Evitarea cutelor lenjeriei de pat.Perne de diverse dimensiuni şi forme (pentru genunchi. Escarele pot apărea în câteva ore sau în câteva zile.Scuturarea patului ori de câte ori este nevoie  Folosirea materialelor complementare necesare pentru prevenirea escarelor.Se evită imobilizarea. Tehnica: Imobilizarea prelungită la pat: complicaţii şi prevenire.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.Alimentaţia trebuie să fie bogată în proteine – pentru a favoriza cicatrizarea – . Principiile tratamentului preventiv:  Schimbarea de poziţie . deoarece pielea unsă se macerează mai greu decât pielea uscată (în caz de incontinenţă se apelează la sonda Foley).Saltele speciale (eventual. . blană de oaie).Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. administrare a diferitelor tratamente. . Mijloacele de prevenire şi complicaţie se adresează cauzelor locale sau favorizante şi reprezintă „cartea de vizită” a asistentei medicale. . alimentaţie raţională. .Este necesară o foaie de supraveghere a escarelor în care se notează:  orele de schimbare şi poziţia: 00  14 decubit dorsal 00  16 decubit lateral stâng 00  18 decubit dorsal 00  20 decubit lateral drept  aspectul cutanat  zonele de masaj  Asigurarea confortului şi menţinerea bolnavului într-o stare de igienă perfectă. renunţarea la lenjeria de corp. la nevoie mai des. mod de viaţă echilibrat.Colaci de cauciuc.

.şi în vitamine – ţinând cont de vârsta şi greutatea bolnavului.

şi ajută la regăsirea forţei şi energiei  Indicaţii . . iar la ceafă şi umeri – invers.Favorizează revascularizaţia tisulară. înlătură durerea. de jos în sus.În momentul schimbării poziţiei. . confortabilă pentru asistenta medicală  Prin utilizare alternativă cald şi frig – se face în loc de masaj  Obiective: . provocând.Se închid ferestrele.Rehidratează pielea (masaj cu unguent hidratant sau cu apă şi săpun).Cuburi de gheaţă şi apă caldă  Tehnică: . . pe toate regiunile expuse  Principii . o vasodilataţie şi vasoconstricţie locală (se face de mai multe ori).Escare stadiul II  Poziţia bolnavului: . de sus în jos. .Masajul nu trebuie să fie dureros. . în funcţie de zonă şi.5 – 2 litri la 24 ore  Folosirea vascularizaţiei în zonele comprimate  Prin masaj  Obiective: . anxietatea. suferind de cancer. . se aşează bolnavul într-o poziţie variabilă.  Indicaţii: .Se aplică compresa cu gheaţă de mai multe ori pe locul escarei. pentru a obţine o vasoconstricţie.Se face pe o zonă mai mare decât suprafaţa interesată. poziţia bolnavului trebuie să fie confortabilă. .Ca la masaj  Materiale necesare: .Pentru toţi bolnavii imobilizaţi care prezintă factori de risc.Favorizează vascularizaţia profundă şi superficială. .Favorizează starea de bine şi confort.Necesarul de lichide este de 1.Se face cu un unguent pe mâna goală în direcţia circulaţiei de întoarcere.Unguentul  Instalarea pacientului .Îndepărtează celulele descuamate şi destupă glandele sebacee. în acelaşi timp.  Materiale necesare .Nu se face bolnavului cu febră. iar durata masajului trebuie să fie de aproximativ 15 minute  Contraindicaţii . şi circular spre exterior.Se face întotdeauna pe pielea curată. cu infecţii ale pielii sau cu septicemie. . alternativ. după ce bolnavul a fost spălat şi i s-a schimbat aşternutul.

.Apoi se încălzeşte şi se usucă zona prin tamponare. până se obţine o vasodilatare .

Se face de 3 – 4 ori. pansament gras (cu zahăr).Pentru stadiul I – masaj. . tratamentul cu antibiotice şi al stării generale. Se referă la alimentaţie.  Complicaţii . bioxiteracor.Pentru stadiul II – cald şi frig.pansamente b) General. unguente. în funcţie de stadiu .  Tratament: a) Local. .Infecţii locale ale plăgii. . .Septicemie 7 07 .Pentru stadiul III . violet de genţiana.

plasmă. P2: risc de complicaţii E2: Sarcină extrauterină S2: durere violentă. . transpiraţii profuze. prezintă brusc următoarele simptome: durere violentă ca o lovitură de pumnal în fosa iliacă dreaptă. Planul de îngrijire 1. paloare. . Nevoia de a evita perico lele P1: suferinţă fizică E1: Sarcină extrauterină S1: durere violentă.Abordez o venă – cu prelevarea concomitentă a sângelui pentru determinarea grupului sanguin. lipotimie. puls tahicardic. Întocmiţi planul de îngrijire preoperator 2. hipotensiune arterială. transfuzii de sânge).Creez un mediu optim pentru ca pentru ca pacienta să îşi poată exprima emoţiile. Tehnica: Puncţia fundului de sac Douglas. menţinerea echilibrului hemo- dinamic (prin soluţii cristaloide – lichide electrolitice izotone: ser fiziologic.Pacienta să nu mai prezinte durere.Pacienta să fie echilibrată fizic şi psihic Intervenţii autonome . Diagnostic medical: Sarcină extrauterină. Rh şi a altor date de laborator. lipotimie Obiect ive: .Administrez mialgin 1 fiolă intravenos la recomandarea medicului Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai prezintă durere şi este echilibrată fizic şi psihic. paloare. hipotensiune arterială.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. soluţii macromoleculare.Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea. transpiraţii profuze Obiect ive: . . nevoile. lipotimie. .Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. 1.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă fără risc de infecţii. 7 17 .Aşez pacienta în poziţie Trendelenburg moderat şi îi recomand repaus absolut. Intervenţii delegate . . Cateterizarea venei permite aplicarea măsurilor de combatere a şocului. Tema nr. .Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. 15 Tânără care se ştie însărcinată de 5 – 6 săptămâni.Învăţ pacienta tehnici de relaxare. soluţie Ringer. .Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. . .

antibiotice şi oxigenoterapia.Învăţ pacienta să aibă o alimentaţie bogată în fructe şi zarzavaturi.Încurajez pacienta să comunice cu colegele de salon şi cu personalul medical să îşi exprime nevoile. pasive şi masaje Intervenţii delegate . sterilizare. . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o circulaţie adecvată şi este echilibrată psihic.Pacienta să îşi satisfacă nevoile în funcţie de starea de sănătate Intervenţii autonome .Pacienta să prezinte o circulaţie adecvată. emoţiile. . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: circulaţie inadecvată E: Sarcina extrauterină S: paloare. hipotensiune arterială Obiect ive: . puls tahicardic. .Iau măsuri de evitare a transmiterilor infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. . .Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. frica şi opiniile Intervenţii delegate . lipotimie. . . măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. alimentaţie. dezinfecţie). curăţenie.Aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome .Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului.Pacienta să se poată afirma şi să aibă o percepţie pozitivă de sine .Determin pacienta să participe pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. transpiraţii profuze Obiect ive: . antiaritmice. îndepărtarea reziduurilor. .Administrez medicaţia prescrisă de medic: antiinfecţioase şi antibiotice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta beneficiază de un mediu de siguranţă fără risc de infecţii şi îşi satisface nevoile în funcţie de starea ei de sănătate. Nevoia de a comunica P: anxietatea E: Sarcina extrauterină S: durere. microclimat. .Aplic medicaţia prescrisă de medic: tonice cardiace. 3.Învăţ pacienta să întrerupă consumul de alcool şi tutun. 2. aprovizionare cu apă.Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active.Urmăresc efectul medicamentelor.

Pun în valoare capacităţile.Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. Prin această puncţie se realizează o legătură între cavitatea peritoneală şi mediul extern prin intermediul unui ac. administrare a diferitelor tratamente. . ascită  Terapeutic .Supraveghez în permanenţă bolnava Intervenţii delegate .Pacienta să fie ferită de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . sânge. obiceiuri şi deprinderi noi.La recomandarea medicului administrez pacientei anxiolitice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta are o percepţie pozitivă faţă de sine şi este ferită de pericole interne sau externe. Tehnica: Puncţia fundului de sac Douglas Definiţie: Puncţia fundului de sac Douglas este o variantă a puncţiei intraperitoneale. .Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. .Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime nevoile. . .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice.Stimulez dorinţa de cunoaştere.Administrarea unor soluţii medicamentoase – antibiotice . Scop  Explorator . alimentaţie raţională. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom . talentele şi realizările bolnavei. .Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. . ideile şi dorinţele sale. mod de viaţă echilibrat. modul de manifestare. sentimentele. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Sarcina extrauterină S: anxietate Obiective: . . .Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. 4.Evacuarea colecţiei de lichid. .Pentru stabilirea naturii colecţiei – puroi. . .Pacienta să dobândească atitudini.Pentru confirmarea prezenţei unei colecţii lichidiene.

urmărind ca acul să ajungă în regiunile parauterine. seringi de 5 – 20 ml. iar cu cealaltă serveşte medicul cu tamponul îmbibat cu alcool iodat şi fixat în port.Colecţii purulente Locul puncţiei . dacă nu poate urina i se face sondaj vezical.Se desfăşoară în sala de tratamente . . aleză.Pentru dezinfecţia mucoasei vaginale – soluţie de permanganat de potasiu 0. cu acul adaptat. una din asistente ţine valvele vaginale depărtate.Suspiciune de sarcină extrauterină. una din asistente preia pensa de col cu mâna. .Indicaţii .Medicamente: anestezice  Pacienta .  se asigură că durerea este înlăturată prin anestezia locală. . eprubete sterile.Pregătirea fizică:  pacienta urinează. apoi prima asistentă oferă acul de puncţie adaptat la seringa de 20 ml pentru puncţie. în timp ce a doua asistentă ţine valvele vaginale îndepărtate.tampon. pense pentru prins colul uterin. comprese din tifon. sonde vezicale. . .30%. medicul face anestezia. cealaltă serveşte medicul cu pensa pentru prins colul uterin.Medicul introduce valvele vaginale (una superior alta inferior). canulă vaginală.Alte materiale: tăviţă renală.Se face de către medic asistat de una sau două asistente. tampoane. .  pacientei i se face spălătură vaginală cu soluţie de permanganat de potasiu Execuţia puncţiei . . irigator. câmpuri chirurgicale. .În dreapta sau în stânga colului uterin şi uşor înapoia acestuia. apoi îmbracă mănuşile chirurgicale sterile. în timp ce a doua asistentă ţine valvele vaginale îndepărtate.Pregătirea psihică:  se informează pacienta asupra necesităţii puncţiei.Puncţia se execută pe cale vaginală Pregătirea puncţiei  Materiale .De protecţie a mesei pe care se execută puncţia: muşama.  i se asigură intimitatea . valve vaginale.Medicul prinde colul uterin cu pensa. . .20 – 0.Medicul şi asistentele se spală pe mâini şi le dezinfectează. . .  pacienta se aşează în poziţia ginecologică pe masa ginecologică.Instrumentar şi materiale sterile: ace cu diametru 2 mm şi lungi de 12 -14 cm.Medicul dezinfectează fundul de sac posterior al vaginului. în timp ce a doua asistentă ţine valvele vaginale îndepărtate. pense lungi port-tampon.Prima asistentă oferă medicului seringa cu anestezic. alcool iodat.

aspiră lichidul alternând două seringi. hemoragic sau sânge pur Notarea puncţiei în foaia de observaţie . aspectul şi conţinutul lui . . .Examenul macroscopic: se examinează aspectul lichidului şi se observă dacă este seros.Eprubetele cu lichidul extras se etichetează şi se trimit la laborator.Din lichidul purulent se fac însămânţări pe medii de cultură. în timp ce a doua asistentă ţine valvele vaginale îndepărtate. tensiunea arterială şi pansamentul Pregătirea produsului pentru examinare .Medicul execută puncţia. purulent.Pacientei i se supraveghează pulsul. badijonează locul puncţiei cu tamponul îmbibat în alcool. . apoi aplică un tampon vaginal Îngrijirea ulterioară a pacientei . prima asistentă recoltează lichid în eprubetă şi goleşte pe rând seringile.Pacienta se transportă la pat.Se notează cantitatea de produs extras.Medicul retrage acul de puncţie. . ..Medicul îndepărtează pensa de prins colul şi valvele vaginale.

Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente. îndepărtarea reziduurilor. microclimat.Aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie. hematurie macroscopică Obiect ive .Determin pacientul să participe pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. Întocmiţi planul de îngrijire 2. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: adenom de prostată S: disurie.Iau măsuri de evitare a transmiterilor infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. Tehnica: Citoscopia Planul de îngrijire 1.Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.Învăţ pacientul tehnici de relaxare. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un mediu de siguranţă fără risc de infecţii şi îşi satisface nevoile în funcţie de starea ei de sănătate 2. Tema nr. 16 Pacientul H. scăderea forţei jetului urinar.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antiinfecţioase şi antibiotice. Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată E: adenom de prostată S: disurie. curăţenie. Diagnostic medical: Adenom de prostată.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . hematurie macroscopică. se internează în serviciul Urologie cu următoarele simptome: disurie.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative Intervenţii delegate . polakiurie. .G. . . măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. dezinfecţie). . . .Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. scăderea forţei jetului urinar . 1. . alimentaţie.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. polakiurie. hematurie macroscopică. aprovizionare cu apă. . . polakiurie. . frica şi opiniile. emoţiile.Încurajez pacientul să comunice cu colegii de salon şi cu personalul medical să îşi exprime nevoile. . sterilizare.Pacientul să nu prezinte risc de complicaţii.

Obiect ive:
- Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic;
- Pacientul să nu prezinte complicaţii cutanate şi urinare
Intervenţii autonome
- Fac zilnic bilanţul hidric, măsurând cu conştiinciozitate ingestia şi excreţia;
- Cântăresc zilnic pacientul;
- Asigur igiena corporală riguroasă;
- Servesc pacientul la pat când este cazul cu urinar şi bazinet;
- Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie
Intervenţii delegate
- Corectez echilibrul hidric, prin hidratare sau reducerea aportului de lichide şi
electroliţi în funcţie de ionograma serică şi urinară;
- Corectez dezechilibrul acido-bazic, în funcţie de rezerva alcalină la
indicaţia medicului;
- Administrez inhibitori sintetici de 5-alfa reductază de tip finasterid
(preparatul comercial Proscar);
- Administrez blocanţi ai receptorilor adrenergici de la nivelul ţesutului glandular
şi al capsulei prostatice (terazosin), care acţionează prin scăderea tonusului
musculaturii netede a sfincterului uretral
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic
şi nu prezintă complicaţii cutanate şi urinare.

3. Nevoia de a comunica
P: anxietatea
E: adenomul de prostată
S: disurie, polakiurie, hematurie macroscopică
Obiect ive:
- Pacientul să se poată afirma şi să aibă o percepţie pozitivă de sine
- Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe
Intervenţii autonome
- Pun în valoare capacităţile, talentele şi realizările bolnavului;
- Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile, sentimentele, ideile şi
dorinţele sale;
- Supraveghez în permanenţă bolnavul;
- Învăţ bolnavul tehnici de afirmare de sine, de comunicare, de relaxare;
- Ajut bolnavul de a schimba idei cu alţii, de a crea legături semnificative;
- Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii
Intervenţii delegate
- La recomandarea medicului administrez pacientului antidepresive, anxiolitice
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă faţă de sine şi este
ferită de pericole interne sau externe.

4. Nevoia de a învăţa cu să-ţi păstrezi sănătatea
P: lipsa cunoştinţelor
E: adenom de prostată
S: anxietate
Obiect ive:
- Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe;
- Pacientul să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi
Intervenţii cu rol autonom
- Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala, modul de
manifestare, modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare;
- Stimulez dorinţa de cunoaştere;
- Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
- Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea;
- Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit
cunoştinţele;
- Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice, alimentaţie raţională, mod de viaţă
echilibrat, administrare a diferitelor tratamente;
- Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a
dobândit atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi.

Tehnica: Citoscopia

Definiţie: Citoscopia este metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorul citoscopului.
Scop: identificarea proceselor patologice endovezicale, inflamaţiilor specifice
şi nespecifice, tumorilor, malformaţiilor anatomice, calculilor, corpilor străini.
Pregătirea instrumentelor şi a materialelor
- Casolete cu câmpuri sterile şi mănuşi de cauciuc sterile;
- Costum steril pentru medic (halat, mască);
- Seringă Guyon cu oliva uretrală sterilizată;
- Soluţie de novocaină 0,5% 40 – 50 ml, seringă de 20 ml sterilă;
- Pense sterile, tampoane de vată sterile;
- Citoscop de irigaţie, de cateterism sau citoscop operator (în funcţie de
scopul urmărit) sterilizate;
- Soluţie de acid boric;
- Două sonde uretrale radioopace, lungi de 60 – 70 cm şi groase de 4 – 8 (scare
Charrėre);
- Sonde uretero-vezicale sterile;
- Soluţii dezinfectante;
- Eprubete pentru recoltarea urinei;
- Două tăviţe renale
Pregătirea psihică şi fizică a pacientului
 Pregătirea psihică
- Se anunţă pacientul, explicându-i-se necesitatea tehnicii; la nevoie cu o
jumătate de oră înainte de explorare, i se administrează un sedativ;

 Pregătirea fizică
- I se suprimă micul dejun şi va ingera 500 ml de lichid, cu o oră înainte de
examen (pentru a se asigura fluxul urinar necesar);
- Pacientul îşi va goli vezica urinară, va fi condus la sala de examinare şi ajutat
să se dezbrace (în regiunea inferioară a trunchiului);
- Este ajutat să se urce pe masa specială (de citoscopie sau ginecologică) şi să
se aşeze în poziţie ginecologică;
- I se fixează picioarele pe suporturile mesei;
- Se efectuează toaleta organelor genitale externe şi perineului cu apă şi săpun;
- Se acoperă membrele inferioare cu câmpuri sterile, lăsându-se accesibilă
regiunea perineului cu apă şi săpun
Participarea la tehnică
- Se dezinfectează meatul urinar; apoi pentru anestezie locală se introduc în uretră
20 ml de soluţie de novocaină 0,5% sau 30 ml de borat de procaină 2% sau
procaină hidroclorhidrică 4%;
- Anestezia locală se mai poate efectua prin badijonarea meatului şi instilaţie
de xilocaină sau lidocaină; mai nou se recomandă preparatul din import
Instilagel;
 Precizare
 La femei, anestezia locală (folosirea substanţelor anestezice,
descrise mai sus) este suficientă pentru efectuarea citoscopiei în scop
diagnostic;
 La bărbaţi, citoscopia cu citoscop rigid este preferabil să se facă sub
rahianestezie; se poate utiliza şi anestezia intravenoasă sau pe mască;
- Anestezia locală cu xilocaină este suficientă pentru investigaţiile cu
fibroscopul; orice manevră endoscopică (cistolitolapaxie), rezecţie de prostată
sau tumori, necesită anestezie regională sau generală;
- Se verifică funcţionalitatea sistemului de iluminat, starea de curăţenie
a lentilelor, etanşeitatea asamblărilor;
- Se lubrifiază instrumentul care urmează să fie introdus cu Instilagel (are
acţiune lubrifiantă şi anestezic local);
- Se oferă aparatul medicului;
- Se spală vezica cu soluţie de acid boric 3% până când lichidul de spălare
devine perfect limpede;
- Medicul umple vezica cu 150 ml apă sterilizată sau soluţie dezinfectantă
la bărbaţi sau 250 ml la femei şi înlocuieşte canula de irigaţie cu sistemul optic;
- Se racordează sistemul de iluminat la reţeaua electrică (medicul efectuează
inspecţia pereţilor vezicali);
- Se oferă medicului succesiv, la cerere, cateterele de dimensiuni diferite
(dacă examinarea se continuă cu cateterismul ureterelor);
- Se oferă eprubetele pentru recoltările urinare, pentru urocultură sau
examenele biochimice, bioptice;
- Pacientul cu rahianestezie va fi transportat de pe masa de examinare pe targă
şi transportat în salon;

- Aici este aşezat pe pat, unde va sta în decubit dorsal 12 ore;
- Se administrează, la nevoie, calmante, antispastice;

- La femei, citoscopia efectuându-se şi ambulatoriu – acestea vor fi ajutate
să coboare de pe masa de examinare şi să se îmbrace;
- Nu necesită supraveghere specială
Reorganizarea locului de muncă
- Se aruncă deşeurile, iar instrumentele se spală bine, cu o perie moale, cu apă
şi săpun şi se clătesc sub jet, la robinet;
- Lentilele se şterg cu apă şi săpun, depozitele se îndepărtează cu o perie
moale; interiorul tubului se curăţă minuţios, cu tampoane de vată montate
pe port- tampoane;
- Se insuflă aer sub presiune, pentru îndepărtarea unor eventuale reziduuri;
- Tuburile citoscoapelor se sterilizează prin imersie în soluţie dezinfectantă
– clorhexidină 5% (10 ml la 100 ml de apă) 30 minute sau prin sterilizare cu
etilen dioxid (în etuvă);
- Sistemul optic se sterilizează prin imersie în soluţie
dezinfectantă (Glutaraldehidă, CIDEX) sau prin păstrare în vapori de
formaldehidă cel puţin 2 ore;
- După dezinfecţie şi sterilizare, toate instrumentele se aşează în cutiile în care
se păstrează.

8
08

Tema nr. 17

Pacient 55 ani se internează în serviciul Cardiologie cu următoarele simptome:
tensiunea arterială moderat scăzută, transpiraţii reci, dispnee, durere violentă
retrosternală care iradiază spre baza gâtului şi mandibulă. Este foarte speriat, agitat şi
are senzaţia de moarte iminentă. Diagnostic medical: Infarct miocardic acut.
1. Întocmiţi planul de îngrijire
2. Tehnica: tehnica perfuziei endovenoase

Planul de îngrijire

1. Nevoia de a evita perico lele
P: durerea
E: Infarct miocardic acut
S: agitaţie, dispnee, senzaţie de moarte iminentă
Obiect ive:
- Pacientul să nu mai prezinte durere;
- Pacientul să nu prezinte complicaţii imediate sau tardive
Intervenţii autonome
- Ajut pacientul să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie
sau exacerbare;
- Aşez bolnavul în decubit dorsal şi în repaus absolut;
- Îi interzic cu desăvârşire fumatul şi alcoolul
- Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu;
- Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile,
emoţiile, nevoile;
- Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea;
- Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului (evitarea discuţiilor
cu voce tare, chemărilor la telefon);
- Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate;
- Învăţ pacientul tehnici de relaxare;
- Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate;
- Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente (dar evit
vizitarea bolnavului în grup sau vizitele lungi);
- Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative;
- Mesele zilei le fracţionez pentru a evita consumul de cantităţi mar la o masă;
- Institui bolnavului o alimentaţie pasivă la pat, în primele zile în decubit dorsal;
- Respect orele de administrare a medicamentelor, deoarece întârzierile pot
provoca bolnavului emoţii inutile
- Tratamentul medicamentos îl administrez numai la pat în poziţie orizontală;
- Regimul alimentar pe care îl administrez va fi hiposodat şi hipocaloric. În
primele zile voi alcătui un regim alimentar compus din lichide şi pireuri date lent
cu lingura, ceaiuri, compoturi sucuri de fructe, ouă moi;

8
18

- Servesc bolnavul la pat cu urinar şi bazinet, fără să îl ridic din poziţie şezândă;
- Diureze şi scaunul le notez în foaia de observaţie;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative;
- Pregătesc psihic şi fizic pacientul pentru examenele radiologice şi de laborator
Intervenţii delegate
- Recoltez sânge (pentru dozările enzimatice, a fibrinogenului,
glicemiei, determinarea leucocitozei, a VSH, colesterolului, acidului uric,
timpul Quick) pentru examenele de laborator;
- Administrez medicaţia prescrisă de medic: anticoagulante (heparină 300 –
400 mg/24 ore, 1 fiolă = 50 ml) câte 2 fiole la 4 – 6 ore; concomitent trombostop
4 – 6 tablete pe zi, iniţial şi apoi în funcţie de timpul Quick; xilină – 200
mg intramuscular (20 ml 1%) intravenos sau în perfuzie pentru preîntâmpinarea
hiperexcitabilităţii miocardului;
- Constipaţia trebuie combătută cu clisme uleioase sau laxative uşoare
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă durere şi complicaţii
imediate sau tardive.

2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
P: scăderea debitului cardiac (obstrucţia
coronariană) E: Infarct miocardic acut
S: tensiunea arterială moderat scăzută, dispnee, transpiraţii reci, durere
Obiect ive:
- Pacientul să prezinte circulaţie adecvată;
- Pacientul să fie echilibrat psihic
Intervenţii autonome
- Învăţ pacientul să întrerupă consumul de alcool şi tutun, să aibă o
alimentaţie bogată în fructe, zarzavaturi, să suprime grăsimile şi clorura de
sodiu din alimentaţie;
- Urmăresc efectul medicamentelor;informez pacientul asupra stadiului bolii
sale, asupra gradului de efort pe care poate sa îl depună, asupra importanţei
continuării tratamentului medicamentos
Intervenţii delegate
- Administrez medicaţia prescrisă de medic
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul are o circulaţie adecvată şi este echilibrat psihic.

3. Nevoia de a comunica
P: anxietate
E: Infarct miocardic acut
S: transpiraţii reci, senzaţie de moarte iminentă
Obiect ive:
- Pacientul să se poată afirma şi să aibă o percepţie pozitivă de sine
- Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe

8
28

Intervenţii autonome
- Pun în valoare capacităţile, talentele şi realizările bolnavului;
- Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile, sentimentele, ideile şi
dorinţele sale;
- Supraveghez în permanenţă bolnavul;
- Învăţ bolnavul tehnici de afirmare de sine, de comunicare, de relaxare;
- Ajut bolnavul de a schimba idei cu alţii, de a crea legături semnificative;
- Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii
Intervenţii delegate
- La recomandarea medicului administrez pacientului antidepresive, anxiolitice
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă faţă de sine şi este
ferită de pericole interne sau externe.

4. Nevo ia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
P: intoleranţă la efort
E: Infarct miocardic acut
S: durere, dispnee, durere violentă, agitaţie, senzaţia de moarte iminentă
Obiect ive:
- Pacientul să prezinte tegumentele şi mucoasele curate;
- Bolnavul să îşi dobândească stima de sine
Intervenţii autonome
- La început efectuez toaleta pe regiuni, apoi, în funcţie de starea lui generală, îi
fac baie generală;
- Pentru toaleta pe regiuni, pregătesc salonul şi materialele, protejez pacientul
cu paravan şi îi efectuez toaleta sau îl ajut să îşi facă toaleta, în funcţie de starea
lui generală;
- Pentru baia generală:
 Îi pregătesc materialele pentru baie, cada, mă asigur că temperatura apei este de
0 0
37 – 38 C, iar cea a camerei de 20 – 22 C;
 Îl ajut pe pacient să se îmbrace, să se pieptene, să îşi facă toaleta
cavităţii bucale, să îşi taie unghiile
- Conştientizez pacientul în legătură cu importanţa menţinerii curate a
tegumentelor, pentru prevenirea îmbolnăvirilor
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul are tegumentele şi mucoasele curate şi şi-
a dobândit stima de sine.

5. Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea
P: lipsa cunoştinţelor
E: Infarct miocardic acut
S: anxietate, agitaţie senzaţie de moarte iminentă
Obiect ive:
- Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe;
8
38

- Pacientul să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi
Intervenţii autonome
- Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala, modul de
manifestare, modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare;
- Stimulez dorinţa de cunoaştere;
- Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
- Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea;
- Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a
însuşit cunoştinţele;
- Instruiesc bolnavul asupra modului de viaţă la externare: modul cum trebuie luate
medicamentele, semnele supradozării digitale, prezentarea la control periodic.
o bună educaţie a bolnavului reduce şansele unei decompensări sau agravări;
- Încerc să restabilesc bolnavului încrederea în sine şi capacitatea de
muncă anterioară îmbolnăvirii;
- Insist asupra respectării regimului alimentar, nocivităţii fumatului, programului
raţional de viaţă şi de muncă
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a
dobândit atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi.

Tehnica: tehnica perfuziei endovenoase

Definiţie – introducerea pe cale parenterală (intravenoasă), picătură cu picătură, a
soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionică si volemică a organismului.
Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct în venă, prin canule de
material plastic ce se introduc transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau
chirurgical, prin evidenţierea venei în care se fixează o canulă de plastic ce se menţine chiar
câteva săptămâni (denudare venoasă).
Scop : hidratarea şi mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care
se urmăreşte un efect prelungit; depurativ - diluant si favorizând excreţia din organism a
produşilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine, alimentaţie pe
cale parenterală.
Pregătirea materialelor necesare:
- tava medicala acoperita cu un câmp steril;
- trusa pentru perfuzat soluţii ambalată steril;
- soluţii hidrante in sticle R.C.T. închise cu dop de cauciuc şi armatură metalică
sau în pungi originale de material plastic, riguros sterilizate şi încălzite la
temperatura corpului;
- garou de cauciuc;
- tăviţă renală;
- stativ prevăzut cu brăţări cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
- 1 – 2 seringi Luer de 5 - 10 cm cu ace pentru injecţii intravenoase si
intramusculare sterilizate;
- perna muşama;
- 1 – 2 pense sterile;
- pensă hemostatică;
- casoletă cu câmpuri sterile;
- casolete cu comprese sterile;
- substanţe dezinfectante: alcool, tinctura de iod, benzină iodată;

8
48

- romplast, foarfece, vată;
Tehnica
- Se pregătesc instrumentele şi materialele necesare. Se scoate tifonul sau celofanul
steril de pe flacon, se desprinde sau se topeşte la flacără parafina de pe
suprafaţa dopului, care se dezinfectează cu alcool;
- Se desface aparatul de perfuzie şi se închide prestubul;
- Se îndepărtează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu el prin dopul
flaconului;
- Se închide cu pensa hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se îndepărtează teaca
protectoare de pe ac şi se pătrunde cu acesta în flacon, prin dopul de cauciuc, fără
să se atingă trocarul;
- Se suspendă flaconul pe suport;
- Se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast, având grijă să
depăşească nivelul soluţiei sau al substanţei medicamentoase;
- Se îndepărtează pensa hemostatică, deschizând drumul aerului în flacon;
- Se îndepărtează teaca protectoare de pe capătul port-ac al tubului, se ridică
deasupra nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi se deschide uşor
prestubul, lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de perfuzie, fără ca picurătorul
să se umple cu lichid.
- Se coboară progresiv port-acul, până când tubul se umple cu lichid, fiind eliminate
complet bulele de aer.
- Se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide prestubul, aparatul
rămânând atârnat pe stativ.
Pregătirea psihică si fizică a bolnavului.
- I se explică bolnavului necesitatea tehnicii;
- Se aşează bolnavul pe pat, în decubit dorsal, cât mai comod, cu antebraţul
în extensie şi pronaţie;
- Se aşează sub braţul ales o pernă tare, acoperită cu muşama şi câmp steril;
Efectuarea perfuziei
- Spălarea pe mâini cu apă şi săpun;
- Se examinează calitatea şi starea venelor.
- Se aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului.
- Se dezinfectează plica cotului cu alcool.
- Se cere bolnavului să închidă pumnul şi se efectuează puncţia venei alese.
- Se verifică poziţia acului în venă, se îndepărtează garoul şi se adaptează amboul
aparatului de perfuzie la ac.
- Se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi se reglează
viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, în funcţie
de necesitate.
- Se fixează cu leucoplast amboul acului şi porţiunea tubului învecinat acestuia,
de pielea bolnavului
- Se supraveghează permanent starea bolnavului şi funcţionarea aparatului.
- Dacă este necesar se pregăteşte cel de-al doilea flacon cu substanţa
medicamentoasă, încălzindu-l la temperatura corpului;
- Înainte ca flaconul să se golească complet, se închide prestubul pentru a împiedica
pătrunderea aerului în perfuzor şi se racordează aparatul de perfuzie la noul flacon;
- Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului să curgă, operaţia de schimbare
trebuie să se petreacă cât mai repede, pentru a nu se coagula sângele refulat din
ac şi se reglează din nou viteza lichidului de perfuzat;

8
58

- Înainte de golirea flaconului se închide prestubul, se exercită o presiune
asupra venei puncţionate cu un tampon îmbibat în soluţie dezinfectantă şi printr-o
mişcare bruscă, în direcţia axului vasului, se extrage axul din venă.
- Se dezinfectează locul puncţiei cu tinctura de iod, se aplică un pansament steril şi
se fixează cu romplast.
Îngrijirea bolnavului după tehnica
- Se aşează bolnavul confortabil în patul său.
- Se administrează bolnavului lichide călduţe (dacă este permis).
- Se supraveghează bolnavul.
Reorganizarea locului de munca
- Se spală imediat la jet de apă rece seringa, acele, aparatul de perfuzat se aruncă , se
pregătesc pentru sterilizare.
- Se notează în foaia de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat
perfuzia.
Accidente si incidente
- Hiperhidratarea prin perfuzie în exces, la cardiaci, poate determina edem
pulmonar acut: tuse, expectoraţie, polipnee, creşterea T.A. se reduce ritmul
perfuziei sau chiar
se întrerupe complet, se injectează cardiotonice.
- Embolie pulmonară prin pătrunderea aerului în curentul circulator. Se previne prin:
eliminarea aerului din tub înainte de instalarea perfuziei, întreruperea ei înainte
de golirea completă a flaconului şi prin neutilizarea perfuziilor cu presiune si
reţinerea
2 - 3 cm de soluţie pentru control, în cazul în care s-ar produce un accident
(intoleranţă).
Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea şi apariţia de frisoane.

8
68

obeză (100 kg). Obezitate.Învăţ pacienta să aibă o alimentaţie echilibrată fără excese de grăsimi.Învăţ pacienta să nu consume alcool. 2. Diagnostic medical: Hipertensiune arterială stadiul II.Asigur condiţii igienice în încăpere (aerisire). .Educ pacienta să îşi menţină tegumentele curate şi integre. tulburări de vedere Obiect ive: . să evite fumatul. să poarte îmbrăcăminte lejeră care să nu stânjenească circulaţie.Administrez medicaţia prescrisă de medic: enalapril. Întocmiţi planul de îngrijire 2. 1. . .Învăţ pacienta tehnici de relaxare. anxietate Obiect ive: . ameţeli. . tulburări de vedere. 18 Pacientă 60 ani. se internează în serviciul Cardiologie cu următoarele simptome: valori tensionale mari 200/110 mm Hg.Îndemn pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a o distrage de la boala ei Intervenţii delegate . . ameţeli. cefalee matinală occipitală.Pacienta să aibă valorile tensiunii arteriale în limite normale. Tema nr. . .Învăţ pacienta să evite sedentarismul.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . atenolol Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă valorile tensiunii arteriale în limite acceptabile şi este echilibrată psihic.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă fără accidente . ameţeli. propanolol. . Administrarea anticoagulantelor Planul de îngrijire 1.Asigur condiţii de mediu adecvate. cefalee.Pregătesc psihic şi fizic pacienta pentru examenele de laborator şi radiologice. 8 78 . mari. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: scăderea debitului cardiac E: Hipertensiune arterială stadiul II S: valori tensionale. pentru a evita pericolele prin accidentare. anxietate.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . Nevoia de a evita perico lele P1: risc de accidentare E1: Obezitatea S1: cefalee matinală occipitală. . clorură de sodiu. tulburări de vedere.

aprovizionare cu apă. P2: risc de complicaţii E2: Obezitate S2: cefalee matinală occipitală. tulburări de vedere 8 88 . . îndepărtarea reziduurilor. microclimat. . sterilizare. .Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente.Administrez medicaţia prescrisă de medic antidepresive.Educ bolnava să nu mai adopte un mod de viaţă sedentar. Amplasez pacienta în salon în loc mai izolat pentru a fi ferită de pericolele ce se pot produce prin alunecare. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată prin surplus E: Obezitate S: masă corporală mare (100 kg). dezinfecţie). . . cefalee.Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. antibiotice. .Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. tulburări de vedere.Pacienta să nu fie sursă de infecţii .Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. nevoile.Pacienta să îşi satisfacă nevoile în funcţie de starea ei de sănătate Intervenţii autonome . .Ajut şi suplinesc bolnava în satisfacerea nevoilor organismului Intervenţii delegate . împiedicare.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. .Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea. alimentaţie. . dacă este cazul Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu prezintă risc de infecţie şi îşi satisface nevoile organismului în funcţie de starea ei de sănătate 3. . . .Mobilizez bolnava pentru a preveni embolia pulmonară. ameţeli. emoţiile.Educ pacienta să evite sedentarismul Intervenţii delegate . anxiolitice.Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta beneficiază de un mediu de siguranţă fără accidente şi este echilibrată psihic. . anxietate Obiect ive: .Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie.Determin pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile.

anxietate Obiect ive: . . 200 g pâine. .Pacienta să fie conştientă de rolul mişcării şi alimentaţiei echilibrate în reducerea greutăţii corporale Intervenţii autonome . .Urmăresc periodic greutatea corporală. .  100 g proteine sunt cuprinse în: 3000 ml lapte. .Urmăresc ca bolnava să consume numai alimente cuprinse în regim. respectând contraindicaţiile regimului. Ascult activ pacienta pentru a-i permite să îşi exprime sentimentele privind dificultatea de a se realiza. 650 g fructe proaspete.Învăţ pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative.Conştientizez bolnava de importanţa activităţilor fizice zilnice moderate.Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric. .La indicaţia medicului administrez medicaţie sedativă Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta începe să scadă din greutate şi conştientizează rolul mişcării şi alimentaţiei în reducerea greutăţii corporale 4. 500 g cartofi.  100 g lipide sunt cuprinse în: 100 g ulei vegetal.Las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale. în funcţie de gusturi şi capacitate. 120 g orez.Stabilesc un regim alimentar: hipocaloric. 200 g legume uscate. Observ şi notez orice schimbare în comportamentul pacientei (depresie. apreciez posibilităţile fizice şi intelectuale. 100 g unt. 135 g tăiţei. 650 g peşte.Pacienta să îşi reducă greutatea corporală. Aplic tehnicile de îngrijire adaptate nevoilor pacientei.Pacienta să fie conştient de propria sa valoare şi competenţă .Urmăresc orarul şi distribuţia meselor. 8 98 . . Nevoia de a fi preocupat în vedea realizării P: sentiment de devalorizare E: obezitatea S: cefalee. . Obiect ive: . . Îndrum pacienta spre acele activităţi care sunt atractive şi totodată utile pentru ea.Pacienta să îşi recapete interesul faţă de sine şi de alţii Intervenţii autonome . tulburări de vedere. Intervenţii delegate . Sesizez orice formă de interes pentru o anumită activitate şi o antrenez în desfăşurarea ei. . 450 g carne albă (pasăre. Ajut pacienta să identifice motivele comportamentului său. viţel).Stabilesc un program de activităţi fizice. 450 g fructe uscate. . hiposodat şi normohidric. împreună cu bolnava. . satisfacţie). . 100 g untură de porc . în vederea înlocuirii unui aliment cu altul:  100 grame glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr. 400 g brânză.

. .Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala. . Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.Identific cu pacientul factorii care o împiedică să se realizeze: familia. să se integreze în colectiv. . Explorez aspiraţiile. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este conştient de propria sa valoare şi competenţă şi şi-a recăpătat interesul faţă de sine şi faţă de alţii. interesele şi capacităţile pacientei. Observ reacţiile de satisfacţie sau nemulţumire ale pacientei. . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. . Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. . . Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . O ajut în reevaluarea capacităţilor şi aspiraţiilor sale.Pacienta să dobândească atitudini. anturajul. O ajut să realizeze o percepere justă a realităţii. mers pe jos 60 – 90 minute/zi. Încerc să restabilesc bolnavei încrederea în sine şi capacitatea de muncă anterioară îmbolnăvirii.Educ pacienta să evite eforturile fizice mari. . . Evaluare 9 09 . deoarece cresc apetitul şi tensiunea arterială. sentimentele. O susţin în stabilirea sau elaborarea unor proiecte. . . ciclism).Stimulez dorinţa de cunoaştere. programului raţional de viaţă şi de muncă. . starea de sănătate. limitele economice. tenis.Explic necesitatea cunoaşterii mediului în care trăieşte şi a celor din jur. modul de manifestare. practicare unor sporturi (înot.Ajut pacienta să se adapteze la noul rol pe care îl are statutul său. . .Insist asupra respectării regimului alimentar. 6.Stabilesc un program de activitate fizică a pacientei: exerciţii fizice moderate. Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: obezitate S: anxietate Obiect ive: .

tromboembolismul pulmonar. . dintre care cele mai frecvente sunt: . obiceiuri şi deprinderi noi.fibrilaţia atrială. 9 19 . în condiţiile unor afecţiuni. În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. acest tratament are ca scop împiedicarea formării de cheaguri de sânge la nivelul inimii sau a vaselor de sânge. . Administrarea anticoagulantelor Aşa cum îi spune îi numele.tromboza venoasă profundă.

De aceea. . . Bolnavul nu trebuie să se sperie de apariţia de mici sângerări gingivale la periajul dinţilor sau de apariţia mai frecventă de mici vânătăi după traumatisme minore.Ulcer gastroduodenal complicat cu hemoragie.După ce s-au atins valorile optime (vezi mai sus) de cel puţin două ori la rând – dozarea se va efectua o dată pe lună. De asemenea.prezenţa de proteze valvulare cardiace.În orice situaţii în care observă apariţia de efecte adverse (sângerări). Există şi alte situaţii particulare când medicul poate indica un tratament anticoagulant oral. există riscul de sângerări.alte situaţii cu risc crescut de formare de cheaguri în cavităţile inimii: unele cazuri de infarct miocardic cu anevrism de ventricul stâng.La indicaţia medicului curant. bolnavul va trebui să verifice acasă valorile AP şi INR la următoarele intervale de timp: . În general. sau AP este prea înalt. trebuie să fie menţinută o anticoagulare optimă. În momentul când bolnavului i se prescrie acest tratament. insuficienţa cardiacă severă. Se ia acest tratament timp de cel puţin câteva luni.INR = 2 .În situaţia în care din greşeală a luat o doză prea mare de anticoagulant. Din momentul în care medicul a prescris acest tip de tratament.Accident vascular cerebral hemoragic. trebuie ca bolnavul să aibă în minte importanţa esenţială a verificărilor periodice prin analize de laborator a eficacităţii tratamentului. . . un termen englez pentru un standard de laborator) şi . Dacă valorile INR sunt prea scăzute. şi doza de medicament trebuie crescută conform indicaţiei medicului. Dacă doza de medicament este prea mare. medicamentul nu este eficient şi administrarea lui este inutilă. el trebuie să anunţe medicul dacă este cunoscut cu boli care ar putea favoriza apariţia de sângerări: . înseamnă că bolnavul nu este suficient protejat de formarea de cheaguri.Boli cronice de ficat. conform prescripţiei medicului. dintre care cei mai utilizaţi actual sunt: . Dacă valorile INR sunt prea înalte. anticoagularea este prea puternică şi există un risc crescut de sângerări nedorite. Bolnavul trebuie să anunţe medicul dacă îi apar sângerări mai importante: 9 29 . Dacă patologia de care suferă bolnavul necesită o altă dozare specifică.3 şi . Dacă doza de anticoagulant este prea mică. .În primele două săptămâni după externare – o dată pe săptămână. bolnavul trebuie să verifice aceste valori de laborator: . şi doza de medicament trebuie scăzută conform indicaţiei medicului. medicul curant va preciza acest lucru în biletul de ieşire din spital sau în recomandările sale. Acestea sunt normale în timpul tratamentului anticoagulant oral şi destul de frecvente la unii pacienţi. un tratament optim are ca scop atingerea următoarelor valori: . sau AP este prea scăzută. . După externarea din spital. . Monitorizarea unui tratament corect anticoagulant se poate face prin dozarea a mai mulţi parametri de laborator.AP (activitate protrombinică).INR (international normalized ratio. .AP = 25-30% Există însă situaţii când se recomandă ţinte speciale ale acestui tratament.Episoade importante de sângerări fără cauză clară sau boli de sânge care predispun la hemoragii.

.Vărsături cu sânge sau cu aspect de „zaţ de cafea“.Sângerare semnificativă din nas (care durează mai multe minute sau care nu poate fi oprită prin mijloacele aflate la îndemână).. 9 39 .

Dacă afecţiunea pe care o are bolnavul necesită o anticoagulare permanentă obligatorie. În general. controlul INR trebuie efectuat mai des pentru a putea să se ajusteze corect dozele. De obicei. nu are voie să facă injecţii intramusculare (există riscul apariţiei unui hematom la locul de injecţie)! Dacă bolnavul mai ia şi alte medicamente în afara celui anticoagulant oral. administrarea de anticoagulant oral trebuie oprită cu aproximativ 72 ore înaintea intervenţiei. Această întrerupere trebuie făcută numai la indicaţia medicului. va trebui să ia măsuri contraceptive. 9 49 . . acestea trebuie să fie recomandate de către medic. .Sânge în scaun sau scaun de culoare neagră. Dacă bolnavul este în situaţia de a cumpăra medicamente pentru care nu are nevoie de prescripţie medicală (vitamine. în perioadele în care se fac modificări ale tratamentului bolnavului. dacă femeia doreşte o sarcină. medicamente împotriva durerilor. Situaţii speciale În cazul în care bolnavul va fi suspus unei extracţii dentare. În acest caz trebuie efectuată dozarea AP şi INR. cu un aspect mai particular (lucios. ea trebuie să anunţe urgent despre sarcină medicul ginecolog şi medicul care i-a prescris tratamentul. De asemenea. atunci când bolnavul întrerupe tratamentul anticoagulant va trebui să primească heparină injectabilă. şi reluat după efectuarea ei. dar trebuie semnalizate de urgenţă medicului. În situaţia în care se recomandă un nou tratament sau se renunţă la unele medicamente pe care bolnavul le-a luat. el trebuie să anunţe medicul care i-a prescris noul tratament asupra faptului că el urmează un tratament anticoagulant oral. . medicamente care conţin antiinflamatoare nesteroidiene etc. trebuie să discute despre tratamentul anticoagulant cu medicul care o urmăreşte. bolnavul dacă suferă un traumatism cranian sau muscular important fără sângerare vizibilă. deoarece acest tratament poate fi nociv pentru făt (pot apărea malformaţii sau hemoragii severe). În cazul în care bolnava ia tratament anticoagulant şi a rămas însărcinată. În perioada în care bolnavul ia tratament anticoagulant. Sarcina este o situaţie extrem de importantă în cazul tratamentului anticoagulant oral. Aceste evenimente se întâmplă rar. şi care a fost cel mai recent INR. până când reia anticoagularea orală.) el trebuie să discute cu farmacistul despre faptul că deja este sub un tratament anticoagulant şi trebuie să citească cu atenţie lista interacţiunilor medicamentoase şi a contraindicaţiilor care se găsesc specificate în prospect. Pe perioada alăptării bolnava trebuie să discute cu medicul ginecolog despre tratamentul anticoagulant. unei alte intervenţii stomatologice sau unei intervenţii chirurgicale. De asemenea. suplimente alimentare. ca păcura).Urină de culoare roşie. Există situaţii în care nici o oprire a tratamentului anticoagulant nu este permisă. Dacă femeia primeşte tratament anticoagulant şi nu doreşte o sarcină.Apariţia recentă de vânătăi întinse sau multiple. deoarece unele medicamente pot influenţa acţiunea anticoagulantelor. şi în funcţie de avizul medicului. solicitând opinia lor în legătură cu stabilirea formulei optime de tratament anticoagulant pe durata sarcinii. fără o cauză evidentă. bolnavul trebuie să anunţe medicul care o efectuează care este tratamentul anticoagulant pe care îl ia. bolnavul trebuie să se adreseze urgent medicului.

O atenţie specială necesită preparatele care conţin aspirină sau antiinflamatoare nesteroidiene care pot creşte riscul de sângerări digestive. Sfaturi practice . pentru ca bolnavul să fie sigur că nu uită nici o doză. 9 59 .Tratamentul anticoagulant oral trebuie luat totdeauna la aceeaşi oră din zi. Bolnavul trebuie să citească cu atenţie şi compoziţia medicamentelor pentru că unele preparate conţin combinaţii de substanţe.

Bolnavul trebuie evite activităţile fizice sau sporturile violente ori cu risc crescut de traumatisme! ..Dacă bolnavul pleacă pentru o perioadă mai lungă de timp.Este recomandabil ca bolnavul să aibă un stoc de medicamente pentru câteva zile în avans pentru a nu avea surpriza să rămână fără medicament în concediu.Sarcina este o situaţie extrem de importantă în cazul tratamentului anticoagulant oral şi necesită o urmărire medicală specială! 9 69 . .Bolnavul trebuie să îşi noteze într-o agendă data următorului control al INR sau AP pentru a fi siguri că nu uită! .Bolnavul nu trebuie să facă injecţii intramusculare! . . în deplasările de serviciu etc. . .Bolnavul trebuie să întrebe medicul curant care este intervalul în care ar trebui să se afle valorile INR sau AP în cazul lui. el trebuie să se asigure din timp de existenţa unui laborator apropiat în care să îşi facă controlul coagulogramei.Este bine ca bolnavul să folosească pe cât posibil serviciile aceluiaşi laborator de analize.

Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. . . 9 79 .Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente (dar. nevoile. reducerea cantităţii de hidrocarbonate.Servesc la pat pacienta cu urinar şi bazinet în primele zile. nelinişte. .Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile. nelinişte Obiect ive: . scurte pentru a nu obosi bolnava). Nevoia de a evita perico lele P: durerea retrosternală E: afectare cardiacă S: anxietate. emoţiile.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. . apoi îl ajut. . Diagnostic medical: Angină pectorală.Determin pacienta la luarea deciziilor privind îngrijirile. evitarea alimentelor bogate în colesterol. Întocmiţi planul de îngrijire 2.Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.Pregătesc pacienta fizic şi psihic pentru examenele de laborator şi cele radiologice.Institui un regim dietetic (reducerea aportului caloric).Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative Intervenţii delegate . . . ca o gheară (care a cedat la 2 tablete de nitroglicerină).Furnizez mijloacele de comunicare adecvate stării pacientei. .5 mg sublingual.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator.Suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului în primele zile. 19 Pacientă 58 ani se internează în Serviciul Cardiologie cu anxietate. . Tema nr. . instalată după un efort fizic intens. . alimentaţie echilibrată cu evitarea grăsimilor animale. nitrit de amil: 2 – 5 picături pe batistă de inhalat (acţionează în circa 10 secunde) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai prezintă durere şi este echilibrată psihic. . . Tehnica: Injecţia intravenoasă Planul de îngrijire 1.Institui bolnavei repaus total obligatoriu.La recomandarea medicului administrez nitroglicerină 2 tablete a 0. .Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea. durere retrosternală.Pacienta să nu mai prezinte durere .Învăţ pacienta tehnici de relaxare. . 1.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome .

de relaxare.Învăţ pacienta să reducă grăsimile şi clorura de sodiu din alimente. .Pun în valoare capacităţile. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: circulaţie inadecvată E: afectare cardiacă S: anxietate. de comunicare.Învăţ pacienta să aibă o alimentaţie bogată în fructe şi zarzavaturi. sentimentele. .Antrenez bolnava în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii Intervenţii delegate . . anxiolitice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta are o percepţie pozitivă faţă de sine şi este ferit de pericole interne sau externe. . . Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afectare cardiacă 9 89 . ideile şi dorinţele sale.Pacienta să se poată afirma şi să aibă o percepţie pozitivă de sine .Pacienta să prezinte circulaţie adecvată.Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active. nelinişte. 4. talentele şi realizările bolnavei. durere retrosternală Obiect ive: . pasive şi masaje Intervenţii delegate . .Învăţ bolnava tehnici de afirmare de sine.Supraveghez în permanenţă bolnavul.Pacienta să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . Nevoia de a comunica P: anxietate E: afectare cardiacă S: nelinişte.Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime nevoile. . durere retrosternală Obiect ive: .Urmăresc efectul medicamentelor. .Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . alcool şi cafea. de a crea legături semnificative.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o circulaţie adecvată şi este echilibrat psihic 3.Învăţ pacienta să întrerupă consumul de tutun.La recomandarea medicului administrez pacientului antidepresive. 2.Ajut bolnava de a schimba idei cu alţii. . .

) survenite în familie sau la locul de muncă. se pregăteşte cu ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluţiilor şi alt ac cu diametrul mai mic pentru injectare Pregătirea injecţiei (pacient): . Pregătirea injecţiei (materiale): . sterilizate deoarece prezintă următoarele avantaje: condiţii maxime de sterilitate.Încerc să restabilesc bolnavei încrederea în sine şi capacitatea de muncă anterioară îmbolnăvirii. Tehnica: Injecţia intravenoasă Definiţie: Injecţia constă în introducerea substanţelor medicamentoase lichide în organism.Asistenta îmbracă mănuşile sterile şi se aşează vizavi de bolnav. contrarietatea etc.Seringi sterile. .Se alege locul puncţiei. obiceiuri şi deprinderi noi.Recomand bolnavei îndepărtarea stresului psihic. acul fiind adaptat la seringă.Se utilizează seringi de unică folosinţă.Acele se găsesc împreună cu seringa în acelaşi ambalaj sau în ambalaje separate. . tutun şi cafea. .Recomand pacientului antrenament fizic. economie de timp şi personal (pentru pregătirea în vederea refolosirii) şi manipulare uşoară.Recomand bolnavei reducerea consumului de alcool.Pacienta să dobândească atitudini. Sub strictă supraveghere medicală se trece la practicarea unor sporturi uşoare. . .Asistenta îşi spală mâinile.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . . . tensiunea psihică de orice gen (neliniştea. S: nelinişte. frica. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. . . . prin intermediul unor ace care traversează ţesuturile. . . durere retrosternală Obiect ive: . în ambalaj individual.Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Stimulez dorinţa de cunoaştere. cu o capacitate în funcţie de cantitatea de soluţie medicamentoasă (seringi cu amboul situat excentric). risc de contaminare redus a pacientului.Se dezinfectează locul puncţiei.Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. .Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. . .Se execută puncţia venoasă. modul de manifestare. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. .Se anunţă pacientul despre necesitatea şi utilitatea intervenţiei Execuţia injecţiei: .

 Se pătrunde cu acul. ţinând seringa în mâna stângă. când injectarea s-a terminat. exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine.  Se fixează vena cu policele mâini stângi. . iar cu policele mâinii drepte se apasă pe piston. . între police şi restul degetelor. .Se injectează lent. tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 30 de grade).Se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea garoului.  Se fixează seringa gradaţiile fiind în sus. traversând în ordine. Se încearcă pătrunderea acului în lumenul manifestată prin tumefierea ţesuturilor.Se controlează dacă acul este în venă prin aspiraţie cu seringa. la 4 – 5 cm sub locul puncţiei. . durere vasului. apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică. continuându-se injecţia sau se încearcă alt loc Flebalgia produsă prin injectarea rapidă a Injectare lentă soluţiei sau a unor substanţe iritante . . Îngrijirea ulterioară a pacientului .Se supraveghează în continuare starea generală Incidente şi accidente Intervenţii Injectarea soluţiei în ţesutul perivenos.Se menţine compresiunea la locul injecţiei câteva minute.Se retrage brusc acul.Se verifică periodic dacă acul este în venă.La locul puncţiei se aplică tamponul îmbibat cu alcool. până când acul înaintează în gol. . în mâna dreaptă. acul ataşat cu bizoul în sus. compresiv timp de 1 – 3 minute.  Se schimbă direcţia acului 1 – 2 cm în lumenul venei. .

. Întocmiţi planul de îngrijire 2.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative . abdomen uşor mărit de volum Obiect ive: .Îi interzic fumatul şi alcoolul.Institui un regim dietetic (reducerea aportului caloric). alimentaţie echilibrată cu evitarea grăsimilor animale. . .Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. . Tehnica: recoltarea sângelui pentru testele de coagulabilitate (timpul Quick şi timpul Hawel) Planul de îngrijire 1.Suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului în primele zile. . scurte pentru a nu obosi bolnavul).Institui bolnavului repaus total obligatoriu.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . se internează în Serviciul Cardiologie pentru dispnee. nevoile.Regimul va fi în principiu antieterogen deci hipocolesterolemiant si hipolipemiant. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: Insuficienţă cardiacă globală S: dispnee.Învăţ pacientul tehnici de relaxare. 20 Pacient 65 ani. . apoi îl ajut. iar cafeaua şi ceaiul îi permit în cantităţi mici. abdomen uşor mărit de volum şi afirmă că de o săptămână nu se poate odihni decât în fotoliu. .Determin pacientul la luarea deciziilor privind îngrijirile. astenie. . . cunoscut hipertensiv. . reducerea cantităţii de hidrocarbonate. . .Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile. cianoza extremităţilor. astenie. 1.Furnizez mijloacele de comunicare adecvate stării pacientului. evitarea alimentelor bogate în colesterol. . Diagnostic medical: Insuficienţă cardiacă globală.Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. . .Pacientul să nu prezinte risc de complicaţii . cianoza extremităţilor.Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente (dar. . Tema nr.Fracţionez mesele în 4 -6 pe zi pentru a nu obosi pacientul.Pregătesc pacientul fizic şi psihic pentru examenele de laborator şi cele radiologice. emoţiile.Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea.Servesc la pat pacientul cu urinar şi bazinet în primele zile. .Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate. fumător.

exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare. Intervenţii delegate . cianoza extremităţilor. .Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o circulaţie adecvată şi este echilibrat psihic 3. . .Ofer pacientului o cană de lapte cald înainte de culcare. .Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator.Învăţ pacientul să aibă o alimentaţie bogată în fructe şi zarzavaturi. .Învăţ pacientul să întrerupă consumul de tutun. abdomen uşor mărit de volum Obiect ive: . o baie caldă. pasive şi masaje Intervenţii delegate .Învăţ pacientul să practice tehnici de relaxare.Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active. . orarul somnului.Observ şi notez calitatea. alcool şi cafea.Pacientul să beneficieze de un somn corespunzător cantitativ şi calitativ Intervenţii autonome .Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă un somn corespunzător cantitativ şi calitativ. . . . Nevoia de a dormi şi a se odihni P: somn perturbat E: Insuficienţă cardiacă globală S: odihnă doar în fotoliu Obiect ive: .La recomandarea medicului administrez diuretice tiazidice. astenie. 2.Pacientul să prezinte circulaţie adecvată. gradul de satisfacere a celorlalte nevoi.Învăţ pacientul să reducă grăsimile şi clorura de sodiu din alimente. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: circulaţie inadecvată E: Insuficienţă cardiacă globală S: dispnee.Urmăresc efectul medicamentelor. până la 7 g/zi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă durere şi este echilibrat psihic.Întocmesc un program de odihnă corespunzător organismului. .Observ şi notez efectul tratamentului medicamentos asupra organismului Intervenţii delegate .Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . .

medicul mai poate recomanda şi alte analize. pentru a urmări efectul acestor.Monitorizarea tratamentelor cu anticoagulante orale de tip antivitamina K1. Pacientul să dobândească atitudini. ciroză). . Toate aceste analize sau probe de coagulare a sângelui se fac atunci când se suspectează diferite boli în care coagularea sângelui este ori prea lentă. . 4.Anticoagulanţi circulanţi. la persoanele care prezintă sângerări repetate din cavitatea nazală (epistaxis). aceste analize se mai fac şi înaintea operaţiilor chirurgicale.Hipoprotrombinemie. . . hepatită gravă. . 10 01 .Deficienţe asociate (avitaminoza K. Valori scăzute alte timpului Quick se întâlnesc în numeroase boli (boli de sânge.Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. salicilaţi. pentru a se stabili dacă nu există riscul unei hemoragii. Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. gingii (gingivoragii). precum şi la bolnavii sub tratament cu medicamente anticoagulante. .Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. ori prea rapidă. astenie. În vederea stabilirii mai precise a cauzelor care perturbă coagularea sângelui. cu aspirină. De asemenea. Valori normale: 12-15 secunde sau 80-100%. . .Stimulez dorinţa de cunoaştere. după un tratament cu medicamente anticoagulante. modul de manifestare. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Insuficienţă cardiacă globală S: dispnee. fapt ce predispune la hemoragii. alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente. Timpul Quick este mare în următoarele afecţiuni: .Parahemofilie Owren şi Alexander.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Hipo. imunoglobuline anormale. cianoza extremităţilor. . Tehnica: recoltarea sângelui pentru testele de coagulabilitate (timpul Quick şi timpul Hawel) Timpul Quick este un test screening pentru diagnosticul deficienţelor de coagulare. . abdomen uşor mărit de volum Obiective: . în lipsa vitaminei K. boli de ficat). obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . situaţie care favorizează formarea de trombi în vasele sanguine. obiceiuri şi deprinderi noi. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. .Recomand bolnavului reducerea consumului de alcool şi cafea şi interzicerea fumatului. . .şi afibrinogenemii. în care AP va fi între 20-30% şi în funcţie de afecţiunea tratată cu anticoagulant. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.

dimineaţa.Se recoltează prin puncţie venoasă.5 ml oxalat de potasiu peste care se adaugă sângele recoltat. Recoltare . sau timpul de recalcifiere a plasmei.5 ml de sânge simplu într-o eprubetă. Se efectuează după un tratament îndelungat cu substanţe anticoagulante. 10 11 .Se recoltează 4.Se recoltează 4.În altă eprubetă se pune 0. . . bolnavul fiind „á jeune”.5 ml oxalat de potasiu peste care se adaugă sângele recoltat Valorile normale ale timpului Howell sunt 60 – 120 secunde. Recoltare . dimineaţa.5 ml de sânge simplu într-o eprubetă.În altă eprubetă se pune 0. Rezultatul analizei reprezintă timpul necesar pentru coagularea plasmei în amestec cu o cantitate de calciu. Timpul Howell. Valorile normale ale timpului Quick sunt 12 – 14 secunde. . . bolnavul fiind „á jeune”.Se recoltează prin puncţie venoasă.

. . . disfagie. curăţenie.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu. sterilizare. prezentând: disfonie. 21 Pacientul S. microclimat. nevoile.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. . în vârstă de 10 ani.Educ pacientul (şi cer concursul şi mamei lui) pentru a evita împrăştierea secreţiilor nazale. Tehnica: Recoltarea exsudatului faringian Planul de îngrijire 1. . dezinfecţie).Aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie. febră..L.A. 10 21 .Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . se prezintă la medicul de familie. dispnee Obiect ive: .Asigur un aport crescut de lichide calde. reluarea vorbirii făcându- se treptat cu voce şoptită şi apoi cu voce normală. tuse seacă iritativă.Pacientul să prezinte rezistenţă crescută faţă de infecţii . Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: laringita acută S: disfonie.Ajut şi suplinesc pacientul (eventual împreună cu mama sa) în satisfacerea nevoilor organismului. aprovizionare cu apă. .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente (eventual rog mama să se interneze cu copilul ca însoţitor). .Învăţ pacientul (şi cer concursul şi mamei lui) să evite schimbările bruşte de temperatură şi aglomeraţiile. febră. . măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. . furnizez informaţiile de care are nevoie. .Educ pacientul (şi cer concursul şi mamei lui) pentru a folosi batista individuală de unică folosinţă. Întocmiţi planul de îngrijire 2. . emoţiile. unde. însoţit de mama sa. . după laringoscopie se precizează diagnosticul de Laringită acută. disfagie.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului.Asigur repaus vocal învăţându-l să comunice în scris.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor.R. tuse seacă iritativă. îndepărtarea reziduurilor. alimentaţie. dispnee.Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. Este internat în secţia O. .Pacientul să nu devină sursă de infecţii . Tema nr. 1.

2. a amigdalelor.Alimentez pacientul cu lichide călduţe. recomand pacientului repaus vocal absolut. . . . favorizez mijloace de comunicare non-verbală Intervenţii delegate . punctele limfatice. salvie. dispnee Obiect ive: .La nivelul laringelui: umezesc aerul din încăpere.Recomand ceaiuri de pătlagină.Pacientul să fie echilibrat nutriţional Intervenţii autonome . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai reprezintă sursă de infecţii şi este echilibrat psihic.Administrez medicaţia prescrisă de medic. . Intervenţii delegate . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul respiră liber pe nas şi are mucoase respiratorii umede şi integre. disfagie. . tuse seacă Obiect ive: . . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: respiraţie inadecvată E: laringita acută S: disfonie. nuc.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative.La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale.în încăpere aerisită. 3.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. 10 31 .Învăţ pacientul (eventual cer concursul mamei lui) să îşi sufle secreţiile nazale fără violenţă. tuse seacă iritativă.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic .Masez zona laringelui. .Întrerup alimentaţia solidă. febră.Asigur repaus la pat în poziţie semişezândă. pe rând fiecare nară. cu umiditate 65% 0 şi temperatură de 20 – 22 C. Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată prin deficit E: laringita acută S: disfagie. umezesc aerul şi asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore.Pacientul să respire liber pe nas. .Pacientul să aibă mucoase respiratorii umede şi integre Intervenţii autonome . inhalaţii cu aerosoli cu soluţii antiseptice şi astringente.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antibioticoterapie pe cale generală. .Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru examenele de laborator şi radiologice.

Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi. . mănuşi chirurgicale 10 41 . ouă fierte moi etc. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome .De protecţie – masca de tifon. la ore regulate şi prezentate atrăgător.Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea tratamentului. . alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente. . obiceiuri şi deprinderi noi.Depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni Pregătirea materialelor şi a pacientului  Materiale . Tehnica: Recoltarea exsudatului faringian Definiţie Exsudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. . .Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. Scop – explorator .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice.Stimulez dorinţa de cunoaştere.Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. morcov). modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. .Recomand un regim alimentar uşor (supe de zarzavat.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. .Fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate şi îl trec în foaia de observaţie. modul de manifestare. Intervenţii delegate . tuse seacă Obiect ive: . piureuri. dispnee. . . . . . ..Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului (eventual o întreb pe mama lui).Pacientul să dobândească atitudini.Cu avizul medicului recomand gargară cu soluţii antiseptice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi nutriţional. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: laringita acută S: disfagie. 5. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Administrez medicaţia prescrisă de medic.Educ pacientul şi cer concursul şi mamei lui să evite schimbările bruşte de temperatură şi aglomeraţiile.

lampă de spirt. să nu i se facă gargară  Se aşează pacientul pe scaun Execuţie . cu ser fiziologic sau cu glicerină 15% Notarea în foaia de observaţie .Asistenta invită pacientul să deschidă gura şi inspectează fundul de gât.Asistenta. .Nesterile: tăviţă renală. numele persoanei căreia i s-a făcut recoltarea.Pregătirea fizică  Se anunţă să nu mănânce. .Se recoltează înainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor. în prealabil. tamponul se umezeşte. .Asistenta apasă limba cu spatula linguală. . chibrituri  Pacient .Se notează dacă s-au făcut însămânţări sau nu 10 51 . stativ pentru eprubete.Se transportă produsul la laborator evitând suprainfectarea.Asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool.Pregătirea psihică  Se anunţă şi i se explică tehnica . succesiv două eprubete din aceeaşi recoltare.  Se anunţă să nu i se instileze soluţii dezinfectante în nas. eprubete medii de cultură. la indicaţia medicului.Asistenta îşi pune masca de protecţie şi mănuşile chirurgicale.Asistenta flambează gura eprubetei şi introduce tamponul faringian în eprubetă care se închide cu dopul flambat. .Se notează data recoltării.Asistenta flambează gâtul eprubetei şi o închide cu dop steril. .Sterile: spatulă linguală. . . .Dacă nu e posibilă însămânţarea la patul bolnavului. .Asistenta îşi scoate mănuşile chirurgicale şi masca de protecţie şi apoi se spală cu apă şi săpun Pregătirea produsului pentru laborator .Asistenta deschide eprubeta cu tamponul faringian. ser fiziologic sau glicerină 15%. . .Asistenta cu tamponul faringian şterge depozitul de pe faringe şi amigdale şi dezlipeşte o porţiune din falsele membrane (când este cazul). eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină. întinde produsul obţinut pe lame de sticlă pentru frotiuri colorate sau însămânţează imediat pe medii de cultură. . . să nu bea apă.

microclimat.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu. . Nevoia de a evita perico lele P: risc de infecţii E: bronşita acută S: febră.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative.. 22 0 Domnul C. .Învăţ pacientul să utilizeze tehnici de relaxare. dureri musculare.Asigur repaus la pat în perioada de acutizare. .Învăţ pacientul să expectoreze în scuipător. tuse – iniţial uscată.Asigur un aport crescut de lichide pentru fluidizarea secreţiilor. Tehnica: Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic Planul de îngrijire 1. Tema nr.Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru examenele de laborator şi radiologice. expunere la pulberi şi substanţe iritante. . în vârstă de 40 ani.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile. astenie. sterilizare.Aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie. Se internează cu diagnosticul de Bronşită acută. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare.Învăţ pacientul să se ferească de frig. . tuse Obiect ive: . curăţenie. Intervenţii delegate .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente. .Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. . nevoile. se prezintă la medic pentru febră (38 – 39 C). . îndepărtarea reziduurilor. furnizez informaţiile de care are nevoie. aprovizionare cu apă.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antibioticoterapie şi inhalaţii cu aerosoli 10 61 . neproductivă care a devenit apoi muco- purulentă. . alimentaţie. dureri musculare. umezeală. . 1. emoţiile.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . .Pacientul să nu fie sursă de infecţii .Recoltez sânge.N. .Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. . astenie. .Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. Întocmiţi planul de îngrijire 2. . dezinfecţie). . .Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. urină şi spută pentru examenele de laborator.Aplic măsurile de mobilizare a secreţiilor: drenaj postural şi tapotament.

.Aspir secreţiile bronşice dacă este cazul. .Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie Intervenţii autonome .Pacientul să respire liber pe nas.Educ pacientul să nu arunce corpuri străine în scuipătoare. iar căile respiratorii sunt permeabile. tuse Obiect ive: . 0 cu umiditate 65% (cu apă alcoolizată) şi temperatură de 20 – 22 C.Curăţ mucoasa bucală şi dinţii cu tampoane.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antitusive.La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale. . 10 71 . în încăpere aerisită. . fenol 3%). decongestionante Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul respiră liber pe nas. .Pacientul să aibă mucoase respiratorii umede şi integre. Nevoia de a elimina P: expectoraţie E: bronşita acută S: tuse – iniţial uscată neproductivă apoi muco-purulentă Obiect ive: . să expectoreze şi să colecteze sputa. 3. 2. . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: respiraţie inadecvată E: bronşita acută S: febră. . .Educ pacientul să nu stropească pe cei din jur.Învăţ pacientul cum să nu înghită sputa şi să o colecteze în scuipătoare (scuipătoare care în prealabil a fost dezinfectată cu soluţie lizol. pe rând fiecare nară.Asigur pacientului repaus la pat în poziţie semişezândă. . umezesc aerul şi asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore. are o respiraţie bună.La nivelul plămânilor şi a bronhiilor învăţ pacientul să tuşească.Învăţ pacientul să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat) Intervenţii delegate . astenie. bronhodilatatoare.Învăţ pacientul să îşi sufle secreţiile nazale fără violenţă. are mucoase respiratorii umede şi integre.Învăţ pacientul să facă gimnastică respiratorie. . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai reprezintă sursă de infecţii şi este echilibrat psihic. expectorante. să tuşească cu gura închisă.Educ pacientul cum să expectoreze. .Golesc şi curăţ scuipătorile şi apoi le dezinfectez. dureri musculare.Pacientul să nu devină sursă de infecţii nosocomiale Intervenţii autonome . .

astenie. Intervenţii delegate .Mânuiesc scuipătoarele cu prudenţă. dureri musculare. 10 81 .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. .Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului.Stimulez dorinţa de cunoaştere.Educ pacientul să se ferească de frig.Recomand ceaiuri de pătlagină..Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice.Recomand un regim alimentar uşor (supe de zarzavat. astenie Obiect ive: . .Administrez medicaţia prescrisă de medic. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. . . ouă fierte moi etc.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. . nuc.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu este sursă de infecţii nosocomiale.Alimentez pacientul cu lichide călduţe.Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată.Fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate şi îl trec în foaia de observaţie. alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente. tuse Obiect ive: . Nevoia de a bea şi a mânca P: potenţial de alterare a nutriţiei E: bronşita acută S: febră.Pacientul să dobândească atitudini.. umezeală. modul de manifestare. . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . . expuneri la pulberi şi substanţe iritante. salvie.Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. apoi mă spăl şi mă dezinfectez. 4. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat nutriţional. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: bronşita acută S: febră.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. .Pacientul să fie echilibrat nutriţional Intervenţii autonome . . 5. . morcov). . piureuri. . la ore regulate şi prezentate atrăgător. Intervenţii delegate .

. .Se acoperă recipientele.  Se instruieşte să nu o împrăştie.La copiii mici incapabili să producă spută se vor recolta aspirate gastrice pentru detectarea bacililor acido-rezistenţi Pregătirea produselor pentru laborator . . .I se oferă pacientului paharul cu apă să îşi clătească gura şi faringele. flacoane cu gatul larg). Scop Scopul acestei analize este de a determina in timpul cel mai scurt posibil.Pregătirea fizică  Se instruieşte să nu înghită sputa.  Se instruieşte să nu introducă în vas şi saliva Execuţie . obiceiuri şi deprinderi noi. agenţii etiologici ai infecţiilor tractului respirator inferior şi a face posibile intervenţii terapeutice rapide si eficiente asupra pacienţilor. .Pregătirea psihică  Se anunţă pacientul şi i se explică necesitatea executării examinării . Tehnica: Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic Definiţie Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse.I se oferă pacientului vasul de colectare (cutii Petri.Sputa se recoltează din expectoraţia de dimineaţă. .Sterile: cutie Petri.Se etichetează.  Se instruieşte să expectoreze numai în vasul dat. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. Pregătire  Materiale . dacă aceste probe nu ajung imediat la laborator ele trebuie neutralizate 10 91 . după o prealabilă gargară cu ser fiziologic.Nesterile: pahar cu apă. . .În cazul în care pacienţii nu produc spută sau nu o pot elimina se vor folosi metode alternative adecvate: aspiraţii sau tampoane traheale sau bronşice.Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi.Se solicită pacientului să expectoreze după un efort de tuse. pahar conic. scuipătoare specială (sterilizată fără substanţă dezinfectantă) .Se trimit la laborator.La laborator aceste probe nu trebuie să ajungă mai târziu de 2 ore. şerveţele sau batiste de unică întrebuinţare  Pacient .

cu spută ruginie. alimentaţie. . se prezintă la medic pentru frison. febră (39 – 0 40 C). măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. tuse iniţial uscată. dezinfecţie). la indicaţia medicului administrez pacientei oxigen Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai este sursă de infecţie şi este echilibrată psihic.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative Intervenţii delegate . Se internează cu diagnosticul de: Pneumonie pneumococică. . junghi toracic drept. mâinilor.Administrez medicaţia antiinfecţioasă prescrisă de medic. picioarelor. în vârstă de 30 ani.Recoltez sânge.Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate. . Tema nr.În perioadele febrile.Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. urină şi spută pentru examenele de laborator.Fac pacientei igiena tegumentelor şi mucoaselor. frison. sterilizare. în general a cavităţii bucale.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. .Fac masaj al spatelui. îndepărtarea reziduurilor. . apoi productivă. . dispnee.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. . .Pacienta să nu fie sursă de infecţii. Tehnica: diferenţa dintre hemoptizie şi hematemeză Planul de îngrijire 1.Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea. . aprovizionare cu apă.Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu. .Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. junghi toracic drept.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome .Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. 23 Doamna U. . microclimat. 1. emoţiile. 11 01 . dispnee. nevoile. . tuse Obiect ive: . . Nevoia de a evita perico lele P: risc de infecţii E: pneumonia pneumococică S: febră.E.Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile. Întocmiţi planul de îngrijire 2.Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie.Învăţ pacienta tehnici de relaxare.Determin pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. . . curăţenie. . .

La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale. .Asigur pacientei repaus la pat în poziţie semişezândă.Învăţ pacienta să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat).Pacienta să aibă mucoase respiratorii umede şi integre. cu aport caloric corespunzător (calculez numărul de calorii astfel – pentru fiecare 0 grad de temperatură peste 37 C adaug 13%).Pregătesc fizic şi psihic bolnava pentru examenele de laborator şi radiologice Intervenţii delegate . . iar căile respiratorii sunt permeabile. . umezesc aerul şi asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore. Nevoia de a bea şi a mânca P: potenţial de deshidratare E: pneumonia pneumococică S: febră. dispnee Obiect ive: . pe rând fiecare nară. la ore regulate şi prezentate atrăgător.Pacienta să respire liber pe nas. febră Obiect ive: . iar medicamentul de elecţie este Penicilina) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta respiră liber pe nas. 2.Învăţ pacienta să îşi sufle secreţiile nazale fără violenţă. .Învăţ pacienta să facă gimnastică respiratorie. să expectoreze şi să colecteze sputa.Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei. . . treptat trec pacienta la o alimentaţie normală. tuse. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: respiraţie inadecvată E: pneumonia pneumococică S: dispnee. frison.La nivelul plămânilor şi a bronhiilor învăţ pacienta să tuşească. .Asigur pacientei o cantitate suplimentară de lichide având în vedere pierderile prin febră şi transpiraţii. 3.Pacienta să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie Intervenţii autonome .Servesc pacienta cu alimente la o temperatură moderată. 0 cu umiditate 65% (cu apă alcoolizată) şi temperatură de 20 – 22 C. frison. . are mucoasele respiratorii umede şi integre. în încăpere aerisită. . .Trec pacienta la o alimentaţie lichidă şi semilichidă în perioadele febrile.Aspir secreţiile bronşice dacă este cazul.Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic Intervenţii autonome .Administrez medicaţia prescrisă de medic (terapia de bază a pneumoniei pneumococice este cea antimicrobiană. . . .

să tuşească cu gura închisă. frison. antibiotice Evaluare În urma îngrijirilor acordate temperatura corpului pacientei este în limite fiziologice.Aerisesc încăperea.Curăţ mucoasa bucală şi dinţii cu tampoane. . . Intervenţii delegate .Educ pacienta să nu stropească pe cei din jur. . . fricţiuni. .Administrez medicaţia recomandată de medic: antitermice.Educ pacienta să nu arunce corpuri străine în scuipătoare. încălzesc pacienta.Ajut pacienta să adopte poziţii care facilitează expectoraţia.Servesc pacienta cu cantităţi mari de lichide. hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi. . fenol 3%).Asigur pacientei îmbrăcăminte lejeră.Calculez bilanţul ingesta-excreta pe 24 ore. dispnee. .Pacienta să nu devină sursă de infecţii nosocomiale Intervenţii autonome .Educ pacienta cum să expectoreze. pungă cu gheaţă. junghi toracic drept Obiect ive: .Pacienta să-şi menţină temperatura corpului în limite fiziologice. 5. Nevoia de a elimina P: expectoraţie ruginie E: pneumonia pneumococică S: tuse. Pacienta este echilibrată hidro-electrolitic.Învăţ pacienta cum să nu înghită sputa şi să o colecteze în scuipătoare (scuipătoare care în prealabil a fost dezinfectată cu soluţie lizol. . Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale P: hipertermie E: pneumonia pneumococică 0 S: febră 39 – 40 C.Schimb pacientei des lenjeria de pat şi de corp. Pacienta are o stare de bine fizic şi psihic.Pacienta să aibă o stare de bine fizic şi psihic Intervenţii autonome . vitamine şi electroliţi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată hidro-electrolitic 4.În caz de frisoane. . . . . . . Intervenţii delegate .Menţin igiena tegumentelor pacientei. .Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic. junghi toracic drept Obiect ive: .La recomandarea medicului institui perfuzii cu glucoză.Aplic pacientei comprese reci.

. .Golesc şi curăţ scuipătorile şi apoi le dezinfectez.

. intensificarea durerii toracice. .Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi. scăderea toleranţei la efort. obiceiuri şi deprinderi noi. 6. .Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu este sursă de infecţii nosocomiale. junghi toracic drept Obiect ive: . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: pneumonia pneumococică S: tuse. Hematemeza se va diferenţia de . .Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. Hemoptizia apare după tuse. Intervenţii delegate . modul de manifestare. .Pacienta să dobândească atitudini. Hematemeză – definiţie Hematemeza reprezintă sângele eliminat prin vărsătură. modificări ale sputei). .Educ pacienta să consume multe lichide pentru fluidificarea secreţiilor.Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.Educ pacienta să alterneze perioadele de activitate cu perioadele de repaus.Educ pacienta să recunoască eventualele complicaţii (febră după administrarea antibioticelor.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. . Tehnica: diferenţa dintre hemoptizie şi hematemeză Hemoptizie – definiţie Hemoptzia reprezintă expectorarea (eliminarea prin tuse) a unei cantităţi variabile de sânge provenit din laringe. . bronhii sau plămâni. .Mânuiesc scuipătoarele cu prudenţă. . trahee.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Educ pacienta să îşi facă toaleta cavităţii bucale după expectorare. alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente.Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. dispnee. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Stimulez dorinţa de cunoaştere.Educ pacienta să facă exerciţii respiratorii. Hematemeza este o hemoragie digestivă produsă de un ulcer gastro-duodenal care sângerează. . de un cancer sau din cauza unei rupturi esofagiene (în cazul unei hipertensiuni portale). . sângele are culoarea roşu-viu şi este amestecat cu spută şi aer. apoi mă spăl şi mă dezinfectez. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome .Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind boala. Hemoptizia trebuie diferenţiată de hematemeză care se produce prin vărsături. .

intervenţii stomatologice etc.). .hemoptizie şi de evacuarea prin vărsături a sângelui înghiţit (după epistaxis.

Pacienta să nu fie sursă de infecţii. febră 0 39 C. . . Se internează cu diagnosticul de Pneumonie virală. febră Obiect ive: . Nevoia de a evita perico lele P: risc de infecţii E: pneumonia virală S: febră.Administrez medicaţia prescrisă de medic (terapia de bază a pneumoniei virală este cea antimicrobiană. .La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale. cefalee Obiect ive: .N. 24 Domnişoara B. 0 cu umiditate 65% (cu apă alcoolizată) şi temperatură de 20 – 22 C. dureri toracice.Învăţ pacienta să îşi sufle secreţiile nazale fără violenţă. . astenie. . dispnee uşoară. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: respiraţie inadecvată E: pneumonia virală S: catar nazofaringian. Întocmiţi planul de îngrijire 2. .Pacienta să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie Intervenţii autonome . mialgii.Recoltez sânge. are mucoasele respiratorii umede şi integre. . 2. dureri toracice. . în încăpere aerisită.Asigur pacientei repaus la pat în poziţie semişezândă.La nivelul plămânilor şi a bronhiilor învăţ pacienta să tuşească.Pacienta să respire liber pe nas. . iar medicamentul de elecţie este Penicilina) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta respiră liber pe nas. urină şi spută pentru examenele de laborator. umezesc aerul şi asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore. în vârstă de 20 ani prezintă astenie.Învăţ pacienta să facă gimnastică respiratorie.Învăţ pacienta să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat).Aspir secreţiile bronşice dacă este cazul. catar nazofaringian. iar căile respiratorii sunt permeabile. . 1. mialgii.Pregătesc fizic şi psihic bolnava pentru examenele de laborator şi radiologice Intervenţii delegate . . pe rând fiecare nară. cefalee. Planul de îngrijire 1. să expectoreze şi să colecteze sputa.Pacienta să aibă mucoase respiratorii umede şi integre. Tehnica: recoltarea sângelui pentru hemocultură. Tema nr.

. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. . dureri toracice. . .Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea. mâinilor.Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. . la indicaţia medicului administrez pacientei oxigen Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai este sursă de infecţie şi este echilibrată psihic. emoţiile. . . dezinfecţie). microclimat. alimentaţie. .Fac pacientei igiena tegumentelor şi mucoaselor.Asigur pacientei o cantitate suplimentară de lichide având în vedere pierderile prin febră şi transpiraţii. . picioarelor.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. îndepărtarea reziduurilor. . 3. .Administrez medicaţia antiinfecţioasă prescrisă de medic.Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile. .Determin pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. . cu aport caloric corespunzător (calculez numărul de calorii astfel – pentru fiecare 0 grad de temperatură peste 37 C adaug 13%).Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.În perioadele febrile. .Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative Intervenţii delegate .Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei. . aprovizionare cu apă. curăţenie. treptat trec pacienta la o alimentaţie normală.Servesc pacienta cu alimente la o temperatură moderată.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . Nevoia de a bea şi a mânca P: potenţial de deshidratare E: pneumonia virală S: febră.Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. .Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice.Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. .Fac masaj al spatelui.Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic Intervenţii autonome .Trec pacienta la o alimentaţie lichidă şi semilichidă în perioadele febrile. nevoile. în general a cavităţii bucale.Învăţ pacienta tehnici de relaxare. sterilizare. . cefalee Obiect ive: . . . la ore regulate şi prezentate atrăgător.

Pacienta are o stare de bine fizic şi psihic. .Servesc pacienta cu cantităţi mari de lichide. .La recomandarea medicului institui perfuzii cu glucoză. .Asigur pacientei îmbrăcăminte lejeră.Calculez bilanţul ingesta-excreta pe 24 ore. mialgii Obiect ive: . . mialgii. dureri toracice.Aplic pacientei comprese reci. dureri toracice Obiect ive: . . vitamine şi electroliţi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată hidro-electrolitic 4. .Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. . hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale P: hipertermie E: pneumonia pneumococică 0 S: febră 39 C. . modul de manifestare. . antibiotice Evaluare În urma îngrijirilor acordate temperatura corpului pacientei este în limite fiziologice.Administrez medicaţia recomandată de medic: antitermice. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. Intervenţii delegate .Pacienta să-şi menţină temperatura corpului în limite fiziologice.Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic. . . 5. .Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind boala.Stimulez dorinţa de cunoaştere.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Schimb pacientei des lenjeria de pat şi de corp. cefalee. Intervenţii delegate .Pacienta să aibă o stare de bine fizic şi psihic Intervenţii autonome .În caz de frisoane.Pacienta să dobândească atitudini. pungă cu gheaţă. astenie.Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. fricţiuni. încălzesc pacienta.Menţin igiena tegumentelor pacientei. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome .Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. . . Pacienta este echilibrată hidro-electrolitic. .Aerisesc încăperea. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: pneumonia virală S: astenie.

Educ pacienta să recunoască eventualele complicaţii (febră după administrarea antibioticelor. . meningococ. iar celălalt cu geloză semilichidă.Sterile: seringă de 20 cm .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice.  Pacient .Educ pacienta să consume multe lichide pentru fluidificarea secreţiilor. aşează câmpul steril şi aseptizează regiunea cu iod.A doua asistentă spală.O septicemie cu stafilococ. . alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente. bacil Koch (bolnavul are febră ridicată cu oscilaţii mari. 3 . chibrituri. scăderea toleranţei la efort. eter.  Se aseptizează cu alcool Execuţie . . ace pentru puncţie venoasă. modificări ale sputei). .Educ pacienta să îşi facă toaleta cavităţii bucale după expectorare. Scop – descoperirea bacteriilor atunci când se suspectează: . bruceloză.Prima asistentă îmbracă mănuşile sterile. .  Se degresează cu eter. . . . endocardită malignă subacută Pregătire  Materiale . casoletă cu pense.Nesterile: lampă de spirt.O bacteriemie: febră tifoidă. stare generală alterată).Medii de cultură: două recipiente unul cu bulion citrat. obiceiuri şi deprinderi noi.Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi. . Tehnica: recoltarea sângelui pentru hemocultură Definiţie – hemocultura înseamnă introducerea sângelui pe un mediu de cultură pentru examen bacteriologic. . mănuşi sterile.Pregătirea fizică  Se spală regiunea plicii cotului.Educ pacienta să facă exerciţii respiratorii.De protecţie: mască de tifon. apă şi săpun.Soluţii dezinfectante: alcool iodat. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. degresează şi dezinfectează regiunea. intensificarea durerii toracice. tinctură de iod. . frison.Pregătirea psihică  Se anunţă pacientul şi i se explică necesitatea tehnicii . .La execuţia tehnicii i-au parte două asistente. . câmp.Educ pacienta să alterneze perioadele de activitate cu perioadele de repaus.

0 . .A doua asistentă aplică garoul la 10 – 12 cm de locul puncţiei. . . . temperatura (se pot recolta mai multe probe în 24 ore). aprinde lampa cu spirt. a doua asistentă flambează din nou gura balonului. dopul şi închide eprubeta.Prima asistentă omogenizează preparatele din eprubete prin mişcări de înclinare şi redresare Pregătirea produsului pentru laborator .Se trimit imediat la laborator şi se pun la 37 C.Prima asistentă însămânţează 2 ml de sânge în eprubeta cu geloză şi 10 ml de sânge în eprubeta cu bulion citrat.Se etichetează cu data.Prima asistentă ia seringa şi efectuează puncţia venoasă şi aspiră 20 ml de sânge.A doua asistentă desface garoul. ora. . îmbracă mănuşile sterile şi serveşte primei asistente seringa în condiţii aseptice.Se notează în foaia de observaţie data şi numele persoanei care a recoltat. .Prima asistentă retrage seringa. iar a doua asistentă aseptizează locul puncţiei. flambează dopul şi gura balonului. . .

deficit ponderal. curăţenie. .Învăţ pacientul tehnici de relaxare. Pirazinamida.P. Întocmiţi planul de îngrijire 2. Nevoia de a evita perico lele P1: risc de infecţii E1: Tuberculoză pulmonară S1: tuse cronică. .Urmăresc şi apreciez corect potenţialul infecţios al pacientului. astenie. emoţiile. dureri toracice. . Pe baza examenelor clinice şi paraclinice se precizează diagnosticul de Tuberculoză pulmonară. . . subfebrilitate vesperală. . microclimat.Ajut pacientul să-şi recunoască anxietatea. sterilizare.Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru examenele de laborator şi radiologice. astenie. Capreomicina (Capastat Sulfat). receptivitatea sa şi aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie.Urmăresc efectul medicamentelor Intervenţii delegate . măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să-şi poată exprima temerile. Acest lucru asigură vindecarea şi înlătură riscul recidivării (reapariţia bolii) şi dezvoltarea bacteriei rezistente la antibiotice. în vârstă de 60 ani. nevoile. Cicloserina (Seromicina). . 12 01 .Pacientul să nu fie sursă de infecţii.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. alcoolic se prezintă la medic pentru tuse cronică de peste o lună.Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. .Educ pacientul să se lase de fumat şi să nu mai consume alcool deoarece acestea slăbesc sistemul imunitar. Tehnica: Diferenţa dintre hemoptizie şi hematemeză Planul de îngrijire 1. dezinfecţie). aprovizionare cu apă. Rifampicina.Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate. alimentaţie. . urină şi spută pentru examenele de laborator. Tema nr. Alte antibiotice folosite sunt: Streptomicina. hemoptizie. . transpiraţii nocturne. . îndepărtarea reziduurilor. Este foarte important sa se administreze toate dozele întregi ale medicamentelor recomandate de medici. inapetenţă. 1.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. fumător. fatigabilitate Obiect ive: . dureri toracice. fatigabilitate. Etambutol.Recoltez sânge.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . respectarea circuitelor. 25 Domnul S. .Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiei prin: izolarea pacientului.Administrez medicaţia prescrisă de medic: medicaţia folosită în cazul tuberculozei este: antibioticoterapia formată din antibiotice ca: Izoniazida. .

12 11 . . .Pacientul să prezinte rezistenţă crescută faţă de infecţie.Învăţ pacientul să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat. P2: risc de complicaţii E2: Tuberculoză pulmonară S2: dureri toracice.Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie Intervenţii autonome .Învăţ pacientul să tuşească. .Iau măsuri de prevenire a complicaţiilor septice.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu prezintă risc de complicaţii şi îşi satisface nevoile în funcţie de starea de sănătate şi de gradul de dependenţă.Pacientul să-şi satisfacă nevoile în funcţie de starea de sănătate şi de gradul de dependenţă Intervenţii autonome . expectorante. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o rezistenţă crescută faţă de infecţie şi prezintă căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie. fatigabilitate Obiect ive: . dacă este cazul. deficit ponderal. consum de alcool) Intervenţii delegate . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: respiraţie nesatisfăcătoare E: Tuberculoză pulmonară S: tuse cronică.Determin pacientul să ia parte la deciziile privind îngrijirile.Învăţ pacientul să evite schimbările bruşte de temperatură şi aglomeraţiile. picioarelor. mâinilor. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai este sursă de infecţie şi este echilibrat psihic. astenie.Asigur pacientului legătura cu familia în codiţii sporite de asepsie.Fac masaj al spatelui. bronhodilatatoare.Învăţ pacientul să facă gimnastică respiratorie. inapetenţă.Umezesc aerul din încăpere cu apă alcoolizată. 2.La indicaţia medicului administrez antitusive.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. . . .Iau măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale Intervenţii delegate . .Ajut şi suplinesc pacientul în luarea deciziilor. transpiraţii nocturne Obiect ive: .Pacientul să nu prezinte complicaţii . .Aspir secreţiile bronşice. . decongestionante ale mucoasei traheo-bronşice. . subfebrilitate vesperală. hemoptizie. astenie. să expectoreze şi să colecteze sputa. .

grad de temperatură peste 37 .La indicaţia medicului alimentez pacientul parenteral. Intervenţii delegate .Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile. .Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . instituind perfuzii cu glucoză. de a crea legături semnificative.Încurajez pacientul . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi nutriţional. la ore regulate şi prezentate atrăgător. fatigabilitate Obiect ive: . ideile şi dorinţele sale. de a schimba idei cu alţii.Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului. .Ajut pacientul să identifice posibilităţile sale de a asculta. .Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic.Pun în valoare capacităţile. să aibă o percepţie pozitivă despre sine.Învăţ bolnavul tehnici de relaxare. deficit ponderal.Pacientul să fie echilibrat nutriţional Intervenţii autonome .La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe. . subfebrilitate vesperală Obiect ive: . 4. . Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie prin deficit E: Tuberculoză pulmonară S: inapetenţă.Calculez numărul de calorii în funcţie de boala sa şi adaug 13% pentru fiecare 0C.Pacientul să se poată afirma. . .Conştientizez pacientul asupra importanţei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii. sentimentele. .Asigur un climat cald şi confortabil. vitamine şi electroliţi. Intervenţii delegate . .Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel afectiv E: Tuberculoză pulmonară S: astenie.Las pacientul să aleagă alimentele după gusturile sale.Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată. dureri toracice. de comunicare şi de relaxare. . . hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi. talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. 3.Dau posibilitatea pacientului să ia singur deciziile.

. .Explic necesitatea cunoaşterii mediului în care trăieşte şi a celor din jur. . interesele şi capacităţile pacientului.Ascult activ pacientul pentru a-i permite să îşi exprime sentimentele privind dificultatea de a se realiza. .Ajut pacientul să se adapteze la noul rol pe care îl are statutul său. . 6.Sesizez orice formă de interes pentru o anumită activitate şi îl antrenez în desfăşurarea ei. apreciez posibilităţile fizice şi intelectuale. .Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.Îl susţin în stabilirea sau elaborarea unor proiecte. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: tuberculoza pulmonară S: tabagismul. starea de sănătate.Îl ajut să realizeze o percepere justă a realităţii.Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala.Observ şi notez orice schimbare în comportamentul pacientului (depresie. satisfacţie).Aplic tehnicile de îngrijire adaptate nevoilor pacientului.Pacientul să îşi recapete interesul faţă de sine şi de alţii Intervenţii autonome . alcoolismul Obiect ive: .Îndrum pacientul spre acele activităţi care sunt atractive şi totodată utile pentru el. limitele economice. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome .Îi recomand lăsarea fumatului şi al alcoolului. . . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. .Explorez aspiraţiile. .Pacientul să fie conştient de propria sa valoare şi competenţă . . . .Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. .Stimulez dorinţa de cunoaştere. .Pacientul să dobândească atitudini. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: sentiment de devalorizare E: Tuberculoză pulmonară S: alcoolismul şi tabagismul Obiect ive: . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este conştient de propria sa valoare şi competenţă şi şi-a recăpătat interesul faţă de sine şi faţă de alţii.Îl ajut în reevaluarea capacităţilor şi aspiraţiilor sale. 5. .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. . .Ajut pacientul să identifice motivele comportamentului său. sentimentele. . anturajul.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. modul de manifestare. să se integreze în colectiv.Educ pacientul să recunoască eventualele complicaţii. . .Identific cu pacientul factorii care îl împiedică să se realizeze:familia.Observ reacţiile de satisfacţie sau nemulţumire ale pacientului.

intervenţii stomatologice etc.).Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. Hematemeza se va diferenţia de hemoptizie şi de evacuarea prin vărsături a sângelui înghiţit (după epistaxis. Hemoptizia trebuie diferenţiată de hematemeză care se produce prin vărsături. bronhii sau plămâni. trahee. sângele are culoarea roşu-viu şi este amestecat cu spută şi aer. Hemoptizia apare după tuse. de un cancer sau din cauza unei rupturi esofagiene (în cazul unei hipertensiuni portale). . Hematemeză – definiţie Hematemeza reprezintă sângele eliminat prin vărsătură. . . alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente.Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi. obiceiuri şi deprinderi noi. Tehnica: diferenţa dintre hemoptizie şi hematemeză Hemoptizie – definiţie Hemoptzia reprezintă expectorarea (eliminarea prin tuse) a unei cantităţi variabile de sânge provenit din laringe. Hematemeza este o hemoragie digestivă produsă de un ulcer gastro-duodenal care sângerează. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.

Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. emoţiile.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. .S.. Întocmiţi planul de îngrijire 2.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . . astenie Obiect ive: . 26 Domnişoara S. . .Administrez medicaţia antiinfecţioasă prescrisă de medic . curăţenie.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. Nevoia de a evita perico lele P: risc de infecţii E: Pleurezie parapneumonică S: junghi toracic. tuse uscată. îndepărtarea reziduurilor. astenie. dispnee. . .Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. nevoile. se prezintă la medical de familie pentru junghi 0 toracic drept. sterilizare. aprovizionare cu apă. . măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. mâinilor. . Tehnica: puncţia pleurală Planul de îngrijire 1.Pregătesc fizic şi psihic pacienta pentru examenele de laborator şi radiologice Intervenţii delegate .Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. . în vârstă de 22 ani. picioarelor. .Învăţ pacienta tehnici de relaxare.Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.Fac masaj al spatelui.Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. frisoane mici şi repetate. dezinfecţie).Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile. Tema nr. Pe baza examenelor clinice şi paraclinice se stabileşte diagnosticul de Pleurezie parapneumonică. în general a cavităţii bucale.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. .Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea.Determin pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile.Fac pacientei igiena tegumentelor şi mucoaselor.Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu. . alimentaţie. tuse uscată. . 1. .Pacienta să nu fie sursă de infecţii. febră 39 C.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. . microclimat. . febră. . diminuarea apetitului.

cu aport caloric corespunzător (calculez numărul de calorii astfel – pentru fiecare 0 grad de temperatură peste 37 C adaug 13%). treptat trec pacienta la o alimentaţie normală.Pacienta să aibă mucoase respiratorii umede şi integre.Aspir secreţiile bronşice dacă este cazul. a tusei a durerii).Învăţ pacienta să îşi sufle secreţiile nazale fără violenţă.La nivelul plămânilor şi a bronhiilor învăţ pacienta să tuşească. pe rând fiecare nară. . 3.La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale. junghi toracic Obiect ive: .Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic Intervenţii autonome . .Asigur pacientei o cantitate suplimentară de lichide având în vedere pierderile . Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată prin deficit. . . etiologică (antibiotice) şi patogenică (corticoterapie) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta respiră liber pe nas. să expectoreze şi să colecteze sputa.Administrez medicaţia prescrisă de medic: simptomatică (de combatere a transpiraţiilor.Pacienta să respire liber pe nas. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: alterarea respiraţiei E: Pleurezie parapneumonică S: dispnee. iar căile respiratorii sunt permeabile. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai este sursă de infecţie şi este echilibrată psihic. . E: Pleurezie parapneumonică S: diminuarea apetitului. . 0 cu umiditate 65% (cu apă alcoolizată) şi temperatură de 20 – 22 C. frisoane. . are mucoasele respiratorii umede şi integre.Învăţ pacienta să facă gimnastică respiratorie.Învăţ pacienta să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat) Intervenţii delegate . umezesc aerul şi asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore. . . febră Obiect ive: . 2.Asigur pacientei repaus la pat în poziţie semişezândă.Trec pacienta la o alimentaţie lichidă şi semilichidă în perioadele febrile. în încăpere aerisită.Pacienta să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie Intervenţii autonome .

. .Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei. prin febră şi transpiraţii.

vitamine şi electroliţi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată hidro-electrolitic 4. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . Pacienta are o stare de bine fizic şi psihic. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale P: hipertermia E: Pleurezie parapneumonică 0 S: frisoane. . febră. .Pacienta să aibă o stare de bine fizic şi psihic Intervenţii autonome . antibiotice Evaluare În urma îngrijirilor acordate temperatura corpului pacientei este în limite fiziologice. . . . 5.Pacienta să-şi menţină temperatura corpului în limite fiziologice. .La recomandarea medicului institui perfuzii cu glucoză.Menţin igiena tegumentelor pacientei. . . la ore regulate şi prezentate atrăgător. modul de manifestare.Calculez bilanţul ingesta-excreta pe 24 ore. .Asigur pacientei îmbrăcăminte lejeră. Intervenţii delegate .Administrez medicaţia recomandată de medic: antitermice. . pungă cu gheaţă.Pacienta să dobândească atitudini. . fricţiuni. .Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind boala.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.În caz de frisoane.Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. frisoane Obiect ive: . hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi. .Aerisesc încăperea. junghi toracic drept. încălzesc pacienta. .Servesc pacienta cu cantităţi mari de lichide. Pacienta este echilibrată hidro-electrolitic.Aplic pacientei comprese reci.Servesc pacienta cu alimente la o temperatură moderată. Intervenţii delegate .Schimb pacientei des lenjeria de pat şi de corp.Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. febră 39 C Obiect ive: .Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic.Stimulez dorinţa de cunoaştere. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Pleurezie parapneumonică S: astenie. . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.

Educ pacienta să recunoască eventualele complicaţii.Evacuarea lichidului.Colecţiile purulente şi tuberculoase se puncţionează cât mai aproape de nivelul lor superior pentru a preîntâmpina fistulizarea lor. . Se recurge la puncţie când cantitatea revărsatului pleural depăşeşte 1. câmp chirurgical. Scop  Explorator .De protecţie a patului: muşama.Punerea în evidenţă a prezenţei lichidului pleural. . împiedicându-le funcţiile.Dacă lichidul este închistat. .Tratament cu anticoagulante Locul puncţiei  Se alege după situaţia şi cantitatea de lichid pleural: . . mănuşi. . . puncţia se face în plină matitate. obiceiuri şi deprinderi noi. Contraindicaţii .Recoltarea lichidului pentru examinarea lui cantitativă şi calitativă  Terapeutic .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. pense.5 litri şi exercită o presiune asupra inimii şi plămânului. citostatice) după spălarea cavităţii Indicaţii – boli inflamatorii sau tumori pulmonare.  Puncţia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare. tampoane. . .Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi. . . indiferent de locul puncţiei.Dacă lichidul este în stare liberă. aleză. comprese. seringă de 5 ml şi ace pentru anestezie. insuficienţă cardiacă însoţită de colecţii lichidiene în cavitatea pleurală. . alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Instrumente şi materiale sterile: 2 – 3 ace de 10 cm lungime cu diametrul de 1 mm. . să consume multe lichide pentru fluidificarea secreţiilor şi să facă exerciţii respiratorii.Administrarea medicamentelor în cavitatea pleurală (antibiotice. zonă stabilită prin examen clinic.Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. Tehnica: puncţia pleurală Definiţie – puncţia pleurală sau toracocenteza reprezintă stabilirea unei legături între cavitatea pleurală şi mediul exterior prin intermediul unui ac.Pentru dezinfecţia tegumentului tip III.Tulburări de coagulare a sângelui – hemofilie. Pregătirea puncţiei  Materiale . 2 – 3 seringi de 20 – 50 ml. puncţia se face în spaţiul VII – VIII intercostal pe linia axilară posterioară.

 Pacientul se aşează în poziţie şezând la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scăunel. .Aşează câmpul chirurgical în jurul toracelui. .Menţine pacientul. soluţie de acid acetic glacial. tonice cardiace.Aşează muşamaua şi aleza pe masa de puncţie.Pregătirea psihică: se informează pacientul cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în timpul puncţiei.  Pacienţii în stare gravă se aşează în decubit lateral pe partea sănătoasă. morfină.Se desfăşoară în salon sau în sala de tratamente Medic Asistenta I Asistenta II Pregăteşte radiografia pacientului Îşi spală mâinile. cu mâinile la ceafă şi coatele înainte.Administrează o fiolă de atropină cu 30 de minute înaintea puncţiei. . la marginea patului Execuţia puncţiei .Alte materiale: romplast.Efectuează anestezia .Se face de către medic ajutat de două asistente medicale. sub locul puncţiei . lampă de spirt.Aşteaptă efectul anesteziei .  Pacient . dezinfecţie tip II. .Medicamente: atropină. . îl chirurgicale şi apoi câmpul supraveghează chirurgical . recipiente pentru colectarea lichidului.Serveşte seringa cu anestezic medicului . tăviţă renală. aparate aspiratoare (Dieulafoy sau Potain). cu antebraţele flectate pe braţe. . pipete.Pregătirea fizică:  Pacientului i se administrează cu 30 minute înaintea puncţiei o fiolă de atropină pentru a preveni accidentele (atropina scade excitabilitatea generală şi a nervului pneumogastric).  Pacienţii în stare bună se aşează călare pe un scaun cu spătar. cu mâna de partea bolnavă ridicată peste cap până la urechea opusă sau cu trunchiul uşor aplecat în faţă.Stabileşte locul puncţiei .Serveşte acul de puncţie adaptat la seringă. eprubete.Materiale pentru reacţia Rivalta: pahar conic de 200 ml. . .Pregăteşte locul puncţiei. le dezinfectează . Dezbracă toracele pacientului . soluţii anestezice. antebraţele fiind sprijinite pe spătarul scaunului. 50 ml de apă distilată.Aşează pacientul în poziţia corespunzătoare locului ales . Serveşte mănuşile . .

Se informează imediat medicul în cazul apariţiei cianozei.Serveşte pacientul cu observă culoarea feţei şi aparatul respirator respiraţia pacientului .Retrage acul de puncţie . având cauze inflamatorii (tuberculoză) sau având drept cauză o tulburare circulatorie (insuficienţă cardiacă. cu mişcări blânde. galben deschis. .Pentru dozarea cantităţii de albumină. îi ridică membrele inferioare.Dezinfectează locul puncţiei . dispneei. Reacţia este negativă când picătura de lichid cade în pahar fără să producă modificări ceea ce înseamnă că lichidul pleural este sărac în albumine şi deci lichidul are cauză tulburările circulatorii şi poartă denumirea de transsudat. să se aşeze în pat.Se asigură repausul la pat pe o perioadă prescrisă de medic.Execută puncţia.Dezinfectează locul puncţiei . ceea ce înseamnă că lichidul pleural este bogat în albumine şi deci lichidul este de natură inflamatorie şi poartă denumirea de exsudat. .Examinarea macroscopică se face imediat. eprubetele etichetate se trimit la laborator Complicaţii – hemoragii intrapleurale. .  Tulbure:este purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent. aspiră .Ajută pacientul. se culcă pacientul.Serveşte seringa soluţia . .Menţine pacientul. determinat de Se întrerupe puncţia se administrează tonice evacuarea rapidă a lichidului cardiace şi diuretice 13 01 .Idem medicamentoase medicamentoasă în funcţie de scopul puncţiei . rupturi pleuropulmonare Accidente Intervenţii Accese de tuse determinate de iritaţia pleurei Se întrerupe puncţia Lipotimie.Preia seringa cu lichid şi . pentru examenul citologic şi bacteriologic. îl lichidul apoi îl introduce în eprubete.  Hemoragic sau serohemoragic: este roz sau roşu-intens în hemoragiile pleurale şi pleurezia hemoragică .Examinarea biochimică constă în reacţia Rivalta: În paharul conic se pun 50 ml de apă distilată şi o picătură de acid acetic glacial. Lichidul poate fi:  Seros sau serocitrin: este limpede. Introduce soluţiile . cancer pulmonar). aspectul şi cantitatea lichidului extras. scoate aleza şi muşamaua. se administrează analeptice cardiorespiratorii Edem pulmonar acut.Se supraveghează pulsul. .Idem fixat cu romplast . îndrumă să-şi reţină tusea. înveleşte pacientul Îngrijirea ulterioară a pacientului .Aplică pansament uscat . apreciindu-se culoarea.Idem şi îl comprimă cu un tampon steril . . tensiunea arterială. Reacţia este pozitivă când picătura de lichid se transformă într-un nor ca „un fum de ţigară”. tahicardiei.Se măsoară cantitatea lichidului extras. colaps Se suspendă tehnica. respiraţia şi culoarea tegumentelor. se adaugă 1 -2 picături din lichidul de cercetat. secreţiilor bronşice Pregătirea produsului pentru examinare . periodic.

Pneumotorax prin rănirea plămânului cu acul 13 11 .

senzaţie de sufocare. 0 cu umiditate 65% (cu apă alcoolizată) şi temperatură de 20 – 22 C. ..U. dilatatoare ale bronhiilor (eufilină. dispnee expiratorie wheezing. 2.Asigur pacientei repaus la pat în poziţie semişezândă.La recomandarea medicului institui oxigenoterapia Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta respiră liber pe nas. 27 Doamna S. iar căile respiratorii sunt permeabile. umezesc aerul şi asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore. .P. Întocmiţi planul de îngrijire 2. pe rând fiecare nară.Învăţ pacienta să îşi sufle secreţiile nazale fără violenţă. Nevoia de a evita perico lele P: risc de infecţie E: Astm bronşic S: tuse uscată. Tema nr.Aspir secreţiile bronşice dacă este cazul. în vârstă de 30 de ani. are mucoase respiratorii umede şi integre.Învăţ pacienta să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat) Intervenţii delegate . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: alterarea respiraţiei E: Astm bronşic S: dispnee expiratorie wheezing.La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale.Învăţ pacienta să facă gimnastică respiratorie. Se instituie tratament de urgenţă. are o respiraţie bună.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antispastice (papaverină.Pacienta să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie Intervenţii autonome .Pacienta să nu fie sursă de infecţii 13 21 . miofilin). Tehnica: Oxigenoterapia prin sonda endonazală Planul de îngrijire 1. .Pacienta să respire liber pe nas.. . .Pacienta să aibă mucoase respiratorii umede şi integre. se prezintă în cursul nopţii la U. dispnee expiratorie wheezing. senzaţie de sufocare Obiect ive: . . să expectoreze şi să colecteze sputa. I se precizează diagnosticul de Astm bronşic alergic.La nivelul plămânilor şi a bronhiilor învăţ pacienta să tuşească.M. în caz contrar se evită simpaticomimeticele). senzaţie de sufocare Obiect ive: . prezentând tuse uscată. în încăpere aerisită. . simpaticomimetice (numai în cazul în care pacienta nu este la primul acces de astm. . . 1. lizadon).

nevoile. 13 31 . senzaţie de sufocare Obiect ive: . aprovizionare cu apă. îndepărtarea reziduurilor. .Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente.Pregătesc fizic şi psihic pacienta pentru examenele de laborator şi radiologice. Intervenţii delegate .Aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie. microclimat. exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare. sulfat de magneziu intravenos. .Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. alimentaţie.Ofer pacientei o cană de lapte cald înainte de culcare. saltelelor. .Învăţ pacienta să utilizeze tehnici de relaxare. . .Identific factorii care contribuie la exacerbarea manifestărilor clinice (factori de mediu imediat înconjurător) şi îndepărtarea lor (scuturarea păturilor. oxigenoterapie.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative.Administrez medicaţia prescrisă de medic: miofilin. curăţenie. . .Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientei. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare.Învăţ pacienta să expectoreze în scuipător.Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. .Învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare. . . furnizez informaţiile de care are nevoie.Asigur un aport crescut de lichide pentru fluidizarea secreţiilor. hemisuccinat de hidrocortizon intravenos.Recoltez sânge. folosirea pernelor din burete). efedrină şi adrenalină subcutanat.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. . .Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . . . Nevoia de dormi şi a se odihni P: somn perturbat E: Astm bronşic S: tuse uscată. emoţiile. dezinfecţie).Asigur repaus la pat în perioada de acutizare.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. . . . sterilizare. urină şi spută pentru examenele de laborator.Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai reprezintă sursă de infecţii şi este echilibrat psihic. dispnee expiratorie wheezing.Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu. .Pacienta să beneficieze de un somn corespunzător cantitativ şi calitativ Intervenţii autonome . o baie caldă. 3.

Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. 5. de a schimba idei cu alţii. talentele şi realizările anterioare ale bolnavei.Pacienta să se poată afirma.Observ şi notez calitatea. .Întocmesc un program de odihnă corespunzător organismului.La indicaţia medicului îi administrez pacientei anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferită de pericole interne sau externe. . .Pacienta să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . . senzaţie de sufocare Obiect ive: . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. orarul somnului. . . ideile şi dorinţele sale. .Stimulez dorinţa de cunoaştere. de a crea legături semnificative. să aibă o percepţie pozitivă despre sine. . . de comunicare şi de relaxare.Observ şi notez efectul tratamentului medicamentos asupra organismului Intervenţii delegate . Intervenţii delegate . gradul de satisfacere a celorlalte nevoi.Pacienta să dobândească atitudini.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. modul de manifestare.Pun în valoare capacităţile. Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel afectiv E: Astm bronşic S: senzaţie de sufocare Obiect ive: . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Astm bronşic S: tuse uscată. 13 41 . dispnee expiratorie wheezing.Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind boala.Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. . .Dau posibilitatea pacientei să ia singură deciziile.Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. sentimentele.Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime nevoile. . 4.Antrenez bolnava în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. .Ajut pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta. .Învăţ bolnava tehnici de relaxare.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă un somn corespunzător cantitativ şi calitativ.

butelie de oxigen (de 300-10. .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. care indică volumul în litri de oxigen pe minut) şi se modifică cu ajutorul barbotorului.Îi explic necesitatea curelor climaterice. anestezii generale. . .Educ pacienta să consume multe lichide pentru fluidificarea secreţiilor. .Educ pacienta privind modul de administrare a tratamentului la domiciliu. presiunea se reglează cu reductorul de presiune (debitmetrul.Să aibă la dispoziţie sonde nazale sterile. .Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi. a factorilor emoţionali). . Surse de oxigen . obiceiuri şi deprinderi noi. .Asistenta medicală va introduce sonda nazală până la faringe cu mişcări blânde paralel cu palatul osos şi perpendicular pe buza superioară (o lungime egală cu distanţa care separă nasul de lobul urechii).000l oxigen comprimat la 150 atmosfere) Pentru a se putea administra. . .Oxigenoterapia iraţională.Diminuarea tulburări în sistemul circulator. complicaţii postoperatorii. edem pulmonar.Să asigure umidificarea oxigenului (2/3 apă 1/3 alcool etilic). . efectele secundare ale acestuia şi regim alimentar în timpul tratamentului cu cortizon. . Tehnica: Oxigenoterapia prin sonda endonazală Scopul oxigenoterapiei este asigurarea unei cantităţi corespunzătoare de oxigen la ţesuturi prin combaterea hipoxemiei determinată de: . alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente. nou născuţi). . .Educ pacienta cu privire la modul de întreţinere şi utilizare a aparatului cu aerosoli la domiciliu. Administrarea oxigenului pe sonda naso-faringiană . prea lungă sau concentrată poate duce la efecte nedorite 13 51 .Probleme care interferează cu difuziunea pulmonară Indicaţii: .Scăderea oxigenului alveolar. . în special în saline.hipoxie respiratorie (şoc.Educ pacienta să facă exerciţii respiratorii. infarct miocardic) .Se verifică debitul 16 – 18 l/min . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.hipoxii circulatorii (insuficienţă cardiacă.staţie centrală de oxigen sau microstaţie .Educ pacienta să-şi facă toaleta cavităţii bucale.Asistenta medicală trebuie dezobstrueze căile aeriene. după expectoraţie.Educ pacienta cu privire la măsurile de prevenire a crizelor de astm bronşic (evitarea efortului fizic. .

Administrez medicaţia prescrisă respectând ritmul şi modul de administrare: medicaţia antisecretoare înaintea meselor.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. furnizez informaţiile de care are nevoie. medicaţia antiacidă şi antialcaninizantă la 1 – 2 ore după mese. . Tehnica: Pregătirea pacientului şi a materialelor necesare pentru examenul baritat Planul de îngrijire 1. . dezinfecţie). pirozis şi regurgitaţii acide. pirozis şi regurgitaţii acide Obiect ive: .Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu. curăţenie. . emoţiile.Asigur repaus la pat fizic şi psihic 12 – 14 ore/zi.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. consumator de cafea şi coca-cola. . . .Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome .Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. .Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru explorări funcţionale şi îl îngrijesc după examinare (examenul radiologic cu sulfat de bariu. .Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru operaţie.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: Ulcer gastroduodenal S: durere intensă. Întocmiţi planul de îngrijire 2. alimentaţie.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. nevoile. 1. repaus obligatoriu postprandial. când aceasta se impune Intervenţii delegate . 13 61 .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente. care apar la aproximativ 2 ore postprandial. .Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă fără infecţii. suprasolicitat la serviciu. Se precizează diagnosticul de Ulcer gastroduodenal. sterilizare. îndepărtarea reziduurilor. 28 Pacient tânăr. . fibroscopie esogastroduodenală cu biopsie. .Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. microclimat. acuză durere intensă. pentru a evita recidivele este necesară eradicarea germenului Helicobacter pylori prin administrarea unui antibiotic adecvat Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai reprezintă sursă de infecţii şi este echilibrat psihic. fumător. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. aprovizionare cu apă.Învăţ pacientul să utilizeze tehnici de relaxare. . chimism gastric). Tema nr.

sentimentele. 13 71 . Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată prin deficit E: Ulcer gastroduodenal S: durere intensă. Intervenţii delegate . Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului.Dau posibilitatea pacientului să ia singur deciziile. suprasolicitat Obiect ive: .Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată şi prezentate atrăgător.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe.Învăţ bolnavul tehnici de relaxare.Pacientul să fie echilibrat nutriţional Intervenţii autonome . 3. . . legumele tari (varză. pâine neagră. ideile şi dorinţele sale. de comunicare şi de relaxare. 2. de a crea legături semnificative. . . de a schimba idei cu alţii.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic. să aibă o percepţie pozitivă despre sine. consumator de cafea şi coca-cola.Îi interzic să consume următoarele alimente şi băuturi: lapte bătut. . iaurt. Conştientizez pacientul asupra importanţei regimului alimentar asupra sănătăţii. alimente sau băuturi reci sau fierbinţi.Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi nutriţional. fasole).Ajut pacientul să identifice posibilităţile sale de a asculta.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile.Pacientul să se poată afirma. Explorez preferinţele pacientului asupra alimentelor şi băuturilor permise şi interzise. Intervenţii delegate .Pun în valoare capacităţile. Nevoia de a comunica P: comunicare inadecvată la nivel afectiv E: Ulcer gastroduodenal S: fumător.Las pacientul să aleagă să aleagă alimentele după gusturile sale respectând contraindicaţiile regimului.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antiacide. carne grasă. Fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate. pirozis şi regurgitaţii acide Obiect ive: . cafeaua. . castraveţi. . supele de carne.Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. sosuri cu prăjeli. . talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. . . ciocolata. . .

cană sau pahar.Se pregăteşte suspensia de bariu: cele 150g de sulfat de bariu se amestecă cu o cantitate mică de apă caldă până se obţine o pastă omogenă. . .Se anunţă pacientul că în dimineaţa zilei de examinare nu trebuie să mănânce. efectele secundare ale acestuia. .Se atenţionează pacientul că nu trebuie să fumeze. apă. explicându-i necesitatea tehnicii şi importanţa ei pentru diagnosticul bolii. .Educ pacientul pentru a respecta alimentaţia recomandată şi pentru a renunţa la obiceiurile dăunătoare (tutun. amestecându-se cu lingura de lemn. .Se informează pacientul regimul alimentar pe care trebuie să-l respecte Pregătirea fizică a pacientului 13 81 . Tehnica: Pregătirea pacientului şi a materialelor necesare pentru examenul baritat Pregătirea instrumentelor şi a materialelor necesare . . pentru că fumatul măreşte secreţia gastrică. .Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. la care se adaugă apă rece până la 200 – 300 g.Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala. caracterul durerii în caz de perforaţie. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Ulcer gastroduodenal S: consum de cafea şi coca-cola în exces. . .Stimulez dorinţa de cunoaştere.Pacientul să dobândească atitudini. . .Se anunţă pacientul cu 2 zile înainte.Se explică pacientului tehnica de investigaţie. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. Pregătirea psihică a pacientului . alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. .Educ pacientul privind modul de administrare a tratamentului la domiciliu. purgativ (ulei de parafină). . consum de coca-cola).Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi.Educ pacientul pentru a recunoaşte semnele complicaţiilor (scaunul melenic.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Sulfat de bariu 150 g sau un pachet original (Sulfat de bariu pentru roentgen). . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . 4. lingură de lemn. vărsăturile alimentare cu conţinut vechi în caz de stenoză pilorică). Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. modul de manifestare. obiceiuri şi deprinderi noi. fumat .

24 de ore. pacientul va înghiţi sulfatul de bariu. pâine prăjită. . 8..În ziua examenului.Seara – în ajunul examinării – se efectuează bolnavului o clismă evacuatoare. dimineaţa. unde i se oferă cana cu sulfat de bariu (pregătit înaintea examenului). pacientul este ajutat să se îmbrace şi este condus la pat. făinoase.La comanda medicului. Participarea la examen . după 2. pacientul poate să mănânce Îngrijirea pacientului după tehnică . unt. umplerea intestinului subţire şi a colonului.La 2 ore de la începutul examinării. pacientul este condus la serviciul Radiologie. .Se administrează pacientului. un regim alimentar neflatuent şi uşor digerabil. .Pacientul (după ce şi-a dezbrăcat toracele) este condus sub ecran. produse lactate. . .Se administrează un purgativ (o lingură de ulei de parafină) după terminarea examinării. ouă. cu 1 – 2 zile înaintea examinării. . pentru a se urmări sub ecran evacuarea stomacului.După terminarea examinării. format din supe.Pacientul este readus la serviciul Radiologie (conform indicaţiilor medicului).Pacientul vă fi informat că va avea scaunul colorat în alb 13 91 . .

cunoscut cu hipertensiune arterială. . .K. diaforeză. .Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru explorări funcţionale şi îl îngrijesc după examinare (oxigenoterapia. . alimentaţie. . . măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. curăţenie. emoţiile. oligurie.. astenie. . tegumente palide şi reci. diaforeză.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. 00 la ora 2 . greaţă.Fracţionez mesele pentru a evita consumul de cantităţi mari la o masă. . Mai prezintă greaţă.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. furnizez informaţiile de care are nevoie.Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente.U.Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă fără complicaţii. sterilizare.Asigur repaus absolut la pat. tahicardie.Institui alimentaţie pasivă la pat. Regimul alimentar al bolnavului va fi hiposodat şi hipocaloric.Învăţ pacientul să utilizeze tehnici de relaxare. . febră moderată (38. nevoile.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. . . .Medicaţia o fac cu mare punctualitate deoarece întârzierile pot provoca bolnavului emoţii inutile. vărsături. tegumente 0 palide şi reci.).Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu. tahicardie.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile.. dezinfecţie).Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . astenie.5 C).. anxietate intensă. microclimat. este adus cu ambulanţa la U. Obiect ive: . de intensitate foarte mare la trezit din somn şi nu a cedat la nitroglicerină. îndepărtarea reziduurilor. vărsături. 1. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: Infarct miocardic acut S: durere anginoasă. 14 01 . etc. Tehnica: Precauţiuni universale de administrare a anticoagulantelor Planul de îngrijire 1. E.Tratamentul medicamentos îl fac la pat în poziţie orizontală.P. . oligurie.Îi interzic fumatul. anxietate intensă. 29 Domnul C. hipotensiune arterială. Se instituie tratament de urgenţă cu diagnostic medical de Infarct miocardic acut. Pacientul declară că o durere anginoasă tipică. în primele zile în decubit dorsal. . Tema nr. Întocmiţi planul de îngrijire 2.G. .V. aprovizionare cu apă.

Pacientul să prezinte circulaţie adecvată.Asigur pacientului un maxim de confort fizic şi psihic. .Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. .Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o circulaţie adecvată şi este echilibrat psihic. .Încerc să grupez la maxim intervenţiile pentru a nu supune bolnavul la eforturi inutile.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . . alcool şi cafea. astenie. .v.Administrez medicaţia prescrisă de medic: anticoagulante (heparină 300 – 400 mg /24 ore.Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active. trombostop 4 – 6 tablete /zi).Învăţ pacientul să reducă grăsimile şi clorura de sodiu din alimente. 2. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un mediu de siguranţă şi este echilibrat psihic.Învăţ pacientul să aibă o alimentaţie bogată în fructe şi zarzavaturi. 3.Ofer pacientului să-şi clătească gura după vărsătură. de confort fizic şi psihic Intervenţii autonome . .Fac bilanţul hidric zilnic.Pacientul să nu prezinte complicaţii cutanate.m.După trecerea crizelor încerc să mobilizez la minim pacientul şi previn efectele imobilizării. pasive şi masaje Intervenţii delegate . . . vărsături Obiect ive: .Urmăresc efectul medicamentelor. . xilină 200 mg i. . respiratorii sau urinare . Intervenţii delegate .Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic .Învăţ pacientul să întrerupă consumul de tutun.Cântăresc zilnic pacientul.Pacientul să aibă o stare de bine. tahicardie Obiect ive: . oligurie. 14 11 . sau i. Nevoia de a respira şi a cea o bună circulaţie P: circulaţie inadecvată E: Infarct miocardic acut S: durere anginoasă. Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată E: Infarct miocardic acut S: diaforeză.Ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat. . măsurând cu conştiinciozitate ingestia şi excreţia. .

Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . în funcţie de ionograma serică şi urinară. 3. dacă starea bolnavului nu permite să se spele singur. tegumentele sunt curate.Pacientul să se poată afirma. răspund prompt şi plin de solicitudine la chemarea pacientului. aminoacizi. Nevoia de a comunica P: comunicare inadecvată la nivel afectiv E: Infarctul miocardic acut S: anxietate intensă cu senzaţie de moarte iminentă Obiect ive: . iar la recomandarea medicului institui o perfuzie cu glucoză. . la indicaţia medicului. încet. prin hidratarea aportului de lichide şi electroliţi.Încurajez bolnavul să-şi exprime sentimentele în legătură cu problemele sale de dependenţă.Învăţ bolnavul tehnici de relaxare.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive . Îl ajut să se spele sau îi fac toaleta.Dau posibilitatea pacientului să ia singur deciziile. servesc pacientul la pat cu urinar şi bazinet.Pun în valoare capacităţile. hidrolizate proteice. .Asigur pacientului îmbrăcăminte uşoară şi comodă.Asigur igiena corporală riguroasă.Corectez dezechilibrul acido-bazic . talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. în funcţie de rezerva alcalină. . .Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii.Învăţ pacientul să poarte şosete din bumbac (pentru că sunt absorbante) şi să le schimbe frecvent.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile. .Menţin igiena riguroasă a plicilor şi a spaţiilor interdigitale. respiratorii sau urinare şi prezintă o stare de bine. sentimentele. . . .Când este cazul.Spăl tegumentele pacientului ori de câte ori este necesar. . Intervenţii delegate . de confort fizic şi psihic. .Corectez dezechilibrul hidric. ideile şi dorinţele sale.Asigur pacientului o atmosferă caldă.Ajut pacientul să identifice posibilităţile sale de a asculta. . . .Ajut sau menţin tegumentele pacientului curate şi uscate.Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie. . . cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu linguriţa.Cu tact şi blândeţe solicit pacientului să se spele. . să aibă o percepţie pozitivă despre sine. de comunicare şi de relaxare. Intervenţii delegate . de a schimba idei cu alţii. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic.Rehidratarea orală a pacientului o fac treptat. nu prezintă complicaţii cutanate. . . de a crea legături semnificative. . vitamine şi electroliţi.

obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome .Îl susţin în stabilirea sau elaborarea unor proiecte. . . anturajul.Explorez aspiraţiile.Îndrum pacientul spre acele activităţi care sunt atractive şi totodată utile pentru el. . . sentimentele.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. starea de sănătate. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Ascult activ pacientul pentru a-i permite să îşi exprime sentimentele privind dificultatea de a se realiza. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe. apreciez posibilităţile fizice şi intelectuale.Ajut pacientul să se adapteze la noul rol pe care îl are statutul său. să se integreze în colectiv. .Pacientul să dobândească atitudini. .Identific cu pacientul factorii care îl împiedică să se realizeze: familia.Observ reacţiile de satisfacţie sau nemulţumire ale pacientului. . satisfacţie). .Explic necesitatea cunoaşterii mediului în care trăieşte şi a celor din jur. .Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala. astenie. 5. tegumente palide şi reci Obiect ive: .Aplic tehnicile de îngrijire adaptate nevoilor pacientului. . . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea Obiect ive: . 4. . .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. .Pacientul să îşi recapete interesul faţă de sine şi de alţii Intervenţii autonome .Stimulez dorinţa de cunoaştere. modul de manifestare.Sesizez orice formă de interes pentru o anumită activitate şi îl antrenez în desfăşurarea ei.Ajut pacientul să identifice motivele comportamentului său. .Îl ajut să realizeze o percepere justă a realităţii.Îl ajut în reevaluarea capacităţilor şi aspiraţiilor sale.Observ şi notez orice schimbare în comportamentul pacientului (depresie. Nevoia de a fi preocupat în vedea realizării P: sentiment de devalorizare E: infarctul miocardic acut S: anxietate. interesele şi capacităţile pacientului. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este conştient de propria sa valoare şi competenţă şi şi-a recăpătat interesul faţă de sine şi faţă de alţii. . .Pacientul să fie conştient de propria sa valoare şi competenţă .Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. .Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. limitele economice.

prezenţa de proteze valvulare cardiace. Dacă patologia de care suferă bolnavul necesită o altă dozare specifică. insuficienţa cardiacă severă. . Se ia acest tratament timp de cel puţin câteva luni.3 şi .După ce s-au atins valorile optime (vezi mai sus) de cel puţin două ori la rând – dozarea se va efectua o dată pe lună. în condiţiile unor afecţiuni. Din momentul în care medicul a prescris acest tip de tratament. Există şi alte situaţii particulare când medicul poate indica un tratament anticoagulant oral.AP (activitate protrombinică). anticoagularea este prea puternică şi există un risc crescut de sângerări nedorite.tromboembolismul pulmonar. bolnavul trebuie să verifice aceste valori de laborator: . . De asemenea. medicamentul nu este eficient şi administrarea lui este inutilă.În primele două săptămâni după externare – o dată pe săptămână. . După externarea din spital. Dacă doza de anticoagulant este prea mică.INR (international normalized ratio. un termen englez pentru un standard de laborator) şi .  Tratament balnear. . dintre care cele mai frecvente sunt: . dintre care cei mai utilizaţi actual sunt: . trebuie ca bolnavul să aibă în minte importanţa esenţială a verificărilor periodice prin analize de laborator a eficacităţii tratamentului.În orice situaţii în care observă apariţia de efecte adverse (sângerări). Monitorizarea unui tratament corect anticoagulant se poate face prin dozarea a mai mulţi parametri de laborator. .fibrilaţia atrială. trebuie să fie menţinută o anticoagulare optimă.  Control medical periodic.alte situaţii cu risc crescut de formare de cheaguri în cavităţile inimii: unele cazuri de infarct miocardic cu anevrism de ventricul stâng. un tratament optim are ca scop atingerea următoarelor valori: .tromboza venoasă profundă.  Kinetoterapie în servicii specializate. De aceea.AP = 25-30% Există însă situaţii când se recomandă ţinte speciale ale acestui tratament. acest tratament are ca scop împiedicarea formării de cheaguri de sânge la nivelul inimii sau a vaselor de sânge. Dacă doza de medicament este prea mare. medicul curant va preciza acest lucru în biletul de ieşire din spital sau în recomandările sale. bolnavul va trebui să verifice acasă valorile AP şi INR la următoarele intervale de timp: . conform prescripţiei medicului. .INR = 2 .  Şi foarte important să respecte cu stricteţe regulile de administrare a medicamentelor Tehnica: Precauţiuni generale de administrare a anticoagulantelor Aşa cum îi spune îi numele.Educ pacientul privind regimul postinfarct:  Reluarea treptată şi progresivă a efortului fizic.  Alimentaţie echilibrată adecvată factorilor de risc eterogeni prezenţi. . În general.

..În situaţia în care din greşeală a luat o doză prea mare de anticoagulant.

. înseamnă că bolnavul nu este suficient protejat de formarea de cheaguri. Aceste evenimente se întâmplă rar. Situaţii speciale În cazul în care bolnavul va fi suspus unei extracţii dentare.Sânge în scaun sau scaun de culoare neagră. Pe perioada alăptării bolnava trebuie să discute cu medicul ginecolog despre tratamentul anticoagulant. există riscul de sângerări.Vărsături cu sânge sau cu aspect de „zaţ de cafea“. În general.Ulcer gastroduodenal complicat cu hemoragie. bolnavul trebuie să se adreseze urgent medicului. şi care a fost cel mai recent INR. el trebuie să anunţe medicul dacă este cunoscut cu boli care ar putea favoriza apariţia de sângerări: . bolnavul dacă suferă un traumatism cranian sau muscular important fără sângerare vizibilă. . atunci când bolnavul întrerupe tratamentul anticoagulant va trebui să primească heparină injectabilă.Boli cronice de ficat. sau AP este prea înalt.La indicaţia medicului curant. În acest caz trebuie efectuată dozarea AP şi INR.Episoade importante de sângerări fără cauză clară sau boli de sânge care predispun la hemoragii. Dacă valorile INR sunt prea scăzute. şi reluat după efectuarea ei. Această întrerupere trebuie făcută numai la indicaţia medicului.Apariţia recentă de vânătăi întinse sau multiple. ca păcura). Acestea sunt normale în timpul tratamentului anticoagulant oral şi destul de frecvente la unii pacienţi. fără o cauză evidentă. De asemenea.Sângerare semnificativă din nas (care durează mai multe minute sau care nu poate fi oprită prin mijloacele aflate la îndemână). bolnavul trebuie să anunţe medicul care o efectuează care este tratamentul anticoagulant pe care îl ia. Dacă afecţiunea pe care o are bolnavul necesită o anticoagulare permanentă obligatorie. Bolnavul trebuie să anunţe medicul dacă îi apar sângerări mai importante: . cu un aspect mai particular (lucios. deoarece acest tratament poate fi nociv pentru făt (pot apărea malformaţii sau hemoragii severe). În momentul când bolnavului i se prescrie acest tratament. . unei alte intervenţii stomatologice sau unei intervenţii chirurgicale.Urină de culoare roşie. . şi în funcţie de avizul medicului. Există situaţii în care nici o oprire a tratamentului anticoagulant nu este permisă. . şi doza de medicament trebuie scăzută conform indicaţiei medicului. administrarea de anticoagulant oral trebuie oprită cu aproximativ 72 ore înaintea intervenţiei. . De asemenea. sau AP este prea scăzută. Bolnavul nu trebuie să se sperie de apariţia de mici sângerări gingivale la periajul dinţilor sau de apariţia mai frecventă de mici vânătăi după traumatisme minore. dar trebuie semnalizate de urgenţă medicului. . . În cazul în care bolnava ia tratament anticoagulant şi a rămas însărcinată. ea trebuie să anunţe urgent despre sarcină medicul ginecolog şi medicul care i-a prescris tratamentul. Sarcina este o situaţie extrem de importantă în cazul tratamentului anticoagulant oral. dacă femeia doreşte o sarcină. şi doza de medicament trebuie crescută conform indicaţiei medicului. solicitând opinia lor în legătură cu stabilirea formulei optime de tratament anticoagulant pe durata sarcinii.Accident vascular cerebral hemoragic. până când reia anticoagularea orală. Dacă valorile INR sunt prea înalte. .

trebuie să discute .

pentru ca bolnavul să fie sigur că nu uită nici o doză.Bolnavul trebuie să întrebe medicul curant care este intervalul în care ar trebui să se afle valorile INR sau AP în cazul lui.Bolnavul trebuie să îşi noteze într-o agendă data următorului control al INR sau AP pentru a fi siguri că nu uită! .Tratamentul anticoagulant oral trebuie luat totdeauna la aceeaşi oră din zi.Bolnavul trebuie evite activităţile fizice sau sporturile violente ori cu risc crescut de traumatisme! .Bolnavul nu trebuie să facă injecţii intramusculare! . . De obicei.) el trebuie să discute cu farmacistul despre faptul că deja este sub un tratament anticoagulant şi trebuie să citească cu atenţie lista interacţiunilor medicamentoase şi a contraindicaţiilor care se găsesc specificate în prospect.Dacă bolnavul pleacă pentru o perioadă mai lungă de timp.Este recomandabil ca bolnavul să aibă un stoc de medicamente pentru câteva zile în avans pentru a nu avea surpriza să rămână fără medicament în concediu. O atenţie specială necesită preparatele care conţin aspirină sau antiinflamatoare nesteroidiene care pot creşte riscul de sângerări digestive. în perioadele în care se fac modificări ale tratamentului bolnavului. suplimente alimentare.Este bine ca bolnavul să folosească pe cât posibil serviciile aceluiaşi laborator de analize. Bolnavul trebuie să citească cu atenţie şi compoziţia medicamentelor pentru că unele preparate conţin combinaţii de substanţe. . În perioada în care bolnavul ia tratament anticoagulant. Dacă femeia primeşte tratament anticoagulant şi nu doreşte o sarcină. . nu are voie să facă injecţii intramusculare (există riscul apariţiei unui hematom la locul de injecţie)! Dacă bolnavul mai ia şi alte medicamente în afara celui anticoagulant oral. .Sarcina este o situaţie extrem de importantă în cazul tratamentului anticoagulant oral şi necesită o urmărire medicală specială! . deoarece unele medicamente pot influenţa acţiunea anticoagulantelor.despre tratamentul anticoagulant cu medicul care o urmăreşte. controlul INR trebuie efectuat mai des pentru a putea să se ajusteze corect dozele. medicamente care conţin antiinflamatoare nesteroidiene etc. medicamente împotriva durerilor. în deplasările de serviciu etc. În situaţia în care se recomandă un nou tratament sau se renunţă la unele medicamente pe care bolnavul le-a luat. va trebui să ia măsuri contraceptive. el trebuie să anunţe medicul care i-a prescris noul tratament asupra faptului că el urmează un tratament anticoagulant oral. acestea trebuie să fie recomandate de către medic. el trebuie să se asigure din timp de existenţa unui laborator apropiat în care să îşi facă controlul coagulogramei. Sfaturi practice . . Dacă bolnavul este în situaţia de a cumpăra medicamente pentru care nu are nevoie de prescripţie medicală (vitamine.

clorură de sodiu. . 1. . . insomnii.Administrez medicaţia prescrisă de medic: enalapril. Întocmiţi planul de îngrijire 2. propanolol. . în vârstă de 50 ani.Educ pacienta să îşi menţină tegumentele curate şi integre.Învăţ pacienta să evite sedentarismul. . cefalee. fără probleme de sănătate în antecedente. 2. atenolol Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă valorile tensiunii arteriale în limite acceptabile şi este echilibrată psihic.Învăţ pacienta să nu consume alcool.Asigur condiţii igienice în încăpere (aerisire). Tema nr. Nevoia de a evita perico lele P1: risc de accidentare E1: Obezitatea S1: cefalee matinală occipitală.E. la o măsurătoare de rutină a tensiunii arteriale prezintă valori crescute: 170/100 mmHg. .Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. 30 Doamna P. Declară că de aproximativ 2 luni prezintă cefalee pulsatilă matinală cu localizare occipitală.. palpitaţii Obiect ive: . să evite fumatul. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: scăderea debitului cardiac E: Hipertensiune arterială S: valori tensionale mari.Învăţ pacienta să aibă o alimentaţie echilibrată fără excese de grăsimi. astenie.Îndemn pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a o distrage de la boala ei Intervenţii delegate . . .Învăţ pacienta tehnici de relaxare. palpitaţii Obiect ive: . Efectuarea electrocardiogramei Planul de îngrijire 1. astenie fizică. supraponderală.Pacienta să fie echilibrată psihic . insomnii şi palpitaţii.Pacienta să aibă valorile tensiunii arteriale în limite normale.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă fără accidente .Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . să poarte îmbrăcăminte lejeră care să nu stânjenească circulaţie. .Pregătesc psihic şi fizic pacienta pentru examenele de laborator şi radiologice. astenie fizică.

P2: risc de complicaţii E2: Obezitate S2: cefalee matinală occipitală. Intervenţii autonome . dezinfecţie).Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. . aprovizionare cu apă. împiedicare.Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. palpitaţii Obiect ive: . . anxiolitice. .Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea. sterilizare.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. .Educ pacienta să evite sedentarismul Intervenţii delegate . Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată prin surplus E: Obezitate .Determin pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. antibiotice.Pacienta să îşi satisfacă nevoile în funcţie de starea ei de sănătate Intervenţii autonome . insomnii. alimentaţie. .Asigur condiţii de mediu adecvate.Educ bolnava să nu mai adopte un mod de viaţă sedentar. dacă este cazul Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu prezintă risc de infecţie şi îşi satisface nevoile organismului în funcţie de starea ei de sănătate 3. microclimat. îndepărtarea reziduurilor.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. . .Amplasez pacienta în salon în loc mai izolat pentru a fi ferită de pericolele ce se pot produce prin alunecare. .Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta beneficiază de un mediu de siguranţă fără accidente şi este echilibrată psihic. emoţiile.Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu.Mobilizez bolnava pentru a preveni embolia pulmonară.Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. . . . . . astenie fizică. pentru a evita pericolele prin accidentare.Ajut şi suplinesc bolnava în satisfacerea nevoilor organismului Intervenţii delegate .Administrez medicaţia prescrisă de medic antidepresive. nevoile.Pacienta să nu fie sursă de infecţii .

cefalee. astenie fizică .S: masă corporală mare.

palpitaţii Obiect ive: . 450 g carne albă (pasăre. 400 g brânză.Pacienta să îşi reducă greutatea corporală.Conştientizez bolnava de importanţa activităţilor fizice zilnice moderate. Obiect ive: .Pacienta să fie conştient de propria sa valoare şi competenţă . 200 g legume uscate. .Pacienta să îşi recapete interesul faţă de sine şi de alţii Intervenţii autonome . . insomnii.Urmăresc orarul şi distribuţia meselor. 650 g fructe proaspete. Observ şi notez orice schimbare în comportamentul pacientei (depresie. 100 g untură de porc . respectând contraindicaţiile regimului. 450 g fructe uscate.  100 g proteine sunt cuprinse în: 3000 ml lapte. 650 g peşte. apreciez posibilităţile fizice şi intelectuale. . astenie fizică. Sesizez orice formă de interes pentru o anumită activitate şi o antrenez în desfăşurarea ei. 200 g pâine. .La indicaţia medicului administrez medicaţie sedativă Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta începe să scadă din greutate şi conştientizează rolul mişcării şi alimentaţiei în reducerea greutăţii corporale 4.Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric. . viţel). . în funcţie de gusturi şi capacitate. . .Pacienta să fie conştientă de rolul mişcării şi alimentaţiei echilibrate în reducerea greutăţii corporale Intervenţii autonome . .Stabilesc un regim alimentar: hipocaloric. . Ajut pacienta să identifice motivele comportamentului său.Învăţ pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative. Îndrum pacienta spre acele activităţi care sunt atractive şi totodată utile pentru ea. . 100 g unt. Nevoia de a fi preocupat în vedea realizării P: sentiment de devalorizare E: obezitatea S: cefalee matinală occipitală. Ascult activ pacienta pentru a-i permite să îşi exprime sentimentele privind dificultatea de a se realiza. împreună cu bolnava. în vederea înlocuirii unui aliment cu altul:  100 grame glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr.Las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale. . .  100 g lipide sunt cuprinse în: 100 g ulei vegetal. hiposodat şi normohidric.Urmăresc periodic greutatea corporală.Urmăresc ca bolnava să consume numai alimente cuprinse în regim. Intervenţii delegate . satisfacţie).Stabilesc un program de activităţi fizice. 120 g orez. 500 g cartofi. 135 g tăiţei.

.Stimulez dorinţa de cunoaştere.Explorez aspiraţiile. .Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. apoi să se culce din nou. o baie caldă.Ajut pacienta să se adapteze la noul rol pe care îl are statutul său. sentimentele.O susţin în stabilirea sau elaborarea unor proiecte. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . să citească. antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta beneficiază de un somn cantitativ şi calitativ corespunzător.Învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare. .Întocmesc un program de odihnă corespunzător organismului. .O ajut să realizeze o percepere justă a realităţii. .Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. . starea de sănătate.Pacienta să beneficieze de un somn cantitativ şi calitativ corespunzător Intervenţii autonome . anturajul. exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare.Administrez medicaţia prescrisă de medic: anxiolitice.O ajut în reevaluarea capacităţilor şi aspiraţiilor sale. interesele şi capacităţile pacientei.Aplic tehnicile de îngrijire adaptate nevoilor pacientei. . să se integreze în colectiv. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. . . . . . Nevoia de a dormi şi a se odihni P: somn necorespunzător cantitativ şi calitativ E: hipertensiunea arterială S: insomnii.Urmăresc efectul medicamentelor Intervenţii delegate .Observ reacţiile de satisfacţie sau nemulţumire ale pacientei.Ofer pacientei o cană de lapte cald înainte de culcare.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala. 15 01 . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este conştient de propria sa valoare şi competenţă şi şi-a recăpătat interesul faţă de sine şi faţă de alţii.Pacienta să dobândească atitudini. limitele economice.Învăţ pacienta dacă se trezeşte mai devreme. modul de manifestare. 7. .Identific cu pacientul factorii care o împiedică să se realizeze: familia. palpitaţii Obiect ive: . . 6. să asculte muzică.Explic necesitatea cunoaşterii mediului în care trăieşte şi a celor din jur. să se ridice din pat câteva minute. . . Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: obezitate S: anxietate Obiect ive: .

inflamaţia sacului ce înconjoară inima (pericardita).Monitorizarea eficientei si a efectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta activitatea electrică a inimii. deoarece cresc apetitul şi tensiunea arterială.Stabilesc un program de activitate fizică a pacientei: exerciţii fizice moderate. obiceiuri şi deprinderi noi. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. Aceştia sunt conectaţi la un aparat ce transformă impulsurile electrice într-o reprezentare grafică. ciclism). O electrocardiograma poate sa arate: . mers pe jos 60 – 90 minute/zi. Tehnica: Efectuarea electrocardiogramei Electrocardiograma (EKG. denumite electrozi.Evaluarea unei dureri de piept inexplicabile. . programului raţional de viaţă şi de muncă. . determinate de un dezechilibru electrolitic . în special când se suspicionează un posibil infarct.Monitorizarea activităţii electrice ale inimii. . face ca muşchiul inimii să se contracte şi să pompeze sângele către plămâni şi restul corpului. . scăderea fluxului sanguin către inimă (ischemia). În timpul electrocardiogramei electrozii sunt ataşaţi de piele la nivelul toracelui. . . alte cauze posibile ale durerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o electrocardiograma sunt aritmiile.Semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte) . braţelor şi picioarelor. ce apare sub forma unei linii.Educ pacienta să evite eforturile fizice mari. .Verificarea funcţionării unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defibrilatoare) implantate în inimă cu scopul de a menţine regulat ritmul 15 11 . Cele doua camere de sus sunt denumite atrii. . iar cele de jos. Această reprezentare grafică.Semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii . Inima este o pompă musculară formata din patru camere.Modificări ale activităţii electrice.Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. O electrocardiograma nu prevede apariţia unui infarct miocardic.Diagnosticarea hipertrofiei ventriculare.Dovezi ale măririi de volum a inimii . pe care o înregistrează pe hârtie. . este analizată de aparat şi mai apoi de către medic.Insist asupra respectării regimului alimentar.Probleme ale ritmului cardiac (aritmii) .ECG) este un test ce măsoară impulsurile electrice ale inimii. Investigaţii O electrocardiogramă este indicată pentru: . ventricule. Un sistem natural electric.Semne de inflamaţie a sacului ce înconjoară inima (pericardite). Activitatea electrică a inimii poate fi detectată de la nivelul pielii prin nişte mici discuri metalice. tenis. practicare unor sporturi (înot. hipertrofia unei camere (pereţii camerei sunt îngroşaţi).Încerc să restabilesc bolnavei încrederea în sine şi capacitatea de muncă anterioară îmbolnăvirii.

15 21 .acesteia.

hipertensiunea arterială. sunt curăţate si eventual rase. pacientul trebuie să stea întins. În timpul electrocardiogramei pacientul va sta întins pe o masă sau pe un pat. aceasta perioadă se poate prelungi. Mod de efectuare Electrocardiograma este efectuată. de exemplu. 15 31 . cardiolog sau chirurg. Unele medicamente pot influenţa rezultatele electrocardiogramei. Înainte de efectuarea EKG-ului. Pielea şi părul pot fi trase atunci când electrozii sunt îndepărtaţi. Electrocardiograful este portabil. Acesta este un test foarte sigur. Pacientul primeşte de obicei EKG-ul ca dovada a examinării sale de către un medic. In cazul spitalizării. acest proces este denumit telemetrie. pentru a îmbunătăţi conducerea impulsurilor electrice. Electrozii detectează numai impulsurile produse de inimă. În cele mai multe din cazuri. pacientul nu trebuie să se mişte sau să vorbească. oriunde. palpitaţii sau o stare de slăbiciune) sau funcţia cardiacă. de către un cadru medical. ceea ce poate crea un mic disconfort. Pacientul poate simţi o senzaţie de căldură sau înţepătură. Pe durata efectuării testului. Pentru rezultate optime. O electrocardiogramă poate fi folosită pentru a evalua simptomele unei afecţiuni cardiace (precum o durere inexplicabilă de piept. atunci când se măsoară ritmul cardiac. de obicei. sau istoric familial de afecţiuni cardiace la vârste tinere). iar rezultatul este interpretat de către un medic. pacientul trebuie să-şi îndepărteze toate bijuteriile şi hainele de pe jumătatea superioară a corpului. practic. O electrocardiogramă durează în medie 5 până la 10 minute. Pot fi folosiţi si electrozi de unică folosinţă ce nu necesită gel sau alcool. pacientul poate fi monitorizat cardiac continuu printr-un electrocardiograf. atunci când zona în care vor fi ataşaţi electrozii este curăţată şi rasă. ameţeli. Rezultate Electrocardiograma este o reprezentare grafică cu un tipar caracteristic a impulsurilor electrice generate de inima. uneori medicul poate ruga pacientul să-şi ţină respiraţia pentru câteva secunde. Prin corp nu trece nici un curent electric provenit de la aparat. de la nivelul mâinilor şi a picioarelor. fumatul. un medic de familie. Pregătirea pentru electrocardiogramă Medicul care efectuează electrocardiograma trebuie informat asupra medicaţiei pe care pacientul o are prescrisă. hipercolesterolemia. De reţinut! Electrocardiograma este o investigaţie nedureroasa. Zonele de la nivelul pieptului. Între piele şi electrozi poate fi plasat un gel special sau nişte mici tampoane îmbibate cu alcool sanitar. deoarece activitatea musculară poate influenţa rezultatul. astfel încât EKG-ul poate fi efectuat. mâinilor şi a picioarelor unde vor fi plasaţi electrozii. precum un internist. dispneea. După terminarea investigaţiei electrozii şi gelul sunt îndepărtaţi. În cazul aparatelor mai vechi. nu există motive pentru care un pacient sa nu poată efectua o electrocardiograma. nemişcat şi să respire normal. atunci când există factori de risc pentru boli cardiace (precum diabetul zaharat. deci nu există riscul de electrocutare. Electrozii şi gelul pot fi reci atunci când sunt aplicaţi. Riscuri Nu există riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme. pentru a furniza o suprafaţă curată şi netedă. În unele cazuri. electrozii trebuie repoziţionaţi în timpul testării.

Boala coronariană şi infarctul miocardic. complexul QRS si unda T sunt normale. acesta primeşte mai puţin oxigen decât are nevoie. segmentul ST si unda T: . sau un ritm rapid regulat cu pornire in atrii (flutter atrial). dacă este necesar. neregulat cu origine în ventriculi (fibrilaţie ventriculară). unda Q a complexului QRS apare mai adâncă pe EKG. Un EKG normal nu exclude posibilitatea existenţei unei afecţiuni cardiace. Unda P. istoricului medical. complexul QRS. Anormal Când apar modificări EKG înseamnă existenţa unei afecţiuni cardiace. Hipertrofia cardiacă (îngroşarea pereţilor camerelor). O frecvenţă cardiacă peste 100 de bătăi pe minut este denumita tahicardie. examenului clinic şi. În unele cazuri EKG-ul decelează anomalii numai în timpul efortului fizic sau atunci când apar simptomele. boala coronariană. Tot în categoria aritmiilor intra şi anomaliile de conducere a impulsurilor electrice. Electrocardiograma Normal Frecvenţa cardiacă (in mod normal este între 60 si 100 bătăi pe minut) şi ritmul sunt regulate. Tahicardiile includ un ritm rapid. 15 41 . Activitatea atriilor este normală. Segmentul ST nu este supra sau subdenivelat. Din acest motiv electrocardiograma trebuie interpretată în contextul simptomatologiei.Părţile componente ale EKG-ului sunt denumite unda P. Afecţiunile ce pot determina apariţia hipertrofiei sunt hipertensiunea arterială. Ritmul cardiac.Segmentul ST apare ca o linie dreaptă între complexul QRS şi unda T.Unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxează din punct de vedere electric şi se pregătesc pentru o noua contracţie. În timp. Această leziune apare pe electrocardiogramă. În aceste cazuri este necesară o formă specială a electrocardiogramei denumita EKG de efort. Semnele precoce de infarct miocardic sunt reprezentate de supradenivelarea segmentului ST. Dacă arterele coronare ce furnizează sângele muşchiului cardiac sunt blocate. un segment ST supra sau subdenivelat corespunde unui muşchi cardiac lezat sau care nu primeşte suficient sânge . Semnele precoce de ischemie cardiacă (scăderea fluxului sanguin coronarian) sunt reprezentate de subdenivelarea segmentului ST. cardiomiopatia şi bolile valvulare. a altor investigaţii. după infarct.Unda P reprezintă înregistrarea activităţii electrice a camerelor superioare (atriile) Complexul QRS reprezintă înregistrarea activităţii electrice a camerelor inferioare (ventriculi) . Există mai multe feluri de aritmii cardiace. determinând apariţia ischemiei sau chiar a necrozei (moartea muşchiului cardiac). Unele modificări ale EKG-ului sugerează îngroşarea muşchiului inimii la nivelul uneia sau a mai multor camere. O frecvenţă cardiacă sub 60 de bătăi pe minut este denumită bradicardie.

Un segment ST supradenivelat apare şi în cazul inflamării muşchiului inimii (miocardita) sau a sacului ce înconjoară inima (pericardita).Anxietate sau apariţia dispneei . EKG. Înainte de a efectua o electrocardiogramă de efort se face una în repaus. ce dispar la efort. de aceea. deoarece anumite anomalii ce apar în timpul efortului sunt mai greu de interpretat. ale unor substanţe chimice (denumite electroliţi). în timp ce pacientul îşi desfăşoară activităţile zilnice Electrocardiograma de efort este folosita pentru decelarea modificărilor ce apar în timpul efortului. ale complexului QRS sau a undei T. Factori care pot modifica EKG Factorii ce pot interfera cu acurateţea testării si rezultatul acesteia sunt: .ului în timpul spitalizării sau la domiciliu. precum modificări ale undei P. Un segment ST supradenivelat sau o unda T negativa. Medicamentele. . . electrocardiograma trebuie repetată (denumite EKG-uri seriate) la câteva ore sau zile. Niveluri crescute sau scăzute ale acestor electroliţi. Exista câteva tipuri specifice de electrocardiograme precum telemetria. ea necesită ataşarea a cel puţin doi electrozi conectaţi la un aparat de dimensiuni mici.Telemetria si monitorizarea Holter sunt folosite pentru urmărirea continuă a EKG. De asemenea.Defecte ale electrocardiografului sau interferenţe electrice datorate împământării necorespunzătoare sau datorate altor aparate electrice aflate în vecinătate Ataşarea necorespunzătoare a electrozilor la piele . Activitatea normală a inimii depinde de nivelurile sanguine normale.ul de repaus poate decela un flux sanguin coronarian scăzut. anomaliile de ritm cardiac sunt înregistrate şi pot declanşa o alarmă la apariţia lor. determina apariţia anumitor aritmii. cum sunt calciul si potasiul. monitorizarea ambulatorie a EKG-ului (Holter) si electrocardiograma de efort: . aceasta poate să apară iniţial normală sau nemodificată faţă de alte EKG-uri anterioare. O parte dintre medici recomandă efectuarea unei electrocardiograme martor tuturor 15 51 . Anumite medicamente administrate pentru afecţiuni cardiace sau de alta natură pot determina modificări ale EKG- ului.Efort fizic important înaintea efectuării testării . aceasta trebuie coroborată cu analize sanguine specifice pentru leziunile muşchiului cardiac.Monitorizarea Holter înregistrează continuu activitatea inimii timp de 24 până la 48 de ore. De reţinut! Dacă se efectuează o electrocardiogramă în timpul unui infarct miocardic. Modificări chimice (dezechilibre electrolitice).Plasarea greşită a electrozilor. ce poate fi plasat în buzunar. pot sa apara la rasa neagra. făcând astfel periculoasă efectuarea unei electrocardiograme de efort. acest aparat emite un semnal ce va fi captat şi afişat de un sistem central de monitorizare.Telemetria este folosită in timpul spitalizării. Inflamarea inimii.Dacă pacientul vorbeşte în timpul testării .

persoanelor cu factori de risc pentru afecţiuni 15 61 .pacienţilor peste 35 de ani. pentru a putea compara modificările ulterioare. Această electrocardiogramă martor este utilă. în special.

15 71 . Pentru a detecta aceste modificări se efectuează o electrocardiogramă de efort sau Holter. Este posibil ca după efectuarea unei electrocardiograme sa fie necesare şi alte investigaţii pentru a pune un diagnostic cert.cardiace. Electrocardiograma de efort se realizează in timpul exerciţiilor fizice. Uneori apar modificări EKG numai in timpul efortului sau a simptomelor. Electrocardiograma Holter este o monitorizare continuă a activităţii cardiace printr-un mic electrocardiograf portabil.

.Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi. . psihic şi alimentar. Examenul radiologic şi tubajul duodenal se fac după ce au cedat fenomenele acute. fortral – dacă nu cedează colica se recurge la mialgin) şi antispastice (lizadon.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. antialgice (algocalmin. greaţă şi vărsături alimentare Obiect ive: . .Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. . Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: Litiaza biliară S: durere intensă. colicativă în hipocondrul drept. picioare şi spate.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antibiotice pentru combaterea infecţiei (penicilină sau ampicilină – deoarece aceste antibiotice se elimină prin căi biliare).Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima emoţiile.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . 15 81 . în vârstă de 48 ani.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă fără riscuri . supraponderală. scobutil. . . .Ajut pacienta să-şi recunoască anxietatea.Supraveghez durerea. 31 Doamna P.În perioada acută asigur pacientei repaus fizic. pentru a înlătura starea de anxietate. 1.Determin pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. Întocmiţi planul de îngrijire 2.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. . foladon) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta beneficiază de un mediu de siguranţă. greaţă şi vărsături alimentare. Ecografia evidenţiază colica biliară. acuză durere intensă. nevoile.Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. la 2 ore după consumul unor prăjituri cu frişcă.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. Tema nr.Fac masaj pacientei la mâini.Învăţ pacienta tehnici de relaxare.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientei. .Pregătesc fizic şi psihic pacienta pentru examenele clinice şi paraclinice la care va fi supusă.. . furnizez pacientei informaţiile de care are nevoie. cu iradiere în umărul drept.Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. notând caracteristicile ei şi mijloacele nefarmacologice (punga cu gheaţă folosite pentru diminuarea ei) Intervenţii delegate . . fără riscuri şi este echilibrată psihic. . . antidoren. .Iau măsuri de prevenire a complicaţiilor septice. . Tehnica: Îngrijirea bolnavului cu vărsături Planul de îngrijire 1.C. .

bicarbonat de sodiu.Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic şi acido-bazic 15 91 . 650 g fructe proaspete.Urmăresc periodic greutatea corporală. la indicaţia medicului.Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric.La indicaţia medicului administrez medicaţie sedativă Evaluare Pacienta desfăşoară o activitate fizică crescută. Intervenţii delegate .Pacienta să fie menajată fizic şi psihic în timpul vărsăturii .Reechilibrez pacienta. 500 g cartofi. . Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată E: litiaza biliară S: greaţă şi vărsături Obiect ive: . împreună cu bolnava. Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată E: obezitatea S: consum de dulciuri. 200 g pâine. 3. 450 g carne albă (pasăre.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. mezelurile. . cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic. . carne fiartă de pui sau de vită. . sex . urmează un regim alimentar hipocaloric şi răspunde bine la tratament (începe să slăbească). 100 g unt. în vederea înlocuirii unui aliment cu altul:  100 grame glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr.Pacienta să aibă greutate corporală în funcţie de înălţime. .Învăţ pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative. . . în funcţie de gusturi şi capacitate. 650 g peşte. glucoză 5%.Urmăresc orarul şi distribuţia meselor.Las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale.  100 g lipide sunt cuprinse în: 100 g ulei vegetal. 400 g brânză. 450 g fructe uscate. 120 g orez.Urmăresc ca bolnava să consume numai alimente cuprinse în regim.În perioadele de linişte sunt contraindicate alimentele grase: carnea de porc. 100 g untură de porc . apoi brânză de vaci.Pacienta să desfăşoare o activitate fizică crescută Intervenţii autonome . 2. . .Stabilesc un program de activităţi fizice. viţel).Conştientizez bolnava de importanţa activităţilor fizice zilnice moderate. supe de zarzavat. . şunca. persoană supraponderală Obiect ive: . după datele ionogramei. respectând contraindicaţiile regimului. 135 g tăiţei.În perioadele dureroase asigur pacientei alimentaţia astfel: regim hidric îmbogăţit cu făinoase.  100 g proteine sunt cuprinse în: 3000 ml lapte. vârstă. 200 g legume uscate.

Învăţ bolnava să inspire profund. talentele şi realizările anterioare ale bolnavei. . . . vărsături Obiect ive: . Ajut bolnava în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat. . . . Pacienta să fie ferită de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . să aibă o percepţie pozitivă despre sine. Dau posibilitatea pacientei să ia singură deciziile. cu capul într-o parte cât mai aproape de marginea patului. Pun în valoare capacităţile. Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate. . Intervenţii autonome . torecan (fiole).Administrez medicaţia prescrisă de medic: antiemetice. Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel afectiv E: litiaza biliară S: durere intensă. greaţă.Ajut pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta. de a schimba idei cu alţii.Încurajez pacienta. . . Îi ofer bolnavei un pahar cu apă să îşi clătească gura după vărsătură. Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime nevoile. sentimentele.Rehidratarea orală o încep treptat şi încet cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu linguriţa. . plegomazin (fiole) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai prezintă vărsături şi este echilibrată fizic şi psihic. Intervenţii delegate .Aşez bolnava în decubit dorsal. de a crea legături semnificative. 4. . de comunicare şi de relaxare. Învăţ bolnava tehnici de relaxare. . 16 01 . dar nimic per oral deoarece bolnava are vărsături: emetiral supozitoare. .Pacienta să se poată afirma. Antrenez bolnava în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. ideile şi dorinţele sale. Liniştesc bolnava din punct de vedere psihic.

Intervenţii delegate .Pacienta să dobândească atitudini. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: obezitate S: anxietate Obiect ive: . Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. La indicaţia medicului îi administrez pacientei anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferită de pericole interne sau externe. 5. obiceiuri şi deprinderi noi 16 11 . .

modul de manifestare. programului raţional de viaţă şi de muncă.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala. reprezentând modalitatea de apărare a organismului faţă de un conţinut stomacal dăunător.Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. . . şezând sau în decubit dorsal.Stimulez dorinţa de cunoaştere. .Administrez medicaţia simptomatică la indicaţia medicului (antiemetice).Îl liniştesc din punct de vedere psihic.Încerc să restabilesc bolnavei încrederea în sine şi capacitatea de muncă anterioară îmbolnăvirii.Încep încet rehidratarea orală.Stabilesc un program de activitate fizică a pacientei: exerciţii fizice moderate. . hidrolizate proteice. . Intervenţii autonome . . . obiceiuri şi deprinderi noi.Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate. .Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. amestecuri de aminoacizi. oferite cu linguriţa .Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat. . aproape de marginea patului.Pacientul să fie menajat fizic şi psihic în timpul vărsăturii . vitamine şi electroliţi 16 21 . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative Intervenţii cu rol delegat . Tehnica: Îngrijirea pacientului cu vărsătură Prin vărsături înţelegem evacuarea pe gură a conţinutului stomacal. cu capul într-o parte.În funcţie de starea pacientului aşez pacientul în semişezând. . cu cantităţi mici de lichide reci. .Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi acido-bazic Intervenţii cu rol autonom .Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. Obiective: . Vărsătura sau voma este un act reflex cu centrul în bulbul rahidian. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Insist asupra respectării regimului alimentar.Corectez tulburările electrolitice şi rezerva alcalină.Suprim alimentaţia pe gură şi alimentez pacientul parenteral prin perfuzii cu glucoză hipertonă. .

tenesme rectale Obiect ive: . respectarea circuitelor. .Pacientul să îşi satisfacă nevoile în funcţie de starea lui de sănătate şi gradul lui de dependenţă Intervenţii autonome . .Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor prin: izolarea pacientului.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu.Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. microclimat. În caz de insucces se dau antibiotice : Cloramfenicol (2 – 3g/zi) . dezinfecţie). Nevoia de a evita perico lele P: potenţial infecţios E: Enterocolita acută infecţioasă S: diaree.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. Salazopirina (câte 4 – 6 g /zi . cu scaune numeroase. .Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă fără infecţii. dacă evoluţia este favorabilă. .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente (eventual rog un părinte de-al copilului să se interneze odată cu copilul ca însoţitor). alimentaţie. apoi.Urmăresc şi apreciez corect potenţialul infecţios al pacientului. nevoile. emoţiile. . doza se reduce la 3 – 4 g/zi). crampe abdominale. . reduse cantitativ.Recoltez sânge. prezintă diaree. aprovizionare cu apă. . sterilizare.Informez şi stabilesc împreună cu pacientul şi părinţii săi (deoarece el este minor) planul de recuperare a stării de sănătate şi creştere a rezistenţei organismului. Tema nr. . 1. curăţenie. . internat în secţia Boli Infecţioase cu diagnosticul de Enterocolită acută infecţioasă. receptivitatea sa şi aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie. îndepărtarea reziduurilor. . scaun şi urină pentru examenele de laborator.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. .Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. însoţite de crampe abdominale şi tenesme rectale. . . Întocmiţi planul de îngrijire 2.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile.Administrez medicaţia prescrisă de medic. 32 Pacientul G. de 10 ani. lipsite de fecale.Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a-i înlătura starea de anxietate. . Medicamentele de elecţie în această boală sunt sulfamidele: Ftalilsulfatiazol. tetraciclina(2g/zi) 16 01 .E.Pacientul să fie echilibrat psihic. Streptomicina per os (1 – 2g/zi). . Tehnica: Recoltarea scaunului pentru coprocultură Planul de îngrijire 1. timp de 2 – 3 zile. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare.Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru examinările clinice şi paraclinice (cer ajutorul şi părintelui însoţitor) Intervenţii delegate .

se pot administra 4 – 5 litri pe zi. supe strecurate din legume.Pacientul să nu mai prezinte semne de deshidratare în termen de maxim 24 ore. dextran. Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată E: enterocolita acută infecţioasă S: diaree cu scaune numeroase Obiect ive: . muşeţel). este echilibrat psihic şi îşi satisface nevoile în funcţie de starea lui de sănătate.Fac bilanţul zilnic al lichidelor ingerate şi al celor excretate Intervenţii delegate .Institui o alimentaţie hidrică în primele 24 – 48 ore. 3. . . . administrez corticoterapia. Nevoia de a bea şi a mânca P: risc de deshidratare E: enterocolita acută infecţioasă S: diaree cu scaune numeroase Obiect ive: .Asigur pacientului o dietă hidrică: administrare de lichide reci. pâine prăjită şi. .Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată prezentate atrăgător. treptat se introduc alimente: orez. 2.Pacientul să fie echilibrat nutriţional Intervenţii autonome .Servesc pacientul cu ceai neîndulcit (mentă. apoi cu supă de morcov şi zeamă de orez. ser fiziologic.Încurajez pacientul. brânză de vaci proaspătă. clordelazin. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un mediu de siguranţă fără risc de infecţii.Pacientul să aibă tegumentele şi mucoasele perianale curate şi integre Intervenţii autonome .Calculez numărul de calorii în funcţie de diferite stări patologice: adaug 13% 0C pentru fiecare grad de temperatură peste 37 . . în funcţie de toleranţă se poate ajunge şi la o alimentaţie normală. . . distrucţii celulare. spasmolitice: metoclopramid. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi nutriţional. În formele mai grave. pâine albă prăjită.Asigur un climat cald. scobutil. la indicaţia medicului.Administrez medicaţia prescrisă – simptomatice: emetiral. 20 – 30% pentru agitaţii.Asigur repaus la pat. 16 11 .Treptat introduc pacientului mici cantităţi de carne slabă fiartă. brânză de vaci. morcovi raşi. coarne. pot fi uşor acidulate. .Pacientul să aibă un tranzit intestinal în limite fiziologice . convulsii.Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic.Asigur reechilibrarea hidro-electrolitică instituind perfuzii cu glucoză. dezinfectant intestinal. în înghiţituri mici – fracţionat. confortabil. . . .

.Administrez medicaţia prescrisă de medic. . După 4 – 5 zile trec pacientul la o alimentaţie mai completă. Fac pacientului toaleta anusului de mai multe ori pe zi şi îl dezinfectez cu acid boric 2 – 3%. .Învăţ bolnavul tehnici de comunicare şi relaxare. obiceiuri şi deprinderi noi 16 21 . . 5.Menţin constantă temperatura corporală (deoarece au loc pierderi de energie).Hidratez pacientul pe cale orală şi prin perfuzii. .Ajut bolnavul să identifice posibilităţile sale de a asculta. talentele şi realizările bolnavului (cer şi concursul părintelui însoţitor). de a crea legături semnificative.Pacientul să dobândească atitudini. ideile şi dorinţele sale (cer şi concursul părintelui însoţitor). să aibă o percepţie pozitivă despre sine. . . sentimentele.Încălzesc pacientul cu termofoare.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.Antrenez pacientul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul de utilitate (cer şi concursul părintelui însoţitor) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericolele interne sau externe.Pacientul să se poată afirma. . Aplic pacientului creme protectoare în regiunea perianală. . . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: enterocolita acută S: anxietatea Obiect ive: .Servesc pacientul cu bazinet.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile. anxietate Obiect ive: .Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . 4. pături şi perne electrice Intervenţii delegate . . . . . . Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel afectiv E: enterocolita acută S: crampe abdominale şi tenesme rectale.Protejez patul cu muşama şi aleză.Asigur intimitatea pacientului. Curăţ şi usuc pacientului regiunea anală după fiecare scaun. .Pun în valoare capacităţile. urmărind înlocuirea pierderilor de apă şi electroliţi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are un tranzit intestinal în limite fiziologice. de a schimba idei cu alţii. iar tegumentele şi mucoasele perianale sunt curate şi integre.

.Examenele parazitologice descoperă parazitozele intestinale prin evidenţierea ouălor de paraziţi.  Evitarea contaminării apei (fântâni igienice izolate. Scop: explorator . . biochimice. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. iar apa folosită la spălatul alimentelor va fi. Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. . vibrioni holerici şi enterobacteriile toxiinfecţiilor alimentare.Tavă medicinală.Depistarea unor tulburări în digestia alimentelor Generalităţi: . după stabilirea diagnosticului. .Depistarea unor germeni patogeni responsabili de îmbolnăvirea tubului digestiv. Stimulez dorinţa de cunoaştere a bolnavului. bacteriologice şi parazitologice. 16 31 .  Controlul bacteriologic al scaunului periodic la personalul care lucrează la instalaţiile centrale de apă. dizenteric. în industrie. Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. . Recoltarea materialelor fecale pentru coprocultură Definiţie: scaun – resturile alimentare supuse procesului de digestie şi eliminate din organism prin actul defecaţiei. fisuri). tub recoltator.  Protecţia şi dezinfecţia apei şi o canalizare corespunzătoare. În general în cazul acestor infecţii educaţia bolnavului se bazează pe profilaxia şi combaterea bolilor infecto-contagioase. Intervenţii autonome . a excretelor etc. prezenţa microscopică a sângelui etc. Pregătire:  Materiale .  În caz de epidemii se va bea numai apă fiartă şi răcită. .Examenul bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infecţioase. modul de manifestare.  Colectarea şi îndepărtarea corectă şi igienică a resturilor alimentare.Recoltarea materiilor fecale se realizează în vederea examinării lor macroscopice. ploscă sterilă.Examenele biochimice şi de digestie permit descoperirea unor tulburări în secreţia fermenţilor digestivi. tuberculos. conductele de apă potabilă să nu aibă spărturi. de asemenea. în comerţul alimentar. recoltarea se efectuează sub supravegherea evoluţiei bolilor. Sunt indispensabile următoarele măsuri:  Igiena personală – în special spălarea mâinilor (germenii patogeni sunt transmişi de la mâinile infectate la gură). . . . (în cazul nostru controlul bacteriologic al părinţilor copilului şi a celorlalte persoane cu care vine în contact acest copil). în instituţiile de copii etc. fiartă şi răcită. Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.  Interzicerea folosirii apei de râu. ..Depistarea unor purtători sănătoşi de germeni. Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. gastrointestinale prin depistarea bacilului tific.

.Introduc sonda prin anus pe o distanţă de 10 – 15 cm. .Sondă Nėlaton nr. . .Ataşez la capătul liber al sondei o seringă.O pot executa şi prin raclare cu o spatulă de os sau cu o baghetă de lemn plată şi bine lustruită.Îndepărtez tamponul şi îl introduc în eprubeta sterilă.Aşez pacientul în decubit lateral stâng cu membrul inferior drept întins.Folosesc sonda Nėlaton. . chibrituri. .Se introduce lingura în ciment  Recoltarea directă din rect .Îi spun să îşi golească vezica urinară. . purgativ salin. . puroi). aleză.Îmi spăl mâinile.Îndepărtez fesele şi introduc tamponul steril. .Eprubete cu medii de cultură. . 16 – 18. . . .Aspir cu seringa.Îndepărtez sonda şi golesc conţinutul prin insuflare într-o eprubetă sterilă  Recoltarea pentru ouă de paraziţi .  Pacient  Psihic . în special pentru oxiuri.Recoltez cu lingura recipientului câteva fragmente din diferite părţi ale scaunului (mucus.Îl anunţ şi îi explic necesitatea examinării  Fizic . . lampă de spirt.În preziua examenului îi administrez un purgativ salin (sulfat de magneziu 20 – 30 g). după ce îi flambez gâtul  Recoltarea la copil .Materiale pentru toaleta perineală. .Instruiesc pacientul să folosească recipientul steril pentru defecare Execuţie:  Recoltare din scaun spontan sau provocat . iar cel stâng în flexie.Protejez patul cu muşama şi aleză.Îi efectuez toaleta regiunii perineale. .Şterg mucoasa rectală. . înmuiată în glicerină cu apă în părţi egale. care se depun în această regiune 16 41 .Muşama.Aşez bazinetul sub pacient. prin mişcări de rotaţie prin anus în rect.Metoda constă în raclarea pielii din vecinătatea orificiului anal. . .Tampoane sterilizate montate pe port-tampon prevăzute cu dopuri de cauciuc şi introduse în eprubete sterile. .

Pregătesc fizic şi psihic bolnava pentru examenele clinice şi paraclinice.Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile. .P.Asigur pacientei repaus fizic. fortral) şi antibiotice (medicamente de elecţie: penicilina sau ampicilina..D. . emoţiile. obeză.Pacienta să prezinte un mediu de siguranţă fără risc de complicaţii . . 0 0 vărsături.Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu. febră. antidoren. . psihic şi alimentar în perioada acută a bolii. . Tema nr. Planul de îngrijire 1. curăţenie. dezinfecţie). tahicardie. . frisoane.Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea. La examenul obiectiv hipocondrul drept este dureros la palpare.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. .Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antialgice (algocalmin. microclimat. greţuri. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. Tehnica: recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte. Întocmiţi planul de îngrijire preoperator 2. Diagnostic medical: Litiază biliară. îndepărtarea reziduurilor.Învăţ pacienta tehnici de relaxare. febră 39 – 40 C. deoarece acestea se elimină biliar) 16 51 . .Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavei. aprovizionare cu apă. alimentaţie. iradiere în spate. . Pacienta trebuie să aibă o bună pregătire operatorie. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: afectare biliară S: dureri puternice. tahicardie Obiect ive: . sterilizare. . se prezintă în cursul nopţii la U. frisoane. .Educ şi instruiesc bolnava să accepte actul operator.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientei. . vărsături. . omoplat şi umărul drept. pentru dureri puternice în hipocondrul drept.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. 33 Doamna M.U. nevoile. .Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.Determin bolnava să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile acordate. . .Pacienta să fie echilibrată psihic.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. 1. . în vârstă de 55 ani. .Informez pacienta asupra necesităţii actului operator.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice Intervenţii delegate .Pacienta să aibă o bună pregătire preoperatorie Intervenţii autonome . greţuri. vezicula biliară este palpabilă.

. febră Obiect ive: . 100 g unt. 2. sex .  100 g lipide sunt cuprinse în: 100 g ulei vegetal. fără riscuri. 200 g pâine. . 650 g peşte. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta beneficiază de un mediu de siguranţă.Administrez medicaţia prescrisă de medic 3. Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată prin surplus E: afectare biliară S: greaţă.Urmăresc periodic greutatea corporală. vârstă. este echilibrată psihic şi are o bună pregătire preoperatorie.Urmăresc ca bolnava să consume numai alimente cuprinse în regim. carne fiartă de pui sau de vită.Informez pacienta asupra stadiului bolii sale. respectând contraindicaţiile regimului. .  100 g proteine sunt cuprinse în: 3000 ml lapte.Pacienta să aibă greutate corporală în funcţie de înălţime. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: circulaţie inadecvată E: afectare biliară S: dureri cu iradiere în spate. . apoi brânză de vaci. în vederea înlocuirii unui aliment cu altul:  100 grame glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr. supe de zarzavat. pasive şi masaje. tahicardie. . 500 g cartofi. 16 61 . 400 g brânză. în funcţie de gusturi şi capacitate. . 200 g legume uscate. 450 g carne albă (pasăre.Învăţ pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative.În perioadele de linişte sunt contraindicate alimentele grase: carnea de porc.Pacienta să prezinte o circulaţie adecvată Intervenţii autonome . mezelurile.Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active. viţel). 135 g tăiţei. asupra gradului de efort pe care poate să-l depună şi asupra importanţei continuării tratamentului medicamentos. 120 g orez.Urmăresc orarul şi distribuţia meselor. vărsături. . . şunca.Pacienta să desfăşoare o activitate fizică crescută Intervenţii autonome . . frisoane.Stabilesc un program de activităţi fizice.Urmăresc efectul medicamentelor administrate Intervenţii delegate . dureri cu iradiere Obiect ive: .Las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale. 450 g fructe uscate.În perioadele dureroase asigur pacientei alimentaţia astfel: regim hidric îmbogăţit cu făinoase.Conştientizez bolnava de importanţa activităţilor fizice zilnice moderate. . 100 g untură de porc .Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise.Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric. . 650 g fructe proaspete.

16 71 .împreună cu bolnava.

plegomazin (fiole) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai prezintă vărsături şi este echilibrată fizic şi psihic. vărsături. imprimând o anumită culoare. la indicaţia medicului. 4. . urmează un regim alimentar hipocaloric şi răspunde bine la tratament (începe să slăbească).Încurajez pacienta. dar nimic per oral deoarece bolnava are vărsături: emetiral supozitoare. Metodele de evidenţiere a hemoragiilor oculte în scaun sunt: . . cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic. Tehnica: Recoltarea scaunului pentru hemoragiile oculte Definiţie – Reacţiile pentru hemoragiile oculte sunt reacţiile care urmăresc evidenţierea prezenţei sângelui în materiile fecale.La indicaţia medicului administrez medicaţie sedativă Evaluare Pacienta desfăşoară o activitate fizică crescută. prezente în sânge) şi a derivaţilor ei de a descompune apa oxigenată. . Intervenţii delegate .Îi ofer bolnavei un pahar cu apă să îşi clătească gura după vărsătură. . Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată E: afectare biliară S: greţuri.Învăţ bolnava să inspire profund. cu capul într-o parte cât mai aproape de marginea patului. răşina sau tinctura de gaiac 2 % (reactivul Weber) sau fenoftaleina ( Reactivul Mayer ). . . . Prin această proprietate peroxidazică se eliberează oxigen activ care oxidează benzidina (reactivul Gregersen).Ajut bolnava în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat.Rehidratarea orală o încep treptat şi încet cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu linguriţa. . Ele au la bază proprietatea hemoglobinei (component al hematiilor. torecan (fiole). . febră Obiect ive: . Intervenţii delegate .Weber si 16 81 .Liniştesc bolnava din punct de vedere psihic.Aşez bolnava în decubit dorsal.Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic şi acido-bazic Intervenţii autonome . după datele ionogramei.Reechilibrez pacienta.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antiemetice.Gregersen. glucoză 5%.Pacienta să fie menajată fizic şi psihic în timpul vărsăturii . frisoane.Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate. bicarbonat de sodiu.

struguri şi pepene deoarece acestea pot duce la un rezultat pozitiv al testului chiar când nu se găseşte sânge in materiile fecale. asta nu înseamnă ca pacientul nu suferă de cancer colo-rectal (rezultate fals-pozitive). .culoarea imprimată în cazul de faţă este culoarea albastră). Rezultate . Pregătirea pacientului Cercetarea hemoragiilor oculte în scaun înseamnă ca pacientul are obligativitatea de a nu consuma cu cel puţin 4 – 5 zile înainte de analiză produse din carne sau medicamente cu fier sau vitamina C. . şi de filtrare. mere.Un rezultat normal (nici o schimbare in culoare) al testului indică faptul că nu s- a găsit sânge în materiile fecale în momentul efectuării testului. . Adler Acestea fiind reacţii de culoare (are loc reacţia hemoglobinei cu apa oxigenată din care rezultă oxigen activ şi care este folosit apoi în reacţii cu reactivii amintiţi . Prepararea omogenizantului din materii fecale presupune amestecul unei părţi din bolul fecal cu cinci părţi de apa urmat de fierbere pentru a distruge oxidazele celulare.Se protejează patul cu muşama şi aleză. De aceea.Se recoltează cu lingura recipientului câteva fragmente din diferite părţi ale scaunului . Rezultatele normale ale acestui test se numesc negative.Neoplasm.Dacă rezultatele testului sunt negative.Pentru acest test trebuie folosite trei probe de scaun din zile diferite. Alte metode folosite sunt : . . portocale. banane. . . În mod normal sângele este absent în materiile fecale – prezenţa sa indică o afecţiune sângerândă a tubului digestiv: . Pacientul poate obţine proba cu ajutorul cardului de guaiac.Reacţia cu ortotoluidină când se obţine coloraţia verde albastru .Polipi intestinali. Metoda Adler este o metoda rapidă. . Femeile nu trebuie să facă acest test în perioada ciclului menstrual. hârtiei sau şerveţelului.Reacţia cu reactiv Mayer. El trebuie să ţină un regim alimentar alb. .Rectocolită ulcero-hemoragică. conopidă. generatoare a culorii roşu violet Examenul clinic al materiilor fecale pentru a evidenţia prezenta sângelui ca şi cele pentru evidenţierea pigmenţilor biliari ori a substanţelor proteice se face pe porţiuni mici din bolul fecal sau pe omogenizant.Hemoroizi interni Execuţie Recoltarea se face din scaun spontan sau provocat .Ulcer gastric sau duodenal.Asistenta se spală pe mâini.Se aşează bazinetul sub pacient. . ciuperci. Patru din 10 oameni care suferă de cancer colo-rectal primesc un rezultat pozitiv în urma acestui test. Pacientul trebuie să evite consumul următoarelor alimente: ridichi. este foarte important ca pacientul să se consulte cu medicul care va lua în considerare 16 91 . .Medicul îl va instrui pe pacient cu privire la diferitele moduri de obţinere a probei de materii fecale. brocoli.

factorii de risc ale acestuia pentru interpretarea rezultatelor. 17 01 .

Se îmbracă pacientul şi se aşează comod.Un rezultat anormal (culoarea devine albastra) arata faptul ca a fost găsit sânge in materiile fecale in momentul efectuării testului.Se efectuează toaleta în regiunea anală. ulcer. . . colita ulcerativă.Se îndepărtează materialele folosite. Rezultatele anormale ale testului se numesc pozitive.Se curăţă riguros şi se pregătesc pentru sterilizare Testul se notează în foaia de observaţie a pacientului 17 11 .Dacă în timpul efectuării testului se găseşte sânge in materiile fecale.. Acestea din urmă pot apărea din cauza unor altor afecţiuni cum ar fi hemoroizii. deoarece acest test prezintă o incidenţă mare de rezultate fals-pozitive.Se aeriseşte camera Reorganizare . . asta nu înseamnă obligatoriu ca pacientul are cancer. Îngrijirea ulterioară a pacientului . administrarea de aspirină sau consumul de carne roşie. .

Nu prezintă edeme şi ascită. 34 Domnul S.Asigur pacientului repaus la pat. oboseală Obiect ive: 17 01 .Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. . adefovir. sterilizare. entecavir) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă sursă de infecţie şi este echilibrat psihic. respectarea circuitelor. aprovizionare cu apă. Tema nr.Administrez medicaţia după schemele de tratament instituite de medic: interferoni. . inapetenţă. somnolenţă postprandială. receptivitatea sa şi aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie. îndepărtarea reziduurilor.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator .Urmăresc şi apreciez corect potenţialul infecţios al pacientului.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative Intervenţii delegate .P. gust amar. . microclimat. dezinfecţie). cunoscut cu hepatită cronică cu agentul HBS prezent.Favorizez adaptarea bolnavului cu noul mediu. disconfort în hipocondrul drept.Pacientul să nu fie sursă de infecţie . Tehnica: Spălătura gastrică Planul de îngrijire 1.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . medicamente cu efect antiviral (lamivudina. . greaţă. . Întocmiţi planul de îngrijire 2.Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate. de 63 ani.Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru examenele clinice şi paraclinice. . greaţă. vomă. alcoolic.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. astenie. alimentaţie. Nevoia de a evita perico lele P1: risc de infecţii E1: hepatită cronică S1: virus HBS prezent. vomă Obiect ive: . . pierdere în greutate. astenie. .Informez şi stabilesc împreună cu pacientul planul de recuperare a stării de sănătate şi a creşterii rezistenţei organismului. curăţenie.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor prin izolarea pacientului (agentul HBS este prezent). îi furnizez informaţiile de care are nevoie. se internează pentru: astenie. oboseală. P2: risc de complicaţii E2: hepatită cronică S2: virus HBS prezent. 1. .

Pacientul să nu prezinte complicaţii.. 17 11 .

. . suplimente de vitamina C.Educ pacientul să evite alcoolul.Institui pacientului următorul profil nutriţional: 60-70% carbohidraţi (în principal carbohidraţi complecşi. gust amar Obiect ive: . din uleiul de floarea soarelui.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă risc de complicaţii şi îşi satisface nevoile în funcţie de starea lui de sănătate şi gradul de dependenţă. pierdere în greutate.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. .). după indicaţia medicului 17 21 .Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic .Pe lângă această distribuţie a aportului caloric trebuie să mai includem zilnic 8 – 12 căni cu apă şi 100 – 1500 mg sodiu. hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale.Determin pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. precum cei din paste si cereale integrale) 20-30% proteine (provenite de vegetale şi carne slabă. excesul de cafeină. .Pacientul să-şi satisfacă nevoile în funcţie de starea lui de sănătate şi gradul de dependenţă Intervenţii autonome . temperatură adecvată. Procentele sunt raportate la numărul total de calorii. vitamine şi electroliţi.Educ pacientul să evite excesul de vitamine şi minerale. prin înlăturarea excitanţilor fizici şi psihici (pacientul fiind alcoolic. de şofrănel sau de seminţe de bumbac etc.Asigur un mediu de protecţie psihică adecvat stării de boală a pacientului. . . .Pacientul să fie echilibrat nutriţional Intervenţii autonome . mâncărurile procesate. de porumb. . .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente.Institui împreună cu pacientul un program zilnic de exerciţii fizice şi respiratorii uşoare pentru a înlătura starea de oboseală şi astenie Intervenţii delegate . deci foarte influenţabil la excitanţii fizici şi psihici referitori la alcool) – aplic tehnici de psihoterapie adecvată.Asigur condiţii de mediu adecvate: cameră aerisită. D şi calciu Intervenţii delegate .Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. . . Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată prin deficit E: hepatita cronică S: inapetenţă.Alimentez pacientul parenteral. în special a fierului şi a vitaminelor A si B3. fără grăsime) 10-20% grăsimi polinesaturate (cele provenite din peste. instituind perfuzii cu glucoză. 2.

Corectez echilibrul acido-bazic în funcţie de rezerva alcalină şi de ionograma serică Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi nutriţional.. 17 31 .

Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: sentiment de devalorizare E: alcoolismul S: hepatită.Îi ofer bolnavului un pahar cu apă să îşi clătească gura după vărsătură.Liniştesc bolnavul din punct de vedere psihic.Ajut pacientul să identifice posibilităţile sale de a asculta. . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă vărsături şi este echilibrat hidro. Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel afectiv E: litiaza biliară S: durere intensă. . torecan (fiole).electrolitic şi acido-bazic. astenie.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe. Intervenţii delegate .Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . . . plegomazin (fiole). 5. dar nimic per oral deoarece bolnava are vărsături: emetiral supozitoare. Intervenţii delegate . de a crea legături semnificative. .Pun în valoare capacităţile. 3. de comunicare şi de relaxare.Rehidratarea orală o încep treptat şi încet cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu linguriţa.Pacientul să fie menajat fizic şi psihic în timpul vărsăturii Intervenţii autonome . 4.Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. gust amar. greaţă.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antiemetice.Învăţ bolnavul să inspire profund.Dau posibilitatea pacientului să ia singură deciziile.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile.Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate. vărsături Obiect ive: . talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. . . inapetenţă.Învăţ bolnavul tehnici de relaxare. .Ajut bolnavul în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat. cu capul într-o parte cât mai aproape de marginea patului. ideile şi dorinţele sale. de a schimba idei cu alţii. . .Încurajez pacientul. .Pacientul să se poată afirma. . sentimentele. să aibă o percepţie pozitivă despre sine..Aşez bolnavul în decubit dorsal. Nevoia de a elimina Obiect ive: . durere 17 41 .

starea de sănătate. . . durere. apreciez posibilităţile fizice şi intelectuale.Observ reacţiile de satisfacţie sau nemulţumire ale pacientului. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: hepatita cronică S: alcoolism. . satisfacţie). afumăturile. .Sesizez orice formă de interes din partea pacientului pentru o anumită activitate şi îl antrenez în desfăşurarea ei.Aplic tehnicile de îngrijire adaptate nevoilor pacientului. conservele.Ajut pacientul să se adapteze la noul rol pe care îl are la statusul său.Pacientul să fie conştient de propria sa valoare şi competenţă.Susţin pacientul în stabilirea şi elaborarea unor proiecte.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala.Îi explic pacientului necesitatea cunoaşterii mediului în care trăieşte şi a celor din jur Intervenţii delegate .Interzic pacientului cu desăvârşire consumul de alcool şi îi permit cu moderaţie consumul de cafea. 17 51 . 6.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. toate aspiraţiile.Identific împreună cu pacientul factorii care îl împiedică să se realizeze: familia. . . . . anturajul. oboseală Obiect ive: . . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. sentimentele.Ajut pacientul să realizeze o percepere justă a realităţii.Îndrum bolnavul spre acele activităţi care sunt atractive pentru el şi totodată şi utile.Ajut pacientul în reevaluarea capacităţilor şi aspiraţiilor sale.Ajut pacientul să identifice motivele comportamentului său.Încerc să îi cunosc.Pacientul să-şi recapete interesul faţă de sine şi faţă de alţii Intervenţii autonome . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . .Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. . . .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. astenie. . modul de manifestare. .Ascult activ pacientul pentru a-i permite să-şi exprime sentimentele privind dificultatea de a se realiza. .Observ şi notez orice schimbare în comportamentul pacientului (depresie.Stimulez dorinţa de cunoaştere a bolnavului. din discuţiile purtate cu bolnavul. să se integreze în colectiv. .Pacientul să dobândească atitudini.La recomandarea medicului îi administrez pacientului antidepresive şi anxiolitice Evaluare În urma îngrijirilor acordate este conştient de propria sa valoare şi şi-a recăpătat interesul faţă de sine şi faţă de alţii. limite economice. Obiect ive: . inapetenţă.Îi recomand un regim alimentar în care să evite:prăjelile. grăsimile animale. rântaşurile. interesele şi capacităţile lui. . . .

Fiind o boală ce afectează ficatul toate intervenţiile şi toată educaţia pentru sănătate a pacientului vizează protejarea ficatului.  Tăviţă renală  Scaun . . sprijinirea regenerării celulelor hepatice.Cancer gastric Pregătiri  Materiale .Hepatite cronice. 17 61 . .  Mănuşi sterile.Pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă sau pe stomac.  prosoape .De protecţie  2 şorţuri din material plastic.Varice esofagiene. Scop – terapeutic: evacuarea conţinutului stomacal toxic Indicaţii .  Traversă.Sterile  Sonda gastrică Faucher.Îmbolnăviri cardio-pulmonare decompensate. lighean). la indicaţia medicului  Pacient . .Psihic  Se anunţă pacientul şi i se explică importanţa examenului şi a colaborării sale . 0 0  Apă caldă la 25 – 26 C. .Intoxicaţii cu substanţe caustice. .Fizic  Se aşează pacientul pe scaun şi se protejează cu un prosop în jurul gâtului. . . .Pregătirea pentru examen gastroscopic Contraindicaţii . .  Alt antidot.  Casoletă cu mănuşi de cauciuc.  2 seringi de 20 ml.  Recipient pentru captarea lichidului (găleată.Stază gastrică însoţite de procese fermentative.Intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice.  Pâlnie. corectarea reacţiilor inflamatorii şi a altor dezechilibre funcţionale Tehnica: Spălătura gastrică Definiţie – prin spălătură gastrică înţelegem evacuarea conţinutului stomacal şi curăţirea mucoasei de exsudate şi substanţe străine.Nesterile  Cană de sticlă sau de metal de 5 litri.  Pensă hemostatică .  Muşama.Ulcer gastric în perioada dureroasă.Medicamente  Cărbune animal.

cât mai aproape de rădăcina limbii invitând pacientul să înghită.Înainte ca pâlnia să se golească complet.Se verifică temperatura lichidului de spălătură şi se umple pâlnia.Se goleşte conţinutul pâlniei în vasul colector. . .Se ridică pâlnia deasupra capului pacientului. limpede.Se îndepărtează pâlnia şi se pensează capătul liber al sondei. după care se extrage cu atenţie. tot ceea ce s-a evacuat se va păstra pentru examinarea de către medic.Se îndepărtează tăviţa renală şi şorţul.Cere pacientului să deschidă gură şi să respire adânc.Prin deglutiţie.  Se aşează şorţul de cauciuc. sonda pătrunde în esofag şi prin mişcări blânde de împingere ajunge în stomac (la marcajul 40 – 50 cm la arcada dentară). . îmbracă mănuşile sterile şi şorţul de cauciuc. . se coboară cu 30 – 40 cm sub nivelul epigastrului în poziţie verticală pentru a se aduna în ea lichidul din stomac.Umezeşte sonda.  Se îndepărtează proteza dentară (dacă e cazul).Asistenta se spală pe mâini.I se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie.I se oferă un pahar cu apă să-şi clătească gura.Dacă spălătura s-a efectuat pentru eliminarea unor substanţe toxice ingerate accidental sau voluntar.Se aşează pacientul într-o poziţie comodă Tehnica se notează în foaia de observaţie a pacientului 17 71 . . .  I se oferă tăviţa renală şi este rugat să şi-o ţină sub bărbie (pentru captarea salivei şi pentru imobilizarea pacientului) Execuţie . se aşează în dreapta pacientului şi îi fixează capul între mână şi torace. pentru a se împiedica scurgerea conţinutului ei în faringe. . .La capătul liber al sondei se adaptează pâlnia şi se aduce la nivelul toracelui pacientului. de unde ar putea fi aspirat de către pacient Pregătirea produsului pentru examenul de laborator . fără resturi alimentare sau substanţe străine. iar un eşantion va fi trimis la laborator Îngrijirea ulterioară a pacientului . . . . .Introduce capul sondei până la peretele posterior al faringelui. . .Se repetă operaţia până ce lichidul este curat.

.Pacientul să fie ferit de complicaţii. vomă. .Încurajez pacientul la citit şi alte activităţi pentru a-i înlătura starea de anxietate. hidratez pacientul pe cale orală. purpură Obiect ive: . are un confort fizic şi psihic bun şi este echilibrat hidro-electrolitic. Întocmiţi planul de îngrijire 2.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. pentru a-i conserva energia.Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea. Intervenţii cu rol delegat .Furnizez explicaţii clare asupra îngrijirilor ce trebuie acordate. disconfort în hipocondrul drept. echimoze.Reduc maxim efortul fizic al pacientului prin deservirea acestuia la pat. dacă e cazul. . echimoze. în celelalte cazuri. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este ferit de complicaţii. . gingivoragii. . având în vedere receptivitatea crescută a pacientului la infecţii. . . Tehnica: Principii generale de administrare a insulinei Planul de îngrijire 1. .Respect normele de prevenire a infecţiilor nosocomiale. pierdere în greutate. 1. alcoolic. a lenjeriei şi a mucoaselor. în vârstă de 60 ani..Supraveghez comportamentul pacientului şi sesizez semnele de agravare a stării sale şi/sau apariţia semnelor de insuficienţă hepatică.Când este permis. . diagnosticat în antecedente cu ciroză hepatică. nevoile.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic Intervenţii autonome .Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima emoţiile.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator în vederea evaluării funcţiei hepatice.Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. . îngrijesc cavitatea bucală. 35 Domnul S. epistaxis. Tema nr.Asigur repaus la pat 16 – 18 ore/zi în decubit dorsal sau într-o poziţie adoptată de bolnav care să îi faciliteze respiraţia. . oboseală. 17 81 . purpură. se internează pentru astenie. gust amar.Administrez medicaţia hepatoprotectoare. epistaxis.N. . şi pe cale parenterală cu soluţii de glucoză tamponată cu insulină.Menţin igiena tegumentară. inapetenţă. .Pacientul să prezinte o stare de confort fizic şi psihic. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: Ciroza hepatică S: gingivoragii. greaţă. corticoterapia şi medicaţia calmantă a pruritului.

Îi ofer pacientului un pahar cu apă ca să îşi clătească gura după fiecare vărsătură. oboseală. piureuri de zarzavat. .Educ pacientul şi antrenez familia pentru a respecta alimentaţia şi normele de viaţă impuse. . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic.Protejez patul cu aleză şi muşama.Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat. . Intervenţii delegate .Administrez medicaţia hepatoprotectoare. 2.Asigur pacientului repaus la pat. . gingivoragii. .Îl liniştesc din punct de vedere psihic. greutatea corporală şi le notez în foaia de temperatură. Nevoia de a comunica P: perturbarea imaginii de sine E: Ciroza hepatică S: astenie.Pacientul să fie echilibrat psihic.Pacientul să-şi satisfacă celelalte nevoi fundamentale Intervenţii autonome .Servesc bolnavul la pat cu bazinet. supe. .Supraveghez scaunul. 17 91 . zarzavaturi şi fructe fierte coapte. perne electrice. .Hidratez pe cale orală pacientul. epistaxis Obiect ive: . vomă.Încălzesc pacientul cu termofoare.Alimentez bolnavul cu produse lactate. corticoterapia şi medicaţia calmantă a pruritului. . Pacientul este echilibrat psihic. .Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic. . Alimentele sunt desodate. . . . Nevoia de a elimina P: Eliminare inadecvata E: Ciroza hepatică S: greaţă.Ajut pacientul să îşi satisfacă celelalte nevoi ale organismului. gingivoragii. urina (cantitatea şi culoarea). pături.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. icterul tegumentar.Pacientul să aibă o percepţie pozitivă de sine.Corectez tulburările hidro-electrolitice şi rezerva alcalină. gust amar. inapetenţă. Bolnavul reuşeşte să îşi satisfacă celelalte nevoi fundamentale. . .Hidratez pe cale parenterală pacientul cu soluţii de glucoză tamponată cu insulină. epistaxis Obiect ive: . . 3.Menţin constantă temperatura corporală (deoarece au loc pierderi de energie).

. 4. de comunicare şi de relaxare.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antidepresive. . să se integreze în colectiv. .Ajut pacientul să se adapteze la noul rol pe care îl are la statusul său.Pacientul să fie conştient de propria sa valoare şi competenţă. . . anxiolitice.Ascult activ pacientul pentru a-i permite să-şi exprime sentimentele privind dificultatea de a se realiza.Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii.Antrenez pacientul în discuţii cu colegii de salon care au aceeaşi boală ca şi el. . oboseală. .Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile.Observ reacţiile de satisfacţie sau nemulţumire ale pacientului. sentimentele.Îndrum bolnavul spre acele activităţi care sunt atractive pentru el şi totodată şi utile.Încerc să îi cunosc. .Pun în valoare capacităţile. . . .La recomandarea medicului îi administrez pacientului antidepresive şi anxiolitice 18 01 . toate aspiraţiile. inapetenţă. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o imagine pozitivă despre sine şi este ferit de pericolele interne şi externe. . durere Obiect ive: . . . interesele şi capacităţile lui. sentimentele.Pacientul să-şi recapete interesul faţă de sine şi faţă de alţii Intervenţii autonome . anturajul.Aplic tehnicile de îngrijire adaptate nevoilor pacientului.Observ şi notez orice schimbare în comportamentul pacientului (depresie. .Susţin pacientul în stabilirea şi elaborarea unor proiecte. . . limite economice. .Ajut pacientul să identifice motivele comportamentului său. . din discuţiile purtate cu bolnavul. apreciez posibilităţile fizice şi intelectuale.Dau posibilitatea pacientului să ia singur decizii. satisfacţie). . gust amar. talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. starea de sănătate.Îi explic pacientului necesitatea cunoaşterii mediului în care trăieşte şi a celor din jur Intervenţii delegate .Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii delegate . ideile şi dorinţele sale.Ajut pacientul să realizeze o percepere justă a realităţii. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: sentiment de devalorizare E: alcoolismul S: astenie.Identific împreună cu pacientul factorii care îl împiedică să se realizeze: familia.Ajut pacientul în reevaluarea capacităţilor şi aspiraţiilor sale.Supraveghez în permanenţă bolnavul. .Sesizez orice formă de interes din partea pacientului pentru o anumită activitate şi îl antrenez în desfăşurarea ei.Învăţ pacientul tehnici de afirmare de sine. Intervenţii delegate .

Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. Se utilizează seringi de unică folosinţă gradate în unităţi de insulină.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. la o temperatură sub 25 C. . alimentaţie raţională. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom . flacoanele din care se administrează se pot păstra şi într-o cameră răcoroasă la 0 întuneric.Asistenta medicală pregăteşte pacientul în vederea administrării insulinei (insulinele rapide se administrează cu 15 – 30 minute înaintea mesei).Pacientul să dobândească atitudini. mod de viaţă echilibrat.Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. cele intermediare au aspect lactescent. Flacoanele cu insulină intermediară sau lentă se omogenizează prin culcarea flaconului între palme şi rularea lui blândă şi repetată. . calea şi ritmul de administrare . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este conştient de propria sa valoare şi şi- a recăpătat interesul faţă de sine şi faţă de alţii.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice.Stimulez dorinţa de cunoaştere. administrare a diferitelor tratamente. . Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Ciroza hepatică S: anxietate Obiect ive: . Tehnica: principii generale de administrare a insulinei a) Pentru administrarea insulinei: . intramusculară sau intravenoasă (în urgenţe). .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. . Aspirarea dozei 18 11 .Asistenta medicală păstrează flacoanele cu insulină la frigider (2 – 8 C). 0 . . .Asistenta medicală pregăteşte instrumentele şi materialele necesare pentru administrarea prin injecţie subcutanată. dar fără flocoane).Asistenta medicală verifică valabilitatea preparatelor şi aspectul lor (insulinele rapide sunt limpezi. . . 4.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala.Asistenta medicală respectă prescripţiile medicului privind doza. obiceiuri şi deprinderi noi. modul de manifestare.

18 21 .recomandate din flacon în seringă se face aplicând măsurile de asepsie şi evitând pătrunderea bulelor de aer în seringă.

 Rotaţia locurilor de elecţie ale injecţiilor subcutanate este obligatorie pentru a preveni lipodistrofia. se aşteaptă evaporarea alcoolului. pentru injectarea subcutanată a insulinei la nivel abdominal. pentru monitorizarea glicemiei şi a glicozuriei.5 mm b) Pentru administrarea antidiabeticelor orale: .  După dezinfecţia dopului de cauciuc. indiferent de locul de elecţie al injecţiei subcutanate cu insulină. respectând locurile de elecţie şi regulile de asepsie. . să-şi administreze singur insulina prin injecţie subcutanată. urină. . .Asistenta medicală recoltează sânge. a jėune şi postprandial.  La pacienţii supraponderali.Asistenta medicală recoltează sânge şi urină pentru monitorizarea glicemiei şi glicozuriei 18 01 .  La pacienţii normoponderali. respectând zonele de elecţie.Injectarea insulinei se face după tehnicile cunoscute ale injecţiilor subcutanate.Asistenta medicală administrează antidiabeticele sulfonamide (tolbutamid.5 – 19.Asistenta medicală supraveghează pacientul şi sesizează apariţia unor complicaţii generale sau locale (hipoglicemia. insulino-dependent. alergia la insulină. . .Asistenta medicală supraveghează pacientul şi sesizează apariţia unor efecte secundare.. al flaconului de insulină. nu este necesar formarea pliului cutanat. distrofia atrofică sau hipertrofică). glibenclamid) cu 30 minute înaintea meselor.Asistenta medicală învaţă pacientul cu diabet zaharat. se va forma pliul şi se vor utiliza ace de 12. doza şi măsurile de asepsie Atenţie  Fiecare tip de insulină se administrează cu seringă separată.  Fiecare amestec insulinic se administrează cu seringă separată.

anxioasă. piurie. dureri lombare şi în flancuri.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antialgice (pentru combaterea durerii). se internează pentru febră (39 – 40 C). . . . . . Întocmiţi planul de îngrijire 2. alimentaţie. Intervenţii autonome .Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. dezinfecţie). 1.Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu. microclimat. .. 18 11 . nevoile.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. . cefalee. sterilizare.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. . Tema nr. Diagnostic medical: Pielocistita acută.Pacienta să fie echilibrată psihic. fără riscuri şi este echilibrată psihic.Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate. antiinflamatoare nesteroidiene şi antibiotice (în funcţie de antibiogramă) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta beneficiază de un mediu de siguranţă. Tehnica: Recoltarea urinei pentru proba Addis. febră. transpiraţii. . .Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientei.Determin bolnava să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile acordate. polakiurie. aprovizionare cu apă. vărsături.Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. curăţenie. Planul de îngrijire 1.Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea. frisoane.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavei. Nevoia de a evita perico lele P: potenţial de complicaţii E: Pielocistita acută S: dureri lombare.Pacienta să prezinte un mediu de siguranţă fără risc de complicaţii . . dureri lombare Obiect ive: . emoţiile. 36 0 Doamna B.Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile. uneori cu caracter colicativ. în vârstă de 30 ani. . disurie.N.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice Intervenţii delegate .Pregătesc fizic şi psihic bolnava pentru examenele clinice şi paraclinice.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. . măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. frisoane repetate.Învăţ pacienta tehnici de relaxare. Pacienta este tahicardică. îndepărtarea reziduurilor. .

2. Nevoia de a elimina
P1: eliminare urinară inadecvată
E1: Pielocistita acută
S1: polakiurie, disurie, piurie
Obiect ive:
- Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic şi acido-bazic;
- Pacienta să nu prezinte complicaţii cutanate, respiratorii sau urinare
Intervenţii autonome
- Fac zilnic bilanţul hidric, măsurând cu conştiinciozitate ingestia şi excreţia;
- Cântăresc zilnic pacienta;
- Administrez pacientei lichide în cantitate mare;
- Asigur pacientei igiena corporală riguroasă;
- Servesc pacienta la pat cu urinar şi bazinet (dacă este cazul);
- Schimb pacientei lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie;
- Asigur o atmosferă caldă, răspund prompt şi cu solicitudine la chemarea pacientei;
- Încurajez pacienta să-şi exprime gândurile şi sentimentele în legătură cu
problema de dependenţă.
Intervenţii delegate
- Corectez dezechilibrul hidric prin instituirea unei perfuzii cu glucoză, vitamine
şi electroliţi în funcţie de ionograma serică şi urinară;
- Corectez dezechilibrul acido-bazic, în funcţie de rezerva alcalină, la
indicaţia medicului;
- Administrez şi alte medicamente la indicaţia medicului
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată hidro-electrolitic şi acido-
bazic. Pacienta nu prezintă complicaţii cutanate, respiratorii sau urinare.

P2: eliminare inadecvată orală
E2: Pielocistita acută
S2: vărsături, cefalee, transpiraţii
Obiect ive:
- Pacienta să fie menajată fizic şi psihic în timpul vărsăturii
Intervenţii autonome
- Aşez pacienta în decubit dorsal cu capul într-o parte, aproape de marginea patului;
- O liniştesc din punct de vedere psihic;
- O ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat;
- Îi ofer un pahar cu apă să-şi clătească gura după vărsătură;
- Suprim alimentaţia pe gură;
- Rehidratarea orală o încep treptat, încet, cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu
linguriţa.
Intervenţii delegate
- Administrez medicaţia prescrisă de medic: antiemetice, de preferabil
cu administrare parenterală, deoarece bolnava prezintă vărsături
Evaluare

18
21

În urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai prezintă vărsături şi este echilibrată psihic
şi fizic.

3. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
P: hipertermie
E: Pielocistita acută
0 0
S: febră 39 – 40 C, frisoane repetate, , cefalee, transpiraţii
Obiect ive:
- Pacienta să-şi menţină temperatura corpului în limite fiziologice
Intervenţii autonome
- Aerisesc încăperea în care se află pacienta;
- Asigur pacientei îmbrăcăminte lejeră;
- Aplic pacientei comprese reci, împachetări reci, pungă cu gheaţă, fricţiuni;
- În cazul frisoanelor încălzesc pacienta cu perne electrice, termofoare, pături.
Intervenţii delegate
- Administrez medicaţia prescrisă de medic: antitermice, antibiotice
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă temperatura corporală în
limite fiziologice.

4. Nevoia de a comunica
P: comunicare inadecvată la nivel afectiv
E: Pielocistita acută
S: cefalee, tahicardie, anxietate
Obiect ive:
- Pacienta să se poată afirma, să aibă o percepţie pozitivă despre sine;
- Pacienta să fie ferită de pericole interne sau externe
Intervenţii autonome
- Pun în valoare capacităţile, talentele şi realizările anterioare ale bolnavei;
- Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime nevoile, sentimentele, ideile şi dorinţele
sale;
- Dau posibilitatea pacientei să ia singură deciziile;
- Învăţ bolnava tehnici de relaxare, de comunicare şi de relaxare;
- Ajut pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta, de a schimba idei cu alţii,
de a crea legături semnificative;
- Antrenez bolnava în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii.
Intervenţii delegate
- La indicaţia medicului îi administrez pacientei anxiolitice şi antidepresive
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacienta are o percepţie pozitivă despre sine şi este
ferită de pericole interne sau externe.

5. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
P: lipsa cunoştinţelor
E: Pielocistita acută
S: cefalee, tahicardie, anxietate, dureri lombare

18
31

Obiect ive:
- Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe;
- Pacienta să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi
Intervenţii autonome
- Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala, modul de
manifestare, modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare;
- Stimulez dorinţa de cunoaştere;
- Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
- Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea;
- Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit
cunoştinţele;
- Recomand pacientei băi de şezut calde;
- Educ pacienta pentru prevenirea recidivelor:
 Tratamentul afecţiunilor ginecologice;
 Purtarea lenjeriei curate;
 Igiena organelor genitale externe;
 Igiena regiunii perianale;
 Hidratare corespunzătoare
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi
a dobândit atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi.

Tehnica: Recoltarea urinei pentru proba Addis

- Prima urină de dimineaţă se aruncă, apoi timp de trei ore pacientul nu va ingera
lichide;
- După aceste trei ore se colectează urina într-un recipient curat;
- Se notează cantitatea totală colectată şi se aduce la laborator într-un eşantion de
50 ml;
- Eşantionul va fi pus într-un recipient pentru sumar de urină pe eticheta căruia se
vor nota numele şi prenumele pacientului şi volumul urinar colectat în cele trei
ore.
Sediment de urină - proba Addis - este un test de laborator folosit pentru a
stabili, existenţa hematiilor în urină (hematuria), existenţa leucocitelor în urină (leucocituria),
în cazul
diagnosticării ţi monitorizării afecţiunilor renale şi ale tractului urinar. Leucocitele pot
fi prezente în urină, sub un anumit nivel, fără a exista o stare patologică. Rezultatele
examinării
sedimentului de urină (proba Addis) coroborate cu informaţiile examenului clinic vor
stabili cu precizie diagnosticul.
Testul sediment de urină - proba Addis - consta in stabilirea numărului de globule roşii
(eritrocite) si de globule albe (leucocite) eliminate în urina pe minut prin numărarea
elementelor celulare conţinute în sedimentul rezultat după centrifugarea unui eşantion
de urină.
Sediment urinar reprezintă un depozit de celule, resturi celulare si alte elemente
care se depun la fundul unei eprubete, după sedimentare sau centrifugarea probei de urină.
Numărul de elemente celulare găsite se exprima pe mililitru de urină şi pe
minut. Recomandări pentru sediment de urină - proba Addis :
- Se face toaleta zonei genitale cu apa şi săpun;

- Prima urina de dimineaţă se aruncă;
- Pacientul rămâne la pat, se recoltează următoarea urină la un interval de 3 ore fără
a se consuma lichide;

- Se recomanda utilizarea unui urocultor
- Se aduce la laborator, într-un interval cât mai scurt, toată cantitatea de
urină recoltată
Testul sediment de urină (proba Addis) poate stabili şi prezenţa în urină a celulelor
epiteliale, prezenţa cilindrilor urinari, prezenţa cristalelor, prezenţa florei microbiene, ce
pot avea o semnificaţie clinica.

Tema nr. 37

0
Doamna D.C., după expunere la frig şi umezeală, prezintă: febră – 39 C, tuse seacă,
chinuitoare, junghi toracic posterior drept, accentuat de inspir, herpes buza inferioară.
Radioscopia pulmonară a confirmat diagnosticul de Pneumonie acută lobară dreaptă.
1. Întocmiţi planul de îngrijire
2. Tehnica: Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic

Planul de îngrijire

1. Nevoia de a evita perico lele
P: risc de infecţii
E. Pneumonie
0
S: febră – 39 C, tuse seacă, chinuitoare, junghi toracic posterior drept
Obiect ive:
- Pacienta să nu fie sursă de infecţii;
- Pacienta să fie echilibrată psihic
Intervenţii autonome
- Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin
respectarea circuitelor, măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare,
microclimat, alimentaţie, aprovizionare cu apă, îndepărtarea reziduurilor,
sterilizare, curăţenie, dezinfecţie);
- Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie;
- Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu;
- Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile,
emoţiile, nevoile;
- Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea;
- Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate;
- Învăţ pacienta tehnici de relaxare;
- Fac masaj al spatelui, mâinilor, picioarelor;
- Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate;
- Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente;
- Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului;
- Determin pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile;
- Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice;
- Fac pacientei igiena tegumentelor şi mucoaselor, în general a cavităţii bucale;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative
Intervenţii delegate
- Recoltez sânge, urină şi spută pentru examenele de laborator;
- Administrez medicaţia antiinfecţioasă prescrisă de medic;
- În perioadele febrile, la indicaţia medicului administrez pacientei oxigen

Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai este sursă de infecţie şi este echilibrată
psihic.
2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
P: respiraţie inadecvată
E: Pneumonie
S: tuse seacă, chinuitoare, junghi toracic posterior drept, accentuat de inspir
Obiect ive:
- Pacienta să respire liber pe nas;
- Pacienta să aibă mucoase respiratorii umede şi integre;
- Pacienta să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie
Intervenţii autonome
- Asigur pacientei repaus la pat în poziţie semişezândă, în încăpere aerisită,
0
cu umiditate 65% (cu apă alcoolizată) şi temperatură de 20 – 22 C;
- La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale, umezesc aerul şi asigur un
aport suficient de lichide pe 24 ore;
- Învăţ pacienta să îşi sufle secreţiile nazale fără violenţă, pe rând fiecare nară;
- La nivelul plămânilor şi a bronhiilor învăţ pacienta să tuşească, să expectoreze şi
să colecteze sputa;
- Aspir secreţiile bronşice dacă este cazul;
- Învăţ pacienta să facă gimnastică respiratorie;
- Învăţ pacienta să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat);
- Pregătesc fizic şi psihic bolnava pentru examenele de laborator şi radiologice
Intervenţii delegate
- Administrez medicaţia prescrisă de medic (terapia de bază a pneumoniei este
cea antimicrobiană, iar medicamentul de elecţie este Penicilina)
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacienta respiră liber pe nas, are mucoasele respiratorii
umede şi integre, iar căile respiratorii sunt permeabile.

3. Nevoia de a bea şi a mânca
P: potenţial de deshidratare
E: pneumonie
S: febră, tuse seacă, chinuitoare, junghi toracic posterior drept, accentuat de inspir
Obiect ive:
- Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic
Intervenţii autonome
- Trec pacienta la o alimentaţie lichidă şi semilichidă în perioadele febrile, cu
aport caloric corespunzător (calculez numărul de calorii astfel – pentru fiecare
0
grad de temperatură peste 37 C adaug 13%), treptat trec pacienta la o alimentaţie
normală;
- Asigur pacientei o cantitate suplimentară de lichide având în vedere pierderile
prin febră şi transpiraţii;
- Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei;

- Servesc pacienta cu alimente la o temperatură moderată, la ore regulate
şi prezentate atrăgător.

Intervenţii delegate
- La recomandarea medicului institui perfuzii cu glucoză, hidrolizate de proteine
şi amestecuri de aminoacizi, vitamine şi electroliţi
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată hidro-electrolitic

4. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
P: hipertermie
E: pneumonie
S: febră
Obiect ive:
- Pacienta să-şi menţină temperatura corpului în limite fiziologice;
- Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic;
- Pacienta să aibă o stare de bine fizic şi psihic
Intervenţii autonome
- Aerisesc încăperea;
- Asigur pacientei îmbrăcăminte lejeră;
- Aplic pacientei comprese reci, pungă cu gheaţă, fricţiuni;
- În caz de frisoane, încălzesc pacienta;
- Calculez bilanţul ingesta-excreta pe 24 ore;
- Servesc pacienta cu cantităţi mari de lichide;
- Schimb pacientei des lenjeria de pat şi de corp;
- Menţin igiena tegumentelor pacientei.
Intervenţii delegate
- Administrez medicaţia recomandată de medic: antitermice, antibiotice
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate temperatura corpului pacientei este în limite
fiziologice. Pacienta este echilibrată hidro-electrolitic. Pacienta are o stare de bine fizic şi
psihic.

5. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
P. tegument deteriorat
E: febra
S: herpes buza inferioară
Obiect ive:
- Pacienta să nu devină sursă de infecţii nosocomiale
- Pacienta să fie echilibrată nutriţional pentru favorizarea cicatrizării leziunilor
cutanate
Intervenţii delegate
- Iau măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale;

- În cazul suprainfectării herpesului protejez leziunea cu un pansament efectuat
în condiţii de perfectă asepsie;
- Pansamentul îl fac cu blândeţe pentru a nu distruge ţesuturile nou formate prin
procesul de vindecare;
- Desfacerea pansamentului îl fac blând umezindu-l la nevoie;
- Recomand pacientei evitarea consumului de alimente şi băuturi iritante şi
excitante (ştiut fiind faptul că unele din leziuni sunt determinate de
hipersensibilitatea organismului faţă de unele alimente) şi a fumatului
Intervenţii delegate
- Administrez medicaţia prescrisă de medic: antivirale şi tratament local ce constă
în unguente şi creme antiseptice şi cicatrizante, care previn extinderea inflamaţiei,
usucă herpesul şi curăţă locul afectat (Aciclovir, Betadine, Baneocin, etc.).
Evaluare
Pacienta nu mai este sursă de infecţii nosocomiale şi este echilibrată nutriţional.

6. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
P: lipsa cunoştinţelor
E: pneumonia lobară
S: tuse, herpes, junghi toracic drept
Obiect ive:
- Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe;
- Pacienta să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi
Intervenţii autonome
- Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind boala, modul de
manifestare, modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare;
- Stimulez dorinţa de cunoaştere;
- Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
- Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea;
- Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a
însuşit cunoştinţele;
- Educ pacienta să recunoască eventualele complicaţii (febră după
administrarea antibioticelor, scăderea toleranţei la efort, intensificarea durerii
toracice, modificări
ale sputei);
- Educ pacienta să consume multe lichide pentru fluidificarea secreţiilor;
- Educ pacienta să alterneze perioadele de activitate cu perioadele de repaus;
- Educ pacienta să facă exerciţii respiratorii;
- Educ pacienta să îşi facă toaleta cavităţii bucale după expectorare;
- Învăţ pacienta să folosească creme şi soluţii pentru vindecarea herpesului
şi prevenirea lui;
- Recomand pacientei terapii complementare care le poate folosi pacienta în
tratarea herpesului alături de medicaţia prescrisă de medic:
 cura zilnică cu vitamina C, naturală (din legume şi fructe) sau artificială
(din suplimente alimentare);
 balsamul de buze cu lămâie şi proprietăţi astringente;
 terapia cu lumina Bioptron, care grăbeşte uscarea şi cicatrizarea herpesului;
 crema / unguent cu oxid de zinc, sau o combinaţie de vitamina C şi muşeţel.
- Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice, alimentaţie raţională şi administrarea
diferitelor tratamente;

- Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi.

Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a
dobândit atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi.

Tehnica: Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic

Definiţie Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează
din căile respiratorii prin tuse.
Scop Scopul acestei analize este de a determina in timpul cel mai scurt posibil,
agenţii etiologici ai infecţiilor tractului respirator inferior şi a face posibile intervenţii
terapeutice rapide si eficiente asupra pacienţilor.
Pregătire
 Materiale
- Sterile: cutie Petri, pahar conic, scuipătoare specială (sterilizată fără
substanţă dezinfectantă)
- Nesterile: pahar cu apă, şerveţele sau batiste de unică întrebuinţare
 Pacient
- Pregătirea psihică
 Se anunţă pacientul şi i se explică necesitatea executării examinării
- Pregătirea fizică
 Se instruieşte să nu înghită sputa;
 Se instruieşte să nu o împrăştie;
 Se instruieşte să expectoreze numai în vasul dat;
 Se instruieşte să nu introducă în vas şi saliva
Execuţie
- Sputa se recoltează din expectoraţia de dimineaţă, după o prealabilă gargară cu
ser fiziologic;
- I se oferă pacientului paharul cu apă să îşi clătească gura şi faringele;
- I se oferă pacientului vasul de colectare (cutii Petri, flacoane cu gatul larg);
- Se solicită pacientului să expectoreze după un efort de tuse;
- În cazul în care pacienţii nu produc spută sau nu o pot elimina se vor folosi
metode alternative adecvate: aspiraţii sau tampoane traheale sau bronşice;
- La copiii mici incapabili să producă spută se vor recolta aspirate gastrice pentru
detectarea bacililor acido-rezistenţi
Pregătirea produselor pentru laborator
- Se acoperă recipientele;
- Se etichetează;
- Se trimit la laborator;
- La laborator aceste probe nu trebuie să ajungă mai târziu de 2 ore, dacă
aceste probe nu ajung imediat la laborator ele trebuie neutralizate

19
01

pentru a evita pericolele prin accidentare. . Prezintă cracmente articulare. microclimat.Pacienta să prezinte un mediu de siguranţă fără accidente şi infecţii . măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. curăţenie. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: coxartroza S: durere.Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. Acum prezintă dureri în creasta iliacă cu iradiere în fese sau genunchi.Amplasez pacienta în salon cât mai aproape de uşă pentru a veni în întâmpinarea nevoilor ei. Tema nr. . nu poate sta picior peste picior. . nevoile.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii delegate . care apar la mers. 19 11 . aprovizionare cu apă. alimentaţie. în vârstă de 60 ani.Asigur repausul pacientei cel puţin câte o jumătate de oră în timpul zilei. este diagnosticată cu Coxartroză bilaterală în urmă cu 5 ani. .Fac pacientei masaj al spatelui. dezinfecţie). . sterilizare.Învăţ pacienta tehnici de relaxare.. furnizez informaţiile de care are nevoie. dar mai ales la urcarea şi coborârea scărilor. .Asigur pacientei condiţii de mediu adecvate.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. Tehnica: Semne de probabilitate şi de certitudine ale unei fracturi 1. nu se poate încheia la pantofi. .Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a-i înlătura starea de anxietate.E.Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu. 38 Doamna S. .Creez un mediu optim pentru ca pacienta să-şi poată exprima temerile.Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sănătate şi creştere a rezistenţei organismului. .Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. . . . Întocmiţi planul de îngrijire 2. emoţiile. mâinilor şi picioarelor. Pacienta nu poate încrucişa picioarele. impotenţă funcţională Obiect ive: . îndepărtarea reziduurilor. 1.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientei. .

Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. 19 21 ..

Învăţ pacienta care este postura adecvată. . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură P: impotenţa funcţională E: coxartroza S: dureri la mers.Administrez tratamentul antialgic şi antiinflamator prescris de medic. . Monitorizez pacientei funcţiile vitale şi vegetative Intervenţii delegate .Administrez medicaţia prescrisă de medic antalgice şi antidepresive. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca P. . . la urcarea şi coborârea scărilor Obiect ive: .Ajut pacienta să meargă la şedinţele de kinoterapie recomandate de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta are tonusul muscular şi forţa musculară păstrată şi îşi menţine integritatea tegumentelor şi activităţii articulare. . Pregătesc pacienta fizic şi psihic pentru examenele clinice şi paraclinice.Învăţ pacienta să facă exerciţii de respiraţie profunde.Efectuez cu pacienta exerciţii active şi pasive. Intervenţii delegate . .Pacienta să-şi menţină integritatea tegumentelor şi a activităţii articulare. nu poate sta picior peste picior Obiect ive: .Particip la efectuarea injecţiei intra. . . nu se poate încheia la pantofi.Pacienta să-şi menţină funcţia respiratorie Intervenţii autonome .Învăţ pacienta să tuşească şi să îndepărteze secreţiile. .şi periarticulară Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă un mediu de siguranţă fără accidente şi infecţii şi este echilibrată psihic. . . dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca E: impotenţa funcţională S: pacienta nu poate încrucişa picioarele.Pacienta să se poată îmbrăca şi dezbrăca 19 31 .Pacienta să aibă tonusul muscular şi forţa musculară păstrată.În timpul repausului pacientei masez regiunile predispuse la escare şi le pudrez cu talc. 2. . în funcţie de capacitatea pacientei.Redau pacientei încrederea că impotenţa funcţională este o stare trecătoare şi va avea un mers şi o ţinută corespunzătoare. .Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. Determin pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. . . 3. Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice.Planific un program de exerciţii.

uşor de îmbrăcat.Ascult activ pacienta pentru a-i permite să-şi exprime sentimentele privind dificultatea de a se realiza.Pacienta să se poată afirma. de a crea legături semnificative. dureri Obiect ive: . . 19 41 . . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: sentimentul de neputinţă E: impotenţa funcţională S: anxietate. Intervenţii delegate . dureri Obiect ive: .Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime nevoile.Fac zilnic exerciţii de motricitate fină cu pacienta descriindu-i gestica necesară îmbrăcării şi dezbrăcării. să aibă o percepţie pozitivă despre sine. încălţării şi descălţării Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta se poate îmbrăca şi încălţa singură. . . .Pacienta să-şi recapete interesul faţă de sine şi faţă de alţii Intervenţii autonome . Intervenţii delegate La indicaţia medicului îi administrez pacientei anxiolitice şi antidepresive 5. ideile şi dorinţele sale.Antrenez bolnava în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii.Pacienta să fie ferită de pericole interne sau externe Intervenţii autonome .Învăţ bolnava tehnici de relaxare. de a schimba idei cu alţii. să se îmbrace într-un fotoliu şezând.Îndrum bolnava spre acele activităţi care sunt atractive pentru ea şi totodată şi utile. talentele şi realizările anterioare ale bolnavei. sentimentele. pentru a-i fi mai uşor sau dacă ameţeşte.Sugerez familiei sau aparţinătorilor pacientei să-i procure haine largi. cu mod de încheiere simplu. . încălţăminte fără şiret.Identific capacitatea şi limitele fizice ale pacientei. .Sesizez orice formă de interes din partea pacientei pentru o anumită activitate şi o antrenez în desfăşurarea ei. Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel afectiv E: impotenţa funcţională S: anxietate.Ajut pacienta să identifice motivele comportamentului său. . 4. îi recomand pacientei. . .Pun în valoare capacităţile. apreciez posibilităţile fizice şi intelectuale.Dau posibilitatea pacientei să ia singură deciziile. .Pacienta să fie conştient de propria sa valoare şi competenţă. de comunicare şi de relaxare.Ajut pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta.Îi acord un timp suficient pacientei pentru a e îmbrăca şi dezbrăca. . .

. mod de viaţă echilibrat.Ajut pacienta să se adapteze la noul rol pe care îl are la statusul său. .Educ pacienta privind modul de viaţă.La recomandarea medicului îi administrez pacientei antidepresive şi anxiolitice Evaluare În urma îngrijirilor pacienta acordate este conştientă de propria sa valoare şi şi- a recăpătat interesul faţă de sine şi faţă de alţii. administrare a diferitelor tratamente. dureri Obiect ive: . satisfacţie). a poziţiilor vicioase.  Învăţ pacienta să continue programul de gimnastică medicală şi la domiciliu recomandat de kinoterapeut. . . alimentaţie raţională. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Aplic tehnicile de îngrijire adaptate nevoilor pacientei. .Îi explic pacientei necesitatea cunoaşterii mediului în care trăieşte şi a celor din jur Intervenţii delegate . 19 51 .Încerc să îi cunosc.  Învăţ pacienta să folosească bastoanele în mers pentru a reduce greutatea corporală pe membrele inferioare afectate. . toate aspiraţiile. limite economice. . . să se integreze în colectiv.Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.Observ şi notez orice schimbare în comportamentul pacientei (depresie.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala. băi cloruro-sodice). .  Alternarea ortostatismului cu clinostatismul (clinostatismul prelungit accentuează osteoporoza şi redoarea articulară).Ajut pacienta în reevaluarea capacităţilor şi aspiraţiilor sale. electroterapie. pentru a limita apariţia dependenţelor:  Evitarea mersului şi a ortostatismului prelungit.Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi.Stimulez dorinţa de cunoaştere.Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: impotenţa funcţională S: anxietate. anturajul.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. .Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. starea de sănătate. .Identific împreună cu pacienta factorii care o împiedică să se realizeze: familia. interesele şi capacităţile lui. . . ridicarea de greutăţi mari.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . .Pacienta să dobândească atitudini. 6.Susţin pacienta în stabilirea şi elaborarea unor proiecte. . sentimentele.Ajut pacienta să realizeze o percepere justă a realităţii.Observ reacţiile de satisfacţie sau nemulţumire ale pacientei. . . modul de manifestare.  Învăţ pacienta să urmeze curele de tratament baleo-fiziologic recomandate de medic (termoterapie. . din discuţiile purtate cu bolnava.

se percepe atât la mână cât şi la auz. de subluxaţii şi uneori chiar de luxaţii Semne locale de certitudine . mai ales în depistarea fracturilor parţiale (ce se pot confunda cu entorsele) este tehnica provocării durerii prin presiunea la distanţă. tegumentele). . . Pentru precizarea diagnosticului de fractură uneori este nevoie să provocăm durerea: astfel. suferinţa se confundă uşor cu suferinţa dată de entorsă. nici mai târziu.Lipsa transmiterii mişcărilor dincolo de fractură – o mişcare pe care o face bolnavul într-o parte a segmentului fracturat nu se transmite celeilalte părţi . 19 61 .Durerea – durerea. pe care le acuză bolnavul cu leziuni primare ale şoldului. Deci. nervii. oferind şi detalii asupra tipului de fractură. . Vom provoca o oarecare durere.Întrerupere (netă. poate avea sediul în focarul de fractură sau pot apărea dureri reflectate. fiind interzisă provocarea lor cu scop diagnostic. contuzii sau luxaţii.Crepitaţiile osoase – sau frecătură osoasă – se constată odată cu provocarea mobilităţii anormale. apărută în primul moment. . Spre deosebire de cele din entorse.Impotenţă funcţională Observaţie. tendoanele.Deformarea regiunii  Scurtarea segmentului anatomic (comună şi unor luxaţii) . În aceleaşi condiţii durerile dintr-un focar de fractură costală se exacerbează atunci când se solicită întregul arc costal. constatabilă) a continuităţii unui os – exemplu o rotulă ruptă în două. vasele sanguine. complicând astfel evoluţia bolii sau putem leza ţesuturile moi din jur (muşchii regionali. în fracturi echimozele apar tardiv. Bineînţeles că numai examenul radiologic poate certifica fractura. O altă manevră utilă. Când osul se fracturează în apropierea sau în interiorul unei articulaţii. bolnavul va acuza o durere mai vie. Vor fi avute în vedere doar dacă se percep în mod întâmplător. durerea în punct fix se depistează pipăind regiunea cu un deget din aproape în aproape. pentru că riscăm ca mobilizând o fractură fără deplasare să-i rupem periostul şi să deplasăm fragmente osoase.Echimozele pot fi comune şi în entorse. Această frecătură este aspră. nu trebuie să executăm toate manevrele amintite pentru a ne convinge asupra diagnosticului. dacă victima acuză dureri mari pe traiectul unui os şi membrul afectat nu pare deformat. în clipa în care degetul ajunge la locul unde este fracturat osul. ca de exemplu: durerile reflectate la genunchi. De exemplu. De reţinut: Uneori aceste semne nu apar în mod evident. care arată suferinţa părţilor moi traumatizate. Tehnica: Semne de probabilitate şi de certitudine ale unei fracturi Semne locale de probabilitate . punerea în evidenţă a unei fracturi de metatarsian: se apasă pe ax pe degetul corespunzător.Mobilitate anormală – existenţa unei mişcări acolo unde nu există în mod normal. nici în timpul primului ajutor. prin apăsare pe stern.

măsuri de igienă spitalicească (aerisirea salonului.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . îndepărtarea reziduurilor.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. . sterilizare. pigmenţi biliari) . P2: anxietate E2: litiaza renală S2: durerea 19 71 .Recoltez sânge pentru examinări de urgenţă (numărarea leucocitelor. rezerva alcalină.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice Intervenţii delegate . microclimat. polakiurie cu disurie. Examenul sumar de urină evidenţiază prezenţa hematiilor în urină.D.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. .Pacientul să nu fie sursă de infecţii . dezinfecţie). glicemie.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. ionogramă sanguină.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. . 39 Domnul B.Determin pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. Întocmiţi planul de îngrijire 2. 1. . . curăţenie. Tema nr. agitaţie. Diagnosticul medical: Colică renală. alimentaţie. aprovizionare cu apă. polakiurie cu disurie Obiect ive: . prezintă durere lombară intensă. .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente.Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. azot. care iradiază spre organele genitale şi faţa internă a coapsei. amilazemie) şi urină (urobilinogen. apărută brusc. nelinişte. bilirubinemie. Tehnica perfuziei Planul de îngrijire 1. condiţii de cazare. transaminază. Nevoia de a evita perico lele P1: risc de complicaţii E1: litiaza renală S1: durere lombară. .Administrez tratamentul prescris de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă risc de infecţii şi este echilibrat psihic. .

Obiect ive: 19 81 .

. măsurând cu conştiinciozitate ingestia şi excreţia. . . 2. Servesc pacientul la pat cu urinar şi bazinet (dacă este cazul).Încurajez pacientul să-şi exprime gândurile şi sentimentele în legătură cu problema de dependenţă.Asigur o atmosferă caldă. Schimb pacientului lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie. .Învăţ pacientul tehnici de relaxare. frica.Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. nevoile. . opiniile. agitaţie. . .Cântăresc zilnic pacientul. . nelinişte Obiect ive: .Pacientul să îşi satisfacă nevoile în funcţie de starea sa de sănătate .Încurajez pacientul să comunice cu cei din jur să îşi exprime emoţiile. Asigur pacientului igiena corporală riguroasă.Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate. Fac zilnic bilanţul hidric. răspund prompt şi cu solicitudine la chemarea pacientului. .Pregătesc pacientul pentru examene radiologice şi ecografice în vederea stabilirii diagnosticului. Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi acido- bazic Intervenţii autonome . Administrez pacientului lichide în cantitate mare. Intervenţii delegate . . . .Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima nevoile. Administrez la recomandarea medicului anxiolitice şi antalgice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un mediu de siguranţă pentru înlăturarea stării de anxietate şi îşi satisface nevoile în funcţie de starea sa de sănătate. Intervenţii delegate . . . emoţiile.Pacientul să beneficieze de un mediu siguranţă pentru înlăturarea stării de anxietate Intervenţii autonome . Pacientul să prezinte confort fizic şi psihic.Supraveghez durerea notând caracteristicile ei şi mijloacele nefarmacologice (punga de gheaţă) folosite pentru diminuarea ei. Nevoiadeaelimina P: alterarea confortului E: litiaza renală S: polakiurie cu disurie. .

- Corectez dezechilibrul hidric prin instituirea unei perfuzii cu glucoză, vitamine
şi electroliţi în funcţie de ionograma serică şi urinară;
- Corectez dezechilibrul acido-bazic, în funcţie de rezerva alcalină, la
indicaţia medicului;
- Administrez şi alte medicamente la indicaţia medicului
- Corectez dezechilibrul acido-bazic în funcţie de rezerva alcalină şi ionograma
serică.
Evaluare

În urma îngrijirilor acordate pacientul are un confort fizic şi psihic bun şi
este echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic.
3. Nevoia de a bea şi a mânca
P: risc de deshidratare
E: litiaza renală
S: polakiurie cu disurie
Obiect ive:
- Pacientul să aibă o stare de bine
- Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi nutriţional
Intervenţii autonome
- Cresc aportul de lichide şi alimente;
- Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului;
- Explorez preferinţele pacientului asupra alimentelor permise şi interzise;
- Conştientizez pacientul asupra importanţei regimului alimentar în
menţinerea sănătăţii;
- Fac bilanţul ingesta/excreta;
- Asigur alimentaţia astfel:
 În perioadele dureroase – regim hidric îmbogăţit cu făinoase, supe de
zarzavat, apoi brânză de vaci, carne fiartă de pui sau de vită;
 În perioadele de linişte – sunt contraindicate alimentele grase: carnea, şunca,
mezelurile, prăjelile şi conservele;
- Învăţ pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar şi
echivalenţele cantitative şi calitative, în vederea înlocuirii unui aliment cu altul:
 100 grame glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr; 120 g orez; 135 g tăiţei; 200
g pâine; 450 g fructe uscate; 200 g legume uscate; 500 g cartofi; 650 g
fructe
proaspete;
 100 g proteine sunt cuprinse în: 3000 ml lapte, 450 g carne albă (pasăre, viţel);
650 g peşte; 400 g brânză;
 100 g lipide sunt cuprinse în: 100 g ulei vegetal; 100 g unt; 100 g untură de
porc
- Las pacientul să aleagă alimentele după gusturile sale respectând contraindicaţiile
regimului.
Intervenţii delegate
- Administrez medicaţia prescrisă de medic.
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul are o stare de bine, nu mai prezintă risc
de deshidratare şi este echilibrat hidro-electrolitic şi nutriţional.

4. Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea
P: lipsa cunoştinţelor
E: Litiaza renală
S: anxietate
Obiect ive:
- Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe;
- Pacientul să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi

Intervenţii cu rol autonom
- Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala, modul de
manifestare, modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare;
- Stimulez dorinţa de cunoaştere;
- Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
- Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea;
- Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit
cunoştinţele;
- Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice, alimentaţie raţională, mod de viaţă
echilibrat, administrare a diferitelor tratamente;
- Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a
dobândit atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi.

Tehnica: tehnica perfuziei

Definiţie – introducerea pe cale parenterală (intravenoasă), picătură cu picătură, a
soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionică si volemică a organismului.
Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct în venă, prin canule de
material plastic ce se introduc transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau
chirurgical, prin evidenţierea venei în care se fixează o canulă de plastic ce se menţine chiar
câteva săptămâni (denudare venoasă).
Scop : hidratarea şi mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care
se urmăreşte un efect prelungit; depurativ - diluant si favorizând excreţia din organism a
produşilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine, alimentaţie pe
cale parenterală.
Pregătirea materialelor necesare:
- tava medicala acoperita cu un câmp steril;
- trusa pentru perfuzat soluţii ambalată steril;
- soluţii hidrante in sticle R.C.T. închise cu dop de cauciuc şi armatură metalică sau
în pungi originale de material plastic, riguros sterilizate şi încălzite la
temperatura corpului;
- garou de cauciuc;
- tăviţă renală;
- stativ prevăzut cu brăţări cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
- 1 – 2 seringi Luer de 5 - 10 cm cu ace pentru injecţii intravenoase si intramusculare
sterilizate;
- perna muşama;
- 1 – 2 pense sterile;
- pensă hemostatică;
- casoletă cu câmpuri sterile;
- casolete cu comprese sterile;
- substanţe dezinfectante: alcool, tinctura de iod, benzină iodată;
- romplast, foarfece, vată;
Tehnica
- Se pregătesc instrumentele şi materialele necesare. Se scoate tifonul sau celofanul
steril de pe flacon, se desprinde sau se topeşte la flacără parafina de pe
suprafaţa dopului, care se dezinfectează cu alcool;
- Se desface aparatul de perfuzie şi se închide prestubul;

- Se îndepărtează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu el prin dopul
flaconului;
- Se închide cu pensa hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se îndepărtează teaca
protectoare de pe ac şi se pătrunde cu acesta în flacon, prin dopul de cauciuc, fără
să se atingă trocarul;
- Se suspendă flaconul pe suport;
- Se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast, având grijă să
depăşească nivelul soluţiei sau al substanţei medicamentoase;
- Se îndepărtează pensa hemostatică, deschizând drumul aerului în flacon;
- Se îndepărtează teaca protectoare de pe capătul port-ac al tubului, se ridică
deasupra nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi se deschide uşor
prestubul, lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de perfuzie, fără ca picurătorul
să se umple cu lichid.
- Se coboară progresiv port-acul, până când tubul se umple cu lichid, fiind eliminate
complet bulele de aer.
- Se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide prestubul, aparatul
rămânând atârnat pe stativ.
Pregătirea psihică si fizică a bolnavului.
- I se explică bolnavului necesitatea tehnicii;
- Se aşează bolnavul pe pat, în decubit dorsal, cât mai comod, cu antebraţul
în extensie şi pronaţie;
- Se aşează sub braţul ales o pernă tare, acoperită cu muşama şi câmp steril;
Efectuarea perfuziei
- Spălarea pe mâini cu apă şi săpun;
- Se examinează calitatea şi starea venelor.
- Se aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului.
- Se dezinfectează plica cotului cu alcool.
- Se cere bolnavului să închidă pumnul şi se efectuează puncţia venei alese.
- Se verifică poziţia acului în venă, se îndepărtează garoul şi se adaptează amboul
aparatului de perfuzie la ac.
- Se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi se reglează
viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, în funcţie
de necesitate.
- Se fixează cu leucoplast amboul acului şi porţiunea tubului învecinat acestuia,
de pielea bolnavului
- Se supraveghează permanent starea bolnavului şi funcţionarea aparatului.
- Dacă este necesar se pregăteşte cel de-al doilea flacon cu substanţa
medicamentoasă, încălzindu-l la temperatura corpului;
- Înainte ca flaconul să se golească complet, se închide prestubul pentru a împiedica
pătrunderea aerului în perfuzor şi se racordează aparatul de perfuzie la noul flacon;
- Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului să curgă, operaţia de schimbare
trebuie să se petreacă cât mai repede, pentru a nu se coagula sângele refulat din
ac şi se reglează din nou viteza lichidului de perfuzat;
- Înainte de golirea flaconului se închide prestubul, se exercită o presiune
asupra venei puncţionate cu un tampon îmbibat în soluţie dezinfectantă şi printr-o
mişcare
bruscă, în direcţia axului vasului, se extrage axul din venă.
- Se dezinfectează locul puncţiei cu tinctura de iod, se aplică un pansament steril şi se
fixează cu romplast.
Îngrijirea bolnavului după tehnica
- Se aşează bolnavul confortabil în patul său.
20
02

- Se administrează bolnavului lichide călduţe (dacă este permis).
- Se supraveghează bolnavul.
Reorganizarea locului de munca
- Se spală imediat la jet de apă rece seringa, acele, aparatul de perfuzat se aruncă ,
se pregătesc pentru sterilizare.
- Se notează în foaia de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a
efectuat perfuzia.
Accidente si incidente
- Hiperhidratarea prin perfuzie în exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar
acut: tuse, expectoraţie, polipnee, creşterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau
chiar se întrerupe complet, se injectează cardiotonice.
- Embolie pulmonară prin pătrunderea aerului în curentul circulator. Se previne prin:
eliminarea aerului din tub înainte de instalarea perfuziei, întreruperea ei înainte de
golirea completă a flaconului şi prin neutilizarea perfuziilor cu presiune si reţinerea
2 - 3 cm de soluţie pentru control, în cazul în care s-ar produce un accident
(intoleranţă).
Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea şi apariţia de frisoane.

20
12

Tema nr. 40

Domnul I.C., în vârstă de 60 ani, este adus în U.P.U. Pacientul declară că în urma
expunerii prelungite la frig, prezintă o durere cu caracter constrictiv, ca o gheară, cu
localizare retrosternală şi care cuprinde regiunea precordială. Durerea iradiază în umărul
stâng şi de-a lungul membrului superior stâng, pe marginea cubitală, până la ultimele două
degete. I se administrează nitroglicerină sublingual şi durerea cedează după 2 – 3 minute.
Diagnostic: Angina pectorală.
1. Întocmiţi planul de îngrijire
2. Tehnica: Incidentele şi accidentele transfuziei

Planul de îngrijire
1. Nevoia de a evita perico lele
P: risc de complicaţii
E. angina pectorală
S: durere retrosternală
Obiect ive:
- Pacientul să nu mai prezinte durere;
- Pacientul să nu prezinte complicaţii imediate sau tardive
Intervenţii autonome
- Ajut pacientul să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie
sau exacerbare;
- Aşez bolnavul în decubit dorsal şi în repaus absolut;
- Îi interzic cu desăvârşire fumatul şi alcoolul
- Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu;
- Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile,
emoţiile, nevoile;
- Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea;
- Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului (evitarea discuţiilor
cu voce tare, chemărilor la telefon);
- Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate;
- Învăţ pacientul tehnici de relaxare;
- Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate;
- Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente (dar evit
vizitarea bolnavului în grup sau vizitele lungi);
- Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative;
- Mesele zilei le fracţionez pentru a evita consumul de cantităţi mar la o masă;
- Institui bolnavului o alimentaţie pasivă la pat, în primele zile în decubit dorsal;
- Respect orele de administrare a medicamentelor, deoarece întârzierile pot
provoca bolnavului emoţii inutile
- Tratamentul medicamentos îl administrez numai la pat în poziţie orizontală;

20
22

- Regimul alimentar pe care îl administrez va fi hiposodat şi hipocaloric. În
primele zile voi alcătui un regim alimentar compus din lichide şi pireuri date lent
cu lingura, ceaiuri, compoturi sucuri de fructe, ouă moi;
- Servesc bolnavul la pat cu urinar şi bazinet, fără să îl ridic din poziţie şezândă;
- Diureze şi scaunul le notez în foaia de observaţie;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative;
- Pregătesc psihic şi fizic pacientul pentru examenele radiologice şi de laborator
Intervenţii delegate
- Recoltez sânge (pentru dozările enzimatice, a fibrinogenului,
glicemiei, determinarea leucocitozei, a VSH, colesterolului, acidului uric,
timpul Quick) pentru examenele de laborator;
- Constipaţia trebuie combătută cu clisme uleioase sau laxative uşoare
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă durere şi complicaţii
imediate sau tardive.

2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
P: circulaţie inadecvată
E: angina pectorală
S: durere retrosternală
Obiect ive:
- Pacientul să prezinte circulaţie adecvată;
- Pacientul să fie echilibrat psihic
Intervenţii autonome
- Învăţ pacientul să întrerupă consumul de alcool şi tutun, să aibă o
alimentaţie bogată în fructe, zarzavaturi, să suprime grăsimile şi clorura de
sodiu din alimentaţie;
- Urmăresc efectul medicamentelor;informez pacientul asupra stadiului bolii sale,
asupra gradului de efort pe care poate sa îl depună, asupra importanţei
continuării tratamentului medicamentos
Intervenţii delegate
- Administrez medicaţia prescrisă de medic
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul are o circulaţie adecvată şi este echilibrat psihic.

3. Nevoia de a comunica
P: anxietate
E: angina pectorală
S: durere retrosternală
Obiect ive:
- Pacientul să se poată afirma şi să aibă o percepţie pozitivă de sine
- Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe
Intervenţii autonome
- Pun în valoare capacităţile, talentele şi realizările bolnavului;

20
32

- Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile, sentimentele, ideile şi
dorinţele sale;
- Supraveghez în permanenţă bolnavul;
- Învăţ bolnavul tehnici de afirmare de sine, de comunicare, de relaxare;
- Ajut bolnavul de a schimba idei cu alţii, de a crea legături semnificative;
- Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii
Intervenţii delegate
- La recomandarea medicului administrez pacientului antidepresive, anxiolitice
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă faţă de sine şi este
ferită de pericole interne sau externe.

4. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
P: intoleranţă la efort
E: angina pectorală
S: durerea retrosternală
Obiect ive:
- Pacientul să prezinte tegumentele şi mucoasele curate;
- Bolnavul să îşi dobândească stima de sine
Intervenţii autonome
- La început efectuez toaleta pe regiuni, apoi, în funcţie de starea lui generală, îi
fac baie generală;
- Pentru toaleta pe regiuni, pregătesc salonul şi materialele, protejez pacientul
cu paravan şi îi efectuez toaleta sau îl ajut să îşi facă toaleta, în funcţie de starea
lui generală;
- Pentru baia generală:
 Îi pregătesc materialele pentru baie, cada, mă asigur că temperatura apei este de
0 0
37 – 38 C, iar cea a camerei de 20 – 22 C;
 Îl ajut pe pacient să se îmbrace, să se pieptene, să îşi facă toaleta
cavităţii bucale, să îşi taie unghiile
- Conştientizez pacientul în legătură cu importanţa menţinerii curate a
tegumentelor, pentru prevenirea îmbolnăvirilor
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul are tegumentele şi mucoasele curate şi şi-
a dobândit stima de sine.

5. Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea
P: lipsa cunoştinţelor
E: angor pectoris
S: durere retrosternală
Obiect ive:
- Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe;
- Pacientul să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi

20
42

Intervenţii autonome
- Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala, modul de
manifestare, modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare;
- Stimulez dorinţa de cunoaştere;
- Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
- Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea;
- Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit
cunoştinţele;
- Instruiesc bolnavul asupra modului de viaţă la externare: modul cum trebuie luate
medicamentele, semnele supradozării digitale, prezentarea la control periodic.
o bună educaţie a bolnavului reduce şansele unei decompensări sau agravări;
- Încerc să restabilesc bolnavului încrederea în sine şi capacitatea de
muncă anterioară îmbolnăvirii;
- Insist asupra respectării regimului alimentar, nocivităţii fumatului, programului
raţional de viaţă şi de muncă
Evaluare
În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a
dobândit atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi.

Tehnica: Incidentele şi accidentele transfuziei

Incidentele transfuziei
- Înfundarea aparatului cu cheag – se schimbă aparatul
- Sângele poate conţine cheaguri sau pelicule de fibrină ce se depun pe filtru – se
schimbă flaconul şi perfuzorul;
- Ieşirea acului din venă;
- Perforarea venei;
- Coagularea sângelui venos refulat în ac – se schimbă acul
Accidentele transfuziei
- Incompatibilitatea de grup în sistemul OAB, manifestată sub forma
şocului hemolitic
 Se întrerupe transfuzia la apariţia semnelor precoce (frison, tahicardie, dispnee,
cianoză, stare generală alterată, dureri lombare şi/sau retrosternale);
- Transfuzarea unui sânge alterat
 Sângele infectat cu germeni virulenţi provoacă frisoane puternice la 1 – 2
ore după transfuzie; se încălzeşte pacientul cu pături, buiote (termofoare)
şi se administrează băuturi calde, se începe antibioterapie masivă, în funcţie de
antibiograma sângelui infectat;
 Dacă sângele este infectat cu: virusul hepatitei epidemice, cu plasmodiul
malariei, spirochete sau brucele – manifestările apar după trecerea
perioadei respective de incubaţie
- Prezenţa substanţelor piretogene – provoacă frison, cefalee, febră;
- Embolie pulmonară
 Cu cheaguri – manifestată prin agitaţie, cianoză, dureri toracice, tuse
chinuitoare, hemoptizie, febră;

20
52

 Cu aer – manifestată prin alterarea bruscă a stării generale, cianoză, dispneee,
tensiune arterială scăzută, puls filiform – se iau măsuri antişoc de către
medicul anestezist - reanimator
- Transfuzia sângelui neîncălzit poate provoca hemoliza intravasculară cu blocaj
renal, şoc post-transfuzional, acidoză metabolică, stop cardiac prin hipotermie

20
62

Tema nr. 41

Pacient tânăr care acuză de aproximativ 3 săptămâni tuse seacă, subfebrilitate
şi astenie, se prezintă pentru chinte de tuse cu expectoraţie mucoasă amestecată cu sânge de
aspect roşu-aprins. Examenul radiologic ridică suspiciunea de TBC pulmonară stângă.
1. Întocmiţi planul de îngrijire
2. Tehnica: recoltarea sputei pentru examen BK

Planul de îngrijire

1. Nevoia de a evita perico lele
P1: risc de infecţii
E1: afectare pulmonară
S1: tuse seacă, subfebrilitate şi astenie
Obiect ive:
- Pacientul să nu fie sursă de infecţii;
- Pacientul să fie echilibrat psihic
Intervenţii autonome
- Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiei prin: izolarea
pacientului, respectarea circuitelor, măsuri de igienă spitalicească (condiţii de
cazare, microclimat, alimentaţie, aprovizionare cu apă, îndepărtarea
reziduurilor, sterilizare, curăţenie, dezinfecţie);
- Urmăresc şi apreciez corect potenţialul infecţios al pacientului, receptivitatea sa şi
aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie;
- Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu;
- Creez un mediu optim pentru ca pacientul să-şi poată exprima temerile,
nevoile, emoţiile;
- Ajut pacientul să-şi recunoască anxietatea;
- Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului;
- Învăţ pacientul tehnici de relaxare;
- Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate;
- Educ pacientul să se lase de fumat şi să nu mai consume alcool deoarece
acestea slăbesc sistemul imunitar;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative;
- Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru examenele de laborator şi radiologice;
- Urmăresc efectul medicamentelor
Intervenţii delegate
- Recoltez sânge, urină şi spută pentru examenele de laborator;
- Administrez medicaţia prescrisă de medic: medicaţia folosită în cazul
tuberculozei este: antibioticoterapia formată din antibiotice ca: Izoniazida,
Rifampicina, Pirazinamida, Etambutol. Alte antibiotice folosite sunt:
Streptomicina, Cicloserina (Seromicina), Capreomicina (Capastat Sulfat). Este
foarte important sa se administreze toate dozele întregi ale medicamentelor
recomandate de medici. Acest lucru asigură vindecarea şi înlătură riscul recidivării
(reapariţia bolii) şi dezvoltarea bacteriei rezistente la antibiotice.

20
72

2. dacă este cazul.Aspir secreţiile bronşice. bronhodilatatoare. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o rezistenţă crescută faţă de infecţie şi prezintă căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie. expectorante. . .Pacientul să prezinte rezistenţă crescută faţă de infecţie. picioarelor.Pacientul să-şi satisfacă nevoile în funcţie de starea de sănătate şi de gradul de dependenţă Intervenţii autonome . . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: respiraţie nesatisfăcătoare E: afectare pulmonară S: tuse seacă. 20 82 . să expectoreze şi să colecteze sputa. subfebrilitate şi astenie Obiect ive: . decongestionante ale mucoasei traheo-bronşice. .Învăţ pacientul să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat.Asigur pacientului legătura cu familia în codiţii sporite de asepsie. mâinilor.Învăţ pacientul să facă gimnastică respiratorie.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu prezintă risc de complicaţii şi îşi satisface nevoile în funcţie de starea de sănătate şi de gradul de dependenţă.Fac masaj al spatelui.iau măsuri de prevenire a complicaţiilor septice. .Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie Intervenţii autonome .Învăţ pacientul să tuşească. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai este sursă de infecţie şi este echilibrat psihic. Intervenţii delegate . subfebrilitate şi astenie Obiect ive: . .Ajut şi suplinesc pacientul în luarea deciziilor. .Învăţ pacientul să evite schimbările bruşte de temperatură şi aglomeraţiile. . P2: risc de complicaţii E2: afectare pulmonară S2: tuse seacă.Pacientul să nu prezinte complicaţii .La indicaţia medicului administrez antitusive. .Iau măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale Intervenţii delegate .Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.Determin pacientul să ia parte la deciziile privind îngrijirile.Umezesc aerul din încăpere cu apă alcoolizată. . consum de alcool).

sentimentele.Ajut pacientul să identifice posibilităţile sale de a asculta. instituind perfuzii cu glucoză. talentele şi realizările anterioare ale bolnavului.Asigur un climat cald şi confortabil. Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie prin deficit E: afectare pulmonară S: tuse seacă.Pun în valoare capacităţile.Pacientul să fie echilibrat nutriţional Intervenţii autonome .Calculez numărul de calorii în funcţie de boala sa şi adaug 13% pentru fiecare 0C. ideile şi dorinţele sale. hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi. de a schimba idei cu alţii.Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului. . de comunicare şi de relaxare. . . .Încurajez pacientul . subfebrilitate şi astenie Obiect ive: .Dau posibilitatea pacientului să ia singur deciziile. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi nutriţional. la ore regulate şi prezentate atrăgător. să aibă o percepţie pozitivă despre sine. . .Pacientul să se poată afirma.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe. . . Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel afectiv E: afectare pulmonară S: tuse seacă.Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată. de a crea legături semnificative. . .Conştientizez pacientul asupra importanţei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii. Intervenţii delegate .Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic. . subfebrilitate şi astenie Obiect ive: .Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. grad de temperatură peste 37 .Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome .Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile. Intervenţii delegate . .Învăţ bolnavul tehnici de relaxare. 4.La indicaţia medicului alimentez pacientul parenteral. 3. vitamine şi electroliţi.Las pacientul să aleagă alimentele după gusturile sale.

. subfebrilitate şi astenie Obiect ive: . anturajul.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Ajut pacientul să identifice motivele comportamentului său. .Îl susţin în stabilirea sau elaborarea unor proiecte. interesele şi capacităţile pacientului.Pacientul să dobândească atitudini.Educ pacientul să recunoască eventualele complicaţii. . . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. 5.Observ şi notez orice schimbare în comportamentul pacientului (depresie. starea de sănătate.Pacientul să îşi recapete interesul faţă de sine şi de alţii Intervenţii autonome . . 6. modul de manifestare. . să se integreze în colectiv.Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala. . .Îl ajut în reevaluarea capacităţilor şi aspiraţiilor sale. . .Îndrum pacientul spre acele activităţi care sunt atractive şi totodată utile pentru el.Sesizez orice formă de interes pentru o anumită activitate şi îl antrenez în desfăşurarea ei. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afectare pulmonară S: tuse seacă. .Îl ajut să realizeze o percepere justă a realităţii. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: sentiment de devalorizare E: afectare pulmonară S: chinte de tuse cu expectoraţie mucoasă amestecată cu sânge.Îi recomand lăsarea fumatului şi al alcoolului. satisfacţie). .Aplic tehnicile de îngrijire adaptate nevoilor pacientului.Pacientul să fie conştient de propria sa valoare şi competenţă . .Explic necesitatea cunoaşterii mediului în care trăieşte şi a celor din jur. . .Observ reacţiile de satisfacţie sau nemulţumire ale pacientului. . . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . apreciez posibilităţile fizice şi intelectuale.Explorez aspiraţiile. .Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.Ajut pacientul să se adapteze la noul rol pe care îl are statutul său. .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este conştient de propria sa valoare şi competenţă şi şi-a recăpătat interesul faţă de sine şi faţă de alţii. 21 02 .Identific cu pacientul factorii care îl împiedică să se realizeze:familia. limitele economice. astenie Obiect ive: .Stimulez dorinţa de cunoaştere.Ascult activ pacientul pentru a-i permite să îşi exprime sentimentele privind dificultatea de a se realiza. sentimentele.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.

dacă aceste probe nu ajung imediat la laborator ele trebuie neutralizate 21 12 . pahar conic. Scop Scopul acestei analize este de a determina in timpul cel mai scurt posibil. Tehnica: Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic Definiţie Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse.Pregătirea psihică  Se anunţă pacientul şi i se explică necesitatea executării examinării . .I se oferă pacientului paharul cu apă să îşi clătească gura şi faringele.Nesterile: pahar cu apă.Pregătirea fizică  Se instruieşte să nu înghită sputa. .Sterile: cutie Petri. .  Se instruieşte să nu o împrăştie. .În cazul în care pacienţii nu produc spută sau nu o pot elimina se vor folosi metode alternative adecvate: aspiraţii sau tampoane traheale sau bronşice.La copiii mici incapabili să producă spută se vor recolta aspirate gastrice pentru detectarea bacililor acido-rezistenţi Pregătirea produselor pentru laborator . Pregătire  Materiale .I se oferă pacientului vasul de colectare (cutii Petri. .  Se instruieşte să expectoreze numai în vasul dat.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. după o prealabilă gargară cu ser fiziologic. flacoane cu gatul larg). obiceiuri şi deprinderi noi. alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente. . agenţii etiologici ai infecţiilor tractului respirator inferior şi a face posibile intervenţii terapeutice rapide si eficiente asupra pacienţilor.Se solicită pacientului să expectoreze după un efort de tuse.Se etichetează.  Se instruieşte să nu introducă în vas şi saliva Execuţie . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. . şerveţele sau batiste de unică întrebuinţare  Pacient .Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi.La laborator aceste probe nu trebuie să ajungă mai târziu de 2 ore.Se acoperă recipientele.Sputa se recoltează din expectoraţia de dimineaţă. .Se trimit la laborator. . scuipătoare specială (sterilizată fără substanţă dezinfectantă) . .

. . . alimentaţie. microclimat. . întreruperea tranzitului intestinal. meteorism abdominal. dezinfecţie).Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. curăţenie.G.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile. .Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. Injectarea se face lent intravenos sau profund 21 22 . . .Determin bolnavul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile acordate.. În urma examenului radiologic se precizează diagnosticul de Ocluzie intestinală. . . .Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavului. vărsături alimentare.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. leucocite) şi urină pentru examenele de laborator. . în vârstă de 20 ani se internează de urgenţă în secţia chirurgie pentru: dureri abdominale apărute brusc.Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu.Pacientul să fie echilibrat psihic.Pregătesc fizic şi psihic bolnavul pentru examenele clinice şi paraclinice. întreruperea tranzitului intestinal Obiect ive: . vărsături alimentare. îndepărtarea reziduurilor. . Tehnica injecţiei intramusculare Planul de îngrijire 1.Pacientul să prezinte un mediu de siguranţă fără risc de complicaţii . . . apoi bilioase şi ulterior fecaloide. 1. Tema nr.Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea. 42 Domnul P. scobutil. nevoile.Educ şi instruiesc bolnavul să accepte actul operator.Informez pacientul asupra necesităţii actului operator.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antispastice sub formă injectabilă: papaverină 4%. Pacientul trebuie să aibă o bună pregătire operatorie.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor.Recoltez sânge (examinări de urgenţă: ionogramă. psihic şi alimentar. . .Asigur pacientului repaus fizic. .Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice Intervenţii delegate . măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare.Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente.Pacientul să aibă o bună pregătire preoperatorie Intervenţii autonome . . aprovizionare cu apă. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: afectare intestinală S: dureri abdominale.Învăţ pacientul tehnici de relaxare. emoţiile. Întocmiţi planul de îngrijire preoperator 2. azomie. sterilizare.

21 32 .intramuscular.

. . . 3. pasive şi masaje.Încurajez pacientul.Aşez bolnavul în decubit dorsal.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o circulaţie şi respiraţie adecvată şi este apt pentru operaţie. .Urmăresc efectul medicamentelor administrate Intervenţii delegate .Pacientul să fie menajat fizic şi psihic în timpul vărsăturii . cu capul într-o parte cât mai aproape de marginea patului.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antiemetice. 2. plegomazin 21 42 .Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate. . vărsături alimentare Obiect ive: .Îi ofer bolnavului un pahar cu apă să îşi clătească gura după vărsătură. Nevoia de a elimina P1: eliminare inadecvată E1: afectare intestinală S1: dureri abdominale. .Informez pacientul asupra stadiului bolii sale.Liniştesc bolnavul din punct de vedere psihic. Intervenţii delegate . întreruperea tranzitului intestinal Obiect ive: .Rehidratarea orală o încep treptat şi încet cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu linguriţa.Institui pacientului tot la recomandarea medicului o clismă evacuatoare. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un mediu de siguranţă. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: circulaţie inadecvată E: afectare intestinală S: dureri abdominale. dar nimic per oral deoarece bolnavul are vărsături: emetiral supozitoare. . este echilibrat psihic şi are o bună pregătire preoperatorie.Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active.Institui la recomandarea medicului o sondă de aspiraţie nazo-gastrică pentru combaterea stazei.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic Intervenţii autonome .Ajut bolnavul în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat. vărsături alimentare. .Tot la recomandarea medicului şi în caz de urgenţă institui şi oxigenoterapia 8 – 10 l/min. . torecan (fiole).Învăţ bolnavul să inspire profund. asupra gradului de efort pe care poate să-l depună şi asupra importanţei continuării tratamentului medicamentos. . . fără riscuri. .Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată Intervenţii autonome .

(fiole) 21 52 .

cu o capacitate în funcţie de cantitatea de soluţie medicamentoasă.Fac bilanţul ingesta/excreta Intervenţii delegate . cu alta verticală. se caută ca repere punctuale Smirnov (punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra şi înapoia marelui trohanter) şi Barthelmy (punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele două treimi interne a unei linii ce uneşte splina iliacă antero-superioară cu extremitatea şanţului interfesier). .Pacientul să prezinte un tranzit intestinal normal Intervenţii autonome .Asigur pacientului un aport crescut de lichide. deasupra liniei de sprijin. amestecuri de aminoacizi. în ambalaj individual. acul fiind adaptat la seringă. . .Se utilizează seringi de unică folosinţă. sterilizate deoarece prezintă următoarele avantaje: condiţii maxime de sterilitate. P2: constipaţia E2: afectare intestinală S2: dureri abdominale. în treimea mijlocie. care trece prin marginea superioară a marelui trohanter.Seringi sterile. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă vărsături şi este echilibrat fizic şi psihic. a căror lezare ar putea provoca accidente: .  Când pacientul este în poziţie şezând. până deasupra şanţului fesier. ser fiziologic. prin intermediul unor ace care traversează ţesuturile. injecţia se poate face în toată regiunea fesieră. .Determin pacientul să facă exerciţii fizice moderate mai mult pasive. lipsiţi de trunchiuri mari de vase şi nervi. .Regiunea supero-externă a fesei (în muşchii fesieri se evită lezarea nervului sciatic):  Cadranul supero-extern fesier rezultă din întretăierea unei linii orizontale.  Când pacientul este culcat. risc de 21 62 .Faţa externă a coapsei.Faţa externă a braţului în muşchiul deltoid Pregătirea injecţiei (materiale): . întreruperea tranzitului intestinal Obiect ive: .Aplic medicaţia prescrisă de medic Tehnica injecţiei intramusculare Definiţie: Injecţia constă în introducerea substanţelor medicamentoase lichide în organism.Hidratez pacientul prin perfuzii cu glucoză. perpendiculară pe mijlocul celei orizontale. Scop – terapeutic Locul injecţiei – muşchi voluminoşi.

contaminare 21 72 .

Se verifică poziţia acului prin aspirare.Se ajută să se aşeze comod în decubit ventral. . ortostatism. se pregăteşte cu ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluţiilor şi alt ac cu diametrul mai mic pentru injectare. cu acul montat la seringă. şezând (pacienţii dispneici). .se aşează în poziţie comodă. .Asistenta îşi spală mâinile. .Dezinfectează locul injecţiei.Acele se găsesc împreună cu seringa în acelaşi ambalaj sau în ambalaje separate. . .Se încarcă seringa Pregătirea injecţiei (pacient): .Se injectează lent soluţia. rămânând în repaus fizic 5 – 10 minute.Se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul. . .Se recomandă să relaxeze musculatura.Se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia. decubit lateral. 21 82 . economie de timp şi personal (pentru pregătirea în vederea refolosirii) şi manipulare uşoară.Se dezbracă regiunea. .Se anunţă pacientul despre necesitatea şi utilitatea intervenţiei. . .Se întinde pielea între indexul şi policele mâinii stângi şi se înţeapă perpendicular pielea cu rapiditate şi siguranţă. redus a pacientului. Executarea: . favorizând resorbţia Îngrijirea ulterioară a pacientului .

diagnosticat cu ciroză hepatică în urmă cu 2 ani. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: hemoragie gastrică S: hematemeză. transpiraţii reci. rezerva alcalină. pentru a- i conserva energia.Pacientul să prezinte o stare de confort fizic şi psihic. Diagnostic medical: Hemoragie digestivă superioară. . fără pernă (poziţia Trendelenburg favorizează menţinerea unei circulaţii cerebrale corespunzătoare). puls rapid şi filiform. . . extremităţi reci. testele de coagulare. . 43 Domnul P.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima emoţiile.Asigur repaus la pat în decubit dorsal.Pacientul să fie ferit de complicaţii. cu capul aşezat într-o parte fără a deplasa bolnavul. .Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. a lenjeriei şi a mucoaselor. 1. melenă. având în vedere receptivitatea crescută a pacientului la infecţii. .Încurajez pacientul la citit şi alte activităţi pentru a-i înlătura starea de anxietate. Întocmiţi planul de îngrijire 2. ionograma. sete intensă.Aplic punga de gheaţă în regiunea epigastrică. Intervenţii autonome . în vârstă de 56 ani. anxietate.. .Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea. Tema nr. puls rapid şi filiform Obiect ive: . Tehnica: Aspiraţia gastrică Planul de îngrijire 1. numărul hematiilor.Supraveghez comportamentul pacientului şi sesizez semnele de agravare a stării sale şi/sau apariţia semnelor de insuficienţă hepatică. . polipnee. paloare intensă. îngrijesc cavitatea bucală.C.Recoltez sânge pentru determinarea hematocritului. extremităţi reci. polipnee. hipotensiune arterială.Colectez sângele eliminat de bolnav într-un vas şi-l prezint medicului. .Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative.Respect normele de prevenire a infecţiilor nosocomiale.Menţin igiena tegumentară. este internat în secţia ATI cu hematemeză. Intervenţii cu rol delegat .Recoltez scaun pentru a-l trimite la laborator în vederea punerii în evidenţă 21 92 . . paloare intensă. Repausul la pat durează cel puţin 3 zile după oprirea hemoragiei. . melenă. azotemia. nevoile.Reduc maxim efortul fizic al pacientului prin deservirea acestuia la pat. .Furnizez explicaţii clare asupra îngrijirilor ce trebuie acordate. . anxietate. hemograma. .

a sângelui în materiile fecale (reacţia Adler sau Gregersen). 22 02 .

. vitaminele K. . izoRh şi instalez transfuzia de sânge . icterul tegumentar. În lipsă de soluţie macromoleculară se poate perfuza ser fiziologic sau glucozat. Nevoia de a elimina P1: Eliminare inadecvata pe cale bucală E: hemoragie digestivă S: hematemeză Obiect ive: . dextran 40. trombină.Pregătesc sânge izogrup. .Îi ofer pacientului un pahar cu apă ca să îşi clătească gura după fiecare vărsătură.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic. . .Menţin constantă temperatura corporală (deoarece au loc pierderi de energie).Administrez medicaţia hemostatică (CaCl2.Servesc bolnavul la pat cu bazinet. Pacientul este echilibrat psihic.Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat.Încălzesc pacientul cu termofoare.Asigur pacientului repaus la pat. . . greutatea corporală şi le notez în foaia de temperatură. Bolnavul reuşeşte să îşi satisfacă celelalte nevoi fundamentale.Supraveghez scaunul.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. .Pacientul să fie echilibrat psihic. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este ferit de complicaţii. corticoterapie etc. .Pacientul să-şi satisfacă celelalte nevoi fundamentale Intervenţii autonome . . venostat. dar acestea au o acţiune mai slabă pentru refacerea volemiei. 2.Educ pacientul şi antrenez familia pentru a respecta alimentaţia şi normele de viaţă impuse. 22 12 . . piureuri de zarzavat.Protejez patul cu aleză şi muşama.Administrez medicaţia prescrisă de medic (hepatoprotectoare. urina (cantitatea şi culoarea). . . . . C. Intervenţii delegate . .Alimentez bolnavul cu produse lactate. adrenostazin). supe. gluconat de calciu. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic.Îl liniştesc din punct de vedere psihic.Institui perfuzie cu substituenţi de volum: dextran 70. zarzavaturi şi fructe fierte coapte. pături.Hidratez pe cale orală pacientul.Ajut pacientul să îşi satisfacă celelalte nevoi ale organismului. are un confort fizic şi psihic bun. Alimentele sunt desodate. perne electrice.).

Aplic medicaţia prescrisă de medic 3. .Pacientul să aibă o circulaţie adecvată.Pacientul să aibă mucoase respiratorii umede şi integre. 22 22 .Hidratez pacientul prin perfuzii cu glucoză. Nevoia de a bea şi a mânca P: potenţial de deshidratare E: hemoragie digestivă S: sete intensă Obiect ive: . Intervenţii delegate .Pacientul să aibă un tranzit în limite fiziologice Intervenţii autonome . puls rapid şi filiform. .Servesc pacienta cu alimente la o temperatură moderată. P2: eliminare inadecvată la nivel intestinal E: hemoragia digestivă S: melenă Obiect ive . ser fiziologic. hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi. amestecuri de aminoacizi. polipnee.Trec pacientul la o alimentaţie lichidă şi semilichidă. treptat trec pacientul la o alimentaţie normală.Fac bilanţul ingesta/excreta Intervenţii delegate .Determin pacientul să facă exerciţii fizice active şi pasive.Pacientul să fie hidratat în mod corespunzător Intervenţii autonome .Asigur pacientului o cantitate suplimentară de lichide având în vedere pierderile prin transpiraţii.La recomandarea medicului institui perfuzii cu glucoză. .Asigur pacientului un aport crescut de lichide. . . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: respiraţie şi circulaţie inadecvată E: hemoragia digestivă S: paloare intensă. hipotensiune arterială Obiect ive: . la ore regulate şi prezentate atrăgător. transpiraţii reci. . vitamine şi electroliţi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrată hidro-electrolitic 4. .Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei.

Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul respiră liber pe nas. anxiolitice. pe rând fiecare nară. . . .Învăţ pacientul să aibă o alimentaţie bogată în fructe. talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. .Învăţ pacientul tehnici de afirmare de sine. . Nevoia de a comunica P: perturbarea imaginii de sine E: hemoragie digestivă S: hematemeză.Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. . consum de alcool). zarzavaturi. iar circulaţia sângelui este în limite normale. .Pacientul să aibă o percepţie pozitivă de sine. anxietate. . . . să expectoreze şi să colecteze sputa. are mucoasele respiratorii umede şi integre. . . de comunicare şi de relaxare. transpiraţii reci. extremităţi reci. puls rapid şi filiform. ideile şi dorinţele sale. umezesc aerul şi asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore.Învăţ pacientul să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat. Intervenţii delegate . Evaluare 22 32 .Urmăresc efectul medicamentelor. .Administrez medicaţia prescrisă de medic: antidepresive. .Învăţ pacientul să îşi sufle secreţiile nazale fără violenţă. hipotensiune arterială Obiect ive: .Pun în valoare capacităţile.La nivelul plămânilor şi a bronhiilor învăţ pacientul să tuşească.Pregătesc fizic şi psihic bolnavul pentru examenele de laborator şi radiologice Intervenţii delegate .Aspir secreţiile bronşice dacă este cazul.Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii delegate . în încăpere aerisită. să reducă grăsimile şi clorura de sodiu din alimentaţie.Dau posibilitatea pacientului să ia singur decizii.La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale. . sentimentele.Învăţ pacientul să facă gimnastică respiratorie.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile. 5.Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie Intervenţii autonome . . căile respiratorii sunt permeabile. paloare intensă.Asigur pacientului repaus la pat în poziţie semişezândă. . 0 cu umiditate 65% (cu apă alcoolizată) şi temperatură de 20 – 22 C.Supraveghez în permanenţă bolnavul. melenă. sete intensă.Antrenez pacientul în discuţii cu colegii de salon care au aceeaşi boală ca şi el.

Observ şi notez orice schimbare în comportamentul pacientului (depresie. . În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o imagine pozitivă despre sine şi este ferit de pericolele interne şi externe. apreciez posibilităţile fizice şi intelectuale. .Îi explic pacientului necesitatea cunoaşterii mediului în care trăieşte şi a celor din jur Intervenţii delegate . anturajul.Ascult activ pacientul pentru a-i permite să-şi exprime sentimentele privind dificultatea de a se realiza.Ajut pacientul să se adapteze la noul rol pe care îl are la statusul său. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: sentiment de devalorizare E: hemoragia digestivă S: hematemeză.Pacientul să fie conştient de propria sa valoare şi competenţă. toate aspiraţiile.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. . satisfacţie). 5. 4. .Observ reacţiile de satisfacţie sau nemulţumire ale pacientului. să se integreze în colectiv. paloare intensă.Pacientul să dobândească atitudini. . extremităţi reci. sentimentele. .Susţin pacientul în stabilirea şi elaborarea unor proiecte. transpiraţii reci. starea de sănătate.Îndrum bolnavul spre acele activităţi care sunt atractive pentru el şi totodată şi utile. .Ajut pacientul să realizeze o percepere justă a realităţii. melenă. . Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: hemoragia digestivă S: anxietate Obiect ive: .Încerc să îi cunosc.Ajut pacientul să identifice motivele comportamentului său. din discuţiile purtate cu bolnavul. . .Identific împreună cu pacientul factorii care îl împiedică să se realizeze: familia. limite economice. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom 22 02 .Pacientul să-şi recapete interesul faţă de sine şi faţă de alţii Intervenţii autonome . .Ajut pacientul în reevaluarea capacităţilor şi aspiraţiilor sale. . hipotensiune arterială Obiect ive: . puls rapid şi filiform. .Sesizez orice formă de interes din partea pacientului pentru o anumită activitate şi îl antrenez în desfăşurarea ei. anxietate. .La recomandarea medicului îi administrez pacientului antidepresive şi anxiolitice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este conştient de propria sa valoare şi şi- a recăpătat interesul faţă de sine şi faţă de alţii. sete intensă. interesele şi capacităţile lui. .Aplic tehnicile de îngrijire adaptate nevoilor pacientului.

Punere în repaus a pancreasului în pancreatita acută.Lubrefiant (glicerină.Seringă de 50 ml (Guyon).Fo w ler ( de cu bit do r sa l c u capu l r id icat la 30 °) : p e r m i t e c o n t r o l v i z u a l o p t i m al pacientuluipe timpul introducerii sondei. în ocluziile digestive înalte sau joase. cu îndepărtare a sângelui din stomac şi executare de gest ur i t er apeut ice: sp ă lar e c u lic h ide r ec i ( co o ling) s au gheaţă ( fr e ez ing) . .. funcţionale sau mecanice. modul de manifestare.Evacuarea lichidului de stază gastrică. . .Menţinerea decompresiei gastrice în perioada ileusului dinamic postoperator.Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. Obiective: .Tub de aspiraţie nazo-gastrică tip Faucher (lungime ~ 100-150 cm.Realizare a spălăturii gastrice în intoxicaţii. 22 12 . .Mănuşi chirurgicale.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. tub intermediar de conectare. grosime etalonată în French). Tehnica: Aspiraţia gastrică Definiţie: introducerea unei sonde din cauciuc sau plastic siliconat printr-una din nări până în stomac (aspiraţie nazo-gastrică.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. . cu calmare a distensiei abdominale. deşi este posibil de efectuat şi aspiraţie oro-gastrică). până la construirea unei gastrostome etc. administrare a diferitelor tratamente. cu evitarea vărsăturilor şi a apariţiei pneumoniei de aspiraţie (sindrom Mendelson). .Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Stimulez dorinţa de cunoaştere. alimentaţie raţională. . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. recipient de colectare. .). ad min ist r ar e lo ca lă de soluţii hemostatice (adrenostazin). . Tehnică: .) pentru ungerea tubului.Alimentare a bolnavului în caz de stenoze supra-gastrice (tumori esofagiene inoperabile etc. . ulei de parafină etc. . .Stetoscop. mod de viaţă echilibrat. .P o ziţ ia o pt imă a bo lna vu lu i = po z iţ ia se mi. evită secţionarea mucoasei gastrice. .Protejarea anastomozelor digestive în perioada postoperatorie la bolnavii cu intervenţii pe tubul digestiv. cel mai frecvent utilizată. . pr in însu ma r e a d ist anţe i gur ă – t r agus cu distanţa tragus – fornix.Apr e c ier ea d ist a nţe i d int r e ar cada de nt ar ă ş i car d ie. .Controlul sângerărilor digestive înalte.Materiale necesare: . în scopul mai uşoarei alunecări sub acţiunea forţei de împingere. obiceiuri şi deprinderi noi.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. previne r e f l u x u l conţinutului gastric. . .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. .

în timp ce pacientul este instruit să înghită (se ajută deglutiţia prin injectare fracţionată de apă. cu posibilă declanşare de sângerări (epistaxis prin lezare a petei vasculare Kesselbach).I nt r o ducer ea so nd e i lu br if iat e pr in nar ina a lea să pâ nă în r ino far ing e.Lezarea mucoasei nazale. prin dispoziţie anatomică particulară a oro-faringelui sau tulburări de deglutiţie ale pacientului (sonda se adună „ghem” în gură). traumatice sau tumorale cu localizare la acest nivel.introducere accidentală a sondei în trahee.Imposibilitate de introducere a sondei în esofag.E fect uar e de spă lar e. Alimentarea pe sonda nazo-gastrică = gavaj gastric 22 22 . a patologiei inflamatorii.asp ir ar e pe so nd ă. ver if ic ar e cu st eto sco pu l a po z iţ ie i cap ăt u lu i d ist a l a l sondei nazo-gastrice.Adaptarea sondei la vasul de colectare (eventual cu folosirea unui tub intermediar).. cu declanşare a reflexului de tuse.Se continuă introducerea cu blândeţe a sondei. . de principiu se preferă alegerea pentru introducere a fosei nazale cu flux ventilator mai mic. . depistare precoce a semnelor de sufocare). . pr in mişc ăr i blâ nde de progresie şi răsucire care să permită depăşirea şi să evite lezarea cornetelor nazale. . depăşirea cardiei se produce la o distanţă de 4 5 c m d e l a a r c a d a d e n t a r ă . asfixie.. .Chestionare a pacientului cu privire la permeabilitatea foselor nazale.Obişnuit. se monitorizează eventualul eşec de introducere a sondei în esofag (vizualizare a sondei în gură.Lipsă de cooperare din partea pacientului. . eventuala prezenţă a unei deviaţii de sept. cu seringa. . e s t e momentul când pe sondă îşi face apariţie lichidul de stază gastrică. în gura pacientului). Incidente şi accidente: . .S e ind ică p ac ie nt u lu i să ind ice mo me nt u l c ând so nd a a d epă ş it co ane le na za le ( so nda e st e percepută de pacient când ajunge în rinofaringe).

Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. curăţenie. Nevoia de a evita perico lele P1: risc de infecţii E1: afectare pulmonară S1: expulzarea unei cantităţi de sânge. îndepărtarea reziduurilor.Urmăresc şi apreciez corect potenţialul infecţios al pacientului. .Pacientul să nu fie sursă de infecţii. . tahicardie. .Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru examenele de laborator şi radiologice.Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate. 1. .Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. sterilizare.Urmăresc efectul medicamentelor Intervenţii delegate 22 32 . nevoile.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să-şi poată exprima temerile. Tema nr. tuse iritativă urmată de expulzarea unei cantităţi mari de sânge roşu-aprins.Ajut pacientul să-şi recunoască anxietatea. . . emoţiile. . prezintă: gâdilitură a laringelui. microclimat.S. tahipnee. 44 Domnul P. receptivitatea sa şi aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie. .Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu.Asigur legătura pacientului cu familia dar prin vizite scurte deoarece nu trebuie perturbat de cei din jur. aprovizionare cu apă.Învăţ pacientul tehnici de relaxare. transpiraţii. căldură retrosternală.Institui pacientului repaus absolut la pat. aerat. paloare. spumos. respectarea circuitelor. diagnosticat cu TBC pulmonară. . . alimentaţie. căldură retrosternală Obiect ive: . . măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. . . . scăderea TA. în poziţie semişezândă. Tehnica: Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic Planul de îngrijire 1. Întocmiţi planul de îngrijire 2. în cameră bine aerisită.Institui bolnavului repaus vocal absolut. anxietate.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiei prin: izolarea pacientului.Educ pacientul să se lase de fumat şi să nu mai consume alcool deoarece acestea slăbesc sistemul imunitar. . Diagnostic medical: Hemoptizie.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . în vârstă de 63 de ani. dezinfecţie). Pacientul mai prezintă: paloare.

iau măsuri de prevenire a complicaţiilor septice.Supun bolnavul la examinări minime deoarece nu are voie să fie perturbat cu prea multe examinări. P2: risc de complicaţii E2: afectare pulmonară S2: tuse seacă. adrenostazin.Ajut şi suplinesc pacientul în luarea deciziilor.Fac masaj al spatelui. .Învăţ pacientul să tuşească.Determin pacientul să ia parte la deciziile privind îngrijirile.  Medicaţie hemostatică: clorură de calciu 10% i.Umezesc aerul din încăpere cu apă alcoolizată. dacă este cazul. . subfebrilitate şi astenie Obiect ive: . calmotusin.Administrez medicaţia prescrisă de medic:  Pentru tuse: codenal.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu prezintă risc de complicaţii şi îşi satisface nevoile în funcţie de starea de sănătate şi de gradul de dependenţă.Pacientul să prezinte rezistenţă crescută faţă de infecţie. coagulen.v.v. . mâinilor.Iau măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale Intervenţii delegate . . să expectoreze şi să colecteze sputa. sau i.m.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. ..  Soluţii hipertonice: NaCl şi soluţii de glucoză. dionină. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P1: respiraţie nesatisfăcătoare E: afectare pulmonară S: tahipnee. . vasopresină. picioarelor. 22 42 . novocaină i.Învăţ pacientul să evite schimbările bruşte de temperatură şi aglomeraţiile. .  Transfuzii mici de sânge proaspăt Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai este sursă de infecţie şi este echilibrat psihic. . 2.Aspir secreţiile bronşice.Asigur pacientului legătura cu familia în codiţii sporite de asepsie. vitamina C i. . căldură retrosternală Obiect ive: . .Recoltez sânge. venostat. urină şi spută pentru examenele de laborator..Pacientul să-şi satisfacă nevoile în funcţie de starea de sănătate şi de gradul de dependenţă Intervenţii autonome .Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie Intervenţii autonome . tuse seacă cu expectoraţie de sânge. .Pacientul să nu prezinte complicaţii . . clauden..v.

. Intervenţii delegate . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o rezistenţă crescută faţă de infecţie şi prezintă căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie.Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată Intervenţii autonome .Golesc şi curăţ scuipătorile apoi le dezinfectez.Învăţ pacientul să nu stropească pe cei din jur. .Îi curăţ bolnavului mucoasa bucală şi dinţii cu tampoane. . Nevoia de a elimina P: expectoraţie inadecvată E: afectare pulmonară S: tuse iritativă cu paloare Obiect ive: . bronhodilatatoare. . 3. scăderea TA Obiect ive: . . să aibă o alimentaţie bogată în fructe şi zarzavaturi. să reducă grăsimile şi NaCl din alimentaţie.Învăţ pacientul să nu arunce corpuri străine în scuipătoare. Îi dau pacientului să bea lichide reci în cantităţi mici şi repetate. apoi mă spăl şi mă dezinfectez 4.Urmăresc efectul medicamentelor. Recomand pacientului respiraţia pe nas lentă şi profundă.Aplic pacientului o pungă cu gheaţă pe regiunea sternală sau pe zona presupus sângerândă. . . să tuşească cu gura închisă. ca şi pe zona genitală. .La indicaţia medicului administrez antitusive.Mânuiesc scuipătoarele cu prudenţă. decongestionante ale mucoasei traheo-bronşice. fenol 3%). . Nevoia de a comunica . P2: circulaţie inadecvată E: afectare pulmonară S: tahicardie. . deoarece gheaţa are un efect vaso-constrictor.Învăţ pacientul: să întrerupă consumul de tutun şi alcool. . .Administrez medicaţia prescrisă de medic.Educ pacientul cum să expectoreze. . să colecteze sputa în scuipătoare (care în prealabil este dezinfectată cu soluţie de lizol. Învăţ pacientul să facă gimnastică respiratorie. consum de alcool). expectorante.Aplic tehnici de favorizare a respiraţiei Intervenţii delegate .Pacientul să nu devină sursă de infecţii nosocomiale Intervenţii autonome .Învăţ pacientul să nu înghită sputa. Învăţ pacientul să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat.

P: comunicare ineficientă la nivel afectiv .

. tahipnee. . 5.Identific cu pacientul factorii care îl împiedică să se realizeze:familia. . starea de sănătate. anturajul.Observ reacţiile de satisfacţie sau nemulţumire ale pacientului. de a crea legături semnificative. să aibă o percepţie pozitivă despre sine. sentimentele. de a schimba idei cu alţii.Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii.Explic necesitatea cunoaşterii mediului în care trăieşte şi a celor din jur.Învăţ bolnavul tehnici de relaxare. . . .Observ şi notez orice schimbare în comportamentul pacientului (depresie. de comunicare şi de relaxare. transpiraţii.Îndrum pacientul spre acele activităţi care sunt atractive şi totodată utile pentru el. interesele şi capacităţile pacientului. . .Explorez aspiraţiile.Aplic tehnicile de îngrijire adaptate nevoilor pacientului. să se integreze în colectiv.Ajut pacientul să se adapteze la noul rol pe care îl are statutul său. Evaluare .Îl susţin în stabilirea sau elaborarea unor proiecte. tahicardie Obiect ive: .Dau posibilitatea pacientului să ia singur deciziile. anxietate Obiect ive: .Ascult activ pacientul pentru a-i permite să îşi exprime sentimentele privind dificultatea de a se realiza.Pacientul să se poată afirma. satisfacţie). paloare. talentele şi realizările anterioare ale bolnavului.Îl ajut să realizeze o percepere justă a realităţii.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile.Îl ajut în reevaluarea capacităţilor şi aspiraţiilor sale.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe. . apreciez posibilităţile fizice şi intelectuale. .Ajut pacientul să identifice posibilităţile sale de a asculta. E: afectare pulmonară S: anxietate.Sesizez orice formă de interes pentru o anumită activitate şi îl antrenez în desfăşurarea ei.Pacientul să fie conştient de propria sa valoare şi competenţă . .Ajut pacientul să identifice motivele comportamentului său. sentimentele. limitele economice.Pacientul să îşi recapete interesul faţă de sine şi de alţii Intervenţii autonome . . . . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: sentiment de devalorizare E: afectare pulmonară S: TBC pulmonară. .Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . . Intervenţii delegate . . . .Pun în valoare capacităţile. ideile şi dorinţele sale.

Tehnica: Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic Definiţie Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse. . pahar conic. 6. În urma îngrijirilor acordate pacientul este conştient de propria sa valoare şi competenţă şi şi-a recăpătat interesul faţă de sine şi faţă de alţii. scuipătoare specială (sterilizată fără substanţă dezinfectantă) . . căldură retrosternală.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. . Pregătire  Materiale . Scop Scopul acestei analize este de a determina in timpul cel mai scurt posibil. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. modul de manifestare.Îi recomand lăsarea fumatului şi al alcoolului. şerveţele sau batiste de unică întrebuinţare  Pacient .Stimulez dorinţa de cunoaştere. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. .Educ pacientul să recunoască eventualele complicaţii. . .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. .Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi. tahicardie Obiect ive: .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Pacientul să dobândească atitudini.Nesterile: pahar cu apă.Sterile: cutie Petri. tahipnee. alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente. agenţii etiologici ai infecţiilor tractului respirator inferior şi a face posibile intervenţii terapeutice rapide si eficiente asupra pacienţilor. .Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala. . obiceiuri şi deprinderi noi.Pregătirea fizică  Se instruieşte să nu înghită sputa.Pregătirea psihică  Se anunţă pacientul şi i se explică necesitatea executării examinării .Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afectare pulmonară S: anxietate.

stare de agitaţie. . greţuri. după o prealabilă gargară cu ser fiziologic. Pacienta prezintă: hipersalivaţie.Pacienta să prezinte o stare de bine .Se trimit la laborator.Se etichetează. diaforeză.  Se instruieşte să expectoreze numai în vasul dat.  Se instruieşte să nu introducă în vas şi saliva Execuţie . Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţie E: intoxicaţie alimentară S: hipersalivaţie.. . se internează în secţia medicală cu diagnosticul: Intoxicaţie cu ciuperci. dureri abdominale. 45 Doamna I. .În cazul în care pacienţii nu produc spută sau nu o pot elimina se vor folosi metode alternative adecvate: aspiraţii sau tampoane traheale sau bronşice.Se acoperă recipientele.Se solicită pacientului să expectoreze după un efort de tuse. hipotensiune arterială. stare de agitaţie. . .  Se instruieşte să nu o împrăştie.I se oferă pacientului vasul de colectare (cutii Petri.Pacienta să nu prezinte complicaţii . dacă aceste probe nu ajung imediat la laborator ele trebuie neutralizate Tema nr.La laborator aceste probe nu trebuie să ajungă mai târziu de 2 ore. dureri abdominale. 1. Tehnica: Spălătura gastrică Planul de îngrijire 1. .La copiii mici incapabili să producă spută se vor recolta aspirate gastrice pentru detectarea bacililor acido-rezistenţi Pregătirea produselor pentru laborator .Sputa se recoltează din expectoraţia de dimineaţă. flacoane cu gatul larg). Întocmiţi planul de îngrijire 2. . în vârstă de 35 ani.I se oferă pacientului paharul cu apă să îşi clătească gura şi faringele. diaree. bradicardie. . diaforeză Obiect ive: .M.

Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice Intervenţii delegate .Aplic tehnici de favorizare a respiraţiei: exerciţii active. B.Administrez medicaţia prescrisă de medic: spălătură gastrică urmată de purgativ salin.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientei. . sterilizare. NaCl. tonice cardiace. . asupra gradului de efort pe care poate să-l depună. emoţiile.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor.Urmăresc efectul medicamentelor. antienzime.Asigur pacientei repaus fizic. Intervenţii autonome . corticosteroizi.Informez pacienta asupra stadiului bolii sale.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. . asupra importanţei continuării tratamentului medicamentos. microclimat.Combat şocul cu: sedativa. vitamina K. aprovizionare cu apă. .Tratez nefroza tubulară. bicarbonat de sodiu.La recomandarea medicului administrez oxigenoterapie. heparină. 2.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. îndepărtarea reziduurilor.Determin bolnava să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile acordate. . psihic şi alimentar.Combat deshidratarea cu: glucoză 10%. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: circulaţie inadecvată E: infecţie digestivă S: bradicardie.Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu. curăţenie. .Pacienta să prezinte o circulaţie adecvată Intervenţii autonome .Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. . . . alimentaţie.Administrez medicaţia prescrisă de medic: dopamină. . cărbune activat.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavei. .Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. hipotensiune arterială Obiect ive: . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o circulaţie adecvată. .Pregătesc fizic şi psihic bolnava pentru examenele clinice şi paraclinice. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu prezintă complicaţii şi are o stare de bine. . diuretice. dezinfecţie). . . măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. . . . acizi aminaţi. soluţii de bicarbonat de sodiu. pasive şi masaje. medicaţie vasoactivă. .Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea. nevoile. . Intervenţii delegate .

greţuri. . supă de morcov.Ajut sau menţin tegumentele pacientei curate şi uscate. . fiartă.Aplic creme protectoare. coarne.Pregătesc fizic şi psihic bolnava pentru examinări endoscopice. . .Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic şi acido-bazic 23 02 .Asigur pacientei o îmbrăcăminte uşoară şi comodă.Ajut sau spăl (dacă starea bolnavei nu permite) tegumentele ori de câte ori este nevoie.Servesc pacienta cu bazinet şi respect pudoarea pacientei. . brânză de vaci.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antiemetice şi antispastice. .Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate.Servesc pacienta cu ceai neîndulcit (mentă. Nevoia de a bea şi a mânca P: risc de deshidratare E: infecţie alimentară S: hipersalivaţie. Intervenţii delegate . pâine albă prăjită.Curăţ şi usuc regiunea anală după fiecare scaun. . . .Fac toaleta anusului de mai multe ori pe zi şi dezinfectez cu acid boric 2 – 3%.Menţin igiena riguroasă a plicilor şi a spaţiilor interdigitale.Protejez patul cu muşama şi aleză. . 3. diaforeză Obiect ive: . muşeţel). Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată E: infecţie alimentară S: hipersalivaţie. .Încep rehidratarea orală cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu linguriţa. greţuri.Menţin constantă temperatura corporală (deoarece au loc pierderi de energie). .Ajut bolnava să-şi clătească gura după vărsătură. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o eliminare adecvată şi are tegumentele şi mucoasele integre şi curate. diaree.Trec bolnava pe o alimentaţie hidrică în primele 48 ore. . 4.Treptat introduc mici cantităţi de carne slabă. . zeamă de orez. diaforeză Obiect ive: . .Pacienta să aibă o stare de bine fără greţuri şi vărsături.Pacienta să aibă tegumentele şi mucoasele curate şi integre Intervenţii autonome . .Ajut bolnava în timpul vărsăturilor şi păstrez produsul eliminat.Ajut sau schimb lenjeriile de pat şi de corp ale pacientei ori de câte ori este nevoie. . . . . supe strecurate din legume.Pacienta să prezinte o eliminare adecvată.

. modul de manifestare. . 5. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. Conştientizez pacienta asupra importanţei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii. . Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei. Refac echilibrul acido-bazic şi hidro-electrolitic şi rezerva alcalină la indicaţia medicului şi în funcţie de ionograma serică. Intervenţii autonome .Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi.Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind boala. greţuri.Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. obiceiuri şi deprinderi noi. Asigur pacientei un climat cald şi confortabil.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. . hipotensiune arterială Obiect ive: .Educ pacienta să cumpere ciuperci doar de la producători autorizaţi sau magazine specializate. . hidrolizate proteice. Cresc aportul de lichide şi alimente (deoarece pacienta prezintă risc de deshidratare). . . Tehnica: Spălătura gastrică 23 12 . . Servesc pacienta cu alimente la o temperatură moderată. amestecuri de aminoacizi.Pacienta să dobândească atitudini.Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. .Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. Învăţ pacienta să respire profund.Stimulez dorinţa de cunoaştere. . diaforeză. vitamine şi electroliţi. . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: intoxicaţia alimentară S: hipersalivaţie. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . bradicardie. Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. Intervenţii delegate . . alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente. Alimentez pacienta parenteral prin perfuzii cu glucoză hipertonă. la ore regulate şi prezentate atrăgător.Educ pacienta să recunoască eventualele complicaţii.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. . Calculez numărul de calorii în funcţie de temperatura şi agitaţia sau convulsiile pacientei astfel: adaug 13% pentru fiecare grad de temperatură peste 0 37 C şi 20 – 30% pentru agitaţie şi convulsii. . .

.  Recipient pentru captarea lichidului (găleată.Intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice.Hepatite cronice.Varice esofagiene.  Muşama.Sterile  Sonda gastrică Faucher. 0 0  Apă caldă la 25 – 26 C.Fizic  Se aşează pacientul pe scaun şi se protejează cu un prosop în jurul gâtului.  Traversă.Ulcer gastric în perioada dureroasă. lighean).Pregătirea pentru examen gastroscopic Contraindicaţii .  Mănuşi sterile.Pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă sau pe stomac.De protecţie  2 şorţuri din material plastic. . Scop – terapeutic: evacuarea conţinutului stomacal toxic Indicaţii .  Pensă hemostatică .Nesterile  Cană de sticlă sau de metal de 5 litri. . . .Intoxicaţii cu substanţe caustice. .  Pâlnie.Îmbolnăviri cardio-pulmonare decompensate.Psihic  Se anunţă pacientul şi i se explică importanţa examenului şi a colaborării sale .  I se oferă tăviţa renală şi este rugat să şi-o ţină sub bărbie (pentru captarea salivei şi pentru imobilizarea pacientului) Execuţie 23 22 .  Casoletă cu mănuşi de cauciuc.  Se aşează şorţul de cauciuc.Medicamente  Cărbune animal. Definiţie – prin spălătură gastrică înţelegem evacuarea conţinutului stomacal şi curăţirea mucoasei de exsudate şi substanţe străine.  Alt antidot.  Se îndepărtează proteza dentară (dacă e cazul).  Tăviţă renală  Scaun .Cancer gastric Pregătiri  Materiale . la indicaţia medicului  Pacient . . .Stază gastrică însoţite de procese fermentative.  2 seringi de 20 ml.  prosoape .

.Dacă spălătura s-a efectuat pentru eliminarea unor substanţe toxice ingerate accidental sau voluntar. se aşează în dreapta pacientului şi îi fixează capul între mână şi torace.Asistenta se spală pe mâini. .Introduce capul sondei până la peretele posterior al faringelui. . tot ceea ce s-a evacuat se va păstra pentru examinarea de către medic.Umezeşte sonda.Se aşează pacientul într-o poziţie comodă Tehnica se notează în foaia de observaţie a pacientului 23 32 . .Înainte ca pâlnia să se golească complet. pentru a se împiedica scurgerea conţinutului ei în faringe.Cere pacientului să deschidă gură şi să respire adânc. limpede.La capătul liber al sondei se adaptează pâlnia şi se aduce la nivelul toracelui pacientului.Se verifică temperatura lichidului de spălătură şi se umple pâlnia. .Se goleşte conţinutul pâlniei în vasul colector. după care se extrage cu atenţie.Se îndepărtează tăviţa renală şi şorţul. cât mai aproape de rădăcina limbii invitând pacientul să înghită. . . . .I se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie. . .Se ridică pâlnia deasupra capului pacientului. iar un eşantion va fi trimis la laborator Îngrijirea ulterioară a pacientului . . sonda pătrunde în esofag şi prin mişcări blânde de împingere ajunge în stomac (la marcajul 40 – 50 cm la arcada dentară).Se repetă operaţia până ce lichidul este curat. îmbracă mănuşile sterile şi şorţul de cauciuc.Prin deglutiţie. . de unde ar putea fi aspirat de către pacient Pregătirea produsului pentru examenul de laborator . se coboară cu 30 – 40 cm sub nivelul epigastrului în poziţie verticală pentru a se aduna în ea lichidul din stomac.Se îndepărtează pâlnia şi se pensează capătul liber al sondei. . .I se oferă un pahar cu apă să-şi clătească gura. fără resturi alimentare sau substanţe străine.

Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . . sterilizare.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. în vârstă de 60 ani. emoţiile.Fracţionez mesele pentru a evita consumul de cantităţi mari la o masă.. cu hemoragie nazală abundentă pe nara dreaptă. se prezintă în secţia O. . Pacientul este speriat. lipotimie. .Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile. prezintă transpiraţii reci.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. nevoile. . dezinfecţie). . . . îndepărtarea reziduurilor. Întocmiţi planul de îngrijire. 2.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. tensiune arterială prăbuşită. 23 42 .Tratamentul medicamentos îl fac la pat în poziţie orizontală. furnizez informaţiile de care are nevoie. .Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă fără complicaţii. . anxietate. etc. Tema nr. alimentaţie. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare.P. .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente (vizite scurte pentru a nu obosi bolnavul). palid.G. 1.Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru explorări funcţionale şi îl îngrijesc după examinare (oxigenoterapia.Asigur repaus fizic şi psihic.R. transpiraţii reci. . microclimat.). 46 Domnul G.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. Tehnica: Hemostaza provizorie Planul de îngrijire 1. cunoscut cu hipertensiune arterială. asigur condiţiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentarea pacientului (pacientul prezintă lipotimie).K.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: afecţiune cardiacă S: hemoragie nazală.Învăţ pacientul să utilizeze tehnici de relaxare. .Medicaţia o fac cu mare punctualitate deoarece întârzierile pot provoca bolnavului emoţii inutile. . lipotimie Obiect ive: .L. tensiune arterială prăbuşită. aprovizionare cu apă. puls uşor accelerat. sete. E. curăţenie.

anxietate.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. 23 52 . în primele zile în decubit dorsal. Intervenţii delegate .Aerisesc salonul şi umezesc aerul din încăpere pentru a favoriza respiraţia. . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: circulaţie inadecvată E: afecţiune cardiacă S: puls uşor accelerat.În primele zile alimentez bolnavul la pat.Îi interzic fumatul.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o circulaţie adecvată şi este echilibrat psihic..Urmăresc efectul medicamentelor. 2. .Încerc să grupez la maxim intervenţiile pentru a nu supune bolnavul la eforturi inutile. .Administrez medicaţia prescrisă de medic: diuretice. transpiraţii reci. pasive şi masaje Intervenţii delegate .Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active.Învăţ pacientul să aibă o alimentaţie bogată în fructe şi zarzavaturi. .Institui alimentaţie pasivă la pat.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic Intervenţii autonome . 3.Învăţ pacientul să reducă grăsimile şi clorura de sodiu din alimente. .Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului. .Învăţ pacientul să întrerupă consumul de tutun. beta-blocante. . tensiune arterială prăbuşită. Nevoia de a bea şi a mânca P: potenţial de deshidratare E: afecţiune cardiacă S: sete. transpiraţii reci Obiect ive: . lipotimie Obiect ive: . inhibitori de enzimă de conversie etc. .Asigur pacientului un maxim de confort fizic şi psihic. Regimul alimentar al bolnavului va fi hiposodat şi hipocaloric. . alcool şi cafea. . .Institui la recomandarea medicului mici transfuzii de sânge pentru a combate pierderea de sânge din hemoragia nazală Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un mediu de siguranţă şi este echilibrat psihic.Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată Intervenţii autonome . .

viţel). . 650 g peşte. Nevoia de a comunica P: comunicare inadecvată la nivel afectiv E: afecţiune cardiacă S: anxietate.Lichidele le administrez pacientului fracţionat pentru a evita creşterea bruscă a tensiunii arteriale. la ore regulate. 120 g orez. instituind perfuzii cu glucoză. . . în vederea înlocuirii unui aliment cu altul:  100 grame glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr.  100 g lipide sunt cuprinse în: 100 g ulei vegetal. 500 g cartofi. .Institui o alimentaţie hiposodată.Pacientul să se poată afirma. .Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată. prezentate atrăgător. amestecuri de aminoacizi.Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . 200 g legume uscate. .La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe. .  100 g proteine sunt cuprinse în: 3000 ml lapte. 135 g tăiţei. . sentimentele. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidroelectrolitic şi acido-bazic.Corectez echilibrul acido-bazic în funcţie de ionograma serică şi la indicaţia medicului. talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. 100 g untură de porc .Pun în valoare capacităţile. Intervenţii delegate . de comunicare şi de relaxare. hipocalorică şi hipolipidică.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile. . hidrolizate de proteine. de a schimba idei cu alţii. 4. . 200 g pâine. vitamine şi electroliţi la indicaţia medicului. . Intervenţii delegate .Învăţ pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative. de a crea legături semnificative.Dau posibilitatea pacientului să ia singur deciziile. 650 g fructe proaspete. 100 g unt. 450 g carne albă (pasăre. 450 g fructe uscate.Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii.Las pacientul să aleagă alimentele după gusturile sale respectând contraindicaţiile regimului. 400 g brânză.Alimentez pacientul parenteral. lipotimie Obiect ive: . ideile şi dorinţele sale.Învăţ bolnavul tehnici de relaxare. . .Ajut pacientul să identifice posibilităţile sale de a asculta.Zilnic fac pacientului bilanţul hidric.

modul de manifestare.Pacientul să dobândească atitudini. Compresiunea manuală în punctele de elecţie – constă în comprimarea digitală a arterelor care iriga regiunea lezată pe un plan dur subiacent acestora. Punctele de elecţie cele mai des utilizate sunt: . Ele sunt: I.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. Tehnica: Hemostaza provizorie Exista 3 metode prin care o hemoragie poate fi oprită provizoriu prin aplicarea unei compresiuni în diferite zone ale regiunii implicate în accidente. se poate comprima artera temporală superficială.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.  Să se prezinte la control periodic la medicul de familie Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. . la aproximativ 1 – 2 cm de unghiul acesteia.Educ pacientul astfel:  Să aibă un regim de viaţă echilibrat (să alterneze perioadele de activitate cu perioadele de repaus). . . transpiraţii reci. lipotimie Obiect ive: . tensiune arterială prăbuşită. . . prin acest procedeu se poate obţine o hemostază rapid si eficientă. .  Să aibă o alimentaţie echilibrată. . II.  Să facă zilnic exerciţii fizice şi plimbări. din aceste motive se înlocuieşte cu compresiunea circulară în cazul hemoragiilor de la nivelul membrelor.Stimulez dorinţa de cunoaştere.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. fiind obositoare pentru cel care acorda primul ajutor şi în unele cazuri poate face dificilă manevrarea bolnavului. surmenaj intelectual). obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . dar are dezavantajul că nu poate fi ţinută pentru mult timp.Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala. . obiceiuri şi deprinderi noi. deasupra arcadei zigomatice omolaterale.Pentru plăgile din teritoriul arterei faciale se execută compresiunea la nivelul ramurii inferioare a mandibulei.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. Compresiunea digitala pe rana – primul gest este aplicarea imediată a mâinii sau a degetelor pe locul respectiv.  Să evite stresul psihic (stări conflictuale. 5. anxietate. problema esenţiala fiind evitarea hemoragiei.Pentru plăgile din regiunea laterală a scalpului. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afecţiune cardiacă S: hemoragie nazală. în aceste situaţii riscul infecţilor prezentat de apăsarea pe plagă a unei mâini care nu este tocmai sterilă trece pe planul secund.

caz în care o comprimăm de prima coastă.Durata aplicării garoului ar trebui să nu depăşească 30 – 60 de minute.Se aplica doar în cazul hemoragiilor de la nivelul membrelor.Pentru ca această compresiune să fie cât mai eficientă şi pentru ca apăsarea să acţioneze ţintit. se introduce între garou şi tegument o faşă sau ceva asemănător la nivelul traiectului arterei principale care irigă regiunea lezată. pe faţa anterioară a antebraţului în cazul hemoragiilor de la nivelul mâinii.Artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime. .La nivelul rădăcinilor membrelor. arterele radială şi ulnară se comprimă pe radius respectiv pe ulna la nivelul articulaţiei radiocarpiene. .Aplicarea corectă a garoului face ca sângerarea să se oprească. o constricţie insuficientă în cazul hemoragiilor de origine mixtă arterio- venoasă. prin apăsarea acesteia în depresiunea subclaviculară. tegumentele ischemiate devin alb-livide datorită excluderii circulaţiei din zona respectivă. . compresiunea circulară se poate realiza doar dacă garoul şi faşa sunt ancorate folosind o contrapriză. . III. braţ). dacă durata transportului se prelungeşte.Garoul se aplică cat mai aproape de plagă pentru ca teritoriul ischemiat şi deci. . . în special asupra vaselor implicate.În partea posterioară a maleolei mediale se poate comprima artera tibială posterioara iar artera pedioasă în primul spaţiu intermetatarsian.Se realizează cu ajutorul unui garou sau cu maneta unui tensiometru. deoarece prin colateralele venoase turtite circulaţia e suprimată iar prin arterele care sunt de obicei profunde sângele mai trece şi irigă zona lezată.Artera carotida comuna se poate comprima la nivelul tuberculului lui Chassaignac. . consecinţele negative ale aplicării garoului să fie cât mai reduse. iar garoul se plasează deasupra sediului unei hemoragii arteriale sau mixte .Artera subclaviculară se comprima în cazul hemoragiilor membrului superior – regiunea proximală (umăr. Elementele care trebuie respectate în cazul compresiunii circulare sunt: . la fiecare 20 de minute se slăbeşte garoul pentru aproximativ 5 – 10 minute după care aplică din nou. având şi o serie de dezavantaje care trebuie luate în considerare atunci când recurgem la aceasta manevră. aproximativ la jumătatea acestuia.Artera humerală se comprimă pe humerus la nivelul şanţului bicipital intern (între reliefurile muşchilor biceps si triceps brahial). . . . .Prevenirea apariţiei şocului de garou se poate face prin scăderea temperaturii la nivelul segmentului ischemiat (hipotermie segmentară) care se realizează prin aplicarea unor pungi de gheaţă la nivelul membrului afectat. care are însa o serie de indicaţii clare. având ca scop reducerea intensităţii metabolismului local. . . pe marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian. Hemostaza prin compresiune circulară este o metoda eficientă. pe durata degarotării hemostaza va fi efectuată prin compresiune digitală pe locul de elecţie corespunzător. deasupra locului unde a fost aplicat iniţial. poate să mărească debitul hemoragiei.Artera femurală se poate comprima la nivelul arcadei inghinale.

.Îndepărtarea garoului se face doar de către persoane avizate. de preferinţă in unităţi spitaliceşti.Cel care instituie o compresiune circulară şi nu însoţeşte persoana accidentată până la unitatea de îngrijiri medicale este obligată să noteze pe un bilet momentul accidentului şi al aplicării acestui mijloc de hemostază. . . eventualele manevre terapeutice care au mai fost întreprinse.

gravitatea lor este direct proporţionala cu durata aplicării garoului. nervii comprimaţi si ischemiaţi pot să se degradeze ireversibil (să apară paralizii) după o perioada de 60 – 120 de minute. dispariţia pulsului periferic). aceste consecinţe sunt: a) Regionale – constau din afectarea terminaţilor nervoase (care sunt cele mai sensibile la ischemie). precum şi cu temperatura existentă la nivelul zonei ischemiate. Ansamblul modificărilor stării generale a organismului care poate apare odată cu desfacerea garoului sunt cunoscute sub denumirea de şoc de garou şi sunt reprezentate de colaps vascular periferic (hipotensiune. se manifestă iniţial prin durere care poate fi foarte puternică chiar la câteva minute de la aplicarea garoului. . muşchii sunt ceva mai rezistenţi la ischemie (aproximativ 4 – 6 ore) b) Sistemice – acestea apar începând cu ridicarea garoului. se agravează odată cu trecerea timpului. cu mărimea teritoriului ischemiat. Consecinţele negative ale aplicării garoului încep odată cu realizarea compresiunii circulare. putând deveni ireversibile şi sistemice dacă aceasta compresiune va fi menţinută mai mult timp.

.Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu. Tehnica: Imobilizarea provizorie a membrelor inferioare Planul de îngrijire 1.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului.Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.Pregătesc fizic şi psihic pacienta pentru examenele clinice şi paraclinice Intervenţii delegate .Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. Se internează la secţia Ortopedie.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientei.Pacienta să prezinte o stare de bine Intervenţii autonome . nevoile. echimoză. echimoză. .Asigur pacientei repaus la pat. 1.Pacienta să fie ferită de accidente .Asigur condiţii de mediu adecvate. . . în vârstă de 53 ani cade pe stradă şi este adusă în U. impotenţă funcţională.Creez un mediu optim pentru ca bolnava să-şi poată exprima temerile.Administrez medicaţia prescrisă de medic. .Determin pacienta să participe la luarea deciziilor. echimoză.V. .Învăţ pacienta tehnici de relaxare. Pacienta prezintă durere intensă la nivelul articulaţiei tibio-tarsiene.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. Tema nr. furnizez informaţiile de care are nevoie. . . tumefierea articulaţiei 24 02 . . . tumefierea articulaţiei. impotenţă funcţională.Ajut pacienta să-şi recunoască anxietatea. pentru a evita pericolele prin accidentare. Întocmiţi planul de îngrijire 2. emoţiile. P2: durerea intensă E: afectarea aparatului locomotor S: impotenţă funcţională. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este ferită de accidente şi prezintă o stare de bine. . 47 Doamna P.U. .P. Nevoia de a evita perico lele P1: risc de accidente E: afectarea aparatului locomotor S: durere intensă. tumefierea articulaţiei Obiect ive: .Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. Se precizează diagnosticul de: Entorsă tibio-tarsiană dreaptă. .

.  Întind cearşafurile. făcând analogii.Pacienta să-şi menţină integritatea tegumentelor Intervenţii autonome . .Pacienta să aibă tonusul muscular şi forţa musculară păstrată.Pregătesc feşele gipsate . .Planific împreună cu pacienta un program de exerciţii.Dacă pacienta nu-şi găseşte cuvinte pentru a descrie durerea o ajut dându-i exemple. tumefierea articulaţiei Obiect ive: .Pentru intensitatea durerii rog pacienta să utilizeze termeni ca: uşoară.  Învăţ pacienta tehnici de relaxare. . .Pacienta să declare ameliorarea confortului Intervenţii autonome . . cărţi. .După retragerea tumefierii imobilizez cu feşele gipsate articulaţia tibio-tarsiană Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta declară ameliorarea durerii şi resimte starea de confort.Învăţ pacienta care este postura adecvată şi cum să efectueze exerciţii musculare active. 2. TV şi prin fixarea atenţiei pe alte probleme decât ale durerii respective. .Pentru localizarea durerii folosesc repere anatomice şi terminologia descriptivă.Ajut medicul să efectueze acupunctura şi anestezia locală. moderată.Masez regiunile predispuse la escare şi le pudrez cu talc.Manifest înţelegere pentru suferinţa pacientei. .  Îi distrag atenţia pacientei prin: meloterapie. . .Ajut pacienta să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare.Asigur pacientei confortul şi îndepărtez factorii agravanţi prin:  Aşez pacienta în poziţie corespunzătoare. Intervenţii delegate . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură P: impotenţă funcţională a membrului drept E: afectarea aparatului locomotor S: echimoză.Aplic pungă cu gheaţă pe regiunea afectată pentru ameliorarea durerii şi retragerea tumefierii.  Lărgesc bandajele prea strânse. intensă. Obiect ive: . .Pacienta să nu resimtă scăderea intensităţii durerii.Administrez analgezice pentru ameliorarea durerii cu 30 de minute înainte de culcare la indicaţia medicului. insuportabilă. .

impotenţă funcţională. Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel intelectual E: afectarea aparatului locomotor S: durere intensă.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe. de comunicare şi de relaxare.Suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor sale. ideile şi dorinţele sale. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta are tonusul muscular şi forţa musculară păstrată.Pacienta să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome .Dau posibilitatea pacientei să ia singur deciziile. .Ajut pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta.Administrez medicaţia prescrisă de medic. echimoză. .Consult pacienta în planificarea activităţilor propuse. 4. durere intensă Obiect ive: .Redau încrederea pacientei că imobilitatea sa este trecătoare şi că îşi va putea relua mersul.Încurajez pacienta în orice progres obţinut. sentimentele.Pacienta să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale Intervenţii autonome .Învăţ bolnava tehnici de relaxare. echimoză. . o servesc la pat cu cele necesare. 3.Pacienta să-şi recapete încrederea şi stima de sine .Observ reacţiile pacientei la luarea deciziilor. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: impotenţa funcţională E: afectarea aparatului locomotor S: anxietate. tumefierea articulaţiei Obiect ive: . .Pun în valoare capacităţile.Informez pacienta asupra dreptului ei de a lua decizii care o privesc. .Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime nevoile. iar tegumentele sunt integre.Pacienta să se poată afirma.Conving pacienta de importanţa deciziilor şi de responsabilitatea care îi revine. . . de a crea legături semnificative. . .Ajut pacienta în cunoaşterea şi reevaluarea capacităţilor sale. .Antrenez bolnava în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. Intervenţii delegate . . tumefierea articulaţiei. de a schimba idei cu alţii. . talentele şi realizările anterioare ale bolnavei. . Intervenţii delegate . .

Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Ajut pacienta să cunoască şi să-şi însuşească criteriile de control care o ajută în aprecierea activităţii sale zilnice. . . . să nu obosească piciorul afectat. obiceiuri şi deprinderi noi. luxaţiile. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . a idealurilor ei. echimoză. durere intensă.Pacienta să dobândească atitudini. impotenţă funcţională Obiect ive: .Educ bolnava să facă la început exerciţii active şi pasive moderate. fracturile. 5. . mai ales la persoanele de sex feminin.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta şi-a recăpătat încrederea şi stima de sine şi poate realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. . a obiectivelor realizate.Observ obiectivitatea aprecierilor pacientului.Ajut pacienta în recuperarea fizică pentru reducerea handicapului şi obţinerea independenţei. Imobilizarea de urgenţă .Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. .Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. . .Orientez pacienta spre alte activităţi decât cele anterioare în raport cu capacităţile sale. .Notez orice modificare în comportamentul sau starea pacientei. Tehnica: Imobilizarea provizorie a membrelor inferioare 1. Educ bolnava să facă cure de nămol pentru întărirea oaselor şi articulaţiilor şi ameliorarea durerilor.Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. Intervenţii delegate . . chiar după traumatisme minime ale şoldului. Imobilizarea colului femural Fracturile colului femural sunt mai frecvente la persoanele mai în vârstă. tumefierea articulaţiei. O concluzie practică se poate trage şi anume că. kinoterapie.Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind entorsele. . ultrasunete. . la vârstnici.Educ bolnava sa facă şedinţe de acupunctură.Stimulez dorinţa de cunoaştere. dată fiind starea de demineralizare a acestor traumatizaţi. să nu se excludă posibilitatea unei fracturi de col femural. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afectarea aparatului locomotor S: anxietate.

mijlocul rotulei şi marginea internă a piciorului (primul metatarsian) b) Imobilizarea cu două atele Imobilizarea femurului se poate face mai corect prizându-l între două atele inegale: .Se face bandajarea circulară cu faşă. cu mâinile împreunate în chingă sau cu un cearşaf introdus între coapse De reţinut: axul membrului inferior este dreapta care uneşte spina iliacă antero. . asemănătoare cu cea descrisă mai sus. Imobilizarea femurului (coapsei) Se face în aceleaşi condiţii ca şi în cazul fracturii de col femural cu atelă lungă aplicată pe partea laterală a membrului inferior de la axilă până la talpa piciorului. unul de altul. . în jurul coapsei. Bolnavul se pregăteşte pentru transport prin legarea (bandajarea) celor două membre inferioare. . . a) Imobilizarea cu o singură atelă  Când coapsa este scurtată şi deformată (deplasarea mare a fracturii) este bine să se asigure pe timpul transportului şi o extensie în axul membrului inferior (vezi axarea membrelor inferioare). genunchi şi gambă. va fi folosit ca atelă membrul sănătos de care se leagă membrul fracturat.O atelă mai scurtă. a membrului inferior şi a toracelui.Atela se fixează prin legături circulare la torace. . există pericolul ca vasele . ce se aplică pe partea internă a membrului inferior bolnav. . care se întinde de la regiunea inghinală tot până la călcâi. în jurul bazinului. coapsă.Peste ambele atele se aplică legături dispuse în jurul toracelui. lungă. genunchiului şi gambei de aceeaşi parte. .A doua persoană trage în sens contrar rădăcinii coapsei. .Se pregăteşte o atelă lungă care să ajungă de la axilă până la picior.O persoană apucă de un picior cu mâinile sprijinite de gleznă şi de călcâi.Se aplică atela pe faţa laterală (externă) a membrului inferior după care s-a introdus vată pudrată cu talc (pentru protejarea părţilor moi) în axilă (la capătul atelei). unul de celălalt. ceea ce este posibil prin folosirea atelelor metalice Thomas  Axarea membrului inferior (a femurului): . . Se transportă pe o targă tare. bazin.Suplimentar este bine să se completeze fixarea atelei cu circulare de faşă lată petrecute în jurul membrului inferior şi în jurul trunchiului. Când nu se află la îndemână nici un obiect convenabil pentru imobilizarea fracturii. Cele două atele se fixează bine una de alta prin ture circulare de faşă (bineînţeles atelele se căptuşesc cu vată. 2. precum şi fixarea picioarelor c) Imobilizarea în fracturile extremităţii inferioare a femurului Când femurul este fracturat în apropierea genunchiului. Observaţie.superioară. . se leagă ambele picioare.Se menţine genunchiul victimei întins şi se trage în ax.Pentru a se evita rotirea anormală a membrului inferior în afară. cu câteva legături de faşă sau pânză.O atelă externă. În lipsa atelelor corespunzătoare ca lungime se poate prelungi o atelă (prin suprapunerea capetelor pe o lungime de aproximativ 30 cm).

şi nervii importanţi ce trec prin spatele osului (pachetul vascular nervos popliteu) să .

sub capătul proximal al atelei. La nevoie imobilizarea femurului cu o singură atelă posterioară poate fi utilizată şi în fracturile mijlocii sau înalte ale diafizei femurale.Se aplică o atelă lungă posterioară care se întinde de la bazin până la talpă.Se măsoară pe membrul inferior sănătos lungimea necesară pentru atelă de la jumătatea coapsei până la talpă (inclusiv lungimea labei piciorului).Înfăşarea membrului pelvian şi a bazinului va completa imobilizarea acestor fracturi. unde evoluţia ulterioară poate fi urmărită de cadrele de specialitate . În acest caz rularea feşei gipsate se face fără răsuciri. Forma curburii călcâiului se modelează sprijinind atela pe genunchi.O persoană sprijină cu blândeţe membrul inferior. la gleznă în formă de spică. având grijă ca pe întreaga suprafaţă a ghipsului să nu rămână imprimări. se va introduce vată sub atelă la capătul proximal. înfăşarea pe membrul fracturat se poate face. fie comprimate. iar altă persoană menţine gamba în ax. spre a nu leza părţile moi şi se va verifica poziţia atelei. În cazul atelei gipsate. Se va avea grijă ca laba piciorului să fie aşezată de la început în unghi drept faţă de gambă. având grijă să nu exercite presiune pe călcâi (denivelarea atelei pentru locul călcâiului să fie corespunzătoare). ca să nu atingă coastele. fie cu faşă uscată. genunchi şi gambă înfăşarea se face circular. respectiv pliul fesier până la gleznă. care se aplică de la rădăcina coapsei. De asemenea.Se pregăteşte atela. . . extremitatea distală se îndoaie la 0 90 la nivelul călcâiului (măsurând distanţa pe membrul sănătos). Imobilizarea în fracturile oaselor gambei a) Imobilizarea cu o singură atelă Imobilizarea de urgenţă se execută cu o singură atelă posterioară. . fie cu faşă gipsată îmbibată cu apă (aparat gipsat circular). Atelele mai scurte sunt ineficiente. pentru ca atela să cuprindă călcâiul şi talpa piciorului până la degete. 3.Înainte de fixarea atelei cu legături. precum şi la coapsă. La coapsă.Se aplică atela posterior. la extremitatea cealaltă a atelei. Observaţii. Aceste fracturi se imobilizează cu o singură atelă posterioară . fixând o mână la nivelul gropii poplitee. . 4. spre a nu apăsa ţesuturile moi. Imobilizarea genunchiului Imobilizarea articulaţiei genunchiului se face cu ajutorul unei atele gipsate sau cu un alt material rigid.Legăturile trebuie aplicate în jurul bazinului. Atela se aşează pe faţa posterioară a membrului inferior. Pentru protejare se aşează un strat gros de vată la călcâi. . În cazul atelei gipsate modelarea se poate face în momentul aplicării atelei. marginile se îndoaie foarte puţin în afară. . care se întinde de la jumătatea coapsei sau de la plica fesieră spre partea distală până la vârful degetelor: . în jurul coapsei şi a gambei. înţepate sau sfâşiate. În cazul atelei Cramer. Aparatul gipsat circular nu va fi executat decât în serviciile de Ortopedie.

Leucoplastul se desface în fiecare seară pentru a se putea spăla piciorul şi se . luxaţiile gleznei (tibio-tarsiene) ca şi în fracturile şi luxaţiile oaselor piciorului (tarsiene-metatarsiene) imobilizarea se face cu o atelă (Cramer sau gipsată) posterioară.Cele 2 atele se fixează cu legături circulare. egale care să se întindă de la genunchi până la călcâi. .Tehnica imobilizării este similară cu cea a imobilizării gambei cu o singură atelă. în entorsele. . cât şi piciorul prin ture de faşă în „8” sau în spică.A treia atelă se aplică pe talpa piciorului şi se fixează pe atelele laterale cu o chingă de pânză sau ture de faşă trecute în „8”. luxaţii) se face luând drept atelă de sprijin degetele sănătoase vecine: .Acestea se căptuşesc cu vată. .Acest tip de imobilizare trebuie folosit doar în cazurile în care nu există posibilitatea executării tehnicilor descrise anterior 6. . . entorse. . În acest scop se va trece faşa sau pânza pe sub talpă.În lipsa atelei Cramer sau a atelei gipsate.În cazul fracturilor porţiunii inferioare a tibiei şi a peroneului. b) Imobilizarea cu trei atele: 2 atele mai lungi. b) Imobilizarea cu două atele . încrucişându-se pe faţa dorsală a piciorului. una pe partea externă şi cealaltă pe partea internă a membrului inferior. imobilizarea se poate face cu 3 atele de lemn.Pentru a proteja proeminenţele osoase ale gleznei se aplică sub atelă în acest loc straturi de vată.În fracturile gambei cele două atele. egale ca lungime. pentru ca să se termine. care se fixează cu ture circulare de faşă.Pentru ca fractura să nu se poată deplasa în axul longitudinal al osului trebuie imobilizată şi încheietura gleznei.Înfăşurarea se execută peste aceste legături cuprinzând atât gamba (prin ture de faşă circulară). se aşează lateral. de care se fixează cu legături de faşă.Cele 2 atele lungi se aplică pe părţile laterale a gambei de sub genunchi până la călcâi. .Ele se întind de la rădăcina coapsei până la călcâi. . deasupra rădăcinii degetelor. . Imobilizarea în fracturile oaselor gleznei şi a oaselor piciorului a) Imobilizarea cu o atelă .Între degetul bolnav şi unul din degetele sănătoase vecine se introduce o compresă mică de tifon. . .Cele 2 degete se alipesc şi se înfăşoară circular cu ajutorul unei benzi de leucoplast mai lungi. . Imobilizarea oaselor degetelor piciorului Imobilizarea oaselor degetelor (falangelor) piciorului (fracturi. şi o a treia atelă scurtă care să cuprindă lungimea tălpii piciorului. care se întinde de la groapa poplitee până la vârful degetelor. . începând de la vârful degetelor. pe care o va solidariza cu atelele laterale printr-o legătură în „8” 5.

.reaplică în acelaşi mod.

Se trimite la spital. Se admite doar axarea membrelor cât mai aproape de poziţia lor normală. umărului sau cotului. Observaţii: . pentru a nu stânjeni circulaţia .Când reaxarea membrului nu se poate obţine prin tracţiuni blânde.Imobilizarea se menţine 14 zile. .Fracturile primei falange şi celei de a doua se pot imobiliza şi în gheată gipsată ce cuprinde şi degetul afectat Atenţie: . aşa cum se întâmplă în luxaţiile şoldului.Fracturile ultimei falange nu necesită imobilizarea de urgenţă. .Înfăşarea să nu fie prea strânsă. . . prin manevre de tracţiune în ax.Pentru cadrele medii sunt interzise manevrele brutale de reducere (la locul accidentului) a fracturilor sau a luxaţiilor. este preferabil ca imobilizarea de urgenţă să se execute păstrându-se poziţia anormală provocată de accident.

. impotenţă funcţională.Ajut pacientul să-şi recunoască anxietatea. tumefierea articulaţiei cotului. furnizez informaţiile de care are nevoie. impotenţa funcţională. . .Asigur pacientului repaus la pat.Pacientul să prezinte o stare de bine Intervenţii autonome .Pacientul să fie ferit de accidente . P2: durerea intensă E: afectarea aparatului locomotor S: impotenţă funcţională. pentru a evita pericolele prin accidentare. Tema nr.Determin pacientul să participe la luarea deciziilor. .Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. . . emoţiile. Prezintă durere intensă la nivelul membrului superior drept. tumefierea articulaţiei Obiect ive: .U.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. 1.Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru examenele clinice şi paraclinice Intervenţii delegate . echimoze. Întocmiţi planul de îngrijire 2. . tumefierea articulaţiei . .Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate. 48 Pacientul în vârstă de 8 ani. cade la săniuş. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este ferit de accidente şi prezintă o stare de bine. Nevoia de a evita perico lele P1: risc de accidente E: afectarea aparatului locomotor S: durere intensă. . Este transportat la U.Creez un mediu optim pentru ca bolnavul să-şi poată exprima temerile. . Se precizează diagnosticul de Luxaţia cotului.Asigur condiţii de mediu adecvate. echimoze. Tehnica: Reguli de administrare a medicamentelor Planul de îngrijire 1.P. . .Învăţ pacientul tehnici de relaxare.Administrez medicaţia prescrisă de medic.Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente (eventual rog pe unul din părinţii copilului să se interneze în spital ca însoţitor). echimoze. . nevoile.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu.

 Învăţ pacientul tehnici de relaxare.Pentru intensitatea durerii rog pacientul să utilizeze termeni ca: uşoară.Ajut pacientul să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare. 2.  Rog aparţinătorul să îmi dea concursul în toate tehnicile pe care le întreprind. . Intervenţii delegate . moderată. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură P: impotenţă funcţională a articulaţiei cotului E: afectarea aparatului locomotor S: echimoze. .Pregătesc feşele gipsate .  Lărgesc bandajele prea strânse. intensă.Pacientul să aibă tonusul muscular şi forţa musculară păstrată.Pacientul să-şi menţină integritatea tegumentelor Intervenţii autonome . tumefierea articulaţiei Obiect ive: .Administrez analgezice pentru ameliorarea durerii cu 30 de minute înainte de culcare la indicaţia medicului. insuportabilă. . .Asigur pacientului confortul şi îndepărtez factorii agravanţi prin:  Aşez pacientul în poziţie corespunzătoare. cărţi. . .  Întind cearşafurile.Ajut medicul să efectueze acupunctura şi anestezia locală. .  Îi distrag atenţia pacientului prin: meloterapie.Învăţ pacientul care este postura adecvată şi cum să efectueze exerciţii musculare active. Obiect ive: .Pacientul să declare ameliorarea confortului Intervenţii autonome . . .Aplic pungă cu gheaţă pe regiunea afectată pentru ameliorarea durerii şi retragerea tumefierii. TV şi prin fixarea atenţiei pe alte probleme decât ale durerii respective. .Pacientul să nu resimtă scăderea intensităţii durerii.Pentru localizarea durerii folosesc repere anatomice şi terminologia descriptivă.Planific împreună cu pacientul un program de exerciţii. .Dacă pacientul nu-şi găseşte cuvinte pentru a descrie durerea îl ajut dându-i exemple. făcând analogii.Manifest înţelegere pentru suferinţa pacientului.După retragerea tumefierii imobilizez cu feşele gipsate articulaţia cotului Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul declară ameliorarea durerii şi resimte starea de confort. .

îl servesc la pat cu cele necesare. de a schimba idei cu alţii. 4. . echimoze. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are tonusul muscular şi forţa musculară păstrată.Pacientul să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale Intervenţii autonome . Intervenţii delegate .Informez pacientul asupra dreptului său de a lua decizii care îl privesc.Suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor sale.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile.Rog ca aparţinătorul să îmi dea concursul în vederea realizării tehnicilor Intervenţii delegate . .Dau posibilitatea pacientului să ia singur deciziile.Rog ca aparţinătorul să îmi dea concursul în vederea realizării tehnicilor. . .Învăţ bolnavul tehnici de relaxare. . impotenţă funcţională. . 3. .Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . de a crea legături semnificative. sentimentele.Ajut pacientul să identifice posibilităţile sale de a asculta.Consult pacientul în planificarea activităţilor propuse.Pacientul să se poată afirma. echimoze.Ajut pacientul în cunoaşterea şi reevaluarea capacităţilor sale.Pacientul să-şi recapete încrederea şi stima de sine .Pun în valoare capacităţile. .Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. tumefierea articulaţiei. .Încurajez pacientul în orice progres obţinut.Redau încrederea pacientului că imobilitatea sa este trecătoare şi că îşi va putea relua activitatea. . . durere intensă Obiect ive: .Administrez medicaţia prescrisă de medic. 25 02 . iar tegumentele sunt integre. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: impotenţa funcţională E: afectarea aparatului locomotor S: anxietate. talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. de comunicare şi de relaxare. . tumefierea articulaţiei Obiect ive: . Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel intelectual E: afectarea aparatului locomotor S: durere intensă. ideile şi dorinţele sale. .La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe.

luxaţiile.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul şi-a recăpătat încrederea şi stima de sine şi poate realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale. .Stimulez dorinţa de cunoaştere. . . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Recomand pacientului cure de calciu şi vitamine pentru întărirea oaselor şi articulaţiilor. . să nu obosească mâna afectată. .Notez orice modificare în comportamentul sau starea pacientului.Conving pacientul de importanţa deciziilor şi de responsabilitatea care îi revine.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.Observ obiectivitatea aprecierilor pacientului. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome .Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind entorsele. echimoze.Educ bolnavul sa facă şedinţe de acupunctură.Ajut pacientul să cunoască şi să-şi însuşească criteriile de control care o ajută în aprecierea activităţii sale zilnice.Pacientul să dobândească atitudini. . a obiectivelor realizate.Ajut pacientul în recuperarea fizică pentru reducerea handicapului şi obţinerea independenţei.Rog ca aparţinătorul să îmi dea concursul în vederea realizării tehnicilor Intervenţii delegate .Educ bolnavul să facă cure de nămol pentru întărirea oaselor şi articulaţiilor şi ameliorarea durerilor. obiceiuri şi deprinderi noi. .Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. fracturile. impotenţă funcţională Obiect ive: . a idealurilor ei.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. . kinoterapie. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afectarea aparatului locomotor S: anxietate. . 25 12 . . .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. ultrasunete. . durere intensă.Orientez pacientul spre alte activităţi decât cele anterioare în raport cu capacităţile sale. . . . tumefierea articulaţiei. . 5.Educ bolnavul să facă la început exerciţii active şi pasive moderate.Observ reacţiile pacientului la luarea deciziilor.

. culoare. . asupra pacientului. observă integritatea. . consistenţă. sedimentarea.Respectă căile de administrare prescrise de medic. chimioterapicelor cu ore fixe de administrare).Respectă doza de medicament – doza unică şi doza pe 24 ore. miros. Asistenta: . .Administrează imediat soluţiile injectabile aspirate din fiole.Respectă medicamentul prescris de medic.Informează pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce priveşte efectul urmărit şi efectele secundare. se evită greşelile care pot avea efecte nedorite. calea şi tehnica de administrare. având în vedere timpul şi căile de eliminare a medicamentelor. . . opalescenţa medicamentelor sub formă de soluţie.Identifică medicamentul prescris după etichetă. culoarea. 25 22 . .Verifică calitatea medicamentelor. după care administrează ovule vaginale. flacoane. lichide. . uneori efecte mortale.Respectă orarul şi ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se menţine concentraţia constantă în sânge.Serveşte pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe cale orală.Anunţă imediat medicul privind greşelile produse în administrarea medicamentelor legate de doză. . supozitoare. . . apoi injecţii. Tehnica: Reguli de administrare a medicamentelor Prin respectarea unor reguli.Respectă măsurile de asepsie. tulburarea.Evită incompatibilităţile medicamentoase datorate asocierilor unor soluţii medicamentoase în aceeaşi seringă sau în acelaşi pahar. medicamentelor solide.Respectă următoarea succesiune în administrarea medicamentelor: pe cale orală – solide.Respectă somnul fiziologic al pacientului – organizează administrarea medicamentelor în afara orelor de somn (excepţie face cazul administrării antibioticelor. de igienă pentru a preveni infecţiile intraspitaliceşti. . formă de prezentare. .

Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. infectate. curăţenie.La recomandarea medicului institui tratament antiinfecţios în funcţie de examenul bacteriologic şi antibiograma obţinută din secreţiile ulcerului. arteriografie şi screening biochimic.Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente.Determin pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. impotenţă funcţională Obiect ive: .Pacientul să nu prezinte complicaţii.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. . . . . . Întocmiţi planul de îngrijire 2. perturbarea somnului. . aprovizionare cu apă. . microclimat.Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru oscilometrie. îndepărtarea reziduurilor. flebografie. cunoscut cu insuficienţă venoasă cronică. . durere. dezinfecţie). impotenţă funcţională. alimentaţie. Tema nr. .Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile.Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru orice intervenţie care urmează. Tehnica: administrarea medicamentelor pe cale cutanată Planul de îngrijire 1.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. . 1. ecodoppler (dacă medicul va hotărî că trebuie operate ulcerele). dificultate în adoptarea unei poziţii confortabile. . . Intervenţii delegate . la nivelul 1/3 mijlocii şi a celei inferioare a gambei stângi.Pacientului să îi fie combătută staza venoasă Intervenţii autonome . . nevoile. urină şi secreţii din ulcerele varicoase pentru examenele de laborator. scleroterapie. Tratamentul poate fi: 25 32 .Asigur pacientului condiţiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare. sterilizare. Pacientul acuză durere locală. prezintă două ulcere varicoase mari.Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea.La indicaţia medicului corectez staza venoasă cu: flebotonice în cure prelungite.Recoltez sânge. 49 Pacient în vârstă de 70 ani. emoţiile. Nevoia de a evita perico lele P1: risc de complicaţii E: tegumente deteriorate S: ulcere varicoase infectate.

.  Lărgesc bandajele prea strânse.Pentru localizarea durerii folosesc repere anatomice şi terminologia descriptivă. . .  Antibiotice – în edem asociat cu celulita sau limfangita  Anticoagulante – heparina. TV şi prin fixarea atenţiei pe alte probleme decât ale durerii respective. .Ajut pacientul să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare. intensă.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului Intervenţii delegate . cărţi.  Întind cearşafurile. .Manifest înţelegere pentru suferinţa pacientului.Asigur pacientului confortul şi îndepărtez factorii agravanţi prin:  Aşez pacientul în poziţie corespunzătoare cu membrele inferioare ridicate. impotenţă funcţională Obiect ive: . . 25 42 . insuportabilă. doze moderate – exemplu: indometacin. făcând analogii. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul declară ameliorarea durerii şi resimte starea de confort. moderată.Pacientul să declare ameliorarea confortului Intervenţii autonome . . diclofenac etc.  Învăţ pacientul tehnici de relaxare. la recomandarea medicului:  Flebedemul:  Diuretice furosemid 1/2 tabletă din a 2-a zi  Antiinflamatoare – în edeme vechi: cure de corticosteroizi.Pentru leziunile cutanate ce însoţesc ulcerele administrez.  General (se preferă acest tip de tratament) – antibiotice administrate per oral sau injectabil în cure de 7 – 10 zile.  Local sau antiseptice locale – doar pentru ulcerele care nu au varianta de administrare pe cale orală.Pentru intensitatea durerii rog pacientul să utilizeze termeni ca: uşoară. scurte.  Îi distrag atenţia pacientului prin: meloterapie.Dacă pacientul nu-şi găseşte cuvinte pentru a descrie durerea îl ajut dându-i exemple.Administrez analgezice pentru ameliorarea durerii cu 30 de minute înainte de culcare la indicaţia medicului. calciparina – cure de 14 zile  Dermatita pigmentară şi purpurică  Dermatofibroscleroza  Eczema periulceroasă: P2: durerea E: tegumente deteriorate S: ulcere varicoase infectate.Pacientul să nu resimtă scăderea intensităţii durerii. .

. tutun. spuma de poliuretrani. alfa- chemotripsina produse absorbante-granule de dextran.Urmăresc efectul şi reacţiile adverse ale medicamentelor.Administrez medicaţia prescrisă de medic:  Tratament cicatrizant: local (pomezi.Desfacerea pansamentelor o voi face blând. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: circulaţie periferică inadecvată E: tegumente deteriorate S: ulcere varicoase infectate. impotenţă funcţională Obiect ive: . fructe şi zarzavaturi. 2. .Îndrum ca pacientul să nu consume alimente iritante sau excitante. făinoase.Pansamentul îl fac cu blândeţe pentru a nu distruge ţesuturile nou formate prin procesul de vindecare. îngrijit. durere.Învăţ pacientul să întrerupă consumul de alcool.Învăţ pacientul să consume legume.Supraveghez ca pansamentele să nu fie prea strânse pentru a nu împiedica circulaţia sanguină. balsam Peru. de a proteja tegumentele şi mucoasele P: alterarea perfuziei tisulare periferice E: infectarea pereţilor venoşi S: ulcere varicoase infectate. borax 3%) enzime proteolitice – colagenaza. spume de poliuretan. . filme semipermeabile.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome .Pacientul să nu devină sursă de infecţii nosocomiale.Pacientul să fie echilibrat nutriţional pentru favorizarea cicatrizării leziunilor cutanate. acid boric 3%.Iau măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale.Învăţ pacientul să reducă clorura de sodiu din alimentaţie. granule de dextran. . pansament coloid absorbant. . impotenţă funcţională Obiect ive: . creme. . Intervenţii autonome . Nevoia de a fi curat. . . . oxid de zinc. . 25 52 . pelicule hidrocoloide.Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active. 3. . .Învăţ pacientul să aibă o alimentaţie bogată în fructe şi zarzavaturi. Intervenţii delegate . durere. pansamente cu colagen) şi general: ultrasunete şi infraroşii Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu este sursă de infecţii nosocomiale şi este echilibrat nutriţional.Pacientul să prezinte circulaţie ameliorată.Ajut medicul în excizia ţesuturilor sfacelate sau în chiuretajul leziunilor ulceroase. soluţii cicatrizante – nitrat de argint. umezindu-le la nevoie.Debridez (curăţ) ulcerul cu pansamente umede cu soluţii antiseptice (rivanol 1%. . pulberi. pasive şi masaje.

Învăţ bolnavul tehnici de relaxare. . fosfobion. impotenţă funcţională Obiect ive: . durere. impotenţă funcţională Obiect ive: . xantinol nicotinat.Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. . sentimentele. de a crea legături semnificative. talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. pentoxifilin şi tratament antiagregant: aspirină 1 – 2 tablete pe zi. .Învăţ pacientul să practice tehnici de relaxare. 25 62 . . . ideile şi dorinţele sale. . . .Pacientul să beneficieze de un somn corespunzător cantitativ şi calitativ Intervenţii autonome . Nevoia de a comunica P: comunicare inadecvată la nivel afectiv E: tegumente deteriorate S: ulcere varicoase infectate.Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o circulaţie periferică ameliorată şi este echilibrat psihic. . asupra importanţei continuării tratamentului medicamentos Intervenţii delegate . .Ofer pacientului o cană de lapte cald înainte de culcare. .Administrez medicaţia prescrisă de medic: vasodilatatoare: papaverina. orarul somnului şi gradul de satisfacere a celorlalte nevoi.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile. de a schimba idei cu alţii.Încurajez pacientul în orice progres obţinut.Observ şi notez calitatea.Dau posibilitatea pacientului să ia singur deciziile.Pacientul să se poată afirma. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un somn corespunzător cantitativ şi calitativ. Nevoia de a dormi şi a se odihni P: somn perturbat E: durerea S: ulcere varicoase infectate.Ajut pacientul să identifice posibilităţile sale de a asculta. durere.Pun în valoare capacităţile. exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare. 4.Întocmesc un program de odihnă corespunzător nevoilor organismului Intervenţii delegate . 5. de comunicare şi de relaxare.Informez pacientul asupra stadiului bolii sale. asupra gradului de efort pe care poate să îl depună.Administrez medicaţia prescrisă de medic.

. . . obiceiuri şi deprinderi noi. compresă medicamentoasă. .Unguente. durere.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. . Tehnica: administrarea medicamentelor pe cale cutanată Scop: pe suprafaţa tegumentelor se aplică medicamentele care au efect local la acest nivel.  Purtarea ciorapilor elastici.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe. .  Masajul membrelor. 25 72 . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome .Creioane caustice.  Combaterea obezităţii.Pudre.Săpunuri medicinale.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.  Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus. Forma de prezentare a medicamentelor: .Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind entorsele.  Igiena locală perfectă Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Mixturi. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: tegumente deteriorate S: ulcere varicoase infectate.Stimulez dorinţa de cunoaştere.  Mersul pe jos. fracturile. .Educ pacientul pentru:  Evitarea ortostatismului prelungit. . . luxaţiile.Lichide: se administrează prin badijonare. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. . impotenţă funcţională Obiect ive: .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Pacientul să dobândească atitudini.Rog ca aparţinătorul să îmi dea concursul în vederea realizării tehnicilor Intervenţii delegate . . paste. . 6.

Mixturile se întind cu ajutorul tampoanelor montate pe port-tampon sau cu mâna îmbrăcată în mănuşă. Rivanol). pastele conţin grăsimi şi pudre).Băile medicinale se utilizează pentru efectul calmant. Se folosesc substanţe medicamentoase sau dezinfectante. comprese.Pudrajul reprezintă presărarea medicamentelor sub formă de pudră de piele cu ajutorul tampoanelor sau cutiilor cu capac perforat.Tăviţă renală.Pregătirea psihică: pacientul se informează asupra necesităţii administrării medicamentelor şi asupra efectelor acestora. care apoi se aplică pe tegumentul bolnav (exemple: soluţie Burow. Acţiunea pudrelor poate fi de combatere a pruritului. antipruriginos.Asistenta alege instrumentele în funcţie de forma de prezentare a medicamentelor.Compresa medicamentoasă constă în îmbibarea soluţiei medicamentoase într- un strat textil mai gros. dezinfectant. de absorbţie a grăsimilor. . . . mănuşi de cauciuc. oxid de zinc). Se pot face băi parţiale sau complete.Pregătirea fizică: pacientul se aşează într-o poziţie care să permită aplicarea medicamentelor. . ele au acţiune de distrugere a ţesutului granular sau de favorizare a epitelizării unor suprafeţe ulcerate (exemple: creioane cu nitrat de argint.Pudriere cu capac perforat. . Aplicarea medicamentelor: . . tampoane. . în funcţie de suprafaţa pielii. .Prosop de baie  Pacientul . cu sulfat de cupru). . După aplicare pielea este lăsată să se usuce.Badijonarea constă în întinderea unei soluţii medicamentoase cu ajutorul unui tampon montat pe port-tampon (exemple: tinctură de iod.Creioanele caustice sunt introduse în tuburi protectoare. infuzii de plante pregătite la temperatura corpului. . . spatule.Unguentele şi pastele se aplică cu ajutorul spatulelor pe suprafaţa tegumentelor într-un strat subţire (unguentele sunt preparate din substanţă medicamentoasă înglobată în vaselină. decongestiv.Săpunurile medicinale sunt utilizate atât pentru spălarea pielii cât şi pentru obţinerea unui efect medicamentos.Băi medicinale Pregătirea administrării:  Materiale . . violet de genţiană. Săpunul este întins pe piele. lăsat să se usuce şi îndepărtat după câteva ore sau 1 – 2 zile. . .. de uscare şi răcorire a pielii (exemple: pudra de talc. talc mentolat. albastru de metil).Materiale pentru protecţia patului: muşama şi aleză.Instrumentar şi materiale sterile: pense port-tampon.

.Acoperirea regiunii cu comprese mari de tifon. .Folosirea aceluiaşi tampon pentru badijonarea mai multor regiuni bolnave. reacţie alergică. DE ŞTIUT: . .Urmărirea efectului local.Schimbarea periodică a compreselor medicamentoase.Sesizarea unor efecte secundare apărute: prurit.Păstrarea unguentelor la temperaturi ridicate. .Tampoanele se îmbibă cu turnarea soluţiei şi nu prin introducerea lor în borcanul cu soluţie.Îngrijirea pacientului ulterior aplicării medicamentelor pe cale cutanată: .Compresele medicamentoase vor fi stoarse pentru a preveni macerarea pielii.Mixturile se agită înainte de utilizare DE EVITAT . . . .

. uneori cu exacerbarea durerii şi pusee febrile pe care le-a 0 ignorat. .Ajut pacienta să-şi recunoască anxietatea. antialgice (algocalmin. furnizez pacientei informaţiile de care are nevoie. .Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientei.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. notând caracteristicile ei şi mijloacele nefarmacologice (punga cu gheaţă folosite pentru diminuarea ei) Intervenţii delegate .Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă fără riscuri . foladon) 4 44 .Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. psihic şi alimentar. 50 Pacienta U. Nevoia de a evita perico lele P1: risc de complicaţii E: afectare biliară 0 S: febră 39 C.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antibiotice pentru combaterea infecţiei (penicilină sau ampicilină – deoarece aceste antibiotice se elimină prin căi biliare). paloare. De 2 zile prezintă febră 39 C. Diagnostic medical: Colecistită acută.Iau măsuri de prevenire a complicaţiilor septice.Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi.Fac masaj pacientei la mâini. 1.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. transpiraţii. anorexie. Tema nr. .Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. . scobutil. durere intensă în hipocondrul drept. .Învăţ pacienta tehnici de relaxare.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . .În perioada acută asigur pacientei repaus fizic. Examenul radiologic şi tubajul duodenal se fac după ce au cedat fenomenele acute. . Întocmiţi planul de îngrijire 2. pusee febrile Obiect ive: . .Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima emoţiile. fortral – dacă nu cedează colica se recurge la mialgin) şi antispastice (lizadon.Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. Tehnica: Pregătirea pacientului pentru ecografia abdominală Planul de îngrijire 1. . antidoren. . durere intensă în hipocondrul drept cu iradiere în umărul din aceeaşi parte.M. pentru a înlătura starea de anxietate.Determin pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. . . în vârstă de 48 ani relatează că de aproximativ 1 an prezintă o jenă dureroasă în hipocondrul drept. picioare şi spate. greaţă. frisoane. . . .Pregătesc fizic şi psihic pacienta pentru examenele clinice şi paraclinice la care va fi supusă.Supraveghez durerea. nevoile.

Pentru intensitatea durerii rog pacienta să utilizeze termeni ca: uşoară. greaţă. jenă în hipocondrul drept Obiect ive: . paloare. . 2. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta declară ameliorarea durerii şi resimte starea de confort. 5 55 . paloare anorexie Obiect ive: .Pacienta să resimtă scăderea intensităţii durerii.Dacă pacienta nu-şi găseşte cuvinte pentru a descrie durerea o ajut dându-i exemple.Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi acido-bazic. . Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată prin deficit E: afectare biliară S: durere în hipocondrul drept. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta beneficiază de un mediu de siguranţă. .Aplic pungă cu gheaţă pe regiunea afectată pentru ameliorarea durerii.  Îi distrag atenţia pacientei prin: meloterapie. intensă. .Ajut pacienta să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare.Pacienta să fie echilibrată nutriţional Intervenţii autonome . anorexie.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. . . fără riscuri şi este echilibrată psihic. cărţi. făcând analogii. . . TV şi prin fixarea atenţiei pe alte probleme decât ale durerii respective.Pacient să declare ameliorarea confortului Intervenţii autonome . Intervenţii delegate .Manifest înţelegere pentru suferinţa pacientei.  Întind cearşafurile.Administrez analgezice pentru ameliorarea durerii cu 30 de minute înainte de culcare la indicaţia medicului. moderată.Pentru localizarea durerii folosesc repere anatomice şi terminologia descriptivă. pusee febrile.  Învăţ pacienta tehnici de relaxare. P2: durere E: afectare biliară 0 S: febră 39 C. insuportabilă.Asigur pacientei confortul şi îndepărtez factorii agravanţi prin:  Aşez pacienta în poziţie corespunzătoare.

carne fiartă de pui sau de vită.Ajut pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta.Dau posibilitatea pacientei să ia singură deciziile. să aibă o percepţie pozitivă despre sine. .Pacienta să fie ferită de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . . de a crea legături semnificative. şunca. 650 g fructe proaspete. respectând contraindicaţiile regimului. . 500 g cartofi. distrucţii celulare. mezelurile. talentele şi realizările anterioare ale bolnavei. glucoză 5%. 200 g pâine.Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric. 450 g carne albă (pasăre.Antrenez bolnava în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii.Refac pacientei echilibrul acido-bazic în funcţie de rezerva alcalină. .Reechilibrez pacienta.  100 g lipide sunt cuprinse în: 100 g ulei vegetal. .Urmăresc orarul şi distribuţia meselor. . la indicaţia medicului. 200 g legume uscate. de a schimba idei cu alţii. 135 g tăiţei. .  100 g proteine sunt cuprinse în: 3000 ml lapte. 100 g untură de porc . 6 66 .Învăţ bolnava tehnici de relaxare. 120 g orez.Urmăresc ca bolnava să consume numai alimente cuprinse în regim. 100 g unt. împreună cu bolnava. în funcţie de gusturi şi capacitate.Învăţ pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative. . paloare. supe de zarzavat. convulsii.Stabilesc un program de activităţi fizice. . Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel afectiv E: afectare biliară S: anxietate.În perioadele dureroase asigur pacientei alimentaţia astfel: regim hidric îmbogăţit cu făinoase.Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime nevoile. bicarbonat de sodiu. acido-bazic şi nutriţional. .Las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale. adaug 13% 0 pentru fiecare grad de temperatură peste 37 C şi 20 – 30% pentru agitaţie. ideile şi dorinţele sale. . cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic. 450 g fructe uscate. . 400 g brânză. . după datele ionogramei. sentimentele.În perioadele de linişte sunt contraindicate alimentele grase: carnea de porc. . .Pun în valoare capacităţile. 3. durere în hipocondrul drept Obiect ive: . apoi brânză de vaci.La indicaţia medicului administrez medicaţie sedativă Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată hidro-electrolitic.Pacienta să se poată afirma.Calculez numărul de calorii în funcţie de diferite stări patologice. viţel). . în vederea înlocuirii unui aliment cu altul:  100 grame glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr. 650 g peşte. Intervenţii delegate . de comunicare şi de relaxare.

4. care trece în partea din spate a pieptului si abdomenului. .Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. anxietate. 7 77 . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Insist asupra respectării regimului alimentar. .Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. . De aortă este legat transportul de sânge la partea de jos a corpului şi la picioare. pentru a ajuta la digestia alimentelor şi a absorbţiei de grăsimi solubile şi de vitamine. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . Colecistul este un organ asemenea unui sac. Când mâncăm. programului raţional de viaţă şi de muncă. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afectare biliară S: paloare.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Pacienta să dobândească atitudini. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.La indicaţia medicului îi administrez pacientei anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferită de pericole interne sau externe.Stabilesc un program de activitate fizică a pacientei: exerciţii fizice moderate. . colecistul sau vezica biliară se contracta şi trimite bilă în intestine. este un magazin de zahăr şi este filtru al organismului de produse toxice sau deşeuri alimentare. Intervenţii delegate . modul de manifestare. . Tehnica: Pregătirea pacientului pentru ecografia abdominală Definiţie ecografia abdominala foloseşte undele acustice reflectate pentru a produce o imagine de organe şi alte structuri abdominale. aflat sub ficat. .Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala. .Încerc să restabilesc bolnavei încrederea în sine şi capacitatea de muncă anterioară îmbolnăvirii.Stimulez dorinţa de cunoaştere. Aorta abdominală este cea mai mare arteră. durere în hipocondrul drept Obiect ive: . situat sub cuşca coastelor pe partea dreaptă a abdomenului superior. Ficatul este un mare organ în forma de cupolă. obiceiuri şi deprinderi noi. Ficatul produce bila (o substanţă care ajuta la digestia grăsimilor). .Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.

care este un organ rotund. splină şi pancreas pacientul nu mănâncă alimente cu un conţinut de grăsimi. Insulina ajută organismul la reglarea şi utilizarea glucidelor pentru energie. produce şi eliberează insulină în sânge. Pacientul trebuie să bea 4 – 6 pahare de lichid (de obicei. uter. la masa de seară dinaintea testului. steatoza hepatică. forma. Splina este situată în partea stângă a stomacului. a verifica dimensiunea. O ecografie. trompe uterine sau prostata. aceste enzime digestive sunt eliberate în intestine. investighează cauzele pentru infecţii recurente ale tractului urinar sau verifică starea de rinichi transplantat. a măsura. Află daca o masă. suc neacidulat sau apă). în partea superioară a cavităţii abdominale. după un accident sau traumatism abdominal. ciroza hepatică. O ecografie se poate face pentru a evalua icterul şi alte probleme de ficat. 8 88 . Se examinează vezica urinară. densitatea şi structura ficatului. inflamarea colecistului (colecistita) sau conducte biliare blocate de o piatră sau dilatate de alte cauze inclusiv pancreatice. este posibil să nu fie nevoie de nici o pregătire specială. moale. Splina. detectează mase tumorale în rinichi. inclusiv mase tumorale hepatice. caută lichid in cavitatea abdominală (ascita). Detectează pietre la rinichi. chisturi sau alte formaţiuni tumorale renale. află dimensiunea extinsă a splinei şi caută modificări în parenchim sau în hil. care reprezintă depozitare de grăsimi în ficat (numită şi ficat gras) sau de modificări ale testelor funcţiei hepatice. Pancreasul. să fie făcută pentru a afla poziţia şi dimensiunea rinichilor. Cum se pregăteşte pacientul pentru ecografie abdominală? Pentru ecografia de ficat. în oricare dintre organele abdominale (cum ar fi ficatul) este o tumoră solidă sau un simplu chist umplut cu lichid. Detectează afecţiuni ale pancreasului. chiar în spatele inferior stâng a coastelor. un anevrism sau a monitoriza aorta. a căuta. Ecografia abdominala detectează calculi biliari (litiaza biliară). Gazele ar putea interfera cu evaluarea organelor. Ecografia abdominală este folosită pentru ghidajul de plasare a unui ac sau alt instrument în timpul unei biopsii. care ajută la lupta împotriva infecţiilor şi este filtru pentru celulele roşii îmbătrânite. Pentru o ultrasonografie a rinichilor. se uită după leziuni sau sânge in cavitatea abdominală. Afla cauza blocării unui flux normal de urină. detectează lichid din jurul rinichilor. Rinichii sunt în forma de boabe de fasole. de asemenea. Pancreasul este o glandă situată în partea superioară a abdomenului şi produce enzime care ajuta la digestia alimentelor. de asemenea. cum ar fi pancreatita sau cancerul pancreatic. de asemenea. O ecografie de rinichi poate. Rinichii elimină substanţele toxice din sânge şi produc urina. organe pereche situate în spate. pentru a evita formarea de gaze in intestine. organele genitale. De ce se face ecografie abdominala? Ecografia abdominală se face pentru a afla cauza durerii abdominale. care sunt în spatele stomacului şi intestinelor. ovar. Pacientul nu mănâncă cu 4 – 6 ore înainte de ecografie. colecist. Află în ce stare sunt organele abdominale. se poate face pentru a ghida acul în timpul unei proceduri pentru a elimina lichidul din cavitatea abdominala (paracenteza). O ecografie pelvină evaluează structurile şi organele în zona abdominală inferioară (pelvisul).

cu o oră înaintea testului pentru a completa vezica urinară. 9 99 .

Riscuri Nu se cunosc riscurile unui test de ecografie abdominala. pacientul va simţi o presiune de la traductor pe care îl trece medicul peste abdomen. De asemenea inspiraţia profundă va împinge temporar in jos ficatul. centru medical sau cabinet medical privat. în funcţie de zona care este examinată. pancreas. Nu este găsit lichid liber în abdomen. Pacientului i se poate cere să aştepte până ce medicul a trecut în revistă informaţiile. Aceasta se face într-un cabinet de ecografie dintr-un spital. nu este inconfortabil. în timp ce se face scanarea. Ecografie abdominala normala: Mărimea şi forma organelor abdominale ficat. Rinichii sunt prezenţi bilateral. Pacientul nu va auzi sau simţi undele ultrasonore. Nu exista blocaj la sistemul de excreţie. splină. o uşoară presiune de traductor poate fi oarecum dureroasă. O mică sondă ecografică. numită şi transductor. Diametrul de aortă este normal şi nu este văzut anevrism. mai clar. este presată pe abdomenul pacientului şi mutată înainte şi înapoi peste organele supuse examenului ecografic. splina şi alte organe mai mici ascunse de coaste. pacientul trebuie să evite mâncarea cu 8 – 12 de ore înaintea testului. Examenul de ecografie de obicei. Calibrul ductelor biliare între colecist şi duoden este normal. cum ar fi ducte biliare. între 20 şi 40 de minute. în cazul in care testul se face pentru a verifica daune de la un recent un traumatism. Pacientul este nevoit să stea nemişcat în această poziţie în timp ce se face ecografia. Ecografia abdominala durează. suprarenale. Pacientului i se cere sa tragă aer în piept şi să-l ţină pentru câteva secunde în timpul scanării. apar de obicei în mărime şi textură normale. rinichi. Rinichii scanaţi coronal apar în formă de boabe de fasole. O imagine a organelor şi a vaselor de sânge poate fi văzută pe un monitor video. Nu sunt consideraţi cu pietre la rinichi. Grosimea de perete a colecistului este normală. Pacientul trebuie să îndepărteze de pe abdomen orice bijuterie care ar putea interfera cu ecografia. Cum se simte pacientul? Cu excepţia cazului în care gelul de ecografie nu este la temperatura corpului şi s-ar putea simţi rece când este aplicat pe piele. deoarece acestea nu sunt în mişcare. Pacientul trebuie să se dezbrace de o parte din haine. Nu sunt găsiţi calculi biliari. Pentru ecografie de rinichi pacientului i se poate cere să stea în decubit lateral sau să se întindă pe burtă. Acest lucru va permite medicului de a vedea organe şi structuri. Cum se face ecografie abdominală? Acest test se face de către un doctor care este specializat in executarea ecografiei şi interpretarea imaginilor ecografice. Rezultate O ecografie abdominală foloseşte undele acustice reflectate pentru a produce o imagine de organe şi alte structuri din abdomen. Dar. Pacientul trebuie să stea întins pe spate pe un pat capitonat de consult. de obicei. Pentru ecografie de aortă. ceea ce face mai uşor pentru medic să le vadă în mod clar. 10 101 . Un gel va fi răspândit pe abdomenul pacientului pentru a îmbunătăţi calitatea transmiterii undelor ultrasonore. Medicul va dicta asistentului buletinul ecografic şi o copie va rămâne in cabinetul de ecografie. Pacientului i se poate cere să schimbe mai multe poziţii.

Rinichii sau tuburile de drenaj de urină de la rinichi la vezica urinară (uretere) pot fi dilatate. infecţii. Colecistul cu pereţii îngroşaţi poate indica o inflamaţie. sau a altor boli. lipsa de lichid în vezica urinară. Pietrele la rinichi sunt vizualizate în calice sau în bazinet (nu toate pietrele pot fi văzute la ecografie). poate fi văzută într-un organ. 11 111 . rana bandajată sau deschisă în zona de examinat. Ce poate afecta rezultatul ecografiei abdominale? Gaze intestinale. Căile biliare principale pot fi dilatate din cauza unui blocaj (de la o piatră sau o creştere anormală în pancreas). Un organ poate fi împins in afara locaţiei sale normale. datorita unei creşteri anormale de vecinătate apăsând împotriva sa. Piatra (calcul sau litiaza) poate fi văzută în interiorul colecistului. obezitatea extremă. poate fi observat. pentru că nu drenează corect. Lichid în cavitatea abdominală (ascita). Aorta cu diametrul mărit sau un anevrism este văzut. Ficatul poate părea anormal. Ecografie abdominala anormala: Un organ anormal poate să apară din cauza unei inflamaţii. din cauza unei vechi răni sau inflamaţii cronice. de a inspira şi de a ţine câteva secunde aerul în piept. O zona de infecţie (abces) sau un chist umplut cu fluid poate apărea la scanarea structurii organelor. ceea ce poate indica boli hepatice (cum ar fi steatoza. material de contrast (cum ar fi bariu) în stomac sau intestine. O creştere anormală (cum ar fi o tumoră). Splina poate fi ruptă (in cazul unui traumatism abdominal). Un organ poate fi mai mic decât în mod normal. Incapacitatea pacientului de a sta nemişcat in timpul testului. ciroza sau cancer).

12 121 . îndepărtarea reziduurilor. intensă.Asigur pacientei confortul şi îndepărtez factorii agravanţi prin:  Aşez pacienta în poziţie corespunzătoare.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. . . . Intervenţie chirurgicală cu rahianestezie. . capacitate de deplasare limitată. 0 durere difuză în fosa iliacă dreaptă cu iradiere în membrul inferior drept.Pentru intensitatea durerii rog pacienta să utilizeze termeni ca: uşoară. curăţenie.Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. cărţi.Plaga operatorie să se vindece fără complicaţii Intervenţii autonome .  Învăţ pacienta tehnici de relaxare. febră.Manifest înţelegere pentru suferinţa pacientei. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. TV şi prin fixarea atenţiei pe alte probleme decât ale durerii respective.  Întind cearşafurile.Dacă pacienta nu-şi găseşte cuvinte pentru a descrie durerea o ajut dându-i exemple.După operaţie în seara primei zile aşez pacienta în poziţie Fowler. durere Obiect ive: . prezentând: greaţă. aprovizionare cu apă. microclimat. . vărsături. . . moderată. dezinfecţie). .Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. sterilizare. temperatură 38 C. Planul de îngrijire 1. insuportabilă. . .  Îi distrag atenţia pacientei prin: meloterapie. .Pentru localizarea durerii folosesc repere anatomice şi terminologia descriptivă. . 51 Pacientă în vârstă de 31 ani se internează de urgenţă. Diagnostic medical: Apendicită acută. alimentaţie.Pacienta să prezinte o stare de bine fără dureri .Determin pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. Tema nr.Iau măsuri sporite de evitarea transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor.Aplic pungă cu gheaţă pe regiunea afectată pentru ameliorarea durerii. Tehnica: Injecţia intravenoasă. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: operaţia chirurgicală S: cicatricea post-operatorie.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. 1. Întocmiţi planul de îngrijire postoperator 2. . făcând analogii.După operaţie ajut pacienta să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare. în semişezândă.

. Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată prin deficit E: operaţia chirurgicală S: sete. Plaga operatorie se vindecă normal. . 2. 200 g pâine.Reechilibrez pacienta. antiinflamatoare şi antalgice. 400 g brânză.Învăţ pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative. durere Obiect ive . 500 g cartofi.Refac pacientei echilibrul acido-bazic în funcţie de rezerva alcalină.Schimb ori de câte ori este nevoie pansamentul şi anunţ medicul dacă observ vreo schimbare (rana supurează. cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic. apoi în poziţie şezând.  100 g proteine sunt cuprinse în: 3000 ml lapte. . la indicaţia medicului. . iar în 5 zile se ajunge la o alimentaţie completă. Intervenţii delegate . 100 g untură de porc . 450 g fructe uscate. glucoză 5%.Stabilesc un program de activităţi fizice.) Intervenţii delegate . . după datele ionogramei. în funcţie de gusturi şi capacitate.Las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale. viţel). senzaţie de foame.Calculez numărul de calorii în funcţie de diferite stări patologice.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. . 650 g fructe proaspete. . în vederea înlocuirii unui aliment cu altul:  100 grame glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr.Mobilizez pacienta precoce. distrucţii celulare. . împreună cu bolnava. pacienta ajutându-se de agăţătoarele fixate la pat). 120 g orez.La indicaţia medicului administrez medicaţie sedativă 13 131 .Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic şi acido-bazic . pasiv şi apoi activ pentru a preveni tromboflebita (se începe cu mobilizarea în pat. adaug 13% 0 pentru fiecare grad de temperatură peste 37 C şi 20 – 30% pentru agitaţie. bicarbonat de sodiu. 135 g tăiţei. 650 g peşte.Pacienta să fie echilibrată nutriţional Intervenţii autonome . 450 g carne albă (pasăre. începând cu ziua 1 se reia alimentaţia treptat – regim hidric. 200 g legume uscate. hidrozaharat. .Administrez medicaţia prescrisă de medic: antibiotice.Urmăresc orarul şi distribuţia meselor. . convulsii. antiseptice. este roşie.În ziua operaţiei pacienta se alimentează parenteral. 100 g unt. nu se închide etc. lactat. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o stare de bine şi fără dureri.  100 g lipide sunt cuprinse în: 100 g ulei vegetal. respectând contraindicaţiile regimului.Urmăresc ca bolnava să consume numai alimente cuprinse în regim.

sentimentele. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: operaţia chirurgicală S: anxietatea.Dau posibilitatea pacientei să ia singură deciziile.Stimulez dorinţa de cunoaştere. . .Insist asupra respectării regimului alimentar. durerea Obiect ive: . durere Obiect ive: . de a schimba idei cu alţii.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala. ideile şi dorinţele sale.Pacienta să se poată afirma. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată hidro-electrolitic.Stabilesc un program de activitate fizică a pacientei: exerciţii fizice moderate. . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime nevoile. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome .Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. Intervenţii delegate . . de comunicare şi de relaxare. 3.Antrenez bolnava în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. acido-bazic şi nutriţional. nelinişte. programului raţional de viaţă şi de muncă. 14 141 . .Încerc să restabilesc bolnavei încrederea în sine şi capacitatea de muncă anterioară îmbolnăvirii. . . Nevoia de a comunica P: comunicare inadecvată la nivel afectiv E: operaţia chirurgicală S: anxietate. . .Pun în valoare capacităţile. 4. . . modul de manifestare. talentele şi realizările anterioare ale bolnavei.La indicaţia medicului îi administrez pacientei anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferită de pericole interne sau externe.Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Ajut pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta.Învăţ bolnava tehnici de relaxare. . .Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. de a crea legături semnificative.Pacienta să fie ferită de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . .Pacienta să dobândească atitudini. să aibă o percepţie pozitivă despre sine.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.

Se utilizează seringi de unică folosinţă.  Se fixează vena cu policele mâini stângi.Se execută puncţia venoasă. până când acul înaintează în gol. ţinând seringa în mâna stângă. .Acele se găsesc împreună cu seringa în acelaşi ambalaj sau în ambalaje separate. exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine.La locul puncţiei se aplică tamponul îmbibat cu alcool. traversând în ordine. . când injectarea s-a terminat. risc de contaminare redus a pacientului. .Se injectează lent. în mâna dreaptă. la 4 – 5 cm sub locul puncţiei.Seringi sterile. Tehnica: Injecţia intravenoasă Definiţie: Injecţia constă în introducerea substanţelor medicamentoase lichide în organism. . economie de timp şi personal (pentru pregătirea în vederea refolosirii) şi manipulare uşoară. . compresiv timp de 1 – 3 minute. .Se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea garoului. obiceiuri şi deprinderi noi.Se retrage brusc acul.Se alege locul puncţiei. acul ataşat cu bizoul în sus.Asistenta îşi spală mâinile.Se anunţă pacientul despre necesitatea şi utilitatea intervenţiei Execuţia injecţiei: . sterilizate deoarece prezintă următoarele avantaje: condiţii maxime de sterilitate. iar cu policele mâinii drepte se apasă pe piston. cu o capacitate în funcţie de cantitatea de soluţie medicamentoasă (seringi cu amboul situat excentric).  Se fixează seringa gradaţiile fiind în sus. .Se verifică periodic dacă acul este în venă. . .Se controlează dacă acul este în venă prin aspiraţie cu seringa. Îngrijirea ulterioară a pacientului 14 141 . . Pregătirea injecţiei (materiale): .Asistenta îmbracă mănuşile sterile şi se aşează vizavi de bolnav.Se dezinfectează locul puncţiei. . acul fiind adaptat la seringă.  Se schimbă direcţia acului 1 – 2 cm în lumenul venei. în ambalaj individual. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. se pregăteşte cu ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluţiilor şi alt ac cu diametrul mai mic pentru injectare Pregătirea injecţiei (pacient): . . între police şi restul degetelor. prin intermediul unor ace care traversează ţesuturile. tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 30 de grade). apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică.  Se pătrunde cu acul.

15 151 .Se menţine compresiunea la locul injecţiei câteva minute..

.Se supraveghează în continuare starea generală Incidente şi accidente Intervenţii Injectarea soluţiei în ţesutul perivenos. durere vasului. Se încearcă pătrunderea acului în lumenul manifestată prin tumefierea ţesuturilor. continuându-se injecţia sau se încearcă alt loc Flebalgia produsă prin injectarea rapidă a Injectare lentă soluţiei sau a unor substanţe iritante 16 161 .

. scaune apoase (5 – 6 pe zi). emoţiile.Administrez medicaţia prescrisă de medic. Tema nr.Informez şi stabilesc împreună cu pacientul planul de recuperare a stării de sănătate şi creştere a rezistenţei organismului. 0 stare febrilă 38. Medicamentele de elecţie în această boală sunt sulfamidele: Ftalilsulfatiazol.Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a-i înlătura starea de anxietate.Pacientul să îşi satisfacă nevoile în funcţie de starea lui de sănătate şi gradul lui de dependenţă Intervenţii autonome .Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. greaţă. scaune apoase Obiect ive: . mucoase uscate.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. . vărsături.Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă fără infecţii. 1. apoi. . .Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. 52 Pacient în vârstă de 21 de ani se internează în secţia Boli Infecţioase pentru dureri abdominale difuze.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile.Recoltez sânge. . transpiraţii. nevoile. Salazopirina (câte 4 – 6 g /zi . Tehnica: Recoltarea materiilor fecale pentru coprocultură Planul de îngrijire 1. Întocmiţi planul de îngrijire 2.5 C. În caz de insucces se dau antibiotice : Cloramfenicol (2 – 3g/zi) . măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu. . . aprovizionare cu apă. curăţenie. . . sterilizare. . doza se reduce la 3 – 4 g/zi). dureri abdominale.Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru examinările clinice şi paraclinice Intervenţii delegate . . respectarea circuitelor. Nevoia de a evita perico lele P: potenţial infecţios E: afectare intestinală S: diaree. . scaun şi urină pentru examenele de laborator. îndepărtarea reziduurilor.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. .Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor prin: izolarea pacientului. receptivitatea sa şi aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie. Diagnostic medical: Enterocolita acută. microclimat. sete. Streptomicina per os (1 – 17 171 .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente. timp de 2 – 3 zile.Pacientul să fie echilibrat psihic. alimentaţie. dacă evoluţia este favorabilă. uneori sub formă de crampe.Urmăresc şi apreciez corect potenţialul infecţios al pacientului. dezinfecţie). . .

2g/zi). tetraciclina(2g/zi) 18 181 .

Nevoia de a bea şi a mânca P: risc de deshidratare E: afectare intestinală S: diaree cu scaune numeroase Obiect ive: .Asigur reechilibrarea hidro-electrolitică instituind perfuzii cu glucoză. dezinfectant intestinal. dextran. 20 – 30% pentru agitaţii.Pacientul să aibă un tranzit intestinal în limite fiziologice .Asigur repaus la pat. treptat se introduc alimente: orez. Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată E: afectare intestinală S: diaree cu scaune numeroase Obiect ive: . 2. brânză de vaci proaspătă. .Pacientul să nu mai prezinte semne de deshidratare în termen de maxim 24 ore. . muşeţel). .Încurajez pacientul. clordelazin.Asigur un climat cald. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un mediu de siguranţă fără risc de infecţii.Treptat introduc pacientului mici cantităţi de carne slabă fiartă.Institui o alimentaţie hidrică în primele 24 – 48 ore. . . coarne. scobutil. administrez corticoterapia. se pot administra 4 – 5 litri pe zi.Servesc pacientul cu ceai neîndulcit (mentă. pot fi uşor acidulate. supe strecurate din legume.Asigur pacientului o dietă hidrică: administrare de lichide reci. spasmolitice: metoclopramid. convulsii. în înghiţituri mici – fracţionat. .Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic. . la indicaţia medicului.Pacientul să aibă tegumentele şi mucoasele perianale curate şi integre Intervenţii autonome . .Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată prezentate atrăgător. apoi cu supă de morcov şi zeamă de orez. În formele mai grave.Calculez numărul de calorii în funcţie de diferite stări patologice: adaug 13% 0C pentru fiecare grad de temperatură peste 37 . . . ser fiziologic. este echilibrat psihic şi îşi satisface nevoile în funcţie de starea lui de sănătate.Fac bilanţul zilnic al lichidelor ingerate şi al celor excretate Intervenţii delegate . 3. pâine albă prăjită. confortabil. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi nutriţional. în funcţie de toleranţă se poate ajunge şi la o alimentaţie normală. morcovi raşi. pâine prăjită şi. 19 191 .Pacientul să fie echilibrat nutriţional Intervenţii autonome . . brânză de vaci. distrucţii celulare.Administrez medicaţia prescrisă – simptomatice: emetiral.

Servesc pacientul cu bazinet.Protejez patul cu muşama şi aleză. sentimentele.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. .Aplic pacientului creme protectoare în regiunea perianală.Antrenez pacientul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul de Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericolele interne sau externe.Curăţ şi usuc pacientului regiunea anală după fiecare scaun.Pacientul să se poată afirma.Hidratez pacientul pe cale orală şi prin perfuzii. . de a schimba idei cu alţii. . ideile şi dorinţele sale.Administrez medicaţia prescrisă de medic.Asigur intimitatea pacientului. . . .Învăţ bolnavul tehnici de comunicare şi relaxare. scaune apoase.Pacientul să dobândească atitudini. . 5. de a crea legături semnificative.Ajut bolnavul să identifice posibilităţile sale de a asculta.Încălzesc pacientul cu termofoare. urmărind înlocuirea pierderilor de apă şi electroliţi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are un tranzit intestinal în limite fiziologice. 4. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. modul de manifestare. .După 4 – 5 zile trec pacientul la o alimentaţie mai completă. . . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . . . să aibă o percepţie pozitivă despre sine.Fac pacientului toaleta anusului de mai multe ori pe zi şi îl dezinfectez cu acid boric 2 – 3%.Menţin constantă temperatura corporală (deoarece au loc pierderi de energie).Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile.Pun în valoare capacităţile. . pături şi perne electrice Intervenţii delegate . anxietate Obiect ive: . Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel afectiv E: afectare intestinală S: diaree.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: enterocolita acută S: anxietatea Obiect ive: . iar tegumentele şi mucoasele perianale sunt curate şi integre. talentele şi realizările bolnavului. . . dureri abdominale. 20 202 .Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . .

Depistarea unor germeni patogeni responsabili de îmbolnăvirea tubului digestiv. iar apa folosită la spălatul alimentelor va fi. în comerţul alimentar. tub recoltator. în instituţiile de copii etc.Tavă medicinală. biochimice. . (în cazul nostru controlul bacteriologic al părinţilor copilului şi a celorlalte persoane cu care vine în contact acest copil). .Depistarea unor tulburări în digestia alimentelor Generalităţi: .Examenele parazitologice descoperă parazitozele intestinale prin evidenţierea ouălor de paraziţi.  Evitarea contaminării apei (fântâni igienice izolate.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. . prezenţa microscopică a sângelui etc. vibrioni holerici şi enterobacteriile toxiinfecţiilor alimentare.În general în cazul acestor infecţii educaţia bolnavului se bazează pe profilaxia şi combaterea bolilor infecto-contagioase. gastrointestinale prin depistarea bacilului tific. bacteriologice şi parazitologice. conductele de apă potabilă să nu aibă spărturi. ploscă sterilă. în industrie. fiartă şi răcită.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. dizenteric.Depistarea unor purtători sănătoşi de germeni. . tuberculos.  Controlul bacteriologic al scaunului periodic la personalul care lucrează la instalaţiile centrale de apă.. Recoltarea materialelor fecale pentru coprocultură Definiţie: scaun – resturile alimentare supuse procesului de digestie şi eliminate din organism prin actul defecaţiei.  Colectarea şi îndepărtarea corectă şi igienică a resturilor alimentare. . Sunt indispensabile următoarele măsuri:  Igiena personală – în special spălarea mâinilor (germenii patogeni sunt transmişi de la mâinile infectate la gură).Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.Tampoane sterilizate montate pe port-tampon prevăzute cu dopuri de cauciuc şi introduse în eprubete sterile. fisuri). Scop: explorator . . recoltarea se efectuează sub supravegherea evoluţiei bolilor. . .Recoltarea materiilor fecale se realizează în vederea examinării lor macroscopice. după stabilirea diagnosticului.  Interzicerea folosirii apei de râu. de asemenea.  În caz de epidemii se va bea numai apă fiartă şi răcită. . 21 212 .Examenul bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infecţioase. . .Examenele biochimice şi de digestie permit descoperirea unor tulburări în secreţia fermenţilor digestivi. Pregătire:  Materiale .Stimulez dorinţa de cunoaştere a bolnavului. a excretelor etc.  Protecţia şi dezinfecţia apei şi o canalizare corespunzătoare.

.Folosesc sonda Nėlaton.Şterg mucoasa rectală. lampă de spirt. aleză. . . .Protejez patul cu muşama şi aleză.  Pacient  Psihic .Aşez pacientul în decubit lateral stâng cu membrul inferior drept întins. . . . în special pentru oxiuri. chibrituri.O pot executa şi prin raclare cu o spatulă de os sau cu o baghetă de lemn plată şi bine lustruită.Îndepărtez tamponul şi îl introduc în eprubeta sterilă. . puroi).Ataşez la capătul liber al sondei o seringă.Se introduce lingura în ciment  Recoltarea directă din rect .Materiale pentru toaleta perineală.Instruiesc pacientul să folosească recipientul steril pentru defecare Execuţie:  Recoltare din scaun spontan sau provocat . purgativ salin. . iar cel stâng în flexie. . .Îl anunţ şi îi explic necesitatea examinării  Fizic . care se depun în această regiune 22 222 . . . .În preziua examenului îi administrez un purgativ salin (sulfat de magneziu 20 – 30 g). prin mişcări de rotaţie prin anus în rect.Îi efectuez toaleta regiunii perineale.Aşez bazinetul sub pacient.Îi spun să îşi golească vezica urinară. după ce îi flambez gâtul  Recoltarea la copil . înmuiată în glicerină cu apă în părţi egale. .Recoltez cu lingura recipientului câteva fragmente din diferite părţi ale scaunului (mucus.Aspir cu seringa. . .Eprubete cu medii de cultură. .Sondă Nėlaton nr.Introduc sonda prin anus pe o distanţă de 10 – 15 cm.Metoda constă în raclarea pielii din vecinătatea orificiului anal.Îmi spăl mâinile.Îndepărtez sonda şi golesc conţinutul prin insuflare într-o eprubetă sterilă  Recoltarea pentru ouă de paraziţi . .Îndepărtez fesele şi introduc tamponul steril. 16 – 18.Muşama.

frisoane. Nevoia de a evita perico lele P: risc de infecţii E: afectare pulmonară S: febră. .Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative Intervenţii delegate . . dispnee cu polipnee. frisoane. . . la indicaţia medicului administrez pacientei oxigen Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai este sursă de infecţie şi este echilibrată psihic. alimentaţie. .P.Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. . dureri toracice Obiect ive: . .Pacienta să nu fie sursă de infecţii. . dispnee.În perioadele febrile. microclimat. sterilizare. . Întocmiţi planul de îngrijire 2. 23 232 . .Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . dezinfecţie). emoţiile. .Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. Diagnostic medical: Pneumonie interstiţială 1. . în vârstă de 51 ani se internează cu următoarea simptomatologie: febră 0 39 C. ..Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu. anxietate.Fac masaj al spatelui.Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie.Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile. îndepărtarea reziduurilor. în general a cavităţii bucale. .Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. nevoile. dureri toracice. picioarelor. tuse cu expectoraţie muco-purulentă.Administrez medicaţia antiinfecţioasă prescrisă de medic. urină şi spută pentru examenele de laborator.Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea. . oboseală. mâinilor. Tema nr. . aprovizionare cu apă.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. Tehnica: Reguli pentru administrarea antibioticelor Planul de îngrijire 1.Fac pacientei igiena tegumentelor şi mucoaselor.Recoltez sânge.Determin pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. .Învăţ pacienta tehnici de relaxare.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. curăţenie. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. 53 Pacienta N.

în încăpere aerisită.Trec pacienta la o alimentaţie lichidă şi semilichidă în perioadele febrile.Pacienta să aibă mucoase respiratorii umede şi integre. pe rând fiecare nară.Servesc pacienta cu alimente la o temperatură moderată. are mucoasele respiratorii umede şi integre. .Învăţ pacienta să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat). . . dispnee cu polipnee. tuse cu expectoraţie Obiect ive: .Pacienta să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie Intervenţii autonome . . treptat trec pacienta la o alimentaţie normală. umezesc aerul şi asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore. 3. . . dureri toracice. la ore regulate şi prezentate atrăgător. . .Pregătesc fizic şi psihic bolnava pentru examenele de laborator şi radiologice Intervenţii delegate .Asigur pacientei repaus la pat în poziţie semişezândă. . cu aport caloric corespunzător (calculez numărul de calorii astfel – pentru fiecare 0 grad de temperatură peste 37 C adaug 13%). iar medicamentul de elecţie este Penicilina) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta respiră liber pe nas. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: respiraţie inadecvată E: afectare pulmonară S: febră.La nivelul plămânilor şi a bronhiilor învăţ pacienta să tuşească. anxietate Obiect ive: .Învăţ pacienta să facă gimnastică respiratorie.Învăţ pacienta să îşi sufle secreţiile nazale fără violenţă.Administrez medicaţia prescrisă de medic (terapia de bază a pneumoniei este cea antimicrobiană.La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale. să expectoreze şi să colecteze sputa. 0 cu umiditate 65% (cu apă alcoolizată) şi temperatură de 20 – 22 C. 2.Pacienta să respire liber pe nas. . Nevoia de a bea şi a mânca P: potenţial de deshidratare E: pneumonie S: febră. iar căile respiratorii sunt permeabile.Asigur pacientei o cantitate suplimentară de lichide având în vedere pierderile prin febră şi transpiraţii.Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic Intervenţii autonome .Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei. . . .Aspir secreţiile bronşice dacă este cazul. oboseală.

Pacienta este echilibrată hidro-electrolitic. . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome .Calculez bilanţul ingesta-excreta pe 24 ore.În caz de frisoane.Pacienta să dobândească atitudini. anxietate Obiect ive: .Pacienta să aibă o stare de bine fizic şi psihic Intervenţii autonome . Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale P: hipertermie E: afectare pulmonară S: febră Obiect ive: .Administrez medicaţia recomandată de medic: antitermice.Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: pneumonia S: febră.Servesc pacienta cu cantităţi mari de lichide.Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic. încălzesc pacienta. dureri toracice. Intervenţii delegate . . . 5. hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi. .Pacienta să-şi menţină temperatura corpului în limite fiziologice.Asigur pacientei îmbrăcăminte lejeră. . .Stimulez dorinţa de cunoaştere.Menţin igiena tegumentelor pacientei. . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. . modul de manifestare. fricţiuni. Pacienta are o stare de bine fizic şi psihic. oboseală.Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind boala.Aerisesc încăperea. antibiotice Evaluare În urma îngrijirilor acordate temperatura corpului pacientei este în limite fiziologice.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. vitamine şi electroliţi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată hidro-electrolitic.Schimb pacientei des lenjeria de pat şi de corp.La recomandarea medicului institui perfuzii cu glucoză. . .Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. . Intervenţii delegate . .Aplic pacientei comprese reci. . . pungă cu gheaţă. . 4.Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.

cefalosporine. streptomicină Larg – exemplu: tetracicline. cloramfenicol. Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi. fiolele (exemplu gentamicină) – se administrează parenteral în injecţii intravenoase. Spectrul de activitate Îngust – exemplu: penicilină. . . modificări ale sputei). Intervenţiile asistentei medicale. Educ pacienta să alterneze perioadele de activitate cu perioadele de repaus. doxiciclină) – calea de administrare este orală.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. intramusculare şi perfuzii intravenoase. Unguentele (exemplu neomicină) – calea de administrare tegumente şi mucoase. Reguli de respectat Asistenta medicală recoltează produsele biologice sau patologice pentru examenul bacteriologic în vederea identificării agentului patogen şi a determinării sensibilităţii lui la 24 242 . eritromicină. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri. aminoglicozide. sulfamide Antimicotică – exemplu griseofulvină Reacţii adverse Alergice: erupţii. scăderea toleranţei la efort. rifampicilină. Pulberile în flacoane (exemplu: oxacilină. Educ pacienta să facă exerciţii respiratorii. bactericide sau antimicotice. nefro-. cloramfenicol Acţiuni: Bactericidă – exemplu: penicilină. . alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente. . oxacilină. . . Educ pacienta să consume multe lichide pentru fluidificarea secreţiilor. bacterii) sau obţinute pe cale sintetică care au proprietăţi bacteriostatice. ototoxice Forme şi căi de administrare Tabletele (exemplu penicilina V). şoc anafilactic Toxice: hepato-. Tehnica: Reguli pentru administrarea antibioticelor Antibioticele – sunt substanţe organice. Bacteriostatică – exemplu: tetraciclină. obiceiuri şi deprinderi noi. Educ pacienta să îşi facă toaleta cavităţii bucale după expectorare.Educ pacienta să recunoască eventualele complicaţii (febră după administrarea antibioticelor. neuro-. kanaminicină). intensificarea durerii toracice. capsulele operculate (exemplu: penicilină. penicilină G. .

Prevenirea reacţiilor alergice prin anamneza corectă pentru depistarea persoanelor cu teren alergic şi prin testarea sensibilităţii organismului (testul intradermic sau 25 252 . Asistenta medicală verifică termenul de valabilitate al produsului. Asistenta medicală administrează antibioticul prescris. respectând: .antibiotice – antibiograma.

. intramusculară. Când nu sunt la dispoziţie flacoane monodoză.Dizolvarea corectă a pulberilor de antibiotice în ser fiziologic. 6. Asistenta medicală evită sensibilizarea sa faţă de antibiotice. perfuzie intravenoasă.500 ml/24 ore.Doza pe 24 ore şi doza unică se exprimă în unităţi (exemplu penicilina) sau în grame (exemplu: ampicilina. .Calea de administrare se respectă. . 26 262 . prin folosirea mănuşilor de cauciuc în timpul dizolvării şi manipulării antibioticelor. 12. Asistenta medicală administrează sulfamidele cu o cantitate suficientă de apă pentru a asigura o diureză de 1. prin scarificare cu diluţii 100 u/ml sau 1000 u/ml pentru antibioticele măsurate în unităţi sau 0. oxacilina.Concentraţia soluţiei obţinută pentru penicilină poate fi 50.001 g/ml pentru antibioticele măsurate în grame). tetraciclina). ea putând fi orală. intravenoasă. 4. intrarahidiană. .000 u/ml. dizolvarea se face pentru mai multe prize.000 – 200. . injectarea făcându- se imediat.Evitarea asocierii în aceeaşi seringă a mai multor antibiotice sau a antibioticelor cu alte medicamente. .Ritmul de administrare se respectă pentru a menţine concentraţia eficientă în sânge a antibioticului poate fi de 3. evitând precipitarea renală. 24 ore. Penicilina V se administrează pe cale orală cu 30 minute înaintea meselor.

. nevoile.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate.Urmăresc funcţiile vitale şi vegetative. .Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu.Asigur condiţiile de mediu adecvate.Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. . Întocmiţi planul de îngrijire 2. Tema nr. vărsătura.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă fără accidente . . anxietate. măsuri de igienă spitalicească – condiţii de cazare.Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima emoţiile. dezinfecţie). oftalmodinamometrie.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. alimentaţie. .Menţin şi corectez echilibrul hidro-electrolitic şi acido-bazic prin perfuzii intravenoase de glucoză 10 – 20%. Diagnostic medical: Accident vascular ischemic tranzitoriu. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: afectare neurologică S: vertij.Administrez medicaţia prescrisă de medic. pentru a evita pericolele prin accidentare. aprovizionare cu apă. mari tulburări de echilibru şi mers. sterilizare. . microclimat. Tehnica: Măsuri de prevenire a escarelor Planul de îngrijire 1. . administrări de electroliţi în funcţie de ionogramă şi de rezerva alcalină 27 272 . . curăţenie. scintigrafie cerebrală) şi de laborator Intervenţii delegate . hemipareză dreaptă Obiect ive: .Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. hidrolizate de proteine. îndepărtarea reziduurilor. greaţă.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. furnizez informaţiile de care are nevoie. agitaţie. radiografia cranio-facială. arteriografie cerebrală. se internează în secţia Neurologie pentru vertij. Prezintă hemipareză dreaptă. tulburări de echilibru şi mers.Iau măsuri sporite de evitare a infecţiilor nosocomiale (respectarea circuitelor.Pregătesc pacienta fizic şi psihic pentru examene radiologice (oftalmoscopie. . . .Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate. .Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . 54 Pacienta M. .Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientei.Eliberez bolnava de orice strânsoare de la gât (desfac nasturii de la cămaşă) şi îi scot protezele dentare. 1. .Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. electroencefalogramă. .I. în vârstă de 70 ani.

. zarzavaturi. .Pacienta să prezinte o circulaţie adecvată. vertij.Pentru a împiedica aglomerarea şi stagnarea hematiilor în teritoriu ischemiat la indicaţia medicului administrez dextran 40 soluţie 10% în perfuzie lentă 10 ml/kg (500 ml la 12 – 24 ore) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o circulaţie adecvată şi este echilibrată psihic. circulaţia sângelui şi drenajul secreţiilor bronşice. . . agitaţie Obiect ive: . 2. diuretice. antiaritmice. agitaţie Obiect ive . anxietate. să reducă grăsimile şi NaCl din alimentaţie. antianginoase. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: circulaţie inadecvată E: afectare neurologică S: hemipareză dreaptă.Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active şi pasive.Pacienta să aibă o postură adecvată . vasodilatatoare. anticoagulante. . hipotensoare. asupra gradului de efort pe care poate să- l depună. asupra importanţei continuării tratamentului medicamentos Intervenţii delegate . vertij. fibrinolitice. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură P: dificultate în deplasare E: hemipareză dreaptă S: mari tulburări de echilibru şi mers.Învăţ pacienta să aibă o alimentaţie bogată în fructe. . anchiloze sau contracturi 28 282 .La indicaţia medicului pentru combaterea edemului cerebral mai administrez manitol. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată psihic şi beneficiază de un mediu de siguranţă.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome .Pacienta să aibă o poziţie care să favorizeze respiraţia. anticoagulante. 3. ser glucozat 33%. masaje.Urmăresc efectul medicamentelor administrate la indicaţia medicului.Administrez medicaţia prescrisă: tonice cardiace.Informez pacienta asupra stadiului bolii.Pacienta să nu prezinte complicaţii precum: escare de decubit. .

Ofer pacientei un pahar cu apă să-şi clătească gura după vărsătură. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată hidro-electrolitic şi acido-bazic. 1 fiolă hidergin i. .Asigur igiena tegumentelor şi a lenjeriilor de pat şi de corp.Ajut pacienta în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat.La indicaţia medicului suprim alimentaţia pe gură şi alimentez pacienta parenteral prin perfuzii cu glucoză hipertonă.m. vărsătură Obiect ive: . Se recomandă de 3 ori pe zi câte 1/3 din amestecul: 1 fiolă mialgin. .Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic şi acido-bazic Intervenţii autonome .Instalez pacienta în pat.Învăţ pacienta care este poziţia adecvată Intervenţii delegate . greaţă.Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate Intervenţii delegate . . Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată E: afectare neurologică S: vertij.O liniştesc din punct de vedere psihic. . respectând poziţiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului. .Efectuez exerciţii active şi pasive.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antalgice şi anxiolitice. . .Rehidratarea orală o încep treptat cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu linguriţa. amestecuri de aminoacizi. . hidrolizate proteice. . Intervenţii autonome . . . .Administrez medicaţia prescrisă de medic.Folosesc mijloace auxiliare şi de confort pentru menţinerea poziţiei anatomice. vitamine şi electroliţi. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o postură adecvată şi nu prezintă complicaţii. 4. 1 fiolă plegomazin.Verific pielea în regiunile cu proeminenţe osoase odată cu schimbarea poziţiei.Aşez pacienta în decubit dorsal cu capul într-o parte cât mai aproape de marginea patului.Pacienta să fie menajată fizic şi psihic în timpul vărsăturii.Schimb poziţia pacientului la interval de 2 ore. .Masez punctele de presiune la fiecare schimbare a poziţiei. .Corectez tulburările electrice şi rezerva alcalină în funcţie de ionograma serică. . .

Liniştesc bolnava cu privire la starea sa.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului.Orientez pacienta spre ale activităţi decât cele anterioare în raport cu capacităţile ei. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: hemipareză dreaptă E: afectare neurologică S: mari tulburări de echilibru şi mers. . .Pacienta să fie echilibrată psihic. 6. 5. .Furnizez mijloacele de comunicare. . agitaţie Obiect ive: . . .Observ reacţiile pacientei la luarea deciziilor şi o conving de importanţa lor şi de responsabilitatea ce îi revine. .Familiarizez bolnava cu mediul său ambiant. . . agitaţie Obiect ive: . este echilibrată psihic şi compensată senzorial.Învăţ bolnava să utilizeze mijloacele de comunicare conform posibilităţilor sale. . .Cercetez posibilităţile de comunicare ale bolnavei.Pacienta să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale Intervenţii autonome . .Pacienta să îşi recapete încrederea şi stima de sine .O consult în planificarea activităţilor propuse. vertij.Pregătesc psihic şi fizic bolnava pentru diverse examinări ale organelor de simţ şi îl îngrijesc după examinare Intervenţii delegate .Pacienta să folosească mijloace de comunicare adecvate stării sale.O informez asupra dreptului ei de a lua decizii care o privesc.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antalgice şi anxiolitice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta foloseşte mijloace de comunicare adecvate stării sale.Câştig încrederea pacientei prin modul meu de comportare şi prin discuţiile purtate cu ea.Efectuez exerciţii active şi pasive pentru prevenirea complicaţiilor musculare.Identific prin observaţie şi conversaţie cauza neputinţei pacientei. . articulare precum şi a escarelor. . Nevoia de a comunica P: comunicare inadecvată la nivel afectiv E: afectare neurologică S: anxietate. explicându-i scopul şi natura intervenţiilor. . .Pacienta să fie compensată senzorial Intervenţii autonome .Asigur un mediu de securitate liniştit. .O ajut în cunoaşterea şi reevaluarea capacităţilor sale.

. . formarea lor fiind variabilă. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. . . .Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi.Notez orice modificare în comportamentul sau starea pacientei Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta şi-a recăpătat încrederea în sine şi stima de sine şi poate realiza obiectiv activităţile sale. Principiile tratamentului preventiv:  Schimbarea de poziţie . hemipareză dreaptă. modul de manifestare.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Este necesară o foaie de supraveghere a escarelor în care se notează:  orele de schimbare şi poziţia: . depinzând de factorul de risc şi de intoleranţa pielii la presiune îndelungată. . a idealurilor sale. administrare a diferitelor tratamente. .Observ obiectivitatea aprecierilor pacientei.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. agitaţie Obiect ive: . . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom .Ajut pacienta în recuperarea fizică şi psihică pentru reducerea handicapurilor şi obţinerea independenţei.Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.Se evită imobilizarea.Mobilizarea bolnavului se face la 2 sau 3 ore. alimentaţie raţională. anxietate. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. a obiectivelor realizate. Escarele pot apărea în câteva ore sau în câteva zile.Ajut pacienta să îşi însuşească criteriile de control în aprecierea activităţii sale zilnice. mod de viaţă echilibrat.Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. 7. . . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afectare neurologică S: vertij.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala. .Stimulez dorinţa de cunoaştere. tulburări de echilibru şi mers. obiceiuri şi deprinderi noi. . la nevoie mai des. .Pacienta să dobândească atitudini. Tehnica: Măsuri de prevenire a escarelor Mijloacele de prevenire şi complicaţie se adresează cauzelor locale sau favorizante şi reprezintă „cartea de vizită” a asistentei medicale. mari tulburări de echilibru şi mers.

00  14 decubit dorsal .

şi ajută la regăsirea forţei şi energiei  Indicaţii . oxid de zinc cu vitamina A şi D2. . . Se pot folosi: .Colaci de cauciuc. .Se face cu un unguent pe mâna goală în direcţia circulaţiei de întoarcere. Se va avea în vedere: .Favorizează vascularizaţia profundă şi superficială. .Pentru toţi bolnavii imobilizaţi care prezintă factori de risc. înlătură durerea. şi circular spre exterior.Evitarea cutelor lenjeriei de pat. pe toate regiunile expuse  Principii .Se face întotdeauna pe pielea curată.Favorizează starea de bine şi confort. de sus în jos. de jos în sus.Pentru ungerea pielii.Rehidratează pielea (masaj cu unguent hidratant sau cu apă şi săpun).Perne de diverse dimensiuni şi forme (pentru genunchi. . . .Scuturarea patului ori de câte ori este nevoie  Folosirea materialelor complementare necesare pentru prevenirea escarelor. . . după ce bolnavul a fost spălat şi i s-a schimbat aşternutul.Talc de pânză  Alimentaţie şi hidratare echilibrată . . renunţarea la lenjeria de corp.Se face pe o zonă mai mare decât suprafaţa interesată. blană de oaie). deoarece pielea unsă se macerează mai greu decât pielea uscată (în caz de incontinenţă se apelează la sonda Foley). pentru tendonul lui Achile).Alimentaţia trebuie să fie bogată în proteine – pentru a favoriza cicatrizarea – şi în vitamine – ţinând cont de vârsta şi greutatea bolnavului. iar la ceafă şi umeri – invers.5 – 2 litri la 24 ore  Folosirea vascularizaţiei în zonele comprimate  Prin masaj  Obiective: .Necesarul de lichide este de 1.Saltele speciale (eventual.Spălarea zilnică cu apă şi săpun şi ungerea regiunilor expuse umezelii. . poziţia bolnavului trebuie să . . .Masajul nu trebuie să fie dureros.Îndepărtează celulele descuamate şi destupă glandele sebacee. anxietatea.În momentul schimbării poziţiei. . 00  16 decubit lateral stâng 00  18 decubit dorsal 00  20 decubit lateral drept  aspectul cutanat  zonele de masaj  Asigurarea confortului şi menţinerea bolnavului într-o stare de igienă perfectă.

iar durata masajului trebuie să fie de aproximativ 15 minute .fie confortabilă.

Escare stadiul II  Poziţia bolnavului: .Se aplică compresa cu gheaţă de mai multe ori pe locul escarei.Pentru stadiul III . . în acelaşi timp. unguente. Se referă la alimentaţie.  Tratament: c) Local.Se închid ferestrele.Se face de 3 – 4 ori. pentru a obţine o vasoconstricţie. se aşează bolnavul într-o poziţie variabilă. pansament gras (cu zahăr). provocând. suferind de cancer.Favorizează revascularizaţia tisulară.  Complicaţii . în funcţie de stadiu .Infecţii locale ale plăgii.Pentru stadiul II – cald şi frig. . violet de genţiana. o vasodilataţie şi vasoconstricţie locală (se face de mai multe ori).Ca la masaj  Materiale necesare: .  Materiale necesare . confortabilă pentru asistenta medicală  Prin utilizare alternativă cald şi frig – se face în loc de masaj  Obiective: . cu infecţii ale pielii sau cu septicemie.  Contraindicaţii .Apoi se încălzeşte şi se usucă zona prin tamponare.Pentru stadiul I – masaj. . . bioxiteracor.  Indicaţii: .Septicemie .Nu se face bolnavului cu febră. în funcţie de zonă şi. tratamentul cu antibiotice şi al stării generale.Unguentul  Instalarea pacientului .Cuburi de gheaţă şi apă caldă  Tehnică: . până se obţine o vasodilatare . alternativ.pansamente d) General.

Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. parestezii. dezinfecţie). . îndepărtarea reziduurilor. . curăţenie. tulburări de mers (mers antalgic). microclimat. aprovizionare cu apă. 1. imposibilitatea de a adopta o poziţie confortabilă. . sterilizare. .Iau măsuri sporite de evitare a infecţiilor nosocomiale (respectarea circuitelor. Tema nr.Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate. . transpiraţie. . tulburări de mers. Diagnostic medical: Lombosciatică dreaptă. tulburări de mers. nevoile. pentru a evita pericolele prin accidentare. Nevoia de a evita perico lele P1: risc de complicaţii E: afectarea nervului sciatic S: parestezii. alimentaţie.Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. . Întocmiţi planul de îngrijire 2.Asigur condiţiile de mediu adecvate. P2: durere E: afectarea nervului sciatic S: parestezii. Complicaţiile imobilizării prelungite la pat Planul de îngrijire 1. 55 Pacient în vârstă de 42 ani se internează pentru dureri lombare cu iradiere în membrul inferior drept.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome .Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima emoţiile.Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă fără accidente . . agitaţie.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice Intervenţii delegate . agitaţie.Pacientul să nu mai prezinte durere . agitaţie.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. furnizez informaţiile de care are nevoie.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat psihic şi beneficiază de un mediu de siguranţă. transpiraţie Obiect ive: .Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. . transpiraţie Obiect ive: . măsuri de igienă spitalicească – condiţii de cazare.

.Pacientul să fie echilibrat psihic şi fizic .

Pentru localizarea durerii voi folosi repere anatomice şi terminologia descriptivă.Învăţ pacientul tehnici de relaxare.Pacientul să aibă o poziţie care să favorizeze respiraţia. .Instalez pacientul în pat. 34 343 . mâinilor şi picioarelor. . secreţii.  Verific temperatura apei de baie. . . Intervenţii autonome .  Evit expunerea tegumentelor şi mucoaselor pacientului la agenţi iritanţi (urină.Pentru intensitatea durerii rog pacientul să utilizeze termeni ca: uşoară. . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură P: mers antalgic E: afectarea nervului sciatic S: durere lombară. hidrolizate de proteine.Pregătesc pacientul fizic şi psihic pentru examene radiologice şi de laborator Intervenţii delegate .Ajut pacientul să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare. moderată. antiinflamatoare si decontracturante Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă durere şi este echilibrat psihic şi fizic. insuportabilă. 2. parestezii Obiect ive: .Dacă pacientul nu-şi găseşte cuvinte pentru a descrie durerea îl ajut dându-i exemple.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. . . administrări de electroliţi în funcţie de ionogramă şi de rezerva alcalină.  Întind cearşafurile. . intensă.Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente. .Efectuez masaj al spatelui. materiale fecale) . făcând analogii.Asigur confortul pacientului şi îndepărtez factorii agravanţi:  Asigur bolnavului repaus la pat în decubit dorsal cu perna sub genunchi pentru a reduce lordoza lombară şi a atenua conflictul discoligamentar. anchiloze sau contracturi Intervenţii autonome .Manifest înţelegere pentru suferinţa pacientului. circulaţia sângelui şi drenajul secreţiilor bronşice. .La indicaţia medicului administrez analgetice.Menţin şi corectez echilibrul hidro-electrolitic şi acido-bazic prin perfuzii intravenoase de glucoză 10 – 20%.Pacientul să nu prezinte complicaţii precum: escare de decubit. în decubit lateral. .Aşez bolnavul într-o poziţie semişezândă.Pacientul să aibă o postură adecvată . .Urmăresc funcţiile vitale şi vegetative. respectând poziţiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului. .

. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o postură adecvată şi nu prezintă complicaţii.Familiarizez bolnavul cu mediul său ambiant. explicându-i scopul şi natura intervenţiilor.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antalgice şi anxiolitice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul foloseşte mijloace de comunicare adecvate stării sale.Cercetez posibilităţile de comunicare ale bolnavului. Asigur igiena tegumentelor şi a lenjeriilor de pat şi de corp. . .Liniştesc bolnavul cu privire la starea sa.Învăţ bolnavul să utilizeze mijloacele de comunicare conform posibilităţilor sale. . Schimb poziţia pacientului la interval de 2 ore.Furnizez mijloacele de comunicare. parestezii.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. Masez punctele de presiune la fiecare schimbare a poziţiei. .Pacientul să fie compensat senzorial Intervenţii autonome .Administrez medicaţia prescrisă de medic: antalgice şi anxiolitice. Folosesc mijloace auxiliare şi de confort pentru menţinerea poziţiei anatomice. dureri lombare . . 3.Pregătesc psihic şi fizic bolnavul pentru diverse examinări ale organelor de simţ şi îl îngrijesc după examinare Intervenţii delegate .Pacientul să fie echilibrat psihic. . . . . parestezii.Pacientul să folosească mijloace de comunicare adecvate stării sale. .Asigur un mediu de securitate liniştit. . . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: sentiment de neputinţă E: afectarea nervului sciatic S: mers antalgic. Nevoia de a comunica P: comunicare inadecvată la nivel intelectual E: afectarea nervului sciatic S: durere lombară. . . . 4. . tulburări de mers Obiect ive: . Verific pielea în regiunile cu proeminenţe osoase odată cu schimbarea poziţiei. este echilibrat psihic şi compensat senzorial. Învăţ pacienta care este poziţia adecvată Intervenţii delegate . articulare precum şi a escarelor.Efectuez exerciţii active şi pasive pentru prevenirea complicaţiilor musculare. Efectuez exerciţii active şi pasive.

alimentaţie raţională.Ajut pacientul în recuperarea fizică şi psihică pentru reducerea handicapurilor şi obţinerea independenţei.Observ reacţiile pacientului la luarea deciziilor şi îl conving de importanţa lor şi de responsabilitatea ce îi revine. 5. .Pacientul să îşi recapete încrederea şi stima de sine . mod de viaţă echilibrat.Îl ajut în cunoaşterea şi reevaluarea capacităţilor sale. .Câştig încrederea pacientului prin modul meu de comportare şi prin discuţiile purtate cu el.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice.Pacientul să dobândească atitudini. . .Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. .Notez orice modificare în comportamentul sau starea pacientului Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul şi-a recăpătat încrederea în sine şi stima de sine şi poate realiza obiectiv activităţile sale. Obiect ive: . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Ajut pacientul să îşi însuşească criteriile de control în aprecierea activităţii sale zilnice.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.Observ obiectivitatea aprecierilor pacientului. . modul de manifestare. . . . dureri lombare Obiect ive: .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Pacientul să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale Intervenţii autonome . a obiectivelor realizate. . administrare a diferitelor tratamente. . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Stimulez dorinţa de cunoaştere.Îl consult în planificarea activităţilor propuse. parestezii.Identific prin observaţie şi conversaţie cauza neputinţei pacientului. . .Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi. obiceiuri şi deprinderi noi. . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afectarea nervului sciatic S: mers antalgic. a idealurilor sale.Îl informez asupra dreptului său de a lua decizii care îl privesc. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom .Orientez pacientul spre ale activităţi decât cele anterioare în raport cu capacităţile lui. . . .Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.

Evaluarea riscului la escare se face la internarea bolnavului în spital şi la fiecare 8 sau 10 zile.Firmituri (biscuiţi.Menţinerea îndelungată în aceeaşi poziţie. Complicaţiile imobilizării prelungite la pat Complicaţiile imobilizării prelungite la pat sunt escarele de decubit Definiţie: escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse între două planuri dure: os şi pat. pâine.Tâmple.Umăr.Igienă defectuoasă Regiuni expuse escarelor: a) Decubit dorsal: . . starea nutriţională. . .Coate. gips).Feţele laterale ale genunchilor.Stări de subnutriţie. .Umeri. incontinenţa. . .Maleole c) Decubit ventral: . . .Omoplaţi.Paralizii ale membrelor.Regiunea occipitală. capacitatea de mobilizare.Creasta iliacă.Obezitate.Regiunea trohanteriană. .Bolnavi adinamici cu ateroscleroză b) Locale sau favorizante.Călcâie b) Decubit lateral: . . în evitarea cărora intervine asistenta medicală: . . starea pielii. .Cute ale lenjeriei de pat şi de corp.Regiunea sacrococcigiană. . . . în funcţie de evoluţie (se pun note). . .Degetele picioarelor Riscurile sunt determinate de: starea generală. . starea psihică. de exemplu: . .Genunchi. Cauzele pot fi: a) Generale sau determinate.Vârstă.

Pacientul să nu fie sursă de infecţii. febră Obiect ive: . . . nevoile.Fac masaj al spatelui. îndepărtarea reziduurilor. Nevoia de a evita perico lele P: risc de infecţii E: afectare pulmonară S: junghi toracic. urină şi spută pentru examenele de laborator. 56 Pacient în vârstă de 44 ani se internează în secţia Boli Infecţioase pentru junghi 0 toracic submamelonar stâng.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu.Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru examenele clinice şi paraclinice Intervenţii delegate . . . Tehnica: Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic 1. microclimat. frison. mialgii. Diagnostic medical: Pneumonie pneumococică. dezinfecţie). . picioarelor.În perioadele febrile.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . .Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.5 C. .Învăţ pacientul tehnici de relaxare. .Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie.Determin pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. .Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. Întocmiţi planul de îngrijire 2. 1. inapetenţă facies vultuos. curăţenie. Tema nr.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. la indicaţia medicului administrez pacientului oxigen Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai este sursă de infecţie şi este echilibrat psihic.Recoltez sânge.Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. aprovizionare cu apă.Administrez medicaţia antiinfecţioasă prescrisă de medic. Prezintă tuse cu expectoraţie roşie – ruginie. . mâinilor. . .Fac pacientei igiena tegumentelor şi mucoaselor.Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente. . măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. emoţiile. frison. în general a cavităţii bucale. . febră 39. cefalee. . . .Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. . alimentaţie. . sterilizare.

.Învăţ pacientul să îşi sufle secreţiile nazale fără violenţă.La nivelul plămânilor şi a bronhiilor învăţ pacientul să tuşească. . pe rând fiecare nară.Pacientul să respire liber pe nas. la ore regulate şi prezentate atrăgător. 2. Intervenţii delegate . .Aspir secreţiile bronşice dacă este cazul. 3. Nevoia de a bea şi a mânca P1: potenţial de deshidratare E: afectare pulmonară 0 S: febră 39.Asigur pacientului o cantitate suplimentară de lichide având în vedere pierderile prin febră şi transpiraţii.Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului. . . . . umezesc aerul şi asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore.Învăţ pacientul să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat). . .5 C. . tuse. facies vultos.Trec pacientul la o alimentaţie lichidă şi semilichidă în perioadele febrile. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: respiraţie inadecvată E: afectare pulmonar S: tuse cu expectoraţie. să expectoreze şi să colecteze sputa. . are mucoasele respiratorii umede şi integre.Învăţ pacientul să facă gimnastică respiratorie.Asigur pacientului repaus la pat în poziţie semişezândă.Pacientul să aibă mucoase respiratorii umede şi integre.Pacientul să fie echilibrat nutriţional Intervenţii autonome . 0 cu umiditate 65% (cu apă alcoolizată) şi temperatură de 20 – 22 C. febră. frison Obiect ive: . iar căile respiratorii sunt permeabile. în încăpere aerisită.Administrez medicaţia prescrisă de medic (terapia de bază a pneumoniei este cea antimicrobiană. frison. .Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie Intervenţii autonome . . iar medicamentul de elecţie este Penicilina) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul respiră liber pe nas. cu aport caloric corespunzător (calculez numărul de calorii astfel – pentru fiecare 0 grad de temperatură peste 37 C adaug 13%). inapetenţă Obiect ive: .Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic .Las pacientul să aleagă alimentele după gusturile sale.La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale. treptat trec pacientul la o alimentaţie normală.Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată.

La recomandarea medicului institui perfuzii cu glucoză. . . Pacientul are o stare de bine fizic şi psihic. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale P: hipertermie E: pneumonie S: febră Obiect ive: . frison.Schimb pacientului des lenjeria de pat şi de corp.Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala.Pacientul să aibă o stare de bine fizic şi psihic Intervenţii autonome .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. . fricţiuni. . . antibiotice Evaluare În urma îngrijirilor acordate temperatura corpului pacientului este în limite fiziologice. . . .Menţin igiena tegumentelor pacientului. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afectare pulmonară S: tuse.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.Calculez bilanţul ingesta-excreta pe 24 ore. 5.În caz de frisoane. .ruginie Obiect ive: . . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Administrez medicaţia recomandată de medic: antitermice.Aplic pacientului comprese reci.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. modul de manifestare. expectoraţie roşie .Pacientul să dobândească atitudini. . . .Stimulez dorinţa de cunoaştere. vitamine şi electroliţi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi nutriţional. Pacientul este echilibrat hidro-electrolitic.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome .Servesc pacientul cu cantităţi mari de lichide. . Intervenţii delegate .Pacientul să-şi menţină temperatura corpului în limite fiziologice. pungă cu gheaţă.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic. hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi. febră. . 4. încălzesc pacientul.Aerisesc încăperea. Intervenţii delegate .Asigur pacientului îmbrăcăminte lejeră.

. .Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi. alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente. . Tehnica: Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic Definiţie Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse. intensificarea durerii toracice. flacoane cu gatul larg).I se oferă pacientului paharul cu apă să îşi clătească gura şi faringele. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Educ pacientul să facă exerciţii respiratorii. . scuipătoare specială (sterilizată fără substanţă dezinfectantă) .Educ pacientul să recunoască eventualele complicaţii (febră după administrarea antibioticelor. modificări ale sputei). .Educ pacientul să alterneze perioadele de activitate cu perioadele de repaus.  Se instruieşte să nu introducă în vas şi saliva Execuţie .Sterile: cutie Petri. pahar conic.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. după o prealabilă gargară cu ser fiziologic. .Nesterile: pahar cu apă. şerveţele sau batiste de unică întrebuinţare  Pacient . . . .În cazul în care pacienţii nu produc spută sau nu o pot elimina se vor folosi metode alternative adecvate: aspiraţii sau tampoane traheale sau bronşice. obiceiuri şi deprinderi noi. agenţii etiologici ai infecţiilor tractului respirator inferior şi a face posibile intervenţii terapeutice rapide si eficiente asupra pacienţilor.La copiii mici incapabili să producă spută se vor recolta aspirate gastrice pentru detectarea bacililor acido-rezistenţi . Pregătire  Materiale .Pregătirea psihică  Se anunţă pacientul şi i se explică necesitatea executării examinării .Educ pacientul să îşi facă toaleta cavităţii bucale după expectorare.Pregătirea fizică  Se instruieşte să nu înghită sputa. .  Se instruieşte să expectoreze numai în vasul dat.I se oferă pacientului vasul de colectare (cutii Petri. scăderea toleranţei la efort.Educ pacientul să consume multe lichide pentru fluidificarea secreţiilor.  Se instruieşte să nu o împrăştie.Se solicită pacientului să expectoreze după un efort de tuse. Scop Scopul acestei analize este de a determina in timpul cel mai scurt posibil.Sputa se recoltează din expectoraţia de dimineaţă. .

. .Se etichetează.Se acoperă recipientele. .La laborator aceste probe nu trebuie să ajungă mai târziu de 2 ore.Pregătirea produselor pentru laborator . dacă aceste probe nu ajung imediat la laborator ele trebuie neutralizate .Se trimit la laborator.

Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavului.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor.Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate. curăţenie.D. .La indicaţia medicului administrez analgezice şi antispastice (scobutil. . nevoile. . . pacientul nu prezintă complicaţii şi este echilibrat fizic şi psihic. 1.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu. procaină. algocalmin. . agitaţie. apărută brusc. Examenul sumar de urină evidenţiază prezenţa hematiilor în sediment. psihic.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile.Pacientul să fie echilibrat fizic şi psihic Intervenţii autonome .Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. . . sterilizare. . . alimentaţie. atropină.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. fortral) Evaluare În urma îngrijirilor acordate. emoţiile. nelinişte.Pacientul să nu prezinte complicaţii . aprovizionare cu apă. . Nevoia de a evita perico lele P1: risc de complicaţii E: eliminare urinară inadecvată S: polakiurie cu disurie Obiect ive: . 57 Domnul B. . Tehnica: Injecţia intravenoasă Planul de îngrijire 1.Pregătesc fizic şi psihic bolnavul pentru examenele clinice şi paraclinice. . polakiurie cu disurie. . prezintă durere lombară intensă. .Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. îndepărtarea reziduurilor.Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. dezinfecţie). microclimat.Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente. . care iradiază spre organele genitale şi faţa internă a coapsei. papaverina.Învăţ pacientul tehnici de relaxare. Întocmiţi planul de îngrijire 2. . Tema nr.Asigur pacientului repaus fizic.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice Intervenţii delegate .Determin bolnavul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile acordate.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate.

. insuportabilă. . moderată. . suplimentez aportul de lichide şi electroliţi.Încurajez pacientul să-şi exprime gândurile şi sentimentele în legătură cu problema de dependenţă.Asigur o atmosferă caldă. .Fac zilnic bilanţul hidric măsurând cu conştiinciozitate ingestia şi excreţia. polakiurie cu disurie Obiect ive: . . .Pentru intensitatea durerii rog pacientul să utilizeze termeni ca: uşoară. .Asigur pacientului igiena corporală riguroasă. .Cântăresc zilnic pacientul. intensă.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic Intervenţii autonome . .Aşez bolnavul într-o poziţie de decubit dorsal.Pregătesc pacientul fizic şi psihic pentru examene radiologice (urografie. . .Servesc pacientul la pat cu urinar şi bazinet.Dacă pacientul nu-şi găseşte cuvinte pentru a descrie durerea îl ajut dându-i exemple. răspund prompt şi plin de solicitudine la chemarea pacientului. .Efectuez masaj al spatelui. nelinişte Obiect ive: . . iar la nevoie citoscopie şi pielografie) şi de laborator Intervenţii delegate . . mâinilor şi picioarelor.Manifest înţelegere pentru suferinţa pacientului. agitaţie.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antalgice 2.Pentru localizarea durerii voi folosi repere anatomice şi terminologia descriptivă.Corectez dezechilibrul hidric prin hidratarea.Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie.Pacientul să prezinte o eliminare urinară adecvată .Pacientul să prezinte ameliorarea durerii .P2: durerea lombară intensă E: eliminare urinară inadecvată S: polakiurie cu disurie.Pacientul să prezinte o stare de confort fizic şi psihic Intervenţii autonome . .Asigur confortul pacientului şi îndepărtez factorii agravanţi. 44 444 . Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată E: prezenţa hematiilor în sediment S: durere lombară. .Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.Ajut pacientul să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare. făcând analogii.

hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi. Intervenţii delegate . Nevoia de a comunica P: comunicare inadecvată la nivel afectiv E: eliminare urinară inadecvată S: agitaţie. . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom .Învăţ bolnavul să utilizeze mijloacele de comunicare conform posibilităţilor sale.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.Pacientul să dobândească atitudini. vitamine şi electroliţi în funcţie de ionograma serică şi urinară. nelinişte Obiect ive: .Pregătesc psihic şi fizic bolnavul pentru diverse examinări ale organelor de simţ şi îl îngrijesc după examinare Intervenţii delegate . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. . nelinişte Obiect ive: . . . .Pacientul să folosească mijloace de comunicare adecvate stării sale Intervenţii autonome . . agitaţie.Furnizez mijloacele de comunicare. . explicându-i scopul şi natura intervenţiilor. . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: eliminare urinară inadecvată S: polakiurie cu disurie.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Pacientul să fie echilibrat psihic.Efectuez exerciţii active şi pasive pentru prevenirea complicaţiilor musculare. 3.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antalgice şi anxiolitice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul foloseşte mijloace de comunicare adecvate stării sale şi este echilibrat psihic 4. modul de manifestare.Liniştesc bolnavul cu privire la starea sa.La indicaţia medicului alimentez şi hidratez pacientul parenteral instituind perfuzii cu glucoză. .Familiarizez bolnavul cu mediul său ambiant.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala.La indicaţia medicului corectez dezechilibrul acido-bazic. în funcţie de rezerva alcalină. .Asigur un mediu de securitate liniştit. . . articulare precum şi a escarelor.Cercetez posibilităţile de comunicare ale bolnavului. . 45 454 .Stimulez dorinţa de cunoaştere.

46 464 . la 4 – 5 cm sub locul puncţiei.Se execută puncţia venoasă.  Se fixează vena cu policele mâini stângi. . .Se dezinfectează locul puncţiei.Asistenta îşi spală mâinile. mod de viaţă echilibrat. .Asistenta îmbracă mănuşile sterile şi se aşează vizavi de bolnav.Se alege locul puncţiei. . cu o capacitate în funcţie de cantitatea de soluţie medicamentoasă (seringi cu amboul situat excentric).Seringi sterile.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. . iar cu policele mâinii drepte se apasă pe piston. Tehnica: Injecţia intravenoasă Definiţie: Injecţia constă în introducerea substanţelor medicamentoase lichide în organism. . ţinând seringa în mâna stângă.Se injectează lent. .Se controlează dacă acul este în venă prin aspiraţie cu seringa.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. . economie de timp şi personal (pentru pregătirea în vederea refolosirii) şi manipulare uşoară. exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine. prin intermediul unor ace care traversează ţesuturile. traversând în ordine. apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică. în ambalaj individual. sterilizate deoarece prezintă următoarele avantaje: condiţii maxime de sterilitate.  Se fixează seringa gradaţiile fiind în sus. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.  Se pătrunde cu acul. Pregătirea injecţiei (materiale): . acul ataşat cu bizoul în sus.Acele se găsesc împreună cu seringa în acelaşi ambalaj sau în ambalaje separate.Se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea garoului. până când acul înaintează în gol.Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi.Se anunţă pacientul despre necesitatea şi utilitatea intervenţiei Execuţia injecţiei: . obiceiuri şi deprinderi noi. în mâna dreaptă. acul fiind adaptat la seringă. între police şi restul degetelor. administrare a diferitelor tratamente.Se utilizează seringi de unică folosinţă. risc de contaminare redus a pacientului. . .  Se schimbă direcţia acului 1 – 2 cm în lumenul venei. . . alimentaţie raţională. se pregăteşte cu ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluţiilor şi alt ac cu diametrul mai mic pentru injectare Pregătirea injecţiei (pacient): . tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 30 de grade). .

Se verifică periodic dacă acul este în venă.. 47 474 .

.La locul puncţiei se aplică tamponul îmbibat cu alcool. când injectarea s-a terminat. durere vasului. .Se menţine compresiunea la locul injecţiei câteva minute. Îngrijirea ulterioară a pacientului .Se supraveghează în continuare starea generală Incidente şi accidente Intervenţii Injectarea soluţiei în ţesutul perivenos. . continuându-se injecţia sau se încearcă alt loc Flebalgia produsă prin injectarea rapidă a Injectare lentă soluţiei sau a unor substanţe iritante 48 484 . Se încearcă pătrunderea acului în lumenul manifestată prin tumefierea ţesuturilor. compresiv timp de 1 – 3 minute.Se retrage brusc acul.

dureri musculare. măsuri de igienă spitalicească (aerisirea salonului.Învăţ pacientul să evite schimbările bruşte de temperatură şi aglomeraţiile.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. . antibioticoterapie pe cale generală.Fac igiena tegumentelor şi mucoaselor.Pregătesc pacientul în vederea oricărei tehnici la care va fi supus: puncţii. . . îndepărtarea reziduurilor. 49 494 . . Tehnica: Recoltarea exsudatului faringian Planul de îngrijire 1.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. cefalee. condimentele.Învăţ pacientul să utilizeze tehnici de relaxare. . . vaporii iritanţi. . .Administrez medicaţia recomandată de medic: instilaţii nazale cu dezinfectante nazale astringente. cefalee. tuse seacă. alcoolul. . . alimentaţie. curăţenie. . dureri musculare Obiect ive: . 58 Pacient în vârstă de 40 ani prezintă la internare următoarele semne şi simptome: dispnee.Determin pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile.Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. dezinfecţie). endoscopice. catar oculo-nazal. sterilizare. .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente.Educ pacientul să evite factorii care favorizează apariţia infecţiilor: fumatul. consumul de băuturi reci Intervenţii delegate . Tema nr. . inhalaţii cu aerosoli Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă risc de infecţie şi este echilibrat psihic şi fizic. . . Diagnostic medica: Viroză respiratorie.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative.Pacientul să prezinte rezistenţă crescută faţă de infecţie.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. aprovizionare cu apă. condiţii de cazare. microclimat. examene radiologice. 1. catar oculo-nazal. Nevoia de a evita perico lele P: risc de infecţii E: afecţiune virală S: dispnee.Încurajez pacientul să efectueze mişcări active pentru menţinerea tonusului muscular. Întocmiţi planul de îngrijire 2. în special a cavităţii bucale. hipertermie. hipertermie.Pacientul să fie echilibrat fizic şi psihic Intervenţii autonome .Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. tuse seacă.

.Recoltez sânge. . expectorante. pungă cu gheaţă. .Pacientul să îşi menţină temperatura corpului în limite fiziologice . decongestionante ale mucoasei traheo-bronşice. dacă este cazul aspir secreţiile bronşice. cu aport caloric corespunzător necesităţilor. .Ajut pacientul să adopte poziţii care facilitează expectorarea. pe rând fiecare nară.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic . apoi treptat trec pacientul la o alimentaţie normală. . are mucoasele libere şi integre. învăţ pacientul să îşi evacueze secreţiile nazale fără violenţă.La nivelul pulmonilor şi bronhiilor: învăţ pacientul să tuşească. urină şi secreţiile muco-purulente pentru examenele de laborator. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: respiraţie inadecvată E: afecţiune virală S: dispnee.Administrez tratamentul prescris de medic: antitusive. împachetări reci. dureri musculare Obiect ive: .Calculez bilanţul ingesta/excreta pe 24 ore. Intervenţii delegate . hipertermie. fricţiuni.Pacientul să aibă o stare de bine fizic şi psihic Intervenţii autonome .Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi să aibă o bună respiraţie Intervenţii autonome .La nevoie administrez oxigen umidificat (2/3 apă.La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale. învăţ pacientul să facă gimnastică respiratorie şi să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat).Aerisesc încăperea. . catar oculo-nazal.Asigur pacientului îmbrăcăminte lejeră. are o bună respiraţie. asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore. 50 505 . iar căile respiratorii sunt permeabile.Pacientul să prezinte mucoase libere şi integre . să expectoreze şi să colecteze sputa. . . 2.Aplic comprese reci. umezesc aerul din încăpere cu apă alcoolizată. 3.Pacientul să respire liber pe nas . bronhodilatatoare.Administrez pacientului alimentaţie lichidă şi semilichidă în perioadele febrile. . 1/3 alcool etilic) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul respiră liber pe nas. tuse seacă Obiect ive: .La nivelul faringelui şi laringelui: recomand pacientului repaus vocal absolut şi favorizez modalităţi de comunicare nonverbală. Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale P: temperatura ridicată E: afecţiune virală S: cefalee.

Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. este echilibrat hidro- electrolitic şi prezintă o stare de bine fizic şi psihic. . 4. . fenol 3%). . să tuşească cu gura închisă.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. . dureri musculare Obiect ive: . când tuşeşte.Îi curăţ mucoasa bucală şi dinţii cu tampoane. Nevoia de a învăţa P: P: lipsa cunoştinţelor E: afecţiune virală S: dispnee. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom . .Schimb des lenjeria de pat şi de corp Intervenţii delegate .Educ pacientul cum să expectoreze. catar oculo-nazal.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antitusive.Pregătesc psihic pacientul. Asigur o cantitate suplimentară de lichide având în vedere pierderile prin febră şi transpiraţie. cefalee. .Mânuiesc scuipătoarele cu prudenţă. înaintea tehnicilor de recoltare şi examinare.Educ pacientul să nu stropească în jur. expectorante Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă sursă de infecţii.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.Golesc şi curăţ scuipătorile.Pacientul să nu devină sursă de infecţii nosocomiale Intervenţii autonome . Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată E: afecţiune virală S: catar oculo-nazal. . hipertermie. apoi le dezinfectez. .Stimulez dorinţa de cunoaştere. . 51 515 . . . tuse seacă. .Pacientul să dobândească atitudini.Administrez medicaţia recomandată de medic: antitermice. 5. antibiotice Evaluare Pacientul are temperatura corpului în limite normale. apoi mă spăl şi mă dezinfectez Intervenţii delegate . modul de manifestare.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Educ pacientul să nu arunce corpuri străine în scuipătoare. tuse seacă Obiect ive: . . îl învăţ să nu înghită sputa şi să o colecteze în scuipătoare (care în prealabil a fost dezinfectată cu soluţie de lizol.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.

.Exsudatul faringian se recoltează înainte de administrarea antibioticelor sau a sulfamidelor. .Materiale  De protecţie  Mască de tifon  Sterile  Spatulă linguală.Asistenta deschide eprubeta cu tamponul faringian.Asistenta îşi pune masca de protecţie.Asistenta invită pacientul să deschidă gura şi inspectează fundul de gât. obiceiuri şi deprinderi noi.Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. mod de viaţă echilibrat.Pacient  Pregătire psihică  Se anunţă pacientul. să nu facă gargară Execuţie .  I se explică tehnica  Pregătire fizică  Se anunţă pacientul să nu mănânce.  Se anunţă pacientul să nu i se instileze soluţii pe nas.Depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni Pregătirea: .Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea tratamentului.  Eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină.Asistenta flambează gâtul eprubetei şi o închide cu dop steril. administrare a diferitelor tratamente. 52 525 .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice.Asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool.Asistenta aşează pacientul pe un scaun. . . . Scop: explorator . Tehnica: Recoltarea exsudatului faringian Definiţie: Exsudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian. .  Stativ pentru eprubete. .  Eprubete medii de cultură. .  Lampă de spirt.  Ser fiziologic sau glicerină 15%  Nesterile  Tăviţă renală.  Chibrituri . să nu bea apă. alimentaţie raţională. .

Asistenta apasă limba cu spatula linguală.. 53 535 .

Asistenta transportă produsul imediat la laborator evitând astfel. asistenta întinde produsul obţinut pe lame de sticlă pentru frotiuri colorate sau însămânţează imediat pe medii de cultură. Notarea în foaia de observaţie . în prealabil cu ser fiziologic sau glicerină 15%. . tamponul se umezeşte.Se notează dacă s-au făcut însămânţări sau nu 54 545 . .Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun Pregătirea produsului pentru laborator . . cu tamponul faringian şterge depozitul de pe faringe şi amigdale. suprainfectarea.Dacă nu e posibilă însămânţarea la patul bolnavului. .. .Asistenta flambează gura eprubetei şi introduce tamponul faringian în eprubeta care se închide cu dopul flambat. numele persoanei căreia i s-a efectuat recoltarea. dezlipeşte o porţiune din falsele membrane (când este cazul).La indicaţia medicului. succesiv două eprubete din aceeaşi recoltare.Se notează data recoltării.Asistenta.

Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă fără accidente . după un efort susţinut şi consumul unei cantităţi apreciabile de alcool. fiica însoţitoare declarând că pacientul nu a avut niciodată probleme de sănătate. nevoile.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. dezinfecţie). .Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima emoţiile. aprovizionare cu apă. pentru a evita pericolele prin accidentare.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. 55 555 . .Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. . sterilizare.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. transpiraţii profuze şi dificultate în pronunţarea cuvintelor. îndepărtarea reziduurilor. furnizez informaţiile de care are nevoie. radiografia cranio-facială. . alimentaţie. . oftalmodinamometrie. . Obiect ive: . .Administrez medicaţia prescrisă de medic. cefalee intensă. . . . transpiraţii profuze şi dificultate în pronunţarea cuvintelor. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: afectare neurologică S: hemiplegie stângă.Iau măsuri sporite de evitare a infecţiilor nosocomiale (respectarea circuitelor. Se internează de urgenţă.Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientei. prezintă hemiplegie stângă. Tema nr. electroencefalogramă.Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente. . Întocmiţi planul de îngrijire 2. . . măsuri de igienă spitalicească – condiţii de cazare. arteriografie cerebrală.Pregătesc pacientul fizic şi psihic pentru examene radiologice (oftalmoscopie. vărsături. vărsături. 1.Urmăresc funcţiile vitale şi vegetative. Diagnostic medical: AVC hemoragic. scintigrafie cerebrală) şi de laborator Intervenţii delegate .Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. 59 Pacient în vârstă de 60 ani.Eliberez bolnavul de orice strânsoare de la gât (desfac nasturii de la cămaşă.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . Tehnica: Injecţia intravenoasă Planul de îngrijire 1. microclimat. . cravata de la gât) şi îi scot protezele dentare.Asigur condiţiile de mediu adecvate. cefalee intensă. curăţenie.

Pacientul să nu prezinte complicaţii precum: escare de decubit.Administrez medicaţia prescrisă: tonice cardiace. hidrolizate de proteine. masaje.Însoţesc bolnavul la examenele radiologice şi îngrijesc bolnavul după efectuarea lor Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat psihic şi beneficiază de un mediu de siguranţă. 3.Pentru a împiedica aglomerarea şi stagnarea hematiilor în teritoriu ischemiat la indicaţia medicului administrez dextran 40 soluţie 10% în perfuzie lentă 10 ml/kg (500 ml la 12 – 24 ore) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o circulaţie adecvată şi este echilibrat psihic.Pacientul să aibă o postură adecvată . antiaritmice. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură P: dificultate în deplasare E: afectare neurologică S: hemiplegie stângă. . .Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active şi pasive. diuretice.Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată. dificultate în pronunţarea cuvintelor Obiect ive . anticoagulante. anchiloze sau contracturi 54 545 . . fibrinolitice.La indicaţia medicului pentru combaterea edemului cerebral mai administrez manitol. . cefalee intensă. .Pacientul să aibă o poziţie care să favorizeze respiraţia. zarzavaturi. . asupra importanţei continuării tratamentului medicamentos Intervenţii delegate . administrări de electroliţi în funcţie de ionogramă şi de rezerva alcalină.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome .Urmăresc efectul medicamentelor administrate la indicaţia medicului. să reducă grăsimile şi NaCl din alimentaţie. circulaţia sângelui şi drenajul secreţiilor bronşice. antianginoase. . vasodilatatoare. hipotensoare. cefalee intensă Obiect ive: .Menţin şi corectez echilibrul hidro-electrolitic şi acido-bazic prin perfuzii intravenoase de glucoză 10 – 20%. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: circulaţie inadecvată E: afectare neurologică S: hemiplegie stângă. anticoagulante. asupra gradului de efort pe care poate să- l depună. . 2. .Informez pacientul asupra stadiului bolii. ser glucozat 33%.Învăţ pacientul să aibă o alimentaţie bogată în fructe.

. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o postură adecvată şi nu prezintă complicaţii.Efectuez exerciţii active şi pasive.Schimb poziţia pacientului la interval de 2 ore.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic Intervenţii autonome .La indicaţia medicului suprim alimentaţia pe gură şi alimentez pacientul parenteral prin perfuzii cu glucoză hipertonă. . . 4. .Ofer pacientului un pahar cu apă să-şi clătească gura după vărsătură. . respectând poziţiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului. .Îl liniştesc din punct de vedere psihic.Folosesc mijloace auxiliare şi de confort pentru menţinerea poziţiei anatomice. vărsături. Se recomandă de 3 ori pe zi câte 1/3 din amestecul: 1 fiolă mialgin.Verific pielea în regiunile cu proeminenţe osoase odată cu schimbarea poziţiei.Instalez pacientul în pat.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antalgice şi anxiolitice.Masez punctele de presiune la fiecare schimbare a poziţiei. . .Învăţ pacientul care este poziţia adecvată Intervenţii delegate . . .Ajut pacientul în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat. Nevoia de a elimina P: eliminare inadecvată E: afectare neurologică S: cefalee intensă. . transpiraţii profuze Obiect ive: . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic. 1 fiolă hidergin i.Aşez pacientul în decubit dorsal cu capul într-o parte cât mai aproape de marginea patului.m. .Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate Intervenţii delegate . . . .Rehidratarea orală o încep treptat cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu linguriţa.Pacientul să fie menajat fizic şi psihic în timpul vărsăturii.Asigur igiena tegumentelor şi a lenjeriilor de pat şi de corp. amestecuri de aminoacizi.Corectez tulburările electrice şi rezerva alcalină în funcţie de ionograma serică. Intervenţii autonome . 1 fiolă plegomazin. .Administrez medicaţia prescrisă de medic. hidrolizate proteice. vitamine şi electroliţi.

Cercetez posibilităţile de comunicare ale bolnavului.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antalgice şi anxiolitice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul foloseşte mijloace de comunicare adecvate stării sale. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: sentiment de neputinţă E: afectare neurologică S: hemiplegie stângă. .Pregătesc psihic şi fizic bolnavul pentru diverse examinări ale organelor de simţ şi îl îngrijesc după examinare Intervenţii delegate . . Nevoia de a comunica Obiect ive: . explicându-i scopul şi natura intervenţiilor. .Orientez pacientul spre ale activităţi decât cele anterioare în raport cu capacităţile lui. . 6.Pacientul să îşi recapete încrederea şi stima de sine .Efectuez exerciţii active şi pasive pentru prevenirea complicaţiilor musculare.Pacientul să folosească mijloace de comunicare adecvate stării sale. dificultate în a pronunţa cuvintele Obiect ive: .Pacientul să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale Intervenţii autonome . . cefalee intensă. .Liniştesc bolnavul cu privire la starea sa.Îl consult în planificarea activităţilor propuse.Îl ajut în cunoaşterea şi reevaluarea capacităţilor sale.Învăţ bolnavul să utilizeze mijloacele de comunicare conform posibilităţilor sale. . . articulare precum şi a escarelor. .Identific prin observaţie şi conversaţie cauza neputinţei pacientului. este echilibrat psihic şi compensat senzorial.Furnizez mijloacele de comunicare. .Câştig încrederea pacientului prin modul meu de comportare şi prin discuţiile purtate cu ea. .Pacientul să fie compensată senzorial Intervenţii autonome . .Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.Îl informez asupra dreptului său de a lua decizii care îl privesc.Pacientul să fie echilibrată psihic. .Observ reacţiile pacientului la luarea deciziilor şi îl conving de importanţa lor şi de responsabilitatea ce îi revine. . . . 5.Asigur un mediu de securitate liniştit.Ajut pacientul în recuperarea fizică şi psihică pentru reducerea handicapurilor şi obţinerea independenţei.Familiarizez bolnavul cu mediul său ambiant. . .

Recomand pacientului întreruperea consumului de alcool şi alte substanţe excitante. .Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. Pregătirea injecţiei (materiale): . .Ajut pacientul să îşi însuşească criteriile de control în aprecierea activităţii sale zilnice. sterilizate deoarece prezintă următoarele avantaje: condiţii maxime de sterilitate. . modul de manifestare. . . vărsături. .Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. prin intermediul unor ace care traversează ţesuturile. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afectare neurologică S: hemiplegie stângă.Pacientul să dobândească atitudini. .Notez orice modificare în comportamentul sau starea pacientului Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul şi-a recăpătat încrederea în sine şi stima de sine şi poate realiza obiectiv activităţile sale. . .Recomand bolnavului practicarea zilnică a mersului pe jos şi a unor exerciţii uşoare şi moderate potrivit stării sale de sănătate. a obiectivelor realizate. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom . mod de viaţă echilibrat.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. alimentaţie raţională. Obiect ive: . Tehnica: Injecţia intravenoasă Definiţie: Injecţia constă în introducerea substanţelor medicamentoase lichide în organism. .Seringi sterile. . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. obiceiuri şi deprinderi noi. . administrare a diferitelor tratamente.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. în ambalaj individual. cefalee intensă. transpiraţii profuze şi dificultate în pronunţarea cuvintelor. 7. acul fiind adaptat la seringă. .Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi. a idealurilor sale. economie de timp şi personal (pentru pregătirea în vederea refolosirii) şi manipulare uşoară.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.Stimulez dorinţa de cunoaştere.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Se utilizează seringi de unică folosinţă. risc de contaminare redus a pacientului. cu o capacitate în funcţie de cantitatea de soluţie medicamentoasă (seringi cu amboul situat excentric).Observ obiectivitatea aprecierilor pacientului. .

Se dezinfectează locul puncţiei. . compresiv timp de 1 – 3 minute. . se pregăteşte cu ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluţiilor şi alt ac cu diametrul mai mic pentru injectare Pregătirea injecţiei (pacient): .Se injectează lent.Se controlează dacă acul este în venă prin aspiraţie cu seringa. . . . . . . Se încearcă pătrunderea acului în lumenul manifestată prin tumefierea ţesuturilor. iar cu policele mâinii drepte se apasă pe piston. .Acele se găsesc împreună cu seringa în acelaşi ambalaj sau în ambalaje separate. exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine. ţinând seringa în mâna stângă.  Se fixează vena cu policele mâini stângi. durere vasului.Asistenta îmbracă mănuşile sterile şi se aşează vizavi de bolnav. Îngrijirea ulterioară a pacientului . apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică.Se menţine compresiunea la locul injecţiei câteva minute. în mâna dreaptă.Asistenta îşi spală mâinile. . până când acul înaintează în gol. . când injectarea s-a terminat. acul ataşat cu bizoul în sus.Se retrage brusc acul. traversând în ordine. între police şi restul degetelor. .Se anunţă pacientul despre necesitatea şi utilitatea intervenţiei Execuţia injecţiei: . continuându-se injecţia sau se încearcă alt loc Flebalgia produsă prin injectarea rapidă a Injectare lentă soluţiei sau a unor substanţe iritante .Se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea garoului.  Se pătrunde cu acul.La locul puncţiei se aplică tamponul îmbibat cu alcool.  Se schimbă direcţia acului 1 – 2 cm în lumenul venei. la 4 – 5 cm sub locul puncţiei.Se verifică periodic dacă acul este în venă.Se alege locul puncţiei.Se execută puncţia venoasă.Se supraveghează în continuare starea generală Incidente şi accidente Intervenţii Injectarea soluţiei în ţesutul perivenos.  Se fixează seringa gradaţiile fiind în sus. tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 30 de grade).

dilatatoare ale bronhiilor (eufilină. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: alterarea respiraţiei E: Astm bronşic S: tuse seacă.P. are mucoase respiratorii umede şi integre. anxietate. 60 Pacientul I. simpaticomimetice (numai în cazul în care pacienta nu este la primul acces de astm. .Pacientul să respire liber pe nas. umezesc aerul şi asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore. cianoză. cefalee.Învăţ pacienta să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumat) Intervenţii delegate .Aspir secreţiile bronşice dacă este cazul. în vârstă de 66 ani. cu multiple episoade de suferinţă respiratorie. lizadon). . .Învăţ pacientul să îşi sufle secreţiile nazale fără violenţă. pe rând fiecare nară. dispnee cu bradipnee expiratorie.Învăţ pacienta să facă gimnastică respiratorie. iar căile respiratorii sunt permeabile. Nevoia de a evita perico lele P: risc de infecţie E: Astm bronşic . Întocmiţi planul de îngrijire 2. dispnee cu bradipnee expiratorie Obiect ive: . Diagnostic medical: Astm bronşic în criză. Tehnica: Injecţia intradermică Planul de îngrijire 1. . transpiraţii profuze.Asigur pacientului repaus la pat în poziţie semişezândă. 1. miofilin).Pacientul să aibă mucoase respiratorii umede şi integre. prezintă la internare următoarele semne şi simptome: tuse seacă.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antispastice (papaverină. 0 cu umiditate 65% (cu apă alcoolizată) şi temperatură de 20 – 22 C. . . în caz contrar se evită simpaticomimeticele). .La nivelul nasului: îndepărtez secreţiile nazale. Tema nr. . să expectoreze şi să colecteze sputa. 2.La nivelul plămânilor şi a bronhiilor învăţ pacientul să tuşească..La recomandarea medicului institui oxigenoterapia Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul respiră liber pe nas. . în încăpere aerisită.Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile şi o bună respiraţie Intervenţii autonome . are o respiraţie bună.

Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . cianoză. hemisuccinat de hidrocortizon intravenos. anxietate Obiect ive: .Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. .Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientei. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. . anxietate .Aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie.Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru examenele de laborator şi radiologice.Administrez medicaţia prescrisă de medic: miofilin. . sulfat de magneziu intravenos. folosirea pernelor din burete). microclimat.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu. . Intervenţii delegate .Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile. .Asigur repaus la pat în perioada de acutizare. 3. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai reprezintă sursă de infecţii şi este echilibrat psihic. emoţiile. cefalee. furnizez informaţiile de care are nevoie.Asigur un aport crescut de lichide pentru fluidizarea secreţiilor. . aprovizionare cu apă. . .Recoltez sânge. cefalee. îndepărtarea reziduurilor. alimentaţie. . curăţenie. . sterilizare. . . S: tuse seacă.Pacientul să nu fie sursă de infecţii . . dispnee cu bradipnee expiratorie.Învăţ pacientul să expectoreze în scuipător.Identific factorii care contribuie la exacerbarea manifestărilor clinice (factori de mediu imediat înconjurător) şi îndepărtarea lor (scuturarea păturilor.Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente. urină şi spută pentru examenele de laborator. saltelelor. efedrină şi adrenalină subcutanat. transpiraţii profuze. nevoile. dezinfecţie). . oxigenoterapie. Nevoia de dormi şi a se odihni P: somn perturbat E: Astm bronşic S: tuse seacă.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. dispnee cu bradipnee expiratorie.Învăţ pacienta să utilizeze tehnici de relaxare.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. . cianoză. transpiraţii profuze.

Pacientul să beneficieze de un somn corespunzător cantitativ şi calitativ Intervenţii autonome . o baie caldă. Intervenţii delegate . Obiect ive: . dispnee cu bradipnee expiratorie.Învăţ pacientul să practice tehnici de relaxare. cianoză. . exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare. . transpiraţii profuze. cefalee.Observ şi notez calitatea. gradul de satisfacere a celorlalte nevoi. . 5. anxietate Obiect ive: . transpiraţii profuze. Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel afectiv E: Astm bronşic S: tuse seacă.Pun în valoare capacităţile. . de a crea legături semnificative. orarul somnului. . sentimentele. talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. .Dau posibilitatea pacientului să ia singur deciziile.Întocmesc un program de odihnă corespunzător organismului. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Astm bronşic S: tuse seacă.Pacientul să se poată afirma. . ideile şi dorinţele sale.Observ şi notez efectul tratamentului medicamentos asupra organismului Intervenţii delegate .Ajut pacientul să identifice posibilităţile sale de a asculta.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă un somn corespunzător cantitativ şi calitativ. de a schimba idei cu alţii. anxietate Obiect ive: . să aibă o percepţie pozitivă despre sine. . .Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii.Ofer pacientului o cană de lapte cald înainte de culcare. 4. .Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome .Învăţ bolnavul tehnici de relaxare.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. . dispnee cu bradipnee expiratorie. cefalee. de comunicare şi de relaxare. cianoză.

uşor resorbabile. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. a factorilor emoţionali).Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . .Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Îi explic necesitatea curelor climaterice. după expectoraţie. . .Orice regiune în scop de anestezie Soluţii administrate: . cu densitate mică Resorbţia: . Tehnica: Injecţia intradermică Scopul .Educ pacientul să-şi facă toaleta cavităţii bucale. acul fiind adaptat la seringă. prin intermediul unor ace care traversează ţesuturile.Educ pacientul cu privire la măsurile de prevenire a crizelor de astm bronşic (evitarea efortului fizic.Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice.Educ pacientul privind modul de administrare a tratamentului la domiciliu. . în special în saline. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Educ pacientul să facă exerciţii respiratorii. Pregătirea injecţiei (materiale): .Educ pacientul cu privire la modul de întreţinere şi utilizare a aparatului cu aerosoli la domiciliu. . . . .Explorator  Intradermoreacţii la tuberculină şi la diverşi alergeni . .Faţa externă a braţului şi a coapsei.Pacientul să dobândească atitudini.Foarte lentă Definiţie: Injecţia constă în introducerea substanţelor medicamentoase lichide în organism. .Faţa anterioară a antebraţului.Stimulez dorinţa de cunoaştere. .Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala.Educ pacientul să consume multe lichide pentru fluidificarea secreţiilor. alimentaţie raţională şi administrarea diferitelor tratamente.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Terapeutic  Anestezie locală  Desensibilizarea organismului în cazul alergiilor Locul injecţiei – regiuni lipsite de foliculi piloşi: .Încurajez şi ajut la formarea noilor deprinderi. . . modul de manifestare. efectele secundare ale acestuia şi regim alimentar în timpul tratamentului cu cortizon.Soluţii izotone. . . obiceiuri şi deprinderi noi. .

.Acele se găsesc împreună cu seringa în acelaşi ambalaj sau în ambalaje separate. .Asistenta îmbracă mănuşile sterile şi se aşează vizavi de bolnav.Se retrage brusc acul. . având drept cauză pătrunderea parţială a bizoului acului în grosimea dermului.Se utilizează seringi de unică folosinţă.Asistenta dezinfectează locul injecţiei.Se citeşte reacţia în cazul intradermoreacţiilor la intervalul de timp stabilit Incidente . stare de şoc cauzată de substanţa injectată. nu se tamponează locul injecţiei. . având un diametru de 5 – 6 mm şi înălţimea de 1 – 2 mm.Lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de coajă de portocală).Se prinde seringa în mâna dreaptă (între police şi mediul mâinii drepte) şi se pătrunde cu bizoul acului îndreptat în sus în grosimea dermului. cauza – pătrunderea soluţiei sub derm.Pacientul este informat să nu se spele pe antebraţ. risc de contaminare redus a pacientului.Lipotimie.Necrozarea tegumentelor din jurul injecţiei De ştiut: . . . economie de timp şi personal (pentru pregătirea în vederea refolosirii) şi manipulare uşoară.Se anunţă pacientul despre necesitatea şi utilitatea intervenţiei Execuţia injecţiei: . hemisuccinat de hidrocortizon când injecţia are drept scop testarea sensibilităţii organismului la diferite alergene De evitat: . . .Dezinfecţia pielii cu alcool în cazul intradermoreacţiei la tuberculină. . în ambalaj individual..Revărsarea soluţiei la suprafaţa pielii. . . . efedrină.Se observă. .Seringi sterile. se pregăteşte cu ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluţiilor şi alt ac cu diametrul mai mic pentru injectare Pregătirea injecţiei (pacient): .Asistenta întinde şi imobilizează pielea cu policele şi indexul mâinii stângi. . Îngrijirea ulterioară a pacientului . cu o capacitate în funcţie de cantitatea de soluţie medicamentoasă (seringi cu amboul situat excentric).Asistenta medicală pregăteşte adrenalină.Injecţia intradermică se poate face pe orice suprafaţă a corpului în scop de anestezic. .Asistenta îşi spală mâinile. să nu comprime locul injecţiei. sterilizate deoarece prezintă următoarele avantaje: condiţii maxime de sterilitate. formarea unei papule cu aspectul cojii de portocală. la locul de injectare.Se injectează lent soluţia prin apăsarea pistonului.

Pacienta să fie echilibrat hidro-electrolitic Intervenţii autonome . nevoile. pentru a- i conserva energia. edeme la nivelul membrelor inferioare. . Diagnostic medical: Ciroza hepatică. 61 Pacienta B.Aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie. Întocmiţi planul de îngrijire 2. . 64 646 . Tema nr.Respect normele de prevenire a infecţiilor nosocomiale. de 54 ani prezintă la internare: mărire de volum al abdomenului cu herniere ombilicală.Supraveghez comportamentul pacientului şi sesizez semnele de agravare a stării sale şi/sau apariţia semnelor de insuficienţă hepatică. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii .ascita E: Ciroza hepatică S: mărire de volum al abdomenului cu herniere ombilicală. . hidratez pacienta pe cale orală. durere la nivelul hipocondrului drept. .Pacienta să fie ferit de complicaţii.Furnizez explicaţii clare asupra îngrijirilor ce trebuie acordate. inapetenţa. oligurie Obiect ive: .Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator în vederea evaluării funcţiei hepatice. . . . şi pe cale parenterală cu soluţii de glucoză tamponată cu insulină.E. edeme la nivelul membrelor inferioare. în celelalte cazuri. inapetenţa. . . . astenie.Pacienta să prezinte o stare de confort fizic şi psihic. Intervenţii cu rol delegat . . îngrijesc cavitatea bucală. având în vedere receptivitatea crescută a pacientei la infecţii. . corticoterapia şi medicaţia calmantă a pruritului. oligurie.Asigur repaus la pat 16 – 18 ore/zi în decubit dorsal sau într-o poziţie adoptată de bolnavă care să îi faciliteze respiraţia.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. astenie.Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea. .Când este permis. durere la nivelul hipocondrului drept.Menţin igiena tegumentară.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima emoţiile. 1.Administrez medicaţia hepatoprotectoare. dacă e cazul. a lenjeriei şi a mucoaselor.Încurajez pacienta la citit şi alte activităţi pentru a-i înlătura starea de anxietate. . Tehnica: Pregătirea pacientului pentru paracenteză Planul de îngrijire 1.Reduc maxim efortul fizic al pacientei prin deservirea acestuia la pat.

Nevoia de a comunica P: perturbarea imaginii de sine E: Ciroza hepatică S: ascita Obiect ive: . . 2.Protejez patul cu aleză şi muşama.Pacienta să fie echilibrată psihic.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. Nevoia de a elimina P: Eliminare inadecvata E: Ciroza hepatică S: edeme la nivelul membrelor inferioare. urina (cantitatea şi culoarea).Administrez medicaţia hepatoprotectoare.Ajut pacienta să îşi satisfacă celelalte nevoi ale organismului.Educ pacienta şi antrenez familia pentru a respecta alimentaţia şi normele de viaţă impuse. . .Pacienta să-şi satisfacă celelalte nevoi fundamentale Intervenţii autonome . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este ferită de complicaţii. 3. oligurie Obiect ive: . zarzavaturi şi fructe fierte coapte. supe. . Intervenţii delegate . greutatea corporală şi le notez în foaia de temperatură. .Servesc bolnava la pat cu bazinet.Supraveghez scaunul.Încălzesc pacienta cu termofoare. perne electrice.Corectez tulburările hidro-electrolitice şi rezerva alcalină. .Asigur pacientei repaus la pat. icterul tegumentar. . pături. corticoterapia şi medicaţia calmantă a pruritului. 65 656 .Pacienta să aibă o percepţie pozitivă de sine. .O liniştesc din punct de vedere psihic.Hidratez pe cale parenterală pacienta cu soluţii de glucoză tamponată cu insulină. are un confort fizic şi psihic bun şi este echilibrat hidro-electrolitic. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrat hidro-electrolitic şi acido- bazic. piureuri de zarzavat. Bolnava reuşeşte să îşi satisfacă celelalte nevoi fundamentale. . Pacientul este echilibrat psihic. .Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic şi acido-bazic.Alimentez bolnavul cu produse lactate. .Menţin constantă temperatura corporală (deoarece au loc pierderi de energie). . Alimentele sunt desodate.Hidratez pe cale orală pacienta. .

.Pacienta să fie ferit de pericole interne sau externe 66 666 .

Stimulez dorinţa de cunoaştere. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o imagine pozitivă despre sine şi este ferită de pericolele interne şi externe. talentele şi realizările anterioare ale bolnavei. . administrare a diferitelor tratamente. . Intervenţii delegate .Încurajez şi ajut la dobândirea noilor deprinderi Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. ceea ce determină hipertensiune în ramurile venei porte (în ciroza hepatică. tumorile peritoneale).Obstacole în circulaţia portală. . .Dau posibilitatea pacientei să ia singur decizii. 4. Tehnica: Pregătirea pacientului pentru paracenteză Definiţie: Puncţia abdominală sau paracenteza constă în traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui trocar în diferite scopuri. . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii cu rol autonom . obiceiuri şi deprinderi noi. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. .Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. În cavitatea peritoneală se poate acumula lichid (ascită) care poate avea drept cauză: . anxiolitice. insuficienţa cardiacă.Pacienta să dobândească atitudini.Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. ideile şi dorinţele sale.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala. de comunicare şi de relaxare. alimentaţie raţională.Pun în valoare capacităţile.Inflamaţia (în peritonita tuberculoasă) 67 676 .Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Supraveghez în permanenţă bolnava. . .Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. .Ţin lecţii de formare a deprinderilor igienice. sentimentele.Învăţ pacientul tehnici de afirmare de sine.Administrez medicaţia prescrisă de medic: antidepresive.Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime nevoile. Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Ciroza hepatică S: anxietate Obiect ive: . mod de viaţă echilibrat. . . modul de manifestare. . Intervenţii delegate .Antrenez pacienta în discuţii cu colegii de salon care au aceeaşi boală ca şi el. . .Antrenez bolnava în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii.

Pentru diagnosticul citologic. cu flancul stâng la marginea patului şi trunchiul uşor ridicat.Se execută cu prudenţă la pacienţii cu diateze hemoragice şi în precomă.Pregătirea fizică:  se invită bolnavul să urineze (dacă e cazul se va face sondaj vezical). la mijlocul ei Pregătirea puncţiei:  Materiale: .Traumatismele închise ale viscerelor abdominale.Pregătirea psihică: se informează pacientul asupra necesităţii puncţiei şi i se asigură securitatea şi intimitatea . . . anestezice locale. . sarcină. pense hemostatice. . tampoane.Ascitele care nu se resorb prin metodele obişnuite de tratament.  Pentru efectuarea dializei peritoneale Indicaţii: .Paravan. . venei cave inferioare. la punctul de unire a treimii medii cu treimea mijlocie a liniei ce uneşte ombilicul cu spina iliacă antero- superioară stângă.Pentru îngrijirea locului puncţiei: cearşaf împăturit pe lungime. ace de 5–6 mm. tăviţă renală  Pacientul: . . .  se dezbracă regiunea abdominală. . mănuşi chirurgicale.Ascitele masive care provoacă tulburări circulatorii şi respiratorii prin presiunea asupra diafragmului.Pe linia Monroe-Richter – în fosa iliacă stângă.Colecţiile de lichid închistate se evacuează numai chirurgical. când se bănuieşte hemoperitoneu. tuburi prelungitoare. . găleată gradată de 10 l. . .Instrumente şi materiale sterile: trocar gros cu diametrul de 3–4 mm.De protecţie a patului pe care se execută puncţia. cilindru gradat.Pentru recoltarea şi colectarea lichidului: eprubete. tonico-cardiace. câmp chirurgical.  Recoltarea lichidului şi examinarea sa în laborator pentru stabilirea naturii sale .  se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal în pat peste cearşaful împăturit în lung. hidronefroză. cu un mandrin ascuţit şi unul bont de rezervă.Pe linia ombilico-pubiană.Explorator:  Pune în evidenţă prezenţa lichidului peritoneal. comprese.Terapeutic:  Evacuarea unei colecţii libere de lichid în ascitele masive.Scop: .Pentru dezinfecţia tegumentului tip III. bisturiu.Chisturi ovariene mari. seringi de 5 şi 20 ml.Substanţe medicamentoase. . Locul puncţiei: . 68 686 . romplast. bacteriologic şi enzimatic al ascitei Contraindicaţii: .

 se măsoară circumferinţa abdominală 69 696 .

serveşte medicului tubul prelungitor al canulei trocarului (pentru evacuare). iar cealaltă serveşte mănuşile chirurgicale medicului înainte de a face anestezia locală. 70 707 .Medicul execută incizia sau direct puncţia cu trocarul. . respiraţia şi starea bolnavului. una din asistente menţine pacientul în poziţia dată.Medicul face anestezia locală. . face dezinfecţie tip III. . .Medicul alege locul puncţiei. . tensiunea arterială. aşează pacientul în poziţia corespunzătoare locul ales de către medic. Îngrijirea ulterioară a pacientului: .O asistentă serveşte medicului câmpul chirurgical.Se face de către medic ajutat de una sau două asistente.Medicul şi asistentele se spală pe mâini şi se dezinfectează. . . .Agrafele se scot după 48 – 72 ore. determinarea densităţii. una din asistente pregăteşte patul cu muşama. . . se notează valorile înregistrate în primele 24 ore.Execuţia puncţiei: . . una din asistente supraveghează scurgerea lichidului în vasul colector. Pregătirea produsului pentru examinare: . fixându-l cu ace de siguranţă. .Medicul şi cele două asistente schimbă poziţia pacientului dacă se întrerupe scurgerea lichidului.Pansamentul se schimbă respectând măsurile de asepsie. . dezinfectează locul puncţiei şi serveşte medicului bisturiul sau trocarul.Cele două asistente strâng cearşaful în jurul abdomenului. . .Medicul retrage trocarul. scoate mandrinul.Se suplineşte pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale. aleză şi cearşaf. .Se măsoară circumferinţa abdominală şi se notează. aprecierea aspectului lui.Se derulează în salon sau în sala de tratamente. cealaltă asistentă recoltează în eprubete lichidul de ascită.După 6 ore se îndepărtează cearşaful strâns în jurul abdomenului. medicul protejează locul puncţiei cu câmpul steril.Se asigură în încăpere linişte şi o temperatură optimă.Examenul macroscopic constă în măsurarea cantităţii de lichid evacuat. una din asistente supraveghează permanent faciesul.Medicul aplică agrafa Michel dacă a folosit bisturiul. . una din asistente dezinfectează locul puncţiei.Se aşează comod în pat.Se monitorizează pulsul.Medicul adaptează tubul prelungitor. se adaugă 1-2 picături din lichidul de cercetat. iar cealaltă pacientul. . cealaltă asistentă pregăteşte locul puncţiei. astfel încât locul puncţiei să fie cât mai sus pentru a evita presiunea asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare. face o cută a pielii şi aplică un pansament uscat compresiv.Reacţia Rivalta: într-un pahar conic se pun 50 ml de apă distilată şi o picătură din acid acetic glacial. .

.Hemoragie digestivă manifestată prin hematemeză şi melenă. bacteriologic. data. . . ora şi numele persoanei care a executat puncţia. ceea ce înseamnă că lichidul de ascită este bogat în albumine fiind de natură inflamatorie şi purtând denumirea de exsudat. . având drept cauză tulburările circulatorii şi purtând denumirea de transsudat.  Reacţia este pozitivă când picătura de lichid se transformă într-un nor ca un „fum de ţigară”. biochimic – eprubetele cu lichid sunt etichetate şi trimise la laborator. Notarea puncţiei în foaia de observaţie: .Se notează cantitatea de lichid evacuat.Se notează circumferinţa abdominală înainte şi după evacuarea lichidului. ceea ce înseamnă că lichidul este sărac în albumine.  Reacţia este negativă când picătura de lichid cade în pahar fără să producă modificări.Examenul citologic. Accidente: .Persistenţa orificiului de puncţie prin care se scurge lichid 71 717 .Colaps vascular prin decompensarea bruscă a cavităţii abdominale.

. îndepărtarea reziduurilor.Pentru localizarea durerii folosesc repere anatomice şi terminologia descriptivă. . Tema nr. intensă. moderată. 0 greaţă.Iau măsuri sporite de evitarea transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor.Pentru intensitatea durerii rog pacientul să utilizeze termeni ca: uşoară. agitaţie. se practică apendicectomie cu rahianestezie. febră.8 C.Aplic pungă cu gheaţă pe regiunea afectată pentru ameliorarea durerii. .Plaga operatorie să se vindece fără complicaţii Intervenţii autonome .După operaţie ajut pacientul să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare. cărţi. 62 Copilul I.  Învăţ pacientul tehnici de relaxare. diminuarea mişcării. . 2. TV şi prin fixarea atenţiei pe alte probleme decât ale durerii respective.Determin pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile. . Tehnica: Îngrijirea pacientului cu vărsătură Planul de îngrijire 1. făcând analogii. 72 727 . durere Obiect ive: . . 1.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. insuportabilă. poziţie antalgică. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: operaţia chirurgicală S: cicatricea post-operatorie. . . curăţenie. .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente.După operaţie în seara primei zile aşez pacientul în poziţie Fowler. . .Pacientul să prezinte o stare de bine fără dureri .Asigur pacientului confortul şi îndepărtez factorii agravanţi prin:  Aşez pacientul în poziţie corespunzătoare. alimentaţie. febră 38. în vârstă de 12 ani se internează pentru durere abdominală cu punct maxim de intensitate în fosa iliacă dreaptă şi cu iradiere în membrul inferior drept.  Îi distrag atenţia pacientului prin: meloterapie. . .Dacă pacientul nu-şi găseşte cuvinte pentru a descrie durerea o ajut dându-i exemple. în semişezândă. sterilizare.Manifest înţelegere pentru suferinţa pacientului. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. Întocmiţi planul de îngrijire postoperator. microclimat. vărsături. dezinfecţie).  Întind cearşafurile.A. aprovizionare cu apă.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului.

împreună cu bolnavul.) Intervenţii delegate . 650 g fructe proaspete.Învăţ pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative. 100 g untură de porc .În ziua operaţiei pacientul se alimentează parenteral. adaug 13% 0 pentru fiecare grad de temperatură peste 37 C şi 20 – 30% pentru agitaţie. .Administrez medicaţia prescrisă de medic: antibiotice. distrucţii celulare. glucoză 5%. 100 g unt. pasiv şi apoi activ pentru a preveni tromboflebita (se începe cu mobilizarea în pat.Refac pacientului echilibrul acido-bazic în funcţie de rezerva alcalină. nu se închide etc.Urmăresc orarul şi distribuţia meselor. . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o stare de bine şi fără dureri. pacientul ajutându-se de agăţătoarele fixate la pat). 500 g cartofi. în vederea înlocuirii unui aliment cu altul:  100 grame glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr.  100 g lipide sunt cuprinse în: 100 g ulei vegetal. . . 2. la indicaţia medicului. cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic.Stabilesc un program de activităţi fizice.Reechilibrez pacientul. 450 g carne albă (pasăre. apoi în poziţie şezând. .Explorez preferinţele pacientului asupra alimentelor permise şi interzise. . 400 g brânză.Schimb ori de câte ori este nevoie pansamentul şi anunţ medicul dacă observ vreo schimbare (rana supurează. viţel). 200 g pâine. Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată prin deficit E: operaţia chirurgicală S: sete. . lactat. .La indicaţia medicului administrez medicaţie sedativă 73 737 . este roşie. începând cu ziua 1 se reia alimentaţia treptat – regim hidric. 650 g peşte. senzaţie de foame. bicarbonat de sodiu. 450 g fructe uscate. durere Obiect ive . 120 g orez. iar în 5 zile se ajunge la o alimentaţie completă.Pacientul să fie echilibrată nutriţional Intervenţii autonome .Las pacientul să aleagă alimentele după gusturile sale. . antiseptice. convulsii. în funcţie de gusturi şi capacitate. după datele ionogramei.Urmăresc ca bolnavul să consume numai alimente cuprinse în regim. 135 g tăiţei. Intervenţii delegate .Pacientul să fie echilibrată hidro-electrolitic şi acido-bazic . Plaga operatorie se vindecă normal. antiinflamatoare şi antalgice. 200 g legume uscate. respectând contraindicaţiile regimului.Calculez numărul de calorii în funcţie de diferite stări patologice.  100 g proteine sunt cuprinse în: 3000 ml lapte. hidrozaharat.Mobilizez pacientul precoce.

3. . durerea Obiect ive: . . . de comunicare şi de relaxare. programului raţional de viaţă şi de muncă.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. de a crea legături semnificative.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe. . .Încerc să restabilesc bolnavului încrederea în sine şi capacitatea de muncă anterioară îmbolnăvirii. ideile şi dorinţele sale.Stimulez dorinţa de cunoaştere. talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. . . .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Învăţ bolnava tehnici de relaxare. Nevoia de a comunica P: comunicare inadecvată la nivel afectiv E: operaţia chirurgicală S: anxietate. Intervenţii delegate . să aibă o percepţie pozitivă despre sine.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile.Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. de a schimba idei cu alţii. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: operaţia chirurgicală S: anxietatea. 4.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele.Pacientul să dobândească atitudini.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala.Insist asupra respectării regimului alimentar. nelinişte. . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrată hidro-electrolitic. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. acido-bazic şi nutriţional. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome .Pacientul să se poată afirma. . . .Dau posibilitatea pacientului să ia singură deciziile.Ajut pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta.Pacientul să fie ferită de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . durere Obiect ive: . 74 747 . . . modul de manifestare.Stabilesc un program de activitate fizică a pacientului: exerciţii fizice moderate. sentimentele.Pun în valoare capacităţile.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.

Pacientul să fie menajat fizic şi psihic în timpul vărsăturii . Obiective: . cu cantităţi mici de lichide reci.Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi acido-bazic Intervenţii cu rol autonom . .Administrez medicaţia simptomatică la indicaţia medicului (antiemetice).Încep încet rehidratarea orală. Tehnica: Îngrijirea pacientului cu vărsătură Prin vărsături înţelegem evacuarea pe gură a conţinutului stomacal. . aproape de marginea patului. vitamine şi electroliţi 75 757 . amestecuri de aminoacizi. reprezentând modalitatea de apărare a organismului faţă de un conţinut stomacal dăunător. obiceiuri şi deprinderi noi.În funcţie de starea pacientului aşez pacientul în semişezând. hidrolizate proteice. .Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative Intervenţii cu rol delegat . cu capul într-o parte. . .Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate.Suprim alimentaţia pe gură şi alimentez pacientul parenteral prin perfuzii cu glucoză hipertonă. oferite cu linguriţa . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini.Corectez tulburările electrolitice şi rezerva alcalină.Îl liniştesc din punct de vedere psihic. .Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez produsul eliminat. şezând sau în decubit dorsal. Vărsătura sau voma este un act reflex cu centrul în bulbul rahidian.

.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu. Tema nr. cu deformarea regiunii şi impotenţă funcţională. .Ajut pacientul să-şi recunoască anxietatea. Radiologic se confirmă diagnosticul de: Fractură completă fără deplasare.Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative. impotenţă funcţională Obiect ive: . se internează în secţia chirurgie infantilă prezentând durere locală şi plagă superficială uşor sângerândă la nivelul 1/3 medii a femurului drept. pentru a evita pericolele prin accidentare. Nevoia de a evita perico lele P1: risc de accidente E: afectarea aparatului locomotor S: durere locală. . .. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este ferit de accidente şi prezintă o stare de bine.Pacientul să prezinte o stare de bine Intervenţii autonome . 1. în vârstă de 14 ani. .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente (eventual rog pe unul din părinţii copilului să se interneze în spital ca însoţitor). Tehnica: Principii de îngrijire a unei plăgi (toaletă şi pansament) Planul de îngrijire 1.Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru examenele clinice şi paraclinice Intervenţii delegate . . emoţiile.Administrez medicaţia prescrisă de medic. . . deformarea regiunii.Asigur pacientului repaus la pat. .Asigur condiţii de mediu adecvate.Creez un mediu optim pentru ca bolnavul să-şi poată exprima temerile. 63 Victimă a unui traumatism prin cădere de pe bicicletă. .Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate. Întocmiţi planul de îngrijire 2.Învăţ pacientul tehnici de relaxare.Determin pacientul să participe la luarea deciziilor. plagă superficială.Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. furnizez informaţiile de care are nevoie. 74 747 . nevoile.N. agitaţie. .Pacientul să fie ferit de accidente .Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. copilul T. . .Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului.

Pacientul să aibă tonusul muscular şi forţa musculară păstrată.Ajut medicul să efectueze acupunctura şi anestezia locală. 2.Aplic pungă cu gheaţă pe regiunea afectată pentru ameliorarea durerii şi retragerea tumefierii.  Lărgesc bandajele prea strânse.Pacientul să-şi menţină integritatea tegumentelor Intervenţii autonome .După vindecarea plăgii superficiale imobilizez cu feşele gipsate femurul Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul declară ameliorarea durerii şi resimte starea de confort.Manifest înţelegere pentru suferinţa pacientului. .  Rog aparţinătorul să îmi dea concursul în toate tehnicile pe care le întreprind. moderată. agitaţie Obiect ive: . P2: durerea intensă E: afectarea aparatului locomotor S: plagă superficială. TV şi prin fixarea atenţiei pe alte probleme decât ale durerii respective. 75 757 .Planific împreună cu pacientul un program de exerciţii. . .Ajut pacientul să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare. . Intervenţii delegate . insuportabilă.Dacă pacientul nu-şi găseşte cuvinte pentru a descrie durerea îl ajut dându-i exemple. cărţi.Asigur pacientului confortul şi îndepărtez factorii agravanţi prin:  Aşez pacientul în poziţie corespunzătoare. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură P: imposibilitatea de a merge E: afectarea aparatului locomotor S: plagă superficială. . . .  Învăţ pacientul tehnici de relaxare. intensă. agitaţie Obiect ive: . impotenţă funcţională.Pentru localizarea durerii folosesc repere anatomice şi terminologia descriptivă.Pacientul să declare ameliorarea confortului Intervenţii autonome .  Întind cearşafurile. deformarea regiunii.Administrez analgezice pentru ameliorarea durerii cu 30 de minute înainte de culcare la indicaţia medicului.Pentru intensitatea durerii rog pacientul să utilizeze termeni ca: uşoară.  Îi distrag atenţia pacientului prin: meloterapie. . . făcând analogii.Pregătesc feşele pentru pansarea plăgii superficiale . impotenţă funcţională. deformarea regiunii.Pacientul să resimtă scăderea intensităţii durerii. .

Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării P: impotenţa funcţională E: afectarea aparatului locomotor S: plagă superficială. de a schimba idei cu alţii.Ajut pacientul în cunoaşterea şi reevaluarea capacităţilor sale. iar tegumentele sunt integre. Nevoia de a comunica P: comunicare ineficientă la nivel intelectual E: afectarea aparatului locomotor S: plagă superficială. .Redau încrederea pacientului că imobilitatea sa este trecătoare şi că îşi va putea relua activitatea. deformarea regiunii. 76 767 . .Pun în valoare capacităţile.Pacientul să-şi recapete încrederea şi stima de sine . . .Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . .Rog ca aparţinătorul să îmi dea concursul în vederea realizării tehnicilor.Ajut pacientul să identifice posibilităţile sale de a asculta. . ideile şi dorinţele sale.Învăţ bolnavul tehnici de relaxare. talentele şi realizările anterioare ale bolnavului. . deformarea regiunii.Pacientul să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale Intervenţii autonome .Învăţ pacientul care este postura adecvată şi cum să efectueze exerciţii musculare active. îl servesc la pat cu cele necesare. agitaţie Obiect ive: . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are tonusul muscular şi forţa musculară păstrată. de a crea legături semnificative. . impotenţă funcţională.Rog ca aparţinătorul să îmi dea concursul în vederea realizării tehnicilor Intervenţii delegate .Dau posibilitatea pacientului să ia singur deciziile.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile. 3.Încurajez pacientul în orice progres obţinut. Intervenţii delegate .Suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor sale.Administrez medicaţia prescrisă de medic. . 4. impotenţă funcţională.Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii. .Pacientul să se poată afirma. . . sentimentele. agitaţie Obiect ive: . de comunicare şi de relaxare.

. . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afectarea aparatului locomotor S: plagă superficială. . Consult pacientul în planificarea activităţilor propuse. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . . . a idealurilor ei. . să nu obosească mâna afectată. obiceiuri şi deprinderi noi. . . Conving pacientul de importanţa deciziilor şi de responsabilitatea care îi revine. fracturile. . . .Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind entorsele.Recomand pacientului cure de calciu şi vitamine pentru întărirea oaselor şi articulaţiilor.Rog ca aparţinătorul să îmi dea concursul în vederea realizării tehnicilor Intervenţii delegate . impotenţă funcţională. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. Observ reacţiile pacientului la luarea deciziilor. . a obiectivelor realizate.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul şi-a recăpătat încrederea şi stima de sine şi poate realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.Ajut pacientul să cunoască şi să-şi însuşească criteriile de control care o ajută în aprecierea activităţii sale zilnice. Informez pacientul asupra dreptului său de a lua decizii care îl privesc. .Educ bolnavul să facă cure de nămol pentru întărirea oaselor şi articulaţiilor şi ameliorarea durerilor. .Educ bolnavul să facă la început exerciţii active şi pasive moderate. .Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Notez orice modificare în comportamentul sau starea pacientului.Pacientul să dobândească atitudini. deformarea regiunii.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. .Stimulez dorinţa de cunoaştere. 5. ultrasunete. . luxaţiile.Ajut pacientul în recuperarea fizică pentru reducerea handicapului şi obţinerea independenţei. kinoterapie. Orientez pacientul spre alte activităţi decât cele anterioare în raport cu capacităţile sale. .Educ bolnavul sa facă şedinţe de acupunctură. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Observ obiectivitatea aprecierilor pacientului.Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. agitaţie Obiect ive: . . 77 777 .

antiseptice neiritante (cloramină 0.Curăţarea plăgii prin turnare în jet. . . apoi degresarea cu eter sau benzină. apoi cu alcool . iar antisepticele de a dezinfecta plaga.Tunderea regiunii păroase.2 – 0. leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fără leziuni tisulare de profunzime. Tehnica: Principii de îngrijire a unei plăgi (toaletă şi pansament) Definiţie: Plăgile sau rănile sunt leziuni traumatice caracterizate prin întreruperea continuităţii tegumentelor sau a mucoaselor (soluţie de continuitate).Acoperirea plăgii se face cu comprese sterile (din pachete ermetic închise).Dezinfecţia în jurul plăgii cu tinctură de iod. Toaleta şi pansarea plăgii la locul accidentului a) Toaleta şi dezinfecţia tegumentului – când plaga se află într-o regiune cu păr se începe cu: .Atenţie!!! Nu se face tamponarea cu vată! Nu e toarnă nici un fel de substanţă în plăgile penetrante. în funcţie de regiunea unde se află plaga. din jurul plăgii spre exterior b) Toaleta plăgii .Se poate face o tamponare superficială a plăgii cu tampoane de tifon umezite în substanţe neiritante. impurităţile.Este necesară spălarea pe mâini înaintea începerii manevrelor. cu apă sterilă (fiartă şi sterilă). apoi cu alcool.Compresele vor fi astfel manevrate.Tamponarea plăgii se face cu comprese şi tampoane de tifon sterile. care nu trebuie să depăşească marginile cu 2 – 3 cm. 78 787 . prin mişcări circulare. .Respectarea cu stricteţe a măsurilor de asepsie constitui succesul vindecării rapide şi fără complicaţii. în mod mecanic. leucoplast sau prin înfăşare (bandajare). în organe şi cavităţi naturale. . . . încât să nu se atingă cu mâinile suprafeţele ce vin în contact cu plaga. eventual şi sedative. Acestea au rolul de a îndepărta cu ajutorul jetului.Spălarea tegumentului în jurul plăgii cu apă şi săpun. de întinderea ei şi de eventualele ei complicaţii.Se face cu galifix.Primul ajutor în îngrijirea plăgilor va urmări prevenirea infectării acestora. . ser fiziologic. pentru calmarea durerilor şi liniştirea bolnavului. permanganat de potasiu 1/400 – culoare roz-pal. perforante.4%. .Dezinfecţia tegumentului din jurul plăgii se face din nou cu tinctură de iod. De reţinut: . d) Acoperirea plăgii . e) Fixarea pansamentului .Atenţie! Aceste dezinfectante nu trebuie să intre în plagă pentru că sunt foarte iritante. apă oxigenată 3%). .Înaintea efectuării pansamentului se administrează antalgice (algocalmin). c) Dezinfecţia din nou a tegumentului .

La cabinetele medicale unde nu există posibilitatea sterilizării materialelor textile.Cu ajutorul acestei pense se mai ia o pensă sterilă şi apoi se închide cutia.  Cu mâna stângă se cuprinde flaconul cu benzină (sau alt flacon cu altă substanţă de care este nevoie) şi se toarnă peste tamponul din mâna dreaptă. . Se închide casoleta.Seringi sterile. Material necesar.  Se deschide capacul casoletei cu ultimele două degete ale mâinii drepte. O pensă se ia în mâna stângă şi devine pensa de servit. ace de siguranţă.Degresarea şi dezinfecţia tegumentului: 79 797 . . .Servirea din casoletă – casoleta va fi aşezată în aşa fel încât să se poată deschide cu mâna dreaptă. Pe o măsuţă se pun în ordine: .Tăviţă renală. Dopul acestor flacoane poate fi eventul perforat şi străbătut de un tub de plastic de aproximativ 5 cm lungime. se folosesc comprese sterile din pachete închise ermetic. Pensa din mâna dreaptă va fi pensa de lucru. Această manevră se poate executa fără a lăsa pensa de servit din mâna stângă. pentru ca braţul celui care deschide casoleta să nu ajungă deasupra materialului steril din casoletă. Observaţie.Cu mâna dreaptă se ia o pensă sterilă (fără să se atingă restul instrumentelor). .  Tamponul de vată este preluat cu pensa din mâna dreaptă. bineînţeles având grijă ca ea să nu se desterilizeze. .În cazul fracturilor deschise nu se scot fragmente osoase. muşama. tinctură de iod. tampoane de vată şi tifon. sedative.Casoletă cu comprese sterile de diferite mărimi. .Antalgice. meşe de tifon.Nu se scot ţesuturi care nu au fost eliminate cu apă oxigenată (pericol de hemoragie) Toaleta şi pansarea plăgii în cabinetele medicale 1. ser fiziologic. Ce nu se face? . Tehnica de lucru Aplicarea tehnicii de către o singură persoană – se deschide cu mâna stângă cutia de instrumente: . . . . foarfeci. sonde canelate sau butonate. aleză.Flacoane sterile etichetate în care se află: benzină.La locul accidentului nu se explorează plaga cu nici un fel de instrument. Din aceste comprese sterile se pot confecţiona pe loc tampoane cu ajutorul a două pense sterile. . 2. alcool.Cutie cu instrumente sterile: pense. soluţie Rivanol 1‰. feşe de tifon.Cutie de instrumente cu tuburi şi lame de cauciuc sterile. având grijă să nu se desterilizeze pensa de lucru care este păstrată în mână şi cu ajutorul pensei din mâna stângă (pensa de servit) se scoate un tampon de vată. . apă oxigenată. vată sterilă. permanganat de potasiu 1/4000.

apoi se îndepărtează cu ajutorul pensei de lucru . Pentru aceasta se face curăţarea repetată cu tampoane uscate din tifon sau îmbibate cu soluţii de ser fiziologic (uneori cu antiseptice). se degresează tegumentul din jurul plăgii. cu tampoane de tifon. Plaga trebuie să fie în cele din urmă pe cât posibil curată. se tamponează marginile compresei care acoperă vechiul pansament. Curăţarea se poate repeta turnând ser fiziologic şi tamponând din nou uscat. avort.  Dacă plaga este descoperită. prin muşcătură de animale. fracturi deschise.Tratarea plăgii  Se schimbă pensa de lucru cu altă pensă sterilă din cutia de instrumente. fără secreţii şi fără sfaceluri. se îmbibă cu apă oxigenată sau cu ser fiziologic călduţ. Atenţie deosebită se va acorda plăgilor înţepate cu aşchii. Se acoperă plaga cu pansament steril.  Fie fixând compresa care acoperă pansamentul cu leucoplast.  După toaleta plăgii se dezinfectează din nou tegumentul cu tinctură de iod şi alcool.  Măsuri de protecţie nespecifică 80 808 .  Observaţie: În cazul în care există pansament pe plagă. respectând manevra deschisă). cuie. se pot aplica în plagă comprese umede îmbibate în soluţii antiseptice: Rivanol 1‰. cu tamponul îmbibat cu benzină. arsuri sau orice plagă murdărită cu pământ. prin badijonarea tegumentului în jurul pansamentului şi apoi acoperirea pansamentului cu o compresă.  Când pansamentul este aderent. spini.Fixarea pansamentului se face:  Fie cu galifix (mastisol). Peste compresele umede se aplică comprese uscate şi la nevoie vată sterilă. Cloramină 4‰. bandajare .  Pentru dezinfecţia tegumentului se foloseşte un tampon steril. în felul acesta se va dezlipi mult mai uşor. apoi cu alt tampon îmbibat cu alcool se îndepărtează urmele de iod. praf de stradă etc. Servirea tamponului se face ca mai sus cu precizarea că tamponul va fi îmbibat cu tinctură de iod.Profilaxia tetanosului  Local: Toate plăgile produse în mediu şi cu agenţi traumatici suspecţi trebuie tratate în mod special. Se tamponează spuma cu ajutorul unui tampon de tifon steril (luat din casoletă. . în funcţie de necesităţi şi indicaţii.  Se face toaleta plăgii cu apă oxigenată în jet.  Observaţii: în cazul plăgilor mai vechi de 6 ore sau care au fost pansate anterior. acesta va fi îndepărtat astfel:  Cu tamponul îmbibat în soluţia degresantă. apă oxigenată 3% etc.  Fie prin înfăşare.

hipermanganat de potasiu 1/40000. bromocet 1‰).  Antibioterapie 81 818 .  Tratarea cu antiseptic (apă oxigenată. Curăţarea chirurgicală a plăgilor.

cutanată sau intradermică). 1 sondă canelată.P.25 ml ser antitetanic. ser antitetanic 3.000 – 15. 1 penso Kocher.  Anatoxină tetanică (A. la copil şi 400 – 500 U.Schema minimală de desensibilizare  Se injectează subcutanat 0. intramuscular în doză unică cu desensibilizare prealabilă conform schemei minimale.T.A. 1 port-ac. Trusa de mică chirurgie trebuie să conţină minimum: 2 pense chirurgicale. 2 pense Pean.  Dacă nu apar reacţii locale şi generale se injectează subcutanat încă 1 ml ser antitetanic.  Măsuri de protecţie specifică – se aplică diferenţiat:  La persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administrează A.  Toaleta plăgii trebuie să ţină seama de timpul scurs de la producerea accidentului. Se aşteaptă 30 minute. Atenţie: la persoanele alergice desensibilizarea se practică numai la spital.  La persoanele amnanezic suspecte de sensibilitate se face testare (conjunctivală.1 ml soluţie 1/10 ser antitetanic + ser fiziologic steril. în primele 6 ore plaga se consideră neinfectată şi se poate sutura la nevoie.) intramuscular în altă zonă decât serul antitetanic în doză de 0.I.Precizări  Pansamentul va fi făcut de 2 persoane.000 U. la care se administrează în doză unică.  Pentru a putea sutura o plagă în orice cabinet medical trebuie să existe „o trusă de mică chirurgie” sterilizată şi recipient închis cu aţă chirurgicală sterilizată şi păstrată în alcool.000 U.I.  Dacă nu apar reacţii locale şi generale se injectează subcutanat 0.000 – 15. 2 – 3 ace chirurgicale. intramuscular 0.A. Se aşteaptă 30 minute. toarnă soluţiile. la adult. 1 foarfecă chirurgicală. 1 bisturiu.5 ml  De reţinut  Serul antitetanic heterolog se poate înlocui cu imunoglobulină umană antitetanică pe cale intramusculară în doză unică de 200 U.I.A.T.  Excepţie fac politraumatizaţii gravi.A.P.  Dacă nu apar reacţii locale şi generale se administrează restul cantităţii de ser antitetanic  Atenţie: asistenta medicală va avea pregătită trusa de urgenţă pentru tratarea accidentelor serice (şocul anafilactic) în caz de nevoie . cu stare de şoc şi hemoragie.A. deschide casoleta.5 ml (o singură doză)  Nu se administrează ser antitetanic.A. .I.  La persoanele nevaccinate sau cu vaccinări incomplete se administrează:  Ser antitetanic 3. Se aşteaptă 30 minute.  Reguli de respectat 82 828 . în acest caz persoana a doua serveşte pensele sterile. 1 sondă butonată.

83 838 . Dezinfectarea tegumentului în jurul plăgii se face prin mişcări circulare din jurul plăgii spre exterior (altfel există riscul să se infecteze plaga cu germeni de pe piele care sunt aduşi în plagă).

degresare cu alcool.  Îndepărtarea urmelor de iod cu alcool 84 848 . pentru a putea fi cuprinse în mână şi pentru a putea păstra în mână şi pensa de servit.  Soluţiile folosite la pansat se vor schimba zilnic (de aceea nu se vor pregăti în cantitate mare).  Este bine ca recipientele în care se află soluţiile pansamentului să fie de culoare închisă.  Este contraindicată metoda păstrării pensei de servit în flacoane deschise cu alcool. să nu fie prea mari. Pensele sterile necesare se scot pe loc din cutia de instrumente. Pensa de servit se schimbă la fiecare pansament.  Casoleta şi cutia de instrumente nu rămân deschise în timpul efectuării pansamentului.  Atenţie la bolnavii alergici la iod sau alte substanţe medicamentoase!!  Pentru aplicarea unei tehnici aseptice corecte este recomandat ca dezinfectarea tegumentului din jurul plăgii să se facă respectând următorii timpi:  Dezinfectare.  Aseptizare cu tinctură de iod.

K.Învăţ pacientul să utilizeze tehnici de relaxare.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile. . Tema nr.Tratamentul medicamentos îl fac la pat în poziţie orizontală.. Tehnica: Hemostaza provizorie Planul de îngrijire 1. emoţiile.Asigur repaus fizic şi psihic. 85 858 . . hipertensiune arterială 100/80 mm Hg.G. se internează într-o stare de agitaţie marcată. . dezinfecţie).Institui alimentaţie pasivă la pat. .Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. hipotensiune arterială Obiect ive: . Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: afecţiune cardiacă S: hemoragie nazală.Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru explorări funcţionale şi îl îngrijesc după examinare (oxigenoterapia. microclimat. cu sângerare abundentă la nivelul narinei stângi. tremurături le extremităţilor. 64 Pacientul F.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. . paloare. aprovizionare cu apă. în vârstă de 43 de ani. îndepărtarea reziduurilor. sterilizare. etc. furnizez informaţiile de care are nevoie. .Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . transpiraţii reci. în primele zile în decubit dorsal. .Asigur pacientului un maxim de confort fizic şi psihic. .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente (vizite scurte pentru a nu obosi bolnavul).Îi interzic fumatul. Regimul alimentar al bolnavului va fi hiposodat şi hipocaloric. . curăţenie. .Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu.Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. asigur condiţiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentarea pacientului (pacientul prezintă lipotimie). nevoile.Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. . .D. 1.Fracţionez mesele pentru a evita consumul de cantităţi mari la o masă. Întocmiţi planul de îngrijire 2. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare..). E.Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă fără complicaţii. . alimentaţie. . . transpiraţii reci.Medicaţia o fac cu mare punctualitate deoarece întârzierile pot provoca bolnavului emoţii inutile. cunoscut cu hipertensiune arterială. .

Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. . ..Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active. pasive şi masaje Intervenţii delegate . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: circulaţie inadecvată E: afecţiune cardiacă S: transpiraţii reci. . Intervenţii delegate . Nevoia de a bea şi a mânca P: potenţial de deshidratare E: afecţiune cardiacă S: transpiraţii reci. 84 848 .Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientului.Învăţ pacientul să întrerupă consumul de tutun.Administrez medicaţia prescrisă de medic: diuretice. prezentate atrăgător.Aerisesc salonul şi umezesc aerul din încăpere pentru a favoriza respiraţia. beta-blocante. . .Institui la recomandarea medicului mici transfuzii de sânge pentru a combate pierderea de sânge din hemoragia nazală Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un mediu de siguranţă şi este echilibrat psihic.Încerc să grupez la maxim intervenţiile pentru a nu supune bolnavul la eforturi inutile. . inhibitori de enzimă de conversie etc. la ore regulate. hipocalorică şi hipolipidică.Institui o alimentaţie hiposodată. hipotensiune arterială. paloare Obiect ive: .În primele zile alimentez bolnavul la pat.Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o circulaţie adecvată şi este echilibrat psihic. 3.Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată Intervenţii autonome .Învăţ pacientul să reducă grăsimile şi clorura de sodiu din alimente. . alcool şi cafea.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic şi acido-bazic Intervenţii autonome . paloare Obiect ive: . . .Urmăresc efectul medicamentelor. . 2. .Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată.Învăţ pacientul să aibă o alimentaţie bogată în fructe şi zarzavaturi.

instituind perfuzii cu glucoză. . talentele şi realizările anterioare ale bolnavului.Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii.Ajut pacientul să identifice posibilităţile sale de a asculta.Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . paloare. Nevoia de a comunica P: comunicare inadecvată la nivel afectiv E: afecţiune cardiacă S: anxietate. . 650 g peşte. 200 g legume uscate. ideile şi dorinţele sale. de comunicare şi de relaxare.Corectez echilibrul acido-bazic în funcţie de ionograma serică şi la indicaţia medicului. viţel). 100 g unt.Lichidele le administrez pacientului fracţionat pentru a evita creşterea bruscă a tensiunii arteriale. 450 g carne albă (pasăre. Intervenţii delegate .  100 g proteine sunt cuprinse în: 3000 ml lapte.Alimentez pacientul parenteral. .Las pacientul să aleagă alimentele după gusturile sale respectând contraindicaţiile regimului. 400 g brânză. . 650 g fructe proaspete.La indicaţia medicului îi administrez pacientului anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferit de pericole interne sau externe.  100 g lipide sunt cuprinse în: 100 g ulei vegetal.Dau posibilitatea pacientului să ia singur deciziile. Intervenţii delegate .Pacientul să se poată afirma. . tremurături le extremităţilor. . hidrolizate de proteine. în vederea înlocuirii unui aliment cu altul:  100 grame glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr. . de a schimba idei cu alţii. de a crea legături semnificative. 100 g untură de porc . 4. vitamine şi electroliţi la indicaţia medicului. amestecuri de aminoacizi. 200 g pâine. hipertensiune arterială 100/80 mm Hg Obiect ive: . 450 g fructe uscate. 120 g orez. . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul este echilibrat hidroelectrolitic şi acido-bazic. 500 g cartofi.Învăţ pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative. transpiraţii reci.Zilnic fac pacientului bilanţul hidric. .Învăţ bolnavul tehnici de relaxare.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile. sentimentele. 135 g tăiţei. .Pun în valoare capacităţile.

Pacientul să dobândească atitudini.Pentru plăgile din regiunea laterală a scalpului. 5. Tehnica: Hemostaza provizorie Exista 3 metode prin care o hemoragie poate fi oprită provizoriu prin aplicarea unei compresiuni în diferite zone ale regiunii implicate în accidente. în aceste situaţii riscul infecţilor prezentat de apăsarea pe plagă a unei mâini care nu este tocmai sterilă trece pe planul secund. obiceiuri şi deprinderi noi. Ele sunt: I. Punctele de elecţie cele mai des utilizate sunt: .Stimulez dorinţa de cunoaştere. Compresiunea digitala pe rana – primul gest este aplicarea imediată a mâinii sau a degetelor pe locul respectiv. . . transpiraţii reci.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe.  Să se prezinte la control periodic la medicul de familie Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. .Explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala. hipertensiune arterială 100/80 mm Hg.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. Compresiunea manuală în punctele de elecţie – constă în comprimarea digitală a arterelor care iriga regiunea lezată pe un plan dur subiacent acestora. din aceste motive se înlocuieşte cu compresiunea circulară în cazul hemoragiilor de la nivelul membrelor. problema esenţiala fiind evitarea hemoragiei.Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome .  Să facă zilnic exerciţii fizice şi plimbări.  Să evite stresul psihic (stări conflictuale. . tremurături le extremităţilor. paloare. . . prin acest procedeu se poate obţine o hemostază rapid si eficientă. aproximativ la jumătatea acestuia.Educ pacientul astfel:  Să aibă un regim de viaţă echilibrat (să alterneze perioadele de activitate cu perioadele de repaus). dar are dezavantajul că nu poate fi ţinută pentru mult timp. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. la aproximativ 1 – 2 cm de unghiul acesteia. se poate comprima artera temporală superficială.  Să aibă o alimentaţie echilibrată. pe marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian. . . modul de manifestare. deasupra arcadei zigomatice omolaterale.Pentru plăgile din teritoriul arterei faciale se execută compresiunea la nivelul ramurii inferioare a mandibulei. fiind obositoare pentru cel care acorda primul ajutor şi în unele cazuri poate face dificilă manevrarea bolnavului.Artera carotida comuna se poate comprima la nivelul tuberculului lui Chassaignac. surmenaj intelectual).Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afecţiune cardiacă S: agitaţie marcată. Obiect ive: . II.

consecinţele negative ale aplicării garoului să fie cât mai reduse.Se realizează cu ajutorul unui garou sau cu maneta unui tensiometru. . deasupra locului unde a fost aplicat iniţial. prin apăsarea acesteia în depresiunea subclaviculară. pe durata degarotării hemostaza va fi efectuată prin compresiune digitală pe locul de elecţie corespunzător. Hemostaza prin compresiune circulară este o metoda eficientă. compresiunea circulară se poate realiza doar dacă garoul şi faşa sunt ancorate folosind o contrapriză. . care are însa o serie de indicaţii clare. Elementele care trebuie respectate în cazul compresiunii circulare sunt: . .La nivelul rădăcinilor membrelor. o constricţie insuficientă în cazul hemoragiilor de origine mixtă arterio- venoasă. tegumentele ischemiate devin alb-livide datorită excluderii circulaţiei din zona respectivă. .Pentru ca această compresiune să fie cât mai eficientă şi pentru ca apăsarea să acţioneze ţintit. .Durata aplicării garoului ar trebui să nu depăşească 30 – 60 de minute. .Îndepărtarea garoului se face doar de către persoane avizate.Artera subclaviculară se comprima în cazul hemoragiilor membrului superior – regiunea proximală (umăr. iar garoul se plasează deasupra sediului unei hemoragii arteriale sau mixte . de preferinţă in unităţi spitaliceşti.Prevenirea apariţiei şocului de garou se poate face prin scăderea temperaturii la nivelul segmentului ischemiat (hipotermie segmentară) care se realizează prin aplicarea unor pungi de gheaţă la nivelul membrului afectat. braţ). poate să mărească debitul hemoragiei. . . se introduce între garou şi tegument o faşă sau ceva asemănător la nivelul traiectului arterei principale care irigă regiunea lezată. deoarece prin colateralele venoase turtite circulaţia e suprimată iar prin arterele care sunt de obicei profunde sângele mai trece şi irigă zona lezată.Cel care instituie o compresiune circulară şi nu însoţeşte persoana accidentată până la unitatea de îngrijiri medicale este obligată să noteze pe un bilet momentul accidentului şi al aplicării acestui mijloc de hemostază. . având şi o serie de dezavantaje care trebuie luate în considerare atunci când recurgem la aceasta manevră.Garoul se aplică cat mai aproape de plagă pentru ca teritoriul ischemiat şi deci. . .Artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime. caz în care o comprimăm de prima coastă. III. având ca scop reducerea intensităţii metabolismului local.Artera femurală se poate comprima la nivelul arcadei inghinale. arterele radială şi ulnară se comprimă pe radius respectiv pe ulna la nivelul articulaţiei radiocarpiene. pe faţa anterioară a antebraţului în cazul hemoragiilor de la nivelul mâinii. dacă durata transportului se prelungeşte.Se aplica doar în cazul hemoragiilor de la nivelul membrelor. . la fiecare 20 de minute se slăbeşte garoul pentru aproximativ 5 – 10 minute după care aplică din nou.În partea posterioară a maleolei mediale se poate comprima artera tibială posterioara iar artera pedioasă în primul spaţiu intermetatarsian. în special asupra vaselor implicate.Aplicarea corectă a garoului face ca sângerarea să se oprească. . eventualele manevre .Artera humerală se comprimă pe humerus la nivelul şanţului bicipital intern (între reliefurile muşchilor biceps si triceps brahial).

se agravează odată cu trecerea timpului. putând deveni ireversibile şi sistemice dacă aceasta compresiune va fi menţinută mai mult timp. terapeutice care au mai fost întreprinse. aceste consecinţe sunt: . Consecinţele negative ale aplicării garoului încep odată cu realizarea compresiunii circulare.

c) Regionale – constau din afectarea terminaţilor nervoase (care sunt cele mai sensibile la ischemie). . muşchii sunt ceva mai rezistenţi la ischemie (aproximativ 4 – 6 ore) d) Sistemice – acestea apar începând cu ridicarea garoului. cu mărimea teritoriului ischemiat. precum şi cu temperatura existentă la nivelul zonei ischemiate. Ansamblul modificărilor stării generale a organismului care poate apare odată cu desfacerea garoului sunt cunoscute sub denumirea de şoc de garou şi sunt reprezentate de colaps vascular periferic (hipotensiune. dispariţia pulsului periferic). nervii comprimaţi si ischemiaţi pot să se degradeze ireversibil (să apară paralizii) după o perioada de 60 – 120 de minute. se manifestă iniţial prin durere care poate fi foarte puternică chiar la câteva minute de la aplicarea garoului. gravitatea lor este direct proporţionala cu durata aplicării garoului.

în vârstă de 69 ani declară că în urma unei stări conflictuale familiale a simţit o durere intensă precordială cu iradiere spre baza gâtului şi pe traseul brahiocubital stâng.Ajut pacientul să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare. chemărilor la telefon).I. fără să îl ridic din poziţie şezândă. . 1. .Mesele zilei le fracţionez pentru a evita consumul de cantităţi mar la o masă. . . 65 Pacientul H. emoţiile. . . Tema nr. nevoile. . ceaiuri.Respect orele de administrare a medicamentelor. agitat şi îi este teamă de moarte. Prezintă transpiraţii reci. . . deoarece întârzierile pot provoca bolnavului emoţii inutile .Pacientul să nu prezinte complicaţii imediate sau tardive Intervenţii autonome . Întocmiţi planul de îngrijire 2.Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea.Învăţ pacientul tehnici de relaxare. în primele zile în decubit dorsal.Aşez bolnavul în decubit dorsal şi în repaus absolut.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. Tehnica: Efectuarea EKG (electrocardiograma) 1.Tratamentul medicamentos îl administrez numai la pat în poziţie orizontală. În primele zile voi alcătui un regim alimentar compus din lichide şi pireuri date lent cu lingura. . .Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului. senzaţie de moarte iminentă Obiect ive: . .Asigur legătura pacientului cu familia prin vizite frecvente (dar evit vizitarea bolnavului în grup sau vizitele lungi).Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.Regimul alimentar pe care îl administrez va fi hiposodat şi hipocaloric.Pacientul să nu mai prezinte durere. .Furnizez mijloace de comunicare adecvate stării pacientului (evitarea discuţiilor cu voce tare. .Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu. compoturi sucuri de fructe. . . ouă moi. Nevoia de a evita perico lele P: durerea E: afecţiune cardiacă S: agitaţie.Servesc bolnavul la pat cu urinar şi bazinet.Creez un mediu optim pentru ca pacientul să îşi poată exprima temerile. Diagnostic medical: Infarct miocardic acut.Îi interzic cu desăvârşire fumatul şi alcoolul . durere intensă precordială. este panicat.Institui bolnavului o alimentaţie pasivă la pat.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate. . .

Pregătesc psihic şi fizic pacientul pentru examenele radiologice şi de laborator Intervenţii delegate . determinarea leucocitozei.Informez pacientul asupra stadiului bolii sale. 2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: scăderea debitului cardiac (obstrucţia coronariană) E: afectare cardiacă S agitaţie. 1 fiolă = 50 ml) câte 2 fiole la 4 – 6 ore.Urmăresc efectul medicamentelor.Administrez medicaţia prescrisă de medic: anticoagulante (heparină 300 – 400 mg/24 ore. acidului uric. colesterolului. asupra gradului de efort pe care poate sa îl depună.Învăţ pacientul să întrerupă consumul de alcool şi tutun.Diureze şi scaunul le notez în foaia de observaţie. concomitent trombostop 4 – 6 tablete pe zi.Constipaţia trebuie combătută cu clisme uleioase sau laxative uşoare Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă durere şi complicaţii imediate sau tardive. . să aibă o alimentaţie bogată în fructe. . durere intensă precordială. . a fibrinogenului.Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe .Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o circulaţie adecvată şi este echilibrat psihic. glicemiei. a VSH. senzaţie de moarte iminentă Obiect ive: . timpul Quick) pentru examenele de laborator.Pacientul să se poată afirma şi să aibă o percepţie pozitivă de sine . . 3.Pacientul să prezinte circulaţie adecvată.Recoltez sânge (pentru dozările enzimatice. zarzavaturi.Pacientul să fie echilibrat psihic Intervenţii autonome . . să suprime grăsimile şi clorura de sodiu din alimentaţie. .Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. Nevoia de a comunica P: anxietate E: afecţiune cardiacă S: transpiraţii reci. xilină – 200 mg intramuscular (20 ml 1%) intravenos sau în perfuzie pentru preîntâmpinarea hiperexcitabilităţii miocardului. asupra importanţei continuării tratamentului medicamentos Intervenţii delegate . senzaţie de moarte iminentă Obiect ive: . iniţial şi apoi în funcţie de timpul Quick. . .

iar cea a camerei de 20 – 22 C. . Nevo ia de a fi curat. în funcţie de starea lui generală.  Îl ajut pe pacient să se îmbrace.Pun în valoare capacităţile. .Învăţ bolnavul tehnici de afirmare de sine. de comunicare. 5. în funcţie de starea lui generală. senzaţie de moarte iminentă Obiect ive: . cada. . de a crea legături semnificative.La recomandarea medicului administrez pacientului antidepresive. . 4. să se pieptene. . de a proteja tegumentele şi mucoasele P: intoleranţă la efort E: afecţiune cardiacă S: agitaţie. mă asigur că temperatura apei este de 0 0 37 – 38 C. ideile şi dorinţele sale. Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: Infarct miocardic acut S: agitaţie. senzaţie de moarte iminentă Obiect ive: . apoi.Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe. îi fac baie generală. de relaxare. Intervenţii autonome .Pacientul să prezinte tegumentele şi mucoasele curate. sentimentele. să îşi taie unghiile . . talentele şi realizările bolnavului.Pentru toaleta pe regiuni.Ajut bolnavul de a schimba idei cu alţii. durere intensă precordială.Pentru baia generală:  Îi pregătesc materialele pentru baie. pregătesc salonul şi materialele. . îngrijit. să îşi facă toaleta cavităţii bucale.Supraveghez în permanenţă bolnavul.Dau posibilitatea pacientului să îşi exprime nevoile.La început efectuez toaleta pe regiuni. protejez pacientul cu paravan şi îi efectuez toaleta sau îl ajut să îşi facă toaleta. .Conştientizez pacientul în legătură cu importanţa menţinerii curate a tegumentelor. durere intensă precordială. pentru prevenirea îmbolnăvirilor Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are tegumentele şi mucoasele curate şi şi- a dobândit stima de sine.Bolnavul să îşi dobândească stima de sine Intervenţii autonome .Antrenez bolnavul în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii Intervenţii delegate . . anxiolitice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă faţă de sine şi este ferită de pericole interne sau externe.

Insist asupra respectării regimului alimentar. O electrocardiograma nu prevede apariţia unui infarct miocardic. .Conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte) . ventricule. . Un sistem natural electric. este analizată de aparat şi mai apoi de către medic.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. în special când se suspicionează un posibil infarct. ECG) este un test ce măsoară impulsurile electrice ale inimii. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . . . Această reprezentare grafică. braţelor şi picioarelor. modul de manifestare.Instruiesc bolnavul asupra modului de viaţă la externare: modul cum trebuie luate medicamentele. programului raţional de viaţă şi de muncă Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. determinate de un dezechilibru electrolitic .Probleme ale ritmului cardiac (aritmii) .Evaluarea unei dureri de piept inexplicabile.Modificări ale activităţii electrice. Investigaţii O electrocardiogramă este indicată pentru: . obiceiuri şi deprinderi noi. .Verific dacă bolnavul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. Aceştia sunt conectaţi la un aparat ce transformă impulsurile electrice într-o reprezentare grafică. prezentarea la control periodic. Cele doua camere de sus sunt denumite atrii. Tehnica: Efectuarea EKG (electrocardiograma) Electrocardiograma (EKG. nocivităţii fumatului.Semne de inflamaţie a sacului ce înconjoară inima (pericardite). iar cele de jos. hipertrofia unei camere (pereţii camerei sunt îngroşaţi). face ca muşchiul inimii să se contracte şi să pompeze sângele către plămâni şi restul corpului. pe care o înregistrează pe hârtie.Dovezi ale măririi de volum a inimii . o bună educaţie a bolnavului reduce şansele unei decompensări sau agravări. alte cauze posibile ale durerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o electrocardiograma sunt aritmiile. Inima este o pompă musculară formata din patru camere. scăderea fluxului sanguin către inimă (ischemia). .Semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii .Stimulez dorinţa de cunoaştere. inflamaţia sacului ce înconjoară inima (pericardita). O electrocardiograma poate sa arate: .Încerc să restabilesc bolnavului încrederea în sine şi capacitatea de muncă anterioară îmbolnăvirii. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. . semnele supradozării digitale. denumite electrozi.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavului privind boala. ce apare sub forma unei linii. Activitatea electrică a inimii poate fi detectată de la nivelul pielii prin nişte mici discuri metalice. . În timpul electrocardiogramei electrozii sunt ataşaţi de piele la nivelul toracelui.Pacientul să dobândească atitudini. .

.Monitorizarea activităţii electrice ale inimii. .

nu există motive pentru care un pacient sa nu . atunci când există factori de risc pentru boli cardiace (precum diabetul zaharat. precum un internist. iar rezultatul este interpretat de către un medic. Între piele şi electrozi poate fi plasat un gel special sau nişte mici tampoane îmbibate cu alcool sanitar. O electrocardiogramă durează în medie 5 până la 10 minute. aceasta perioadă se poate prelungi. sau istoric familial de afecţiuni cardiace la vârste tinere). Pe durata efectuării testului.Diagnosticarea hipertrofiei ventriculare. sunt curăţate si eventual rase. atunci când zona în care vor fi ataşaţi electrozii este curăţată şi rasă. fumatul. Electrocardiograful este portabil. uneori medicul poate ruga pacientul să-şi ţină respiraţia pentru câteva secunde. După terminarea investigaţiei electrozii şi gelul sunt îndepărtaţi. un medic de familie. Pacientul poate simţi o senzaţie de căldură sau înţepătură. acest proces este denumit telemetrie. electrozii trebuie repoziţionaţi în timpul testării. deoarece activitatea musculară poate influenţa rezultatul. pacientul trebuie să stea întins. cardiolog sau chirurg. În cele mai multe din cazuri. pacientul trebuie să-şi îndepărteze toate bijuteriile şi hainele de pe jumătatea superioară a corpului. Zonele de la nivelul pieptului. Riscuri Nu există riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme. atunci când se măsoară ritmul cardiac. . . Pot fi folosiţi si electrozi de unică folosinţă ce nu necesită gel sau alcool. hipertensiunea arterială. În timpul electrocardiogramei pacientul va sta întins pe o masă sau pe un pat. astfel încât EKG-ul poate fi efectuat. pacientul nu trebuie să se mişte sau să vorbească. de la nivelul mâinilor şi a picioarelor. hipercolesterolemia. Acesta este un test foarte sigur. de către un cadru medical. dispneea. Mod de efectuare Electrocardiograma este efectuată. În unele cazuri. nemişcat şi să respire normal. pacientul poate fi monitorizat cardiac continuu printr-un electrocardiograf. O electrocardiogramă poate fi folosită pentru a evalua simptomele unei afecţiuni cardiace (precum o durere inexplicabilă de piept. Înainte de efectuarea EKG-ului. practic. mâinilor şi a picioarelor unde vor fi plasaţi electrozii. ceea ce poate crea un mic disconfort.Verificarea funcţionării unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defibrilatoare) implantate în inimă cu scopul de a menţine regulat ritmul acesteia. De reţinut! Electrocardiograma este o investigaţie nedureroasa. Pregătirea pentru electrocardiogramă Medicul care efectuează electrocardiograma trebuie informat asupra medicaţiei pe care pacientul o are prescrisă. de exemplu. Pentru rezultate optime. oriunde. În cazul aparatelor mai vechi.Monitorizarea eficientei si a efectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta activitatea electrică a inimii. Pielea şi părul pot fi trase atunci când electrozii sunt îndepărtaţi. ameţeli. de obicei. Electrozii şi gelul pot fi reci atunci când sunt aplicaţi. pentru a îmbunătăţi conducerea impulsurilor electrice. In cazul spitalizării. pentru a furniza o suprafaţă curată şi netedă. Pacientul primeşte de obicei EKG-ul ca dovada a examinării sale de către un medic. . palpitaţii sau o stare de slăbiciune) sau funcţia cardiacă. Unele medicamente pot influenţa rezultatele electrocardiogramei.

poată efectua o electrocardiograma. Prin . Electrozii detectează numai impulsurile produse de inimă.

În aceste cazuri este necesară o formă specială a electrocardiogramei denumita EKG de efort. dacă este necesar. În unele cazuri EKG-ul decelează anomalii numai în timpul efortului fizic sau atunci când apar simptomele. Există mai multe feluri de aritmii cardiace. Unda P. Părţile componente ale EKG-ului sunt denumite unda P. Dacă arterele coronare ce furnizează sângele muşchiului cardiac sunt blocate. un segment ST supra sau subdenivelat corespunde unui muşchi cardiac lezat sau care nu primeşte suficient sânge . Această leziune apare pe electrocardiogramă. neregulat cu origine în ventriculi (fibrilaţie ventriculară). Segmentul ST nu este supra sau subdenivelat. În timp. istoricului medical. Anormal Când apar modificări EKG înseamnă existenţa unei afecţiuni cardiace. segmentul ST si unda T: . Tot în categoria aritmiilor intra şi anomaliile de conducere a impulsurilor electrice.Unda P reprezintă înregistrarea activităţii electrice a camerelor superioare (atriile) Complexul QRS reprezintă înregistrarea activităţii electrice a camerelor inferioare (ventriculi) . Electrocardiograma Normal Frecvenţa cardiacă (in mod normal este între 60 si 100 bătăi pe minut) şi ritmul sunt regulate. Boala coronariană şi infarctul miocardic. complexul QRS. O frecvenţă cardiacă sub 60 de bătăi pe minut este denumită bradicardie. a altor investigaţii. O frecvenţă cardiacă peste 100 de bătăi pe minut este denumita tahicardie. Din acest motiv electrocardiograma trebuie interpretată în contextul simptomatologiei. Ritmul cardiac. Semnele precoce de infarct miocardic sunt reprezentate de supradenivelarea segmentului ST.Segmentul ST apare ca o linie dreaptă între complexul QRS şi unda T.Unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxează din punct de vedere electric şi se pregătesc pentru o noua contracţie.corp nu trece nici un curent electric provenit de la aparat. după 94 949 . sau un ritm rapid regulat cu pornire in atrii (flutter atrial). complexul QRS si unda T sunt normale. determinând apariţia ischemiei sau chiar a necrozei (moartea muşchiului cardiac). Tahicardiile includ un ritm rapid. Rezultate Electrocardiograma este o reprezentare grafică cu un tipar caracteristic a impulsurilor electrice generate de inima. examenului clinic şi. Un EKG normal nu exclude posibilitatea existenţei unei afecţiuni cardiace. Semnele precoce de ischemie cardiacă (scăderea fluxului sanguin coronarian) sunt reprezentate de subdenivelarea segmentului ST. Activitatea atriilor este normală. deci nu există riscul de electrocutare. acesta primeşte mai puţin oxigen decât are nevoie.

Medicamentele. Niveluri crescute sau scăzute ale acestor electroliţi. cum sunt calciul si potasiul.Defecte ale electrocardiografului sau interferenţe electrice datorate împământării necorespunzătoare sau datorate altor aparate electrice aflate în vecinătate Ataşarea necorespunzătoare a electrozilor la piele .ului în timpul spitalizării sau la domiciliu.Monitorizarea Holter înregistrează continuu activitatea inimii timp de 24 până la 48 deore. acest aparat emite un semnal ce va fi captat şi afişat de un sistem central de monitorizare. Activitatea normală a inimii depinde de nivelurile sanguine normale. aceasta trebuie coroborată cu analize sanguine specifice pentru leziunile muşchiului cardiac. ale complexului QRS sau a undei T. aceasta poate să apară iniţial normală sau nemodificată faţă de alte EKG-uri anterioare. Un segment ST supradenivelat apare şi în cazul inflamării muşchiului inimii (miocardita) sau a sacului ce înconjoară inima (pericardita). De reţinut! Dacă se efectuează o electrocardiogramă în timpul unui infarct miocardic. . Hipertrofia cardiacă (îngroşarea pereţilor camerelor). Exista câteva tipuri specifice de electrocardiograme precum telemetria. ea necesită ataşarea a cel puţin doi electrozi conectaţi la un aparat de dimensiuni mici. ce poate fi plasat în buzunar.Telemetria si monitorizarea Holter sunt folosite pentru urmărirea continuă a EKG. Afecţiunile ce pot determina apariţia hipertrofiei sunt hipertensiunea arterială. ale unor substanţe chimice (denumite electroliţi). Factori care pot modifica EKG Factorii ce pot interfera cu acurateţea testării si rezultatul acesteia sunt: . Anumite medicamente administrate pentru afecţiuni cardiace sau de alta natură pot determina modificări ale EKG- ului. Inflamarea inimii.Dacă pacientul vorbeşte în timpul testării . monitorizarea ambulatorie a EKG-ului (Holter) si electrocardiograma de efort: . ce dispar la efort. cardiomiopatia şi bolile valvulare. Modificări chimice (dezechilibre electrolitice). complexului QRS apare mai adâncă pe EKG.Anxietate sau apariţia dispneei . Un segment ST supradenivelat sau o unda T negativa. precum modificări ale undei P.Telemetria este folosită in timpul spitalizării. electrocardiograma trebuie repetată (denumite EKG-uri seriate) la câteva ore sau zile. determina apariţia anumitor aritmii. pot sa apara la rasa neagra.Efort fizic important înaintea efectuării testării .Plasarea greşită a electrozilor. de aceea. boala coronariană. . anomaliile de ritm cardiac sunt înregistrate şi pot declanşa o alarmă la apariţia lor. în timp ce pacientul îşi desfăşoară activităţile zilnice Electrocardiograma de efort este folosita pentru decelarea modificărilor ce apar în 95 959 . Unele modificări ale EKG-ului sugerează îngroşarea muşchiului inimii la nivelul uneia sau a mai multor camere.

timpul efortului. 96 969 .

Electrocardiograma Holter este o monitorizare continuă a activităţii cardiace printr-un mic electrocardiograf portabil. Înainte de a efectua o electrocardiogramă de efort se face una în repaus. Electrocardiograma de efort se realizează in timpul exerciţiilor fizice. deoarece anumite anomalii ce apar în timpul efortului sunt mai greu de interpretat. Este posibil ca după efectuarea unei electrocardiograme sa fie necesare şi alte investigaţii pentru a pune un diagnostic cert. în special. pentru a putea compara modificările ulterioare. 97 979 . persoanelor cu factori de risc pentru afecţiuni cardiace. EKG. Pentru a detecta aceste modificări se efectuează o electrocardiogramă de efort sau Holter. Această electrocardiogramă martor este utilă. O parte dintre medici recomandă efectuarea unei electrocardiograme martor tuturor pacienţilor peste 35 de ani. făcând astfel periculoasă efectuarea unei electrocardiograme de efort.ul de repaus poate decela un flux sanguin coronarian scăzut. De asemenea. Uneori apar modificări EKG numai in timpul efortului sau a simptomelor.

anxietate şi palpitaţii.Furnizez mijloacele de comunicare adecvate stării pacientei.Institui un regim dietetic (reducerea aportului caloric). evitarea alimentelor bogate în colesterol.Creez un mediu optim pentru ca pacienta să îşi poată exprima temerile. antebraţ şi marginea cubitală a mâinii stângi. în vârstă de 63 ani. emoţiile. . .Încurajez pacienta la lectură şi alte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate.La recomandarea medicului administrez nitroglicerină 2 tablete a 0. Nevoia de a evita perico lele P: durerea retrosternală E: afectare cardiacă S: anxietate. reducerea cantităţii de hidrocarbonate. . .Pacienta să nu mai prezinte durere . obeză. braţ. . . Tema nr. Întocmiţi planul de îngrijire 2. . scurte pentru a nu obosi bolnava).Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome .Învăţ pacienta tehnici de relaxare. 66 Pacienta L.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative Intervenţii delegate . . este internată de urgenţă în secţia Cardiologie pentru următoarele semne şi simptome: dispnee paroxistică.Servesc la pat pacienta cu urinar şi bazinet în primele zile.. durere precordială Obiect ive: .Determin pacienta la luarea deciziilor privind îngrijirile. . Tehnica perfuziei Planul de îngrijire 1.5 mg sublingual.Institui bolnavei repaus total obligatoriu.Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente (dar. 1. durere precordială cu caracter constrictiv cu debut brusc. nitrit de amil: 2 – 5 picături pe batistă de inhalat (acţionează în circa 10 secunde) Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai prezintă durere şi este echilibrată psihic. .Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu. alimentaţie echilibrată cu evitarea grăsimilor animale.Ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea.Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate.Recoltez sânge şi urină pentru examenele de laborator. cu iradiere spre baza gâtului. hipertensivă. 98 989 . .Pregătesc pacienta fizic şi psihic pentru examenele de laborator şi cele radiologice. nevoile.Suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului în primele zile.M. . . . apoi îl ajut. palpitaţii. .

Administrez medicaţia prescrisă de medic Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o circulaţie adecvată şi este echilibrat psihic 3. hipertensiune Obiect ive: .Conştientizez bolnava de importanţa activităţilor fizice zilnice moderate.Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric. 2.Urmăresc periodic greutatea corporală. 99 999 . durere precordială. . nelinişte.  100 g proteine sunt cuprinse în: 3000 ml lapte. .Stabilesc un program de activităţi fizice.Urmăresc efectul medicamentelor. 650 g peşte. 400 g brânză. . hiposodat şi normohidric. 450 g carne albă (pasăre. . 450 g fructe uscate. 200 g pâine. . pasive şi masaje Intervenţii delegate .Pacienta să fie conştientă de rolul mişcării şi alimentaţiei echilibrate în reducerea greutăţii corporale Intervenţii autonome .Stabilesc un regim alimentar: hipocaloric. respectând contraindicaţiile regimului. 200 g legume uscate. Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată prin surplus E: Obezitate S: greutate mare. 100 g unt.  100 g lipide sunt cuprinse în: 100 g ulei vegetal. viţel).Învăţ pacienta să reducă grăsimile şi clorura de sodiu din alimente. în vederea înlocuirii unui aliment cu altul:  100 grame glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr. 135 g tăiţei.Urmăresc ca bolnava să consume numai alimente cuprinse în regim.Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie P: circulaţie inadecvată E: afectare cardiacă S: anxietate. alcool şi cafea. . . . 100 g untură de porc . în funcţie de gusturi şi capacitate.Învăţ pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative.Pacienta să fie echilibrată psihic Intervenţii autonome . 120 g orez.Pacienta să prezinte circulaţie adecvată.Urmăresc orarul şi distribuţia meselor. împreună cu bolnava.Las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale. . .Pacienta să îşi reducă greutatea corporală. dispnee paroxistică Obiect ive: . 650 g fructe proaspete. . . .Învăţ pacienta să aibă o alimentaţie bogată în fructe şi zarzavaturi.Învăţ pacienta să întrerupă consumul de tutun. 500 g cartofi.

de relaxare. frica. Intervenţii delegate .Recomand bolnavei reducerea consumului de alcool.) survenite în familie sau la locul de muncă. de a crea legături semnificative.Pacienta să se poată afirma şi să aibă o percepţie pozitivă de sine . talentele şi realizările bolnavei.Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. .Pacienta să dobândească atitudini. . Nevoia de a comunica P: anxietate E: afectare cardiacă S: anxietate. dispnee paroxistică Obiect ive: .Învăţ bolnava tehnici de afirmare de sine. modul de manifestare. .La indicaţia medicului administrez medicaţie sedativă Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta începe să scadă din greutate şi conştientizează rolul mişcării şi alimentaţiei în reducerea greutăţii corporale 4. tutun şi cafea. modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare. .Pacienta să fie ferit de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . sentimentele. anxiolitice Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta are o percepţie pozitivă faţă de sine şi este ferită de pericole interne sau externe. . . dispnee paroxistică Obiect ive: . .Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. durere precordială. . . .Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala. contrarietatea etc.Recomand bolnavei îndepărtarea stresului psihic.Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime nevoile. obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome . . nelinişte. ideile şi dorinţele sale. tensiunea psihică de orice gen (neliniştea. nelinişte. . de comunicare. durere precordială.Antrenez bolnava în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii Intervenţii delegate .La recomandarea medicului administrez pacientei antidepresive.Ajut bolnava de a schimba idei cu alţii.Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe.Stimulez dorinţa de cunoaştere.Supraveghez în permanenţă bolnava. 4. Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: afectare cardiacă S: anxietate.Pun în valoare capacităţile.Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. .

10 cm cu ace pentru injecţii intravenoase si intramusculare sterilizate. foarfece.romplast.diluant si favorizând excreţia din organism a produşilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine. .1 – 2 pense sterile. .tăviţă renală. . . Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. alimentaţie pe cale parenterală.substanţe dezinfectante: alcool. . . ciclism).Se desface aparatul de perfuzie şi se închide prestubul. se desprinde sau se topeşte la flacără parafina de pe suprafaţa dopului. închise cu dop de cauciuc şi armatură metalică sau în pungi originale de material plastic. Se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon. picătură cu picătură.Se pregătesc instrumentele şi materialele necesare.tava medicala acoperita cu un câmp steril. . Pregătirea materialelor necesare: .C. .casoletă cu câmpuri sterile. benzină iodată. prin canule de material plastic ce se introduc transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau chirurgical. riguros sterilizate şi încălzite la temperatura corpului. depurativ .Încerc să restabilesc bolnavei încrederea în sine şi capacitatea de muncă anterioară îmbolnăvirii. practicare unor sporturi (înot.soluţii hidrante in sticle R.Educ pacienta să evite eforturile fizice mari. tenis. . . Scop : hidratarea şi mineralizarea organismului.Stabilesc un program de activitate fizică a pacientei: exerciţii fizice moderate. vată. Tehnica . . . Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct în venă. mers pe jos 60 – 90 minute/zi.trusa pentru perfuzat soluţii ambalată steril. .pensă hemostatică. . care se dezinfectează cu alcool. a soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionică si volemică a organismului. Tehnica perfuziei Definiţie – introducerea pe cale parenterală (intravenoasă). deoarece cresc apetitul şi tensiunea arterială. prin evidenţierea venei în care se fixează o canulă de plastic ce se menţine chiar câteva săptămâni (denudare venoasă).garou de cauciuc. . .stativ prevăzut cu brăţări cu cleme pentru fixarea flacoanelor.1 – 2 seringi Luer de 5 .T. .perna muşama. . administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit. tinctura de iod. obiceiuri şi deprinderi noi. .casolete cu comprese sterile.Se îndepărtează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu el prin dopul flaconului.

Se fixează cu leucoplast amboul acului şi porţiunea tubului învecinat acestuia. .Se aşează bolnavul pe pat.Se coboară progresiv port-acul.Înainte de golirea flaconului se închide prestubul.Spălarea pe mâini cu apă şi săpun. în direcţia axului vasului. . . imediat sub ac tubul de aer.I se explică bolnavului necesitatea tehnicii. . în funcţie de necesitate. fără să se atingă trocarul.Se administrează bolnavului lichide călduţe (dacă este permis). . se extrage axul din venă. lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de perfuzie. aparatul rămânând atârnat pe stativ. . . .Se dezinfectează plica cotului cu alcool.Se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast. .Se deschide prestubul.Se examinează calitatea şi starea venelor. Îngrijirea bolnavului după tehnica . . în decubit dorsal. . . se exercită o presiune asupra venei puncţionate cu un tampon îmbibat în soluţie dezinfectantă şi printr-o mişcare bruscă.Se aşează bolnavul confortabil în patul său. . până când tubul se umple cu lichid. . cu antebraţul în extensie şi pronaţie. având grijă să depăşească nivelul soluţiei sau al substanţei medicamentoase. .Se aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului.Se închide cu pensa hemostatic.Se dezinfectează locul puncţiei cu tinctura de iod. . pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi se reglează viteza de scurgere a lichidului de perfuzat. . se închide prestubul pentru a împiedica pătrunderea aerului în perfuzor şi se racordează aparatul de perfuzie la noul flacon.Se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide prestubul.Se deschide prestubul. operaţia de schimbare trebuie să se petreacă cât mai repede. fiind eliminate complet bulele de aer. de pielea bolnavului . . se îndepărtează garoul şi se adaptează amboul aparatului de perfuzie la ac. se aplică un pansament steril şi se fixează cu romplast. cu ajutorul prestubului. . pentru a nu se coagula sângele refulat din ac şi se reglează din nou viteza lichidului de perfuzat. se ridică deasupra nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi se deschide uşor prestubul. Efectuarea perfuziei . .Se supraveghează bolnavul. Pregătirea psihică si fizică a bolnavului. . fără ca picurătorul să se umple cu lichid. .Se verifică poziţia acului în venă.Se cere bolnavului să închidă pumnul şi se efectuează puncţia venei alese. se îndepărtează teaca protectoare de pe ac şi se pătrunde cu acesta în flacon.Dacă este necesar se pregăteşte cel de-al doilea flacon cu substanţa medicamentoasă.Se suspendă flaconul pe suport.Se supraveghează permanent starea bolnavului şi funcţionarea aparatului.Înainte ca flaconul să se golească complet.. acoperită cu muşama şi câmp steril. încălzindu-l la temperatura corpului. .Se îndepărtează pensa hemostatică.Se îndepărtează teaca protectoare de pe capătul port-ac al tubului. pentru a permite lichidului să curgă. cât mai comod. . prin dopul de cauciuc. deschizând drumul aerului în flacon.Se aşează sub braţul ales o pernă tare.

poate determina edem pulmonar acut: tuse.Hiperhidratarea prin perfuzie în exces. în cazul în care s-ar produce un accident (intoleranţă). cine a efectuat perfuzia. cantitatea de lichid perfuzat. aparatul de perfuzat se aruncă .3 cm de soluţie pentru control. întreruperea ei înainte de golirea completă a flaconului şi prin neutilizarea perfuziilor cu presiune si reţinerea 2 . Se previne prin: eliminarea aerului din tub înainte de instalarea perfuziei.Se notează în foaia de temperatura data. acele. . Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea şi apariţia de frisoane. Accidente si incidente .A. se pregătesc pentru sterilizare. expectoraţie. . se reduce ritmul perfuziei sau chiar se întrerupe complet. polipnee. .Reorganizarea locului de munca .Embolie pulmonară prin pătrunderea aerului în curentul circulator. creşterea T. se injectează cardiotonice.Se spală imediat la jet de apă rece seringa. la cardiaci.

. durere Obiect ive: . . .Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite frecvente. .  Întind cearşafurile.E. microclimat. . cărţi. .Pentru intensitatea durerii rog pacienta să utilizeze termeni ca: uşoară.Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor septice. . A fost operată de hernie inghinală dreaptă cu rahianestezie. 1.Pentru localizarea durerii folosesc repere anatomice şi terminologia descriptivă.După operaţie ajut pacienta să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare. îndepărtarea reziduurilor.După operaţie în seara primei zile aşez pacienta în poziţie Fowler.Iau măsuri sporite de evitarea transmiterii infecţiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor. subfebrilitate.Ajut şi suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor organismului. măsuri de igienă spitalicească (condiţii de cazare. curăţenie. .Manifest înţelegere pentru suferinţa pacientei. insuportabilă. subfebrilitate. TV şi prin fixarea atenţiei pe alte probleme decât ale durerii respective. făcând analogii. aprovizionare cu apă.Dacă pacienta nu-şi găseşte cuvinte pentru a descrie durerea o ajut dându-i exemple. alimentaţie.Plaga operatorie să se vindece fără complicaţii Intervenţii autonome .  Îi distrag atenţia pacientei prin: meloterapie. dezinfecţie). . . .  Învăţ pacienta tehnici de relaxare. agitaţie.Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative. Tehnica: Irigoscopia Planul de îngrijire 1.Pacienta să prezinte o stare de bine fără dureri .Asigur pacientei confortul şi îndepărtez factorii agravanţi prin:  Aşez pacienta în poziţie corespunzătoare. Tema nr. . Întocmiţi planul de îngrijire postoperator 2. 67 Pacienta M. intensă. Nevoia de a evita perico lele P: risc de complicaţii E: operaţia chirurgicală S: cicatricea post-operatorie. . sterilizare. în vârstă de 69 ani se internează în secţia Chirurgie pentru durere şi prezenţa unei formaţiuni tumorale în regiunea inghinală dreaptă. în semişezândă. . moderată.Determin pacienta să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile.Aplic pungă cu gheaţă pe regiunea afectată pentru ameliorarea durerii.

Urmăresc ca bolnava să consume numai alimente cuprinse în regim.  100 g lipide sunt cuprinse în: 100 g ulei vegetal.Las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale.Învăţ pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalenţele cantitative şi calitative.Refac pacientei echilibrul acido-bazic în funcţie de rezerva alcalină.) Intervenţii delegate . Intervenţii delegate . după datele ionogramei. . Nevoia de a bea şi a mânca P: alimentaţie inadecvată prin deficit E: operaţia chirurgicală S: sete. 500 g cartofi. lactat. 650 g fructe proaspete. 120 g orez. convulsii. 400 g brânză. 450 g carne albă (pasăre. Plaga operatorie se vindecă normal.Schimb ori de câte ori este nevoie pansamentul şi anunţ medicul dacă observ vreo schimbare (rana supurează. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o stare de bine şi fără dureri.Reechilibrez pacienta. 200 g pâine. 650 g peşte. pasiv şi apoi activ pentru a preveni tromboflebita (se începe cu mobilizarea în pat. durere Obiect ive . antiinflamatoare şi antalgice.În ziua operaţiei pacienta se alimentează parenteral.Stabilesc un program de activităţi fizice. respectând contraindicaţiile regimului. apoi în poziţie şezând.Calculez numărul de calorii în funcţie de diferite stări patologice. . .Administrez medicaţia prescrisă de medic: antibiotice.La indicaţia medicului administrez medicaţie sedativă 10 41 .Pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic şi acido-bazic . senzaţie de foame.Mobilizez pacienta precoce. iar în 5 zile se ajunge la o alimentaţie completă. adaug 13% 0 pentru fiecare grad de temperatură peste 37 C şi 20 – 30% pentru agitaţie. hidrozaharat. .  100 g proteine sunt cuprinse în: 3000 ml lapte. începând cu ziua 1 se reia alimentaţia treptat – regim hidric.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise.Pacienta să fie echilibrată nutriţional Intervenţii autonome .Urmăresc orarul şi distribuţia meselor. bicarbonat de sodiu. . pacienta ajutându-se de agăţătoarele fixate la pat). la indicaţia medicului. 135 g tăiţei. . 2. antiseptice. . cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic. în funcţie de gusturi şi capacitate. viţel). distrucţii celulare. 100 g unt. glucoză 5%. . este roşie. . 450 g fructe uscate. în vederea înlocuirii unui aliment cu altul:  100 grame glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr. 200 g legume uscate. 100 g untură de porc . împreună cu bolnava. nu se închide etc. .

Pacienta să fie ferită de pericole interne sau externe Intervenţii autonome . .Pun în valoare capacităţile. sentimentele. 4. .Antrenez bolnava în diferite activităţi care să îi dea sentimentul utilităţii.Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe. durere Obiect ive: . modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare.Dau posibilitatea pacientei să îşi exprime nevoile. talentele şi realizările anterioare ale bolnavei.Dau posibilitatea pacientei să ia singură deciziile.Verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit cunoştinţele. 3. de a crea legături semnificative. acido-bazic şi nutriţional. . obiceiuri şi deprinderi noi Intervenţii autonome .Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea.Stimulez dorinţa de cunoaştere.Explorez nivelul de cunoştinţe a bolnavei privind boala.Învăţ bolnava tehnici de relaxare. . de a schimba idei cu alţii.Pacienta să dobândească atitudini. . de comunicare şi de relaxare. modul de manifestare. 10 51 . Nevoia de a comunica P: comunicare inadecvată la nivel afectiv E: operaţia chirurgicală S: anxietate. durerea Obiect ive: . ideile şi dorinţele sale. programului raţional de viaţă şi de muncă. . .Motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe. nelinişte.Încerc să restabilesc bolnavei încrederea în sine şi capacitatea de muncă anterioară îmbolnăvirii. . Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea P: lipsa cunoştinţelor E: operaţia chirurgicală S: anxietatea. să aibă o percepţie pozitivă despre sine. .Stabilesc un program de activitate fizică a pacientei: exerciţii fizice moderate.Pacienta să se poată afirma. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată hidro-electrolitic. .La indicaţia medicului îi administrez pacientei anxiolitice şi antidepresive Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta are o percepţie pozitivă despre sine şi este ferită de pericole interne sau externe. .Ajut pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta. . Intervenţii delegate .Insist asupra respectării regimului alimentar. . .

Regimul igieno-dietetic trebuie să fie sărac în celuloză. hipotonii sau atonii. Clismele evacuatorii – pot realiza o golire ideală a intestinului gros în vederea irigografiei. Evaluare În urma îngrijirilor acordate pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala sa şi a dobândit atitudini. Cu toate aceste măsuri de pregătire. O a doua modalitate de efectuare a clismei baritate. Un bun control în vederea pregătirii bolnavului se face numai în condiţii de spitalizare. irigoscopia este precedată de o radiografie simplă care constată stadiul de pregătire a bolnavului. executate cu răbdare. colice trebuie să se renunţe în mod categoric la investigaţie şi să se reînceapă pregătirea corectă a bolnavului. exceptând astfel durerile provocate de distensia bruscă a colonului. examinarea acestui colon “umflat cu Ba” nu poate evidenţia decât stenoze accentuate sau imagini lacunare provenite de la leziuni vegetative voluminoase. experienţa demonstrând că la persoanele ambulatorii nu se poate efectua o pregătire corectă a bolnavului. rezultatele constatărilor de diagnostic îşi păstrează şi aici caracterul grosolan şi superficial al descoperirii unor leziuni avansate ale colonului. la cei constipaţi sau după examinări baritate per os. Curăţirea colonului se face prin mai multe mijloace: administrarea de purgative mai ales la bolnavii ambulatorii. aprecieri asupra comportamentului funcţional. Aceste două modalităţi de executare au dus la compromiterea metodei de investigare a colonului deoarece erau trecute cu vederea leziuni mici polipoide. fără introduceri brutale de lichid. Modul de executare a clismei baritate Printre primele modalităţi de realizare a irigoscopiei amintim inocularea continuă. fără control radioscopic. obiceiuri şi deprinderi noi. dacă la introducerea substanţei de contrast se constată încă reziduuri. Tehnica: Irigoscopia Invest igaţia radio logică a colonului prin tranzit baritat Explorarea baritată per dos se face prin examinarea. a opacifierii intestinului gros. Examenul radio logic al co lonului prin clis mă barit ată Clisma baritată sau irigoscopia. riscul perforaţiilor. Se consideră că numărul şi valoarea clismelor evacuatorii depinde de modalitatea lor de executare: înalte. manifestări fine ale mucoasei din boala Crohn. Apariţia colonoscopiei a pus în discuţie valoarea clismei baritate. brutală şi invazivă a clismei baritate. reprezintă metoda fundamentală şi de selecţie pentru investigaţia afecţiunilor colonului Modalităţi şi condiţii de realizare a clismei baritate Pregătirea bolnavului pentru clisma baritată reprezintă condiţia esenţială pentru