You are on page 1of 34

6.

Măsurarea puterii şi energiei electrice

6.1. Măsurarea puterii in circuite de curent continuu

Puterea absorbită de un receptor, conectat intr-un circuit de
curent continuu, se defineşte ca produsul între tensiunea la bornele sale,
UR si curentul pe care îl absoarbe de la sursa de alimentare, IR :
PR = URIR. (6.1)
Puterea debitată de un generator se defineşte ca produs între
tensiunea la bornele sale UG şi curentul debitat IG :
PG = UGIG. (6.2)
Din definiţiile puterilor absorbită de un receptor (consumator) şi
debitată de un generator (sursă), rezultă metodele de măsurare a puterii
in curent continuu :
1) metoda indirectă a ampermetrului şi a voltmetrului;
2) metoda directă a wattmetrului.

6.1.1. Măsurarea puterii electrice prin metoda indirectă cu
ajutorul ampermetrului şi a voltmetrului
Pentru măsurarea puterii consumată de receptor sau debitată de
sursă, în curent continuu se utilizează două aparate magnetoelectrice: un
ampermetru şi un voltmetru. După modul de montare a voltmetrului faţă
de ampermetru se disting: montajul amonte (fig. 6.1, a) şi montajul aval
(fig. 6.1, b).
Utilizând montajul amonte, distingem:
a) pentru cosumator:
- puterea consumată:
PR = URIR = (U - RAI)I = UI – RAI2 (6.3)
- eroarea absolută
P  Pm  PR  UI  (UI  R A I 2 )  R A I 2 (6.4)

- eroarea relativă
P R A I 2 R A I U A
P     (6.5)
Pm UI U U

a) a) b) b)
Fig.6.1. Metoda indirectă de măsurare a puterii in curent
continuu : a) – montaj amonte; b) – montaj
aval.
b) pentru generator:
- puterea debitată
U2
PG  U G I G  U ( I  I V )  UI  (6.6)
RV
- eroarea absolută
U2 U2
P  Pm  PG  UI  UI   (6.7)
RV RV
- eroarea relativă
U2
P R U I (6.8)
P   V   V
Pm UI RV I I
Pentru montajul aval avem:
a) pentru cosumator:
- puterea consumată
U2
PR  U R I R  U ( I  I V )  UI 
RV (6.9)
- eroarea absolută
 U2  U2
P  Pm  PR  UI   UI   
 RV  RV
(6.10)
- eroarea relativă
U2
P RV U I
P     V
Pm UI RV I I (6.11)
b) pentru generator :

- puterea debitată
PG  U G I G  (U  R A I ) I  UI  R A I 2
( 6.12)
- eroarea absolută
P  Pm  PG  UI  (UI  R A I 2 )   R A I 2 (6.13)
- eroarea relativă
P RA I 2 R I U
P    A  A (6.14)
Pm UI U U
Notând cu U si I indicaţiile voltmetrului şi ampermetrului, dacă
se calculează puterea (absorbită sau debitată) cu relaţia :
Pm  UI (6.15)
se face o eroare sistematică de metodă ce trebuie corectată.
Expresiile corecte ale puterilor se stabilesc ţinând seama de
consumurile aparatelor de măsurat (se cunosc: RA – rezistenţa internă a
ampermetrului şi RV – rezistenţa internă a voltmetrului).
Observaţii
1) Se constată ca puterea consumată de receptor PR şi puterea
debitată de generator PG (relaţiile 6.3, 6.6, 6.9, 6.12 ) sunt date de
produsul indicaţiilor ampermetrului şi voltmetrului , din care se scad sau
se adună puterile consumate de aparatele de măsurat (pA = RAI2 şi
U2
pV = ). În general, aceste consumuri fiind mici, de ordinul a 0,5-5 W,
RV
într-o primă aproximaţie se pot neglija, şi puterea se calculează cu
relaţia Pm = UI .
2) Eroarea relativă de metodă la măsurarea puterii consumate de
receptor PR în montaj amonte (6.3) este cu atât mai mică cu cât căderea
de tensiune pe ampermetru este mai mică decât căderea de tensiune pe
receptorul R ; montajul este adecvat pentru măsurarea receptoarelor cu
consum mare de putere, deci a puterilor mari.
3) Eroarea relativă de metodă la măsurarea puterii consumate de
receptor PR in montajul aval (6.9) este cu atât mai mică cu cât curentul
prin voltmetru IV este mai mic decât curentul I , din circuit , deci cu cât
rezistenta RV este mai mare decât rezistenta R; montajul este adecvat
pentru măsurarea consumului de putere al receptoarelor cu rezistenţă
mică, deci a puterilor mici.
4) Indiferent de modul de conectare a aparatelor, între puterile: PG
– generată de sursă , PR – consumată de receptor şi puterea absorbită de
aparate pA şi pV , există relaţia:

precum şi la măsurarea consumului de energie în locuinţe. PG =PR + pA + pV.a. La rândul lor valorile efective ale lui u şi i sunt definite cu relaţiile: . ) (6. (6. în cele ce urmează se va pune accentul pe acesta din urmă.1. monofazat Măsurarea puterii (P) şi energiei (W) în c. i  2  I  sin(t .2. Măsurarea puterii în c.1.a.16) Puterea instantanee este primită sau cedată. valori instantanee. Măsurarea puterii şi energiei în c.19) T este pulsaţia. b).  este defazajul dintre U şi I (fig. 6. monofazat 6.6.1.16) devine : p( t )  U  I  cos   U  I  cos( 2t  ) (6.a.6.a. iar curentul (i) se închide pe un circuit liniar (inductiv.2). Cum energia (W) este putere integrată în timp. (6. Expresiile puterilor diferă după regimul de lucru: sinusoidal sau nesinusoidal. monofazat (50 Hz) prezintă interes la testarea blocurilor de alimentare din echipamentele electronice.15’) 6.a.2.18) relaţie în care U şi I sunt valori efective ale lui u şi i. iar: 2   2f (6. în care f reprezintă frecvenţa comună a lui u şi i.2.1. a) în regim sinusoidal În cazul când tensiunea (u) este sinusoidală (fig. monofazat Presupunând un dipol electric având la borne aplicată tensiunea u(t) şi fiind parcurs de curentul i(t). după cum sensurile tensiunii la borne u şi curentului i se asociază după regula de la receptoare sau de la generatoare.17) şi ca urmare relaţia (6. Definirea puterilor în c. de exemplu) expresiile lui u şi i au formele: u  2  U  sin  t . puterea instantanee în c. a aparaturii electrocasnice. monofazat se defineşte cu relaţia: p(t) = u(t)·i(t) .

c) triunghiul puterilor Mărimea: P  U  I  cos  [W] (6.24) ceea ce arată că puterea activă reprezintă puterea medie pe o perioadă. se consideră că P este pozitivă când merge spre receptor (cazul cel mai frecvent) şi negativă. I T 0 i dt  A (6. Observaţii: 1.25) este denumită putere reactivă şi se măsoară în VAR.2 a) Tensiunea sinusoidală (u) şi curentul (i) pe un circuit liniar b) diagrama fazorială corespunzătoare.23) UI reprezintă factorul de putere.21) din relaţia (6. convenţional. 1 T 2 1 T 2 U T 0 u dt  V .20) u i u U i b) φ I t φ/ω S φ Q T a) c) P Fig. iar valoarea maximă a acesteia: Q  U  I  sin  [VAR] (6. . Valoarea medie pe o perioadă a termenului U  I  cos(2t   ) din (6. 2.6. mărime care în limbajul tehnologic se mai numeşte şi "cos de fi" şi se măsoară cu cos  -metrul. Cum  poate lua valori în intervalul 0     . când merge spre generator. La expresia (6.18) este nulă. S  U  I [VA] (6. rezultă că puterea activă poate fi afectată de semn. 3.18) reprezintă puterea activă.21) se poate ajunge şi pe calea integrării lui p(t) pe o perioadă (T) adică: 1 T 1 T P T  0 u ( t )i( t )dt  T  0 p( t )dt  U  I  cos (6. iar: P cos   (6.22) este puterea aparentă.

6. (6. Ik ) de aceeaşi frecvenţă şi ca urmare. I0) precum şi armonici (Uk. Reprezentarea grafică a dependenţei respective (fig. c) se numeşte triunghiul puterilor în sinusoidal. Se pot utiliza atât wattmetre electrodinamice (de laborator) cât şi wattmetre ferodinamice (de tablou)...26) expresie ce arată că. Ori puterea activă se poate defini numai pentru componente (Uk.28) k 1 În fine. (6. faţă de bobina amper.6.21) cu (6. se poate scrie şi expresia puterii reactive:  Q   U k  I k  sin  k . În ambele cazuri pot apărea erori de metodă. Din asocierea lui (6.27) k 1 Această relaţie atrage atenţia asupra erorilor ce pot apărea la măsurarea puterii în nesinusoidal.29) k 0 k 0 6. din cauza consumului propriu pe bobina amper sau pe bobina volt.1. RA RA I I a) ~ 220 V U Z(φ) b) ~ 220 V U Z(φ) . Măsurarea puterii active în circuite monofazate cu wattmetre electrodinamice şi ferodinamice. u şi i pot avea atât componente de c. wattmetrul măsoară atât puterea P la consumator Z(  ) cât şi puterea RAI2 consumată pe bobina amper. Ik) cu diverse frecvenţe (f1. Asemănător.fk). (6. b).3. cu wattmetrul conectat prin transformator de tensiune şi transformator de curent deoarece acestea blochează componentele U0 şi I0.2. în acelaşi mod se ajunge şi la puterea aparentă:   U I 2 2 S  UI  k  k . puterile activă. Bobina volt poate fi conectată în amonte (fig. 4.25) rezultă: S  UI  P2  Q2 (6. reactivă şi aparentă în sinusoidal nu sunt independente.6.. În conexiunea amonte. a) sau în aval (fig.2. (U 0.30)  deoarece bobina volt măsoară tensiunea la bornele lui Z( ) în serie cu rezistenţa bobinei amper (RA). b) în regim nesinusoidal În acest caz.2. adică puterea indicată de wattmetru Pm este: Pm = P + RAI2 (6. puterea activă la semnale periodice nesinusoidale poate fi definită cu relaţia:  P  U 0  I 0   U k  I k  cos  k .c.3.

b) în aval În conexiunea aval. Ca şi la putere se definesc două tipuri de energie măsurabile: . e mult mai mare decât RAI2. 6. monofazat Problema prezintă importanţă mai ales în legătură cu consumul casnic. adică: t1 t1 W 0 u ( t )  i ( t )dt   0 p( t )dt (6.3 Conectarea bobinei volt a wattmetrului: a) în amonte. Însă.33) .2. deoarece bobina amper măsoară atât curentul din sarcină (I) cât şi curentul absorbit de circuitul volt (curent relativ important). în sensul că rezistenţa blocului de achiziţie a informaţiei de curent (RA) trebuie să fie cât mai mică (m  ). condiţii care la multiplicatoarele electronice pot fi îndeplinite mult mai uşor şi mai simplu decât la "multiplicatorul" electrodinamic. de regulă. wattmetrele electrodinamice (mai ales cele de laborator sunt prevăzute cu circuite de corecţie axate mai ales pe compensarea lui U2/RV care. din relaţiile (6. În prezent. Măsurarea energiei în c.a. Fig. wattmetrul arată: U2 Pm  P  (6. puterea consumată pe circuitul bobinei volt (cu rezistenţa Rv). Energia electrică (W) se defineşte drept integrala puterii în timp.2.31) se pot trage concluzii utile la elaborarea wattmetrelor electronice.6.30) şi (6.energia activă: t1 W 0 Pdt (6. iar cea a blocului de achiziţie a informaţiei de tensiune (tipic un divizor de tensiune) să fie cât mai mare (M  ) faţă de Z(  ).32) relaţie în care t1 este durata măsurării.31) RV adică măsoară în plus.

Wattmetre şi contoare electronice pentru monofazat După cum rezultă din (6.21) şi respectiv (6. măsurarea lui Wr prezintă importanţă mai mare în trifazat şi de aceea nu va fi abordată aici. Cutie ecran 2 1 3 4 5 Fază Fuzibil Z(φ) ~ 220 V Nul Fig.34) 0 expresii în care P şi Q au semnificaţiile din (6.16) şi (6. ceea ce provoacă mari neajunsuri la facturarea energiei.4. în ultimul timp (mai ales după 1980 . La wattmetrul electrodinamic ambele operaţii sunt efectuate de către mecanismul de măsură al aparatului respectiv. sigur în exploatare.25). Din cauza preciziei scăzute şi mai ales a faptului că nu poate fi integrat într-un sistem de măsurare automat. În practică.'85) contorul cu inducţie a pierdut teren în favoarea contorului electronic. Acest tip de contor este robust.energia reactivă: t1 Wr   Qdt (6. mai precis şi mult mai versatil în privinţa tarifării energiei măsurate. însă are o precizie scăzută (2 % în sinusoidal şi 5 . pentru efectuarea produsului u(t)i(t) şi de un filtru trece-jos (FTJ). 6.10 % în regim deformant). 6. Măsurarea energiei active (W) cu contorul de inducţie. însă la wattmetrele .4 Schema de conectare a contorului monofazat Schema tehnologică standard pentru montarea contorului monofazat cu inducţie este prezentată în fig.3. pentru eliminarea componentei U  I  cos( 2t  ) .18) un wattmetru trebuie să dispună de un multiplicator..6.

2. a. Ux şi Uy – tensiunile de intrare. Dacă tensiunile Ux şi Uy pot fi atât pozitive cât şi negative (cum e în sinusoidal).5.6. a) Multiplicatoare electronice clasice Schema bloc simplificată a unui multiplicator electronic este prezentată în fig.3.W Wattmetru fx electronic CTF 8888 I U U0 F Numărător I N ~ 220 V U Z(φ) Fig. Wattmetru electronic şi contor electronic 6. acestea le vom numi multiplicatoare clasice. iar ecuaţia de funcţionare este de forma: U0  K  Ux  Uy . iar dacă numai una singură poate fi pozitivă sau negativă. Se observă că este alcătuit dintr-un wattmetru şi o secţiune de contor.35) unde K este factorul de scară. Pentru simplificare. Wattmetre şi contoare cu multiplicator electronic Schema de principiu a unui astfel de aparat este prezentată în fig.electronice. wattmetrele electronice pot fi: cu multiplicator sau pot fi bazate pe calculul numeric (  P) al puterii de măsurat şi adesea sunt asociate şi cu o funcţionalitate de contor pentru măsurarea energiei (mai exact acestea sunt contoare ce au şi ieşire de wattmetru). . log-antilog şi cu modulare de impulsuri [7]. problemă ce constituie obiectul paragrafului următor. 6. 6.5. 6. N=prop.1. dispozitivul se numeşte multiplicator în patru cadrane. adică după multiplicator trebuie să urmeze un FTJ. După principiul de măsurare. operaţiile respective trebuie efectuate separat. atunci multiplicatorul este în două cadrane. 6. Multiplicatoare electronice După principiul de funcţionare acestea se clasifică în: multiplicatoare cu transconductanţă variabilă. aceasta din urmă cuprinde un convertor tensiune frecvenţă şi un numărător. iar U0 – tensiunea (continuă) de ieşire.1. Secţiunea wattmetru are la bază un multiplicator electronic.3. (6.

U 0 n  10V . (precizie de bază 0. Exemple de multiplicatoare clasice: 1.  precizie 0.6. însă la măsurarea puterilor. Acest lucru se poate observa examinând expresia (6.antilog constă în posibilitatea lucrului la frecvenţe ridicate (MHz).5 % c. ambele prezintă un neajuns important: erori suplimentare la funcţionarea în regim nesinusoidal. Indiferent de tip.6 Multiplicatoare electronice: a) simple. multiplicatoarele clasice pot fi cu transconductanţă variabilă sau de tip log-antilog.  f2  10MHz. Uyn şi U0n. derivă 0.Multiplicatoarele produse în prezent sunt după tipul în patru cadrane şi permit şi divizarea.25 %. circuitul integrat BB 4302 al firmei Burr- Brown Are următorii parametri:  0<Ux. U0<10V.antilog. 2. adică funcţionează după o ecuaţie de forma: Ux Uy U0  K  (6. Uy. principalii parametri ai unui multiplicator sunt: tensiunile nominale Uxn.U yn  50mV . în funcţie de componentele exterioare.27).<1OV.36) Uz După modul cum efectuează operaţiile de multiplicare/divizare.1-1MHz. precizia şi banda de frecvenţă (limita superioară f2).s. Multiplicatorul cu transconductanţă variabilă XR-2208 al firmei Exarh Are următorii parametri:  U xn .25 %).s. Multiplicator log . .  precizie  1 2 % c. Ux Ux U0=KUxUy Uy U0=K UxUy Uz Uz Uy a) b) Fig. b) cu divizor Observaţie: Principalul avantaj al multiplicatoarelor cu transconductanţă variabilă sau de tip log .. U.  f2 = 0.

Când multiplicatorul este utilizat la măsurarea puterii şi energiei la 50 Hz. circuit care urmează după multiplicator (fig. pe un principiu similar ca la CAN-ul tip tensiune-timp. locul lor fiind luat de către multiplicatoarele bazate pe modulare.9). MF) din radiocomunicaţii.6. Modularea în amplitudine se face cu un circuit ca în fig. la măsurări în electroenergetică (domeniu în care regimul nesinusoidal se întâlneşte frecvent).6. a unde SW este un comutator electronic de tip multiplexor. mai ales în instrumentaţia din electroenergetică.La ieşirea din filtrul trece-jos (FTJ). tensiunea ud(t) se mai numeşte şi purtătoare. Modularea în durată se face cu ajutorul unei tensiuni triunghiulare e(t) cu frecvenţa dată de relaţia (6. pot fi realizate cu circuite numerice standard: porţi. Principiul multiplicării prin modulare Multiplicatoarele MAD se bazează pe modularea în amplitudine (UD) şi durată (  ) a unei tensiuni dreptunghiulare ud (t). în plus. modularea în durată se face cu semnalul de tensiune (deoarece variază în limite mai reduse). De aceea. _ uD(t) Uy + SW t + Uy T0 a) T0 b) . tensiunile de multiplicat ux(t) şi uy(t) să poată fi considerate constante în amplitudine. dispozitiv la care răspunsul (U0) este independent de forma curbei tensiunii şi curentului de la intrare.7. etc. De aceea au luat aproape complet locul celor clasice.9) se obţine numai puterea corespunzătoare fundamentalei ( U1  I1  cos ) şi componentei U0I0. comparatoare. ceea ce duce la o eroare importantă (5-10 % şi chiar mai mare). astfel de multiplicatoare se folosesc tot mai rar.6.37). în prezent. tensiune a cărei frecvenţă (F) trebuie să fie mult mai mare decât frecvenţa tensiunilor de multiplicat (f): 1 F  f (6.37) T0 pentru ca pe durata modulării unui impuls (T0). b) Multiplicatoare bazate pe modulare de impulsuri în amplitudine si durată Multiplicatoarele cu modulare de impulsuri în amplitudine şi durată (MAD) sunt mai precise (nu sunt influenţate de forma undelor lui U şi I) şi. iar modularea în amplitudine se face cu semnalul de curent θ θ(fig. În terminologia multiplicatoarelor MAD. care Uy R _ R variază în limite foarte largi. iar T0 perioada semnalului de comandă a acestuia. prin analogie cu semnalele purtătoare (MA.

38) 2 2E Valoarea medie pe o perioadă (T0) a tensiunii uD(t) este calculabilă cu relaţia: uy 1 T0 -l S1  S2 _u y  (T0 u (t) )u y 1 _ U med  T0  0 u D (t )  SW  T0 + T0 D  u x u y  Ku x u y E + (6. u b x E ux t b) a c c’ Um= Kuxuy E T0 T0 uD(t) θ T0 . b.θ uD(t) uy S1 t c) uy S2 . sub raportul performanţe/cost.6.6.18) şi deci poate oferi la ieşire o tensiune Integrator Modulator (U0) proporţională cu P. e(t). Ecuaţia de funcţionare: Amplitudinea impulsurilor dreptunghiulare (de perioadă T0) modulate (fig.6. Fig. Se observă că modularea în durată a impulsurilor uD(t) se face prin compararea lui ux cu o tensiune triunghiulară.6. ceea ce duce la expresia: T T   0  0 ux (6. c) este egală cu uy. b) semnal obţinut Schema funcţională: Dată fiind superioritatea acestui tip de multiplicator.7 Circuit de modulare în amplitudine: a) schemă. La ieşirea din multiplicator (care coincide cu ieşirea din integrator) se mai introduce un filtru trece-jos T0 (FTJ) ca în e(t) b’ e(t) fig.8.8.9. iar durata acestora este  . Din diagramă rezultă că   T0 / 2  2t şi că t  T0  u x / 4E (triunghiurile asemenea: abc şi ab'c’). aşa cum se arată în fig. de frecvenţă F = 1/T0.35). una dintre acestea este prezentată în fig. Circuitul integrator. a. simultanCTcu extragerea lui U med din uD(t) poate elimina şi a) componenta GT alternativă din e(t) (6.39) ux care este de aceeaşi formă ca şi (6.8.6. faţă de cele clasice au fost elaborate mai multe scheme.

3.800 Hz. din cauza condiţiei (6.01 . Se observă că e similară cu cea din figura 6.10 V. b). Un wattmetru şi contor monofazat cu multiplicator electronic Schema de alcătuire a acestuia este prezentată în figura 6. tensiuni de intrare şi ieşire: 0 . Exemplu de realizare: Multiplicatorul BB 4031/25 are următoarele performanţe: precizie de bază:  0.37). a) Secţiunea wattmetru Aceasta are la bază un multiplicator electronic (ME) de tip MAD. 6.2% .9.3.1. însă frecvenţa tensiunilor de multiplicat (f) este coborâtă: 100 Hz .0. adică are o secţiune wattmetru şi una contor. Fig.2 % (în funcţie de calitatea componentelor externe).10 kHz (mai rar 100 . tensiune de alimentare:  14V . sau clasic.5.200 kHz). Semnalul de tensiune (ux) este adus la intrarea ME printr-un divizor de tensiune al cărui raport R2/(R1+R2) este ales astfel încât tensiunea: . 6. frecvenţă de lucru: 100 .c) diagrame de funcţionare Performanţe: Precizia este foarte bună: 0.8 Multiplicator cu modulare de impulsuri: a) schemă.

m 1  (6. În cazul unor curenţi mari (I  50 .42) este trimisă la un voltmetru numeric VN.W U Z(φ) 220 V ux f 9.44) şi afişează un număr (N) proporţional cu puterea (P): N  m P (6. u y  2R A I sin(t  ) aplicate la intrarea lui ME.sensibilitate): N  m3U0 (6.42) relaţie în care P reprezintă puterea activă la bornele consumatorului Z(  ). Acesta are ecuaţia de funcţionare (m3 . Curentul (I) care străbate sarcina Z(  ) este convertit într-o tensiune: U y  R A I cu ajutorul unei rezistenţe de precizie (RA =1-10 mΩ) aleasă astfel încât U y să fie în acord cu intrarea ME.6.999 I U ~ A ~ iz ME kW N = prop.40) R1  R 2 să fie în acord cu tensiunea de intrare (tipic  10 V) la ME.40). A reprezintă amplificarea amplificatorului de izolaţie (Aiz) ce are rolul de a izola galvanic pe ME faţă de reţeaua de 220 V.41) care după ce străbate filtrul trece-jos (FTJ) devine: U 0  m 2 UI cos   m 2 P (6.45) . la ieşirea acestuia apare tensiunea: u 0  m 2 UI cos   m 2 UI cos(2t  ) (6.43) este sensibilitatea circuitului wattmetric. R2 U x  m 1 AU . iar: m 2  m 1 KAR A (6.999 ~ R2 FTJ CTF x kWh uy U0 I NE RA Fig. În (6. Tensiunea continuă U0 definită de (6.P U I VN φ R1 1. N = prop.100 A) în locul şuntului RA se utilizează un transformator de curent .9 Wattmetru şi contor cu multiplicator electronic Ecuaţia de funcţionare: Datorită tensiunilor: ux  2 m 1 AU sin t .

(6.47) m m1 m3 R A K este tributară preciziei multiplicatorului utilizat ( K / K ).48) Impulsurile de frecvenţă f x sunt aplicate unui numărător electronic.2% ) rezultă m / m  0.42) este aplicată şi unui convertor tensiune-frecvenţă (CTF) ce dă la ieşire o tensiune impulsională TTL a cărei frecvenţă este (K1 . .5 (şi chiar mai bună).49) reprezintă ecuaţia de funcţionare a contorului analizat. constanta unui AM este inversul sensibilităţii (deci c=1/m4.05  0.expresie ce reprezintă ecuaţia de funcţionare a wattmetrului analizat.46) rezultă că eroarea de bază a secţiunii wattmetru este: m m1 m 3 R A K      (6.Harris. în care termenul m 4  K 1m 2 (6. Precizia: Din (6. Dacă se foloseşte multiplicator de tip MAD ( K / K  0. Observaţie: În literatura de prospecte.factor de conversie): f x  K1 U 0  K1m 2 P . în care: m=m2m3 (6. definită cu (6. care afişează un număr: t1 N 0 f x dt  K 1 m 2 Pt 1  m 4 W . În fine. Teoretic.5% ) sau cu transconductanţă variabilă ( K / K  1% ) wattmetrul se poate încadra în clasa 1.. b) Secţiunea contor de energie activă Aceeaşi tensiune U0.46) este sensibilitatea acestuia.s.s.2 .5% c. dacă se utilizează un ME log-antilog ( K / K  0. de exemplu).5 (şi chiar 0. respectiv 1. satisfăcătoare pentru multe situaţii de măsurare din electroenergetică. Însă. în kWh/impuls). ceea ce arată că wattmetrul analizat se poate încadra în clasa 0.50) este sensibilitatea acestuia şi se exprimă în impulsuri-kWh. m4 este denumită adesea (impropriu) constanta contorului. (6. această inversare de denumire nu duce la erori de calcul dacă se exprimă în clar dimensiunile termenului respectiv (imp/kWh).0. deoarece suma primilor 4 termeni (la o construcţie îngrijită) nu depăşeşte 0. Expresia (6.49) proporţional cu energia (W) consumată de Y(  ) în intervalul de timp t1. NE (ICM-7226A/B.4 % c.2) similară cu cea a unui wattmetru electrodinamic de laborator.

6. de la secţiunea de wattmetru (  m3 /m3). Tot în această . poate gestiona multitarifarea şi este înzestrat cu o memorie EPROM în care sunt stocate constantele de wattmetru şi de contor şi în care se memorează datele contorizate curente. a) de aceleaşi dimensiuni ca şi la contorul monofazat cu inducţie.95 Afişaj LCD c) Fig.b) de tablou c) de laborator evita modificări la abonat) şi are afişaj cu cristale lichide.120 %.25 kWh tarifare -----.lei / kWh Contor monofazat de energie electrică ---------. Precizia: O analiză a expresiei (6. interval de curent I/I n = 10 . precizie de bază 1%. 6. Exemple de contoare cu multiplicator electronic: 1.10. deoarece eroarea de bază a ansamblului CTF-NE (  K1/K1+  t1/t1) este comparabilă cu cea a voltmetrului VN. In = 10 A.10 Aspect exterior al contoarelor electronice: a). are calendar. 6. (pentru a Afişaj LCD 68. produs de AEM TIMIŞOARA (1998) Aparatul este în clasa 1 (conform Comitetului Electronic Internaţional 1036). Contorul intră în funcţiune (conectează utilizatorul la reţea) numai pe baza unei cartele magnetice (ca la telefonul numeric) pe care abonatul o cumpără anticipat de la furnizor. Contorul monofazat de tablou KBA Schlumberger Este echipat cu multiplicator cu transconductanţă şi are următoarele caracteristici: Un = 220 V. 2. b).credit Tip CEEM 16-11 ----------datorii aem RO-98 Carcasă metalică Cutie borne Cutie borne a) b) Buton P/O 199. Este montat într-o carcasă metalică (fig.10.50) arată că precizia secţiunii contor este la fel de bună ca şi cea a secţiunii wattmetru.25 kWh Cartela de 68. Contorul monofazat de tablou CEEM 16 (fig.

etc. iar a şi b sunt factori de scară. cos  . • curent nominal (In): 5 A.) se determină pe baza lui U. Puterea activă (P) se calculează cu relaţia: .10. I şi P. etc.1 %. mărimile P şi W se obţin prin tehnică de calcul numeric.3.3.6.500 eşantioane/perioadă) după care eşantioanele respective sunt numerizate (CAN).memorie sunt păstrate datele contorului (seria. u k şi ik “înălţimile”eşantioanelor respective (fig. Pe baza eşantioanelor numerizate se calculează valorile efective ale lui U şi I precum şi puterea (P) ca mărimi primare. iar celelalte mărimi (Q. Wattmetre şi contoare numerice pentru monofazat La acestea.1.11). I  b  (i k ) 2 [A] n k 1 (6. • multiplicator MAD şi afişare pe cristale lichide. Aparatul este montat într-o carcasă metalică plată (fig.2. c) tipică pentru AM electronice de laborator. interval de tensiune(U/Un): 40-120 %. S. 6. • precizie de bază (la cos  = 0.2.5): + 0. Particularităţi Tensiunea (U) şi curentul(I) care intră în expresia puterii sunt mai întâi eşantionate (fig. cum sunt cel de tip MAC (multiplicator-acumulator) sau direct cu procesor de semnal (TMS 32010).120 %. iar în final sunt introduse în blocul de calcul numeric. iar în monofazat (la 50 Hz) are următoarele caracteristici: • tensiune nominală(Un): 220 V.) precum şi numele abonatului. • Valorile efective ale lui U şi I se calculează cu relaţiile: 1 n 1 n Ua  k n k 1 ( u ) 2 [V].51) în care n este numărul de eşantioane pe o perioadă (T).6.11) cu o rată convenabilă (100 . interval de curent (I/In):5 . 3. Contorul etalon WEE 3-1. care poate fi realizată cu diverse multiplicatoare numerice. 6. produs de Institutul Naţional de Metrologie Bucureşti (INMB) Acesta poate fi utilizat atât în monofazat cât şi în trifazat la verificarea contoarelor cu inducţie.6.

12.23) pe baza acestui S şi a lui P din (6. În fine. sincronizare utilizată şi la comanda celor două circuite de bază: eşantionare (SH) şi conversie analog numerică (CAN). pe baza lui P calculat (6. În fine.52).2. Baza de timp (ceasul) a microprocesorului este sincronizată pe frecvenţa reţelei cu ajutorul unui circuit PLL.53) în care S şi P sunt cei menţionaţi mai înainte. iar cos  cu(6. Calculul .52) se poate determina şi energia (W) consumată de un receptor într-un interval de timp (t 1). puterea reactivă se determină cu relaţia: Q  S 2  P 2 [VAR] (6.2. deocamdată. însă contoarele monofazate cu  P încă nu s-au impus faţă de cele cu multiplicator MAD deoarece acestea din urmă sunt mai convenabile. 6.51). u u(t) uk t i i(t) φ/ω ik φ/ω t Fig. Eşantionarea curbelor tensiunii şi curentului 6. Puterea aparentă (S) se determină cu (6. Wattmetre numerice pentru monofazat Schema de principiu: Schema de principiu a unui wattmetru numeric monofazat este prezentată in fig.52) în care c este factorul de scară. sub raportul performanţă/cost.22) pe baza lui U şi I din (6.  1 n  P  c  u k i k  [W]  n k 1  (6.3.6.11.

45). aici.52) precum şi din fig.6. T. 6. Aceste erori pot fi aduse la un nivel suficient de redus dacă rata de eşantionare la blocurile S/H este suficient de ridicată (minim 100-200 eşantioane/perioadă. unde CCT/AI (convertor curent-tensiune / amplificator) şi DT/AU (divizor de tensiune / amplificator) sunt condiţionoare de semnal. Cu aceste precauţii erorile de . a lui U şi I) şi dacă rezoluţia CAN este suficient de bună (12 biţi de ex. iar celelalte notaţii au semnificaţia de mai înainte. PLL U SH μP CAN I SH Afişare CAN N=prop. din faptul că acestea sunt calculate pe baza semnalelor respective recompuse din eşantioane numerizate.12 Schema de principiu a unui wattmetru numeric O schemă tehnologică de wattmetru numeric este prezentată în fig. 6.13. I şi P provin. iar ecuaţia de funcţionare a wattmetrului este de forma (6.13 rezultă că erorile la calculul lui U.6.puterii (P) este efectuat de către microprocesor (  P) după relaţia (6.51) şi (6.). I CCT U1 S CAN MUX V_ _ _ _ _ AI H A_ _ _ _ _ kW_ _ _ _ kVAR_ _ U DT μP cos φ_ _ _ S CAN AU H TMS32010 Taste Sincronizare comandă Fig.P Fig.13 Wattmetru / contor monofazat numeric Erori specifice: Din relaţiile (6.52).

6.8 % la măsurarea lui U şi I şi 0.6. I.l4. S. a. cos  şi frecvenţa f. 6.5 % la măsurarea lui f. f = 30 . Q. iar cu N .4. 2. puterea absorbită de către receptorul (Z1. Măsurarea puterii şi energiei în trifazat Ca şi în monofazat ambele mărimi se măsoară cu AM electromecanice şi cu AM electronice. P3) se foloseşte un singur wattmetru cu trei echipaje ca în fig. în trifazat prezintă importanţă şi mărimile reactive Q şi Wr.05 % la măsurarea lui U şi I şi sub 0.1.14 Măsurarea puterii active în trifazat: a) cu 3 wattmetre b) cu un singur wattmetru cu 3 echipaje .Z3) este: P  P1  P2  P3 (6.54) În cazul tablourilor de distribuţie. Z1 1 P1 1 P1 2 Z2 2 P2 P2 3 Z3 3 P3 P3 N N a) b) Fig.4.14.1000 Hz • precizie:  0.1. unde cu 1. 3 s-au notat cele 3 faze. In = 1000 A (prin cleşte ampermetric). P2. Însă. distribuţia energiei spre consumator se face prin reţele cu 4 fire sau cu 3 fire (fără neutru).1 % la măsurarea lui P. Evident. în locul celor trei wattmetre (P 1.1. Performanţe: • Un = 600 V. b). conversie) pot fi aduse sub 0. Exemplu de wattmetru numeric monofazat: Wattmetrul CA 8210 al firmei Chauvin Arnoux (Franţa) Acesta permite măsurarea următoarelor mărimi: U.6. Măsurarea puterii şi energiei în trifazat cu AM electromecanice În trifazat. P. Măsurarea puterii şi energiei active în reţele cu 4 fire Puterea activă (P) se măsoară cu trei wattmetre montate ca în fig.4.prelucrare numerică (eşantionare.Z2 . 6. 6.firul neutru.

4.15.15 Contor trifazat de energie activă cu 3 echipaje Exemplu de contor trifazat pentru 4 fire: Contorul T-2CA42. rv3 sunt rezistenţele bobinelor de tensiune ale wattmetrelor. Măsurarea puterii şi energiei active în reţele cu 3 fire Teorema lui Blondel generalizată [9]..6.1.6.14. 15. Cutie W1 W2 W3 ecran 2 5 8 1 3 4 6 7 9 10 12 1 2 3 N Fig. b. arată că puterea activă se poate măsura cu n = 3 wattmetre sau n -1=2 wattmetre. R3 astfel încât să se satisfacă relaţiile: rv1+R1= rv2+R2= rv3+R3. a) montarea celor 3 wattmetre (sau a wattmetrului cu 3 echipaje) se face ca în fig. Schema de montare în reţea a acestuia este prezentată în fig. particularizată pentru trifazat fără fir neutru (distribuţie pe n = 3 fire). dacă bobinele de tensiune ale celor trei wattmetre au rezistenţe egale. a) Metoda celor trei wattmetre În cazul receptorului fără fir neutru (fig. 6.2. rv2. al firmei AEM – Timişoara Caracteristici de bază: • curenţi nominali: 10. . unde. aşa cum se arată în fig.6. 50 A • tensiune nominală: 220 / 380 V • clasă de precizie: 2 6. într-un singur punct numit neutru artificial. rv1. în serie cu acestea se vor introduce trei rezistenţe R 1. în comun.6. cu deosebirea că cele trei bobine volt se leagă.16. R2. Energia activă (W) se măsoară cu contoare de inducţie cu trei echipaje. În caz contrar.16..

deoarece al doilea poate fi dedus din primul. U13 )  I 2 U 23 cos S ( Ix2 .56) care arată că puterea în trifazat se poate măsura cu două wattmetre montate ca în fig.6.55’) Prin integrarea relaţiei (6.17. b) rezultă că (6. conform cu (6. 6. a.6. În cele ce urmează ne referim numai la primul caz. Din diagrama fazorială a montajului (fig.17. adică se ia ca referinţă de tensiune pentru bobinele volt. I1 U1 1 1 P1 I2 U2 2 0 2 P2 3 I3 U3 3 P2 a) b) Neutru artificial Fig.55) relaţie din care ţinând cont că i1+i2+i3=0 se ajunge la expresia: p  i 1 (u 1  u 3 )  i 2 (u 2  u 3 )  i 1 u 13  i 2 u 23 (6. 56) poate fi transcrisă în forma: P  I1 U13 cos(30  1 )  I 2 U 23 cos(30   2 )  P1  P2 (6. faza 3.57) în care  1 şi  2 sunt defazajele dintre tensiune şi curent pe fazele 1 şi respectiv 2 şi care arată că P este suma algebrică a celor două puteri deoarece unghiul (30° +  2) poate depăşi 90°. U13 .54) puterea instantanee absorbită de către receptor este: p  u 1  i1  u 2  i 2  u 3  i 3 (6. a). receptoarele pot fi legate în stea sau în triunghi. În cazul receptorului în stea (fig.16 Măsurarea puterii în trifazat fără fir neutru: a) receptor b) conectarea wattmetrului cu neutru artificial b) Metoda celor două wattmetre În reţelele trifazate fără fir neutru.16.6. U 23 ) (6.55’) se obţine puterea activă dată de relaţia: 1 T P T 0 ( i 1u13  i 2u 23 )dt  I1U13 cos S ( I 1 .

a) se decalează curentul din bobina volt (Iv) cu  /2 în urma lui U (fig.6. Măsurarea puterii şi energiei reactive în trifazat Pentru a uşura înţelegerea schemelor din trifazat plecăm de la monofazat. acul wattmetrului se va deplasa în sens invers.3.25) care poate fi transcrisă în forma:    Q  U I cos   U I sin   (6. iar puterea se ia în calcule cu semnul minus.Q I I a) IV U U Z(φ) φ XL N π/2 I IV b) c) . 2. iar contoarele construite pe acest principiu se mai numesc şi contoare Aron. metoda celor 2 wattmetre mai e cunoscută şi sub numele de metoda Aron (după numele inventatorului).17 Măsurarea puterii active în trifazat cu 2 wattmetre: a) schemă b) diagrama fazorială Observaţii: 1. IV U φ F α=prop. 6.1. se obţine tocmai    unghiul     necesar ca respectivul aparat să indice puterea reactivă.  2  adică să devină VAR-metru. Pentru ca aparatul să indice corect. b). 6. a) Măsurarea puterii reactive în monofazat Ideea de bază este sugerată de către expresia (6. I1 U1 U1 1 P1 300 φ1 I1 I2 U2 2 U13 P2 U23 U23 I3 U3 30 0 3 U3 φ2 I2 U2 a) b) Fig. 3.6.4.17 s-au construit wattmetre şi contoare trifazate de tipul cu două echipaje.6.58)  2  Această relaţie arată că dacă la wattmetrul din fig.6. Pe principiul din fig. În literatură.18.3.18. b (a cărui diagramă fazorială este ca în (fig. În cazul când unghiul (30° +  2) depăşeşte 90o. se inversează legăturile la bornele bobinei de tensiune.

b) diagrame fazoriale c) schemă Pentru a se obţine decalajul menţionat se înlocuieşte R v cu reactanţă inductivă XL ( XL>>rv ) ca în fig. Q2. Schema de măsură este dată în fig. trebuie de menţionat că există VAR-metre şi contoare de energie reactivă pentru distribuţii cu trei fire. Q3 sunt VAR-metre de tipul celui din fig.19. b.6. Puterea reactivă (Q) absorbită de către receptor este dată de relaţia: Q  Q1  Q 2  Q 3  U 1 I1 sin 1  U 2 I 2 sin  2  U 3 I 3 sin  3 (6. funcţionând pe scheme apropiate de schema Aron (fig.18 Principiul VAR-metrului monofazat: a. 6. de exemplu). În fine.59) în care 1 .18.6. precum şi contoare de energie reactivă cu trei echipaje.18.  2 .6. Fig. aparate folosite mai ales la consumatorii cu cos  mic (industria textilă. c (sau un VAR-metru trifazat cu trei echipaje). unde se prezintă schema de principiu a unui VAR-metru monofazat. 6. a unde Q1.6.17.19. c. b) Măsurarea puterii reactive în trifazat Cazul cel mai frecvent întâlnit în practică este cel al reţelelor cu 4 fire şi de aceea ne vom referi numai la acesta. I1 Z1 Q1 U1 1 I2 Z2 φ1 I1 2 Q2 I3 I3 Z3 Q3 φ3 3 U3 φ2 N I2 U2 a) b) .  3 au semnificaţia din fig. însă astfel de scheme nu au fost preluate de către contoarele electronice şi de aceea nu vor fi prezentate aici. Observaţie: Pe un principiu asemănător se poate transforma şi contorul monofazat de energie activă într-unul de energie reactivă. a). Pe acest principiu se construiesc VAR-metre trifazate cu trei echipaje.

se determină cu o relaţie de forma: W  Wm b  i 100 [%] (6. clasa de precizie 2. Despre etalonarea şi verificarea contoarelor electromecanice Etalonarea contoarelor electromecanice constă în stabilirea constantei (C) şi a indicelui de clasă. iar verificarea constă în controlul periodic al indicelui de clasă. numită şi cap de scară(c. indicele de clasă (c) se determină prin raportarea erorii absolute la limita superioară de măsură. ce serveşte la stabilirea indicelui de clasă.60) Wm în care Wi este energia indicată de contor. iar eroarea de bază (  b ). Această relaţie transcrisă în termeni de constantă a contorului (C) devine: C  Cm b   100 [%] (6.4. La contoare neexistând cap de scară.6.1. .s). eroarea absolută se raportează la valoarea "adevărată" (Wm) măsurată cu mijloace etalon.5. 6. iar Cm constanta acestuia determinată experimental la verificare.19 Măsurarea puterii reactive cu 3 instrumente: a) schemă b) diagrama fazorială Exemplu de contor de energie reactivă pe 4 fire Contorul T-2CR43 al firmei AEM Timişoara Caracteristici: curent şi tensiune ca la T-2CA43. a) Stabilirea indicelui de clasă de precizie La AM cu ac indicator (şi la cele numerice).4. Fig. Observaţie: Contoarele trifazate se construiesc şi în varianta cu conectare prin transformator de tensiune (TT) şi transformator de curent (TC) situaţie în care Un şi ln sunt tipic 100 V şi respectiv 5 A.61) Cm relaţie în care C este constanta nominală înscrisă pe panoul contorului.

dar care a fost părăsită din cauza productivităţii şi a preciziei scăzute. în verificarea preciziei adică a indicelui de clasă (c) operaţie care se face pe baza relaţiilor (6.4. Contoare trifazate cu multiplicatoare electronice Se construiesc atât în varianta de laborator (serie mică) cât şi în cea de tablou (serie mare) şi sunt utilizabile fără modificări. Indiferent de metodă. cu ajutorul unui wattmetru de precizie şi a unui cronometru de precizie metodă ce a fost utilizată până prin 1970 .2. 1 şi 2. 6. în configuraţii cu 4 sau cu 3 fire. în principal. eroarea de măsurare a lui W m trebuie să fie de cel puţin 3-5 ori mai mică decât  b . condiţie îndeplinită de către WEE 3-1 chiar şi la verificarea contoarelor din clasa 0. metodă ce s-a impus după 1970 (odată cu apariţia contoarelor electronice de precizie). STAS .5. cu afişaj comun (tipic LCD). Măsurarea puterii şi energiei în trifazat cu AM electronice Wattmetrele şi contoarele electronice trifazate pot fi cu multiplicator static sau cu P .62) b) Verificarea contoarelor electromecanice Operaţia de verificare constă.6. frecvenţa etc. aliniate la cele internaţionale (CEI 521.60) şi (6. cât şi în cea cu 3 fire . care intră în expresia (6.1 %). contorul INMB.1. 2.60) se poate face: 1. Indicii de clasă de precizie (c) prevăzuţi de standarde pentru contoare electromecanice sunt: 0.5. a) Contoare trifazate de laborator Acestea sunt la bază contoare cu 3 echipaje (multiplicatoare). Măsurarea energiei real consumate (Wm). iar ca formă de prezentare sunt contoare (de tablou sau de laborator) ce au şi funcţionalitate de wattmetru. de exemplu. model WEE 3-1 (precizie de bază 0. Indirect.15).4.4198). IEC - 1036). permite măsurarea şi a altor mărimi de interes ( cos  . Condiţiile de verificare sunt stabilite prin norme şi standarde (de ex.). Cu ajutorul unui contor etalon. iar stabilirea unui astfel de indice la orice contor se face respectând condiţia: c  b % (6.'75. Contorul etalon pe lângă precizie mult mai bună şi productivitate mai mare.2.62). pot funcţiona atât în configuraţie cu 4 fire (fig. 6. cum este. precum şi automatizarea procesului de verificare.

Precizia înaltă a acestor contoare se datorează multiplicatorului folosit: tip MAD. b) şi pot măsura putere şi energie activă precum şi putere şi energie reactivă. kWh _ _ _ _ kW _ _ _ _ _ BC M1 M2 M3 cosφ _ _ _ _ _______ U01 U02 U03 fx 220 V BA Σ U0 CTF Fig.sau +). însă din motive de claritate circuitul respectiv a fost omis din schemă.6. Se observă de asemenea. M2.9. motiv pentru care se mai numesc şi contoare etalon. alimentarea aparatului se poate face de la reţea (BA) sau de la baterii.05 sau 0. În fine.(fig. etc.1) şi servesc la etalonarea şi verificarea contoarelor electromecanice. . iar afişajul este comun. 6. iar CTF un convertor tensiune-frecvenţă.1). • răspuns corect şi în regim dezechilibrat.6.16. adică sunt mai versatile decât contoarele electromecanice. Se observă că intrările de curent şi de tensiune la cele trei multiplicatoare se face prin transformatoare de măsură (există şi variante mai recente în care transformatoarele respective sunt înlocuite cu amplificatoare de izolaţie). 20 Contor electronic trifazat cu multiplicatoare statice Avantaje Principalele avantaje ale acestui tip de contor sunt: • precizie înaltă (clasa 0. poate fi selectat de către operator (taste) prin blocul de comandă (BC). M3 sunt multiplicatoare de tip MAD. • insensibilitate la vibraţii şi la poziţie.  un sumator de tensiuni. că aparatul are şi funcţionalitate de wattmetru ca şi contorul electronic monofazat din fig. • răspuns corect şi în regim nesinusoidal. Schema de principiu a unui astfel de contor este prezentată în fig. Ca trăsătură de bază au precizie foarte bună (clasa 0. Modul de lucru: conexiune cu 4 sau cu 3 fire (normală sau Aron) pentru receptoare în stea sau în triunghi. Aparatul dispune şi de semnalizare a sensului de circulaţie a energiei: spre receptor sau invers (. unde M1.6.20.

2. Contorul etalon TVH 2 al firmei Landis-Gyr. Revue Landis- Gyr. Acesta are schema similară cu cea din fig.6. care a lansat (în Europa) primele contoare electronice etalon (Ruegger M. din motive legate de optimizarea raportului performanţe/cost.9. Pe figură avem:  A.1).2) şi clasa 1 (CEI 1036). iar W şi Wr pe un numărător. b) Contoare electronice trifazate de tablou Acestea au cam aceeaşi schemă ca şi cele de laborator cu deosebirea că multiplicatoarele sunt cu transconductanţă variabilă (mai simple şi mai ieftine decât cele de tip MAD) şi au o precizie mai redusă (tipic cl. c). Precizie: clasa 0.5 (mai rar 0.Compteur etalon statique TVH 2 pour mesures d’energie active et reactive.21) este similară cu cea a contoarelor cu inducţie standard. cu deosebirea că afişarea valorii mărimilor măsurate se face pe AM numerice exterioare: P şi Q sunt afişate pe un voltmetru numeric. Exemple de realizare 1.6. a factorului de putere precum şi a altor mărimi legate de regimul de tarifare a energiei electrice vândute. cu excepţia preciziei care e mai scăzută: clasa 0. ceea ce permite alimentarea mixtă (reţea şi baterie).) sunt aceiaşi cu cei menţionaţi mai înainte.6. puterilor P. W r.6. etc.B.20. • consum propriu foarte redus. 1979). Contorul etalon WEE 3-1 (INMB) poate măsura şi în monofazat (fig. • versatilitate mare (poate măsura P. . nr. Q. Mai permite şi monitorizarea prin Master sau PC. Parametrii de calitate (precizie. Ca arhitectură (exterioară şi gabarit) sunt asemănătoare cu cele trifazate de inducţie şi păstrează aceeaşi numerotare la plăcuţa de borne (ca în fig. Exemplu de realizare Contorul electronic trifazat de tablou Spectra A12E al firmei Schlumberger.C butoane pentru controlul puterilor maxime pe faze. Carcasa aparatului (fig.15).5 (CEI 678) sau clasa 1 (CEI 1036) la măsurarea energiei active şi clasa 1 la măsurarea energiei reactive. -). 2. Acesta permite măsurarea energiei active şi reactive în ambele sensuri (+. . W. Parametrii de calitate sunt cam aceiaşi ca şi la contoarele de laborator menţionate mai înainte. Q şi S. precum şi în monofazat). în toate configuraţiile de bază din trifazat.

ADR CONTINUT …… …… …. ……………………… … 3Phase 4 Wire B 3x230/400 V 01Wh/pulse C I T 7 8 9 5-10 A 50Hz + 4 5 6 _ 0 1 2 3 TIP METS-MD-12 NUMAR CANALE 12 IMPULSURI 3/1. emise de către contoare.. ADRESA ….21 Contor electronic trifazat Fig..22) este un telemăsurător multitarif programabil.. afişarea şi transmiterea datelor de facturare de la 4 .6. Schlumberger (1994).00 kVA METS-MD 37 t.ADR CONTINUT ADRESA S. fiind şi jurnal de date. ……….5 mA 33 ms TENS ALIM. aparat de tablou de acelaşi gabarit ca şi A12E. 110…220V 50 Hz 3VA No 7789 HUNGARY 1994 Conexiuni Fig. . …. ……………………… ……………………… S.22 Contor Master Spectra A12E (Schlumberger) (telemăsurător) Tip METS-MED-12 pentru trifazat Observaţie Contorul de tablou A12E poate lucra şi în regim de monitorizare tip master-slave. Telemăsurătorul METS-MD-12. Este utilizat la colectarea..2 123 …… …… ….). În terminologia de prospect A. 6. ……………………… CL 1 IEC 1036 ……….. Datele de la contoare sunt recepţionate sub formă de impulsuri de frecvenţă proporţională cu energia (0.12 contoare. de ex.  MDC – ieşire serială pentru magistrala de date care permite afişarea datelor măsurate direct pe PC-ul consumatorului. Schlumberger A12E I II °° kWh °° 94 08 05 8 ° kWh/imp 28 RD SO °° 02 11 29 kW ° 060.1 Wh/impuls. ……………………… …… ….. C se mai numesc şi maxigrade. Aparatul (fig... + şi – butoane pentru controlul sensului de circulaţie a energiei. 6. B.ieşire pentru conectare la un modem telefonic pentru integrare într-un sistem automat.. ……………………… ……………………… TYPE A12E …… …. în asociere cu un aparat de telemăsură numit telemăsurător. prelucrarea. ……………………… ……………………… A …… ….  RS 232 . Exemplu.

.6. 6. poate calcula şi alţi parametri care permit o exploatare mai raţională a reţelelor trifazate precum şi obţinerea de date utile la proiectarea unor reţele noi. METS-MD-12 poate urmări. atât energia "importată" cât şi cea "exportată".24 Citirea la distanţă a datelor prelucrate de către METS-MD-12 În fine. sunt mult mai versatile (şi mai uşor integrabile într-un sistem condus de PC) decât contoarele trifazate cu multiplicatoare statice. 23 Gestionarea energiei electrice în trifazat cu telemăsurătorul METS-MD-12 Aparatul METS-MD-12 se utilizează în staţii de distribuţie precum şi la marii consumatori alimentaţi din mai multe puncte (fig. METS-MD- 12 permite şi arhivarea datelor măsurate într-o memorie nevolatilă şi deci păstrarea acestora şi în cazul defectării aparatului. simultan.2. 6.6. Contoare trifazate cu procesor de semnal Se construiesc în 2 variante: contoare de tablou şi mai ales contoare de teren (analizoare de energie). În plus. METS-MD-12A Tablou 1 Tablou 2 C1 C2 C3 C4 C5 C6 Fig.6.2. datele pot fi citite pe afişajul aparatului sau la distanţă pe un calculator IBM-PC.24). În afară de telemăsurare. cuplat prin modem şi fir telefonic (fig.4. datorită microprocesorului. Fir telefonic Modem Modem RS 232    RS 232 MODEM ∬ MODEM Fig.23).

pentru a le putea deosebi de mărimile cu indice  precum şi de valoarea medie redresată. luni). P2 şi P3 .66) S relaţie în care P este definit de (6. Aceste mărimi cărora le vom atribui indicele "  " pot fi calculate de către  P şi au următoarele definiţii: Tensiunea echivalentă ( U  ) a sistemului trifazat simetric: U 12  U 23  U 31 U  (6. zile. informaţii utile aduc şi unii parametri convenţionali numiţi mărimi echivalente ale reţelei sistemului trifazat. U23. Aici. De asemenea.65) reprezintă puterea aparentă echivalentă a reţelei trifazate. a) Parametri suplimentari ce pot fi obţinuţi de la un contor cu  P Experienţa a arătat că în exploatarea reţelelor trifazate. dar supraliniate.63) 3 relaţie în care U12. aceste mărimi vor fi notate cu simbolurile mărimilor respective. Factorul de putere echivalent P cos    (6. .54). Dintre aceste mărimi medii menţionăm: Puteri active medii pe fază: P1 .17) Curentul echivalent ( I  ) a sistemului trifazat simetric: S I  (6. U31 reprezintă tensiunea dintre fazele cu indicii respectivi (fig. s-au dovedit a fi utile (mai ales în studii de prognoză la proiectarea reţelelor) şi valorile medii pe termen lung (ore. 6.64) 3U  relaţie în care S  S1  S2  S3 (6.

49). b) Contoare numerice trifazate de tablou Schema de principiu: Contoarele numerice trifazate (ca şi cele monofazate) au la bază un procesor de semnal ( P ) de 12 sau 16 biţi (TMS 32010. Exemplu de contor de tablou cu  P: . de ex. Afişaj 24. iar la contor (6. etc. Puterea activă medie a reţelei trifazate: P . în schemă. într- o schemă de tipul celei din fig.Puteri reactive medii pe fază: Q1 .6.13.- AU U3 Taste MUX CAN μP CCT SH RS 232 PC I1 AI I2 I3 Fig. 25 Contor numeric trifazat Procesorul de semnal ( P ) calculează mărimile primare U. Puterea reactivă medie a reţelei trifazate: Q .6. 6.54). gestionează calendarul şi tarifele multiple precum şi legăturile cu exteriorul (RS 232. se defineşte cu o relaţie de forma (6.25.).). Q2 şi Q3 . aşa cum se arată în fig. care se defineşte cu o relaţie (6. MUX este un multiplicator analogic.52) precum şi mărimile calculabile pe baza acestora: S. cos  . P cu relaţiile (6.  P-ul asigură şi comenzile blocurilor componente ale aparatului (schimbarea automată a gamelor. etc.13.6. Q. cu deosebirea că aici intervin 3 intrări de curent şi 3 de tensiune. comenzile convertoarelor. iar celelalte notaţii au semnificaţia din fig.).38 U1 DT --- U2 SH -.45). În afară de calculul mărimilor de putere şi energie. etc. I.59). schimbarea paginilor de afişare.51) şi (6. Ecuaţia de funcţionare ca wattmetru este de forma (6.

Exemplu: Analizorul de energie PROWATT-3.. toate marile firme producătoare de aparate de măsură pentru electroenergetică. ..21. Practic. . .. (1996). astfel de aparate se mai numesc analizoare de energie. W.. şi au apărut în ultimii ani într-un număr foarte mare pe piaţă. 1 2 3 V A VA ☼ . 7 8 9 Wh varh W . dispune de interfaţă de comunicaţii (RS232 / RS485) precum şi de o ieşire de semnal unificat: 0. c) Contoare de teren cu  P Acestea au la bază o schemă similară cu cea din fig. Contorul 3710 ACM al firmei canadiene Power Measurements Ltd.. fiind aparate de teren sunt prevăzute cu cleme şi cleşti ampermetrici.. . 20 mA. În plus.. analiză armonică) ulterioare a acestora pe un PC. 4 5 6 . 6. precum şi pentru analiza armonică a curentului şi tensiunii.6. are afişaj LCD pe pagină şi permite măsurarea valorilor momentane (U.26 Panoul frontal al analizatorului de energie CHAUVIN ARNOUX Aparatul este în întregime programabil. . Q. au scos şi câte cel puţin un model de analizor de energie. . Acesta permite efectuarea tuturor măsurărilor standard în trifazat precum şi captarea formei curbei tensiunilor şi curenţilor de pe faze în vederea analizării (distorsiuni.. pentru a putea efectua măsurări cu reţeaua trifazată în funcţiune. ● 0 ± ● Hz var Imp Valid Del T Fig. CHAUVIN ARNOUX (Franţa): Fq = 48.. la care se adaugă unele funcţionalităţi suplimentare pentru prelucrarea pe termen lung. În titulatura de catalog.. Wr) precum şi a celor medii prezentate mai înainte.. . I.47 Hz PORNIRE PROGR CHAUVIN ARNOUX PROWATT-3 OPRIT MEMORIE W var W . De asemenea.. P.

I.(a se vedea.. iar în fig.27 modul de conectare a acestuia la reţea.... W şi Wr având la ieşire semnal unificat (4-20 mA). Informaţii în această direcţie pot fi găsite în literatura. .6...a. De asemenea.27 Conectarea analizorului PROWATT-3 la reţeaua trifazată .20 mA).47 Hz RS 232 (cablu serial) CHAUVIN PROWATT -3 OPRIT MEMORIE ARNOUX w var w . 7 8 9 . 1 2 3 Consumator N PORNIRE PROGR.6. . P. Ionescu G.. 1 2 3 V A var VA . permite şi memorarea datelor măsurate precum şi înregistrarea unor funcţii. Observaţie: Pe baza multiplicatorului de tip MAD şi a procesorului de semnal s-au construit o mare varietate de traductoare pentru mărimile U. . 4 5 6 Wh varh w . .6.. S. . . traductoare utilizabile în sistemele de măsurare-reglare din industria electroenergetică. 0 ± ... – Traductoare pentru automatizări industriale vol. în special curbe de sarcină pe un înregistrator extern sau pe un PC (ieşire RS 232). de ex. ... I – Bucureşti (ET)1985). . Prezentarea acestora depăşeşte cadrul capitolului de faţă..26 se arată panoul frontal al aparatului. În fig. Fq = 48. Hz var Imp Valid Del T Fig. ş. Aparatul dispune şi de 4 ieşiri de semnal unificat (4 . Q.