Ics 73,140.00 ' IRS STANDARD ROMAN SR EN 58 + A1 Decembrie 1997 Indice de clasificare A“ 50 LUAREA PROBELOR DE LIANTI BITUMINOS! ‘Sampling bituminous binders Echantillonnage des llants bitumineux APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la'19 lunle 1997 _7 ‘Standardul European EN 56: 1984 cu modificarea At; 19% statutul unul standard roman Inloculeste partial STAS 41-78 . CORESPONDENTA | Prezentul standard este Identic cu Standardul European EN 58: 1984 §1 cu modificarea A1: 1986 Incorporata, Luarea probelor de lant! bituminos! ‘This. standard Is Identical with the European Standard EN 58: 1984, Sampling. bituminous binders and with the Incorporation of its amendments A1: 1986 La présente nonme est identique & la Norme Européenne EN 58: 1984, Echantillonnage des llants bitumineux et avec tamendement A1: 1986 Incorporé DESCRIPTORI TIT | Produs bituminos, liant, luare probe INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), sir. JLCalderon 13 - 7% Bucurext TP (404) 210,74.01, (401) 211 32.96, TF (401) 210.08.33 ons oproducore sa uli ogra aa pari a puzonkad olndarh ace pul pr oo pronedu (ebconksmecaric, locapr,rifamar te) ont zi ach nat aor sna Rof.: SR EN 68 + At: 1997 diya t agin eve napa Sand Fed View 2) 2082004 ASAO Be Pree oware®REAMBUL NATIONAL Prozentul standard reprezinta traducerea versiunilfranceze a Standerdului European EN 68: 1984 inolusiv ‘modiicares At: 1986, Acest standardul 50 refert la metodele de luare @ probelor de lant bituminosl Modificarea A1: 1986 a fost inclus in textul prezentului standard, Prezentul standard tnlooulegte 8.1 din STAS 41-78. Pagina exresa cn apa Sancar FuolCD View (2) 2022004 ASAO & Bin Free Stare‘STANDARD EUROPEAN EN 58 NORME EUROPEENNE Martie 1984 EUROPAISCHE NORM +AL EUROPEAN STANDARD Aprile 1988 ee C2U _665.775.625.85.08.620.113 Descriptor: Produs bituminos, ant, uarea probelor Versiunea romand LUAREA PROBELOR DE LIANT! BITUMINOS! {Include modificarea A1: 1986) Echentilonnage des liants —Probenahme bituminoser Sampling bituminous binders ren ee (Incorporates Amendment 1: 1966) {Include amendement 1: 19861, . (mit der Einschitessung ddor Anderung 1: 1986) Prozentul standard reprezinth versiunea romana a Standardulul European EN 68:1984. Standardul a fost {radus de IRS, are acelag! statut ca gi versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea CEN. Prezentul Standard European a fost adoptat de CEN la 1964-03-22, ‘Membiil CEN sunt obligati 28 respecte Regulamentul intern CEN/CENELEC care stipuleszi conditile In ‘care prezentulul Standard European i se atibule statutul de standard netjonel, fed nicl © modificare.. Listele actualizate 3i referinjele bibliografice referitoare Ia astfel de siandarde nationale pot f obfinute pe bbaz& de cerere oltre Secretariatul Central al CEN eau otieare membru CEN. Prezentul Standard European exists tn trel versiuni oficiale (englezh, francezh, germant). ‘© versiune tn orioare alk limb’, realizath prin traducerea sub responsabiliatea unui membru CEN, tn tiniba ‘88 national gi notficath Secretariatulul Central, are acolagl statut ca gi versiunile oficiale, Membr CEN sunt organizatile nationale de standerdizare din umbioarsle fi: Austia, Beigla, Danemarca, Evetia, Fitlanda, Franja, Germania, Grecia, trenda, telanda, Halla, Luxemburg, Maree Britanie, Norvegia, Cianda, Portugal, Spania gi Suedia CEN Comitetul European de Standardizare ‘Comité Européen de Normatisation ; Europaieches Komitee far Normung European Committee for Standardization Seoretarlat Central: str. Stassart 36, B-1050 Bruxelles (© 1964: Dreptul de reproducere rezervat membrilor CEN : Ref: EN 68: 1964 + A1: 1986 RO aga ania cn eta Stan FueaCO View) 202004 ASAO & Blue root oteSRENS8+A1 PREAMBUL, Prezentul Standard European “Luarea probelor din lant! bituminogi” a fost definivat de Comitetul Tehnig CENITC 19 “Metode de Incercare ¢/ speciicefl ale produselorpetroliee’, al cérui secretariat este esigurat de Institutul Britanie pentru Standarde (BS!) De fa prima retiniune a CEN/TC 19 in lanuarie 1963, e-a recuncscut o& peniru unele thoerei! efectuate ‘curent pe produse petvoliere, organizetila nalfonale pentru standardizere din numeroasé tir ale CEN au ‘adoptat (ou sau far& modificéri minore) metodele standerdizats publicstede Societatea Amoricand pentru Tnoero&rt gi Meteriale (ASTM). In consecint®, 2-8 decis ca Documentul de Unificare CEN pontru lverea probolor din lant! bituminosi si se bazeze pe motoda ASTM D 140. Un prim project, documentul N 147, a fost difuzat in februarie 1969 gf nicl un comentariu nefind formulat, a fost eprobat la @ 4-8 sesiune CEN'TC 19 in aprile 1980 spre supunere secretaratulul CEN oa project de ‘Document de Unicare. Rezuttatele votulul comitetelor membre ale CEN au fost exeminete la @ 6-a sesiune a TC 19 1a Stockholm ‘in septembrie 1971 gi s-a decis @ se suspenda defntiiverea Dooumentulul de Unificare gi a Incepe studiul pyoiectull de atndard german DIN 62001 on bez cfr de ASTM D 140 pent sabres unul Standard \ pean. Primut antoprolect (N 331) a fost difuzst in septembrie 1973 5! comentarile primite care erau numal ou ‘caracter redectional, au fost incluse in prolect, care 2-a admis a8 fle supus ou ocezia celel de a 7-2 reuniani ‘TC 19 de la Haga in nolembrle 1973 secreteriatulul CEN ca Standard European. Comentario su fost inctuse in textul defintv, care in 1963 @ fost supus secretaratulul CEN dé oltre tnatitutul Olandez de Standardizare care a asigurat secretariatul CENTC 191n 1981 TTirilo membre sie CEN care au aprobet prezentul Standard European sunt urmitoarelé: Danemarce, Finland, Frente, Germania, tala, Marea Britanie s1 Portugal Torito care nu au aprobat standardul sunt urm&toarele: Austria 9i Beigia. PREAMBULUL MODIFICARI At : ' Modificarea A1 din Standardul European EN 68 a fost elaborati de comitetul CEN/TC 19 “Metode de” incorcare $1 spectica{ii pontru produse petroliere" al clrui secretariat este definut de NNI (Institutul de Standardizare Olande). Modificarea a fost adoptatit de CEN pe baza votulul urmiitoarelor {ari membre: Denemarca, Finfanda, Franta, Germania, talia, Marea Brtanle, Portugelia gi Spenis . Pgh econ ca plete Sundar Fun View 200-2004 ASRO & Be Pret StareSREN68+A1 4 OBIECT $1 DOMENIU DE APLICARE Prezentil Standard Eutopean stabiteste metodele pentru luerea probelor de lian! bituminog. Standardul nu se aplich probolor de produse bituminoase fabricate contindnd conti) apraciablle de materi minorale, de exemblu asfalttopt, masa asfaltoasa cu gudron sau esfatur rulate la cald. In cazul cestor materiale trebuie epicatetehnici sensbil dferte de cele descrse in prezentul Standard European. Probele pot fi prelavate fie pent a stabil calitatea modio @ produsului supus examinarl, fle pentru @ dotormina abatarile fat de calitatea sa medio. In acest ultim caz, probele trebuie si indice expres utlizarea ofreia -au fost destinate. 2 DEFINITIL ‘Tn cuprinsul prezentului Standard Europesn trebule s& se alba tn vedere urmatoarele deni: 2.4 produs tn examinare: Cantitaiea totala de produs bituminos olrula | se verfick proptiotitile, 2.2 produs staffonar: Produs depozitat tnt-un rezervor, fard ecurgere, cee ce “nseamnd ob Tobinetele sunt inchise gi of rémane imobil 2.3 produs tn curgere: Produs lichid care este tn curs de transferare, 2.4 _ proba Individuala: Proba prelovaté dint-un singur loc gi a un moment dat din produsul supus ‘erifcdri in cazul unel slngure opera. Dac produaul poate fi considerat ca omogen, o proba individual poato fi considerath ca probl medio. Dack produsul nu poate fi considerat ca omogan, © probit punctual ‘iu este roprezentativl decat pentru o zon’ limitata tn jurul punctulul de luare @ probetor. - 2.5 prob compusi: Proba constituth prin amestecul mal multor probe individuale. O probh poste fi considerati ca o probit medie, dac’ probele Individuele sunt prelevate dupl o reparile care poate lisa ‘38 se presupund ol compozitia probel compuse se aprople cd mai mutt posibil-de cea a produsulul tn examinare . 2.6 _probii divizata: Proba obtinuta prin divizarea unei probe individuale, compuse eau medil in mal ‘mute ptr] ideniioe dupa o schema corespunzitoare. 2.7 _ probit pentru laborator: Probé destinath tnooroliilor de laborator. Acsesta poals fo probl. Individuel’, o prob& compusa sau o parte din aceaste (o proba divizata). 2.8 prob pentru Incoroare: Prob objinuth prin tratares sau subdivizérea unel probe pentru Taboretor tn timpul preperksi tn labortor a probelor, destinal difetelor incercdr de laborator. 2.9 prob’ pontru arbitral: Prob& individual sau compust care, fle tn Intregime fle dupa ‘subdivizare, servexte la tnoercari pentru arbitra) 2.10 _probli do nival: (Respect din straturile superior, mijlootu 9 inferior). Probele individuale (a 2 vedea 2.4) care sunt prelevate de la diferite nivewuri din lichide Imobile, In general pentru @ se verifion ‘operarea in mal multe stretur in rezervoarele mari de depozitare, 2.11 prob& de suprafata: Prob’ individual’ prelevaid de la mai putin de 6 om de la suprafaja Hchidutl 2.12 proba de pe toath Inditimes: Prob prelevath prin deplasarea recipientulul pentru luerea probelor pe toath Inditimea produsului In examinare gin consecint, prin traversarea tuturor siraturtor de Produs. Daca o astfel de proba este constituitl din prelevari reprezentind proportional fiecare din straturile 4 produs, ea poate fi consideratl ca o probit media, 2.13 proba din curent principal: Prob& prelevatt la iegirea din rezervor, astfel Incdt s& se tink ‘seama de sectiunes dreapté a ourentulul. 2.14 prob din curent periferto: Probé prelevatt din curentul principal cu elutorul unel sonde Pentru kuarea probelor gin exten epliae Sandra FuleCO View) 2008-2004 ASRO Be Project SarSREN'SS + At 3 MASURI DE SECURITATE 3.1 Maaurile de securitate prezentate mai jos se aplic’ in toate cazurie si constituie un ood de eplicare, practic’, Inst aceasti list nu este in mod necesar exhaustiva. Se tecomanda oltrea acestela din urma, pastrand seneul reglementirlor natjonele de securitate Insugite sau orice alte prevederi din industia de peltol, De preqautile indicate mel jos, trebuie sh se. tind seama in m&sura in care ele nu se opun ‘eglementirilor pe plan focal sau altora care trebuie, n orice oaz respectate. 2) Toate reglementirila privind intrarile in zonele de pericol trebule respectate riguros. b) Uzinele gi instalatile trebule tntrotinute in consecintl gi se recomanda efectuarea de inspect regulate de cre 0 persoand competenth. \ 3.2. Inainte de inceperee colectirl probelor, 80 vetfich ansariblul eparsturl gf posible de acces, Pentru a'2e putea hor tn eigurenth 3.3. DacktIn atmosfere inflamabile ve ulizeszh un eparat de luere a probelor de metal, ol trebuie si fe ddo metal neferos. In egal maeurh ae etrage aton{ia asupra faptuul o& utlizand corzi de fibre sintatce, de fexemplu nylon, este posibll oa operatorul 8 se incarce cu sarcinieleckice periouloase, dack el nu eate fegat ta pamant gi nu poarth manugi de material plastic. In acest.caz, trebule utiizate cord! de fibre vegetale, de exemplu de mania sau sisal 3.4 Trebule luate precautii pentru a evita inspirarea vaporilor de produs petrolier in mpul operatilor de. Ware a probetor. I 4 PRINCIPI FUNDAMENTALE DE LUARE A PROBELOR Folosirea tehnicilor corecte la lusrea probelor constitule © necesitate primordialé pentru objinerea rezultatelor semnificalive de incercare, 4.1. Persoana care ia probe trebule informal asupra oblectulul tual probe qi trebule #8 cunoaeod bine metodele descrise in prezentul standard gi pe care trebuie sa te utlizeze. 4.2 Deck proba este destinath 8A fie ulilizeti de mai multi factor, trebule prelevath o cantitate ‘corespunzBtoare, omogenizata, dack este riecesar, gi divizatl in alatea probe cite se doreso. 4.3 Se Intoomeste un proces verbal gi se semnesz’ de persoana care ia probele gi de orice alt agent prezent aulorizet de oricare din factori: Prooesul verbal contine precizari privind luarea probolor $i metodele, conditile Inconjurétoare gi Inoerctirle solictate. Pentru acest proces verbal se stabilegte un formular special, Ca model, a 9e vedea anexa, O copie a procesulul verbal trebule pusd la diepoziie penis figoare proba divizatd, Procesele verbale nu trebuie introduse tn reciplentul ou probl. NOTA - Daloitt varleti{h produselor biumnosse pentu care pot fl ulizale consecutiv soaleay! reciplonte dé ‘raneport eeu aooleagl bidoane de depoztare, Hebule 28 90 {ink seama permanent de contaminirie posible le reciplentuhil prin reziduur, depuneri sau solven|l Pentru acest moth eale uti de inscre in prooeeul verbal informelt Drvind produoul la care fost fotos anterior recipient. 5 MARIMEA PROBE! ‘Marimea probei pentru laboralor depinde de natura 4 felul Incevcd\ilor care trebuie efectuate, Fiecare proba divizath trebuie s& alba cel putin 2 kg sau in cazul emutsllor, col putin 3 ko: 6 ALEGEREA METODELOR DE LUARE A PROBELOR ' Utlizarea metode! de luarea a probei depinde de: 2) Incarcitile de efectuat; ) scopul acestor Incercbri; ‘) notura, cantitstea 9! temperatura produsului in exeminare; <) numatul,tipul gi capacitatea recipientelor sau butosielor din care se preleveazs proba; €) faptul 08 proba se preloveaza dintrun produs sta{ionar sau in curgere. pozitvele permise fac obiectul capitolulu 8. Metodele de luare a probelor, aparatu i Pagina wins dn pict Sundar Fula View (200-2004 SAO & Bl Projet StareSREN68+A1 Daca probele trebule prelevate frecvent dintr-un recipient de capaciiate mare pentru produse lichide, poa'e {8 ull instalarea permenentd a dispozitvelor de luare a probelor care sunt robinete, sonde sau robinete 13 {tel edi. Daca nu este cazul, din produsele lichide probele trebuie tuate prin imersie, de exemplu blJoane 2 fest sau sonde cu fundul obturabil, pentru luarea probetor, din, produsole fluide cu temperatur, coborth, _robele pot fl uate in recipiente cu capacitatea de pana la 2 m’ cu ejutorul sondelor deechise. Pentru alte dela, 20 vedea tabelu 1, Din produsele vascoase, plastice si semisolide. probele trebuie hiate ou ajuiorut Uipuriior de dispeiztive desctise Ia 8.4; din produsele semisolide sou solide probele pot f uate cu sjutorul dlepozitvulul de méri& doscris I 8.6; din produsele granulare sau tn bucd{i mar, probele pot fi luate conform prevederiior dela 8.5 986. NOTA - Din motve de securtate nu este autrizt’ Marea probelor din curent principal redlizat pn debrangarea ‘conduictel care leagt vehlcoll de ranepor la recplentul de dopezitre, Tabelul 1 - Metode de lusre a probelor de produse lichide cu temperaturlrdicate sau joase, continute In ‘conducts, rezervoare sau butoaio Neate uae « [Lowa ober dn] Lames prior dn ezavoure ir ona con] rent | cnn vind | pre vine = wee, | ans . . robinete B42 ~ + + ~ ai : : toil | ta + wows ai] eat ope pe poe m ; cane pant | cone |e j-suprateté | senate set panty. hnree | 823 wm f+ ‘ soni sete | 2 : ° pre pene meacim] os | . Cogent (tre tat 0 utilizare limitat pentru produsele fluide la temperaturi joase Pagra exes in aplcate Sardar FuTeCO View (2) 7008-200 ASRO' Bu Project SvarSREN SA +A1 7 NUMAR DE PROBE, ‘Numarul de probe depinde de capacitatea gi de forma recipiontulul sau de numérul de butoaie din care ‘urmoazi si se preleveze probele. Numbrul de probe care se preleveaza din fecare recipient este stabilt in Ccapitolul 8 pentru fiscare metoda. Pentru probele din butoale, numBrul de buloaie din care trebuie prelevate probele este stabil n tabelul 2 ‘Se pomeste de la o singura proba dint-un singur butol supus Incerc&ri; dac& rezultatele acestor incercdri raid diferente taf de speoificali, se supun Incerciiilor alte probe. Pértjle prezente se pun de acord pentru a decide dact aceste probe trebula tratate individual sau ca 0 proba compusd. Din buctijile mal mari se pot lua de asemenea probe urmiind prescriptie din tabelul 2. Dao’ Iuarea probelor are in vedere verificarea formérii eventuale a mai multor straturi Int-un produs stationar, trebule prelevale cel putin tei probe de nivel de la nivelur diferte (strat superio:, mediu sau inferior). Acestea nu trebuie sf fie amestecate pentru a forma o proba compusa. ‘Dacé tn mod exceptional, se doreste 0 evaluare a cali medi pomind de la probele do strat, trebule ual 1 considerare forma recipientulul | ‘Tabelul 2 - Num&r de buloale sau de bucdti mai mari din core trebule prelevate probele: Nomir foal de butoale sau de Bool marl | Numir de butoale sau do buoiil mar din care os Tau i probe Zpmnbtas 2 | 9 pand i 27 3 28 pln la 67 a 35 pind le 125 6 26 panda 216 e 247 panda 243, 7 344 panda 612 2 513 panda 729, 2 = 730 pan la 1000 io poate 100 Vn, valoare rotunjitt a cel mai aproplat numa intreg Inofen gate numbrul total de buloale sou bud mat, J 8 METODE DE LUARE A PROBELOR, APARATURA $1 DISPOZITIVE, 1 Luarea probelor cu ajutorul s!stomelor Instalate permanent | 8.1.1 Sonde pentru luarea probelor. Dac probele trebuie prelevate dintr-un produs 1 ourgere, este j rnecesarh efectuarea prelevadl In curent perfeio eu ajutorul unel sonde pentru tuerea probelorfxath pe conducte de alimentars. Sonde trebuie instalata intr-o parte ascendent& @ conductei pe partea de refulere a Pompei sau dack este cazul unui sistem de alimentare prin graviate nto parte complet plind a conductel i Diametrul sectiuni drepte a sondel de luare @ probolortrobule si fie mei mio de 1/8 fall de sectiunes Vote de fn ct er it Figura 7 - Suport tip pentru bidon de luare @ probelor de suprafath Dimeneiun! th milimett Fir sudat de 3mm. de el de tren Catal urine ‘ania ‘Srna 80 Detatiat partil C Figura 9- Sond deschist pentru tuarea probelor, 2 Pha ontsn dn eplcaa Standard FLTC View (2 200-2004 ASRO A Be Pret Sobre500-1000 Figura 10 - Sond dublé pentru iuarea probetor 8.5 Luarea proboior necesitand folosiren de unelte ‘ Probele semisolide casante nepulverizate, recipient. Apol se decupeazA proba ou ajutorul unui topor cura. Proba 20 la din toath Inditim SREN 68 +At livrate in butoaie sau butolage, mai Tntal trebule extrase din proba nu trebuie lualé de la mai pulin de 50 mm de perel!. Pentru un produs care 86 prezinti in buc&ti mari, s0 taie Intai bucdiile In dou gl proba se ta din centrul bucifil ou ‘ajutorul une} uneite curate. 8.6 Luarea probelor prin con gl sfertulre, LLuarea probelor din produsul granulat se efectueazé prin gl ellminarea pan& la obinerea canttatji dorita pentru analizh gi in sfargit ‘sunt identioe. Deck produsul granulat este tnvelt sau Impachetat, se varsi pe o suprafalé curaté, Se lau oel putin 20 lopetj (ca probe individuale) asifel inodt s& se obtind un produs roprozentativ al fotulul, Se ulilzeaza lopeti cu margin’ tar, curbate, de exemplu lopetj pentru fochisti. Se pun probele individuale tn grimeda pe (0 foale curati cu dimensiunile de cel putin 120 om x 240 om gi se Inloarce de doua orf produsul. Se agazh ‘sub forma de gramada tot produsul care s-a raspandit n cursul acestel operatli. Scopul divizarll eato de ‘compensa separarea produsului. Se Imparte produsul in patru parti, apol se amestood din nou ou grijé si 3@ paz ub forma de disc, se sopara in patru pati gi se elimina cele dou’ part} opuse pe diagonala. Se Tepetb operatia de amestecare gi sfertuire cu produsul ramae pand ond rémAne numal cantiates dort ‘pentru patru probe divizate (a se vedea capitolul 6). Se imparts din nou in patrufiecare ster reprazentind 0 Proba divizetB. Dao sunt necesare numai trel probe divizete, a patra se liming. Modul de fucru este prezentat in figura 11. 9 TRATAMENTELE ULTERIOARE ALE PROBELOR 9.4 Gonoralltat! Combinerea probelor individusle pentru constituirea_unei probe compuse, oa si amestecarea 3 Subdivizarea provelor, trebuie efectuate imediat dupa luarea probelor, fard intrerupere, astfe! ck produsele {ichide numel la temperatuti ridicate pot fi transvazate sau oa s& nu fle nic.o piordore prin evaporare dack produsul contine solvent}. Este preferabll ca operatia sf fe efectuatl tnt-un loo adépostit. B agin nes cn pai Standard FUTexCD iow (020 2004 AGRO & Bie Projet StareSRENEB+At 9.2 Reclplonte pentru probe gl pentru expeditio RReciplontele sunt destinate 98 prela probele prelevate cu ejuior dispoztivelor de luare a probelorinstalata ‘sau nu. Altole sunt destinate amesiecului de probe indlviduele pentru formaréa probelor compuse, etele ‘nob sunt destinate expedijei. Aceste recipientetrebuie sh fle curate i uscete theinte de folosire Utiizarea de réciplonte diferite pentru fiecere proba individuald este necesard tn special ofnd 26 urmbregte Cconstituires unel probe medil pomind de la probe individuale {indnd seama de forma geometrick « rezervorului de depozitare. Jn cazul produsslor care nu sunt fuide decdt la cald, bidoanele sau reciplentele de ofel, nevopete, provizute ou deachidere argh sl de prefer cu un cloo pentru tumare sunt adecvate etl ca recipients Penitu probe odt goa reciplante de axpedie (a 98 vedea 9.5). 1h cazul produsslorfuide la temparaturljoase altele dectt emulsile, bdoanéle de tabla zincath nevopeta, ‘24 dop feta, recipientele de siclé sau de material plastic pot fi utlizate ca reciplanie de expedite. Recipientele provizute cu deschideri tnguste sunt recomandate ca recipiente pentru {uarea probelor 94 pentru amesteciri, deoaroce eosasta reduce pe cit este posibil evaporarea fracjilor ugoare. Th cazul emulaiilor trebuie sb 90 utlizeze numel reciplente de sticid sau de material plestic ce reniplente, penny luarea probelor, amestec sau expediere. {In cazul produselor tari sau granulate, pot fi utliza{i saci sau ambalaje de materiale corespunaiktoare cum ‘sunt cutile de tabla zinoath prevazute cu un sistem de inchidere prin presiune. 9.3 Prepararea probelor compuse : Probele compuse sunt preparate pariial de a probele individuale, dac’: 2) 0 prob medic trebuie 88 fie constituith pornind de ta probe individuale; ) mirimea probol dorite necesith un amestec de mai multe probe individuale, de exemplu & kg de emus, ‘objinute cu ajutorul unel miol sonde deachise pentru luares probetor. Cand probele individuale sunt emestecale pentru constituirea unel-probe compuse, volumele produselor individuale trebuie 8& fle in acelagi report ca volumele de la care »-au juat probele. Produsele lichide oalde sau rect sunt amesiocate virsdindu-e Int-un recipient gi amestectndute pind la ‘omogenizare. Pentru produsele viscoase mol sau semisolide, probele individuole, prelevate ou ejutorul ‘sondelor peniru luérea probelor, sunt, la nevoie dupa o ugoard incdlzie, depoztate fie In reciplente pentru probe fie drecttnr-un recplent pentru amestscare. Apo, ele sunt inokizte cu precaufle aghind constant in ‘ecipient pnd clnd se topese gi constitule un amestec omogen. Probele compuse din produse granulate sau produse sfiramate in vederea lubril probelor, trebule proparate ‘In loourle de luare a probeior (a 90 vedea 6.5 9 8.6), 9.4 — Impiirfirea tn probe Individuale: upd ce #8 foul omogenizares cum e-2 descrs la 9.3, probele individuale seu compuss din produse tiahide sau din produse topite trebule medial cvizate tn pr) egal gl Inioduse tn mel multe (a se vedeu 4.2) reciente asemindioare, curate gi provizute ou capac. Rocipientele trebule si fe imediat inohies ermetic. Probele divizate de produse granulate sunt reelizate la locurile de luare @ probelor a se vedea 8.6). 9.5 Ambalare, marcare i expediore “Toate produsele divizate trebute 2A fie marcate clar gi durabil, conform proceselor verbale corespunzitoare, fle direct pe recipient (dar nu pe capac) fie pe o eticheti atapald la recipient. Se recomanda ca probele divizale si fie Indicate prin numore de ordine inscrise att pe etichete, oft 9! procesele verbale. {In cazul probelor de emulst, reciplentole pentru expediere trebuie ok fie complet umplute. Este neceser o& 80 asigure of temperatura omulsiel in cursul dopozitari gal transportului nu scade sub 1°C. Recipientele pentru expediove irobuie ineniinute inchise ormetic pant la utilizare. 1“ Pagina etree din pati Sundard Flex View) 200-2008 ASRO 8 Bla Pret StareSREN63+A4 NOTA-Recplenelepantu probe, stele dectt biioane sau buloale de of, ebule af fe proteale afouce tmpotiva ‘lotrel eteriorttinanie de a Raxpedito. i = : er \| Intosrcere AKL c *@ Tnoorcere 7} Ao Diveae QF S EES RPE a — B —— Se tepetd operatis de emestecare si sfertuire pan’ a mama cantata "dort pers pats probe 668s Figura 11 - Schema pentru divizarea gi Impaitrea In patru a produsului granulat 16 Pci eta cn epic Stands FurTeCO Vw) 20082004 ASRO 8 Be Project SchwareSREN 68+ At ‘ANEXA FORMULAR PENTRU PROCESE VERBALE DE LUARE A PROBELOR DIN LIANTI * AA AAA AA AAS AAS AAS A2 Aaa A22 A23 A24 A2s AS Asa A32 A33 ASA ASS AS.6 AST BITUMINOS! DATE REFERITOARE LA INCERCARE Organizatia care core Incercdrle Organizatia care rispunde de pretul Inoerolrilor (deck 90 cuncagte) Cantitatea 9i descrierea probei Natura 9 tipul produsulul de examinat Obiectul ludril probelor gi programul de Incercare DATE REFERITOARE LA LIVRARE $1 LA FOLOSIRE Numele producétorutul Numele fumizorului (deck este diferit de al producatorului) Numote oump&rdtorutal , Umate Obiect DATE REFERITOARE LA LUAREA PROBELOR ra 91 partofpant Looul unde are io heres probelor Precii pvindWirea probelor: volumul ezervoruul;consiatenia produsull examinat Metoda utlizata pentru ware probelor i Informa cefertoae ia luarea probelor Dlstrbuirea probel Comentat epeciale 16 ‘Paonexven cn spat Sencar FuTotCD Vi) 20.2004 ASRO & Bun Projo SawareSREN6B+A1 Pagina eas dn pleat tnd Flea View (e200 2004 ASRO & Bl Pret Stare‘Mombril Comitetulul Tehnic 320 - Comitetul Tehnic National pentru Standardizarea produselor petroliere s lubrifiant| care au participat la elaborarea prezentulul standard: Pregodinte: D4C-tin lonescu Secretar: D-na Mihaela Tocan ICERP SA. Plolestl Reprezontant IRS: —_D- Alexandru Pop Membr: D4 Gh. lonita RAFIROM Bucuresti Dl. Oprea RAFIROM Bucurest! D-na N. Marinescu PETROTEL Piolestt D-na V. Carasel ll Terminal Constanta D-na F. Ignat RAFO Onesti D-na J. Vasile STEAUA ROMANA Camping D-na D. Chitic LUBRIFIN Bragov D-na N. Dutescu VEGA Piolegtl D-na C. Pletraru Raf. ASTRA ROMANA Plolegt! O-na C. Mujescu PETROMIDIA D-na M. Florea PETROBRAZI D4Gh, Zamfira PECO Bucurestl O-na M. Bordeanu ARPECHIM Pltest! Anteprolectul standardului a fost elaborat de d-na Ing. Nicullta Marinescu, Un standard roman nu conjine neapirat totaitatea prevederilot necesare pentru contractare. Uilizatorl ‘standardulul sunt rispunzitori de aplicarea corecth a acestuia. Esto Important ca uliizatonstandardelor romane s& se asigure c eunt in posesia ullimel edi gf « Wturor ‘modifcarior. Informatie refertoare la standerdele romans (termenul de incepere a eplictrl, modfici etc.) sunt publicate in ‘Catalogul standardelor romaine itn Buletinul Standardizari Modificarl dupa publicare NeJan Nr. modifica Buletinul Standardizanit Punctele modificate | ( 12000 LEI Pegi envasa din apa Sandad FUTexCD View (20022004 ASRO & Bue Pre Shere