You are on page 1of 39

ROMANIA

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALA A DRUMURILOR
B-dul Dinicu Golescu, 38, 77113 Bucureşti, sector 1
Tel.: 040-1-212.62.01; Fax: 0-040-1-312.09.84

DECIZIE
nr, 10
din
09.01.2002

În conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare al
Administraţiei Naţionale a Drumurilor, stabilit prin Hotărârea de Guvern
nr. 1275/1990, modifcata şi completata prin Hotărârile de Guvern nr.
24/1994, 276/1994, 250/1997 şi 612/1998 şi în baza Ordinului
Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei nr.
966/27.06.2001, ing. Aurel Băluţ - Director General a! Administraţiei
Naţionale a Drumurilor - R.A., emite următoarea

DECIZIE:

Art. 1. Se aprobă „Normativul privind proiectarea hidraulică a
podurilor şi podeţelor", ind. PD 95-2002.
Art. 2. De la data emiterii prezentei Decizii îşi încetează
aplicabilitatea prevederile Normativului privind proiectarea
hidraulică a podurilor şi podeţelor, ind, PD 95-77.
Art. 3. Aducerea la îndeplinire a prezentului ordin revine DRDP1 - 7 şi
CESTRIN.

DIRECTOR GENERAL

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A CUPRINS
DRUMURILOR

Capitolul I. Principii generale...................................................48
Secţiunea 1. Obiect şi domeniu de aplicare ...................................48
NORMATIV Secţiunea 2. Prescripţii generale.......................................................48
PRIVIND PROIECTAREA Capitolul II. Clasificarea podurilor şi podeţelor.........................50
HIDRAULICĂ A PODURILOR ŞI Capitolul III. Studii şi date necesare proiectării hidraulice a
podurilor
PODEŢELOR
şi podeţelor.........................................................................52
Secţiunea I. Studii necesare .............................................................52
Indicativ PD 95-2002 Secţiunea II. Studii topografce.........................................................52
Secţiunea III. Studii hidrologice.........................................................53
Secţiunea IV. Studii geotehnice........................................................54
Elaborat de: S.C. IPTANA Capitolul IV. Alegerea amplasamentului podului........................54
S.A. Capitolul V. Determinarea caracteristicilor de curgere a apelor în
regim liber.............................................................................55
Capitolul VI. Dimensionarea hidraulică a podurilor....................61
Secţiunea 1. Stabilirea lungimii podului........................................... 61
Secţiunea 2. Calculul afluierilor ........................................................66
Director general: dr. ing. Cornel Secţiunea 3. Calcului suprînălţărilor de nivel. ...................................69
MARTINCU Secţiunea 4. Sporirea capacităţii de debit prin decapări................70
Elaborator: ing. Cornel PETRESCU
Secţiunea 6. Înălţimea de liberă trecere şi împărţirea lungimii
podului în deschideri ..................................................................... 72
Secţiunea 7. Înălţimea de siguranţă (garda) la terasamente de
acces................................................................................................ 74
Secţiunea 8. Poduri în cazuri speciale...............................................75
Secţiunea 9. Terasarea digurilor de dirijare ......................................79
Capitolul VII. Calculul hidraulic al podeţelor ............................81
Secţiunea 1. Clasifcarea podeţelor................................................. 81
Secţiunea 2. Stabilirea probabilităţii anuale de depăşire şi a
debitelor
decalcul......................................................................................... 81
Secţiunea 3. Dimensionarea hidraulică a podeţelor cu albie
neafuiabilă .... 82 Secţiunea 4. Dimensionarea hidraulică a
podeţelor cu albie
afuiabilă (în regim de liber curgere)..............................................94
Secţiunea 5. Stabilirea luminii podeţelor (Ln, b, )...........................94
Secţiunea 6. Stabilirea înălţimii podeţelor (hp)...................................95
Secţiunea 7. Determinarea debuşeului podeţelor ...........................95
Secţiunea 8. Dispoziţii constructive...................................................97

Aprobat de:
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA HIDRAULICĂ INDICATIV Elaborat de: ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A DRUMURILOR
S.C. IPTANA S.A. cu avizul nr. 93/1290/5.12.2001
A PODURILOR Şl PODEŢELOR PD 95-2002

C A P ITO LU L I
Principii
generale
SECŢIUNEA I
Obiect şi domeniu de aplicare
Art. 1. Normativul privind calculul hidraulic al podurilor şi
podeţelor conţine prescripţiile şi recomandările cu caracter tehnic
precum şi metodele de calcul pentru rezolvarea următoarelor
probleme :
a) stabilirea probabilităţii anuale de depăşire a debiteior maxime şi a
debitelor
de dimensionare;
b) determinarea condiţiilor de scurgere a apelor în zona de traversare a
cursurilor
de apă, în regim nemodifcat;
c) determinarea debuşeului şi a lungimii podurilor şi podeţelor pentru
scurgerea
debitelor de calcul;
d) evaluarea afuierilor;
e) trasarea digurilor de dirijare.
Art. 2. Acest normativ se aplică la proiectarea podurilor şi podeţelor
de şosea şi de cale ferată peste cursuri de apă, a pasarelelor şi a
traversărilor de conducte peste râuri, precum şi la dublarea sau
reconstrucţia podurilor şi podeţelor existenţe.
Art. 3. Normativul nu se aplică la proiectarea subtraversărilor de
conducte şi instalaţii subterane.
Art. 4. La proiectarea lucrărilor de apărări şi regularizări ale albiilor
pe cursurile de apă interioare se va folosi „Normativul privind
proiectarea lucrărilor de apărarea drumurilor, căilor ferate şi poduriior"
indicativ PD 161-2001.
SECŢIUNEA 2
Prescripţii
generale
Art. 5. - (1) Dimensionarea hidraulică a podurilor şi podeţelor se va
corela cu studiile şi lucrările de amenajare a bazinelor hidrografce ale
cursurilor de apă traversate, privind regularizarea, îndiguirea, crearea
de acumulări, asigurarea condiţiilor de navigaţie etc.

la care nu se iau masuri pentru asigurarea stabilităţii. b) la 5. remuuri. între aceste valori se interpolează liniar. 8. (3) In această categorie intră: podurile peste Dunăre. Prin debuşeu se înţelege debitul ce se poate scurge prin pod sau podeţ în condiţiile limită fxate (nivel. Art. nr. Se numeşte debit de calcul valoarea debitului maxim teoretic în condiţii normale de exploatare care trebuie luat în considerare pentru dimensionarea construcţiei. se recomandă ca rezultatele calculelor sa fe verifcate prin studii de laborator pe model. Se vor determina: viteze. 12 vor f furnizate sau confrmate de institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie. stabili tatea lucrărilor de apărare etc.50 m sub nivelul afuieriior dacă adâncimea de fundare nu depăşeşte 10 m sub fundul albiei. remuu etc). apărări. diguri de dirijare etc).00 m sub nivelul afuierilor dacă adâncimea de fundare . . Art. datorită complexităţii fenomenului de scurgere BULETIN TEHNIC RUTIER 49 a apei în zona podului sau podeţului. anul II. La debitul de calcul se determină toate elementele principale ale podurilor şi podeţelor (lungime. 11. adâncimi de afuiere. Ari. STAS 10111/1-77 recomandă ca infrastructurile amplasate în zone afuiabile ale albiei cursului de apă. Art. nivelul apelor. 13. Debitele de calcul pentru regimul natural de curgere stabilite conform art. astfel : a) la 2. viteze. ianuarie 2002 (2) În cazul podurilor importante peste cursuri de apă cu condiţii de scurgere deosebit de complexe. . sa fe coborâte sub nivelul afuierilor generale şi locale maxime. nivele. care nu pot f cuprinse în schemele de calcul indicate în prezentul normativ. 9. 7. 10. Art. viteza de scurgere.(1) Metodele de calcul recomandate în acest normativ au un caracter orientativ. La podeţele închise se verifcă garda faţă de nivelul platformei. afuieri. Art. podurile peste râurile mari aflate în zona de confluenţă sau în zone în care sunt de aşteptat modifcări importante ale albiei etc. amenajare vor f furnizate de institutele de specialitate elaboratoare.(1) La podurile şi podeţele peste albii cu teren erodabil se vor lua măsuri pentru asigurarea stabilităţii infrastructurilor împotriva afuierii. (2) Datele de bază necesare proiectării podurilor şi podeţelor aflate depăşeşte 15 m în zona pentru care s-au întocmit sau se întocmesc documentaţii de sub fundul albiei.6. La determinarea debiteior de calcul se vor folosi instrucţiunile şi standardele în vigoare.

Art. (3) La podeţele cu radier general sau cu albia protejată la care nu c) poduri mijlocii 50 m < L < 100 m. urma contactului cu apa şi aerul ca urmare a coborârii talvegului. C A P I T O LU L I I Clasificarea podurilor şi podeţelor Art. adâncimea minimă de fundare sub d) poduri mari L > 100 m. (2) În cazul în care se constată ca există o tendinţa generală a de 50% din durata lor de serviciu normată sau mai mică de 10 coborârii ani. care au infrastructura defnitivă. în funcţie de clasa de importantă a podului sau podeţului se stabileşte. Art. cuzineţilor. în cazuri justifcate. 13. Această prevedere se va aplica şi în cazul fundării în roci ce se pot podurile şi podeţele se grupează în următoarele categorii: degrada în a) podeţe L < 5 m.90. există posi-bilitatea de afuiere. dar nu mai mică de 10 ani.00 m. nr. Din punct de vedere al lungimii lor între feţele culeilor. 14. talvegului cursului de apă traversat. 12. cu 40%. nivelul talvegului va f cel unde L este distanţa între feţele interioare ale culeilor la nivelul puţin adâncimea de îngheţ stabilită conform STAS 1709/1 .50 m sub nivelul afuierii generale a albiei calculată BULETIN TEHNIC RUTIER în dreptul anul lI. . Din punct de vedere al duratei de exploatare podurile se clasifcă astfel: a) poduri defnitive (permanente) care au durată de exploatare îndelungată depăşind 50% din durata lor de serviciu normată. în conformitate cu prevederile STAS 4068/2-87. valoriie de mai sus vor f sporite b) poduri semidefnitive. ianuarie 2002 acestora. b) poduri mici 5 m < L < 50 m. care au o durată de exploatare mai mică . se va face conform prevederilor STAS 4273-83. iar fundaţiile sferturilor de con minimum 0. (2) Infrastructura podurilor şi podeţelor semidefnitive se proiectează la aceeaşi probabilitate anuală de depăşire ca şi podurile şi podeţele permanente.(1) Încadrarea podurilor şi podeţelor în categorii şi clase de importanţă din punct de vedere hidrotehnic se face conform prevederilor STAS 4273-83 ţinând seama de caracterul defnitiv sau provizoriu al lucrării şi de tipul şi importanţa căilor de transport pe care este amplasată. 13. probabilitatea anuală de depăşire a debitelor maxime. b) poduri provizorii (semipermanente). (4) Fundaţiile aripilor se vor încastra minimum 1. (3)Trecerea podurilor şi podeţelor de la o clasă la alta.

b)poduri la care caracteristicile scurgerii în cele două albii. scad lăţimile b) poduri peste cursuri de apă care nu transportă flotanţi (plutitori). diferă sensibil. (6)După regimul de scurgere al râului pot f întâlnite următoarele situaţii: a) poduri peste văi de munte în regim torenţial. 55. b)la podurile şi podeţele oblice lumina se obţine proiectând pe normala (7)După regimul înălţimii libere podurile se clasifcă în: la di-recţia curentului lumina determinată ca mai sus.5  3 m/s. BULETIN TEHNIC RUTIER Art. conform art. cu viteze mai mari de scurgere (v>3m/s) târând material aluvionar cu diametre mari. b) poduri peste râuri de deal. . (2)După forma geometrică a albiei râului în zona podului pot f întâlnite: a)poduri peste cursuri de apă având numai albie minoră. care îşi modifcă traseul în cursul uneia sau mai multor viituri. 16. Art. .(1) Din punct de vedere hidraulic podurile se clasifcă după criteriile descrise în continuare. c) poduri peste cursuri de apă navigabile. minoră şi majoră. pilelor proiectate pe normală.) lumina se consideră distanţa maxi-mă între feţele interioare. c) la podeţele boltite (circulare. (4)După gradul de stabilitate al albiei râului în plan podurile se clasifcă în: a)poduri peste râuri cu albie stabilă. sau numai albie majo ra (albia minoră find nesemnifcativă). Lumina la poduri şi podeţe se defneşte astfel: c) poduri peste râuri de câmpie. din care însă se a) poduri peste cursuri de apă care transportă flotanţi (plutitori). (5)După gradul de afuiere a albiei râului podurile se clasifcă în: a)poduri peste râuri cu patul albiei erodabil (sau parţial erodabil) şi afuiabil. ovoidale etc. a) poduri care au atât albie minoră cât si albie majoră. cu viteze de scurgere v < 1.5 m/s. (3)După caracteristicile scurgerii apei în zona poduiui pot f întâlnite: a)poduri la care coefcientul de rugozitate şi adâncimea apei în albia majoră nu diferă sensibil faţă de albia minoră. b)poduri peste râuri cu patul albiei neerodabil şi neafuiabil. d > 50 mm. rial aluvionar cu diametre d < 10 mm. a)Ia poduri şi podeţe normale pe direcţia curentului lumina este egală cu târând mate lungi-mea L din care se scad grosimile „b" ale pilelor. cu viteze de scurgere de 1. 15. b)poduri peste râuri cu albie instabilă. târând mate rial aluvionar cu diametre d = 10  50mm. b) poduri cu albie minoră multiplă (cu două sau mai multe braţe).

. prag. (3) Planul de situaţie cotat sau cu curbe de nivel va conţine: conturul albiei minore. d) date referitoare la comportarea în timp a podurilor existente pe BULETIN TEHNIC RUTIER nr. etc) existente sau avute în vedere a se realiza. 17.(1) Pentru efectuarea calculului hidraulic al podurilor sunt puţin lungimile recomandate la albiile stabile. f) date privind morfologia aibiei.3 lăţimi de albie majoră. zona pe care se prevăd lucrări de Studii necesare regularizare. zonele acoperite cu vege-taţie cu precizarea tipului de vegetaţie. SECŢIUNEA 2 Studii topografice Art. nivelul maxim al apelor rezultat din informaţii. 18. zonele de depuneri şi eroziuni. (4) Planul de situaţie va f extins până la limita de influenţă hidraulică a con-strucţiilor (pod. 13. conturul albiei majore la viiturile cele mai mari. în funcţie de confguraţia terenului şi de importanţa lucrării. o diferenţă de nivel între punctele amonte şi aval de minimum 20 c) studii geotehnice.5 . poziţia proflelor transversale şi longitudinale. ridicările se vor extinde astfel încât a) studii topografce. e) date privind comportarea lucrărilor hidrotehnice din zona traversării. CAPITOLUL III (5) în lungul cursului de apă. precum şi o bornă sau alt reper de nivel cotat. SECŢIUNEA 1 b) în cazul albiilor instabile. planul de situaţie va cuprinde o zonă Studii şi date necesare proiectării având lungimea: a)în cazul albiilor stabile: hidraulice a podurilor şi . necesare: c) în cazul albiilor cu pante mici.(1) Planul de situaţie în zona traversării se întocmeşte la scara 1:500 -1:2000. etc. (2) Planul de situaţie serveşte la alegerea amplasamentului podului. . din podeţelor care 2/3 aflate în amonte de pod. construcţii hidrotehnice existente. şi cel Ari. (2) Volumul acestor studii se stabileşte după importanta lucrării şi în urma recunoaşterii pe teren. alte construcţii şi instalaţii. care pot produce supraînălţări ale nivelului apei în secţiunea podului. să se obţină b) studii hidrologice. . ianuarie 2002 cursul de apă respectiv. uşor de identifcat pe teren. la calculul hidraulic şi la trasarea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiei cursului de apă.7 lăţimi de albie minoră sau 2 . cm.

variaţia cotelor suprafeţei libere.N. la scara 1:50/1:5 -1:2000/1:200 se întinde pe întreaga lungime raportată pe planul de situaţie şi cuprinde pe lângă linia talvegului. Secţiunea 3 Studii hidrologie© Art. pen modifcat. linia oglinzii apei la data ridicării şi nivelul maxim al apelor rezultat din informaţii. (2) Proflul longitudinal serveşte la determinarea caracteristicilor scurgerii apelor în regim natural şi în regim modifcat (variaţia adâncimilor apei. etc). în cazul în care debitul în albia majoră este rel ativ mic. 21. .24. se va avea în vedere acţiunea de prin axul traversării şi cel puţin cate două profte aval şi unui amonte. Art. Studiile hidrologice se efectuează în vederea obţinerii următoarelor date de bază : a) Debitele de calcul şi nivelurile lor corespunzătoare. Debitele de calcul vor f determinate de regulă de către INMH. 20. b) Date asupra rugozităţii albiei. 13. 19. In cazul în care debitele de calcul sunt determinate de alte unităţi este obligatorie confrmarea valorilor lor de către I. versării.d) In cazul traversărilor peste afluenţi în zone de confluentă. tru determinarea gradului de stabilitate a albiei. Art. c) Pantele suprafeţelor libere ale apei la debitele de calcul care servesc la deter minarea nivelului apei în dreptul podului. sau normale pe direcţia curentului în albia minoră. de 20 .1:200 e) Elemente privind morfologia albiei râului în zona de amplasare a şi servesc la calculul scurgerii apelor în regim nemodifcat şi podului. . atât pentru proiectarea podului cât şi la distanţe pentru lucrările hidrotehnice. coborâre a fundului albiei.200m în funcţie de confguraţia albiei şi importanţa râului şi a BULETIN TEHNIC RUTSER lucrării.H. core spunzătoare celor mai mari viituri cunoscute. (2) Pentru fecare variantă de amplasament se va face un profl In cazul în care există balastiere în zona podului sau lucrări de transversal reţinere a aluviunilor pe versanţi. variaţia pantelor hidraulice. nr. anul II.(1) Proflul longitudinal al albiei pe linia talvegului.(1) Proflele transversale se întocmesc la scara 1:10 . ţinând seama de coefcientul de rugozitate. ridicările d) Repartiţia debitelor de calcul în albia minoră şi în albia majoră în topografce zona tra vor cuprinde şi zonele de confluenţă pe ambele râuri. ianuarie 2002 (3) Proflele transversale vor cuprinde întreaga lăţime a albiei majore. (4) Proflele transversale vor f normale pe direcţia curentului în albia majoră în căzul în care debitul acesteia este preponderent la ape mari. .M. în condiţiiie arătate la art.

în funcţie de mă- rimea podului. b) Lăţimea cât mai mică a albiei majore şi maluri bine conturate. e)In cazul în care nu se poate evita traversarea într-o zonă de . 22. confluenţă. determinarea afuierilor ce se produc după execuţia podului. 24. pentru calculele hidraulice se poate renunţa la proflele geotehnice. (2) La podurile amplasate peste o albie stabilă şi neerodabilâ. caracteristici fzice şi geotehnice. ianuarie 2002 Art.(1) Studiile geotehnice trebuie să conţină proflul geotehnic transversal prin albie în dreptul podului. se va f. Date asupra regimului de iarnă ai cursului de apă. intensitatea zonele în scurgerii gheţurilor. care se formează zăpoare. Se vor determina zonele pe râu unde se formează zăpoare. pentru asigurarea da prioritate variantei de amplasament a podului în amonte de măsurilor confluenţă. şi anume : a) Traversarea în zona rectilinie şi stabilă a cursului de apă. c) Traversarea după o direcţie cât mai apropiată de perpendiculara la direcţia scurgerii. axul podului va f cât mai perpendicular faţă de albia majoră. SECŢIUNEA 4 Studii geofehnice BULETIN TEHNiC RUTIER nr 13. stabilirea adâncimii de fundare şi defnitivarea lucrărilor de regularizare şi consolidare a albiei. necesare scurgerii gheţurilor. La alegerea amplasamentului podului din punct de vedere hidraulic se va urmări realizarea unor condiţii care să asigure stabilitatea construcţiei cu investiţii cât mai reduse. În cazul unui debit aferent albiei minore mai mic de 35%. Studiile geotehnice sunt necesare pentru alegerea amplasamentului podului. find sufciente unul sau mai multe foraje. pentru a evita apariţia unor ostroave în zona podului. nivelul f) Traversare într-o secţiune a cursului de apă cât mai depărtată de apei în perioada de scurgere a gheţurilor. 23. precum şi la poduri cu o singură deschidere. d) Evitarea traversării în zona de confluenţă a două cursuri de apă. grosimea ghetii. În cazul unei albii minore care scurge cel puţin 65% din debitul de calcul. amplasate în axul căii. curbe granulometrice ale materialului întâlnit). CAPITOLUL IV Alegerea amplasamentului podului Art. cu descrierea straturilor de teren (natura terenului. axul podului va urmări traversarea cât mai normală faţă de albia minoră. (3) Adâncimea forajelor se stabileşte după natura terenului şl importanţa lucrării. Art. .

. (2)Efectuarea calculului hidraulic se face în fecare profl începând din aval. este necesar să se determine mai întâi condiţiile de scurgere a debitului de calcul în albia ____________________________________ BULETIN TEHNIC RUTIER naturală a râuiui. .H. Art. fe la ape mici.(1) în cel puţin trei profle transversale prin albie din zona podului se calculează nivelul apei şi viteză medie în albie minoră şi majoră în regim natural corespunzătoare debitului de calcul precum şi repartiţia debitului de calcul între albia minoră şi albia majoră (fg. fe panta medie la ape mari. nr. verifcă dacă Art. (4) La podurile peste râuri mari. 13.(1) Pentru stabilirea lungimii podului. 27.2% faţă de debitul dat se reia calculul modifcându-se panta curgere hidraulică până când se găseşte soluţia care se înscrie în abaterile a apelor în regim liber limită. 25.(1) Coefcienţii de rugozitate se determină separat pentru albia minoră şi albia majoră. (2) în cazul în care se dispune de măsurători de debite şi pante ale suprafeţei libere a apei pentru cel puţin trei niveluri.1. aval de podurile defnitive. sau flialele teritoriale ale CN Apele Române). prin încercări. 5- IV). 26. ianuarie 2002 (2) Datele hidraulice de bază sunt: debitul de calcul coefcienţii de rugozitate şi panta suprafeţei libere a apei. 28. nivelul apei care asigură scurgerea debitului de calcul considerând corectă panta hidraulică înregistrată la data ridicării.N. 29. valorile coefcientului „n" de rugozitate se vor stabili trasând curba n = f (R. Art. anul II. coefcienţii de rugozitate se vor lua din tabelul 5. Art. având la bază constatările de pe teren.M. . coef cienţii de rugozitate vor f confrmaţi de către organele de specialitate (I. Se recomandă ca podurile provizorii să fe amplasate în la acest nivel se asigură debitul de calcul. (3)în cazul în care debitul scurs la nivelul respectiv prezintă o CAPITOLUL V abatere mai Determinarea caracteristicilor de mare de + 5% sau . cu debite de calcul peste 2000 m3/s.C). . Amplasamentele podurilor şi podeţelor se vor corela cu b)cu aceeaşi pantă se transmite nivelul apei în proflul următor şi se planurile de amenajare ale cursurilor de apă traversate. astfel: a)în proflul aval se determină. Art. (3) în lipsa acestor măsurători. în zona traversării.

.

CAPITOLUL VI Dimensionarea hidraulică a podurilor SECŢIUNEA 1 Stabilirea lungimii podului Ast 33. La stabilirea lungimii podului. Art. rampe de acces. în mod convenţional. 34. a) asigurarea scurgerii debitului de calcul care determină toate elementele prin cipale ale podului (art. e) realizarea unei soluţii economice în ansamblu (lungime pod. lucrări de apărare. se admit următoarele ipoteze: a) nivelul apei în secţiunea podului este nivelul determinat în regim natural de scurgere în dreptul podului (art. La stabilirea lungimii podului se vor avea în vedere următoarele . d) asigurarea gabaritului de navigaţie la traversările peste canale şi râuri navigabile. 61 . 35. în funcţie de următoarele trei cazuri de formă a albiei râului: a) curs de apă numai cu albie minoră sau majoră. Art. c) în amonte de pod se produce un remuu din cauza reducerii secţiunii de scur gere în dreptul podului. de dirijare şi consolidare a albiei. şi care diferă la pile faţă de culei. lucrările necesare restabilirii gradului de apărare a obiec tivelor afectate etc). d) reducerea secţiunii de scurgere a podului produsă de obstruarea şi contracţia date de pile şi culei care se introduce în calcul prin valoarea unui coefcient . b) vitezele medii vmp şi vMp în secţiunea podului pentru albia minoră şi majoră se determina considerând ca nu s-au produs afuieri. 29. b) evitarea afectării obiectivelor economice importante aflate în amonte de pod. număr de deschi deri.). 9). c) asigurarea stabilităţii albiei în zona podului. adâncime de fundare. b) curs de apă cu albie minoră şi albie majoră simetrică. Lungimea L a unui pod se determină prin încercări pe bază de dispoziţii generale.

.

.

a.(1) Afuierile în zona podului se calculează la râurile cu pat sau maluri erodabile. . (4) Afuierile generale se produc în cazul în care viteza din secţiunea strangu lata a podului este mai mare decât viteza critică dată în tabelele 6. (3) Afuierea maximă totală este alcătuită din afuierea generală şi afuierea locală. SECŢIUNEA 2 Calculul afuierilor Aii 4!. Arf.II. a lucrărilor de apărare.-1) La albiile afuiabile şi instabile la care nu se iau masuri speciale pentru protecţia împotriva afuierii sau de stabilitate a malurilor.b. 11. (2) Afuieriie reprezintă amploarea sau dimensiunea eroziunii terenului dintr-un anumit punct din patul albiei. se pot produce în timp modifcări ale poziţiei albiei minore.II. Încastrarea fundaţiilor pilelor şi culeilor se va lua conform prevederilor arf. 42. consolidare şi dirijare. şi 6. astfel încât afuierea generală la pile şi culei poate atinge valoarea maximă determinată ca pentru albia minoră. în scopul stabilirii adâncimii de fundare a infrastructurii. precum şi a lungimii podului. .

.

25% din aria întregii secţiuni de scurgere din dreptul podului la debitul de calcul înainte de a se produce afuieri. (2) În cazul în care decapările se prevăd în albia minoră. SECŢIUNEA 4 Sporirea capacităţii de debit prin decapări. zonele de capăt ale decapării se vor racorda la albia minoră. ianuarie 2002 . 6VIII). 46. BULETIN TEHNIC RUTIER_______________________________________________________________ anul II. se vor respecta următoarele condiţii: a) aria decapată să nu depăşească 20 . depunerile find luate de ape mari cu frecventa de o dată până la de două ori pe an.50cm mai mare decât cota apelor la etiaj pentru a nu înrăutăţi condiţiile de scurge-re la etiaj prin lărgirea albiei. c) lungimea porţiunii de albie cu decapări trebuie sa fe cel puţin de 2.(1) Sporirea ariei secţiunii de scurgere sub pod prin decapări în albia majoră se face numai atunci când: a)terenul constitutiv al patului albiei nu este antrenat de curent la vitezele din secţiunea strangulată. nr. . 13.5-3 ori mai mare decât lăţimea zonei decapate. b)nu se vor produce depuneri permanente în zona decapărilor. b) cota medie până la care se prevede decaparea să fe cu cel puţin 40 . 6. Arf. atât în amonte cât şi în aval de pod (fg.VII.

e) în zonele curbe ale râurilor. iar panta transversală va f de 1 .2% de la maluri spre albie. cu albia majoră asimetrică. f)în sectoarele rectilinii ale râurilor.VIII. (3) în cazul executării de decapări în condiţiile arătate mai sus. Schema decapărilor în secţiune transversală. Fig. BULETIN TEHNIC RUTIER 13 ianuarie 2002 . decapările se vor executa pe ambele maluri. (4) Adoptarea soluţiei podului cu decapări sau a podului fără decapări şi cu lungime mai mare se justifcă pe baza unui calcul tehnico-economic. decapările se fac pe malul concav. înainte de decapare. d) panta longitudinală a decapărilor va f egală cu panta suprafeţei libere a apei la debitul de calcul. Aria decapărilor în axul podului va f proporţională cu debitul ce se scurge prin cele două albii majore în secţiunea podului. determinarea condiţiilor de scurgere în regim natural şi calculul lungimii podului se va face con siderând albia nouă. 6. cu secţiunea sporită prin decapări.

).(1) Valorile minime h pentru râurile nenavigabile sunt date în tabelul 6. 47. SECŢIUNEA 5 Înălţimea de liberă trecere şi împărţirea lungimii podului în deschideri Art.111 .. fără a se lua în considerare remuul (fg. această distanţă se va măsura pentru suprastructura cea mai joasă.6. . La podurile cu mai multe căi.X. Înălţimea de liberă trecere sub pod h reprezintă diferenţa între nivelul inferior al suprastructurii podului şi nivelul apelor la debitul de calcul. Art.IX. 6. 48. în regim nemodifcat.

prin realizarea unor tabliere mobile. 50. având debite de calcul Qc ≥ 2000 m3/s. b)la cursurile de apă care transportă plutitori. în această situaţie se va stabili pentru condiţiile de scurgefe a apelor în regim liber. gabarit se vor stabili cu acordul autorităţii care coordonează transporturile fluviale. etc. a)la cursurile de apă cu caracter torenţial se va evita amplasarea pilelor în mijlocul albiei minore. d)la podurile peste râuri mari.11. ianuarie 2002 datele certe ale amenajării (nivel normal de exploatare.Marea sau căii ferate vor f de 50 cm corespunzător tabelului 7. se reco- mandă adoptarea de deschideri de cei puţin 30 m în albia minoră.) se va avea în vedere adoptarea unei soluţii care să permită în viitor realizarea gabaritului de navigaţie. etc. Canalul Dunăre . inclusiv remuul la cota muchiei platformei drumului • Pentru cazurile speciale (ex. Art. prin supraînălţare. . .(1) Valorile minime ale înălţimii de siguranţă (garda) al apelor fxate de unităţile de exploatare. • In cazul proiectării podurilor peste cursuri de apă care (conform schemei de BULETIN TEHNIC RUTIER_______________________________________________________________ amenajare complexă) urmează a f biefate şi nu se dispune de anul II. SECŢIUNEA 6 Înălţimea de siguranţă (garda) la terasamente de Observaţii: acces. deschiderile trebuie să fe de mini-mum 15 . nr. etc) la (2) La râurile la care lăţimea oglinzii apei şi adâncimea apei care se folosesc nave de capacitate mai mare decât 1350 t conduc la formarea de valuri. La stabilirea deschiderilor minime de poduri şi la amplasarea pilelor se fac următoarele recomandări. c) la cursurile de apă care transportă blocuri de gheaţă deschiderile vor f astfel dimensionate încât să elimine posibilitatea formării zăpoarelor. pe baza unei justifcări tehnico-economice. de la nivelul apei. 13. 49. la determinarea înălţimii de siguranţă dimensiunile de se va ţine seama şi de înălţimea valurilor.20 m în funcţie de lăţimea plutitorilor. f) la poduriie peste canale sau râuri canalizate se recomandă evitarea prevederii de pile în zona de mijloc a canalului. lăţime între diguri. e)adâncimea navigaţiei va f asigurată la toate nivelurile apei în deschiderile prevăzute pentru navigaţie. Dunăre. Neagră. Lungimea şl înălţimea podului. • Înăţimea gabaritului de navigaţie se ia deasupra nivelului maxim de exploatare Art.

(3) În ambele cazuri pilele se vor prevedea în prelungirea celor existente şi se vor executa lucrări de dirijare a apei între poduri. iar pe râul traversat debitul corespunzător Q1. 54. SECŢIUNEA 7 prezentului normativ.00 ori BM (lăţimea medie a albiei majore din secţiunea în care se stinge remuul lacului de acumulare la debitul de calcul al podului). calculul podului se face ca în regim.5 . . (5) În cazul în care investiţiile sunt importante.(1) In funcţie de condiţiile locale. BULETIN TEHNIC RUTIER anul II. natural conform art. nivelurilor de apă cu remuu corespunzător ipotezei de coincidenţă.5 BM de zona de stingere a remuului lacului de acumulare. (4) Dacă podul existent nu asigură scurgerea debitului de calcul în condiţiile . Art. care însumat cu Q2 formează debitui de calcul QT din aval de confluenţa. nr. un pod nou poate f amplasat imediat în amonte sau în aval de un pod existent. (2) Dimensionarea hidraulică a podurilor se va face ţinând seama de influenţa reciprocă. 51. etc. supraînălţare. . 52. 33 . sporirea lungimii. se vor lua măsuri pentru sporirea capacităţii Poduri în cazuri prin decapări. ianuarie 2002 b) pe râul principal se scurge debitul de calcul Q2.(1) Podurile de descărcare se prevăd numai în mod din aval de confluenţă (QT = Q1+ Q2) la aceeaşi probabilitate de excepţional în cazul în care rampele de acces la podul principal probabili intersectează un braţ de mici tate de depăşire. principal debitul până la refacerea podului corespunzător condiţiilor normale de corespunzător Q2 care însumat cu debitul Q1 formează debitul de scurgere. 53. (2) Dacă limita lacului depăşeşte podul sau podul este situat la o distanţă mai mică de 2. 13. calculul podului se va efectua în concordanţă cu nivelurile corespunzătoare din lacul de acumulare. . Calculul podurilor peste afluenţi în apropierea şi în valoarea amonte de confluentă va ţine seama de coincidenţa viiturilor şi a investiţiei. In cazul podurilor mari se vor face studii speciale privind coincidenţa viiturilor. în funcţie de Art. se va interveni la efectuându-se în următoareie ipoteze : titularul investiţiei a) pe râul traversat se scurge debitul de calcul Q2 iar pe râul pentru aprobarea reducerii înălţimii libere de scurgere sub pod. speciale.49. amenajarea albiei.3. calcul QT Art.(1) În cazul în care podul se afă în amonte de un lac de acumulare la o distanţă mai mare de 2. pe durată limitată. atunci când podurile existenţe se menţin timp îndelungat în exploatare. Art.

57). proporţii al râului cu albie conturată sau în cazul bucletor cu lungimi mari. când toate pilele obstruiază aibia râului (vezi art. (4) În situaţiile în care podul de descărcare preia mai mult de 20% din debitul total. etc). rugozitate.).XI. (2) La stabilirea soluţiei se va analiza şi varianta fără pod de descărcare. debitul de calcul al podului principal se va reduce. cu lucrări de dirijare a apei la podul principal. a podului oblic se determină proiectând pe axul traversării lungimea L stabilită ca pentru un pod normal. (2) În acest caz. . 55. Art.aval. . lungimea Lob. puternic dezvoltate la care rampele de acces obstruiază mult albia majoră producând diferenţe de nivel amonte .1 Se recomandă ca infrastructura podurilor care traversează oblic cursurile de apă să aibă pilele şi culeile paralele cu direcţia de curgere a curentului (fg. infrastructura podului va f încastrată suf-cient de adânc şi se vor lua măsuri de apărare a albiei în zona podului. pantă. 6. (3) Valoarea debitului de calcul pentru podurile de descărcare va f stabilită în funcţie de condiţiile locale (secţiunea albiei. (5) Întrucât debitele de dimensionare pentru podurile de descărcare pot varia în timp datorită modifcării albiei.

.

c) se notează proiecţia pilei pe normala la direcţia curentului cu boblic d) lungimea podului Loblic se determină cu formula 6.b. 6. „” şi „e" se stabilesc în funcţie de valoarea deschiderii medii (fg. Art. obstruiază albia. Lo podurile cu oblicitate mare având mai multe deschideri.XII.14. b) se proiectează elevaţiile pilelor podului oblic pe direcţia curentului şi normală pe direcţia curentului.) . efectul obstruării produse de pile se calculează astfel: a) se admite că secţiunea de calcul trece prin axul unei pile şi axa normală pe direcţia de curgere. e) se consideră în secţiunea de calcul că obstruarea este produsă numai de acele pile la care lumina dintre ele şi pila intersectată măsurată pe direcţia curentului este mai mică de 5 boblic În acest caz. ţinând seama numai de pilele care. 57. conform prevederilor acestui aliniat.

de geometria albiei râului şi de raportul ariilor secţiunilor transver- sale ale aibiilor majore şi minore prin care se scurg debitele în regim natural Art.2 . (3)Forma şi dimensiunile digurilor de dirijare depind de cinematica scurgerii în zona podului. . SECŢIUNEA 8 Trasarea digurilor de dirijare.).3 unde: AC = aria secţiunii corespunzătoare porţiunii de albie barată de rampele de acces.6.(1) Se admite pe sectoarele rectilinii ale râurilor ca digurile de dirijare sa aibă forma eliptică (fg.(1) Digurile de dirijare a curenţilor se prevăd pentru realizarea unei racordări hidrodinamice a scurgerii din secţiunea podului cu scurgerea din amonte şi aval de pod. 59. . (2) Digurile de dirijare se prevăd în cazul albiilor majore de lăţime mare. A = aria secţiunii de scurgere a albiei. .XIII. la care construcţia podului realizează un coefcient de închidere a albiei  =AC/A mai mare de 0. în vecinătatea elevaţiilor. Art. 58. (2) În dreptul culeilor digurile de dirijare se prevăd amplasate spre albie.0. reducerea afuierilor în vecinătatea culeilor şi pentru protejarea malurilor şi asigurarea terasamentelor împotriva eroziunilor. uniformizarea vitezelor în secţiunea strangulată.

b.V. a)podeţe deschise la care calea este aşezată direct pe grinzi şi care funcţio nează în regim hidraulic cu nivel liber de scurgere. ovoidale.II.). cu menţi nerea înălţimii libere (h) faţă de nivelul inferior al suprastructurii.11. iar durata de inundaţie pentru terenuri agri cole sa nu fe mai mare decât durata la care plantaţiile din zona inundată încep să sufere (vezi tabelul 7. . boltite. SECŢIUNEA I Clasifcarea c) mărimea semiaxei mari a elipsei. prevăzută în tabelul 7.16. şi nivelul admis la inun daţie. înecate sau sub presiune la debitele de calcul. şi care pot funcţiona în regim cu nivel liber. (2)Pentru podeţele care funcţionează în regim cu nivel liber de scurgere: a) în acest regim trebuie să se asigure trecerea debitului de calcul. 6. Calculul hidraulic al se deter-mină valoarea coefcientului D. care este paralelă cu direcţia podeţelor curentului.(1) Din punct de vedere hidraulic podeţele trebuie să îndeplinească condiţiile descrise în continuare.) se stabileşte semiaxa mică „b" a elipsei. Din punct de vedere constructiv şi funcţional podeţele se termină în funcţie de valoarea raportului a/b şi a coefcientului  din clasifcă în două grupe: tabelul nr. Art. conform tabelului nr. din fg. iar durata inundaţiei să fe mai mică decât durata admisă . faţă de nivelul muchiei platformei căii. podeţelor b) folosind relaţia b = D • L (6. b)podeţe închise (înglobate în terasamente) . (3) Trasarea digului de dirijare se face astfe!: CAPITOLUL VII a) se calculează coefcientul  =Ac/A cu ajutorul căruia. 7.II.1 b) nivelul apei în amonte de podeţ să nu depăşească nivelul maxim admis la inundaţie de obiectivele din amonte şi cota de siguranţă (garda) fată de plat forma căii (valorile din tabelul 7.cu secţiuni dreptunghiulare. cir culare. 6. se de Art.II.) (3)Pentru podeţele care funcţionează în regim înecat sau sub presiune : a) nivelul apei în amonte să nu depăşească cota de siguranţă (gardă). etc. 62. a. 61.III). şi 6. c) viteza apei în podeţ şi la capătul aval să nu depăşească viteza admisă de natura terenului sau de protecţia albiei (vezi tabelele 6.XIV.

II. ianuarie 2002 . şi 6. b) viteza apei în podeţ şi la capătul aval să nu depăşească viteza maximă ad misă de natura terenului sau de protecţia albiei (vezi tabelele 6.a. Art.).b.II. 63. Probabilitatea anuală de depăşire şi debitul de calcul se vor stabili conform indicaţiilor menţionate în prezentul normativ art. SECŢIUNEA 2 Stabilirea probabilităţii anuale de depăşire şi a debitelor de calcul. 12. pentru plan- taţiile din zona inundată (vezi tabelul 7. BULETIN TEHNIC RUTIER anul II.III). 13. nr.

SECŢIUNEA 3 Dimensionarea hidraulică a podeţelor cu albie neafuiabilă. 64. 66. 67. Debitele de calcul vor f determinate de regulă de către liberă tre-cere. cu respectarea pre vederilor din acest normativ (înălţimea de siguranţă. Dimensionarea hidraulică a podeţelor are ca scop stabilirea următoarelor elemente: a) lumina podeţului necesară scurgerii debitelor de calcul. 51. În cazul când în amonte există lucrări de reţinere a apelor (baraje iazuri. Art. INMH. etc. ART. La podeţe situate în zona de confluenţă a căror capacitate de debit este influenţată de nivelul apei din cursul principal de apă. înălţimea de . Art. La verifcarea podeţelor existente precum şi la prelungirea şi reconstrucţia acestora (în cazul când lucrările anexe ar f foarte costisitoare) debitul atenuat prin acumulare nu poate f mai mic decât debitul afluent care ar rezulta pentru durata de inundare permisă de plantele din zona inundată.) debitele pentru dimensionarea podeţelor vor f cele maxime ale evacuatorilor (acestea se vor obţine de la administraţiile respective). unităţi este obligatorie confrmarea valorilor lor de către INMH. viteza admisibilă) şi durata de inundare. 65. nivelele de calcul se vor determină ca la art. 68. Art. În cazul în care debitele de calcul sunt determinate de alte b) înălţimea podeţului (hp). Art.

Art. La podeţe deschise. . lumina se obţine scăzând suma lăţimii pilelor din distanţa între feţele interioare ale culeilor (vezi fg. 7.(1) Prin lumina podeţului cu o singură deschidere se înţelege distanţa între feţele interioare luată la nivelul corespunzător debitului de calcul.V.).fg.) . 69. 7 . cu feţele culeilor paralele cu direcţia de scurgere.podeţ (hn) şi în aval de podeţ Hav c) tipul de lucrări de consolidare a albiei sub podeţ şi în bieful aval (când sunt de păşite vitezele admisibile). (2) La podeţele cu mai multe deschideri. lumina rezultă . In = Iobl sin în care Iobl este distanţa între feţele culeilor pe direcţia căii de comunicaţie iar  oblicitatea podeţului (unghiul între direcţia de scurgere şi axa căii . (3) La podeţele oblice.VI. c) adâncimea şiroiului de apă în amonte (H). în. lumina se determină la nivelul cuzineţilor.

.

Art. 94.(1) Stabilirea formei şi a dimensiunilor secţiunii transversale ale podeţelor se face pe baza elementelor din proflul longitudinal al căii de comunicaţie. atât cât să asigure scurgerea debitelor de calcul în bune condiţii. SECŢIUNEA 5 Stabilirea luminii podeţelor (Ln. de lumina lui şi în consecinţă ea trebuie aleasă cât mai mică. (2) La albii bine conturate. asigurând totodată şi continuitatea căii. BULETIN TEHNIC RUTIER II. ) Art. nr. 95. find mai economice şi mai uşor de întreţinut. respectând cotele maxime ale apelor din amonte şi viteza admisă de natura terenului albiei sau a lucrărilor de consolidare. 13. b. . în mare măsură.(1) Costul unui pcdet depinde. (2) La înălţimi mari de terasamente se vor prevedea podeţe tubulare (în regim cu nivel liber sau înecate). . a debiteior de calcul. a nivelelor apelor maxime în amonte şi aval şi pe considerente economice. ianuarie 2002 . pentru a se asigura scurgerea apelor medii (care în general formează albia) în condiţii normale. lumina podeţului se va alege cel puţin egală cu lăţimea albiei minore.

ianuarie 2002 . (3) Se recomandă o înălţime minimă de 1. înglobate în terasamente. Prin debuşeul unui podeţ se înţelege debitul ce se poate scurge prin podeţ în următoarele condiţii limită: a) înălţimea de liberă trecere minimă admisă „h" la podeţe si podeţe tubulare.1.80 m pentru canale de desecare şi irigaţii cu debite foarte mici. dacă confguraţia terenului permite şi sunt condiţii pentru efectul adâncirii în perioada viiturii. Art. BULETIN TEHNIC RUTIER nr. (2) În cazul când la cota căii fxată rezultă o lumină necorespunzătoare în raport cu lăţimea albiei şi cu înălţimea stratului de apă. (2) Este indicat ca înălţimea podeţelor să fe mai mare decât înălţimea stra tului de apâ din albia din aval de podeţ. conf. hp şi hn (respectiv tabelele corespunzătoare ce se aplică la determinarea acestor valori). Art. în vederea evitării înecării podeţelor în aval. 13.92 regimul de scurgere a apelor prin podeţe. . Art. tabel 7. 100. SECŢIUNEA 6 Stabilirea înălţimii podeţelor (hp). . (2) Cu aceste date se determină. 96. . 97.(1) Pentru stabilirea luminii podeţelor se determină mai întâi . b) înălţimea de siguranţă minimă (gardă) „H" fată de cota platformei căii la podeţe de cale ferată şi faţă de cota căii la podeţe de sosea. 99.(1) La podeţe închise. care reduce capacitatea de debit a acestora. Art. conform tabel 7. precum şi relaţiile pentru determinarea valorilor Ln.0 m la o lungime de podeţ de maxi mum 18.II. 81 . Art. SECŢIUNEA 7 Determinarea debuşeului podeţelor. . ) stabilită implicit prin respectarea condiţiilor secţiunii 4.(1) La podeţe deschise înălţimea „hp" a podeţului este determinată de cotele căii şi radierului şi de înălţimea de construcţie „hc".0 m necesară vizitării şi reparării interioare a podeţelor şi minimum 0. în regim cu nivel liber de scurgere. 98. Aceasta se obţine scăzând înălţimea de construcţie din distanta dintre radier şi cota căii de comunicaţie (cota traversei la podeţele de cale ferată). conform art.pe baza proflului transversal şi longitudinal şi a planului de situaţie -înălţimea maximă (Hmax) a stratului de apă admis în amonte de podeţ precum şi înălţimea stratului de apă „hav în albia naturală sau corectată din aval de podeţ da debitele de calcul). se va prevedea ridicarea niveletei căii sau adâncirea locală a albiei. b. Lumina rezultată din relaţiile de calcul se va rotunji la luminile prevăzute în proiectele uzuale. înălţimea podeţului „hp" rezultă din condiţia asigurării scurgerii în bune condiţii a debitului de calcul pentru o lumină „Ln" (b.

sferturi de con.. 103. Pentru podeţe deschise în regim liber: H = Hf . c) materialul din care este executat (sau se execută). a platfor- mei căii. a) Din tabelul 7. înălţimea podeţului „hp".(1) Calculul debuşeului se conduce astfel: a)Din cotele radierului şi a platformei căii se determină înălţimea terasamentelor „Ht ".1. g)secţiuni transversale prin albie. f) condiţiile de intrare în podeţ (aripi.H . 6. ianuarie 2002 (în cazul podeţelor înecate în aval şi în măsura în care influenţează scurgerea prin podeţ). când podeţele influenţează obiective cu probabilităţi mai mari) debuşeul se va determina respectându-se condiţiile de rnai sus. b) Din tabelul 7. (2) Pentru alte probabilităţi stabilite de benefciar (în cazuri speciale. 102. Art. d) viteza maximă admisă de patul albiei (teren natural sau pat protejat) conf.ll. de condiţiile de intrare şi de coefcientul de rugozitate. se obţine înălţimea minimă de liberă trecere „h" pentru podeţe deschise şi podeţe închise în regim cu nivel liber de scurgere. de panta radierului. Pentru podeţe închise înecate amonte: H = Ht . condiţiile de intrare şi coefcientul de rugozitate.a. . c) capacitatea de scurgere a albiei (naturală sau corectata) în aval BULETIN TEHNIC RUTIER________________ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ de podeţ anul II.hcs".(1) Debuşeul podeţelor se determina în condiţiile prevăzute pentru debitele de calcul la probabilităţile anuale de depăşire prevăzute în STAS 4068/2-87 în vigoare. Art. . tabelelor 6. d) Se determină înălţimea maximă admisă a stratului de apă în amonte „H".b. d) panta radierului (pe cel puţin 20 m de o parte şi alta a axei podeţului). a părţii superioare interioare a podeţului. c) Din relevee şi proiecte se determină înălţimea de construcţie . b) lungimea podeţului. .(1) Pentru determinarea debuşeului unui podeţ sunt necesare urmă-toarele date: a) secţiunea transversală prin podeţ. cap teşit etc).II se obţine înălţimea de siguranţă (gardă) minimă „H". (2) Debuşeul podeţelor se determină cu relaţiile din capitolul 7 secţiunea 3 în funcţie de regimul de scurgere. din proiectele lor. Art. Aceste date se vor lua la podeţele existente din relevee. 101. amonte şi aval. pentru calea de comunicaţie respectivă. de forma şi mărimea secţiunii. de nivelul apei în amonte şi în aval. de tipul de podeţ. e) cota radierului sau a terenului. cota de inundare admisă în amonte.(h + hcs). de la cota apei la cofa platformei căii.ll. nr 13. iar la cele în construcţie.

hp. La căile de comunicaţii noi se recomandă ca podeţele să fe proiectate pentru regim cu nivel liber fără a se ţine seama de acumuiări. podeţele se vor proiecta pentru regim de scurgere cu nivel . astfel determinate. la podeţele existente. podeţul se declasează sau se reconstruieşte.(1) Panta radierului sau a terenului se recomandă să nu (2) Cu valorile H. este indicat ca obliciţafea să nu depăşească 450. pentru regim de scurgere cu podeţul înecat în amonte. (5) Dacă şi în aceste condiţii debitele nu corespund. ţinând seama de acumulări şi afuieri. ianuarie 2002 calcul.XII . 13.f) Se determină valorile: liber. SECŢIUNEA 8 Dispoziţii constructive. 105. Ln (). Art. nr. (2) în general se va căuta ca axul podeţului să fe normal pe axa căii. dacă este cazul. Art. dacă acest lucru nu H .(1) Amplasarea podeţelor faţă de axa căii de comunicaţie se va face ţinând seama de asigurarea scurgerii apelor mari în condiţii normale. prevă zând eventual o corecţie locală de albie acolo unde este posibilă cu un spor redus de cheltuieli.XIV. se va căuta ca oblicitatea să fe cât mai mică. (3) în căzul când o amplasare oblică a podeţului nu poate f evitată. cu vitezele admise de patul albiei şi cu capacitatea de debit a albiei din aval. deter mină Q şi V. La reconstrucţia podeţelor de pe căile de comunicaţii existente. se trepte de rupere a pantei. cu un spor redus de cost prin ridicarea niveletei căii.hp > 0 podeţe înecate amonte. cu ajutorul tabelelor 7. (4) în cazul că acestea nu corespund.7. prin alegerea corespunzătoare a niveletei căii şi a luminii podeţului. Art. în cazurile în care nu se poate realiza o construcţie în regim de scurgere cu nivel liber. în vederea reducerii costului şi a sim plifcării construcţiei. _______________________________ BULETIN TEHNIC RUTIER (3) Valorile Q şi V astfel determinate se compară cu debitele de anul II. Art. sau. . . în vederea limitării vitezei apei. 104. ţinând seama de fe mai mare de 6%. este posibil. la podeţele ce se proiectează se modi fcă corespunzător secţiunea transversală şi se recalculează valorile Q şi V. dar cu respectarea înălţimii de siguranţă (garda) H.hp < 0 podeţe în regim cu nivel liber. 107. se recalculează ţinând seama de acumu- iare sau afuiere. i şi n. condiţiile (2) în cazul când panta albiei este mai mare de 6% se vor prevedea de intrare în podeţ si de tipul de podeţ. 106. H .

Art. ianuarie 2002 înalte în interiorul podeţelor. prevâzându-se tronsoane denivelate.0 x 1. (2) La podeţe lungi si pante mari. în radierul podeţului. Art.(1) Înălţimea treptei se recomandă să nu depăşească 3. se vor preve dea cunete sau puţuri pentru distrugerea energiei apei şi pentru realizarea înăl-ţimii necesare sub podeţ. 108. recomandă să se prevadă trepte la capete sau mai multe trepte racordarea cu terasamentele şi cu podeţul se va prevedea cu mici.(1) La amenajarea podeţelor în amonte. (4) La intrarea în podeţe se va prevedea un prag a cărui înălţime se alege după grosimea lamei concentrate a apei „hk" (hK = 0. cu maluri înalte. (3) Se recomandă ca panta minimă în zona podeţului să nu fe întoarse ale sub 1%. 110.(1) La podeţe cu lungimi mici şi cu pante mari se Art. de 0.0.20 m. astfel ca să evite salturi hidraulice care ar produce afuieri sau reducerea capacităţii de scurgere a podeţului. .50 m (pentru acces şi curăţire). (2) La capetele podeţelor. . pe o lungime de cel puţin (4 . 109. se vor prevedea _______________________________________________________________________________________________ trepte mai anul II. după condiţiile locale ale terenului şi în funcţie de caracteristicile energetice ale curentului. Art. iar h = înălţimea treptei) minim însă 0. podeţului şi se vor racorda cu taluzurile terasamentelor. Pentru accesul în podeţ se vor prevedea trepte din oţel beton ancorate în pereţi. (3) Pentru fecare direcţie de colectare a apei se va prevedea câte o gură de deversare în cunetă sau în puţ. unde reducerea pantei numai cu 2 trepte la BULETIN TEHNIC RUTIER capete sau cu trepte mici în radier nu este posibilă. (3) La podeţe situate în profle mixte se vor prevedea în amonte puţuri de colectarea apelor din şanţurile longitudinale ale căii.0 m în scopul reducerii energiei apei în cădere.40 m înălţime. Înălţimea liberă în podeţ. pentru protejarea albiei precum şi pentru racordarea podeţelor cu terasa-mentele căii şi cu malurile albiei se prevăd diferite tipuri de lucrări. pentru colectarea şi dirijarea apelor. nr. 111. ziduri de sprijin sau cu taluzuri pereate.20 m pentru a permite accesul în podeţ. pentru evitarea depunerilor. în dreptul treptei. Ln (Ln = lumina podeţului). cu rosturi de tasare.2 . . să nu fe mai mică de 1.3 q/h în care q se exprimă în m3/ml. panta radierului se va racorda la panta albiei naturale. 13. Dimensiunile minime (în plan) ale unei cunete sau puţ vor f de 1. (2)La podeţe situate în profle mixte sau în albii cu pante mari.5). (5) Pereţii laterali ai puţului se vor prevedea normal pe zidurile . La podeţe situate în albii adânci.

albiei si sub podeţ în vederea protejării si uşurării curăţării ei.5) h. (3) Numărul treptelor.0. Art. lucrările de dirijare şi racordarea cu podeţul se va prevedea cu sferturi de con. precum şi distanţa între trepte se stabilesc în funcţie de lumina podeţului. 114. Distanţa între trepte se alege de (3 . La podeţe situate în aibii largi. constau din sferturi de con sau aripi şi pereerea patului albiei. racordare Art. a terasamenteior căii şi a podeţelor împotriva afuierlior şi distrugerilor precum şi pentru racordarea regimului de scurgere din podeţ cu cel din albia aval (naturală sau corectată) sunt necesare lucrări corespunzătoare confguraţiei localie a albiei şi caracteristicilor curentului. 112. (2) La podeţe situate în albie cu pante mari (peste 6%) şi maluri înalte se va prevedea una sau mai multe trepte pentru distrugerea energiei curentului şi reducerea vitezei apei la limita admisă de natura terenului din albie. Art. (4) Coronamentele zidurilor de sprijin sau a pereurilor vor avea o gardă peste nivelurile corespunzătoare debitelor de calcul a cărei mărime se va stabili în funcţie de efcienţa şi importanţa lucrării. natura terenu (2) La podeţe cu deschideri mici (sub 5. nr. în care h este înălţimea treptei.III). (h find înălţimea treptei). conducerea apei şi lentă a curentului între podeţ şi albia din aval. . ale BULETIN TEHNIC RUTIER cărui anul li. lăţimea şi înălţimea lor. 13. Lăţimea treptei va f mai mare decât lumina podeţului. (3) La capătul pereului se va prevedea întotdeauna un pinten.25) h. de debit şi confguraţia albiei. .(1) Albia cuprinsa între lucrările de racordare din amonte (7) Consolidarea patului albiei este necesară în toate cazurile în ale podeţelor se va proteja cu pereuri în cazul când terenul natural nu care viteza prezintă sufcientă stabilitate în condiţiile respective de scurgere a medie a curentului este mai mare decât viteza medie admisă de apei. (6) La podeţe situate în aibii largi şi cu panta sub 6%. cei puţin d = (0.20 . ianuarie 2002 dimensiuni se vor stabili după natura terenului şi în funcţie de caracteristicile energetice ale curentului dar nu mai mică decât adâncimea de îngheţ. iar la ultima treaptă va f egală cu lăţimea albiei naturale sau corectate. (5) Grosimea patului de la baza treptei se va prevedea constructiv. cu aripi sau consolidare prin teşirea capătului podeţului după panta taluzului. Pereţii laterali ai treptelor se vor prevedea în formă de ziduri de sprijin sau în formă de taluzuri pereate. în vederea protejării albiei. unde are loc o .(1) La amenajarea podeţelor în aval. 113.0 m) se recomandă pereerea lui din albie (tabele 7.

se vor prevedea posi bilităţi intermediare de acces de pe platformă (puţuri de acces acoperite). când se va dovedi ca nece sar.5 m (greu accesibile de la capete). sub 1. prelungirea se va preve dea cu caracteristicile podeţului existent (în vederea reducerii investiţiei) urmând ca în viitor. se vor prevedea între podeţe lucrări de racordare. care vor asigura cel puţin condiţiile de scurgere existente. (2) La podeţe închise lungi (sub platforme industriale. triaje. (7) În cazul când prelungirea ce urmează să se execute este mai mică cu 50% faţă de lungimea podeţului existent (în stare bună) însă insufcient pentru scurg erea debitelor cu probabilitate de depăşire corespunzătoare căii de comuni caţie şi cu atenuările regimului de scurgere respectiv. în staţii. etc. (4) Partea nouă a podeţului se va proiecta conform prevederilor din prezen tul normativ şi corespunzătoare condiţiilor speciale indicate dacă înălţimea de construcţie este obligată. podeţul existent se va menţine în circulaţie dacă este în stare bună. la dimensiunile părţii noi. podeţul să se refacă integral. cu res pectarea prevederilor din prezentul normativ.) şi cu înălţimi reduse. (3) La prelungirea podeţelor (la dublări de linii. când se va dovedi ca necesar. (6) în cazul când pentru podeţul nou rezultă o lumină mai mare decât la cel existent. (5) Podeţul vechi urmează să se refacă în viitor. (8) La refacerea podeţelor existente se va studia şi o eventuală mutare a am . la lărgiri de drumuri etc). s- a compor tat bine în timp şi asigură scurgerea debitului atenuat prin acumulare (la debitul de calcul corespunzător căii de comunicaţie) la durata de inundaţie admisă de obiectivele din zona de inundaţie.

se vor lua măsuri pentru evitarea pătrunderii apei în terasamen-te pe la capul amonte al podeţului.plasamentului ţinând seama de forma albiei. se vor tencui în interior). 13. pe toată lungimea terasamentelor inundate din albia minoră. pentru a se evita pătrunderea apel din interiorul podeţului în corpul terasamentelor (podeţele exis tente la care se constată infltraţii. nisipuri prăfoase şi prafuri nisipoase). de posibilitatea unei corecţii locale a albiei (în condiţii de scurgere mai bune) şi de refolosirea eventuală a unei zi dării. De asemenea. ianuarie 2002 101 . (9) Podeţele care funcţionează sub presiune se vor etanşa. a căror capacitate de scurgere este redusă în mare măsură de condiţiile de intrare în podeţ  mic) este indicat (mai ales în cazul prelungirii lor în amonte) să se sporească capacitatea lor (cu 10-15%) prin BULETIN TEHNIC RUTIER anul II. nr. daca acestea sunt cu permeabilitate ridicată (pământuri necoezive. în cazul când lumina rezultată este mai mare. prin executarea unui strat impermeabil pe taluzul din amonte. (10) La podeţele existente.