1.

NORME GENERALE

1.1. Amplasarea unittilor

Se va face cu respectarea normelor privind protectia sanitar fat de nocivitti (n zone ferite de
surse de poluare a atmosferei si de zgomote, n afara arterelor de mare circulatie) avnd
orientarea ferestrelor slilor de grup sau de clas si ale amfiteatrelor spre sud, sud-est, sud-vest.

ntre cldirea unittii si accesul n curtea acesteia va fi prevzut un spatiu verde cu ltimea de
minimum 25 m.

1.2. Terenul

Se alege n functie de anumite criterii, dou fiind mai importante:

1.2.1. Solul: s fie uscat, ferit de inundatii si infiltratii. Apa subteran superficial s se
gseasc la cel putin 0,5-1 m sub nivelul inferior al fundatiei cldirii.

1.2.2. Dimensiunile terenului: s permit desfsurarea n aer liber a activittilor copiilor si

tinerilor, asigurndu-se minimum 20 mp pentru un copil anteprescolar sau prescolar si ntre 10-
50 mp pentru un elev, n functie de factorii geografici, de mediu (urban sau rural) si de
specificul unittii (cu sau fr internat sau cantin).

Sus

1.3. Planificarea si organizarea cldirii

Unittile pentru anteprescolari (crese, leagne) si pentru prescolari (grdinite, case de copii),
vor fi prevzute cu ncperi pentru primire (filtru-vestiar), situate la fiecare nivel al cldirii,
iluminate, ventilate natural si dimensionate astfel nct s se evite aglomerarea la orele de
primire sau plecare.

n internatele scolare, casele de copii scolari si cminele studentesti se vor asigura spatii
pentru studiul individual si pentru activitti cultural educative si sportive. Vor fi prevzute si
spatii pentru pstrarea mbrcmintii si a obiectelor pe rsonale.

Unittile care asigur cazarea pentru copii si tineri, inclusiv taberele, vor fi prevzute cu
spltorii dotate cu spatii, aparatur si mijloace tehnice pentru colectarea, dezinfectia, splarea,
fierberea, uscarea, clcatul si distribuirea rufelor.
Se vor asigura si spatii pentru depozitarea rufelor, cu respectarea obligatorie a circuitelor
separate pentru rufria curat si cea murdar.

Pentru uscarea si clcatul lenjeriei personale de ctre elevi si studenti se vor asigura spatiile
necesare n internate si cmine studentesti.

La splarea rufelor se vor respecta urmtoarele faze: dezinfectia timp de 30 minute n solutie
0,5%, splare, fierbere si limpezire.

Clcarea lenjeriei de corp, de pat si a fetelor de mas este obligatorie.

In internatele sc olare si n cminele studentesti se vor amenaja oficii la fiecare nivel al

cldirii, dotate corespunztor.

n interiorul unittilor, circulatia copiilor va fi separat de cea pentru activittile

administrativ-gospodresti.

Dimensionarea, amplasarea si adaptarea instalatiilor sanitare se vor realiza n raport cu vrsta

copiilor si tinerilor.

Grupurile sanitare pentru copii si tineri vor fi separate de cele pentru personalul adult si vor fi
repartizate la fiecare etaj. De asemenea, vor fi separate pe sexe.

n vestibulul grupurilor sanitare se vor amenaja surse de ap potabil cu jet ascendent si

chiuvete (lavoare) pentru splarea minilor.

Acolo unde nu exist posibilitatea de racordare la alimentarea central cu ap potabil se va

asigura amenajarea surselor proprii (controlate periodic din punct de vedere al potabilittii) si
retelelor de distrubuire a apei potabile n unitatea respectiv.

Dac nu exist sisteme publice de canalizare se vor prevedea instalatii proprii pentru colectarea,
tratarea si evacuarea reziduurilor fecaloid-menajere si a apelor reziduale, cu evitarea polurii
solului, a apei si a aerului. Pentru reziduurile menajere se vor amenaja ghene betonate,
prevzute cu hidrant si sifon de scurgere situate la minimum 10 m fat de blocul alimentar.

Sus

1.4. Dotarea cu mobilier

Va fi asigurat corespunztor vrstei si dezvoltrii fizice a copiilor si tinerilor avnd n vedere

numrul acestora, caracterul activittii si destinatia ncperilor.

Pentru a nu constitui un factor de risc pentru sntatea copiilor si tinerilor, mobilierul

trebuie s ndeplineasc cteva conditii:
materialul s fie rezistent
s poat fi splat si dezinfectat
dimensiunile s fie ct mai mici pentru a nu reduce spatiul ncperilor
 s se evite colturile si muchiile ascutite pentru a preveni traumatismele
suprafetele s fie netede pentru a nu favoriza depunerea si retinerea
prafului
culoarea s fie deschis pentru a absorbi ct mai putin lumin
greutatea s fie redus
amplasarea n ncpere s nu mpiedice circulatia
s se evite accidentarea copiilor.

Tipurile de mobilier vor fi avizate obligatoriu de Ministerul Snttii.

Nu se admite utilizarea paturilor pliante (exceptie fac grdinitele cu program prelungit).

Nu se admite utilizarea paturilor suprapuse (cu exceptia unittilor n care sunt respectate
cubajele specifice tipului de colectivitate, n cazurile n care sunt evitate riscurile de accidentare
etc.).

Paturile vor fi strict individualizate.

n laboratoare sau ateliere scolare se interzice utilizarea taburetelor cu suprafata de sedere

metalic.

n slile de clas nu este permis utilizarea scaunelor fr sptar.

1.5. Asigurarea microclimatului optim

Pentru prevenirea mbolnvirilor cauzate de discofortul termic se vor asigura urmtoare

conditii ale regimului de nclzire:

oscilatiile de temperatur din ncperi nu vor depsi 2oC pe perioda n care

copiii si tinerii se afl n ncperile respective;

diferentele ntre temperatura ncperilor destinate activittii sau odihnei

copiilor si cea a anexelor (coridoare, vestiare etc.) nu vor depsi 2 oC (pentru
unittile de anteprescolari si prescolari) si 3oC (pentru unittile scolare si de
nvtmnt superior);

sistemele de nclzire utilizate s nu permit degajarea substantelor toxice n

ncperi; pentru evitarea accidentelor toxice se interzice utilizarea sobelor
metalice si folosirea drept combustibil a crbunilor n crese, grdinite si case de
copii prescolari;

Suprafata de nclzire va avea o temperatur care nu va depsi 70-80 oC

(pentru a nu scdea umiditatea relativ sub 30%).

Pentru evitarea accidentelor, corpurile de nclzire central din ncperile unittilor pentru
anteprescolari si prescolari si din slile de educatie fizic din scoli vor fi prevzute cu grilaje de
protectie.
Pentru evitarea accidentelor prin arsuri, n dreptul usilor sobelor se vor monta paravane
protectoare din materiale ignifuge (n sezonul rece).

Pentru evitarea supranclzirii ncperilor n anotimpul cald se vor folosi mijloace de reducere
a nsoririi directe si vor fi utilizate metode de intensificare a ventilatiei.

n dormitoare, sli de grup si de clas, sli de gimnastic si n laboratoare se vor asigura

pardoseli din materiale izoterme (parchet, dusumea) sau izolatii termice (linoleum).

Pentru laboratoarele de chimie, pavimentul va fi acoperit cu suprafete care s permit

splarea periodic a acestuia.

Ventilatia natural va fi utilizat n toate ncperile destinate copiilor si tinerilor.

Mijloacele de ventilatie s asigure o primenire a aerului de minimum 1,5 schimburi de aer/or

(n ncperile de grup din unittile pentru anteprescolari si prescolari), 3 schimburi/or (n
slile de clas pentru elevi si de cursuri pentru studenti) si 5 schimburi/or (pentru grupurile
sanitare).

La calcularea cubajului se va lua n calcul o valoare a nltimii ncperii sub 3 m (exceptie fac
slile de educatie fizic).

Numrul maxim de copii admisi la o grup n unittile de anteprescolari si scolari sau ntr-o
clas de elevi se va stabili n functie de normele specifice de cubaj si de particularittile tipului
de unitate. Numrul nu va depsi 15 sugari sau 20 copii de celelalte vrste n crese; 12-15 copii
n casele de copii prescolari; 20 copii n grdinite; 25 elevi n ciclul primar; 30 elevi n ciclul
gimnazial, nvtmntul liceal si profesional.

Eficienta ventilatiei va fi apreciat prin metode de laborator.

Ventilatia prin deschiderea ferestrei se va realiza astfel nct s se evite disconfortul termic si s
se asigure nlturarea aerului viciat.

Pentru asigurarea unei ventilatii naturale permanente, oberlihturile vor avea o suprafat total de
cel putin 1/50 din suprafata ncperii. Sensul de deschidere a acestora va fi spre interior si n
sus.

ncperile destinate copiilor si tinerilor se vor ventila prin deschiderea ferestrelor n pauzele din
cadrul programelor de activitate. n aceste perioade, copiii si tinerii vor prsi ncperea.

Aerisirea dormitoarelor si a slilor de mese se va efectua n perioadele n care copiii nu se afl

n aceste ncperi.

Viteza curentilor de aer nu va depsi 0,3 m/secund.

Iluminatul:
 natural, direct: va avea raportul luminos de 1/4-1/5 (n slile destinate
activittii copiilor si tinerilor), 1/6-1/8 (n slile pentru odihn) si 1/3 (n
slile de desen si n ateliere).

La locul de activitate, lumina natural va fi asigurat din partea stng.

Se va evita reducerea iluminatului natural prin obstacole exterioare, perdele sau

prin culori nchise utilizate la zugrvirea peretilor interiori.

artificial : va asigura o iluminare uniform a spatiilor n care se

desfsoar activitatea.

Se vor evita efectul stroboscopic (de plpire), fenomenele de strlucire si de

modificare a culorilor.

Se va utiliza iluminatul local, n functie de specificul si dificultatea sarcinii

vizuale (tabl, sli de lectur, sli de desen etc.).

Zgomotul: n ncperile pentru activitatea teoretic s nu depseasc 35 dB(A), curba de

zgomot 30.

Sus

1.6. Jucriile si materialele didactice

Fiecare grup va avea jucrii si materiale didactice separate.
Vor fi astfel confectionate, nct s nu constituie un risc crescut pentru
sntate prin natura materialului sau prin forma lor.
S permit curtarea si dezinfectia lor periodic.
Se va asigura un numr corespunztor, adaptate necesittilor dezvoltrii
neuropsihice si specificului activittii.
Pstrarea se va face n dulapuri destinate acestui scop.
Sticlria si unele materiale didactice infectate vor fi splate si
dezinfectate de ctre personalul angajat, dup fiecare ntrebuintare.

1.7. Dezinfectie, dezinsectie si deratizare

o Dotarea si aprovizionarea cu materiale pentru ntretinerea curteniei si efectuarea

dezinfectiei, dezinsectiei si deratizrii vor fi asigurate permanent.
o Pstrarea lor se va face n spatii nchise, destinate acestui scop.
o Se vor asigura materialele necesare igienei personale (hrtie igienic, spun,
mijloacere de uscare a minilor dup splare etc.) la grupurile sanitare din
unitti, corespunztor numrului de copii si tineri.

1.8. Echipamentul de protectie sanitar a personalului

 Echipamentul de protectie sanitar a personalului de ngrijire din blocurile alimentare si
spltorii va fi pstrat n ncperi separate, cu dulapuri separate pentru mbrcmintea proprie si
respectiv, echipamentul de protectie sanitar.

1.9. Asistenta medical

Se va desfsura n urmtoarele spatii:

cabinet medical n: crese, grdinite cu program prelungit si sptmnal, case de copii

prescolari si scolari, unitti scolare din mediul urban sau grupuri scolare industriale din
mediul rural, internate scolare cu sediu diferit de cel al scolii, institutii de nvtmnt
superior, tabere;
izolator n: crese, leagne, grdinite cu program prelungit si sptmnal, case de copii
prescolari si scolari, internate, tabere;
infirmerie n: case de copii scolari, internate, tabere.

n izolatoare si infirmerii se va asigura separarea bolnavilor pe sexe.

Numrul de paturi n izolator va fi de 1%, iar n infirmerie de 2% din efectivul copiilor, dar nu
mai putin de dou paturi.

Izolatoarele si infirmeriile vor fi prevzute cu ap curent.

Cabinetele medicale vor fi dotate cu instrumentar, aparatur, medicamente, materiale sanitare,

mobilier tip M.S.

Personalul medico-sanitar va fi dotat cu echipament de protectie, conform regulamentelor

existente.

Pentru promovarea si mentinerea strii de sntate a copiilor si tinerilor, precum si a persoanelor

adulte din institutiile de copii si tineri se impun urmtoarele obligatii:

o Formarea si fixarea deprinderilor de igien la copii si tineri, asigurndu-se

materialele necesare pentru igiena individual a acestora.
o Controlul periodic a igienei individuale la copii si tineri, a strii de curtenie a
mbrcmintei si a lenjeriei de pat.
o Interzicerea utilizrii pentru alte activitti, a personalului care lucreaz n blocul
alimentar sau care manipuleaz alimentele.
o Interzicerea folosirii elevilor si studentilor la activitti de intretinere igienic a
grupurilor sanitare, precum si la unele activitti n cadrul blocurilor alimentare,
pentru a cror prestare este necesar controlul strii de sntate.
o Prezentarea personalului adult la controalele medicale la angajare , periodice si
la imunizri, precum si la instruirea n problemele igienico-sanitare, potrivit
programelor stabilite de organele sanitare.
o Programarea copiilor si tinerilor la efectuarea examinrilor medicale de bilant al
strii de sntate, la controalele medicale periodice si la imunizri.
 o Anuntarea cazurilor suspecte de boal transmisibil n termen de 24 de ore de la
depistare si a oricror cazuri de mbolnvire acut provocat de consumul sau de
inhalarea substantelor toxice, precum si a cazurilor suspecte de toxiinfectii
alimentare.
o Prezentarea elevilor la triajele epidemiologice dup fiecare vacant scolar.
o Asigurarea activittii educativ-sanitare.

Sus

1.10. Mentinerea strii de igien n unitate

ntretinerea igienic permanent a terenului, localurilor, instalatiilor si mobilierului.

Mturarea umed sau aspirarea mecanic a prafului, zilnic sau ori de cte ori este nevoie,
precum si dezinfectia periodic si n functie de necesitate, a mobilierului si a jucriilor.

Intretinerea permanent a strii de curtenie general si a grupurilor sanitare, prin dotarea si

folosirea corespunztoare a materialelor de curtenie si a substantelor dezinfectante si prin
splarea si dezinfectarea zilnic sau n caz de necesitate.

ntretinerea strii permanente de curtenie n spatiile de nvtmnt, cazare, n blocul

alimentar, spltorie si n spatiile exterioare cldirii unittii.

Dezinsectia si deratizarea ncperilor si a anexelor, periodic sau ori de cte ori se constat
prezenta insectelor si a roztoarelor.

Colectarea si transportul reziduurilor potrivit prevederilor legislatiei sanitare. Platformele

pentru colectarea reziduurilor vor fi amplasate la distanta de minimum 10 m de cldirea unittii.

Asigurarea curteniei generale si a dezinfectiei mobilierului si a pavimentelor, sptmnal n

unittile de anteprescolari si prescolari, iar n unittile scolare, casele de copii scolari,
internatele scolare si cminele studentesti, nainte de reluarea activittii dup vacantele scolare
sau la nevoie.

n taberele de odihn vor fi asigurate efectuarea curteniei generale si a dezinfectiei

mobilierului si a pavimentelor, nainte de nceperea activittii si n intervalele dintre serii,
precum si pregtirea material corespunztoare (repararea cldirii, a mobilierului, instalatiilor
sanitare si electrice, a celor de ap si de canalizare, a utilajelor si aparatelor blocului alimentar;
dotarea cu inventar moale n cantitti suficiente si de calitate corespunztoare, cu tacmuri si
vesel egale ca numr cu numrul consumatorilor; stabilirea modului si a locului de splare a
inventarului moale; asigurarea apei calde necesare blocului alimentar si mbierii sptmnale a
elevilor; efectuarea vidanjrii ritmice a foselor septice; asigurarea mijloacelor adecvate de
transport auto pentru aprovizionarea taberei; amenajarea si dotarea corespunztoare a
cabinetului medical, a izolatorului si a infermeriei). Se vor respecta
recomandrile medicale cu privire la regimul microclimatului favorabil fiecrui copil sau tnr,
precum si alte reglementri ale Ministerului Snttii (aviz epidemiologic; consemnarea
antecedentelor vaccinale n fisa de tabr; existenta examenelor medicale periodice la
personalul taberei si la cadrele didactice nsotitoare; controlul clinic, n centre anume destinate,
cu 24 ore nainte de plecarea n tabr si consemnarea ntr-un proces-verbal, a situatiei medicale
a elevilor si a nsotitorilor care pleac n tabr).

1.11. Alimentatia colectiv

Ea va fi adaptat vrstei, strii de sntate, specificului activittii si anotimpului. Se va asigura

un aport nutritiv si caloric n conformitate cu recomandrile Ministerului Snttii.

NECESARUL ZILNIC DE CALORII SI SUBSTANTE NUTRITIVE PENTRU COPII SI

ADOLESCENTI (tabel)

NECESARUL ESTIMATIV AL DIFERITELOR GRUPE DE ALIMENTE PENTRU

ALCTUIREA DIETEI LA COPII SI ADOLESCENTI (CANTITTI COMERCIALE
BRUTO) (tabel)

Pentru aprecierea cantittilor de alimente, consumate n medie pe zi de o persoan, se poate

folosi ancheta alimentatiei pe baza foilor de alimente scoase din magazie zilnic, pe o perioad
de 10 zile lucrtoare (n dou sptmni consecutive) n lunile februarie, mai si octombrie.

Cantittile din grupele de alimente cumulate pe cele zece zile se vor mprtii la numrul total de
consumatori din aceast perioad obtinndu-se ratiile realizate, care se vor compara cu ratiile
recomandate din tabelul nr.

Continutul alimentelor n calorii si n anumite substante nutritive (protide, lipide si glucide) se

va stabili prin calcul, folosind tabele de compozitia alimentelor, rezultatele obtinute
comparndu-le cu necesarul zilnic consemnat n tabelul nr.

Se permite dep sirea ratiilor recomandate cu pn la 20% la lapte si produse lactate, carne si
preparate din carne, peste, legume si fructe. La copiii anteprescolari si scolari nu se recomand
untura, ca grsimea animal, ci numai unt si smntn.

n cresele cu orar de zi si n grdinitele cu orar prelungit ratiile realizate trebuie s reprezinte

75-80% din ratiile recomandate n tabelul nr.

Echivalente alimentare

o 100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte proaspt

o 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspt
o 100 g cascaval = 700 ml lapte proaspt
o 100 g brnz topit = 700 ml lapte proaspt
o 100 g brnz telemea de vac = 550 ml lapte proaspt
o 100 g brnz telemea de oi = 450 ml lapte proaspt
o 100 g brnz proaspt de vac = 400 ml lapte proaspt
o 100 g cas = la fel ca la brnza telemea
o 100 g mezeluri = 125 g carne
o 100 g specialitti din carne (sunc de Praga, muschi file, muschi tignesc, ceaf,
pastram etc.) = 135 g carne
 o 100 g alte preparate din carne (tob, caltabos, carne prjit conservat n
grsime) = 125 g carne
o 100 g smntn = 40 g unt
o 100 g slnin srat, costit = 88 g untur
o 100 g slnin crud = 80 g untur
o 100 g pine neagr = 71 g fin
o 100 g pine semialb (intermediar) = 73 g fin
o 100 g pine alb = 76 g fin
o 100 g paste finoase (inclusiv biscuiti fr crem) = 100 g fin
o 100 g mlai, orez, gris = 100 g fin
o 100 g compot = 15 g zahr
o 100 g dulceat = 70 g zahr
o 100 g gem, peltea, marmelad = 40 g zahr
o 100 g nectar de fructe = 30 g zahr
o 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahr
o 100 g bomboane = 90 g zahr
o 100 g miere = 80 g zahr
o 100 g halva = 45 g zahr si 30 g grsime vegetal
o 100 g ciocolat = 50 g zahr si 30 g grsime vegetal
o 100 g bulion sau past de rosii = 600 g ptlgele rosii
o 100 g suc de rosii = 135 g tomate
o 100 g varz acr = 130 g varz crud
o 100 g murturi = 125 g legume crude
o 100 g fulgi de cartori = 1000 g cartofi cruzi
o 100 g fructe deshidratate, afumate, uscate = 400 g fructe crude
o 100 g fulgi de fasole boabe = 300 g fasole boabe uscate
o 100 g morcovi deshidratati = 1700 g morcovi cruzi
o 100 g conserve de legume = 100 g legume crude
o 100 g conserve din carne n suc propriu = 100 g carne crud
o 100 g conserve de peste = 100 g peste crud.

Pentru un meniu complet se vor respecta urmtoarele:

o evitarea asocierii alimentelor din aceeasi grup la felurile de mncare servite (de
exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pine cu gem, ci cu preparate din
carne sau cu derivate lactate; n schimb se poate folosi lapte cu pine cu gem sau
cu biscuiti; la masa de prnz nu se vor servi felul 1 si felul 2 preponderente cu
glucide - cereale, ca de exemplu, sup de gluste si friptur cu garnitur din paste
finoase, ci din legume);
o evitarea la cin a mncrurilor care solicit un effort digestiv puternic sau care au
un efect excitant ori a cror combinatie produce efecte digestive nefavorabile
(cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt cu compot);
o permiterea mncrurilor gen tocturi prjite sau snitele, numai dac sunt
prelucrate termic, n prealabil, prin fierbere sau sub form de salamuri prjite ori
pregtite la cuptor. Oule se recomand a fi servite ca omlet la cuptor si nu ca
ochiuri romnesti sau prjite
o mbogtirea ratiei n vitamine si sruri minerale prin folosire de salate din
cruditti si adugare de legume - frunze n supe sau ciorbe
 o interdictia folosirii cremelor de ou si frisc, a maionezelor, indiferent de
anotimp, ct si a oulor fierte (nesectionate dup fierbere).

Sus

Ca reguli de igien, n blocurile alimentare nu se vor omite:

o servirea fiecrui fel de mncare n farfurii separate si interdictia splrii si

folosirii veselei si a tacmurilor de la o serie la alta la aceeasi mas (mic dejun,
mas de prnz, cin)
o cadrele medii sanitare ale unittilor de copii si tineri cu bloc alimentar vor
consemna zilnic, dimineata (iar n colectivittile unde se prepar masa si pentru
sear si la prnz), ntr-un caiet anume destinat (care va fi contrasemnat de
conductorul unittii), urmtoarele date:
o starea organoleptic a alimentelor scoase din magazie;
o starea de sntate a personalului blocului alimentar (cu interdictia activittii, n
cadrul acestuia, a persoanelor prezentnd diaree, infectii ale pielii, amigdalite
pultacee, tuse cu expectoratie purulent, febr);
o starea agregatelor frigorifice si existenta graficului de notare a temperaturii
interioare a acestora (de dou ori pe zi);
o starea de igien a blocului alimentar;
o existenta si modul de pstrare a probelor de mncare din fiecare aliment servit, la
rece, pentru o perioad de 36-48 de ore;
o prepararea mncrurilor pentru mas de sear, obligatoriu dup ora 15.

De asemenea, se vor respecta cu strictete:

o interdictia depozitrii sacilor, pungilor si cutiilor cu diverse alimente direct pe

pavimentul magaziilor ci numai pe grtare sau rafturi
o montarea unei chiuvete-lavoar n buctrii, destinat pentru igiena minilor
personalului, prevzut cu periut de unghii si spun
o montarea de site din srm groas la toate ferestrele de la subsolul blocului
alimentar mpotriva infestrii cu sobolani

2. NORME SPECIFICE

Unittile de copii anteprescolari si prescolari se deosebesc de unittile pentru scolari, fiind

structurate pe principiul izolrii grupelor de vrst pentru reducerea contactului dintre acestia si
limitarea rspndirii bolilor transmisibile. Fiecrei grupe i este stabilit un anumit circuit, care
permite circulatia copiilor ntr-un anumit sens.

2.1. Unitti pentru copii anteprescolari (crese, leagne)

2.1.1. Planificarea si organizarea cldirii

Pentru fiecare grup de copii vor fi asigurate urmtoarele ncperi:

- vestibul cu intrare separat ;

o vestiar-filtru (10-12 mp);

o camer cu boxe de izolare temporar (3-5 mp);
o camer de primire si alptare (12-20 mp);
o camer de grup pentru joc si mas (minimum 2,5 mp pe copil);
o dormitor (2 mp/copil);
o teras-verand (minimum 1,5 mp/copil);
o camer de toalet (10 mp) cu baie, WC, spatiu pentru olite;
o oficiu.
La nivelul oficiilor din crese vor fi respectate urmtoarele conditii:

mobilierul si instalatiile vor cuprinde un dulap pentru depozitarea

veselei (separat pe grupe de copii), mas acoperit cu tabl zincat sau cu
alt material ioxidabil, chiuvet dubl pentru splat, dezinfectat si zvntat
vesel, sistem de ap cald si rece, resou pentru nclzirea unor
mncruri;

controlul zilnic al strii de igien si functionrii oficiilor.

ncperile grupei vor fi astfel amplasate, nct s asigure comunicare direct ntre
vestibul si vestiar, de unde se poate ptrunde att n izolator, ct si n camera de grup.
Se continu apoi, legtura direct cu toalet si teras. Pe de alt parte, vestibulul are
legtur direct si cu camera de primire si alptare.

Amplasarea slilor de grup pentru copiii de 1-2 ani se va face numai la parter.

Copiii sunt adusi n unitate prin vestibul, trec n vestiarul filtru ( cu dulapuri pentru
hainele de strad), unde se efectueaz zilnic triajul epidemiologic si nregistrarea
copiilor. Bolnavii sau suspectii sunt orientati n boxa izolator. Copiii sntosi sunt
introdusi n camera de primire si alptare, unde sunt examinati, termometrizati si li se d
mbrcmintea de cres. Apoi trec n camera de toalet, de unde sunt dusi n camera de
grup.

2.1.2. Dotarea cu mobilier

Patul cu dimensiuni de 95/56/50 cm poate fi utilizat de copii de toate vrstele aflati n

aceste unitti .

n dormitoare , paturile vor fi amplasate la o distant de minimum 1m fat de perete, iar

intervalele ntre rnduri vor fi de 0,75-1m.

Cazarmamentul adecvat vrstei ( saltea, pled, musama de protectie) va fi asigurat n 2-3

schimburi de pat.

Se va asigura lenjerie pentru fiecare copil.

Tarcul pentru 10 sugari , de form dreptunghiular (2,5/1,5m)

 Masa de toalet (90/50cm) avnd nltimea unei mese obisnuite permite asezarea
comod a copilului n timpul mbrcrii.
Dulapurile pentru hainele de strad , amplasate n vestiarul -filtru
Obiectele sanitare: o cdit cu scurgere la reteaua de canalizare pentru maximum 10
copii ; o chiuvet pentru maximum 5 copii ; un scaun WC pentru maximum 10 copii; un
dus flexibil pentru maximum 10 copii.

Pentru copiii sub 2 ani vor fi prevzute si olite individuale , care vor fi splate si
dezinfectate pentru a se evita riscul aparitiei unor boli transmisibile. ntre perioadele de
folosire, olitele vor fi pstrate n recipiente cu solutie dezinfectant,complet acoperite.

2.1.3. Asigurarea microclimatului optim

Microclimatul din slile de grup si din dormitoare va asigura: temperatura de 22-240C;

umiditatea relativ de 40-50%; viteza curentilor de aer de 0,1-0,3 m/s.
Cubajul de aer va fi de minimum 8 mc/copil n dormi tor si de minimum 5 mc/copil n
spatiul de joac din slile de grup.
Iluminatul artificial: n camera de primire - 300 lucsi; n sala de grup - 200 lucsi.

Prizele si ntreruptoarele electrice vor fi amplasate mai sus dect posibilitatea de

atingere a copiilor. n plus, vor fi protejate.

2.2. Unitti pentru copii prescolari (grdinite)

2.2.1.Planificarea si organizarea cldirii

Pentru fiecare grup de copii se vor asigura urmtoarele ncperi:

o vestiar filtru (10-15 mp)

o boxe de izolare temporar
o camera de grup pentru joc si, la nevoie, pentru dormit (2,5-3 mp/copil), avnd
nltimea de minimum 3,2 m. Dac sunt mai multe camere de grup se va asigura
pentru fiecare intrare separat din coridor.
o dormitor, dac e posibil separat de camera de joc. n grdinitele cu program
prelungit la care, din motive obiective, nu se pot amenaja dormitoare cu paturi
fixe se pot utiliza, n slile de grup, paturi pliante pentru somnul de dup mas.
Conditiile obligatorii sunt dimensionarea la talia prescolarilor, asigurarea unei
pozitii fiziologice n timpul somnului si dotarea cu cazarmamentul corespunztor
dimensiunilor paturilor.
o camera pentru pstrarea paturilor (5 mp) dac nu sunt dormitoare
o terasa-verand acoperit (1,5-2,5 mp/copil)
o baie-spltor cu WC (0,3-0,5 mp/copil).
Vestiarul comunic direct cu camera de grup, pe de o parte si cu boxele de izolare, pe
de alt parte.
Camera de grup are acces direct pe verand sau terenul de joc.
Planificarea si organizarea cldirii grdinitei asigur circulatia copiilor ntr-un mod
asemntor cu cea a copiilor din unittile anteprescolare. In plus, trebuie respectate si
urmtoarele reguli: s se evite ncrucisarea circulatiei copiilor cu a personalului adult de
 la blocul alimentar, spltorie, administratie etc.; s se evite ncrucisarea circuitului
copiilor cu al alimentelor, cu circuitul spltoriei, al ndeprtrii reziduurilor etc.

2.2.2. Dotarea cu mobilier

Mobilierul este compus din paturi, mese, scaune, cuiere, etajere si rafturi sau dulapuri pentru
mbrcmintea de strad (amplasate n vestiar).

Msutele (pentru 4 prescolari) si scunelele vor respecta urmtoarele dimensiuni n

functie de vrsta si talia copiilor:

- Msute, cu 3 dimensiuni (cm), pentru 4 copii

- Scunele cu 3 dimensiuni (cm)

2.2.3. Obiectele sanitare vor fi asigurate n conformitate cu STAS 1478/90.

Amplasarea chiuvetelor se va face la o nltime de 45 cm fat de podea pentru copiii n vrst

de 3-4 ani, de 50 cm pentru copiii n vrst de 4-5 ani si de 55 cm pentru copiii n vrst de 5-6
ani.

OBIECTE SANITARE N COLECTIVITTILE DE PRESCOLARI

2.2.4. Asigurarea microclimatului optim

Microclimatul din slile de grup si dormitoare va asigura o temperatur de 20-22oC, o

umiditate relativ de 30-60% si o vitez a curentilor de aer de 0,1-0,3 m/s.
Cubajul de aer va asigura 8 mc/copil (n camerele de grup folosite ca dormitoare sau/si
sli de mese, precum si n dormitoarele cu paturi fixe din colectivittile cu program
sptmnal si casele de copii prescolari), de 5 mc/copil (n cazul utilizrii camerelor de
grup numai pentru procesul instructiv-educativ) si de minimum 6 mc/copil (n
dormitoarele cu paturi fixe din grdinitele cu program prelungit).
Iluminatul artificial va asigura 150 lucsi pentru iluminatul incandescent si 300 lucsi
pentru iluminatul fluorescent n slile de grup.

2.2.5. Pentru servirea meselor n slile de grup din crese, grdinite si case de copii
prescolari se vor asigura urmtoarele conditii:

o mncarea va fi adus de la buctrie n vase acoperite;

o personalul care aduce mncarea de la buctrie va purta echipament sanitar de
protectie a alimentelor si va avea efectuate examinrile medicale periodice
specifice personalului din unittile de alimentatie colectiv si prevzute de
legislatia sanitar n vigoare;
o se interzice servirea mesei pe msute fr fete de mas din material textil;
o fetele de mas se vor pstra, ntre orele de servire a meselor, n asa fel nct s fie
ferite de contactul cu praful, mustele sau gndacii;
o msutele pe care se serveste masa copiilor vor fi sterse n prealabil, cu o solutie
clorigen de 1%;
o una dintre msute va fi folosit n exclusivitate pentru asezarea vaselor
mari;
o nainte de servirea mesei, copiii se vor spla pe mini sub supravegherea
educatoarelor (la prescolari) si a asistentelor sau a infirmierelor (n crese);
 o dup servirea mesei se vor efectua operatiunile de curtenie a slilor de grup, cu
aerisirea obligatorie a acestora timp de 15-30 de minute, n functie de sezon si de
tipul slii de grup (cu dubl sau tripl functionalitate);
o paharele copiilor (pentru but apa ntre mese) vor fi strict individualizate si vor
fi pstrate n locuri ferite de praf sau de contactul cu insectele;
o se interzice asezarea scaunelor pe msute n timpul efecturii curteniei slii de
grup;
o montarea paturilor n slile de grup folosite si ca dormitoare n colectivittile de
prescolari, nu se va face nainte de terminarea curteniei efectuate dup servirea
mesei.

2.3. Unitti pentru copii scolari si studenti

2.3.1. Planificarea si organizarea cldirii

(pentru scoli - vezi "Norme generale")

Pentru asigura rea spatiului suficient n nvtmntul superior, caracterizarea sanitar prin
indici cantitativi trebuie s tin seama de dou elemente:

Planul de nvtmnt (numrul sptmnal de ore si raportul ntre orele

teoretice si practice).

Planul de scolarizare (numrul studentilor nscrisi).

Raportul global ntre orele de nvtmnt teoretic (t) si cel practic (p), trebuie s fie cel mult
echiunitar (1/1).

Din punct de vedere sanitar si pedagogic, raportul optim trebuie s fie ns, subunitar (1/2).

Indicele global de asigurare a spatiului de nvtmnt teoretic, pe de o parte si de nvtmnt

practic, pe de alt parte, dintr-un centru universitar se calculeaz dup anumite formule care
includ valoarea t/p.

De asemenea, exist formule pe baza crora se pot calcula indicii globali de asigurare a
spatiului pentru biblioteci si a spatiului total dintr-un institut de nvtmnt superior.

Normele sanitare prevd:

o Indicele global de asigurare a spatiului n amfiteatre, sli de curs si seminarii s

fie de 2-2,5 mp/student
o Indicele global de asigurare a spatiului n laboratoare si ateliere s fie de 4-4,5
mp/student
o Indicele global de asigurare a spatiului n biblioteci s fie de 2 mp/student.

2.3.2. Dotarea cu mobilier

Banca scolar
n fiecare sal de clas (sau de curs) vor fi asigurate trei dimensiuni de bnci asezate "n
amfiteatru" pentru evitarea aparitiei deformrilor de coloan vertebral la elevi si studenti.

Dimensiunile bncilor vor fi de 8 mrimi pentru urmtoarele grupe de nltime a elevilor

(studentilor): 101-110 cm; 111-120 cm; 121-130 cm; 131-140 cm; 141-150 cm; 151-160 cm;
161-170 cm; peste 171 cm.

Construirea bncilor cu respectarea conditiilor de igien, asigur o desfsurare normal a

procesului instructiv-educativ, determin o pozitie comod a copiilor ameliornd capacitatea de
munc, mpiedic pozitiile incorecte si aparitia sau accentuarea tulburrilor de postur.

ntr-o banc corespunztoare, pozitia este corect atunci cnd corpul are ca baz de sustinere
zona ischio-coccigian si treimea posterioar a coapselor, reazem n regiunea lombar si dorsal
inferioar, la nivelul tlpilor si sprijin suplimentar cu coatele pe pupitru.

n aceast pozitie, linia orizontal a ochilor si umerilor, precum si linia articulatiilor coxo-
femurale sunt paralele cu marginea posterioar a pupitrului; capul este nclinat usor n fat;
ochiul este usor nclinat la circa 35 cm distant fat de planul pupitrului. Regiunea anterioar si
inferioar a toracelui se apropie de marginea pupitrului, lsnd un spatiu liber de ctiva
centimetri.

n aceast pozitie, centrul de greutate se gseste la nivelul vertebrei a X-a toracice si cade pe
planul orizontal, n spatele liniei articulatiilor coxo-femurale. De aceea, efortul muscular este
minim, organele toraco-abdominale nu sunt comprimate, circulatia la nivelul extremittilor nu
este stnjenit, iar solicitarea de adaptare a ochilor este moderat.

Dac banca este necorespunztoare, pozitia devine incorect, iar musculatura bazinului, a
coapselor si a spatelui nu poate asigura mult timp pozitia corect. Corpul se apleac nainte,
copilul se reazm mai puternic pe coate sau este asezat pe scaun spre partea anterioar,
reducnd suprafata de sedere si cutnd un reazem dorsal si plantar mai puternic.

Aceste pozitii se schimb frecvent, toate fiind incorecte, cu influent nevaforabil asupra
dezvoltrii coloanei, asupra functiilor organelor bazinului, a activittii toracice si abdominale, a
functiilor vizuale si, n final, asupra capacittii de lucru.

Elementele principale ale bncii sunt scaunul, speteaza si pupitrul.

Scaunul este asezat deasupra podelei , la o nltime egal cu lungimea

gambei elevului pn la genunchi plus 2 cm ( pentru tocul ncltmintei).
Dac scaunul este nalt, elevul nu poate sprijini picioarele si alunec de
pe scaun. Dac scaunul are o nltime prea mic, picioarele se articuleaz
sub un unghi ascutit, ceea ce ngreuneaz circulatia extremittilor.

Suprafata scaunului s corespund, n profil, formei coapsei si bazinului, avnd

o scobitur cu nclinare posterioar. n acest caz, scolarul nu alunec de pe
scaun, ci are un punct de sprijin suplimentar si o pozitie stabil si comod.
 Lungimea scaunului s fie de cel putin 2/3 din lungimea coapsei elevului. n
acest caz, greutatea corpului se distribuie pe o mare suprafat a coapsei. Dac
scaunul e mai lung se poate produce o comprimare a vaselor sanguine si a
nervilor din regiunea poplitee.

Speteaza scaunului se afl la nivelul curburii lombare a coloanei

vertebrale si are o sectiune corespunztoare formei acestei curburi. n
acest caz, centrul de greutate a corpului se gseste deasupra triunghiului
format de oasele coxale si de punctul de sprijin al coloanei vertebrale.
Pozitia trunchiului fiind stabil, efortul muscular este mic. n aceast
pozitie, cutia toracic st drept, respiratia este liber si profund, iar
organele abdominale nu sunt comprimate.

Pupitrul este nclinat fat de marginea bncii sub un unghi de 35

grade, avnd o nltime care asigur sezutul drept, adic antebratul s fie
asezat comod pe pupitru. Centrul de greutate al capului se gseste n
regiunea oaselor faciale; pozitia dreapt a capului este mai putin
obositoare pentru musculatura cervical si spinal superioar.

Pozitia nclinat a pupitrului permite elevului sau studentului s vad manualul

situat pe pupitru, sub un unghi mai mare, nclinnd capul mai putin.

Pupitrul se compune fie dintr-o singur suprafat (cu dezavantajul c elevul

trebuie s ias din banc) fie dintr-una imobil si alta mobil, care se ridic.
Aceasta permite elevului s se ridice fr a iesi din banc.

Distant dintre speteaz si marginea posterioar a pupitrului trebuie s corespund distantei

diametrului antero-posterior toracic plus 5 cm. Dac aceast distant este prea mare, elevul nu o
poate folosi drept sprijin pentru c trunchiul va fi departe de pupitrul bncii si nu-i va fi comod
s scrie. n timpul cititului si a scrisului se va sprijini cu coatele pe banc, ceea ce va determina
pozitii incomode a cutiei toracice, aparitia unei respiratii superficiale si va accentua oboseala.
Pozitia incorect a corpului timp ndelungat poate duce la turtirea cutiei toracice.

Bncile se aseaz n asa fel, nct copiii si tinerii s poat ocupa loc dup nltime: cei mici n
fat, cei mari n spate. Amplasarea bncilor se va face n asa fel nct s fie posibil plasarea
elevilor miopi si cu auzul mai slab, n fat si mai aproape de fereastr. Lumina natural cea mai
intens s vin din partea stng a elevilor.

ntre coloanele de bnci si ntre acestea si peretii laterali ai slii se va lsa un spatiu liber de cel
putin 60-70 cm. Se va asigura un spatiu de trecere ntre ultima banc si peretele posterior al
slii. ntre sursa de nclzire si bncile din apropiere s existe un spatiu de cel putin un metru.
Distanta dintre prima banc si tabl s fie de cel putin 2 metri.

2.3.3. Obiectele sanitare vor fi asigurate n conformitate cu prevederile STAS 1478/90

2.3.4. Asigurarea microclimatului optim

n slile de clas si cursuri se va asigura o temperatur de 18-20o C, umiditatea relativ

de 20-60% si o vitez a curentilor de aer de 0,2-0,3 m/s.
 n dormitoare, temperatura s fie de 18-190C, umiditatea relativ de 30-60% si viteza
curentilor de aer de 0,2-0,3 m/s.

n slile de educatie fizic, temperatura va fi de 16-180C.

Cubajul de aer:
n slile de clas si cursuri: 5-8 mc/persoan,
n dormitoare:
pentru scolarii ntre 7-10 ani - 10-12 mc/persoan,
pentru scolarii ntre 11-15 ani - 13-15 mc/persoan,
pentru scolarii peste 15 ani - 16-20 mc/persoan.
Iluminatul:
o n slile de clas, cursuri, lectur, meditatii, n bibliotec si n laboratoare:
minimum 300 lucsi pentru iluminatul fluorescent si minimum 150 lucsi pentru
iluminatul incandescent (sau 24 W/mp),
o n slile de desen: 400-500 lucsi pentru iluminatul fluorescent si minimum 40
W/mp pentru iluminatul incandescent,
o n slile de gimnastic si de festivitti, iluminatul artificial va fi de 200 lucsi.

OBIECTE SANITARE N SPATIILE DE NVTMNT SCOLARE SI STUDENTESTI

(Tabel)

OBIECTE SANITARE N INTERNATELE SCOLARE SI CMINELE STUDENTESTI

(Tabel)

2.3.5. Cantinele si semiinternatele scolare fr buctrie vor avea asigurate urmtoarele

conditii:

o amenajarea obligatorie a unui oficiu pentru splarea si depozitarea veselei, cu un

ghiseu pentru servirea mesei, o us pentru debarasarea veselei din sala de mese si
o chiuvet dubl
o aducerea tuturor produselor alimentare de la blocul alimentar (buctrie) al altei
unitti de alimentatie colectiv, numai cu mijloace de transport auto care s nu
fie folosite n alte scopuri, n recipiente cu capace etanse, care s asigure o
ermetizare perfect
o montarea unui sistem de nclzire n oficii pentru unele mncruri servite
o asigurarea splrii veselei si a tacmurilor obligatoriu cu ap cald. Splarea va
consta n urmtoarele operatiuni: curtare mecanic de resturi alimentare; splare
cu ap cald si sod de 1-2% sau detergenti 1-2%; dezinfectie cu solutie
clorigen (var cloros sau cloramin 0,5-2%) timp de 20-30 minute; cltire cu ap
rece; zvntare.
o depozitarea veselei si tacmurilor n dulapuri nchise
o asigurarea veselei si tacmurilor n numr egal cu cel al consumatorilor care
servesc masa. Se interzice splarea veselei ntre s erii si folosirea la mai multe
serii de consumatori.
o montarea sitelor la ferestrele ncperilor, mpotriva mustelor. Pentru usile de
acces n oficiu se vor asigura mijloace mecanice de protectie.
o asigurarea echipamentului de protectie pentru personal si efectuarea la zi a
examinrilor medicale prevzute de instructiunile Ministerului Snttii.
o pstrarea probelor din toate alimentele consumate timp de 36-48 ore n scopul
prevenirii toxiinfectiilor alimentare. Pstrarea se va face la frigider.
o efectuarea curteniei generale la sfrsitul fiecrei sptmni si a dezinsectiei
trimestriale
o interzicerea folosirii slii de mese pentru alte activitti
o individualizarea strict a lenjeriei n semiinternatele cu paturi; montarea cuierelor
sau amenajarea de dulapuri-vestiare
o n sala de mese s se asigure o suprafat de cel putin 1,2 mp/elev
o interzicerea asezrii scaunelor pe mese n timpul efecturii curteniei dup
servirea mesei.