You are on page 1of 6

PADINA   W.W.

   Vlad Antropologie   motrică 
An   I  master   KT      lect.   univ.   dr.   med.   Buhociu   Elena 

RAPORTUL   EVOLUȚIE­INVOLUȚIE   LA   VÂRSTA   ADULTĂ 
 
De­alungul  vieții,  organismul  uman  este  într­o  continuă  schimbare:  creștere  și  dezvoltare, 
stagnare,  și  în timp degenerare.  Trebuie menționat că procesele de regenerare și degenerare 
au  loc  încă  din  prima  zi  de  viață,  dar  „constatarea”  degenerării  se  face  abia  când  viteza 
proceselor   degenerative   o  întrece   pe   cea   a  celor   regenerative. 
Până  la  maturitate  se  poate  spune  că  organismul  crește  (dezvoltare  cantitativă  a  țesuturilor)  și 
se  dezvoltă  (dezvoltare  calitativă  a  țesuturilor).  La  maturitate, se poate spune în mod simplificat 
că  creșterea  încetează  (până  de  curând  se  considera  că  neuronii  nu  se mai divid iar hiperplazia 
musculară  este  inexistentă  la  oameni;  cercetări  mai  recente  [1]  contrazic  aceste  idei);  totuși 
dezvoltarea  poate  continua  încă  mulți  ani:  creierul  formează noi conexiuni pe tot parcursul vieții, 
masa   musculară   poate   crește   chiar   și   la   90   de   ani   etc. 
Ambele   procese   sunt   puternic   influențate   atât   de   genetică,   cât   și   de   mediu. 
Unii  dintre  cei  mai  importanți  factori  de  mediu  care  influențează  creșterea,  dezvoltarea,  și 
raportul   regenerare/degenerare   sunt   activitatea   fizică   și   nutriția. 
Voi  încerca  să  discut  în  cele ce urmează despre parcursul normal (definim „normal” ca activitate 
fizică  scăzută  spre  moderată,  iar  nutriția  la  nivelul  DZR­urilor)  al  structurilor  corpului,  și 
eventuale   diferențe   care   pot   surveni   datorită   efectelor   factorilor   de   mediu   la   vârsta   adultă. 
 
I.   Sistemul   locomotor 
Oasele  și  mușchii  organismului  uman  cresc  în  mod  „natural”  în  timpul copilăriei și adolescenței. 
Pe   caz   general,   la   vârsta   adultă   oasele   mai   cresc   doar   în   densitate,   iar   mușchii   în   mărime. 
 
I.1.   Sistemul   muscular   scheletic 
Mușchii   scheletici   sunt   de   departe   cea   mai   adaptabilă   parte   a  organismului   uman. 
Presupunând  un  nivel  uzual  de  activitate  fizică  și  o  dietă  adecvată,  la  maturitate  masa 
musculară   va   fi   determinată   genetic. 
Mărimea  (și deci forța) unei anumite grupe musculare, la maturitate, este puternic dependentă de 
factorii  de  mediu:  activitatea  împreună  cu  genetica  stabilesc  nivelul  la  care  se  poate  afla  o 
grupă,   dar   nutriția   asigură   dezvoltarea   la   nivelul   adecvat. 
 
I.1.1.   Masa   și   forța   musculară 

  Un  exemplu  simplu  din  lumea sportului este faptul că în sporturile  2  .   fiecărui   mionucleu   fiindu­i   aferentă   o  cantitate   de   proteină;   odată   cu  creșterea   cantității   de   proteină   musculară.  În   urma   dezantrenamentului.   celulele   vor   reveni   rapid   la   cantitatea   de   proteină   aferentă   numărului  de   nuclei) .  În  cazul  în  care  o  încheietură  este  degenerată  sau  accidentată.  sau  obezității. și să se mențină într­un grad mai mic  în  ciuda  antrenamentului  [4]  .  o persoană care prestează muncă fizică are cu atât mai mult nevoie să se  antreneze).2.    Importanța   mionucleilor  Considerând   faptul   că   se   pot   obține   creșteri   de   50%   ale   masei   musculare   chiar   și   la   90   de   ani  (deși   în   acest   caz   se   poate   presupune   un   puternic   efect   al   dezantrenamentului   și   hipotrofiei.  deși  există  oameni  care  au  început antrenamentele la 50­60 de ani. și  capacitatea   de   a  crește   sau   păstra   viteza   și   puterea   (lucru   mecanic   /  timp   SAU   forță   *  viteză).  viteza  și puterea în schimb tind să scadă mult mai repede.  în  lipsa  unor  activități  care  să  stimuleze  dezvoltarea  musculară.   Viteza   și   puterea  Trebuie  făcută  diferențierea  între  capacitatea  de  a  crește sau păstra masa și forța musculară.  De  asemenea.  cu   atât   mai   mult   este   foarte   posibil   ca   o  persoană   de   25­40   de   ani   care   a  avut   un   stil   de  viață   sedentar   să   poată   obține   progrese   foarte   mari.   dr.   dar   aparent  numărul   de   nuclei   se   păstrează.   din   care   rezultă   reveniri  spectaculoase   datorită   fenomenului   de   „memorie   musculară”:   în   urma   antrenamentelor   miocitelor   le   crește   numărul   de  nuclei   ­  există   un   anumit   „domeniu   mionuclear”.  Alte  diferențe  țin  de  eventuala  uzură  a  articulațiilor.  organismul  pierde   3­5%   din   masa   musculară   în   fiecare   deceniu   după   vârsta   de   30   de   ani.PADINA   W.   va   apărea   și   o  creștere   a  numărului   de   nuclei   pentru   a  putea   păstra  mărimea   domeniului   nuclear   și   [2]   .   univ.1.   La   reantrenare.   cantitatea   de   proteină   din   celulă   scade.  sau  unor  eventuale  profesii  care  necesită  efort  fizic  (automat  în  mod  dezechilibrat.   med.W.  datorată  fie  unei  lipse  de  igienă  a mișcărilor  și  posturii.  între  o  persoană  clinic  sănătoasă  de  40  de  ani  care  începe  un  antrenament  pentru  creșterea  forței  și  masei  musculare  și  un  adolescent  care  face  acest  lucru  este  punctul  maxim  pe  care  îl  vor  putea  atinge:  se  poate  presupune  că  cineva care  începe  la  40  de  ani  va  atinge  o  performanță  maximă  mai  scăzută  decât  cineva  care  începe  în  adolescență.  Dacă  masa  și  forța  musculară  s­a  dovedit  că  pot  fi  crescute  (în  anumite  limite)  la  orice  vârstă.   Buhociu   Elena  În  mod  uzual . iar la 80 de ani  încă   pot   ridica   mai   mult   de   150   kg   de   pe   sol.   Vlad Antropologie   motrică  An   I  master   KT      lect.  doar  un  antrenament  corect  formulat  putând  solicita  în  mod  echilibrat  toți  mușchii  și  toate  încheieturile  ­  așadar.  este posibil ca mușchii din jurul  ei  să  nu  se  mai  contracte  corect  [3]  ­  ceea  ce  în  timp  va  accelera  degenerarea  respectivei  articulații.    I.  Diferențe   la   începerea   antrenamentului   după   20   de   ani   față   de   adolescență  Diferența  majoră  în  privința  rezultatelor.  eventuale  accidentări  survenite  până  la  momentul  respectiv.

  recorduri  mondiale  actuale  au  fost  stabilite  de  persoane  de  peste  45  de  ani  (Donnie  Thompson.W.   cu   atât   mai   mult   la   30­40   de   ani . în timp ce  la  powerlifting  (sport  bazat  doar  pe  forță  brută).  în  sporturile  care  necesită  viteză  sau  putere  (sprint.  apoi  scăzând  din  nou  la  1%  după   aceea. În  schimb.   omoplatul   în   jurul   vârstei   de   22.  46  de  ani.   genuflexiune   cu   450   kg   (record   la   vremea   aceea).   dr.  ajungând  la  2­3%  pe  an  în  primii  5  ani  după  menopauză.  vârful  de  performanță  se  atinge  înainte  vârstei  de  30  de  ani:  vârstele  sprinterilor  de  la  olimpiade  variază  între 18 și 25 de  ani.  antrenamentul/efortul  fizic  împreună cu o nutriție adecvată îl poate în continuare dezvolta  până   la   peste   40   de   ani.   Buhociu   Elena  în  care  contează  doar  forța  brută  sau  masa  musculară  (powerlifting.   Sistemul   osos  Maturizarea  sistemului  osos  se  încheie  abia  în  a  treia  decadă  a  vieții.  pe  lângă  antrenamente  care  încarcă  sistemul  osos.  2011.6%  la  bărbați  după  45  de  ani.  eventual  stabilind  chiar  recorduri.  la haltere recordurile mondiale actuale au fost stabilite de persoane sub 30 de ani.8% la femei după 30  de  ani. culturism).   med.2.PADINA   W.  când  se  osifică  ultimele  plăci  de  creștere:  clavicula  după  20 de ani.  [7]  În  orice  caz.    I.  trebuie  menționat  că  în  lipsa  antrenamentului/efortului  fizic.  apare  o  hipotrofiere  mai  pronunțată  a  fibrelor  de  tip  II  și  respectiv  o  scădere  a  eficienței  transmisiei  nervoase.  De  asemenea.  s­au  demonstrat  posibile  creșterii  ale  densității  osoase  la  orice  vârstă  [8]  ­  din  nou.  3  .  primul  om  să  totaleze  1360  kg;   Fred   Hatfield   45   de   ani.   Vlad Antropologie   motrică  An   I  master   KT      lect.   [6]   Trebuie  menționat  totuși  că  pentru  a  putea  acumula  minerale  după  o  anumită  vârstă.    Este   influențat   de   aceiași   factori   precum   sistemul   muscular. ajungând la 100% osificare în toți subiecții abia la 27  de   ani   [5].   univ.  haltere).  organismul  pierde  masă  osoasă  cu  o  rată  de  circa  0. și inițial 0.      Concluzii:  ­ deși  în  a  treia  decadă  a  vieții  sistemul  locomotor  a  ajuns  la  maturitate.   și   alții)    Principalul  motiv  pentru  această  diferență  pare  a  fi  că  odată  cu  înaintarea  în  vârstă. mulți concurenți  își  ating  vârful  de  performanță  în  jurul  vârstei  de  40  de  ani.  pare  necesar  un  aport  de  vitamină  K2  exogenă.

 Deși majoritatea cazurilor (>90%) apar după 40  de   ani.   s­a   observat   că   creierul   rămâne   plastic   chiar   și   la   bătrânețe   [11]     Concluzii :  deși  degenerarea  tinde  să  se  accelereze  după  30  de  ani.   med.W.  DUPĂ   vârsta   de   40   de   ani.  nu  atât  de  accelerarea  proceselor  de  degenerare.   stilul   de   viață   până   atunci   dictează   riscul.PADINA   W.   Restul   organismului  Vasele  sangvine:  se  deteriorează  treptat  (viteza  depinde  de  genetică  și  factori  comportamentali  și  de  mediu).    III.   Vlad Antropologie   motrică  An   I  master   KT      lect.   dr.  nutriție  inadecvată  etc.   Buhociu   Elena  ­ deși  se  spune  că  după  vârsa  de  30  de  ani  sistemul  locomotor intră în involuție.  și  în  bulbul  olfactiv  ­  neuronii  se  divid   chiar   și   la   maturitate   [1]   [nu   am   găsit   o  vârstă   limită   pentru   aceasta]  De   asemenea.  și  în  orientarea  în  spațiu.   Sistemul   nervos  II.  se  mielinizează  complet  materia  albă. doctori etc.   Encefalul  Creierul  ajunge  la  maturitate  abia  în  jurul  vârstei  de  25­30  de  ani.   [13]    4  .   se   pare   că   creierul   pierde   circa   5%   din   masă   pe   deceniu   [10].  apare  ateroscleroză  ­  chiar  la  persoane  sub  20  de  ani  [12]  ­ care în timp poate oclude arterele.  se  poate  vorbi  de  mii de profesori universitari.   nutriție. Printre schimbările maturității.  este  oricum lentă.  Anecdotal.).     II. involuția  ține  (cel  puțin  până  în  a  5­a  decadă a vieții) aproape strict de factorii comportamentali/de  mediu  (sedentarism.  odihnă  adecvată.1.  se  maturizează  părțile  care  controlează  impulsurile[9]  ­  ceea  ce  face  ca  diferențele  de  gândire  între  un  adult  și  un  adolescent  să  aibă  un  puternic  substrat   structural   care   nu   ține   doar   de   experiența   acumulată.  socializare.  și  ține  foarte  mult  de  factorii  de  mediu  ­  ”utilizarea”  creierului.  care  este  important  în  procesarea  amintirilor  și  consolidarea  memoriei. care chiar la 70 de  ani   sunt   autorități   respectate   în   domeniile   lor.  scade  numărul  de  sinapse  ­  aparent pentru o eficientizare a transmiterii impusulurilor nervoase ­.  s­a  demonstrat  că  ­  cel  puțin  în  hipocamp.  În  orice  caz.   univ.

   a  patra   decadă   a  fost   mult   timp   considerată   una   din   cele   mai   bune   din   viața  unui   om.W.   ”degenerarea”   devine   mai   greu   de  controlat   abia   după   40­50   de   ani.   med.  se  pare  că  producția  este  aproximativ  constantă  în  intervalul  20­40   ani.   stimulare   intelectuală.   univ..   iar   motivele   pentru   care   mulți   oameni   se   simt   mult   mai  fără   putere   după   30   de   ani   par   să   țină   de   factori   de   mediu   și   lipsă   de   grijă   față   de   sine.   odihnă   adecvată:   acestea   permit   evoluția  omului   până   după   40   de   ani.   dacă   îi   sunt   asigurate   condițiile.   în   baza   studiilor   și   observațiilor   curente.  Altfel.  Ovarele:  producția  de  estrogen  este  aproximativ  constantă  după  pubertate  până  în  preajma  menopauzei.    Ideea   întâlnită   la   multe   persoane   că   după   40   de   ani   ”sunt   bătrâni/e”   este   o  noutate.   O  dietă   optimă.    În   concluzie.   în   timp   ce   procesele   degenerative   tind   să  accelereze.PADINA   W.   Buhociu   Elena  Glandele  endocrine:  testicolele:  producția  de  testosteron  scade  în  mod  uzual  cu  circa  1..   socializare.   Discuție   asupra   degenerării/involuției   și   concluzii  După   naștere.   Vlad Antropologie   motrică  An   I  master   KT      lect.   dar   și   o  parte   din   înțelepciunea   vârstei.   după   30   de   ani.   întregul   organism   poate   în   continuare  evolua.1.   dr.   începe   o  degenerare   lentă .   în   a  treia   și   a  patra   decadă   a  vieții.   în   care   încă   are   forța   tinereții.  Tiroida:  în  baza  căutărilor.  Producția  de  progesteron  are  de  asemenea  o  ciclicitate  constantă.   procesele   regenerative   tind   să   fie   într­un   declin   continuu   (creșterea   este  din   ce   în   ce   mai   lentă.   și   o  problemă   culturală   care   va   cauza   multe   alte   probleme:   un   om   care   crede   că   nu   mai   are  ce   face.   până   când   se   oprește).    IV.   pe   de   o  parte   se   programează   (psihosomatic)   să   degenereze.5%   pe   an   după   30   de   ani.   nivele   adecvate   de   activitate  fizică.   iar   pe   de   alta   nici  nu   va   încerca   să   ia   măsurile   necesare   pentru   a  se   menține   sănătos   și   în   formă.        5  .  Totuși.    Cultural.

James   Watkins   ­  Structure   and   Function   of   the   Musculoskeletal   System­2nd   Edition   ­  Human   Kinetics.gov/health/publications/the­teen­brain­still­under­construction/index.1073/pnas.   Vlad Antropologie   motrică  An   I  master   KT      lect.   Issue   1   4.org/idc/groups/heart­public/@wcm/@sop/@smd/documents/download able/ucm_449846.1136/pgmj.0605605103.   doi:   10.­   The   aging   mind:   neuroplasticity   in   response   to   cognitive  training   ­  Dialogues   Clinical   Neuroscience   ­  2013   Mar;   15(1):   109–119.nimh.   1835–1840.   ­  Lack   of   myostatin   results   in   excessive   muscle   growth   but   impaired   force  generation   ­  Proceedings   of   the   National   Academy   of   Sciences   of   the   United   States   of   America   ­  vol.   Osteoporosis   International   19:1077­1086.   Epub   2015   Aug   8.  b)   Kreitner   KF   et   al.PMCID:  PMC3622463   12. Hourigan   SR   et   al.  6.23andme.2005.   S.W.pdf   6  .doi:10.    Vol   2.   dr.   doi:  10.   José   Alberto   Duarte   ­  MYONUCLEAR   DOMAIN   IN  SKELETAL   MUSCLE   FIBERS.doi:    10.   P  (2001).doi:10.036665   PMCID:   PMC2596698   11.1001/jama.s html  10.   ­  Positive   effects   of   exercise   on   falls   and   fracture   risk   in   osteopenic  women.com/en­int/gen101/variation/speed/  5.doi:10.   Richard   B.   ISBN­13:   9780736078900  7.   and   Muscle  Activation   Between   Subjects   With   and   Without   Patellofemoral   Pain   ­  Journal   of  Orthopaedic   &  Sports   Physical   Therapy   ­   Volume   39.   No   2  (2011)  b)   Helge   Amthor   et   al.   R.   "Vitamin   K  and   bone   health".   1998;8(7):1116­22.   03690120006002  13.   A  CRITICAL   REVIEW   ­  Archive   of   Exercise   in   Health  and   Disease.heart.1016/S0899­9007(01)00709­2.    1090–93.   Holmes   RH. a)   Carlos   Eduardo   Teixeira.   Park.  1953.   Nutrition   17   (10):  880–887.   JAMA   152   (12):   (1953).Proceedings  of   the   National   Academy   of   Sciences   103   (33):   12219–12220.   Souza   et   al.   104   no.  2.1007/s00414­015­1236­9. 23andMe   ­  Speed   Gene:   Fact   or   Fiction?   ­  https://www.PADINA   W. R   Peters   ­  Ageing   and   the   brain   ­  Postgraduate   Medicine   Journal   ­  2006   Feb;   82(964):  84–88.   Muscle   Strength.   Beyer   J  "Coronary   disease   among   United   States   soldiers   killed   in  action   in   Korea:   Preliminary   Report".   "Stable   neuron   numbers   from   cradle   to   grave".   Buhociu   Elena  VI.   Nowakowski.0604893104  3.   6.  1073/pnas.nih. Enos   WF. Weber.   ­The   lateral   clavicular   epiphysis:   fusion   timing   and   age   estimation  ­International   Journal   of   Legal   Medicine   ­   2016   Mar;130(2):511­7.   univ.   PMID   11684396]  8.   (2006). American   Heart   Association   ­  Prevalence   of   coronary   heart   disease   by   age   and   sex   ­  https://www.   ­   European   Radiology.  9.   ­  Differences   in   Hip   Kinematics.   2010. a)   Langley. Denise   C. National   Institue   of   Mental   Health   ­The   Teen   Brain:   Still   Under   Construction   ­  http://www.   ­  Bone   age   determination   based   on   the   study   of   the   medial   extremity   of   the  clavicle.   PhD   et   al.   Bibliografie  Notele   de   curs    1.   NR.   med.