You are on page 1of 105

СП 64.13330.

2011
COD DE PROIECTARE

STRUCTURI DE LEMN

ДЕРЕВЯННЫЕ КОНСТРУКЦИИ

Timber structures

Redacție actualizată
СНиП II-25-80
Data intrării în vigoare 2011-05-20

Prefață

Obiectivele și principiile standardizării în Federația Rusă sunt stabilite de Legea federală din 27 decembrie 2002 N 184-LF "Cu privire la
reglementarea tehnică", precum și dezvoltarea normelor - decizia Federației Ruse, din 19 noiembrie 2008 Nr. 858 ", cu privire la procedura de
elaborare și aprobare a codurilor de proiectare ".
Informații despre codul de proiectare
Executor ЦНИИСК им. В.А.Кучеренко - институт ОАО "НИЦ "Строительство"
Propus spre aprobare Техническим комитетом по стандартизации ТК 465 "Строительство"
Elaborator, redactat și propus spre examinare Департаментом архитектуры, строительства и градостроительной политики
Aprobat prin ordinul Ministrului Dezvoltării regionale al Federației Ruse din 28 decembrie 2010 Nr.826, intrat în vigoare 20 mai 2011.
Înregistrat Agenția Federală pentru reglementare tehnică și metrologie (Росстандарт). Пересмотр СП 64.13330.2010

Informațiile despre modificările aduse acestui cod de proiectare sunt publicate în indexul de informații emise anual "Standardele Na ționale", iar
modificările de text și modificări - în cel lunar și în indicatorul de informare publicate "Standardele na ționale". În caz de revizuire (înlocuire) sau
anularea prezentului cod de proiectare va fi publicată o notificare în indexul lunar de informații "standarde naționale". Publica., Informa ții relevante,
notificarea și textul sunt introduse în sistemul de informare a publicului - pe site-ul oficial al dezvoltatorului (Ministerul Dezvoltării Regionale din
Rusia), pe Internet

Introducere
Prezentul cod de proiectare a fost întocmit în scopul de a mări nivelul de securitate oamenilor cauzat de clădiri și construc ții și protejarea
valorilor materiale în conformitate cu Legea federală din 30 decembrie, Nr 384-LF 23 "Reglementări tehnice privind siguran ța clădirilor și a
structurilor", punerii în aplicare a cerințelor legii federale Nr 261-LF "privind economisirea energiei și îmbunătă țirea eficienței energetice și cu privire
la modificarea unor acte legislative ale Federației Ruse" din 23 noiembrie 2009, ridicarea nivelului de armonizare a cerin țelor de reglementare cu

reglementările europene și internaționale, utilizarea unor metode comune de determinare a metodelor de performanță și de evaluare. Au fost luate în
considerare cerințele Legii federale din 22 iulie 2008 N 123-LF "Reglementări tehnice privind cerin țele de siguran ță la foc" și codurile de practică a
sistemelor de protecție împotriva incendiilor.

Lucrarea a fost elaborată de colectivul laboratorului de construcții din lemn CNIISK. VA Kucherenko - Institutul de "SIC Construc ții": dr. șt.
tehn. A. A .Pogoreltsev (manager de dezvoltare), Dr. șt., prof. L.M.Kovalchuk, Dr. Sc. Științe S.B.Turkovsky, dr. șt. tehn. I.P.Preobrazhenskaya, Yu. Yu.
Slavik, A. D. Lomakin, V. N. Zigern, inginerii M. A. Filimonov, P.N.Smirnov, D.S.Solonitsyn, AV Fedchenko, cu participarea dr.șt. tehn., prof. D.K.
Arleninova (MGRS), dr.șt. tehn. Științe, prof. E.N. Serova (Ph), dr șt.tehn, prof. A.Ya.Naychuka ( "NIIC Belgorod).

1 Domeniul de aplicare

1.1 Prezentul cod de proiectare se aplică asupra metodelor de proiectarea și calculul al construcțiilor executate din lemn masiv, încleiat(laminat)
(în continuare - CL) utilizate în sectorul public, rezidențial, industrial și de altă natură ale construcției.
1.2 Normele nu se aplică la proiectarea CL ca parte componente a structurilor hidrotehnice, podurilor, fundațiilor și piloților.

1.3 La proiectarea structurilor din lemn trebuie să se asigure protecția lemnului împotriva umezelii, biodegradării, coroziunii (pentru structurile
care funcționează în medii agresive), în conformitate cu standardele de protecție pentru proiectarea structurilor de construcții împotriva coroziunii și a
incendiilor în caz un impact de incendiu.

1.4 Structuri din lemn trebuie să îndeplinească cerințele Stării limită pentru calcularea capacității portante (primul grup de stare limită) și
deformările, fără a împiedica funcționarea normală (al doilea grup de stare limită), ținând seama de caracterul, natura și durata acțiunii sarcinilor.

1.5. CL trebuie să fie proiectate ținând seama de particularitățile de fabricare, condițiile de exploatare și funcționarea acestora, posibilită țile de
transport și instalarea.

1.6 Durabilitatea CL se va asigura prin măsuri constructive, în conformitate cu indicațiile din capitolul 8 al prezentelor norme și, acolo unde este
necesar prin tratamentul de protecție, oferindu-le protecție împotriva umezelii, deteriorarea biologică și foc. Ornamentele decorative și tratamentul
ignifuge DC trebuie să fie efectuată, de regulă, după construirea acoperișului.

1.7 Se admite folosirea CL în condițiile de încălzire continuă sau periodică în cazul în care temperatura mediului ambiant nu depă șe ște 50 °C, iar
în cazul structurilor realizate din lemn laminat temperatura mai mare de 35 °C – numai când umiditatea - nu mai mică de 50%.

2 Referinţe normative

La elaborarea prezentului cod au fost luate în considerație actele normative prezentate în anexa A.

Notă – La folosirea prezentului cod de proiectare este recomandat să se verifice în sistemul de informare a publicului statutul standardelor de
referință și clasificările - site-ul oficial al organismului național de standardizare rus, pe Internet sau pe baza Indicatorului anuală "Standardele
naționale", publicat la data de 1 ianuarie anul curent. În cazul în care documentul de referință se înlocuiește (modifică), atunci când se utilizează acest
cod de proiectare ar trebui să reglementeze în baza documentul înlocuit (modificat). În cazul în care documentul de referin ță este anulat fără înlocuire,
situația în care se face referire la el se aplicată în măsura în care nu este afectat.

3 Termeni și noțiuni

În prezentul cod de proiectare termenii și definițiile aplicate au sensul în conformitate cu GOST 8486 și alte acte normative la care se face
referire în text.

4 Materiale

4.1 Pentru executarea structurilor din lemn să recomandă să fie utilizate preponderent lemnul și produsele de rășinoase. Lemnul de esen ță tare
trebui sa fie folosite pentru tije, tălpi si alte elemente.

Notă - Pentru construcția pilonilor de lemn ale liniilor electrice aeriene trebuie să utilizeze lemn de pin si zada, iar pentru construcția de piloni ale
linii de transport de 35 kV și mai mici, cu excepția traverselor, elementelor de înnădire și sprijin îngropate în pământ, este permisă utilizarea lemnului
de molid și brad.

4.2 Calitatea lemnului folosit pentru elementele structurale portante ale CL trebuie să corespundă cerin țelor ГОСТ 8486, ГОСТ 2695, ГОСТ
9462, ГОСТ 9463, precum și cerințelor suplimentare indicate în anexa B.

Rezistența lemnului de clasă de calitate corespunzătoare nu trebuie să fie mai mică decât valorile rezistenței normative prezentate în anexa C

4.3 În dependență de condițiile temperaturii și umidității de exploatare (clasa) trebuie să fie înaintate cerin țe fa ță de umiditatea maximală de
exploatare a lemnului și să fie luate în considerație dependența rezistenței în raport cu acești factori.
Clasificarea condițiilor de exploatare este prezentată în tabelul 1, iar particularitățile de aplicare în proiectare și edificare a construc țiilor în
anexele D și tabelul D2.
Tabelul 1

Clasa condiției de Umiditatea de exploatare a Umiditatea maximală a aerului la
exploatare lemnului, % temperatura de 20 °С, %

1А до 8 40
1 8-12 65

1 și ГОСТ 3916. pene. 4.1 cm la 1 m lungime.8 cm la 1 m lungime. 4. Cleiul pentru încleierea barelor de metal se va alege conform indicațiilor din capitolul 7 al prezentului cod. 2 до 15 75 3 до 20 85 4 mai mare 20 mai mare 85 Remarcă 1 Se admite de acceptate în calitate de umiditate de exploatare umiditatea de echilibru stabilită grafic după figura D1. și alte elemente trebuie să fie cu fibra dreaptă fără cioturi și alte defecte. 4. 4. iar pentru cele de zada .11 Alegerea cleiului pentru încleierea lemnului și placajului construcțiilor de lemn încleiat se va stabili în corespundere cu indica țiile din tabelul 2.8 Lemnul (materialul) LVL din furnir încleiat orientat într-o direcție se recomandă preponderent de a fi folosit pentru elementele portante iar pentru construcțiile acoperișurilor (de închidere poate fi aplicat și cel orientat în două direcții. placajul bachelitizat ГОСТ 11539.10 La determinarea greutății proprie a construcțiilor densitatea lemnului. .5 În structurile din lemn masiv exploatate în condiții de funcționare clasele 2. 4.2.7 Valoarea conicității lemnului rotund acceptată pentru calculul elementelor structurale trebuie să fie egală cu 0. asigurând protec ția lui împotriva putrezirii. 2 Se admite depășirea de scurtă durată. 4. orientat într-o direcție se va stabili în conformitate cu anexa D. Nu se admite folosirea construc țiilor din lemn încleiat pentru clasa de exploatare 1A (umiditatea relativă a aerului mai mică de 45% la temperatura până la 35 °С). Astfel de elemente.4 Construcțiile din lemn încleiat trebuie să corespundă ГОСТ 20850.9 Pentru construcțiile încleiate din placaj se va folosi placajul de marca FSF conform ГОСТ 3916. umiditatea lemnului nu trebuie să depășească 12%. 4. a umidității maximale. 3 și 4. placajului și materialului LVL din furnir încleiat. inclusiv și celui încleiat. fabricate din esențe cu rezistență redusă la putrezire (mesteacăn. pe parcursul 2-3 săptămâni pe parcursul anului.6 Lemnul pentru tije. fag) trebuie să fie supuse prelucrării antiseptice. în cazul în care constrângerea lemnului nu provoacă dereglarea sau mărirea flexibilității îmbinărilor poate fi utilizat lemnul cu un con ținut de umiditate până la 40%. 4.

lemn.1 Rezistența de calcul a lemnului de pin. 2. 4.1) pentru structurile cu nivelul normale de responsabilitate (2 în conformitate cu anexa D). în conformitate cu normele pentru proiectarea structurilor din o țel și oțel de armare în conformitate cu normele de proiectare a structurilor din betonului și beton armat.2 anexa. se vor utiliza o țel rezistent la coroziune.1) (D.16 Pentru tratarea de protecție a CL materialele vor fi selectate în corespundere cu NCP2. Tabelul 2 Tipul Materiale Clasa Clasa de Tipul de clei cleiului încleiate condiției de responsabilitate a exploatare construcției (tabel. aluminiu.13 Pentru piesele de îmbinare ale elementelor structurale exploatate în mediu agresiv coroziv pentru oțel. 4. fibra de sticla.în conformitate cu indicațiile din capitolul 7. produse așchii OSB (GOST 13913). 4 Lemnul cu 1. aliaje de aluminiu. panouri 1-3 1-4 Pe baza componentelor rezorcină și de așchii și melamină. 5 Caracteristicile de calcul ale materialului lemnos 5. molid și zadă europeană cu umiditatea de 12% pentru combinațiile de bază a sarcinilor (regimul B în conformitate cu tabelul B. bare de oțel clasa A240 cu filet pe întreaga lungime de lipire. 4. 3 1-4 În baza rășinilor epoxidice metalul *Textul documentului corespunde originalului (remarca făcută de elaboratorul bazei de date Se permite utilizarea altor tipuri de clei cu condiția ca proprietățile și durabilitatea lor să nu fie mai reduse decât a celor indicați în tabelul 2. 4 Pe baza melaminei cu aplicarea separată pe panouri suprafețele elementelor încleiate 3 1 4 Pe baza de uree.11. adezivi din două componente de rezistență ridicată la apă de acetat de polivinil*. beton greu clasa B20 sau mai mare. bare de oțel încleiate . precum și din lemn masiv de esență tare.15 Pentru structurile compozit din lemn laminat si beton se recomandă a fi folosite: grinzi din lemn încleiat caracteristicile cărora sunt indicate în anexa C. cu durata de funcționare până la .1 Tabelul C. 4. 4. aliaje.14 Pentru construcțiile îmbinate cu bare de oțel încleiat se recomandă de a folosi bare cu profile periodice clasa A300-A600 si bare rotunde din oțel.12 Pentru elementele din oțel ale structurilor din lemn va fi utilizat oțelul.03. cu amestecare preliminară 2 alte tipuri de 1-3 3.D) 1 lemn.

b) elemente de secțiune transversală dreptunghiulară cu lățime a mai mult de 11 până la 13 cm și înălțimea secțiunii transversale de 11 până la 50 cm . 14 13 8. "c") cu înălțimea secțiunii transversale până la 50 cm. .8 transversal (plan normal) direcției fibrelor 4 Strivire perpendicular pe direcția fibrelor: . Pentru elementele cu înălțimea mai mare 50 cm se va vedea p. 5.indicați în tabelul 5. 16 10 secțiunea de calcul 2 Întindere în lungul fibrelor: а) elemente din lemn masiv 10 7 - b) elemente încleiate 12 9 - 3 Compresiune și strivire pe toată suprafața . . în lungul fibrelor а) elemente de secțiune transversală .50 de ani. sunt prezentate în tabelul 3. Rezistență de calcul ale lemn de alte esen țe se stabilesc prin multiplicarea valorilor rezisten țelor din tabelul 3 cu valorile coeficienților de corecție .8 1. 15 14 10 c) elemente de secțiune transversală .8 1. 1. . Rezistența de calcul al materialului LVL din furnir orientat într-o direc ție este prezentat în tabelul 4. МPа. .2. Tabelul 3 Natura solicitării (starea de tensiune) și Rezistența de calcul. pentru lemnul de caracteristica elementelor structurale clasa / calitate notație 1/C26 2/C24 3/C16 1 Încovoiere.5 dreptunghiulară (cu excepția celor specificate la punctele "b". 16 15 11 dreptunghiulară cu lățime a mai mult de 13 cm și înălțimea secțiunii transversale de 13 până la 50 cm d) elemente din lemn rotund fără slăbiri în . compresiune şi strivire. .

6 7 Întindere perpendicular fibrelor în 0. 3 al prezentului tabel).4 2.6 1.а) în reazeme.lungimea suprafeței de strivire dea lungul fibrelor.4 a prezentului tabel.8 1. (2) 3 Rezistența de calcul a lemnului la forfecare sub un unghi față de direcția fibrelor se .1 2.7 0.7 0.1 2. se determină după formula . 2 Rezistența de calcul a lemnului la strivire sub un unghi față de direcția fibrelor se determină după formula .1 0.08 elementele din lemn încleiat Remarcă: 1 Rezistența de calcul a lemnului la strivire locală în plan normal pe o parte din lungime (în cazul lungimii sectorului pe care sarcina nu este aplicată nu mai mică decât lungimea suprafeței de strivire și grosimii elementelor) cu excepția cazurilor indicați în poz.1 eforturile unitare maximale 6 Forfecare în plan transversal fibrelor: а) îmbinările elementelor din lemn masiv 1 0. (1) În care .rezistența de calcul la compresiune și strivire pe întreaga suprafață a fibrelor (poz. chertări frontale și nodurile 3 3 3 elementelor c) sub șaibe cu unghiul de strivire de la 90 4 4 4 până la 60° 5 Forfecare în lungul fibrelor: а) la încovoierea elementelor din lemn masiv 1. cm.8 0.5 1.1 2.5 încleiat c) în chertări frontale pentru eforturile unitare 2.1 maximale d) locală în elementele încleiate pentru 2.15 0.6 1.6 b) la încovoierea elementelor din lemn 1.6 b) îmbinările elementelor încleiate 0. .

pentru lemnul LVL or.0 transversal fibrelor 4 Compresiune din planul panoului .5 20 2 Compresiune în planul panoului în .9 4.5 1.6 transversal planului panoului 9 Forfecare în lungul fibrelor în 2.1 2.7 2.8 transversal direcție fibrelor în reazemele construcțiilor și nodurile de îmbinare 6 Întindere în lungul fibrelor 20. МPа.3 0. (3) 4 Rezistența de calcul la întindere pentru construcțiile confecționate pe șantier stabilite conform poz. 5 Rezistența de calcul la încovoiere pentru elementele încovoiate ale podinii și astereală acoperișurilor executate din lemn de categoria de calitate a 3-a se va accepta de 13 MPa.0 1.determină după formula .5 transversal fibrelor 5 Strivire locală în planul panoului 5.6 1.3 transversal fibrelor 8 Forfecare în lungul fibrelor 2.1 3.2 3. Natura solicitării (starea de Rezistența de calcul .9 .6 2.5 18 16 7 Întindere în planul panoului 0. Tabelul 4 Nr.0 4. 21 20 18 lungul fibrelor 3 Compresiune în planul panoului . 2 a prezentului tabel se vor reduce cu 30%. 3.3 0. tensiune) de clasa / calitate notație 1/К45 2/К40 3/К35 1 Încovoiere 26 22. 1.

0 planul panoului Tabelul 5 Esența (specia) materialului Coeficientul pentru rezistențele de calcul lemnos Întindere.85.2 1.3 2 1.9 0.0 1.8 plop Remarcă – Coeficienții .2 1 europene 2 Cedru de Siberia cu excepția 0.0 1.2 1. ильм 1. 0.0 1.8 0. se for multiplica cu coeficientul 0. tei. Conifere 1 Zada cu excepția celei 1.65 0.6 1.6 7 Salcâm 1.3 2 1. arțar.0 Esențe moi de foioase 10 Arin. fag 1. . indicați în tabel.8 Esențe tari de foioase 5 Stejar 1. carpen 1. planul panoului 10 Forfecare transversal fibrelor în 1.3 6 Frasin. transversal .3 9 Ulm Вяз.1 1.5 2. . fibrelor .8 1 0. Compresiune și Forfecare compresiune și strivire în strivire lungul fibrelor . pentru construcția pilonilor liniilor aeriene de transport a energiei electrice executați din lemn de zadă netratat cu antiseptice (pentru umiditatea 25%).6 1.9 cedrului din regiunea Krasnoyarsk 3 Cedrului din regiunea 0.8 8 Mesteacăn. plop de munte. încovoiere.9 0.8 0.65 Krasnoyarsk 4 Brad alb 0.65 0.

sarcina de montaj sau sarcina provenită de la formarea gheții) precum și de la întinderea și ruperea cablurilor liniilor aeriene de transport a energiei electrice și ac țiunile seismice – cu coeficientul .8.cu 0. f) pentru elementele întinse cu slăbiri în secțiunea de calcul și elementele încovoiate din lemn rotund cu tăietură în sec țiunea de calcul – cu coeficientul 0. e) pentru elementele încovoiate. indicat în tabelul 7. indicat în tabelul 8. forfecare și comprimare în lungul fibrelor – cu coeficientul .2 valorile rezistențelor de calcul indicate în tabelele 3. 5. la temperatura +50 °С – cu coeficientul 0.8. comprimate excentric. comprimate excentric. В/С. g) pentru elementele supuse impregnării sub presiune cu substanțe antipirene . c) pentru construcțiile în care eforturile unitare din elementele structurale provenite de la ac țiunea sarcinilor permanente și temporare de lungă durată depășesc 80% din eforturile unitare sumare provenite de la acțiunea tuturor sarcinilor – cu coeficientul 0. încovoiate și comprimate și executate din lemn încleiat cu sec țiune transversală dreptunghiulare cu înălțimea mai mare de 50 cm valorile rezistențelor de calcul la încovoiere și compresiune în lungul fibrelor – cu coeficientul . în dependență de grosimea lamelelor valorile rezisten țelor de calcul la încovoiere. în cazurile corespunzătoare trebuie multiplicate cu coeficientul condi țiilor de lucru: а) pentru diferite condiții de exploatare a construcțiilor – cu coeficientul . indicat în tabelul 9. h) pentru elementele încovoiate. compresiune și încovoiere – cu .cu coeficientul 1. . b) pentru construcțiile exploatate în condiții cu temperatura stabilă a aerului până la +35 °С. ВВ/С: а) cu șapte straturi de furnir cu grosimea 8 mm și mai mare: în lungul fibrelor straturilor 14 12 16 0. indicat în tabelul 1. d) pentru construcțiile proiectate cu luarea în considerație a acțiunii sarcinilor de scurtă durată (vânt. 4 și 6.8 6 .9. Tabelul 6 Tipul placajului Rezistența de calcul .8. к) pentru elementele structurale curbate valoarea rezistenței de calcul la întindere. indicat în tabelul 10. МPа întindere în comprimare în încovoiere în forfecare în forfecare în planul planul panoului planul panoului planul panoului planul panoului transversal panoului 1 Placaj încleiat din furnir de mesteacăn marca FSF tipul В/ВВ. încovoiate și comprimate. Pentru temperaturi intermediare coeficientul se va determina prin interpolare.

ВВ/С: Placaj bachelitizat marca FSB cu grosimea 7 mm și mai mare: în lungul fibrelor straturilor 32 28 33 1. ВВ/С: cu șapte straturi de furnir cu grosimea 8 mm și mai mare: în lungul fibrelor straturilor 9 17 18 0.8 9 direcția fibrelor b) cu cinci straturi cu grosimea 5-7 mm: în lungul fibrelor straturilor 14 13 18 0.5 direcția fibrelor 3 Placaj bachelitizat marca FSB tipul В/ВВ.8 12 exterioare sub un unghi de 45° în raport cu 16. 2 Placaj încleiat din furnir de zadă marca FSF tipul ФСФ В/ВВ.8 9 direcția fibrelor.5 0.8 5 exterioare transversal fibrelor straturilor 6 7 3 0.8 11 exterioare transversal fibrelor straturilor 24 23 25 1.Rezistența de calcul la strivire și compresiune perpendicular pe planul panoului pentru placajul de mesteacăn de tipul FSF 4 МPа și tipul 8 MPa.5 13 11 0.8 6 exterioare sub un unghi de 45° în raport cu 4. 0.5 6.8 16 direcția fibrelor Remarcă .8 6 exterioare sub un unghi de 45° în raport cu 4 6 . В/С.exterioare transversal fibrelor straturilor 9 8. 0.5 5 exterioare sub un unghi de 45° în raport cu 3 5 .5 7 .6 5 exterioare transversal fibrelor straturilor 7. . 1. 0. В/С.5 21 .7 7.

de la formarea geții pe cabluri în cazul temperaturilor mai joase decât media anuală 4 De la ruperea cablurilor și sârmei 1. 3 2 Seismică 1.85 0.93 0.9 2. 50 și mai 60 70 80 100 120 și mai cm mică mare Coeficientul 1 0.6 Pentru pilonii liniilor aeriene de transport a energiei electrice 3 De la formarea gheții.0 0. montare.85 0.45 1.2 Tabelul 9 Înălțimea secțiunii.6 cazul poleiului.75 Tabelul 8 Sarcina Coeficientul toate felurile de Strivire rezistență cu excepția transversal strivirii transversal fibrelor fibrelor 1 De la vânt.9 0. mm 19 și mai 26 33 42 mică Coeficientul 1.96 0. cu excepția indicației din 1.90 0.8 Tabelul 10 Grosimea lamelei.4 1. de montaj de la vânt.95 Tabelul 11 Natura Notația rezistenței de Coeficientul pentru raportul solicitării calcul 150 200 250 500 și mai mare .4 poz.Tabelul 7 Condițiile de exploatare (după tabelul 1) 1А și 1 2 3 4 Coeficientul 1 0. în 1.2 1.05 1.1 1.

45 0. . Caracteristicile de elasticitate ale LVL în lungul fibrelor pentru calculul după metoda stării limită a doua se var stabili după datele din tabelul 13.018. Coeficientul lui Poisson pentru lemn în direcția transversală fibrelor când eforturile unitare sunt orientate în direcția fibrelor se acceptă 0. МPа.9 0. în direcția transversală 400 МПа. Tabelul 13 Nr.. 0.3 Modulul de elasticitate a lemnului și LVL pentru calculele prin metoda a doua a stării limită are valoarea egală cu: longitudinal (în direc ția fibrelor) 10000 МPа. 0.45 direcția fibrelor când eforturile unitare sunt orientate . iar în lungul fibrelor când eforturile unitare sunt orientate transversal direcției fibrelor se acceptă.7 0. Modulul transversal de elasticitate a lemnului în raport cu axa orientată în lungul fibrelor are valoarea 500 МPа. pentru LVL tipul/clasa de rezistență 1/К45 2/К40 3/К35 1 Modulul de elasticitate în 12000 11000 10000 lungul fibrelor 2 Modulul de elasticitate 500 450 400 transversal fibrelor în planul panoului 3 Modulul de elasticitate 700 600 500 transversal în planul panoului 4 Coeficientul lui Poisson în 0.45.grosimea lamelei sau grinzii curbate în direcția radială.Comprimare și . or Caracteristica de elasticitate Notație Valoare.0 0.6 0.8 1 Remarcă. Rezistențele de calcul.8 0. prezentate în tabelele 3. Tabelul 12 Durata de exploatare a structurii Până la 50 50-100 ani Mai mare ani de 100 ani Coeficientul de siguranță pentru durata de 1.45 0.9 1 1 încovoiere Întindere 0. 4 și 6 se vor împărți la coeficientul de siguranță pentru perioada de exploatare (tabelul 12).8 exploatare 5.raza de curbare a lamelei (scândurii) încovoiate sau a grinzii.

7 fibrelor Remarcă – Coeficientul Poisson este dat pentru direcția perpendiculară axei în direcția în care a fost determinat modulul de elasticitate .06 sub un unghi de 45° în raport cu direcția 2000 2200 0. Valorile modulelor de elasticitate și transversal pentru placajul de construcție în planul panoului și coeficienților Poisson pentru calculul după a două stare limită se vor stabili conform datelor din tabelul 14.6 fibrelor 2 Placaj încleiat din furnir de zadă marca FSF tipul ФСФ В/ВВ.018 0. Tabelul 14 Tipul placajului Modulul de Modulul Coeficientul elasticitate .085 transversal fibrelor straturilor exterioare 6000 750 0. transversal fibrelor.065 sub un unghi de 45° în raport cu direcția 3500 4000 0. marca FSF tipul В/ВВ. ВВ/С cu cinci și șapte straturi: în lungul fibrelor straturilor exterioare 9000 750 0. Poisson МPа МPа 1 Placaj încleiat din furnir de mesteacăn. transversal . 5 Coeficientul lui Poisson 0. ВВ/С: cu șapte straturi de furnir: în lungul fibrelor straturilor exterioare 7000 800 0. .065 sub un unghi de 45° în raport cu direcția 2500 3000 0.018 transversal fibrelor când eforturile unitare sunt orientate în direcția fibrelor. В/С.07 transversal fibrelor straturilor exterioare 5500 800 0.085 transversal fibrelor straturilor exterioare 8500 1000 0. В/С.018 0.6 fibrelor 3 Placaj bachelitizat marca FSB în lungul fibrelor straturilor exterioare 12000 1000 0.

efortul de calcul axial. 5. slăbirile amplasate pe sectoarele cu lungimea până la 200 mm se vor cumula într-o secțiune. indicați în 5.rezistența de calcul a lemnului în lungul fibrelor. . LVL și placajului pentru calculul construcțiile (cu excepția pilonilor liniilor de transport a energiei electrice) la stabilitate se stabilește ( . 6. comprimate axial se face folosind formula: а) la capacitatea de rezistență (sau ).2.7).8 pentru LVL. .suprafața net a secțiunii transversale a elementului. 5.4 Pentru calculele după metoda primei stări limite folosind schema stării deformate valorile modulul de elasticitate și transversal determina ți în corespundere cu 5. . Pentru placaj . LVL și placajului pentru construcțiile aflate în diferite condiții de exploatare. ( . . (4) unde .1 Calculul elementelor întinse axial se face folosind formula (sau ). (A) La determinarea .75 pentru lemn și 0.3 se vor multiplica cu coeficientul .ezistența de calcul a LVL cu straturile orientate într-o singură direcție (5.rezistența de calcul la compresiune în lungul fibrelor stabilită după datele din tabelul 3).5 Valoarea modulului de elasticitate a lemnului. .2. (5) .6 Valoarea modulului de elasticitate a lemnului. supuse în mediu cu temperatură ridicată. prezentului cod.2 Calculul elementelor cu secțiune constantă. se stabilesc după datele din tabelul 14). se vor determina prin multiplicarea valorilor și indicate cu coeficientul (tabelul 7) și coeficienții și . iar modulul transversal în raport cu direcția și perpendicular fibrelor . la acțiunea comună a sarcinilor de scurtă și lungă durată. egal cu 0. b и 5. . 6 Calculul elementelor structurilor de lemn Calculul elementelor structurilor de lemn după metoda primei stări limită Bare solicitate la întindere și compresiune axială 6. 5.

a).coeficient de flambaj.aria netă a secţiunii barei.aria secţiunii de calcul a barei slăbite. se calculează cu relaţiile: pentru zveltețea 70 . (7) pentru zveltețea 70 . .suprafața bruto a secțiunii. (6) În care – rezistența de calcul la compresiune axială paralelă cu fibrele. stabilită conform indicațiilor: în cazul lipsei slăbirilor sau slăbirile ce nu iese la fețe din secțiunile ce prezintă pericol (fig. . . pentru secţiuni cu slăbiri ce depăşesc 25 % din secţiunea brută şi nu sunt pe feţele paralele cu direcţia de flambaj . pentru secţiuni cu slăbiri simetrice care sunt pe feţe paralele cu direcţia de flambaj (fig. b . 1 – Slăbiri la barele comprimate 6. unde . . b) la capacitatea de stabilitate (sau ).b). . sau dacă suprafața slăbirilor nu depășește 25% .rezistența de calcul a elementelor din LVL cu straturile orientate într-o singură direcție.3 Coeficientul de flambaj. а .3.1. . calculate conform indicaţiilor din 6. . 1.sunt pe feţe paralele cu direcţia de flambaj Fig. subunitar.nu sunt pe feţele paralele cu direcţia de calcul la flambaj.

(12) . care se stabileşte cu relaţia _______________ * Formula și explicațiile corespund originalului.21.0 pentru placaj.4 Coeficientul de zvelteţe al barei cu secțiune plină se calculează cu relaţia .6 Elementele cu secțiune compuse solidarizate (îmbinate) cu legături flexibile rezemate pe întreaga sec țiune . determinată în raport cu axele și . . determinând ca suma totală a tuturor elementelor. calculat pentru lungimea de flambaj a barei. fără a lua în considerație flexibilitatea îmbinărilor asupra majorării coeficientului de zveltețe * ..coeficientul de zveltețe a elementului întreg în raport cu axa (figura 2) . . figura 2). iar în cazul când este mai mic de șapte grosimi ( ) coeficientul de zveltețe 0*.5 Lungimea de flambaj se va determina prin multiplicarea lungimii libere cu coeficientul (10) În conformitate cu 6. urmează a fi calculate la rezistență și stabilitate după formulele (8) și (9). (8) în coeficientul 0.este coeficientul de majorare a zvelteţii barei compuse. 6. coeficientul 3000 pentru lemn și 2500 pentru placaj și LVL cu straturile orientate într-o singură direcție.8 pentru lemn și 1. 6. (11)* În care .lungimea de flambaj (de calcul) a elementului. . .coeficientul de zveltețe a elementului I-I (vezi. Coeficientul de zvelteţe (echivalent) λ a barelor cu secțiune compusă se va determina luând în considerație flexibilitatea îmbinărilor după formula .raza minimă de inerție a secțiunii elementului cu dimensiunile maximale bruto. – Remarcă făcută de elaboratorul baei de date.. (9) în care . calculate după lungimea de flambaj . 6.

.numărul de rosturi dea lungul cărora elementele de îmbinare deformându-se pot permite lunecarea reciprocă a elementelor componente ale barei (figura 2.b – 5 rosturi pentru care se sumează lunecarea reciprocă). m. figura 2. .numărul efectiv de secţiuni de forfecare. În care și .lungimea de flambaj a barei. distribuite pe 1. șuruburi 2 Buloane din oțel . b – fără fururi Figura 2 – Bare cu secțiune compusă Tabelul 15 Felul legăturilor Valorile coeficientul pentru Compresiune Compresiune axială și încovoiere 1 Cuie. cu valorile din tabelul 15 а – cu fururi. cm. . .coeficient de calcul ce ia în considerație flexibilitatea îmbinării.00m lungime de bară (în cazul câtor-va rosturi cu diferite sec țiuni de forfecare se va accepta valoarea medie a secțiunilor de forfecare).dimensiunea secţiunii transversale a barei paralelă cu rosturile și dimensiunea secţiunii în sens perpendicular pe rosturi.a – 4 rosturi.

а) diametrul grosimea elementelor solidarizate b) diametrul grosimea elementelor solidarizate 3 Bare din oțel încleiate А240-А500 4 Dornuri de stejar 5 Pene lamelare de stejar - 6 Clei 0 0 Remarcă – Diametrul cuielor. În elementele dreptunghiulare articulate în reazeme se admite în pătrimile din mijlocul lungimii să fie dispuse jumătate din numărul de legături. La determinarea diametrul cuielor se va accepta valoarea nu mai mare de 0. lățimea și grosimea tijelor lamelare se vor exprima în cm.suma momentelor de inerție a secțiunilor transversale bruto al fiecărui element în parte în raport cu axele de simetrie proprii. . Legăturile în rosturi se dispun uniform pe lungime.1 din grosimea elementelor îmbinate (grosimea elementului cel mai subţire din pachet).25 din grosimea elementului cel mai subţire din pachet. Valoarea pentru solidarizarea cu buloane de oțel se va determina după grosime a elementului cel mai subţire din pachet.aria bruto a secțiunii elementelor. . aplicând în calcul (formula 12) valoarea acceptată pentru pătrimile de la capetele elementelor. paralelă cu axa (vezi figura 2). grosimea elementelor . La determinarea valorii diametrul dornurilor de stejar se vor alege nu mai mare de 0. Valoarea coeficientul de zvelteţe determinată după formula (11) nu trebuie să depășească coeficientul de zvelteţe determinat ca rezultanta tuturor elementelor secțiunii determinată după formula . Dacă lungimea de încastrare a cuielor va fi mai mică de atunci secțiunea de forfecare alăturată lui nu se va lua în considerație. (13) în care . dornurilor (tijelor) și barelor încleiate. șuruburilor.

(16) în care . b) coeficientul de zvelteţe în raport cu axa (vezi figura 2) se va determina după formula (11) determinând momentul de iner ție pentru toate elementele iar suprafața numai pentru cele acționate c) la determinarea coeficientului de zveltețe în raport cu axa (vezi figura 2) momentul de inerție se va calcula după formula .se determină după indicațiile din figura 2. .Momentul încovoietor de calcul. fără a lua în considera ție flexibilitatea legăturilor.3 pentru coeficientul de zveltețe corespunzător secțiunii cu dimensiunile maximale.1 din anexa E (pentru elementele cu secțiune constantă 1). atunci coeficientul de zveltețe aplicat în formula (11) se va determina după formula . .aria secțiunii transversale cu dimensiunile maximale.8 Calculul la stabilitate a barelor cu secțiune variabilă supuse compresiunii axiale se face după formula (sau ). la rezistență supusă acțiunii eforturilor unitare normale se face cu relația (sau ).9 Calculul elementelor solicitate la încovoiere.7.coeficient de flambaj determinat după 6. .14 și 6. În caz contrar urmează a se aplica p. Dacă elementele barei compuse sunt acționate uniform atunci coeficientul de zvelteţe a barei compuse în raport cu axele ce trec prin centrul de greutate a tuturor elementelor (axa din figura 2) se va determina ca pentru elementul cu secțiune întreagă. (14) . . (15) în care și – momentele de inerție a secțiunilor elementelor acționare (rezemate) și neacționate. 6. . (17) în care . Dacă elementele barei compuse au diferite secțiuni. în cazul în care este asigurată stabilitatea laterală (deformării plane) (vezi 6.15). Bare solicitate la încovoiere 6.7 Barele cu secțiune compusă elementele cărora sunt solidarizate cu legături flexibile iar o parte din elemente nu sunt acționate la extremită ți se admite a fi calculate la rezistență și stabilitate folosind formulele (5) și (6) satisfăcând următoarele condiții: а) aria suprafeței transversale și se va determina pentru secțiunile acționate la extremități. 6.coeficient ce ia în considerație variabilitatea înălțimii secțiunii transversale determinat după tabelul E.lungimea de flambaj a barei. 6.rezistența de calcul al lemnului la încovoiere (statică).

8 3 0.rezistența de calcul al materialului LVL din straturi de furnir orientate într-o direcție.9.45 0. Pentru barele cu secțiuni compuse elementele cărora sunt solidarizate cu legături flexibile modulul de rezistenţă de calcul se va determina ca produsul dintre modulul de rezistenţă al secţiunii nete a barei.momentul de inerţie axial brut al secţiunii în raport cu axa centrală de inerţie perpendiculară pe planul de acţiune al solicitărilor. . 6.9 0.85 0.8 0. 2 Pentru cu secțiune compusă solidarizate cu bare oblice încleiate cu numărul de elemente nu mai mare de 4. .5 0.9 10 0.07 0. solidarizate 2 4 6 9 și mai mari 2 0. pentru elementele din lemn masiv fără slăbiri în secțiune .4 Примечания 1 Pentru valorile intermediare ale deschiderilor și numărului de elemente solidarizate coeficienții se vor determina prin interpolare.modulul de rezistenţă de calcul. .2 0. .65 0. La determinarea slăbirile secțiunii amplasate pe sectoarele cu lungimea până la 200 mm se vor cumula într-o secțiune.3 0. considerată ca o grindă unitară. Tabelul 16 Coeficienți Numărul de Valorile coeficienților de reducere pentru calculul barelor elemente solicitate la încovoiere pentru deschiderile. (18) în care .9 3 0.25 0. indiferent de deschidere se vor accepta 0.7 0.lăţimea secţiunii în planul în care se calculează efortul.10 Calculul barelor solicitate la încovoiere la rezistența de lunecare (forfecare) se va face cu formula (sau ).6 0.7 10 0.. indicate în tabelul 16. 0.8 0.momentul static al zonei care lunecă în raport cu axa neutră perpendiculară pe planul de acţiune a solicitărilor. . pentru barele cu elemente identice.85 2 0.75 0.85 0.7 0. .forţa transversală de calcul.6 0.95. îmbinările fiind considerate indeformabile și coeficientul de reducere ce ţine seama de deformabilitatea îmbinărilor şi care are valorile.4 0. axial pentru secţiunea cea mai solicitată a elementului. în m.

. 6. .rezistenţa de calcul la forfecare paralelă cu direcţia fibrelor. 6.rezistenţa de calcul la forfecare a materialului LVL alcătuit din furnire orientate într-o singură direcție.respectiv y-y. . fibrei de la muchia interioară și fibrei de la muchia exterioară.deplasarea fibrei stratului neutru de la axa geometrică a barei curbe . (23)* . . b) după eforturile unitare normale tangențiale maximale . (22) în care .componentele momentului încovoietor de calcul.aria secțiunii transversale a barei curbe. (19) în care . Remarcă – La existența în rost a mijloacelor de îmbinare de diferite capacită ți portante dar cu comportare identică (de exemplu tije și cuie) se vor suma capacitățile portante. x-x. -eforturile normale tangențiale corespunzătoare pe muchia interioară și cea exterioară a barei.raza de curbură corespunzătoare axei neutre. .rezistenţa de calcul a lemnului masiv la încovoiere statică.momentul încovoietor în secțiunea inițială și finală ale sectorului examinat. (21) . (20) În care și . .12 Calculul la rezistență a barelor cu secțiune întreagă la încovoiere oblică se face cu formula (sau ). -momentul încovoietor de calcul. 6.11 Numărul de planuri de forfecare distribuite uniform în fiecare rost al barei cu secțiune compusă pe sectorul cu diagrama forțelor tăietoare de același semn trebuie să satisfacă condiția . corespunzătoare axelor centrale principale de inerţie ale elementului.respectiv y-y.modulul de rezistenţă axial pentru secțiunea net în raport cu axelor centrale principale de inerţie ale elementului.capacitatea portantă de calcul (de rezistență la lunecare) a mijloacelor de îmbinare din rostul dat. și . . și . x- x.13 Elementele curbe încleiate (figura 3) ale construcțiilor de lemn solicitate la încovoiere cu momentul ce duce la micșorarea curburii trebuie calculate după relațiile pentru barele curbe а) după eforturile unitare normale tangențiale ce apar la muchia interioară și cea exterioară a: .

7 tabelul 3). (25) în care . (24) în care .modulul bruto maximal de rezistenţă axial pe segmentul examinat . . _______________ * Formula corespunde originalului. Figura 3 .distanța dintre secțiunile de reazem iar în cazul fixării în puncte intermediare a muchiei comprimate contra deplasărilor din planul de încovoiere – distanța dintre aceste puncte. în care . Coeficientul pentru elementelor cu secțiune dreptunghiulară constantă solicitate la încovoiere rezemate articulat la capete și fixate de rotirea în jurul axei longitudinale se realizează conform formulei . .lățimea secțiunii transversale. – Remarca executorului bazei de date.rezistența de calcul a lemnului încleiat solicitat la întindere transversal fibrelor (poz. .momentul încovoietor maximal ce acționează pe segmentul examinat .Schema de calcul a barei curbe solicitată la încovoiere pură 6.14 Calculul la flambaj (stabilitate) lateral (de deformare plană) a elementelor cu secțiune dreptunghiulară constantă solicitate la încovoiere se realizează conform formulei (sau ).

2 anexa E. 6. valoarea căruia ce se determină din tabelul E. (28) în care . (26) în care .2 anexa E a prezentului cod. . La fixarea contra în puncte intermediare a muchiei întinse ce împiedică deplasarea din plan pe segmentul coeficientul . Bare solicitate la efort axial şi încovoiere 6. calculate conform indicaţiilor din 6.numărul punctelor în care se face fixarea (cu intervale egale) pe muchia întinsă a sectorului examinat (pentru 4 valoarea va fi egalată cu 1).16 Calculul barelor solicitate la întindere excentrică. Calculul se va realiza după formula (sau ). . .coeficient care depinde de forma diagramei momentului încovoietor pe sectorul examinat.coeficient de flambaj din planul de încovoiere.unghiul central exprimat în radiani determinat pentru segmentul curb (pentru elementele plane 0). Valorile sunt prezentate în tabelul E.3. Pentru 4 1.rezistența de calcul a elementelor din LVL cu straturile orientate într-o singură direcție. determinat după formula (25) se va multiplica cu coeficientul determinat din relația . . sau când 4 coeficientul calculat după (25) se va multiplica cu un coeficient suplimentar .15 Verificarea la flambajul lateral a elementelor încovoiate cu secțiune de formă dublu T sau cheson se face în cazurile când . -rezistența de calcul la compresiune axială paralelă cu fibrele.înălțimea maximală a secțiunii transversale din limita sectorului examinat.modulul de rezistenţă axial pentru cazul pereților din placaj – modulul echivalent (readus) în planul de încovoiere.lățimea tălpii comprimate a secțiunii transversale. La calcularea elementelor încovoiate cu înălțime variabilă liniară pe lungime și lățime constantă a secțiunii transversale care nu sunt fixate din plan pe muchia întinsă (de la momentul încovoietor ). (27) în care . . întindere şi încovoiere la eforturile unitare normale se face cu formula .

comprimate și încovoiere se face după eforturile unitare normale folosind formula (sau ).momentul încovoietor din secțiunea de calcul provenit din încărcarea transversală fără a lua în considerație acțiunea forței axiale. 6. . .17 Calculul la rezistență a elementelor solicitate la comprimate excentric. (32) sau pentru barele din LVL cu straturile furnirului orientate într-o direcție . determinat în conformitate cu starea deformată a barei. (33) în care .modulul de rezistenţă de calcul a secțiunii transversale (cea mai solicitată) (vezi p. coeficientul determinat după formula (30) trebuie multiplicat cu coeficientul de corecție determinat din formula . Pentru elementele din LVL cu straturile de furnir orientate într-o singură direcție în formula (29) se vor folosi valorile corespunzătoare ale rezistenței de calcul.momentul încovoietor provenit din încărcarea transversală și acțiunea excentrică a forței axiale.81 pentru diagrama dreptunghiulară (moment încovoietor constant).9). 2 Pentru barele articulate în reazeme și diagrama momentului încovoietor de forma triunghiulară sau dreptunghiulară. poligonală sau apropiată lor.coeficient. precum și pentru barele în consolă valoarea poate fi determinată folosind formula . Remarcă 1 Pentru barele articulate în reazeme și diagrama simetrică a momentului încovoietor de forma sinusoidală. variază de la 1 până la 0. cu valoarea numerică ce poate fi determinată cu formula pentru barele din lemn .coeficient determinat după formula (8) p. ia în considerație momentul încovoietor suplimentar provenit de la for ța axială care formează o săgeată suplimentară. parabolică.6. (29) în care . (31) în care .6.3. în care . .22 pentru diagrama triunghiulară a momentului încovoietor (de la sarcina concentrată) și 0.aria net a secţiunii de calcul.coeficient egal cu 1. . (30) în care .

3 Pentru barele articulate în reazeme cu încărcări nesimetrice valoarea momentului încovoietor s e determină din formula

, (34)

în care și - momentul încovoietor din secțiunea de calcul provenit din acțiunea sarcinii simetrice și asimetrică;
și - coeficienți, determinași după formula (32) pentru coeficientul de zveltețe corespunzător flambajului longitudinal formei simetrice și
asimetrice.
4 Pentru barele cu înălțimea variabilă în formula (32) se a include aria secțiunii corespunzătoare înălțimii maximale, iar coeficientul se va
multiplica cu valoarea căruia se determină după tabelul E.1 anexa E.
5 În cazul când raportul dintre eforturile unitare provenite din încovoiere și eforturile unitare provenite din compresiune este mai mic de 0,1
elementele supuse simultan compresiunii și încovoierii necesită a fi verificate la flambajul longitudinal (compresiune cu flambaj) după formula (6) fără
a lua în considerație acțiunea momentului încovoietor.

6.18 Calculul barelor solicitate la compresiune excentrică, compresiune şi încovoiere la eforturile unitare de forfecare se face cu formula

(sau ), (35)

în care ;

- forţa transversală de calcul;
-forța axială de calcul;
- momentul static al zonei care lunecă în raport cu axa neutră perpendiculară pe planul de acţiune a solicitărilor;
- momentul de inerţie axial brut al secţiunii în raport cu axa centrală de inerţie perpendiculară pe planul de acţiune al solicitărilor;
și - lăţimea de calcul și înălțimea secţiunii în planul în care se calculează efortul;
- excentricitatea de aplicare a forţei faţă de axa netă a elementului;
- rezistenţă de calcul la forfecare în lungul fibrelor la acțiunea momentului încovoietor;
- rezistenţa de calcul la forfecare a materialului LVL alcătuit din furnire orientate într-o singură direcție.
6.19 Elementele curbe încleiate (figura 3) ale construcțiilor de lemn solicitate la compresiune și încovoiere trebuie calculate după rela țiile pentru
barele curbe (vezi 6.13):
а) pentru muchia comprimată

; (36)*
б) pentru muchia întinsă

; (37)*
_______________
* Formulele corespunde originalului. – Remarca executorului bazei de date.
6.20 Calculul la flambaj (stabilitate) lateral (de deformare plană) a elementelor comprimate și încovoiate se realizează conform formulei

, (38)

în care - aria bruto a secțiunii cu dimensiunile maximale din sectorul ;
- vezi 6.14;
2 – pentru elementele nefixate în zona întinse pentru a împiedica deplasările din plan și 1 pentru elementele cu astfel de fixări;
- coeficient de flambaj determinat după 6.3 pentru coeficientul de zveltețe corespunzător secțiunii cu dimensiunile maximale din sectorul
examinat . din planul de deformare;
- coeficient determinat după formula (25).
Pentru elementele din LVL cu straturile de furnir orientate într-o singură direcție se vor folosi valorile corespunzătoare ale rezisten ței de calcul
după (5.7) .
În cazul existenței pe sectorul a elementelor de fixare contra deplasărilor din plan amplasate pe muchia întinsă de momentul încovoietor ,
coeficientul se va multiplica cu , coeficient determinat după formula (24) , iar coeficientul - cu determinat din formula

, (39)

în care , , , - vezi. 6.14.
La calcularea elementelor cu înălțime variabilă care nu sunt fixate din plan pe muchia întinsă (de la momentul încovoietor ), sau când 4
coeficienții și calculați după formulele (8) și (25) se va multiplica cu coeficienții și valorile cărora sunt prezentate în tabelul E.2
anexa E.
Pentru 4 1.
6.21 Pentru elementele cu secțiune compusă supuse compresiunii și încovoierii se va verifica stabilitatea elementului celui mai solicitat dacă
lungimea de calcul a lui depășește valoarea de 7 grosimi, folosind formula

, (40)

în care - coeficient de flambaj pentru elementul separat determinat după 6.6 pentru lungimea de calcul ;
, - aria și modulul de rezistenţă bruto a secțiunii transversale a elementului.

Stabilitatea (flambajul) barelor cu secțiune compusă din planul de încovoiere se va verifica după formula (6) fără a lua în considera ție ac țiunea
momentului încovoietor.
6.22 Numărul de secțiuni de forfecare distribuite uniform în fiecare rost al elementului compus supus compresiunii și încovoierii cu diagrama
forțelor transversale univocă și aplicarea forței axiale pe toată secțiunea trebuie să satisfacă condiția

, (41)

în care - momentul static bruto al jumătăţii de secţiune în raport cu axa neutră (perpendiculară pe planul de acţiune al solicitărilor);
- momentul de inerţie brut al secţiunii în raport cu axa centrală principală de inerţie perpendiculară pe planul de acţiune al solicitărilor;
- capacitatea de rezistenţă la lunecare a unui element de îmbinare din rostul dat;
- momentul încovoietor sumar determinat după 6.17.

Lungimi de calcul şi coeficienţi de zvelteţe limită al elementelor construcțiilor de lemn

6.23 Pentru determinarea lungimii de calcul a elementelor liniare acționate de eforturile axiale la capete, coeficientul va primi următoarele valori
în funcție de modul de rezemare :
articulate la ambele capete precum și cele articulate în puncte intermediare – 1
articulat într-un capăt și altul încastrat – 0,8;
un capăt încastrat iar al doilea liber - 2,2;
ambele capete încastrate - 0,65.
În cazul sarcinii axiale distribuite uniform pe lungimea elementului coeficientul va fi egal cu
pentru ambele capete articulate - 0,73;
un capăt încastrat iar al doilea liber - 1,2.
Lungimea de calcul a elementelor încrucișate legate între ele în locul de intersecție va fi egală cu:
în cazul verificării flambajului în planul construcției – distanței de la centrul nodului până la punctul de intersecție;
în cazul verificării flambajului din planul construcției:
а) intersecția a două bare comprimate – lungimea totală a elementului;
b) intersecția barei comprimate cu o bară constructivă (element nesolicitat) – mărimea multiplicată cu coeficientul determinat după
formula

, (42)

în care , , - lungimea totală, coeficientul de zveltețe și aria secțiunii transversale a elementului comprimat;

coeficientul de zveltețe și aria secțiunii transversale a elementului constructiv. c) intersecția barei comprimate cu o bară întinsă de aceiași forță axială – lungimii mai mare a barei comprimată măsurată de la centrul articulației până la punctul de intersecție a barelor. Mărimea trebuie să aibă valori nu mai mici de 0.5.26 Rezistența placajului întins (figura 4) și a panoului se va verifica folosind formula . . Particularitățile calculului elementelor încleiate din placaj și lemn 6. montanții de 120 fermă (stâlpii de reazem). 6.1 din anexa E. diagonala de reazem.lungimea totală. .25 Calculul elementelor încleiate din placaj și lemn se va face după metoda secțiunii transversale redusă. . Dacă barele care se intersectează au secțiunea compusă atunci în formula (42) se va înlocui coeficien ții de zvelte țe corespunzători determina ți după formula (11). Coeficienţii de zvelteţe al barelor și elementelor separate a lor ale construcțiilor de lemn nu trebuie să depă șească mărimile admisibile prevăzute în tabelul 17. coloanele 2 Alte elemente ale fermelor și elemente de construcții cu 150 zăbrele 3 Elementele comprimate ale contravântuirilor 200 4 Elementele întinse în plan vertical ale fermelor 150 5 Alte elemente întinse ale fermelor și altor construcții cu 200 zăbrele Pentru pilonii liniilor aeriene de transport a energiei electrice 6 Elementele de bază (pilonii стойки. elemente de sprijin. determinat după indicațiile E.24 . Tabelul 17 Denumirea elementelor construcțiilor Coeficientul de zveltețe maxim admis 1 Tălpile comprimate. 150 montanții) 7 Elemente auxiliare 175 8 Elemente de legătură 200 Remarcă – pentru barele comprimate cu secțiune variabilă valoarea zvelteții limite se va multiplica cu coeficientul . 6.

momentul de inerție a secțiunii căptușelii placajului.27. . -rezistența de calcul a placajului la întindere.8 pentru placajul bachelitizat și 1 în lipsa îmbinărilor.distanța de la centru de greutate a secțiunii reduse până la muchia de jos a căptușelii.modulul de rezistenţă a secțiunii transversale redusă la caracteristicile placajului determinat în corespundere cu indicațiile 6. (45) în care . .27 Modulul de rezistenţă a secțiunii transversale redusă a elementelor încleiate din placaj și lemn se determină după formula . 2 – căptușeala Figura 4 – Secțiunea transversală a panoului încleiat din placaj și lemn 6. . (44) în care .momentul de inerție a secțiunii redus la caracteristicile placajului calculat după formula . 1 – barele longitudinale.momentul încovoietor de calcul.6 pentru placajul obișnuit.coeficient ce ia în considerație reducerea rezistenței de calcul a placajului în îmbinări (talpă și pereți) numeric fiind acceptat pentru îmbinarea prin mucii teșite (formă de mustață) sau cu eclise pe ambele părți 0. . 0. (43) în care . .

pentru 50* _______________ * Textul corespunde originalului. – Remarca executorului bazei de date. 6. 6. La determinarea momentului de inerţie și modulului de rezistenţă a secțiunii transversale redusă lă țimea de calcul a placajului se va determina din relațiile pentru când și pentru ( .grosimea placajului). eforturile unitare din talpa întinsă în acest caz nu trebuie să depășească mărimea . (46) în care pentru 50.momentul de inerție al secțiunii transversale al barelor longitudinale. (47) în care . .29. -lățimea de calcul a secțiunii. ca placă încovoiată încastrată în locurile de încleiere cu nervurile. care trebuie calculată ca lățimea sumară a tuturor barelor longitudinale.28 Flambajul căptușelii comprimate a panelurilor și panourilor se va verifica după formula .lățimea totală a panoului. . ( . Căptușeala superioară a panoului trebuie verificată la încovoierea locală de la sarcina concentrată 1 кN cu coeficientul de suprasarcină 1.distanța dintre barele longitudinale determinate după axe). . .lungimea (deschiderea).forţa transversală de calcul.2). . . 6. .rezistenţă de calcul la forfecare a lemnului în lungul fibrelor sau a placajului în lungul fibrelor straturilor exterior.distanța dintre bare (deschiderea interioară). iar în cea comprimată ( coeficientul de flambaj din planul de încovoiere). Verificarea la forfecare în planul dintre nervurile panourilor și plăcilor sau căptușelii în locul îmbinării cu barele se face după formula .raportul dintre modulul de elasticitate a lemnului și placajului. .momentul static redus al jumătăţii de secţiune în raport cu axa neutră (perpendiculară pe planul de acţiune al solicitărilor).30 Calculul la rezistență a tălpilor elementelor încovoiate cu secțiune dublu T sau cheson cu perete din placaj (figura5) se realizează cu formula (17) acceptând .

32 Rezistența peretelui în secțiunea de calcul la acțiunea eforturilor unitare principale de întindere în elementele încovoiate cu sec țiune dublu T și cheson se face cu formula .înălțimea tălpilor. iar lățimea de calcul va fi egală cu .grosimea sumară a peretelui.31 La verificarea peretelui la lunecare de-a lungul axei neutre în formula (47) valoarea va fi înlocuită cu .numărul de rosturi verticale. (49) în care . 6. . . – Remarca executorului bazei de date. La verificarea alunecării în rosturile dintre tălpi și perete. (48) în care . а – secțiune dublu T. în formula (47) se vor înlocui . (50)* _______________ * Formula corespunde originalului. iar lungimea de calcul va avea mărimea calculată din relația .secțiune cheson Figura 5 – Secțiunea transversală a grinzilor cu perete plan din placaj 6. b.

3. iar în cazul folosirii parțiale – proporțional sarcinii care acționează asupra îmbinării. poziția transversală a fibrelor straturilor exterioare. se verifică la ac țiunea numai a efortului unitare tangențial în cazul când .efortul unitar normal ce apare în peretele barei de la încovoiere la nivelul muchiei interioare a tălpii. Valoarea deformațiilor datorată îmbunărilor flexibile la folosirea totală a capacității portante se stabile ște conform indica țiilor din tabelul 18. Tabelul 18 . Calculul se face cu formula .33 Deformațiile construcțiilor de lemn sau a elementelor se determină luând în considerație deforma țiile provenite din lunecare și cele datorate îmbinărilor.grosimea peretelui. anexa Ж. se verifică la ac țiunea eforturilor unitare tangențiale și normale cu condiția că .unghi. Stabilitatea peretelui în direcția transversală în raport cu axa barei.1 anexa Ж. . .rezistența de calcul a placajului la întindere sub un unghi în raport cu direcția fibrelor determinată după graficul Ж. . poziția longitudinală a fibrelor straturilor exterioare. . . în care .înălțimea peretelui (distanța dintre suprafețele interioare ale tălpilor. (52) în care . (53) în care și . (51) Stabilitatea peretelui în direcția longitudinală în raport cu axa barei.coeficienți determinați grafic după desenele Ж.efortul unitar tangențial ce apare în perete la nivelul muchiei interioare a tălpii. determinat din relația . (54) Calculul rigidității elementelor construcțiilor de lemn după metoda stărilor limită 6.2 și Ж.înălțimea de calcul a secțiunii egală cu când distanța dintre nervuri și egală cu pentru .

. podină 1/150 4 Pane la dolii 1/400 5 Panouri și elementele paianței (rigle și stâlpi 1/250 la pereți) Remarcă: 1 La existența finisajului din tencuială săgețile relative ale elementelor planșeelor provenit numai de la acțiunea sarcinii de lungă durată nu trebuie să depășească 1/350 2 În cazul existenței contrasăgeții iniţială a grinzii realizată prin încleiere săgeata relativă poate fi mărită până la 1/200. . grinzi realizate 1/300 prin încleiere (cu excepția celor consolă) d) plăci 1/250 e) astereală. și multiplicate cu coeficientul de siguranță .34 Săgețile și deplasările elementelor construcțiilor nu trebuie să depășească valorile admisibile prezentate în tabelul 19.5 Îmbinări încleiate 0 Valoarea deformațiilor îmbinărilor cu legături flexibile trebuie împărțite la coeficienții condițiilor de lucru . 6. căpriori 1/200 б) grinzi console 1/150 c) grinzi cu zăbrele (ferme).5 În joncțiuni transversal fibrelor 3 Îmbinări cu tije de toate felurile 2 Îmbinări cu plăci metalice (conectori) multicui 1. Tipul îmbinării Deformația maximă datorată curgerii lente a îmbinării. care ia în considerație durata de exploatare a structurii (tabelul 12).5 Cu bare încleiate sub un unghi 0. mm Îmbinări prin certare și capăt la capăt 1.5 Cu bare încleiate perpendicular pe planul de înnădire 1. Tabelul 19 Elementele de construcție Valoarea relativă a deformațiilor maxime admisibile în funcție de deschiderea de calcul 1 Grinzile planșeelor dintre etaje 1/250 2 Grinzile planșeelor de pod 1/200 3 Acoperișuri (cu excepția pane de dolii) а) pane.

deschiderea grinzii.coeficient care ia în considerație influența deformațiile provenite din acțiunea forțelor transversale (forfecării). cu secțiune constantă și variabilă. .1 Efortul care acționează asupra îmbinării (elementului de legătură) nu trebuie să depășească capacitatea portantă a îmbinării (legăturii) .aria de calcul la forfecare.săgeata grinzii cu secțiune constantă de înălțime fără luarea în considerație a deformațiilor de lunecare. pentru grinzile cu secțiune constantă este egal cu 1. .coeficientul care ia în considerație creșterea deformabilității datorată îmbinărilor de solidarizare. .coeficient. . . . Săgeata grinzilor articulate în reazeme acționate de sarcina simetrică și barelor console se determină după formula . 6. (57) b) din condiția de forfecare a lemnului .3 anexa E. (56) în care . (58) în care . La determinarea săgeții lățimea de calcul a căptușelii tălpii panourilor și plăcilor se va stabili conform indicațiilor 6. solicitate la încovoiere se determină cu formula .aria de calcul a suprafeței strivite (de contact). 6.2 Capacitatea portantă a îmbinării acționată la strivire și forfecare se stabilește cu relația а) din condiția de strivire a lemnului . 7 Calculul îmbinărilor elementelor de construcție din lemn Indicații generale 7. Săgeata maximală a barelor articulate în reazeme și console. Pentru elementele cu sec țiune compusă momentul de inerție se va multiplica cu . (55) în care .36 Săgeata elementelor încleiate din placaj și lemn trebuie determinate luând în considerație rigiditatea secțiunii egală cu . 7. determinat după tabelul E.2 anexa E. Valorile coeficienților și pentru cele mai răspândite tipuri de grinzi sunt prezentate în tabelul E.înălțimea cea mai mare a secțiunii.săgeata. determinată după formula (55).27. determinat după formula (32).35 Săgeata elementelor încovoiate trebuie determinată după momentul de inerție brut a secțiunii. .coeficient ce ia în considerație influența variabilității înălțimii secțiunii.

simetrică.înălțimea totală a secțiunii transversale a elementului. – Remarca executorului bazei de date а . c.brațul cuplului eforturilor de forfecare. d . b . 0.25 pentru calculul îmbinărilor ce corespund schemei indicate în figura 6.lungimea de calcul a planului de forfecare care nu trebuie să depășească valoarea egală cu 10 adâncimi de chertare a elementului. .rezistenţa de calcul la forfecare paralelă cu fibrele.coeficient de neuniformitate a distribuției eforturilor unitare tangențiale pe suprafața de forfecare egal cu: 0. .rezistența de calcul a lemnului masiv sau LVL la strivire sub un unghi în raport cu direcția fibrelor.schemele de forfecare în îmbinări Figura 6 – Certări în elementele îmbinate .nesimetrică.125 pentru calculul îmbunărilor ce corespund schemei indicate în figura 6.b).rezistența de calcul medie pe suprafața de forfecare a lemnului sau LVL în lungul fibrelor. . determinată după 7. dacă este asigurată strângerea pe planul de forfecare.a). _______________ * Numerotarea desenelor corespunde originalului. . (59) în care .25 pentru calculul elementelor simetric acționate și certare simetrică (figura 6.5 pentru calculul elementelor cu certare nesimetrică în îmbinările fără rost (spa țiu) între elemente (figura 6. se acceptă 0.3 Rezistența de calcul medie pe suprafața de forfecare a lemnului sau LVL se stabilește cu relația .3 7. (la calculul după eforturile unitare maximale).c*.d* și 0. . .

Pentru elementele dreptunghiulare se admite grosimea de 42 mm cu condiția executării în ele a tăieturilor longitudinale de compensare. а – îmbinarea stratului cu dinți-pană care ating fața (pe toată lățimea). – Remarca executorului bazei de date.7 Grosimea lamelelor încleiate. Îmbinări încleiate 7.8 Pentru elementele încleiate din placaj și lemn nu se recomandă de a folosi scânduri cu lă țimea mai mare de 100 mm la încleierea lor cu placajul și 150 mm la racordările elementelor sub un unghi cu valorile de la 30 până la 45°. Raportul trebuie să fie mai mare de 3.b). În lungul pachetului îmbinările dinți-pană din straturile învecinate se vor deplasa la o distanță nu mai mică decât 5 grosimi ale stratului. În aceiași secțiune nu trebuie să coincidă mai mult de 25% din straturi îmbinate cu dinți pană. de regulă. . cu excepția straturilor de la suprafa ța muchiilor întinse ale elementelor încovoiate.a). în care se admite coincidența numai a două îmbinări. nu trebuie să fie mai mare de 33 mm. Pe lă țimea pachetului rosturile dintre muchiile lamelelor încleiate în straturile învecinate se deplasează în raport unul cu altul la distanța nu mai mică decât mărimea egală 5 grosimi* (figura 7.la formarea pachetului și îmbinare prin muchii și fețe Figura 7 – Îmbinări încleiate 7.6 Se admite aplicarea îmbinării placajului în direcția fibrelor straturilor exterioare pe suprafe țe te șite.4 La calculul construcțiilor îmbinările încleiate vor fi examinate ca îmbinări rigide 7. b) pentru formarea secțiunii monolite (pachet) prin unirea lamelelor pe înălțime și lățime. b . 7. Lungimea îmbinării trebuie să depășească valoarea de zece grosimi ale elementelor încleiate. _______________ * Textul corespunde originalului. 7.5 Îmbinările încleiate urmează a fi folosite: а) pentru îmbinarea lamelelor utilizând metoda de îmbinare dinți-pană (figura 7.

însă numeric trebuie să fie minim .2 și 7.5 tabelul 3. folosite în îmbinări ca elemente de legătură care împiedică alunecarea reciprocă a elementelor îmbinate. 7. fără a lua în considerație dimensiunile suprafeței de strivire. atunci planul de contact al certării trebuie să fie poziționat perpendicular pe rezultanta efortului axial și transversal.30-7. Elementele construcțiilor de lemn îmbinate prin chertare frontală trebuie să fie prinse cu legături ajutătoare: buloane.2 cm la grinzile ecarisate. Înălţimea pragului (adâncimea chertării) se va lua nu mai mare de în nodurile intermediare și respectiv . cuiele de lemn. Unghiul de strivire se va determina ca unghiul format de direcția efortului de strivire și direcția fibrelor elementului strivit. cuiele etc.10 Îmbinările prin chertare trebuie să fie calculate la forfecare conform indicațiilor 7.5 .45.înălțimea totală a elementului în care are loc forfecarea. 7.12 Calculul la strivire a certărilor frontale cu un singur prag trebuie efectuat examinând suprafața de contact din planului de strivire (figura 8). Remarcă – Îmbinările cu bare încleiate sunt examinate în 7. respective 3 cm la rotunde .9 Îmbinările în noduri ale elementelor din bare și lemn rotund prin chertări frontale se recomandă a fi executate cu un prag (figura 8 Figura 8 – Îmbinarea prin certare cu un singur prag Planul de strivire (contact) în elementele. șuruburile pentru lemn.11 Lungimea planului de forfecare se va lua nu mai mic de 1.13 La tijele cilindrice se atribuie buloanele. îmbinate prin chertare va fi pozi ționat perpendicular axei elementului comprimat alăturat.3. . scoabe etc. stabilind rezistența de calcul la forfecare conform p. Rezistența de calcul a lemnului la strivire sub un unghi față de direcția fibrelor pentru calculul chertărilor se determină cu formula (2) remarca 2 la tabelul 3. în care nu acționează momentul încovoietor. Îmbinări prin chertare 7. zbanțuri. în care . Îmbinări cu tije cilindrice 7. Dacă în elementul alăturat în afară de compresiune acționează momentul încovoietor. dornurile. pentru alte cazuri. 7.

pentru cuie sub orice unghi și tijele metalice amplasate la capetele barelor încleiate se determină conform indica țiilor din tabelul 20. pentru cuie.nesimetrice Figura 9 – Îmbinări cu tije Tabelul 20 Tipul îmbinării Condiții de calcul (starea de tensiuni în Capacitatea portantă a unei tije într-un plan de forfecare (plan îmbinare) convențional) . capacitatea portantă de calcul a tijei cilindrice definită conform tabelului 20. buloane de oțel.simetrice. а .2 (figura 9. tije de dornuri de stejar stecloplastic (poliesteri cu fibre de sticlă) 1 Îmbinări simetrice а) strivirea elementelor centrale 0. precum și a celor din material LVL cu straturi de furnir orientate într-o direcție (figura 9). În caz necesitate În cazul în care este necesar. precum și elementele cu cea mai mare grosime în îmbinările cu .8 0.35 0. inclusiv și cele încleiate.5 0. Capacitatea portantă (de rezistentă) de calcul a unei tijei într-o secţiune de forfecare la îmbinarea elementelor din pin sau molid.5 2 Îmbinări nesimetrice а) strivirea tuturor elementelor de 0. б .15.3 (figura 9. se va modifica ținând seama de recomandările 7. а) б) strivirea elementelor marginale 0. b) grosime egală. aluminiu. kN. când direc ția eforturilor transmise tijelor corespunde cu direcția fibrelor.

un plan de forfecare b) strivirea elementelor de mijloc cu 0. dar nu mai mare de 2.02 .5 - c) încovoierea tijei de aluminiu din 1.8 - АГ-4С e) încovoierea tijei din material plastic 0. dar nu mai mare de 0.45 +0.diametrul tijei. f Remarcă 1În tabel: .2 - aliaj Д16-Т d) încovoierea tijei de stecloplastic 1. toate dimensiunile se iau în cm.02 . .45 +0.02 .6 +0.8 +0.25 0. dar nu mai mare de 4 - și nesimetrice b) încovoierea tijei de oțel А240 1.01 . .8 +0. 0.65 4 Îmbinări cu tije Încovoierea tijei din oțel С235 și bare 160 - amplasate la capătul (oțel-beton) А240 barei și eclise metalice (figura 10.5 cea mai mică grosime pentru d) strivire în elementele cele mai subțiri ale îmbinărilor cu un plan de forfecare și în elementele marginale când 3 Îmbinările simetrice а) încovoierea cuiului 2. dar nu mai mare de 1.02 .8 0. e.5 +0. dar nu mai mare de 2. dar nu mai mare de 1 - stratificat pe bază de lemn ДСПБ f) încovoierea tijei de stejar .14 cea mai mare grosime în îmbinările cu două planuri de forfecare pentru c) strivire în elementele marginale cu 0.grosimea elementelor marginale. precum și cele de grosime egale sau mai groase din îmbinările cu un plan de forfecare.grosimea elementelor centrale (de mijloc). precum și celor mai subțiri din îmbinările cu un plan de forfecare.02 . 2 Capacitatea portantă de calcul a unei tije din îmbinarea nesimetrică cu două planuri de forfecare și elemente îmbinate de diferite grosimi se va determina luând în considerație următoarele: а) capacitatea portantă a unei tije într-un plan de forfecare din condiția de strivire a elementelor centrale cu grosimea pentru valorile .

5 0.65 0.9 0.5 și 0. 2a din tabel înlocuind cu . 7 Numărul de tije din îmbinare cu excepția îmbinărilor cu cuie se determină cu formula . Excepție pot face tijele amplasate din condi ții constructive (de exemplu în timpul montării). tije de stecloplastic cu diametrul dornuri de stejar fibrelor.numărul planurilor de forfecare de calcul dintr-o tijă. Tabelul 21 Unghiul Coeficientul pentru cu direcția buloane de oțel.18 și 5. în rostul examinat.5 .8 90 0. se va egala cu valoarea cea mai mică din toate mărimile rezultante din calculul după formulele din tabel 5 Calculul îmbinărilor cu tije din condiția de forfecare poate se nu fie efectuat în cazul îndeplinirii condiției de amplasare a tijelor conform 5.75 0. 3 Valoarea coeficientului aplicat la determinarea capacității portante din condiția strivirii elementelor mai subțiri ale îmbinărilor cu un plan de forfecare pentru sunt prezentate în tabelul 22.22. c) la determinarea capacității portante de calcul din condiția încovoierii tijei grosimea elementului marginal poz. . 6 Diametrul tijei trebuie stabilit din condiția folosirii maximale a capacității portante stabilită din condiția de încovoiere. solicitate la strivire sub un unghi valoarea coeficientului se va multiplica cu coeficientul suplimentar ce are valoarea 0.9 0. aluminiu. b) când în cazul grosimea elementelor marginale este capacitatea portantă de calcul se determină din condiția strivirii elementelor marginale conform poz.9 pentru 1.9 1 60 0. 2a și 2b din prezentul tabel.95 0. 8 Într-o îmbinare trebuie să fie nu mai puțin de 2-ă tije.6 . 4 Capacitatea portantă a unei tije. (60) în care .5 se vor determina prin interpolare a valorilor stabilite conform poz. de.65 0.7 0. 2 La calcularea îmbinărilor cu un plan de forfecare pentru elemente mai groase.7 Remarcă: 1 Valoarea pentru mărimi intermediare ale unghiurilor se vor determina prin interpolare.7 0.capacitatea de rezistenţă minimală determinată după formulele din tabelul 21.55 0. .intermediare cuprinse între și 0.3 trebuie să nu 0.6 0. mm grade 12 16 20 24 30 0.efortul axial de calcul din bara întinsă sau comprimata respectiv lunecarea totală pe lungimea barei.75 pentru 1.

14 cu luarea în considerație a condițiilor 5.44 0. . b) cu valoarea pentru calculul tijei la încovoiere.9 1 Cuie.35 0. .37 0. și se va diviza la și .9. aluminiu. tabelul 20) se va folosi valoarea maximală a capacității portante a tijei.5 0.39 0.6 0. la calculul din condi ția de încovoiere (poz. exploatate în diferite condiții.7 0.2 7.43 0. Eclise și piesele urmează a fi verificate la întindere în secțiunea slăbită și la strivire în locul de contact cu tija în corespundere cu СП 16.3.26 0.16 Îmbinările cu eclise și piese intermediare de oțel prinse cu buloane sau dornuri cilindrice oarbe (figura 9) se admit a fi folosite în cazurile când este asigurată densitatea necesară de amplasare a tijelor. pentru tijele de aluminiu și stecloplastic .18 Distanța dintre axele tijelor cilindrice în lungul fibrelor lemnului .8 0. .5 diametre în cazul încleierii la capete.13-7.13 și 7. la acțiunea numai sarcinilor permanente și temporare de lungă durată urmează a fi determinată conform 7.58 0.35 tije de stecloplastic Dornuri de stejar 0. cu excepția celor amplasate la capete. . pentru dornurile de stejar . 0.13 se va multiplica cu: а) coeficientul (tabelul 21) pentru calculul la strivire a lemnului din cuibul tijelor.48 0. b) Îmbinării cu tije din condiția încovoierii tijei se va multiplica cu sau diviza la valorile egale cu rădăcinile pătrate ale acestor coeficienți. În ultimul caz diametrul găurii trebuie să fie cu 0. 7.5 0.4: а) la calcularea îmbinării cu tije din condiția strivirii lemnului în cuibul tijei se va multiplica cu coeficienții . .38 0. unghiul urmează a fi valorii maximale dintre unghiurile de strivire de către tijele din rostul examinat. 7. transversal fibrelor și de la muchie (figura 10) se vor stabili nu mai mici decât: pentru tijele de oțel .32 0. .15 Capacitatea portantă de calcul a tijei din îmbinarea elementelor construcțiilor de lemn de altă esență . Tijele cilindrice oarbe trebuie să fie adâncite în lemn pe o lungime nu mai mică decât de 5 diametre și 12.5 0. . Îmbinările cu eclise și piese intermediare de oțel prinse urmează a fi calculate conform indica țiilor 7.5 mm mai mic decât al tijei. când efortul se transmite sub un unghi fa ță de direcția fibrelor determinată în corespundere cu 7. . în condiții de temperatură ridicată. buloane de oțel. Tabelul 22 Tipul tijei Valoarea coeficientului pentru îmbinările cu un plan de forfecare pentru 0.15.14 Capacitatea portantă de calcul a tijelor cilindrice. .17 Capacitatea portantă a îmbinării cu tije cilindrice din același material dar de diametre diferite se va determina sumând capacită țile portante a tuturor tijelor cu excepția îmbinărilor întinse pentru care se introduce coeficientul de reducere 0. .8 0.13330. 7. 7.

cu tije cilindrice oarbe. amplasarea tijelor se va face după indicațiile din figura 1. pentru dornurile de stejar . . . d – de același fel. c și d. c – tije cilindrice oarbe instalate în capătul elementului încleiat. а . de aluminiu și stecloplastic . b . inclusiv și cele de LVL. cu amplasarea tijelor perpendicular îmbinărilor de clei se stabilesc următoarele distanțe: pentru tijele oțel. . întărit prin armare transversală Figura 10 – Îmbinări cu tije și eclise metalice Când grosimea pachetului este mai mică de 10 (vezi figura 10) și pentru elementele încleiate . Pentru buloanele de oțel instalate în capăt.cu buloane și fișe de oțel. .

d – în capătul elementului cu armate Figura 11 – Amplasarea tijelor 7. Când cuiul iese liber din pachet lungimea de calcul alcătuită de grosimea ultimului element se va reduce cu 1. Dacă lungimea de încastrare a vârfului cuiului va fi mai mică de 4 . а – în rânduri drepte.5 (figura 12).în construcțiile din lemn rotund se admite amplasarea în două rânduri în zigzag.5 lungimea vârful ascuțit a cuiului. atunci nu se va lua în considerație opunerea rezistenței de forfecare în ultimul rost. cu distanța dintre axe în lungul fibrelor . . c – în capătul elementului fără armare.19 Tijele în îmbinările elementele întinse urmează a fi dispuse în două sau patru rânduri longitudinale. lungimea se va reduce de asemenea cu câte 2 mm pentru fiecare rost dintre scândurile îmbinate.20 La determinarea lungimii de calcul a capătului cuiului nu se va lua în considera ție 1. . b – în zigzag (eșichier). și transversal . 7.

7. urmează a fi determinată după regulile stabilite pentru tijele cilindrice de o țel. șuruburilor de o țel cu pasul mare (tirfon) care sunt solicitați la forfecare. Figura 13 – Dispunerea în rânduri oblice (diagonală) a cuielor într-o îmbinare 7. Pentru valorile intermediare ale grosimii c distanța minimală se va determina prin interpolare. Pentru elementele care nu sunt pătrunse complet independent de grosime se acceptă distanța dintre axe . Distanța dintre axele cuielor în direcția transversală la amplasarea cuielor în rânduri drepte trebuie să depă șească mărimea . Distanța în lungul fibrelor lemnului de la capătul elementului până la primul cui pentru toate cazurile trebuie să fie nu mai mică de . distanța dintre axe se determină după indicațiile 7. șuruburi cu cap înecat.21Distanța dintre axele cuielor în lungul fibrelor lemnului trebuie să depășească mărimile: pentru grosimea elementului pătruns . șuruburi cu cap pătrat.22 La folosirea șuruburilor pentru lemn.25 din grosimea celui mai subțire din elementele îmbinate 7. Figura 12 – Stabilirea lungimii de calcul a încastrării vârfului ascuțit al cuiului Diametrul cuielor nu trebuie să depășească 0.23 Capacitatea portantă a șuruburilor de lemn și celor de oțel cu pasul mare. iar în cazurile amplasării în zigzag sau rânduri oblice sub un unghi 45° (figura 13) distanța poate fi micșorată până la 3 . . În alte cazuri calculul la forfecare se va face pentru diametrul interior a secțiunii slăbite de filet.18 ca pentru tijele cilindrice de oțel. pentru distanțele de la planul de îmbinare până la capătul nestrăpuns mai mult decât două diametre. pentru grosimea elementului pătruns .

7. . se determină după formula .24 Rezistența cuiului la smulgere se admite a fi luată în considerație în cazul elementelor auxiliare (podini.stabilită conform paragrafului 7. care este 0. Dispunerea cuielor solicitate la smulgere trebuie realizată după indicațiile pentru cuiele solicitate la forfecare (vezi 7.21) la baterea înclinată distanța până la muchia exterioară nu trebuie să fie mai mică de 10 (figura 14).3 MPa pentru lemnul uscat în aer și 0.rezistenţa la smulgere pe o unitate a suprafeței de contact a cuiului cu lemnul. transversal fibrelor. 2 În condițiile de umiditate și temperaturi ridicate. Figura 14 – Baterea înclinată a cuielor .) sau pentru construcțiile.26 Lungimea de încastrare a părții cuiului trebuie să nu fie mai mică de două grosimi a elementului străpuns și nu mai mică de 10 . pentru susţinerea clementelor de tavan suspendat. (61) în care .diametrul cuiului. (cm). 7 ale prezentului cod 3 Pentru cuiele cu diametrul mai mare de 5 mm se va introduce valoarea convențională 5 mm. plop urmează a fi mărite cu 50% cu valorile menționate anterior.care opune rezistență la smulgere în m. Distanța de la ultimul rând de cuie până la muchia longitudinală a elementului nu trebuie să fie mai mică 4 .1 MPa pentru uscat pe șantier. MN.20. Îmbinări cu cuie și șuruburi de lemn care lucrează la smulgere 7. 7. celor bătute în capătul elementului (în lungul fibrelor). în special.lungimea de încastrare a cuiului.. . la smulgere a unui cui bătut în lemn sau LVL . etc. m. Nu se admite luarea în considerație a lucrului la smulgere a cuielor bătute în găuri executate prealabil. precum și la calculul acțiunii sarcinilor de scurtă durată sau permanente și de lungă durată rezistența de calcul la smulgere pentru lemnul uscat în aer liber se va multiplica cu coeficienții determinați în tabelele 5. Remarcă 1 Distanța dintre cuie în lungul fibrelor lemnului de plop de munte. anin. în care smulgerea cuielor este însoțită simultan cu lucrul lor ca tije. precum și în cazul aplicării dinamice a încărcărilor asupra construcțiilor. (cm).25 Capacitatea de rezistență.

Dimensiunile penelor și a locașurilor pentru ele. Distanța dintre axele șuruburilor trebuie să fie nu mai mică de: .lungimea filetată a șurubului.cu pene străpunse. se admite la îmbinările de înnădire a elementelor în barelor cu secțiune compusă cu contrasăgeată constructivă. .diametrul exterior a șurubului . care pentru lemnul uscat este 1 MPa capacitatea de rezistenţă la smulgerea se multiplică cu coeficienții corespunzători. 7.ro/images/NP005-03. care opune rezistență smulgerii. .2. m (cm).28 Folosirea penelor prismatice executate din lemn de stejar sau mesteacăn. precum și modul de dispunere a lor se vor stabili după indicațiile din figura 15. а .pdf Îmbinări cu pene lamelare (prismatice din lemn ) 7. (vezi figura 11). . b – cu pene oarbe Figura 15 – Îmbinări cu pene prismatice din lemn Nu se admite îmbinarea pe înălțime mai mult de trei elemente precum și îmbinările de prelungire.27 Capacitatea de rezistenţă la smulgerea unui șurub pentru lemn sau celor de oțel cu pasul mare înșurubate în lemn sau LVL se determină cu formula .Capacitatea de rezistenţă la smulgerea unui șurub pentru lemn sau celor de oțel cu pasul mare la o suprafa ță de unitate de contact dintre lemn și șurub. (62) în care . http://romwoodhouse. determinat în partea netedă în m (cm). Direcția fibrelor din pene trebuie să fie perpendiculară planului de suprapunere a elementelor. solicitate la încovoiere li compresiune și încovoiere. stabiliți conform 5.

comprimate și încovoiate. . . cadre.).). În cazul executării îmbinării elementelor de alte esențe se vor folosi coeficien ții de multiplicare conform indica țiilor din tabelul 4 (pentru rezistențele de forfecare). calculate la acțiunea sarcinilor de scurtă durată sau permanente de lungă și scurtă durată. nodurile cheie ale arcelor și cadrelor etc. secțiunea transversală a cărora este alcătuită din două sau mai multe elemente . cm. Schemele constructive de principiu a îmbinărilor în noduri și în rosturile elementelor pentru diferite tipuri de stări și deforma ții sunt preyentate în figura 16. Barele încleiate pot fi folosite: .pentru localizarea eforturilor unitare principale de întindere în zonele din apropierea reazemului (suporturilor) construcțiilor încleiate și vecinătatea locului de aplicare a forței mari. în elementele curbe încovoiate etc. .pentru ancorarea pieselor de legătură înglobate. tăieturi adânci. Pentru construcțiile exploatate în condiții de umiditate și temperatură ridicată.).pentru executarea nodurilor care preiau eforturile de lunecare. .pentru armarea transversală și oblică a construcțiilor de lemn încleiat cu scopul măririi rezisten ții la forfecare. . .2. domuri etc. care preiau eforturile din diferite direcții.pentru preluarea eforturilor de compresiune normale ce acționează transversal direcției fibrelor sau sub un unghi în locurile de reazem și de aplicare a eforturilor concentrate.pentru înnădirea elementelor construcțiilor de lemn încleiat.pentru executarea îmbinărilor în noduri a construcțiilor plane și spațiale (nodurile de reazem. c. bolți. în zonele cu slăbiri. . (63) în care . .30 Îmbinările cu bare încleiate sunt îmbinări de tip universale. întinse și încovoiate (grinzi. capacitatea portantă a penelor se va corecta folosind coeficienții de multiplicare determinați conform indicațiilor din tabelele 6.29 Capacitatea de rezistenţă (kN) a unei pene executată din lemn de stejar sau mesteacăn cu dimensiunile conforme figurii 25 în îmbinările elementelor de lemn de pin sau molid se determină din condiţia de strivire a acesteia.pentru executarea îmbinărilor rigide de rezistență egală ale elementelor încovoiate. . coloane încastrate.pentru armarea oblică în scopul de mărire rezistenții la forfecare.lățimea penei prismatice de lemn. Îmbinări cu bare încleiate Cerințe generale înaintate îmbinărilor cu bare încleiate 7.pentru mărirea capacității portante a în unele sectoare ale construcției în care acționează transversal fibrelor eforturi unitare de întindere și tangențiale (în zonele din vecinătatea reazemului grinzilor înalte. arce.în calitate de bare încleiate sub un unghi folosite în calitate de elemente de rezistență contra lunecării (forfecării) în construc țiile compuse inclusiv și cele combinate cu grinzi de lemn în calitate de nervuri și plăci monolite de beton armat.lățimea elementelor îmbinate pentru plăcile străpunse și - pentru cele oarbe. b. egală cu . 7. întinse. asigurării fiabilită ții inclusiv și pentru condițiile de exploatare în mediul variabil de temperatură și umiditate. ferme. 7 și 5. cupole. tălpile și zăbrelele fermelor. . .

pentru ancorarea pieselor de legătură înglobate. b – pentru mărirea capacității de rezistență la forfecare a grinzii din lemn încleiat. g – pentru elementele întinse. f . universală a elementelor cu secțiunea.nisip măcinat (marshalitom) într-o cantitate de . e .7). c . i .32 Pentru încleiere se vor folosi cleiurile pe bază de rășini epoxidice ED20 și cu umplutură . .pentru elementele poligonale . k – rigidizarea coloanelor (la fundații) Figura 16 – Îmbinări cu bare oblice încleiate folosite în executarea (proiectarea) construcțiilor industriale de lemn încleiat 7. 7. schema nesimetrică (cornișa cadrelor). rigide. а – în calitate de elemente de legătură pentru elementele compuse.reacțiunea în reazem provenită din sarcina de calcul.31 Umiditatea lemnului în timpul încleierii barelor trebuie să fie în intervalul 8-14% (în dependen ță de condi țiile de exploatare( – vezi anexa D). d.schema îmbinării simetrice. h – pentru îmbinările comprimate cu polimerbeton.în nodurile de reazem și alte noduri ale construcției. Nu se admite folosirea barelor încleiate în pachetele cu rosturi de compensare (vezi 7. 500 și 600 mm.

încleiată în lungul fibrelor în îmbinările elementelor întinse sau .33 Diametrul găurii executată în lemn trebuie să depășească cu 4-6 mm. sau este necesară asigurarea rezisten ță la foc mare se vor folosi cleiuri epoxidice cu compoziție specială cu temperatură de transformare în sticlă mai mare de 60 °C.dar nu mai puțin de 25 mm (figura 17(. Dacă temperatura mediului ambiant este peste 35 ° C. Executarea găurilor se va face cu ajutorul burghiului de lemn. iar pentru unghiurile mai mari – încleiate sub un unghi în raport cu fibrele. а – în găuri cilindrice. Îmbinările cu bare .până la 200 părți în greutatea rășinii. Se admite folosire burghiului pentru metal înnădit până la lungimea necesară. b – în locașuri executate în muchiile laterale Figura 17 – Îmbinări cu bare de armătură cu profil periodic. și stecloplastic. bare rotunde de oțel.34 Barele încleiate sub un unghi mai mic de 20° în raport cu direcția fibrelor vor fi egalate cu cele încleiate în lungul fibrelor. încleiate în lungul fibrelor 7. Controlul tijelor încleiate și a calită ții se va face în corespundere cu indicațiile din anexa И.36 Capacitatea portantă de calcul la smulgere sau împingere a barei. adâncite la 2 diametre . încleiate în lungul fibrelor 7. Barele se încleie în găuri rotunde sau locașuri dreptunghiulare executate în muchiile laterale . 7. diametrul bare încleiate executată din armătură clasa А300-А600 și 2 mm pentru armatura clasa А240. MN.35 Îmbinările cu bare încleiate în lungul fibrelor se admit numai în combinație cu barele încleiate transversal sau înclinate. 7.

MPa. MPA.coeficient ce depinde de semnul eforturilor unitare normale ce acționează în lungul fibrelor în sectorul de amplasare a barei. (68) .lungimea părții încastrate a barei. încleiată sub un unghi în raport cu direc ția fibrelor în îmbinările elementelor construcțiilor de lemn executate din pin sau molid se determină din formula . . .38 Capacitatea portantă de calcul la smulgere sau împingere a barei. pentru barele fără sudare 0.diametrul barei încleiate.diametrul găurii. încleiate sub un unghi în raport cu direcția fibrelor 7. m (cm). .rezistența lemnului la forfecare. care trebuie stabilită prin calcul dar să fie nu mai mică de 10 și nu mai mare de 30 .37 Distanța dintre axele barelor încleiate în lungul fibrelor. . (64) în care . .rezistența de calcul a lemnului la smulgere sau împingere a barei încleiate. m. MN.lungimea părții încleiate (încastrate).5. egală cu 4. . (66) în care . .d tabelul 3 7.lungimea de calcul a barei.coeficient ce ține cont de distribuirea neuniformă a eforturilor unitare de forfecare în dependen ță de lungimea păr ții încastrate a barei. solicitate la smulgere sau împingere trebuie să primească valorile nu mai mici de . (65) . m . (67) . determinată conform poz. m.diametrul găurii.coeficient ce ține cont de distribuirea neuniformă a eforturilor unitare de forfecare în dependen ță de lungimea păr ții încastrate a barei. Îmbinările cu bare.comprimate ale construcțiilor de lemn executate din pin sau molid se determină din formula .adâncimea de reducere posibilă a rezistenței stratului de clei din cauza sudării. – Remarca executorului bazei de date. având valoarea stabilită din formula . .0 MPa* _______________ * Textul corespunde originalului. m. având valoarea stabilită din formula . m. iar până la muchiile exterioare .

care transmit lemnului eforturile de compresiune. rezultate din descompunerea eforturilor de întindere în barele înclinate. (69) .43 Capacitatea portantă a îmbinărilor cu bare încleiate oblic. 7. 1. MPа. pentru de la 30° până la 60° .44 Capacitatea portantă a îmbinărilor cu bare încleiate oblic.rezistența de calcul a materialului barei. între bare în lungul fibrelor 10 * pentru unghiurile până la 30° și nu mai mică de 14 . . .aria secțiunii transversale a barei. . Unghiul dintre ramurile ancorei se încadrează în valorile de la 45° până la 120°. 7. care prezintă o combinație formată din cel puțin două bare încleiate înclinat în raport cu direc ția fibrelor formând între ele un unghi interior.41 Capacitatea portantă de calcul a ancorei în formă – V se determină în baza capacită ții portante a barelor încleiate din ancoră aplicând formula (60). (70) în care . de la capătul pachetului în lungul fibrelor până la axa barei nu mai puțin de 100 mm. fiind solicitate la smulgere și unite prin sudare la plăci de metal. – Remarca executorului bazei de date.40 La executarea îmbinărilor rigide în construcții se folosesc două tipuri de îmbinări cu bare încleiate oblic. _______________ * Textul corespunde originalului.unghiul dintre axa barei încleiate în raport cu planul de forfecare. Universale sunt ancorele în formă – V. În îmbinările întinse sau zonele întinse ale îmbinărilor se admite folosirea îmbinărilor cu bare încleiate oblic într-o singură direc ție. solicitate la smulgere (întindere) din îmbinările care lucrează forfecare se determină după formula . Eforturile în fiecare ramificare a ancorei se determină prin descompunerea eforturilor de la sarcinile exterioare pe direc ția barelor.efortul maximal unitar de întindere.capacitatea portantă a barei care lucrează la smulgere (7.42 Verificarea la rezistență a ancorelor a cordonului de sudură care îmbină placa cu alte elemente se face în conformitate cu normele de proiectare a construcțiilor din metal.7. Pentru barele care lucrează la smulgere în zona eforturilor unitare de întindere în lungul fibrelor lemnului elementului construc ției valoarea coeficientului se determină după formula ( ). 7.38).39 Distanța minimală de la muchiile laterale ale pachetului trebuie să fie mai mare de 2 și nu mică de 30 mm. solicitate la împingere (compresiune) din îmbinările care lucrează forfecare se . între axele barelor de-a latul pachetului distanța trebuie să fie nu mai mică de 2 . 7. (71) în care . Pentru elementele din zona comprimată și cele ce lucrează la împingere. 7. 7.10 .5 .coeficient care ia în considerație dependența rezistenței de calcul de diametrul barei ( ). pentru mai mare de 60° .

MPa.9. exemplu nodurile de cornișă ale cadrelor.două ancore și două bare înclinate 0. depozitării .pentru armatura А400. 7.componenta efortului de calcul a unei bare . stabilită din următoarele condiții: а) la îmbinarea rigidă (prin sudare) a barei încleiate cu eclisa sau placa ancore: .diametrul nominal al barei.75. precum și a forțelor care apar în timpul transportării. m2. (72) în care . .m.componenta aceluiași efort . Se deosebesc principial variante constructive cu îmbinări în zona întinsă și comprimată a elementelor solicitate la încovoiere și compresiune cu axă poligonală. MPa. încovoiate și întinse ale construcțiilor prefabricate (demontabile) trebuie verificate prin calcule ca să asigure preluarea forțelor de forfecare.45 La determinarea numărului de bare încleiate sau a ancorelor se va lua în considerație coeficientul conlucrării în comun a lor: . este necesar de a prevedea soluții constructive speciale ale îmbinărilor cu bare încleiate. . Pentru îmbinarea elementelor comprimate ale construcțiilor cu deschideri mari combinate cu elemente din polimer-beton.aria secțiunii transversale a barei. b) la îmbinarea prin buloane (nerigidă) a barei încleiate cu eclisa de oțel . care provoacă eforturi unitare întindere în barele oblice. .pentru cazul unei ancore sau a unei bare înclinate amplasat numai pe o parte a îmbinării și numai o muchie 1.capacitatea portantă a barei pentru un rost determinată din condiția solicitării la încovoiere.46 La proiectarea îmbinărilor și nodurilor construcțiilor se va lua în considerație particularitățile schemei constructive. Eforturile de compresiune (apărute din descompunerea eforturilor) trebuie să fie transmise lemnului prin intermediul plăcilor rigide sau barele încleiate special cu efectuarea calculelor de verificare. asamblării etc. capabile să preia sarcinile apărute la asamblare și de forfecare. instalării.pentru armatura A300. 7.număr mare de ancore și bare 0.capacitatea portantă a unei bare din condiția rezistenței la întindere. care provoacă eforturi unitare prin încovoiere. . 7. . . .pentru armatura А300.determină după formula .rezistența de calcul a armaturii din oțel pentru А300 285 MPa și pentru А400 375 MPa. МN.48 Flexibilitatea îmbinării cu bare încleiate oblic este 0. .pentru armatura А400. etc. . 7. întins-încovoiate. . .49 Îmbinările și nodurile elementelor comprimat-încovoiate. 7.47 Barele încleiate oblic se amplasează în îmbinări în așa mod încât în ele să apară (preponderent) eforturi de întindere.001 mm/kN.

Valoarea maximală corespunzătoare . kN (pentru un plan de forfecare) a tijelor cilindrice executate din armatură cu profil periodic. а – amplasarea în zigzag. Îmbinări cu tije de oțel încleiate 7. în care și adâncimea de încastrare .15.5 simetrice b) strivirea elementelor marginale 0.. încleiate în lemn de pin sau molid (figura 18) în cazul lungimii de încastrare la orientarea eforturilor în lungul (direcția transversală) fibrelor urmează a fi determinată după indicațiile din tabelul 23 luând în considerație 7.25 mare grosime în îmbinările cu două planuri de forfecare pentru c) strivire în elementele marginale cu cea 0.8 mai mică grosime pentru d) strivire în elementele cele mai subțiri ale îmbinărilor cu un plan de forfecare și în elementele marginale când . b – dispunerea în două rânduri Figura 18 – Îmbinări cu tije de oțel încleiate Tabelul 23 Tipul îmbinării Condiții de calcul (starea de tensiuni în Capacitatea portantă a unei tije într-un plan de îmbinare) forfecare (plan convențional) .8 2 Îmbinări а) strivirea tuturor elementelor de grosime 0. kN 1 Îmbinări а) strivirea elementelor centrale 0.35 nesimetrice egală. cm.50 Capacitatea portantă la forfecare . precum și elementele cu cea mai mare grosime în îmbinările cu un plan de forfecare b) strivirea elementelor de mijloc cu cea mai 0.

3 și de la muchiile elementului . 8.2 Eforturile unitare șu deformațiile ce apar în elementele construcțiilor de lemn de la varia ția temperaturii lemnului. simetrice și nesimetrice nu mai mare de 3.1 La proiectarea construcțiilor de lemn urmează: а) să fie analizate posibilitățile întreprinderilor de producere a construcțiilor de lemn.5 +0. toate dimensiunile se iau în cm.2 b) încovoierea tijei din armătură А400 2.0 +0.3 Construcțiile care nu produc împingeri cu deschiderea mai mare de 30 m trebuie să aibă un reazem mobil.14 7.52 Distanța dintre axele tijelor încleiate la dispunerea lor trebuie să fie nu mai mică de: pentru în lungul fibrelor .02 .grosimea elementelor centrale (de mijloc). precum și cele de grosime egale sau mai groase din îmbinările cu un plan de forfecare. precum și cele cauzate de fenomenul de umflare .51 Capacitatea portantă a tijelor încleiate sub un unghi în raport cu direcția fibrelor se determină în corespundere cu 7. 8. . 8. nu mai mare de 3. 3 Calculul îmbinărilor cu tije din condiția de forfecare poate se nu fie efectuat în cazul îndeplinirii condi ției de amplasare a tijelor conform 7.4 Acțiunea forțelor de frecare se va lua în considerație la calculul construcțiilor: . 3 Îmbinările а) încovoierea tijei din armătură А300 2. 7. transversal . cerin țele serviciilor de exploatare a căilor de comunicații.grosimea elementelor marginale. д) să fie prevăzute măsuri de asigurate a durabilității și protecție contra incendiului (anexa K).oțel inoxidabil cu coeficientul de frecare – 0065. mijloacele de asamblare și montare.3 . 7 și 8 la tabelul 20. inclusiv cu strat intermediar antifrecare teflon .8 . b) să fie analizate și luate în considerație posibilitățile de transportare.contragere în lungul fibrelor nu vor fi luate în considerație. 2 Vezi remarca 2-4. precum și celor mai subțiri din îmbinările cu un plan de forfecare.52. rigidității și nedeformabilității a elementelor în parte și a construc ției sau structurii în întregime în timpul procesului de construcție și în perioada de exploatare. La amplasarea tijelor în zigzag se recomandă distanțele . . c) să fie folosit lemnul în așa mod ca pierderile și deșeurile să fie minimalizate.02 . 8 Prevederi generale privind proiectarea construcţiilor din lemn Prescripţii generale de proiectare 8.diametrul tijei. d) să fie prevăzute măsuri de asigurare a stabilității spațiale.7 Remarcă 11În tabel: .

2.8 Îmbinările elementelor întinse de lemn se vor dispune într-o secțiune . suprafețelor laterale . Folosirea podinilor profilate dispuse direct deasupra elementelor portante propuse în calitate de pene și elemente de legătură (contravântuiri) se admite în clădirile în care lipsește mediul agresiv. 8. а) când echilibrul sistemei este asigurat numai de către forțele de frecare cu condiția strângerii permanente a elementelor și lipsa sarcinilor dinamice. 8. Carcasele cădirilor parter cu deschideri mari ( mai mari de 24 m) se recomandă a fi executate folosind preferențial construcții static determinate. și nu mai mică decât 0.13Calculul construcțiilor de lemn la acțiunii seismice urmează a fi efectuat în conformitate cu СП 14. coeficientul de frecare lemn-lemn se va fi egal cu: frecarea capătului pe suprafața laterală .9 Nu se acceptă construirea nodurilor și îmbinărilor cu elemente de legătură de diferită flexibilitate.25 . precum și la folosirea pardoselii de scândură în două straturi încrucișate nu este necesară prevederea contravântuirilor pentru acoperișurile spațiale. 8.12 Suprafața net a secțiunii transversale a elementelor construcțiilor de lemn cu zăbrele trebuie să nu fie mai mică de 50 cm 2. 8. îmbinări și în reazeme. iar alata prin elemente și legături intermediare. La folosirea podinilor cu scânduri bătute oblic pe pene sau elementele construcției. 8. Panourile acoperi șurilor se vor fixa de elementele portante în fiecare capăt folosind elementele de legătură. În nodurile articulate trebuie asigurată posibilitatea de rotire fără apariția eforturilor interioare suplimentare. iar barele compuse solidarizate cu legături flexibile trebuie să fie strânse între noduri sau îmbinări cu ajutorul barelor încleiate. În calitate tălpi ale fermelor de contravântuiri se vor folosi tălpile de sus sau toată secțiunea elementelor portante.ea trebuie luată în considerație și inclusă în calcule. precum și îmbinările în care o parte din elementele de lemn sunt conectate nemijlocit. b) dacă frecarea rezultă în înrăutățirea condițiilor de lucru în îmbinări. Numărul de buloane sau fi șe se determină din calcule. Distanțe mai mari de 30 m trebuie să fie argumentate prin calcule.10 Elementele construcțiilor de lemn trebuie centrate în noduri. iar la rezisten ță – în sec țiunea cu momentul încovoietor maximal.3. La proiectarea construcțiilor din lemn încleiat urmează a fi prevăzute măsuri de preîntâmpinare a apariției forfecării lemnului (de exemplu. Șaibele buloanelor de strângere trebuie să aibă dimensiunile laturilor și să nu fire mai mici 3 de și grosimea nu mai mică de 0. numai dacă sunt folosite procedee speciale de fixare și o argumentare suplimentară. fiind acoperite cu eclise cu tije cilindrice de o țel sau alte elemente de legătură. Diametrul buloanelor de strângere se va accepta conform calculelor dar trebuie să fie nu mai mic decât 12 mm. În cazul existenței excentricități.0. 8. 8.0. În îmbinările cu tije cilindrice de oțel trebuie să fie dispuse nu mai puțin de trei buloane de strângere în fiecare parte a îmbinării.5 cm. Construcția îmbinărilor elementelor întinse trebuie să asigure transmiterea axială a eforturilor de întindere.7 Dimensiunile părții de sprijin în reazeme a panourilor trebuie să fie nu mai mici de 5.6. În lungul clădirilor contravântuirile longitudinale transversale se vor amplasa în planul tălpii de sus sau deasupra construcțiilor portante. cu excep ția cazurilor când îmbinarea excentrică duce la reducerea în secțiunea de calcul a momentului încovoietor.11Elementele construcțiilor trebuie să fie strânse cu buloane sau fișe de oțel dispuse în noduri și îmbinări. folosind valoarea numerică a coeficientului de frecare .5 Calculul din bare de lemn rotund la flambaj se face după secțiunea amplasată în mijlocul lungimii de calcul.6 Rigiditatea și stabilitatea spațială a construcțiilor de lemn se asigură prin instalarea contravântuirilor orizontale și verticale (transversale și longitudinale.13330.0.5 din suprafața totală bruto pentru cazul slăbirilor simetrice. . cu posibilitatea de preluare a eforturilor de lunecare (forfecare) și smulgere 8. Distanța dintre contravântuiri se stabilește inclusiv până la 30 m. dar trebuie să fie două sau mai multe în fiecare nod sau îmbinare. 8.

astereala și alte elemente încovoiate trebuie calculate după stările limită la rezistență și deformabilitate. 8. În cazul pardoselii în două straturi (de rezistență și de protecție (uzură) orientat sub un unghi fa ță de cel de lucru) se consideră că for ța concentrată se distribuie pe lă țimea de 500 mm a căptușelii de rezistență. care acționează de-a lungul fibrelor lemnului. Grinzile compuse 8. și celor care n-au se determină după regulile mecanicii structurilor ca pentru grinzile cu secțiune masivă echivalentă fiind introdus coeficientul pentru momentul de inerție a secțiunii transversale.19 Calculul la rezistență a grinzilor compuse se face conform indicațiilor 6. În cazul podinii continue sau rarefiate cu distanța dintre axele scândurilor sau șipcilor (grindă) nu mai mare de 150 mm sarcina de la for ța concentrată se va transmite la două scânduri sau două șipci. plăci metalice multicui etc. 8.5 ori în comparație cu săgeata grinzii compuse datorată sarcinii de calcul. coeficient ce ia în considerație creșterea deformabilității cauzată de îmbinările flexibile de diferite tipuri (tabelul 16 8. podinile. .15Penele. 8. (calculul numai la rezistență. cu capetele tăiate oblic sub un unghi în raport cu direcția fibrelor se vor lua în considerație eforturile unitare suplimentare care apar în suprafețele paralele fibrelor lemnului: .unghiul dintre linia de tăiere oblică și direcția fibrelor.14 Pentru construcțiile din lemn încleiat cu secțiune transversală variabilă.2 și coeficientul condițiilor de lucru stabilit conform poz.1 tabelul 8.armarea lemnului cu bare încleiate) .20 Săgeata grinzilor compuse cărora le-a fost formată contrasăgeata. șuruburilor de lemn. Scândurile grinzile compuse se îmbină cu ajutorul cuielor. Pene. (74) în care . b) permanentă și temporară de la acțiunea unei forțe concentrate 1 kN cu coeficientul de suprasarcină 1. plăci de metal multicui.11. 8. iar în cazul distanțelor mi mari de 150 mm – la o scândură sau o șipcă.16 Căptușeala și astereala acoperișurilor trebuie calculate la următoarele combinații de sarcini: а) permanente și temporare provenită din zăpadă (calculul la rezistență și deformabilitate).21 În grinzile compuse barele încleiate oblic trebuie dispuse în așa mod încât în ele să apară numai eforturi de întindere. Barele urmează a fi . (73) . 8.9 și 6. podini și astereală 8. Valorile săgeților nu trebuie să depășească mărimile indicate în tabelul 19.17 Grinzile compuse elementele cărora sunt îmbinate cu legături flexibile urmează a fi executate cu contrasăgeata iniţială prin încovoierea (dispunerea după forma dată) elementelor până la executarea îmbinărilor Valoarea contrasăgeții (fără a lua în considerație îndreptarea ulterioară a grinzii) urmează a fi majorată de 1. sau cu bare încleiate oblic.18Grinzile compuse încleiate și cele din lăturoaie trebuie să fie formate nu mai mult de trei elemente fiind îmbinate cu pene prismatice din lemn.eforturile unitare. Planșeele intermediare (între etaje) suplimentar urmează a fi calculate la instabilitatea în timpul mișcării (расчет на зыбкость).

37.reacțiunea în reazem (forța tăietoare) provocată de sarcina de calcul.momentul static brut al jumătăţii de secţiune compusă în raport cu axa neutră. (75) în care .diferența momentelor încovoietor de calcul la începutul și sfârșitul sectorului cu bare încleiate. Figura 19 – Chertarea la reazem a grinzilor încovoiat . .22 Grinzile trebuie calculate după două stări limite la rezistență. .încleiate sub un unghi față de planul de îmbinare. flambajul din planul de deformare și deformare 8. (76) în care . iar lungimea părții tăiate oblic nu mai mică de două adâncimi (figura 19). Grinzi din lemn masiv sau încleiat 8. Distanța (pasul) dintre barele încleiate trebuie să satisfacă condiția .capacitatea portantă a barei.23 Chertarea cu adâncimea a grinzilor încovoiate în zona întinsă la reazeme se admite cu condiția: МПа. unghi numeric egal cu 25°-50°.momentul de inerţie brut al secţiunii în raport cu axa centrală principală de inerţie perpendiculară pe planul de acţiune al solicitărilor. perpendiculară pe planul de acţiune al solicitărilor. și . determinată în corespundere cu 7.lățimea și înălțimea secțiunii transversale ne fără chertare. (77) în care . Capacitatea portantă a barei încleiate ca legătură ce împiedică forfecarea se determină din formula . Lungimea a suprafeței de reazem chertată nu trebuie să depășească înălțimea a secțiunii.

30 mm (adâncimea de chertare redusă cu 30 mm care au probabilitate mare de a fi neîncleiat).adâncimea de chertare. Calculul barelor trebuie va lua în considerație faptul că toate eforturile de întindere să fie preluate de barele încleiate transversal. . (78)* în care .3 pentru . (79) în care .7.reacțiunea din reazem. este necesară întărirea zonei de reazem.25 . – Remarca executorului bazei de date. În cazul imposibilității de chertare sau adâncimea depășește 0. Figura 20 – Întărirea chertării sectoarele de reazem a grinzilor Lungimea barelor transversale trebuie să satisfacă condiția .înălțimea secțiunii fără partea chertată. Pentru barele încleiate oblic trebuie să fie satisfăcută condiția . Pentru două bare transversal încleiate trebuie să fie satisfăcută condiția . Întărirea se face prin încleierea barelor transversale (perpendicular pe direcția fibrelor) și oblic (sub un unghi de 45°) (figura 20). Barele oblice preiau eforturile de forfecare în zona fisurată și reduc eforturile unitare de forfecare în grindă din regiunea reazemului Distanța de la capătul de chertare trebuie să se încadreze în limitele 80-120 mm (120 mm pentru construcțiile exploatate în aer liber). . .lungimea de calcul a barei.capacitatea portantă a barei transversal încleiată. _______________ * Formula corespunde originalului. determinată după poz.

după care se stabilesc rezistențele de calcul ( ).13 8.25 Grinzile încleiate curbe cu secțiune transversală constantă sau variabilă pot fi în două pante cu muchia de sus de curbură pozitivă sau negativă și panta de la 10% până la 20. (82) în care . aceasta va permite excluderea apariției eforturilor de împingere. Dacă înălțimea tălpilor depășește 100 mm.rezistența de calcul la comprimare sub un unghi față de direcția fibrelor a lemnului. Pentru orice deschidere unul dintre reazemele acestor grinzi trebuie să fie mobil. (81) Iar pe suprafața în pantă . Se admite ca grinzile încleiate se fie alcătuite combinația a două categorii diferite. care acționează pe direcția transversală fibrelor lemnului. cu excepția verificării eforturilor unitare tangențiale normale la muchia marginală. În tălpile grinzilor cu sec țiune cheson se admite a fi dispuse în plan orizontal.capacitatea portantă a barei transversal încleiată.27 Tălpile grinzilor încleiate cu perete plan din placaj se vor executa din straturi (scânduri) amplasate vertical. În cazul când fibrele lemnului sunt paralele la una dintre suprafețele laterale și unghiul pantei 10° (figura 21) eforturile unitare în fibrele marginale. Grinzi compozite .38. în corespundere cu 6.după formula . convențional fiind acceptat că nivelul suprafeței de reazem ca loc de amplasare a suprafeței de îmbinare. La calcularea grinzilor încleiate curbe la rezistență. numeric egală cu din deschidere.17 din înălțimea secțiunii transversale lemn de categorie mai bună.24 Grinzilor încleiate cu articulații în reazeme și muchia de jos dreaptă le este atribuită în timpul fabricării o contrasăgeată ini țială . (80) în care .26 Grinzile curbe în două pante se recomandă a fi folosite în cazul acoperișurilor cu panta până la 20%. este necesară verificarea eforturilor unitare de întindere radială . Figura21 – grinda cu o pantă 8. determinată după 7. 8. cu secțiune transversală variabilă se va lua în considerație influența pantei asupra eforturilor unitare provenite din încovoiere ce ac ționează paralel cu suprafața. atunci în ele urmează a fi făcute tăieturi longitudinale paralele peretelui. paralele suprafețelor se vor calcula după formula . 8. determinată după formula (5). Pentru executarea pereților grinzii trebuie folosit placajul rezistent la apă sau LVL cu grosimea nu mai mică de 8 mm. folosind în zonele de la muchii pe 0. . În grinzile cu o pantă sau două.

b – secțiune transversală.eforturile și eforturile unitare în elementele grinzii compozite în general se determină prin sumarea tuturor ac țiunilor care apar la diferite etape și perioade de lucrări corespunzătoare condițiilor de edificare și acționării (încărcării) construcției. Pentru determinarea momentului încovoietor. În caz de necesitate se ia în considerație fenomenul de fluaj a betonului. eforturilor unitare interioare. c – caracteristicile geometrice ale secțiunii transversale. – Remarca executorului bazei de date. .29 Momentul încovoietor. precum și determinarea deformațiilor totale se acceptă că betonul lucrează în domeniul elastic. (83) . eforturilor de lunecare și smulgere din planul de contact a betonului și lemnului.28 Grinzile cu secțiune compozită sunt grinzi compuse formate din nervuri de lemn cu ancore încleiate și placă monolită de beton armat (figura 22 а – vedere generală.30 În calculul grindei compozite în ipoteza lucrului betonului în stadia elastică urmează a fi folosit coeficientul m de reducere a caracteristicilor geometrice a secțiunii la proprietățile lemnului * _______________ * Textul corespunde originalului. d – zona de reazem a grinzii figura 22 – Grindă cu secțiune compozită 8. indiferent de valoarea și semnul eforturilor unitare din beton. 8. 8.

Distanța dintre axele ancorelor încleiate în direcția fibrelor (vezi figura 22) trebuie să fie nu mai mică de: pentru 30°.32 Eforturile unitare în muchia de jos a elementului de lemn se verifică după formula .pentru grinda continuă. 8.eforturile unitare în nervura de lemn la etapa a doua.a etapă – calculul nervurii de lemn la greutatea plăcii de beton.modulul de elasticitate la compresiune a betonului. Înălțimea nervurii longitudinală de lemn si stabilește egală cu: (1/15-1/25) . pentru 45°. . .31 Calculul se face în două etape: 1. Unghiul ancorelor încleiate 30-45°. dar nu mai mică de 30 mm – de la axa ancorei până la muchie. . redus la caracteristicile lemnului. . .modulul de elasticitate a lemnului în lungul fibrelor.pentru grinda simplu rezemată. (1/20-1/30) . Grosimea plăcii de beton trebuie să aibă valorile 80-150 mm.în care .a etapă – calculul la sarcinile permanente și temporare.eforturile unitare în nervura de lemn la prima etapă.momentul încovoietor de la acțiunea sarcinii de calcul (cu excepția greutății plăcii de beton).modulul de rezistență a nervurii de lemn. Distanța în direcția transversal fibrelor trebuie să fie: . 8. Distanța de la axa ancorei până la muchia în direcția fibrelor trebuie să fie nu mai mică de 5 . . . în care .momentul încovoietor care apare în nervura de lemn de la acțiunea greutății plăcii de beton .modulul de rezistență a secțiunii compozite.deschiderea grinzii. . 2.distanța de la axa neutră a secțiunii reduse până la muchia de jos a grinzii. (84) în care .axele ancorelor.

(86) în care . jumătatea lățimii de calcul a plăcii ( lungimea consolei) nu trebuie să depă șească șase înălțimii ale plăcii. Particularitățile proiectării fermelor în formă de lentilă cu elemente de legătură încleiate. dar nu trebuie să depă șească 1/6 din deschidere.modulul de rezistență a secțiunii compozite.rezistența de calul a materialului ancorei la întindere. Îmbinările tălpilor comprimate trebuie dispuse în noduri sau în apropierea lor. – Remarca executorului bazei de date. . în care . Fermele se deosebesc după modul de îmbinare a tălpii de sus și jos.34 Lățimea de calcul a plăcii din beton armat se acceptă a fi egală cu distanța dintre nervurile longitudinale. iar din plan – dintre punctele de fixare pentru împiedicarea deplasărilor din plan. (85)* _______________ * Formula corespunde originalului. Numărul de 8. redus la caracteristicile betonului. În figura 23 este prezentată schema îmbinării cu noduri rigide.37 Lungimea de calcul a elementelor comprimate ale fermei pentru calculul la flambajul longitudinal și la flambajul din plan se egalează cu distanța dintre centrele nodurilor. În fermele cu tălpi continue eforturile axiale și deplasările elementelor se admite să fie determinate presupunând că îmbinările în noduri sunt articulate.diametrul nominal al ancorei. .rezistența de calcul a betonului la compresiune axială. 8. realizată în construcțiile încleiate prin atribuirea formei tălpii de sus și de jos.35 Numărul de necesar se determină din calculul la lunecare în planul de forfecare a plăcii și nervurii.suprafața secțiunii transversale a ancorei.rezistența de calcul a betonului la compresiune axială (de prismă). fiind asigurate contra deplasării din planul fermei. 8.36 Calculul fermelor cu tălpi secționate și continui trebuie efectuat după schema stării deformate luând în considerație flexibilitatea îmbinărilor în noduri. . În cazul necentrării lor în nodurile fermelor urmează a fi luate în considera ție momentele încovoietoare ce apar în elemente. 8. din lemn și metal la care talpa de jos și elementele zăbrelei sunt din o țel.39 Fermele pot fi din lemn încleiat. Ferme 8.38 Elementele zăbrelei fermei trebuie centrate în noduri. Când grosimea plăcii este mai mică de 1/10. 8. 8. . .33 Eforturile în muchia de sus a plăcii din beton armat se verifică după formula . Capacitatea portantă la forfecare a unei ancore se determină din formula . Fermele urmează a fi proiectate cu contrasăgeata inițială nu mai mică de din deschidere.

8.30-7. (87) . Figura 23 – Schemele fermelor în formă de lentilă Înălțimea fermei în mijlocul deschiderii: . 8.46.41 Nodurile de reazem ale fermelor în formă de lentilă sunt cele mai solicitate și importante. Deschiderea recomandată constituie 18-100 м. La îmbinarea rigidă trebuie să fie proiectate construirea îmbinărilor prin intermediul barelor încleiate (figura 24). Proiectarea și construirea trebuie realizate conform 7.Schema nodului de reazem a fermei în formă de lentilă Numărul barelor încleiate se determină cu formula . Prinderea elementelor zăbrelei de tălpi trebuie efectuată cu ajutorul tijelor sau cu bare încleiate. Figura 24 .40 Elementele zăbrelei trebuie dispuse sub un unghi de 30°-60° în raport cu verticala.

8.46 La calculul fermelor trebuie satisfăcute următoarele condiții: а) eforturile în tălpi trebuie determinate din condiția continuității lor.75. La distribuirea uniformă a elementelor de legătură 0.coeficientul conlucrării în comun a barelor de legătură încleiate. atunci urmează să fie mărit pasul elementelor de legătură sau să fie mărită capacitatea la strivire în zona de reazem prin încleierea în lemn a barelor perpendicular pe planul de îmbinare. (88) în care . 8. Îmbinările trebuie să posede rigiditate din plan satisfăcătoare și fie capabile să preia eforturi de semn opus.unghiul dintre muchia interioară a tălpilor de sus și de jos și planul de îmbinare (planul orizontal). .efortul de forfecare ce acționează în planul de îmbinare a tălpii de sus și de jos. _______________ * Formula corespunde originalului. . care asigură distribuirea uniformă a eforturilor unitare pe înălțimea secțiunii transversale.42 Planul de contact dintre talpa de sus și de jos trebuie verificat la strivire sub un unghi în raport cu direcția fibrelor folosind formula .38).capacitatea portantă a unei bare încleiate (vezi 7.pasul barelor încleiate.44 Îmbinările din talpa de sus trebuie construite cu posibilitatea de transmitere directă a eforturilor axiale pe capetele elementelor prin intermediul betonului cu polimeri.43 Fermele asamblate pot si alcătuite din câteva elemente (mărci) de transportare.reacțiunea verticală din reazem. (89)* în care .valoarea maximală a unghiului de înclinație a muchiilor interioare ale tălpilor de jos sau de sus. Pasul barelor încleiate pentru creșterea capacității urmează a fi determinat după formula . 8. luând în considerație momentele încovoietoare ce apar în nodurile de reazem executate cu bare încleiate oblic. . . În talpa de jos se va dispune numărul minimal posibil de îmbinări. Dacă condiția nu este satisfăcută. . stabilit în limitele 30°-50°. Poziția nodurilor de asamblare se stabilește din condițiile de transport și tehnologice. . .capacitatea portantă a barei încleiate folosită pentru mărirea capacității (vezi 7.45 Îmbinările întinse și comprimate din tălpi trebuie calculate la eforturile ce apar în timpul montării. determinată după formula (2). b) eforturile în elementele zăbrelei se admite a fi determinate din condiția îmbinării articulate în noduri a lor cu tălpile.38).85. . în care . 8. – Remarca executorului bazei de date. . 8.rezistența lemnului de calcul la strivire sub un unghi în raport cu direcția fibrelor . la dispunerea în zona de margine a reazemului a două bare încleiate și poziționate pe lățimea secțiunii dar nu mai puțin de 30% din numărul total 0.lățimea secțiunii fermei. transportării și depozitării elementelor sau fermii în întregime.unghiul de înclinație a barei în raport cu planul de îmbinare.

În cazul înălțimii mai mici a fermei calculul se va efectua luând în considera ție flexibilitatea liniară a îmbinărilor elementelor în noduri.50 Tălpile fermei se calculează ca elemente supuse compresiunii cu încovoiere și elemente supuse întinderii cu încovoiere. Grosimea plăcii are valorile de la 1 până la 2 mm.47 Fermele de scânduri îmbinate în noduri cu plăci metalice multicui se folosesc în clădirile de clasa II și III de importan ță (vezi anexa D) și gradul V de rezistență la foc. raportat la suprafața de 1 cm a plăcii. Capacitatea portantă a îmbinării se determină după prelucrarea rezultatelor încercărilor îmbinărilor elementelor cu plăci concrete. .48 Schema de calcul a fermei presupune îmbinarea articulată în noduri a elementelor zăbrelei cu fixarea lor de tălpile continue.dimensiunea plăcii în direcția perpendiculară direcției eforturilor fără luarea în considerație a perforărilor.49. Fermele sunt executate din lemn ecarisat de foioase cu lățimea de la 100 până la 200 mm.lungimea de forfecare a plăcii fără luarea în considerație a perforărilor. Îmbinarea pe lungime a scândurilor tălpilor se face articulat în afara zonei de nodurilor de îmbinare a elementelor zăbrelei. (91) în care . 8. . 8. 8. Datorită diferenței de perforare a plăcilor în timpul presării cu dinți de diferite forme caracteristicile de calcul ale plăcilor metalice multicui la întindere și forfecare pentru diferite direcții ale eforturilor și plăcii se determină după rezultatele încercărilor.rezistența de calcul a îmbinării pentru 1 cm2 a plăcii metalice multicui. În calcule se va lua în considerație că deforma țiile elementelor în noduri au valoarea de 1. Particularitățile proiectării fermelor din scânduri îmbinate cu plăci metalice multicui 8. în dependență de unghiul de înclina ție a plăcii în 2 raport cu efortul activ și unghiul de înclinație a plăcii în raport cu direcția fibrelor. grosimea de la 40 până la 70 mm. 8.52 Condiția de rezistență a îmbinării .rezistența de calcul la întindere a plăcii. Lungimea cuielor să recomandă a fi nu mai mare decât 12 grosimi ale plăcii. determinată ca diferența dintre suprafața totală și suprafețele fâșiilor de 10 mm alăturate liniilor de îmbinare a elementelor fermei 8.54 Din condiția de rezistență la forfecare a plăcii de metal multicuii .5 mm în cazul când eforturile corespund capacității portante de calcul a îmbinării. Slăbirile secțiunilor în noduri provocate de cuiele plăcilor de metal nu sunt luate în considerație.efortul axial din element. (92) în care . Înălțimea fermei se recomandă să fie 1/5 din deschidere 8.suprafața de calcul a plăcii metalice multicui dintr-o parte a îmbinării. Elementele zăbrelei se admite a fi calculate ca bare comprimate sau întinse centric.53 Condiția de rezistență la întindere a îmbinării . (90) în care .51 Capacitatea portantă de calcul a îmbinării cu plăci de metal multicuii depinde de tipul plăcii și forma geometrică a cuielor. . . 8.

pentru bolți și arce cu trei articulații în cazul sarcinii simetrice .56 Arcele și bolțile urmează a fi calculate la rezistență în corespundere cu indicațiile 6. Calculul arcelor cu trei articulații la flambajul din planul de deformare se recomandă să fie efectuat după 6. Cadre 8. rad. 8. Pentru arcele ogivale cu trei articulații cu unghiul de frângere în nodul cheie mai mare de 10° și toate felurile de sarcină . La calcularea arcelor cu trei articulații la acțiunea sarcinii asimetrice lungimea de calcul se va accepta . . .. iar coeficienții sau și urmează a fi determinați după formula (27) cu înlocuirea în formulă a efortului axial de compresiune ce acționează în nodul cheie. (94) în care .17 și la flambaj în planul de curbură după formula (3) cu indicațiile din 6.55 La acțiunea asupra plăcii în comun a eforturilor de forfecare și întindere trebuie să fie satisfăcută condiția .efortul de forfecare ce acționează în nod.rezistența de calcul la forfecare a plăcii.lungimea totală a segmentului de arc.58 Calculul la rezistență a elementelor cadrelor cu trei articulații în plan se admite a fi făcut după regulile de calcul a elementelor comprimate și încovoiate cu lungimea de calcul egală cu lungimea axei jumătății de cadru.57 La proiectarea la rezistență a arcelor după starea deformată și la flambajul din planul de deformare mărimile și urmează a fi determinate în secțiunile cu momentul încovoietor maximal (pentru cazul verificat de combinație a sarcinilor). b) la calculul la flambaj în planul de curbură al bolților și arcelor cu două sau trei articulații . 8. calculul arcei la flambaj în planul de curbură ce face după formula (3) pentru aceiași valoare a efortului axial . (93) Arce și bolți 8. acceptând lungimea de calcul egală cu: а) pentru calculul la rezistență după starea deformată: pentru bolți și arce cu două articulații în cazul sarcinii simetrice . pentru bolți și arce cu două sau trei articulații în cazul sarcinii asimetrice după formula .17.unghiul central al semiarcei. .18. .

8.59 Flambajul din planul de deformare a cadrelor cu trei articulații fixate pe conturul exterior, se admite a fi efectuat după formula 6.18. În cazul
cadrelor din elemente liniare, dacă unghiul dintre coloană și grindă nu depășește 130° și pentru cadrele curbe încleiate lungimea elementului se va lua
egală cu lungimea liniei axiale a jumătății de cadrului. În cazul unghiului dintre coloană și grindă mai mic de 130° lungimea de calcul va fi egală cu
lungimea muchiilor exterioare fixate.

Stâlpii liniilor aeriene de transport a energiei electrice

8.60 Pentru stâlpii din lemn a liniilor aeriene de transport a energiei electrice se admite folosirea lemnului rotund , materialelor ecarisate și a
lemnului încleiat.
8.61 Pentru elementele principale ale stâlpilor (reazeme, montanți, elemente de legătură, traverse) diametrul buștenilor trebuie să fie nu mai mic
de 18 cm pentru liniile aeriene de transport a energiei electrice cu tensiunea 110 kV și nu mai mic de 16 cm pentru cele cu tensiunea de 35 kV sau mai
joasă.
Diametrul soclului stâlpilor liniilor aeriene de transport a energiei electrice cu tensiunea de 35 kV și mai înaltă trebuie să fie nu mai mic de 18
cm. Pentru elementele auxiliare ale suporturilor diametrul buștenilor în capătul de sus nu trebuie să fie mai mic de 14 cm.
8.62 Îmbinarea elementelor suporturilor liniilor aeriene de transport a energiei electrice se recomandă a fi făcute fără certare.
8.63 Diametrul buloanelor trebuie să fie nu mai mic de 16 mm și să nu depășească 27 mm.

Cerințe constructive pentru asigurarea fiabilității construcțiilor de lemn

8.64 Măsurile constructive, ce asigură uscarea și protecția împotriva umezirii elementelor construcțiilor de lemn sunt obligatorii independent de
durata de exploatare a clădirii sau structurii sau dacă a fost sau nu supuse tratării chimice lemnul.
În cazurile când lemnul are o umiditate inițială ridicată iar uscarea rapidă este îngreunată, precum și în cazul când prin măsuri constructive nu
poate fi exclusă umezirea periodică sau permanentă a lemnului urmează a fi folosită măsuri de protec ție chimică (conservarea, tratament antiseptic,
hidrofobizarea, acoperire contra umezelii etc. Cele menționate se referă și la construcțiile din placaje și alte materiale produse în baza lemnului,
8.65 Măsurile constructive trebuie să prevadă:
а) protejarea construcției de lemn contra umezirii provenită din precipitațiile atmosferice , apele freatice, topirea zăpezii (cu excep ția stâlpilor
liniilor aeriene de transport a energiei electrice) apele din procesele de producere și exploatare.
b) protejarea lemnului construcției contra înghețului, condensului și umezirii capilare
c) uscarea sistematică a lemnului construcțiilor prin formarea regimului de temperatură și umiditate pentru uscare (ventilarea naturală și for țată a
încăperii, instalarea în părțile constructive ale clădirii a gurilor de ventilație și dispozitivelor de aerare).
8.66 Construcțiile de lemn portante (ferme, arce, grinzi etc.) trebuie să fie deschise, bine aerisite, după posibilitate accesibile din toate păr țile
pentru a fi examinate, precum și pentru efectuarea reparațiilor profilactice , inclusiv și a lucrărilor de protecție chimică a elementelor construcției.
8.67 În clădirile și structurile încălzite construcțiile portante trebuie amplasate în așa fel încât ele în întregime să se afle în limita spa țiului
încălzit sau în afara lui.
În cazul argumentării corespunzătoare se admite amplasarea construcțiilor portante de lemn încleiat (grinzi, cadre, arce) par țial în interiorul
încăperii încălzite și în exterior. În acest caz construcțiile trebuie să aibă secțiunea masivă, dreptunghiulară și protecție sporită în locurile de intersec ție
cu construcțiile anvelopei (pereți, podini, căptușeli) contra umezirii și atac biologic.

8.68 Nu se admite astuparea tălpilor , nodurilor de reazem și interioare, capetelor elementelor zăbrelei fermelor în pere ți, podini suprapuse sau
căptușeala acoperișurilor.
Părțile de reazem ale construcțiilor portante (ferme, arce, grinzi) la amplasarea lor locașurile pereților de piatră trebuie să fie deschise. Este
interzisă închiderea ermetică spațiului dintre perete și grindă și părțile de sprijin a construcțiilor cu cărămidă, mortar, materiale de ermetizare etc.
În pereții exteriori din piatră a clădirilor și structurilor încălzite, precum și în pereții interiori, ce despart încăperile încălzite de cele neîncălzite
pereții din urmă a locașului trebuie izolați termic pentru a exclude posibilitatea de îngheț, caracteristicile și dimensiunile fiind determinate din calcul.
8.69 Pentru construcțiile portante, care au în reazeme suporturi de metal (ferme, arce etc.) rezemarea pe pere ții de piatră exteriori ale clădirilor și
structurilor încălzite, executarea locașurilor nu se admite pentru a evita pericolul de formare a condensului pe metal. Astfel de construc ții trebuie
rezemate pe suporturi de beton armat (coloane), pilastru pereților și alte feluri de reazeme, care iese în interiorul încăperii.
8.70 În locurile de reazem a construcțiilor portante cu fundația, pereții de piatră, pilastru, coloane de beton armat între construc țiile de lemn și
materialul suporților cu conductibilitate termică mai mare se vor introduce stratul intermediar de hidroizolare.
În cazul când partea de suport a elementelor portante se instalează pe pene de lemn, ultimele trebuie separate de materialul cu conductibilitatea
termică mai ridicată cu strat de hidroizolare. Stratul intermediar (penele) trebuie confecționate din lemn de esen țe tari de foioase și să fie conservate cu
preparate care nu se spală sau se spală foarte greu contra riscului de biodegradare.
8.71 La exploatarea construcțiilor în condiții unde este posibilă formarea condensului pe suprafețele de metal, urmează a fi întreprinse măsuri de
protecție a lemnului contra umezirii în locurile de contact cu elementele metalice de fixare (eclise, col țare, șaibe sub buloane etc.). În acest caz între
elementele de lemn și metal se va introduce stratul de hidroizolare (mastic, strat din materiale de hidroizolare, garnitură elastică, bandă de etan șare).
8.72 La amplasarea cadrelor, arcelor și coloanelor de lemn în interiorul încăperii tăierea suprafața de contact a reazemului se va face la o a șa înăl țime
de la podea încât în timpul exploatării să fie exclusă umezirea nodului de reazem.
În cazul când partea de reazem a construcțiilor portante se află în aer liber, capătul fundației trebuie să fie construit în a șa mod încât să fie
asigurată retragerea rapidă a apelor de precipitații și să fie exclusă inundarea nodului de reazem de apele de ploaie și topirea zăpezii.
8.73 Învelitoarele de lemn urmează a fi proiectate cu înlăturarea exterioară a apelor de precipitații.
8.74În clădirile și structurile cu umiditate ridicată a aerului (mai mare de 85%), precum și agresivitate chimică ridicată elementele portante ale
construcțiilor trebuie să fie cu secțiune întreagă și un număr minimal de elemente metalice. Folosirea construc țiilor din lemn și metal trebuie să fie
limitată la maximum în astfel de încăperi.
În clădirile cu mediu chimic agresiv trebuie de asemenea limitat folosirea elementelor portante cu zăbrele deoarece au un număr mare de noduri
intermediare, elemente de lemn cu muchii orizontale și înclinate ale zăbrelei pe care se pot acumula praful chimic agresiv.
După posibilitate,în aceste clăiri urmează a fi folosite soluții de sistematizare spa țială, ce prevăd amplasarea construc țiilor portante în afara
încăperii cu mediu agresiv (construirea podului suspendat, planșeu de pod).
8.75 Construcțiile portante, exploatate în aer liber trebuie să aibă secțiune plină, masivă și să fie fabricate din dulapuri, lemn rotund sau lemn
încleiat. Construcțiile din dulapi și lemn rotund trebuie proiectate cu spațiu între elemente în afara zonelor de îmbinare, care vor contribui la uscarea
rapidă a lemnului în procesul de exploatare.
În construcțiile deschise trebuie folosit la maximum mijloacele de protejare a elementelor de construcție de căderea directă a precipitațiilor.
Pentru protecția contra precipitațiilor atmosferice muchiile orizontale și înclinate deschise ale elementelor portante de mare importanță trebuie
protejate cu scânduri de protecție conservate cu substanțe pentru protecție chimică, copertină de material rezistent la mediul atmosferic și coroziune.
8.76 Părțile de reazem și nodurile de îmbinare ale construcțiilor portante exploatate în aer liber sau în clădirile cu umiditate ridicată trebuie proiectate

în așa fel încât capetele elementelor să fie cât mai posibil bine aerisite și să aibă o suprafa ță de contact cu metalul minimală Trebuie evitată folosirea
suporturilor oarbe de metal la rezemarea construcțiilor portante pe fundații, în nodurile cheie ale arcelor, cadrelor etc.
8.77 În clădirile unde este posibilă formarea condensului pe suprafețele podului, muchiile superioare ale construcțiilor portante (ferme, arce,
cadre etc. ) pe care se sprijină panourile podinilor, trebuie protejate cu scânduri cu grosimea nu mai mică de 30 mm, conservate cu preparate de
protecție contra agenților biologici care ni se dizolvă sau spală sau se spală foarte greu. Cu amplasarea în partea de sus a două straturi de material de
hidroizolare în rulouri.
Construirea doliilor în podinile cu funcții combinate nu se admite.
8.78 În construcțiile de închidere ale clădirilor și structurilor încălzite trebuie exclusă acumularea umezelii în procesul de exploatare. În panourile
pereților și podinilor trebuie prevăzute găuri de ventilare care să comunice cu aerul din exterior iar în cazurile prevăzute, cu efectuarea calculelor
termotehnice, și să fie folosite stratul de izolare contra vaporilor
8.79 Construcțiile de izolare contra vaporilor trebuie prevăzute din pelicule materiale de ermetizare și vopsire.
Materialul izolante de peliculă sau rulou contra vaporilor se folosesc în construcțiile de acoperire la care tălpile sunt unite cu carcasa prin
intermediul elementelor de legătură flexibile (cuie, șuruburi, scoabe). Stratul de izolare contra vaporilor trebuie să fie continuu, neîntrerupt (canturile
peliculei din rulouri se încleie sau sudează) și se instalează între carcasă și căptușeală.
Bariera de vapori prin vopsire (de ermetizare) se folosește în construcțiile de închidere la unirea căptu șelii cu clei. Această izolare contra
vaporilor se pozează pe suprafețele interioare ale căptușelii. Izolarea contra vaporilor prin vopsire, dacă ea cumulează funcția de barieră contra
vaporilor se admite a fi poziționată și pe suprafața exterioară a căptușelii.
8.80 Ventilarea panourilor de acoperire de sub căptușeala materialului rulou trebuie să fie făcură prin găuri de aerisire, special construite între
căptușeala exterioară și materialul termoizolant.
În panourile acoperișului sub învelitoarea din căptușeală de plăci ondulate din metal profilat astfel de găuri nu se construiesc. Nodul de corni șă
trebuie proiectat în așa fel ca aerul din exterior să aibă acces liber sub foile învelitoarei. Nu se admite închiderea din exterior a spa țiului de sub
căptușeală contra spulberării zăpezii cu ajutorul lambelor de zăpadă fără a lăsa găuri pentru ventilare.
8.81 Panourile pereților cu carcasă de lemn, placaj sau plăci de rumeguș trebuie instalate pe funda ție sau panoul soclului în a șa fel încât aerul din
exterior să aibă acces liber prin găurile de ventilație și să iasă în partea de la cornișă. Nu se admite instalarea panourilor pe fundație (panoul de perete al
soclului) fără instalarea stratului hidroizolator, ermetizare și izolarea termică a rosturilor dintre ele.
Nu se admite folosirea căptușelii exterioare a panourilor de perete ale clădirilor încălzite cu materiale ce nu au permeabilitate la aer în cazul lipsei
găurilor de aerisire dintre căptușeală și materialul izolator.
8.82 În scopul protejării pereților exteriori contra umezirii distanța de la stratul de etan șare (pereu) până la partea de jos al panoului trebuie să fie
nu mai mică de 40 cm, iar ieșirea cornișei în cazul evacuării neorganizate a apei – nu mai puțin de 50 cm.

Anexa А
(conținut indicativ)

Lista documentelor (actelor) normative
СНиП 2.03.11-85 Защита строительных конструкций от коррозии

2-96* Фанера общего назначения с наружными слоями из шпона хвойных пород.07-85* Нагрузки и воздействия" ________________ Документ временно не приводится. Строительство.13330. СП 20. Общие технические условия ГОСТ 9462-88 Лесоматериалы круглые лиственных пород.Примечание изготовителя базы данных.4-78* Древесина клееная массивная.1-96* Фанера общего назначения с наружными слоями из шпона лиственных пород. Конструкции деревянные клееные.01. Технические условия ГОСТ 9463-88 Лесоматериалы круглые хвойных пород.2011 "СНиП II-23-81* Стальные конструкции" СП 14. Технические условия ГОСТ 15613. Технические условия ГОСТ 13913-78 Пластики древесные слоистые (ДСП).208-79 СПКП.13330. Метод определения водостойкости клеевых соединений ГОСТ 18321-73* Статистический контроль качества. Технические условия ГОСТ 8486-86 Пиломатериалы хвойных пород.2011 "СНиП 2. Технические условия ГОСТ 3916.2011 "СНиП II-7-81* Строительство в сейсмических районах" ГОСТ 4. СНиП 31-06-2009 Общественные здания и сооружения СП 16. .13330. Технические условия ГОСТ 3916. Методы случайного отбора выборок штучной продукции . Технические условия ГОСТ 11539-83* Фанера бакелизированная. За дополнительной информацией обратитесь по ссылке. Технические условия ГОСТ 9077-82* Кварц молотый пылевидный. Номенклатура показателей ГОСТ 2695-83 Пиломатериалы лиственных пород. Методы определения предела прочности зубчатых клеевых соединений при статическом изгибе ГОСТ 17005-82 Конструкции деревянные клееные.

c) în construcțiile de lemn încleiat cu folosirea barelor încleiate în straturi nu se admit tăieturi de compensare.nu mai mic de 20 %. Метод определения пожарной опасности ГОСТ Р 53292-2009 Огнезащитные составы и вещества для древесины и материалов на ее основе. Основные положения по расчету ГОСТ 27812-2005 Конструкции деревянные клееные. Общие требования. b) în straturile elementelor încleiate încovoiate de clasa К26 și К24 de la margini zonei întinsă (0. Общие технические условия ГОСТ 21554. Методы испытаний Anexa B (obligatorie) Cerințe suplimentare cu privire la calitatea lemnului Pentru lemnul elementelor de lemn cu secțiunea plină și a straturilor construcțiilor încleiate în afară de cerin țele ГОСТ 8486 pentru materialele ecarisate de rășinoase și ГОСТ 9463 lemnul rotund trebuie înaintate cerințe suplimentare: а) grosimea inelelor anuale din lemnul elementului și straturilor de clasa К26 și trebuie să fie nu mai mare de 5 mm. Метод определения предела прочности при статическом изгибе ГОСТ 21554. Методы испытаний на огнестойкость.5-78* Пиломатериалы и заготовки. Несущие и ограждающие конструкции ГОСТ 30403-96 Конструкции строительные.6-78* Пиломатериалы и заготовки.15 înălțimi a secțiunii) și în elementele cu din lemn masiv cu grosimea de 60 mm și mai mică nu se încovoiate pe muchie la încovoiere sau la întindere nu se admite inima (elemente de mijloc).2-81* Пиломатериалы и заготовки. . iar conținutul de lemn târziu . Метод определения предела прочности при продольном растяжении ГОСТ 21554.0-94 Конструкции строительные. Метод определения предела прочности при скалывании вдоль волокон ГОСТ 27751-88 Надежность строительных конструкций и оснований.1-94 Конструкции строительные. Общие требования ГОСТ 30247.4-78* Пиломатериалы и заготовки. ГОСТ 20850 Конструкции деревянные клееные. Метод определения предела прочности при продольном сжатии ГОСТ 21554. Методы испытаний на огнестойкость. Методы определения стойкости клеевых соединений к расслаиванию ГОСТ 30247.

92 sarcinii provenită din seism F Acțiunea sarcinilor de impuls și șoc 10 -10 1.rezistența temporară medie a lemnului determinată după datele multiplelor testări ale epruvetelor standardizate. Anexa C (obligatorie) Rezistența normată și temporară a elementelor CL din lemn de pin. s durată А Creșterea liniară a sarcinii la încercarea 1-10 1. Pentru lemnul de pin și molid ele sunt prezentate în tabelul C. . a materialului se determină din relația .1) în care .35 G Acțiunea în comun a sarcinii permanentă și 10 -10 0. Rezistențele temporare și normate se stabilesc din încercări cu regimul de încărcare A (tabelulC. MPa. =1.65).coeficientul de variație a indicatorilor de rezistență determinat în baza datelor de încercări.8 temporară de la acțiunea vântului C Acțiunea în comun a sarcinii permanentă și 10 -10 0. Tabelul C.2.66 temporară de la acțiunea zăpezii D Acțiunea în comun a sarcinii permanentă și de 10 -10 0.coeficient multiplicator. care depinde de nivelul de siguranță și funcția de distribuție a indicatorilor (pentru P=0. (C.1) pentru umiditatea lemnului de 12% după STAS corespunzător încercărilor. iar pentru Materialul LVL –tabelul C.1 Notarea regimului de Caracteristica regimului de aplicare a sarcinii Timpul readus de acțiune a Coeficientul rezistenței de lungă aplicare a sarcinii sarcinii.1 Valoarea rezistenței normate .53 lungă durată de eforturile unitare de la care depășesc 80% din eforturile unitare totale provenite din acțiunea tuturor sarcinilor E Acțiunea în comun a sarcinii permanentă și 10-10 0.0 standard cu mașina de încercare B Acțiunea în comun a sarcinii permanentă și 10 -10 0. . MPa.3.95. molid sau furnir LVL orientat într-o direc ție C.8 temporară de la acțiunea zăpezii în condiții de incendiu .1-1.

2. 2 Rezistența temporară trebuie determinată: pentru materialele ecarisate și piese fabricate din ele întregi sau îmbinate cu dinți pană – după datele încercărilor conform ГОСТ 15613. ГОСТ 21554. pentru lemnul ideal – după datele încercărilor epruvetelor de dimensiuni mici conform cerințelor ГОСТ 4. ГОСТ 21554. lemn ideal К26/1 К24/2 К16/3 1 Încovoiere: а) la încărcarea pe muchie 26 24 16 - 36 33 22 b) la încărcarea pe față 30 27 20 57 42 37.208.Tabelul C.56 6 5 5 7 Remarcă 1 Dimensiunile secțiunilor transversale ale epruvetelor supuse încercărilor se stabilesc în dependență de grosimea lor după sortiment.16 pentru clasa de calitate corespunzătoare .3 N Natura solicitării .5.4.2 Natura solicitării (Tipul stărilor de tensiuni) . ГОСТ 21554.pentru clasa/ or categoria de rezistență a LVL 1/К45 2/К40 3/К35 . MPa.6 3.2 4. La încercări selective de control se urmează indicațiile ГОСТ 18321. 60 34 25 100 4 Forfecare în lungul fibrelor 3. ГОСТ 21554.6.4. 3 Rezistența lemnului dulapilor și buștenilor rotunzi se admite să fie apreciată vizual după indicatorii de sortare și cerin țele suplimentare din anexa D.elementelor de clasa/ categoria . MPa. 4 Rezistența lamelelor elementelor încleiate și elementelor din lemn masiv înnădite pe lungime cu din ți pană încercate la încovoiere pe fa ță trebuie să fie nu mai mică decât valorile indicate în poz. MPa.5 28 80 2 Compresiune în lungul fibrelor 25 23 15 33 33 31 20 44 3 Întindere în lungul fibrelor 20 15 . Tabelul C.2 3.

3) în care .0/8.1 fibrelor 5 Întindere în lungul fibrelor 38/51 36/49 34/46 6 Întindere transversal fibrelor în planul panoului 0.6/8. determinat din condiția trecerii de la probabilitatea de 0.3 3.7/6.6/5.2) Pentru nivelul de siguranță de 0.9/1. ( =1.(C.coeficient multiplicator.99 cu coeficientul de siguranță a materialului .99 pentru (2.7 C.1 CL se clasifică (divizează ) după caracteristicile de bază: .coeficientul de variație.95.8/5.9/7.0 3.8/8.5 5.95 la cu siguranța 0.8 5. care depinde de nivelul de siguranță și funcția de distribuție a indicatorilor (pentru P=0.4/4.2 fibrelor 4 Compresiune din planul panoului transversal 3.0/4.1 2.8 4. .65) și pentru probabilitatea 0.8/4.9/1. .0 4.4 2.4 7 Forfecare transversal fibrelor în planul panoului 4.99 pentru (2. Anexa D Г (obligatorie) Clasificarea construcțiilor de lemn D. .8 8 Forfecare în lungul fibrelor în planul panoului 3.4 0.coeficientul de fiabilitate.7/6.8/4.33) din relația .9/1.2 Rezistența de calcul se determină după formula (C. 1 Încovoiere 45/61 40/53 35/47 2 Compresiune în planul panoului de-a lungul 37/49 35/47 32/42 fibrelor 3 Compresiune în planul panoului transversal 6.4 0. care ia în considerație durata de exploatare a construcției.33) .

2.obiectele culturale cu mulți vizitatori.solarii. întreprinderi comerciale cu aflarea în masă a oamenilor .structuri cu deschiderea mai mare de 100 m. alegerea tipului de clei și a materialelor de protecție în timpul proiectării construcției. . clădiri mobile (construcții prefabricate demontabile și de tip container). . . . 3 cu nivel redus de importanță: . .depozite temporare. răsadnițe.încăperi pentru muncitorii de pe șantier și alte încăperi auxiliare cu termen redus de exploatare și aflare a oamenilor în ele. temperaturii aerului din zona de amplasare a construcției. de prelucrare și alte ramuri.1). . arhivelor de stat. . Pentru diferite elemente ale clădirilor se admite folosirea diferitor niveluri de importanță. condițiile de exploatare caracteristice (în încăperi închise sau deschise). pentru care se folosesc construcții conform cerințelor capitolului 5 ГОСТ 27751 față de nivelul de importanță a clădirilor și structurilor: 1а.cu nivel înalt de responsabilitate: . Parametrul decisiv este umiditatea de exploatare a lemnului.2 După destinația funcțională CL se deosebesc după clase. .3 În dependență de condițiile de exploatare construcțiile se atribuie la clasa de exploatare luând în considerație parametrii de exploatare a umidității relative. la proiectarea și construirea cărora se folosesc soluții principial noi.durata de exploatare.obiectele principale ale industriei construcțiilor de mașini.condițiile de exploatare. școlilor și instituțiilor preșcolare.clădirile administrative și publice cu înălțimea mai mare de 75 m. instituții spitale mari ale sănătății publice. . Evidența grupelor condițiilor de exploatare se face pentru a stabili coeficien ții de corec ție aplica ți rezistenței lemnului. D.cu nivel esențial de importanță: .clădiri rezidențiale și alte obiecte construite masiv.clădirile principalelor muzee. care n-au trecut verificarea în practica de construire și exploatare. precum și la alegerea sistemului de control al calită ții la fabricarea construc ției. Clasele de exploatare sunt prezentate în tabelul D.destinația funcțională. .structuri cu deschideri mai mari de 60 m. D.turnuri și turle de telecomunicații și transmisiune teleradio cu înălțimea mai mare de 100 m. instituțiilor administrative și executive.obiecte de importanță vitală ce asigură funcționalitatea orașelor și localităților. trebuie să fie atribuite la clasa de importanță esențială 1a. . clădirile depozitelor patrimoniului cultural. . Remarcă – Obiectele cu nivel înalt de importanță . care n-au fost incluse în clasele 1a. 2 – nivel normal de importanță: . reieșind din nivelul de importanță a clădirii și structurii. care convențional poate fi acceptată de a fi egală cu umiditatea de echilibru a lemnului (figura D.clădirile instituțiilor de învățământ superior și mediu. 1 b și 3. 1b .

Nu mai puțin de 25 conducte ale întreprinderilor de prelucrare a petrolului. .1 – Diagrama umidității de echilibru a lemnului D. Tabelul D. Figura D.1 Denumirea obiectului Termenul aproximativ de exploatare Clădiri și structuri temporare (încăperi pentru muncitori.) Structuri exploatate în condiții foarte agresive (rezervoare și vase. precum și durata de exploatare trebuie să fie determinată de către proiectantul general în coordonare cu beneficiarul Durata aproximativă de exploatare a construcțiilor este prezentată în tabelul D.1. Măsurile necesare pentru asigurarea durabilității construcției clădirilor și structurilor în dependență de condițiile concrete de exploatare al obiectelor proiectate. structurile exploatate în mediul maritim etc. depozite Până la 10 ani temporare. pavilioane de vară etc.4. industria ani chimică și de prelucrare a gazului.

să depășească 15%.2 Regim normal Corespund în încăpere. II după EN 386 deoarece umiditatea de Îmbinările cu clei necesită a fi [4]. stadioane. 1.1 și 12% pentru elementele din EN 386 [4] % în perioada umiditatea de exploatare subclasa 1.2 iar pentru elementele caldă așteptată nu depășește din lemn masiv . opere de iscusință monumentale. precum și exploatare depășește atestate cu gradul nu mai jos de claselor 1. teatre.2 – Evidența claselor condițiilor de exploatare pentru proiectarea și fabricarea construcțiilor de lemn Clasele Caracteristici Particularității evidențierii claselor Remarcă condițiilor de suplimentare exploatare ale condițiilor de exploatare princip subclase ale Calculul construcțiilor Fabricarea construcțiilor ale construcțiilor 1 2 3 4 5 6 1 1. clădiri nai înalte de 75 m etc) Tabelul D. iar indicatorii la stratificare conform ГОСТ 27812 nu trebuie să depășească 10%.Clădiri și structuri construite masiv în condiții de exploatare Nu mai puțin de 50 obișnuite (clădiri rezidențiale și civile. ani Clădiri și structuri unicate (clădirile muzeelor principale.1 Regim umed La proiectare se vor Umiditatea lemnului straturilor Corespund în încăperi introduce coeficienții construcțiilor încleiate nu trebuie cerințelor clasei a încălzite condițiilor de lucru. de producere). 2 după 12% mediu după rezistența la apă EN 335 [3] și . valoare pentru care ambele subclase. au fost stabilite valorile Îmbinările cu clei nu necesită a fi rezistenței normative atestate după rezistența la apă.18-20% pentru 12%. cerințelor clasei de umiditate I după EN 386 [4] 2 2. depozitele 100 ani și mai mult patrimoniului național și cultural.1 Regim uscat în Evidența influenții Umiditatea lemnului straturilor Corespund încăperi cu umidității asupra construcțiilor încleiate nu trebuie cerințelor clasei de umiditate de la rezistenței lemnului nu să depășească 9% pentru subclasa umiditate I după 40 până la 50 este necesară deoarece 1.

03.1.2 Regim umed de exploatare a încăperilor încălzite sau degajarea artificială a căldurii în încăperi neîncălzite . 2.11. III după EN 386 șoproane în Îmbinările cu clei necesită a fi [4]. în legătură cu Umiditatea lemnului straturilor Corespund de exploatare a creșterea umidității până construcțiilor încleiate nu trebuie cerințelor clasei a încăperii sub la 20% sau mai mult să depășească 15%.03. D4 stratificare conform ГОСТ 27812 după EN 204 [2] nu trebuie să depășească 3%.11.2 mediu după rezistența la apă după EN 335 [3] ГОСТ 17005.2 În clădiri neîncălzite în zonele cu aer uscat și condiții de umiditate normale 3 3. Măsurile de protecție a elementelor construcțiilor trebuie să fie stabilite conform cerințelor СНиП 2.1 În regim umed Aceleași. iar indicatorii la și clasa D2. precum și zona umedă atestate cu gradul nu mai jos de claselor 3. ГОСТ 17005. 3. Măsurile de protecție a elementelor construcțiilor trebuie să fie stabilite conform cerințelor СНиП 2. 3. iar indicatorii la clasa D2 după EN stratificare conform ГОСТ 27812 204 [2] nu trebuie să depășească 5%.

3 Densitatea placajului obișnuit se egalează cu densitatea furnirului . molid. în construcții pentru condițiile de exploatare conform tabelului 1 1А.2 În apă Corespunde cerințelor clasei 4.1 după EN 335 [3] 4. .1 Esența lemnului Densitatea lemnului. cedru. mesteacăn.2 și 5 după EN 335 [3] Anexa E Д (obligatorie) Densitatea lemnului. frasin. arțar. în timpul doborârii de pe picior este de 850 kg/m3. кg/m . 2 Densitatea lemnului încleiat este egalată cu a lemnului masiv (neîncleiat). brad 500 600 Tari de foioase stejar. placajului și LVL Tabelul E. 3. 700 800 salcâm. carpen.3 În condiții atmosferice deschise 4 4. iar al placajului bachelitizat – 1000 kg/m3. ulm и ильм Moi de foioase Plop de munte. 1 și 2 3 și 4 Rășinoase: zadă 650 800 pin. anin. plop.1000 kg/m3. fag. iar celor tari de foioase .1 În contact cu Aceleași Aceleași Corespunde solul cerințelor clasei 4. tei 500 600 Remarcă 1 Densitatea lemnului de conifere și moi de foioase.

34 0.6 ) 0.4+0.93 0. în dependență de esența lemnului furnirului.2 – Valoarea coeficienților și pentru calculul la flambaj din planul de deformare . Anexa F Е (obligatorie) Datele pentru calculul elementelor solicitate la compresiune.65 1 Tabelul F. solicitate la compresiune. încovoiere.1 – Valoarea coeficientului pentru calculul elementelor încovoiate.6 1 0.66+0.4 Densitatea lemnului din furnir orientat într-o direcție 500-600 kg/m 3.4+0. compresiune și încovoiere cu secțiunea transversală constantă și variabilă Condițiile de reazem a elementelor pentru verificare Elemente cu secțiune dreptunghiulară Elemente cu secțiune dublu T și cheson cu înălțimea constantă a tălpilor în planul în planul în planul în planul (0.35+0.07+0. încovoiere și compresiune Tabelul F.

13 2.3 1. -2 0 1. -1 0 .32 Tabelul F. 0 1 .45 1.5+ ) .3 – Valoarea coeficienților și pentru calcularea săgeții grindei cu luarea în considerație variabilității secțiunii și deforma țiilor provenite din forfecare .75 .0 1 2-(0.75-0. Forma diagramei momentului încovoietor La fixarea numai la La fixarea la capătul capetele sectorului sectorului și pe muchia la acțiunea momentului pe muchie 1 1 1.54 2.13 1.35+1.35+0.

Anexa G Ж . Secțiunea Schema de calcul transversală a grinzii Dreptunghiulară 0 Aceiași " " Dublu T Dreptunghiulară Aceiași Remarcă .raportul dintre aria secțiunii tălpilor și aria secțiunii peretelui pentru grinda dublu T (înălțimea peretelui este echivalată cu distan ța dintre centrele de greutate ale tălpilor)..

b – cu cinci straturi Figura D. (obligatorie) Graficul pentru calculul pereților grinzilor și panourilor din placaj а – cu șapte straturi.1 – Graficele pentru determinarea rezistențelor de calcul la întindere sub un unghi în raport cu fibrele straturilor exterioare ale placajului marca FSF (ФСФ) .

În expresia .înălțimea peretelui dintre muchiile interioare ale tălpilor Figura D.2 . – Remarca executorului bazei de date. .. 2 .pentru placajul de mesteacăn.1 – pentru placajul bachlizat marca FBS și FBSB (ФБС и ФБСВ) cu grosimea de 7 mm și mai mare.distanța dintre nervurile de rigidizare ale grinzii .Graficele pentru determinarea coeficientului * la dispunerea fibrelor straturilor exterioare ale placajului în lungul deschiderii _______________ * Textul documentului corespunde originalului. marca FSB (ФСБ) cu grosimea de 8 mm și mai mare.

și confirmat de reprezentantul Departamentului de Control Tehnic. 2-А. 1-А . la o temperatură pozitivă la umiditatea lemnului nu mai mare de 15% .3 – Graficele pentru determinarea Anexa H ( И) (obligatorie) Operațiunile de lucru la încleierea barelor (tijelor) Ținând cont de importanța procesului și consecințele ce pot urma. 1-B pentru placajul bachelitizat marca FBS și FBSB (ФБС и ФБСВ) cu grosimea de 7 mm și mai mare și orientarea fibrelor straturilor exterioare perpendicular la latura mică a panoului. persoane admise la efectuarea lucrărilor speciale.pentru placajul bachelitizat marca FBS și FBSB (ФБС и ФБСВ) cu grosimea de 7 mm și mai mare și orientarea fibrelor straturilor exterioare paralel cu latura mică a panoului. prin ordin emis pe întreprindere. se recomandă ca aceste operațiuni de producere să fie permise numai întreprinderilor care au personal instruit. semnat de executor și tehnolog. pentru placajul din mesteacăn marca FSF (ФСФ) cu grosimea de 8 mm și mai mare Figura D. 2-B – aceleași. Efectuarea calitativă a lucrărilor este posibilă numai în condi ții de uzină. Realizarea acestor lucrări se confirmă prin elaborarea actului de constatare a executării lucrărilor cu caracter închis. H. în încăperi protejate împotriva umidității.1 Materiale .

2 Se stabilește succesiunea găuririi. H.1 .2 Pentru barele încleiate se folosesc armatura cu profil periodic de clasa А300.m.pulbere de cuarț pentru PPE-1 (ЭПП-1) (GOST 9077.1.în aer liber.1. cură țite de zgură. marca 50-100 в.4 Diametrul găurilor trebuie să fie mai mare decât diametrul exterior al barei cu 3-4 mm.2. impurități. Se admite varianta combinată. încât în cazul intersecții în interior a găurilor să nu rezulte în scurgerea cleiului sau cu formarea „vaselor comunicative. H.2 Găurirea și instrumente H. Cură țirea trebuie să fie făcută prin sablare sau chimică. А500 și А600. H. "B") sau ciment Portland pentru CEC-1(ЭПЦ-1) Posibilitățile de utilizare a altor componente și mărci de clei pentru încleierea barelor trebuie să fie confirmată prin rezultatele încercărilor corespunzătoare pentru determinarea caracteristicilor tehnologice și fizico-mecanice. Barele pot fi sudate cu piese înglobate înainte de încleiere și după.7. iar după încleiere și întărire – din partea opusă. Se recomandă ca găurirea să se mai întâi numai pe o muchie. rugină. Poate fi folosită și armătura de clasa A240 (netedă) sau din metal rotund după decuparea filetului pe sectorul încleiat.2.6 La găurire trebuie folosite șabloane. compozițiile EPG-1 și adezivilor ERC-1: ReșinaЭД-20 (ГОСТ 20587) 100 p. H. vopsea.5 din prezenta anexă.ПЭПА 10-12 p.2. grăsimi.ч.m.5 Distanța minimală de la muchia laterală și marginea găurii nu trebuie să fie mai mică de 25 mm în cazul adâncimii găurii până la 700 mm și 30 mm pentru adâncimi mai mari. А400.3 Înclinația găurilor față de orizont nu trebuie să fie mai mică de 20° pentru a avea condiții optime de curgere liberă a cleiului H. Barele nu trebuie să aibă îndoituri în lungul ei. să fie fără bavuri. construcția cărora se elaborează de uzina executoare în coordonare cu proiectantul (figura H.МГФ9 20-30 p.1. H.3 Umiditatea lemnului pentru executarea acestor îmbinări se admite a fi nu mai mare de 12 % în cazul exploatării construc țiilor în interiorul încăperilor și nu mai mult de 15% .1 Pentru încleiere se folosește rășină adezivă pe bază de epoxi ED-20. Pe toată lungimea de încleiere a lor trebuie să fie zimțuiri de profil întreg.1Înainte de găurire se face trasarea axelor barelor și direcția lor pe suprafața laterală. H. locurile fiind marcate cu cretă H. H. Agent de întărire .4 și H.m. Barele pot fi zincate (cu excepția zincării la rece).7.2. Se admite folosirea armaturii de înaltă rezistență cu profil de formă elicoidală cu piuliță specială fără sudare. Dacă se prevede aplicarea sudurii sau curbarea atunci nu se admite ecruisarea termică a oțelului beton.2. De exemplu. La sudare după încleiere urmează ase conduce de indicațiile H. Plastifiant .2. Material de umplutură .

2 Trebuie să se verifice corespunderea mărcii piesei înglobate conform proiectului. H. H. În timpul acestor acțiuni nu se va admite ca barele scurte să se scufunde în găuri.3.2. numărului de bare. H. aceasta se face în scopul evitării posibilității de depunere în ele a colbului.3 Barele trebuie să pătrundă în găuri liber fără eforturi și să ocupe poziția de proiect. Ele nu trebuie să fie deschise mai mult decât durata unui schimb. H.2. Adâncimea de găurire se marchează pe sfredele cu vopsea.11 Lungimea sfredelului se reglementează prin adăugarea barelor de armatură cu diametrul de 12-14 mm prin sudare.1 Înainte de a fi încleiate barele trebuie să fie certificate repetat să fie confirmată corespunderea după proiect a clasei o țelului.3. H. Conul de calibru necesar de asemenea se îmbină prin sudare. Figura H.2. H.10 pentru găurire se vor folosi sfredele lungi speciale pentru lemn sau obișnuite pentru metal H. gunoiului etc. precum și diametrul și lungimea barelor corespunzătoare trebuie controlate prin afundarea ultimilor în găuri fără clei. diametrului. adâncimii și calității. apei.9 Diametrul și adâncimea găurilor.8 După găurire se recomandă ca locașurile să fie suflate cu aer comprimat și curățite de rumeguș cu perie specială. obligatoriu având două mânere.7 Găurirea se va face nemijlocit înaintea încleierii.3. Pentru aceasta ele vor fi încercate prin instalarea de verificare fără clei.2.2. sau cuplaj de limitare.1 – Schema constructivă a șablonului pentru executarea (găurirea) găurilor înclinate și sudarea pieselor înglobate. material color. H.2.12 Pentru sfredelire se folosesc burghiele electrice manuale cu puterea nu mai mică de 600 Wt. H. În acest caz centrarea poate fi ușor realizată prin găurirea capătului îmbinat aflat în stare caldă. .3 Pregătirea barelor pentru încleiere H.

2-3 min.5. hârtie emeri.4.4. . H. pentru u șurarea procesului de scufundare se admite o încălzire a barelor până la temperatura de 30-40 °С.1 Înainte de umplerea cu clei pentru verificarea adâncimii și diametrul găurii trebuie de coborât și extrasă H. afundarea barelor etc. Pentru încleierea unei bare cu diametrul de 20 mm și lungimea de 1 m în mediu este necesar de 350 g de clei. H. H. H.1 Cleiul poate fi pregătit în încăpere la temperatura aerului și părților componente în limita 16-25 °С.3 Pentru umplerea cu clei se va folosi vasul de măsură cu volumul de clei numai pentru o gaură. stricarea vaselor și deteriorarea pieselor înglobate.4. H. Această perioadă nu trebuie să depă șească durata viabilității cleiului (20-30 min.4 Pregătirea cleiului Înainte de începerea lucrului urmează a se încredința în existența componentelor cu denumirea și volumul corespunzătoare cu termenul de valabilitate și specificare din proiect. De obicei se pregătesc nu mai mult de 1-2 kg de clei. H. pentru a evita polimerizarea necontrolată sau “încleierea nesaturată”. Pentru cură țirea lor se vor folosi perii de sârmă.2 Umplerea cu clei și încleierea se face succesiv în una sau două găuri.10 Pentru determinarea volumului de clei care necesită a fi pregătit se vor efectua calculele necesare luând în considera ție durata de timp necesară pentru fiecare operație: umplerea găurilor cu clei.4 Pentru pregătirea cleiului se recomandă a fi folosite vasele din plastic cu pereții groși. insuficienții sau surplusului de clei.5 kg de clei.4 Barele nu trebuie să fie murdare de uleiuri. H.6 Pentru cântărire se va folosi cântar cu precizia de 10 g H.11 Dozarea cleiului după volum nu se admite din cauza lipirii cleiului de pereții vasului și alte particularități specifice.9 Înainte de pregătirea cleiului se va face verificarea calității componentelor prin pregătirea probelor de control în volum de 20-50 g cu întărirea la temperaturi înalte (până la 30 °С) pentru activarea procesului. pentru a evita pericolul de încălzire a lui și reacția nedirijată.3 Pentru mărirea duratei de viabilitate a cleiului se admite răcirea în vase cu apă .4.5. H.4.4. dar în acest caz se va exclude nimerirea apei în clei sau găuri.2 Trebuie strict controlate timpul de la începutul amestecării agentului de întărire și a ră șinii.4.5 Înainte de încleiere temperatura barei trebuie să fie nu mai joasă de 18-20 °С. umede sau acoperite cu rugină.. acetonă sau aparat de sablat cu nisip. H. H.3. în cazul scurgerilor neprevăzute.3-4 min. până la căpătarea unei mase uniforme.3.5 Concomitent urmează a fi pregătit nu mai mult de 2. Dar în fiecare caz consumul specific de clei se determină prin încleierea de probă a primelor bare. plastifiantul.material de umplutură H. H. H. H. în dependență de temperatură).4. iar la scăderea – se reduc proprietățile tehnologice. Aceasta este una dintre măsurile ce necesită a fi întreprinse pentru încleierea calitativă. Trebuie de avut în vedere că la creșterea temperaturii brusc se reduce viabilitatea cleiului.4.8 durata de amestecare a cleiului . Creșterea temperaturii poate să rezulte la reacții instantanee și ca rezultat – la apariția problemelor de încleiere. la pregătirea mecanizată . H. agent de întărire.4.4.5. manual. în așa fel ca după scufundarea barei din gaură să iasă un surplus de clei (aproximativ 5-10 g). H.7 Succesiunea pregătirii compoziției: rășina.5 Umplerea cu clei a găurilor și afundarea barelor Este una dintre operațiunile importante și de mare responsabilitate ce necesită a fi strict monitorizată de serviciul Departamentului de Control Tehnic.

Dacă gaura n-a fost umplută până la muchie cu 2-3 diametre. urmată de coborârea repetată a barei. H.5. Coborârea se face prin apăsare și rotire.5.5. Opera țiunea se simplifică și crește calitatea adâncirea se face cu vibratorul (acul vibrator cu ajustaj special). H.9 În același timp cu încleierea barelor vor fi pregătite probele de control pentru încercarea la împingere.2 – Schema de introducere a cleiului sub presiune H.5. Aceasta va duce nemijlocit la rebutul îmbinării. H. trebuie să fie notate într-un proces verbal sau trecute la rebut cu înlocuirea lor elemente noi propuse de autorii proiectului. În acest caz de asemenea este exclusă posibilitatea controlului plenitudinii de umplere H.2) și folosirea echipamentului special de injectare sau pneumatice. Dacă se observă lipsa cleiului pe o lungime mai mare de 1/3 din lungimea barei.7 imediat după umplerea cu clei a găurilor în ele vor fi coborâte barele. câte una pentru fiecare amestec de clei. După apariția surplusului de clei în partea de sus a barei.5. atunci se admite compensarea prin adăugare. H.6 Menținerea îmbinărilor după încleiere și verificarea calității . găurile suplimentare urmează a fi astupate cu dopuri speciale.Dacă după coborârea barei din gaură n-a ieșit surplus de clei atunci bara urmează a fi puțin extrasă.4 Nu se admite umplerea câtorva găuri dintr-un vas comun fără verificarea volumelor. În acest caz urmează obligatoriu stabilirea și îndepărtarea cauzei „încleierii nesaturate”.5. Figura H.6).6 În același timp cu umplerea găurilor vor fi pregătite epruvetele de control pentru încercarea la împingere (vezi capitolul H. Datorită importanței astfel de operații trebuie să fie efectuate sub controlul reprezentanților organizației de proiectare. să fie stabilită cauza (mărimea și volumul de clei insuficient). H.5 În unele cazuri (pentru construcțiile de mari gabarite) se admite împlerea cu clei sub presiune prin intermediul găurilor suplementare (figura H. atunci bara urmează a fi extrasă complet și umplut suplimentar prin adăugarea cleiului.8 Îmbinările în care au fost observate scurgeri de clei.Cauza poate fi exprimată printr-o eroare de dozare a cleiului sau scurgerea lui în fisuri sau găurile din vecinătate.

H. Figura H.6.verificarea umidității lemnului din găuri. . H. .corectitudinea marcării. H.). existența fișei tehnologice etc. . H. poziția găurilor față de orizont.2 După 12 ore de repaus îmbinările pot fi răsturnate dar nu se admite aplicarea.7 Alcătuirea procesului verbal cu privire la “încleierea nesaturată” și măsurile de înlăturare. .3). Rezultatele trebuie să fie nu mai mici de 6 MPa.6 Verificarea plenitudinii de împlere cu clei a găurii la coborârea barei.6.verificarea condițiilor de producere a lucrărilor (existența platformelor de lucru.8 Însemnări în registrul de lucru cu privire la procesul tehnologic. H. .9 Efectuarea încercării probelor de control la împingere (figura H.3 Solicitarea îmbinării cu efortul de 70% din sarcina de calcul se admite numai după trei zile de la întărirea cleiului. . H.4 Încercarea îmbinărilor de control se face nu mai de vreme decât trei zile după întărirea cleiului la temperatura aerului de +18 °С.verificarea succesiunii găuririi și încleierii barelor.6.schema de încercare a probelor Rezistența la împingere se determină ca raportul dintre sarcina de rupere la suprafața laterală a găurii .Corespunderea parametrilor îmbinărilor mărimilor din proiect. H.6.verificarea calității componentelor cleiului . .existența vaselor cu volumul pentru împlerea cu clei a unei găuri.6.3 .corespunderea calității suprafeței barei.6.1 După încleiere îmbinările trebuie să se afle în stare de repaus la temperatura de +18 °С nu mai pu țin de 10-12 ore pentru a acumula rezistența totală. H.corespunderea clasei armaturii datelor din proiect.6.5 Verificarea calității îmbinării include următoarele operațiuni: . . H. existența instrumentelor.6.6. .verificarea viabilității cleiului la temperatura dată din zona de producere a lucrărilor. pregătirea probelor de control și marcarea lor.

H. . după declanșarea acțiunii termice standarde de către incendiu. cu apă caldă și rece.10 Definitivarea rezultatelor încercărilor și înregistrarea lor în registru. reglementate de ГОСТ 30247.0 și ГОСТ 30247.2 În timpul lucrărilor cu clei for fi obligatoriu folosite mănuși din gumă sau polietilenă. H. În registru urmează a fi notate denumirea obiectului.. Anexa I К (obligatorie) Cerințe tehnice de protecție contra incendiului înaintate construcțiilor de lemn Пожарно-технические требования к конструкциям из древесины I. carbonizării și aprinderii se face cu ecrane din metal. Protecția lemnului contra funinginii.12 Pentru fiecare lot de construcții se alcătuiește actul cu privire la lucrările ascunse referitoare la încleierea barelor.1.5 Sudarea se va face cu rosturi în locurile de prindere Сварку вести шпоночными швами по захваткам.4 Caracteristicile firești.această temperatură este atinsă la suprafața lemnului peste 4 min. H. H.4 La sudarea barelor încleiate trebuie organizată sucțiunea locală al produselor provenite din ardere și să fie respectate măsurile de protec ție contra incendiilor. marca construcției.7. I. Lotul va con ține nu mai mult de 10 elemente sau 10 noduri care aparțin unui obiect și fiind fabricat în timpul unui schimb de lucru H. Durata de sudare continuă nu trebuie să depășească o minută. H.7. .7 mm/min.1 Încăperea în care are loc pregătirea cleiului trebuie să fie echipată cu ventilare generală și locală forțată și naturală.6. .temperatura începutului procesului de carbonizare a lemnului este de 270 °С.6.7. necesare pentru calculul limitei de rezistență la foc a construcțiilor de lemn. Limita de rezistența la foc I.7. și în corespundere cu stările limite de rezistență la foc.2 Limita de rezistență la foc se determină după metodele stabilite în ГОСТ 30247.1. ce include influen ța rotunjirilor de col ț.7. în condițiile acțiunii termice standarde reglementate de ГОСТ 30247. pentru a exclude supraâncălzirea și aprinderea lemnului. H. pentru lemnul de conifere urmează a fi egalat cu 0. azbest etc. data încleierii.1 În cazurile cerințelor de protecție contra incendiilor.3 Se admite ca limita de rezistență la foc a elementelor construcțiilor de lemn să fie stabilită di calcule în baza caracterului firesc de carbonizare și încălzire a lemnului în adâncimea secțiunii lor.0.11 În cazul rezultatelor nesatisfăcătoare împreună cu autorul proiectului vor fi luate măsuri referitoare la mărirea capacită ții portante sau încercarea unui număr mai mare de îmbinări.viteza convențională de carbonizare (viteza de deplasare a zonei de ardere în interiorul lemnului ).6. construc țiile de lemn trebuie să fie proiectate și realizate cu limita necesară de rezistență la foc și cu indicatorii siguranței la foc reglementați de aceste cerințe. prevăzute de actele normative în vigoare. . H.7 Tehnica securității mucii H. I. sunt: .3 Cleiul care a nimerit pe mâni se înlătură cu acetonă și apă cu săpun.

I. distan ța de la zona de carbonizare până la rostul de încleiere dintre lemn și bara încleiată la perioada de timp corespunzătoare limitei necesare de rezisten ță la foc. nodurilor și îmbinărilor elementelor fabricate cu folosirea pieselor metalice înglobate poate fi realizată prin mijloacele analogice celor indicate în I. iar rosturile mai mari de 7 mm trebuie să fie închise cu diafragme longitudinale cu grosimea ce va asigura nerăspândirea focului în rost pe parcursul timpului necesar de rezistență la foc. în care 0. de 7 mm grosime. la determinarea dimensiunilor geometrice a secțiunii în orice moment de timp de la începutul acțiunii focului se va exclude stratul de lemn. cu temperatura de încălzire mai înaltă de 100 °С cu luarea în considerație a rotunjirilor de colț. Din acest motiv categoria de pericol la foc a elementelor construc țiilor de lemn netratat va fi C3 independent de durata de acțiune a focului și limita necesară de rezistență la foc. I.10 Asigurarea rezistenței necesare la foc a elementelor din metal ale construcțiilor de lemn. În caz de necesitate limita de rezistență la foc a construcțiilor de lemn.8 Calculul la rezistență în condiții de incendiu se face după metoda secțiunii efective. C1 sau C0) a elementelor construc țiilor de lemn este posibilă numai prin folosirea măsurilor și mijloacelor de protecție contra incendiului.coeficient ce ia considerație durata incendiului 15-120 min.9 Limita de rezistență la foc a nodurilor îmbinărilor elementelor și nodurilor de reazem ale construcțiilor de lemn inclusiv la folosirea pieselor și elementelor metalice și nemetalice.6 Datorită distribuirii neuniforme a temperaturii în interiorul secțiunii după zona de carbonizare.9.11 La determinarea rezistenței la foc a îmbinărilor cu bare încleiate datorită distribuirii neuniforme a temperaturii. trebuie să fie nu mai mică de 20 mm. trebuie să fie nu mai mică decât limita de rezistență la foc necesară a construcției în întregime. Unele dintre aceste măsuri și mijloace de protec ție contra incendiului por contribui esențial la mărirea rezistenței la foc a construcției. I. pentru a exclude posibilitatea de aprindere la perioada de timp corespunzătoare limitei necesare de rezisten ță la foc. I. I.12 În construcție compuse sau cu secțiune cheson deschise rosturile dintre elementele întregi ale sec țiunii nu trebuie să depă șească 7 mm. inclusiv din lemn ecarisat.după zona de ardere temperatura lemnului în interior se reduce după funcția hiperbolică I. micșorată suprafa ța carbonizată. . nu trebuie să depășească 270 °С. I.13 Indicatorul pericolului de incendiu a construcției este categoria de pericol la foc Rezistența de pericol la foc a construcției se determină după ГОСТ 30403. I. I.16 În calitate măsură de protecție a lemnului împotriva incendiului se recomandă de folosit componente de tratare contra incendiului din grupa . inclusiv a col țurilor rotunjite și a stratul supraîncălzit (I.7 Rezistența de calcul a lemnului în condiții de incendiu se determină după formula . I.14 Lemnul este un material combustibil. a nodurilor și îmbinărilor elementelor lor poate fi mărită prin mărirea dimensiunilor secțiunii.5 Pentru calculul la rezistența în incendiu se vor lua în considerație numai sarcinile permanente și de lungă durată.8 . În aceste cazuri temperatura metalului în locul de contact cu lemnul .6). I. Pericolul de incendiere a construcției I.15 Reducerea pericolului de incendiu (mărirea categoriei de pericol la foc până la C2. folosirea mijloacelor de protecție contra incendiului sau materialelor termoizolante și căptușelii.

I. . I.exploatarea în încăperi închise neîncălzite. .ro/fajlok/letoltesek/ro/editura/servicii_de_traducere/servicii_de_traducere2. aplicarea cărora pe suprafața protejată se face separat.exploatarea în încăperi închise încălzite. care se determină prin încercări de laborator efectuate cu construc ții model la scară mare în corespundere ГОСТ Р 53292. I. . dar fac posibilă evaluarea rezistenței de calcul și riscului la incendiu a construcției și elementelor protejate.pastă. Aceste încercări permit compararea rezultatelor comportării construcțiilor pentru care au fost întreprinse diferite mijloace neconstructive de protecție contra incendiului. I. care formează o peliculă impermeabilă pe suprafața obiectului protejat.pentru exploatarea în aer liber sau sub acoperiș de protecție. I.22 Materialele de protecție a lemnului contra focului. I. în dependență de stabilitatea la acțiunea factorilor agresivi.17 datele pentru determinarea indicatorilor pericolului de incendiu al construcțiilor folosind mijloacele concrete de protecție contra incendiului trebuie să fie puse la dispoziție de către furnizorul mijloacelor de protecție contra incendiului.II și II de eficacitate contra incendiului. I. pe suprafața obiectului protejat. I. care formează o peliculă subțire impermeabilă. tencuială de protecție contra focului.exploatarea în alte condiții special stabilite. . .pdf I.imageline.vopsea de protecție contra focului (ignifugă).20 În dependență de componență și proprietăți materialele de protecție a lemnului contra focului se clasifică în următoarele feluri: .19 La alegerea componentele de tratare a lemnului pentru protecția contra incendiului trebuie să fie luate în considera ție datele despre necesitatea periodică de înlocuire sau restabilire a lor.24 Se permite folosirea materialele de protecție a lemnului contra focului care au fost certificate în mod legal și corespund cerin țelor incluse în documentația tehnică. ce prezintă un complex din două sau mai multe feluri preparate.compoziții ignifuge. inclusiv și pentru protecția la foc și atacuri biologice. . din acest motiv componentele de tratare a lemnului pentru protecția contra incendiului trebuie să nu modifice textura naturală a lemnului. precum și inadmisibilitatea de folosire a lor în locurile în care aceste opera țiuni nu pot fi realizate. .lacuri pentru protecție contra focului. mai groasă decât în cazul lacului sau vopselei. pe suprafața obiectului protejat.25 Aplicarea materialele de protecție a lemnului contra focului se face pe suprafața pregătită a obiectelor cu respectarea tehnologiei și .18 Folosirea construcțiilor din lemn încleiat în multe cazuri este condiționată de cerințe riguroase fa ță de aspectul exterior.23 Materialele impregnante de protecție a lemnului contra focului se clasifică după componență destinate impregnării în profunzime și de impregnare la suprafață. se clasifică în rezistente (stabile) și nerezistente la mediul agresiv.21 În dependență de condițiile de exploatare materialele pentru tratarea lemnului contra focului se clasifică în următorul mod: . de asemenea trebuie de luat în considerație de corespundere a lor normelor de folosire a materialelor de finisaj Componente de tratare a lemnului pentru protecția contra incendiului http://www.compoziții ignifuge impregnante. care formează o peliculă subțire impermeabilă. Din aceste considerente categoria de pericol a construcției sau elementelor ei poate fi determinată numai în baza efectuării încercărilor la la acțiunea focului conform indicațiilor ГОСТ 30403.

27 Materialele de protecție a lemnului contra focului. Verificarea calității lucrărilor efectuate include verificarea stării suprafeței de protecție contra focului (existența defectelor și deteorărilor). termenul de exploatare a cărora este mai mare de un an. I. care asigură formarea aspectului decorativ sau rezistență la condițiile atmosferice. iar materialul stratului de suprafață recomandat să fie indicat în documentația tehnică a mijloacelor de protecție contra focului. trebuie să fie verificate la rezistența de îmbătrânire. evaluarea calitativă a prelucrării contra focului. În acest caz caracteristicile de protecție contra incendiului trebuie să fie determinate în complex (stratul de protecție contra focului împreună cu stratul de suprafață contra factorilor atmosferici).26 Materialele de protecție a lemnului contra focului se permite a fi folosite cu un strat de materiale (acoperiri suplimentare). verificarea respectării tehnologiei de aplicare.condițiilor de aplicare. I. Anexa K Л (obligatorie) Simboluri (notații) de bază Основные буквенные обозначения Simbol СП Simbol Denumire corespunzător Eurocodului Eforturi de la sarcini exterioare și acțiuni ce apar în secțiunea transversală a elementului moment încovoietor efort axial Forță tăietoare (transversală) Caracteristicile materialelor rezistenţă de calcul a lemnului la încovoiere în lungul fibrelor rezistenţă de calcul a lemnului la compresiune în lungul fibrelor rezistenţă de calcul a lemnului la întindere în lungul fibrelor rezistenţa de calcul a lemnului la strivire în lungul fibrelor rezistenţă de calcul a lemnului la forfecare în lungul fibrelor rezistenţă de calcul a lemnului la compresiune perpendicular pe fibre (în plan normal pe direcția fibrelor) rezistenţă de calcul a lemnului la întindere perpendicular pe fibre . Aplicarea pe suprafețele pe care în trecut au fost impregnate alte materiale de protecție se admite numai după verificarea compatibilității lor.

rezistenţa de calcul la întindere în lungul fibrelor a lemnului LVL din furnir orientat într-o singură direcție . rezistenţă de calcul a lemnului la forfecare în lungul fibrelor rezistenţă de calcul a lemnului la forfecare în plan normal pe direcția fibrelor rezistenţa de calcul a lemnului la strivire sub un unghi față direcția fibrelor rezistenţa de calcul a lemnului la forfecare sub un unghi față direcția fibrelor rezistenţa de calcul a placajului la întindere în planul panoului (foii) rezistenţa de calcul a placajului la compresiune în planul panoului (foii) rezistența de calcul a placajului la încovoiere în planul panoului rezistența de calcul a placajului la forfecare în planul panoului rezistența de calcul a placajului la forfecare în planul perpendicular panoului rezistenţa de calcul a placajului la compresiune în planul perpendicular panoului (foii) rezistenţa de calcul a placajului la strivire în planul perpendicular panoului (foii) . rezistenţa de calcul la strivire în lungul fibrelor a lemnului LVL din furnir orientat într-o singură direcție . rezistenţa de calcul la încovoiere în lungul fibrelor a lemnului LVL din furnir orientat într-o singură direcție . rezistenţa de calcul a lemnului la strivire în plan normal pe direcția fibrelor . rezistenţa de calcul la compresiune în lungul fibrelor a lemnului LVL din furnir orientat într-o singură direcție .

модуль упругости фанеры в расчетах несущих конструкций (кроме опор ЛЭП) на устойчивость и по деформированной схеме модуль сдвига древесины относительно осей. rezistenţa de calcul la forfecare în lungul fibrelor a lemnului LVL din furnir orientat într-o singură direcție modul de elasticitate al lemnului și placajului în lungul fibrelor (modul longitudinal de elasticitate) Modul de elasticitate a lemnului și placajului perpendicular pe fibre модуль упругости древесины и фанеры поперек волокон . направленных вдоль волокон коэффициент Пуассона древесины вдоль волокон при напряжениях. modul de forfecare (transversal) al placajului сдвига фанеры .. модуль сдвига фанеры в расчетах несущих конструкций (кроме опор ЛЭП) на устойчивость и по деформированной схеме коэффициент Пуассона древесины поперек волокон при напряжениях. направленных поперек волокон . направленных вдоль и поперек волокон . Modul de elasticitate a placajului valoarea caracteristică a modulului longitudinal de elasticitate aplicat la calculul construcțiilor portante de lemn (cu excepția stâlpilor liniilor aeriene de transport a energiei electrice) la flambaj și după starea (schema) deformată . коэффициент Пуассона фанеры .

учитывающий высоту сечения коэффициент. учитывающий радиус кривизны коэффициент. учитывающий время длительности нагрузки коэффициент. учитывающий толщину слоя коэффициент. коэффициент приведения к древесине коэффициент перехода для расчетных сопротивлений сосны к соответствующим величинам других пород древесины коэффициент условий эксплуатации конструкций коэффициент температурных условий коэффициент. учитывающий длительную нагрузку коэффициент. учитывающий влияние пропитки антипиренами .. учитывающий ослабления сечения растянутых и изгибаемых элементов коэффициент.

анкеров. расчетная площадь скалывания ширина поперечного сечения номинальный диаметр стержней арматурной стали. расчетная несущая способность связи Геометрические характеристики площадь поперечного сечения элемента расчетная площадь поперечного сечения элемента площадь поперечного сечения элемента нетто площадь поперечного сечения элемента брутто . расчетная площадь смятия . шурупов и др. высота поперечного сечения . гвоздей. болтов.

длина элемента расчетная длина элемента длина площадки смятия радиус инерции сечения статический момент поперечного сечения элемента статический момент брутто сдвигаемой части поперечного сечения элемента момент сопротивления поперечного сечения элемента расчетный момент сопротивления поперечного сечения элемента . момент инерции поперечного сечения элемента момент инерции поперечного сечения элемента нетто момент инерции поперечного сечения элемента брутто . приведенный момент инерции поперечного сечения элемента пролет.

прогиб элемента расчетное число швов в элементе коэффициент податливости соединений Подстрочные индексы Подстрочный индекс Наименование бр брутто с сжатие . учитывающий дополнительный момент от продольной силы вследствие прогиба элемента коэффициент продольного изгиба гибкость элемента . . приведенный момент сопротивления поперечного сечения элемента Прочие основные характеристики коэффициент.

см смятие кр или крит или критический расч расчетный д деформационный др . наиболее вероятный min min минимальный . деревянное ребро расч расчетный н нормативный и изгиб max max максимальный ср mean средний.

90 0. .05 значение фрактиля для нормативной величины Примечание . номинальный р растяжение ск скалывание.Основные буквенные обозначения. оси прямоугольной (Декартовой) системы координат угол между силой. даны также в варианте Еврокода 5. 90 соответствующий угол к направлению волокон в градусах . Библиография . . 45. . напряжением и направлением волокон древесины 0. 45. 0. сдвиг . пр mod приведенный нт нетто . встречающиеся по тексту норм.

Примечание изготовителя базы данных. включает новые данные о древесине и материалах на ее основе. Определения классов риска при воздействии биологических организмов Часть 1: Общие положения Часть 2: Цельная древесина Часть 3: Древесные плиты [4] EN 386 Клееный брус и столярная плита. 2011 Актуализация и гармонизация с Еврокодами СНиП II-25-80 «Деревянные конструкции» Головной исполнитель – ОАО “НИЦ “Строительство” ЦНИИСК им.12. Кучеренко Актуализированная редакция СНиП учитывает положения Федерального закона от 30. новых типов соединений. [1] СП 53-102-2004 Общие правила проектирования стальных конструкций [2] EN 204* Классификация термопластичных клеев для древесины малоответственных конструкций ________________ * Доступ к международным и зарубежным документам можно получить перейдя по ссылке.: ОАО "ЦПП". и направлена на гармонизацию с Европейскими нормами.М. . [3] EN 335 Долговечность древесины и материалов на основе древесины. Требования к виду и минимальные требования к изготовлению Электронный текст документа подготовлен ЗАО "Кодекс" и сверен по: официальное издание Минрегион России.2009 № 384-ФЗ "Технический регламент о безопасности зданий и сооружений". здесь и далее по тексту. . . новых видах конструкций.

Степень гармонизации составляет около 50%. так и на перспективу по классам прочности. мероприятия по обеспечению долговечности согласованы с EN 351. классификация прочностных свойств древесины дана как для сортов древесины под технологию российских заводов. В новой редакции СНиП уточнены редакционные неточности и разночтения требований с другими документами. первенство которой по времени и глубине исследований принадлежит России. Основными направлениями актуализации являются корректировка подхода к назначению расчетных сопротивлений. аналогичны основные методы расчета (EN 1995-1). повышающий не только несущую способность на скалывание. что объясняется отсутствием гармонизации с Европейскими нормами большого количества ГОСТ. Даны положения о проектировании нового вида комбинированных конструкций –деревянных балок. уточнение методов расчета клееных деревянных конструкций. имеющих большое многообразие форм и размеров. классификация клеев приближена к EN 301. разработка мероприятий по обеспечению долговечности и др. но и надежность конструкций при переменном температурно-влажностном режиме эксплуатации и сдвиговую выносливость. группы условий эксплуатации ДК согласуются с Еврокодом (EN 1995-1). как в Европе (EN 338). В СНиП приведены данные о новой системе узловых соединений на вклеенных стержнях. объединенных с железобетонной плитой с помощью наклонно вклеенных связей. введение данных о характеристиках новых материалов на основе древесины. и многое другое . введен новый материал на основе древесины – клееный шпон (LVL). положения по проектированию ДК на МЗП согласованы с EN 385. 460. широко применяющийся во всем мире (EN 14279 и EN 14374). Разработан метод наклонного армирования. При разработке актуализированной редакции СНиП проводилась работа по максимальной гармонизации с европейскими нормами: дана таблица соответствия обозначений Еврокоду 5 – EN 1995-1.