You are on page 1of 23

Stratul dublu electric (SDE

)

- la limita de separare a fazei
electronic conducătoare (metal,
grafit, semiconductor) de cea
ionic conducătoare (soluţie de
electrolit)
Modele ale SDE
„ Modelul Helmholtz (1853)
- asimileaza interfaţa M/S cu un
condensator plan-paralel, capabil de-
a acumula energie electrică
ε rε 0
cH =
d
εr - permitivitatea relativă,
ε0 - permitivitatea absolută a vidului
Limite:
- Capacitatea stratului dublu este considerata
independentă de potenţial
- nu exprimă dependenţa capacităţii de natura
şi de concentraţia soluţiei de electrolit
Modele ale SDE
„ Modelul Gouy-
Chapman (1913)
- tine cont de dependenţa
capacităţii de potenţial şi
de concentraţia soluţiei de
electrolit
- având libertate de mişcare,
ionii se vor grupa într-un
strat difuz
Limite:
- Nu se verifica in solutii
concentrate
⎛ 2 zi2 . e02 ε r ε 0 ⎞ v 1/ 2
1/ 2
⎛ z i . e0 Φ M ⎞
- Considera ionii ca niste sarcini CG .C =⎜ ⎟ ci cosh⎜ ⎟
punctiforme ⎝ kT ⎠ ⎝ 2 kT ⎠
Modele ale SDE
„ Modelul Stern (1924)
- Dimensiunea proprie a ionilor
limitează distanţa minimă d până la
care se pot apropia centrele ionilor
de suprafaţa metalului

- Ia in considerare fixarea de molecule
prin chemisorbtie (forte
neelectrostatice) - adsorbtie de
contact (specifica)
1 1 1
= +
C C H CG .C

Limite:
- nu se verifica in solutii cu surfactanti
- nu ia in considerare participarea
moleculelor solventului
Modele ale SDE
„ Modelul Grahame
(1947)
- Ia in considerare speciile
adsorbite la interfata M/S
- defineste un plan
Helmholtz intern (PHI),
alături de un plan
Helmholtz extern (PHE)

Limite:
- Nu ia in considerare
participarea moleculelor
solventului la alcatuirea
SDE
Modele ale SDE
„ Modelul BDM
(1963)
- se iau în considerare
moleculele de
solvent dipolare
(apa), a căror fixare
pe suprafaţa fazei M
se explică prin
interacţiuni
electrostatice de tip
dipol- suprafaţă
polarizată
- explica dependenta
capacitatii de
dimensiunile ionilor
Modele ale SDE
„ Modelul BDM
- adsorbtia de contact
(specifica) se
realizeaza numai daca
exista posibilitatea ca
un ion sa se elibereze
de o parte din apa de
hidratare si sa ajunga
in contact direct cu
metalul, dupa ce a
inlaturat dipolii apei de
pe suprafata metalului
Fenomene electrocapilare
„ Rol in elaborarea teoriilor cu privire la SDE

Tensiunea superficiala = Lucrul
mecanic efectuat pentru cresterea
izoterma a suprafetei cu 1 cm2
Fenomene electrocapilare – se
bazeaza pe variatia tensiunii superficiale
cu potentialul electric aplicat interfetei
2πrσ = π r2 h g (d1-d2)

energia libera superficiala greutatea coloanei de Hg

rgh(d1 − d 2 ) Ec. JURIN
σ=
2
d1 – densitatea Hg; d2 – densitatea solutiei; Electrometrul Lippmann (1875)
r = raza capilarei; h – inaltimea col. Hg
Fenomene electrocapilare
„ Curbe electrocapilare σ = f(ε)
Potentialul incarcarii nule (PIN)-
PIN
potentialul corespunzator maximului curbei

⎛ ∂σ ⎞ ⎛ ∂σ ⎞
⎜⎜ ⎟⎟ = ⎜⎜ ⎟⎟ = − qM Ec. Lippmann
∂ε ∂ε
⎝ + ⎠T , P , μ ⎝ − ⎠T , P , μ

⎛ ∂σ ⎞
⎜⎜ ⎟⎟ = −Γ± coeficient de adsorbtie
⎝ ∂μ ⎠T ,P ,ε ±

Capacitatea diferentiala a stratului dublu
⎛ ∂q M ⎞ ⎛ ∂q M ⎞ ⎛ ∂ 2σ ⎞
⎜ ⎟ =⎜ ⎟ =⎜ 2 ⎟ =C
⎝ ∂ε + ⎠ T , P , μ ⎝ ∂ε − ⎠ T , P , μ ⎝ ∂ε ⎠ T , P , μ

Ec. a II-a Lippmann
Influenta adsorbtiei asupra CE
CE se modifica in prezenta unor ioni sau
molecule adsorbite

tetraethanol-ß-octadecenyl succinylamide (TOSA), morphonil-ß-hexenyl succinylamide (MHSA),
ammonium naphthenyltri-n-butyl chloride (ANBC) and 1-(2,4,6-trimethylphenyl)-3-
diethylaminopropanol-2 (TMAP)
Compusi adsorbiti specific
-deplaseaza PIN Compusi neutri adsorbiti
Capacitatea diferentiala a SDE
Fenomene electrocinetice
„ Apar daca intre cele 2 faze (solid conductor-
electrolit) se produce o miscare
„ Importante in studiul sistemelor coloidale

{ Electroosmoza
{ Electroforeza
{ Potentialul de curgere
{ Potentialul de sedimentare
Potential electrocinetic
Potenţial electrocinetic zeta - potenţialul dintre stratul imobil şi cel difuz al SDE

Strat difuz Faza de volum
Potential electrocinetic
„ Pentru particule coloidale

Zeta sizer
Electroosmoza
„ Deplasarea fazei lichide in raport cu solidul intr-o capilara, intr-
un sistem de capilare sau intr-un corp poros, prin aplicarea
unui camp electric exterior

DΕζ V =debit volumetric; ξ- potential electrocinetic (zeta);
V = E – intensitatea campului electric; D –constanta
4πη dielectrica; η-coeficientul de viscozitate
Electroosmoza
„ Aplicata in combaterea umiditatii infiltrate in
pereti
{ Se aplica o tensiune care
duce la evacuarea lichidului
prin electroosmoza

1-sursa de tensiune
2-anozi de Ti
3-stalpi de sustinere
Electroforeza
„ Principiul electroforezei
„Deplasarea suspensiilor,
emulsiilor sau solurilor in
mediul de dispersie sub
actiunea unui camp electric
„Se explica prin
decompensarea sarcinilor
electrice in jurul unei
particule coloide in urma
deplasarii sarcinilor din zona
difuza a SDE spre unul din
polii campului electric aplicat
Electroforeza
u = viteza electroforetica absoluta

u= - nu depinde de sarcina particulei si nici de dimensiunile ei
4πη

Gel-electroforeza pentru separarea ADN
Electroforeza pe hartie (ex. agaroza)
Electroforeza

- separarea , identificarea si dozarea
proteinelor, polipeptidelor , aminoacizilor ,
acidului uric , creatinei etc. din plasma sau
alte lichide biologice
Potentialul de curgere
„ Fenomenul invers
electroosmozei
„ Se datoreaza
aglomerarii
sarcinilor din stratul
difuz, antrenate cu
lichidul care sufera
presiunea

ΔpDζ
εc =
4πηλ Δp – diferenta de presiune la capetele
capilarei; λ –conductivitatea solutiei
Potentialul de sedimentare
„ Fenomenul invers
electroforezei
„ Cand particulele
solide dispersate intr-
un lichid se depun
sub efectul
gravitatiei, apare o
diferenta de Dζ 3
potential intre doua εs = r (d 1 − d 2 ) gc
3πλ
puncte aflate la
inaltimi diferite in r- raza particulelor avand densitatea d1
coloana de lichid
d2- densitatea lichidului; g – acceleratia
gravitationala
Aplicatiile fenomenelor
electrocinetice
„ Purificarea caolinului in
industria portelanului
(electroforeza)
„ Tabacirea pieilor (presarea
solutiei prin pori prin
electroosmoza)
„ Separarea cauciucului
(electroforeza)
„ Separarea proteinelor, a
AND si a ARN din fluide
biologice (electroforeza pe Aparat de gel-
hartie) electroforeza
Aplicatiile fenomenelor
electrocinetice
„ Cu excepţia fibrelor proteice (lâna, mătasea naturală,
poliamida) în mediu acid încărcarea fibrelor textile la
imersarea în apă este negativă.
„ Potenţialul electrocinetic negativ este o frână în
adsorbţia coloranţilor anionici, în schimb va favoriza
atragerea cationilor coloranţi
„ Potenţialul electrocinetic pozitiv, cum este cazul lânii
sau al fibrelor poliamidice în mediu acid, va contribui la
atragerea şi reţinerea anionilor coloranţi în fibră şi
dimpotrivă va frâna vopsirea cu coloranţi cationici.
„ Creşterea acestor potenţiale reprezintă o premiză
obligatorie pentru a favoriza adsorbţia colorantului pe
suprafaţa fibrei şi pentru a-i crea condiţii favorabile de
stabilire a legăturilor fizice şi chimice. Potenţialul
electrocinetic poate fi modificat prin adăugarea de
electroliţi în soluţie