Fundaia de Inforenergetic "Sfntul Apostol Andrei"

Lucrare de absolvire gradul 6

Sfinxul din Bucegi

Autor: Alexandru Iorga

Bucuresti 2017

1
CUPRINS

I. Introducere

II. Cercetari i.e.

Influenta EBF-ului Sfinxului asupra zonei

Studiu de caz

III. Concluzii

Bibliografie

2
 I. Introducere

Sfinxul din Munii Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2216 m

altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorat asemnrii sale cu un cap
uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean. Format dintr-un bloc mare de piatr ce a
cptat forma de astzi ntr-un timp foarte ndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat
pe platoul Bucegi, msoar 8 metri n nlime i 12 metri n lime.

Din punct de vedere istoric i chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei
diviniti supreme din timpuri pelasge. Aspectul su omenesc este asociat cu o
expresie de suveranitate i putere, acest lucru fiind evideniat prin faa
proporionat, buze severe si brbia voluntar. Pelasgii au fost anteriori grecilor,
triburile lor au fost rspndite mai ales n zona Mrii Egee.

Muli istorici merg pn acolo nct spun c Marele Sfinx de la Giza,

Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazeaz pe
nite asemnri care sunt mai mult sau mai puin ntmpltoare, cum ar fi faptul
c Sfinxul din Bucegi are aceeai nlime cu cel egiptean, de la Gizeh.

Asemnarea sa cu un Sfinx (dac este privit din anumite unghiuri,

marcate n jurul su), ct i legendele i istoria locului, au fcut ca aceast
formaiune geologic s devin o atracie turistic important.

Prin anii 60, arhitectul peruan Daniel Ruzo a ajuns n Romnia,

ademenit de Sfinxul din Bucegi, pe care l vzuse pe o carte po tal. Am
cercetat munii din cinci continente, dar n Carpai am gasit monumente unice
dovedind c n aceste locuri a existat o civilizaie mrea, constituind centrul
celei mai vechi civilizaii cunoscute astzi, spunea acesta. Cercettorul a
remarcat o asemnare izbitoare ntre sfinxul romnesc i chipul principal al
ansamblului pe care l-a denumit Monumentul Omenirii, sculptat ntr-o stnc
de pe platoul Marcahuasi (Peru). Analiznd Sfinxul romnesc, Ruzo a observat
mai multe chipuri umane, din rase umane, precum i un cap al unui cine.
Arhitectul peruan a ajuns la concluzia c era vorba despre un cine care pzea o
comoar, considernd c n apropierea Sfinxului din Bucegi ar trebui, astfel, s
existe i o Peter a Tezaurului. [1]

Se spune c acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de

extrateretri, multe legende circulnd prin prile locului n acest sens. n

3
imediata apropiere a Sfinxului se afl o anume peter ce ar strnge mistere
energetice deosebite. Aceste mistere energetice sunt atracia multor oameni
pasionai de acest subiect. Alte zvonuri spun c tot aici ar exista o min de
uraniu, prsit, ce nu mai este n funciune din al doilea rzboi mondial.

n munii Romniei exist i ali megalii care poart denumirile de

sfinci: Sfinxul de la Stnioara, Sfinxul de la Piatra Ars, Sfinxul Lainicilor,
Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bnean cunoscut i sub denumirea de Sfinxul de la
Tople, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munii Gutiului [2] etc.

Anual, pe 28 noiembrie, razele soarelui- la apus-, formeaz o piramid

spectaculoas n jurul Sfinxului din Bucegi. O veche legend spune c aceast
piramid a aprut, prima dat, atunci cnd Decebal i-a ucis fiul, trimi ndu-l ca
mesager zeilor.

Sfinxul este considerat un puternic punct energetic din Romnia.

Cercettoarea Cristina Pnculescu a efectuat, timp de patru ani, o cercetare
ampl privind Munii Bucegi. n Bucegi, n zona Vrfului Omu se afl cel mai
important Centru Energetic-Informaional natural al planetei. () Zona care
conine acest Centru este Sanctuarul principal Altarul Kogaiononului. Deci
Muntele Sacru al dacilor se afl n Bucegi; el este structurat pe trei niveluri care
corespundeau la tot attea trepte de iniiere: Primul nivel Petera lui Zalmoxis
identificat cu Petera Ialomiei, n 12 mai 1986; Al doilea nivel Platoul
Babelor unde se afl Sfinxul de la care a nceput totul, n 25 noiembrie 1984; Al
treilea nivel Zona Vrfului Omu, care este Sanctuarul principal, a scris
aceasta n cartea Taina Kogaiononului Muntele sacru al dacilor. n studiul
finalizat n 88, care ar ajuns pe masa Elenei Ceauescu, se arta c acest
centru energetic reprezenta o poart de ieire din universul terestru.

Nu puine sunt mrturiile conform crora aceste pietre aezate n vrf de

munte eman energii pozitive ce au aprat ara de cotropitori, iar teoriile cele
mai moderne susin c aceste pietre sunt de origine extraterestr. S-au fcut
numeroase presupuneri, cum c Atlasul din mitologia greac este vrful Omul
din Bucegi sau Prometeu nlnuit de o stnc de pe acelai vrf, iar Babele,
nite altare ale unei vechi civilizaii, sau c Sfinxul din Bucegi ar fi fost modelat
de daci.

Teoriile fanteziste spun c megaliii au fost creai de o civilizatie fizic i

psihic net superioar umanitii. Se pare c Sfinxul arat incredibil de sugestiv
de la distan mare, dar i la anumite ore din zi sau din noapte, atunci cnd se
4
formeaz un joc de umbre i lumini. Siteurile de specialitate spun c dac
Sfinxul este privit din partea de E i NE i dezvluie un chip uor reptilian (dar
cu siguran necunoscut omului de astzi) i un om care st ghemuit cu un
rucsac n spate? (omul i chipul de reptilian stau spate n spate).

Lucrarea de fata vine sa sustina (sau nu) aceste teorii prin masuratori i.e.
dar si determinarea unor parametrii ai Sfinxului, locului si influenta lui asupra
locului si oamenilor care il viziteaza.

II. Cercetari i.e.

Masuratorile i.e. au relevat faptul ca vechimea Sfinxului este de

aproximativ 61.000 ani si a fost realizat in proportie de 40% de oameni si 60%
de fiinte extraterestre.

EBF-ul total al locului in decursul timpului

La Perioada Perioad Perioad 1714 201 prezent

realizare protodacica a dacica a lui 2
Iisus
EBFT 65 mil. 9,5 mil. 854.648 725.659 365.60 64 64 mil
6 mil.

5
 1 2 3 4 5 6 7

EBF-ul total al locului in timpul zilei (in prezent)

Ora 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
EBFT 60 50 60 80 70 60 90 60 60 80 90 100
[%]

100

80

60

40

20

0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22

EBF-ul total al locului in timpul anului (in prezent)

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
EBFT 90 84 97 79 91 87 88 94 83 92 100 94
[%]

6
 100
95
90
85
80
75
70
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Influenta EBF-ului Sfinxului asupra zonei

7
 Din figura de mai sus putem observa ca Sfinxul are o influenta benefica
prin EBF-ul sau ridicat, asupra unei zone intinse, in diferite proportii. Cu cat ne
indepartam de Sfinx scade influenta benefica a acestuia insa cresterea distantei
este invers proportional cu perimetrul zonei influentate.

Studiu de caz

Pentru acest studiu de caz am realizat masuratori pe propria persoana

deoarece in decursul acestei vieti am fost atras si fascinat de prezenta Sfinxului,
ajungand la el de foarte multe ori si simtind benefecitatea lui. In anul 2012, pe
21 decembrie, am avut cea mai frumoasa experienta legata de Sfinxul din
Bucegi, pe care nu am sa o uit niciodata, insa la acea data fara sa am o
cunoastere prea dezvoltata, nu am putut sa explic fenomenul.

Din masuratori i.e. rezulta ca am mai trecut pe la Sfinx de nenumarate ori

si in alte vieti si chiar am locuit in preajma lui (8 existente) deoarece existau
niste temple, un fel de scoli de spiritualitate in care locuiau 50% femei si 50%
barbati. Existentele traite acolo au fost pe perioade lungi din viata (cea mai mare
fiind de 80 de ani), ceea ce indica faptul ca am avut un rol important, nu doar de
elev, elevi care veneau, stateau o perioada si plecau.

Totodata am masurat influenta Sfinxului aspura unor parametrii i.e.

proprii, atunci cand sunt in apropierea lui.

15 minute 30 minute 1 ora

BCF In medie, acestea se In medie, acestea In medie, acestea se
maresc cu 9,7%, o se maresc cu 43%, maresc cu 57%, o
crestere o crestere crestere
spectaculoasa avand spectaculoasa spectaculoasa avand
biocampul de avand biocampul biocampul de
contact de contact contact
informational cu informational cu informational cu
universul care se universul care se universul care se
mareste cu 22%. mareste cu 56%. mareste cu 75%.
EBFF Cresc cu 8,6% Cresc cu 17% Cresc cu 30%
EBFB Cresc cu 12% Cresc cu 19% Cresc cu 26%
EBFN Cresc cu 29% Cresc cu 46% Cresc cu 62%
EBFT Cresc cu 14% Cresc cu 24% Cresc cu 52%
SSF Creste cu 10% Creste cu 14% Creste cu 20%
SVF Creste cu 14% Creste cu 22% Creste cu 35%

8
SSB Creste cu 6% Creste cu 10% Creste cu 23%
SVB Creste cu 9% Creste cu 35% Creste cu 41%
SSN Creste cu 20% Creste cu 25% Creste cu 32%
SVN Creste cu 29% Creste cu 53% Creste cu 68%
SST Creste cu 16% Creste cu 26% Creste cu 35%
SVT Creste cu 22% Creste cu 43% Creste cu 65%
RAT Creste cu 13% Creste cu 15% Creste cu 21%
CDpot. Creste cu 4% Creste cu 5% Creste cu 7%
PIEpot. mediu Creste cu 8% Creste cu 21% Creste cu 33%
PIECpot. mediu Creste cu 23% Creste cu 35% Creste cu 43%

Acesti parametrii ridicati se mentin aproximativ 4 zile.

III. Concluzii

1. Sfinxul din Bucegi este cu mult mai vechi decat cel din Egipt si a fost
realizat de catre oameni si fiinte extraterestre, nu prin eroziune
datorita vantului, asa cum se presupune.
2. EBF-ul acestuia in timp a scazut foarte mult insa din 2012 a ajuns la
valori aproape de cele initiale, ceea ce arata ca Pamantul si-a crescut
energia vibratorie si e nevoie ca si noi oamenii sa ne crestem aceasta
energie pentru a intra in armonie. Se realizeaza o selectie naturala, iar cei
care nu pot ajunge la acel nivel vibratoriu, intra in dezarmonie si se
deztrupeaza.
3. Influenta sa cu beneficitate maxima asupra sistemelor vii aflate in
perimetrul activ, Sfinxul o are in luna Noiembrie la ora 22.
4. Influenta benefica a Sfinxului se resimte pe o distanta ridicata si cu cat
locuim mai aproape de Muntii Bucegi (zona unde este localizat Sfinxul),
cu atat beneficiem mai mult de energia sa benefica. Pentru Bucuresti,
influenta sa benefica este resimtita in proportie de 13%.
5. Este suficient sa stam o ora in preajma Sfinxului pentru a ne creste
anumiti parametrii, insa acestia vor creste proportional cu luna si
intervalul orar ales (vezi tabelele de mai sus).

9
Bibliografie
[1] Daniel Ruzo: Marcahuasi: la historia fantstica de un descubrimiento : los
templos de piedra de una humanidad desaparecida, Editorial Mundo Hispano,
1980, ISBN: 9972-33-062-1

[2] Ing. Silviu N. Dragomir - Sfinxul din Bucegi. Legend i adevr despre
megalii, n Almanahul turistic, 1986, p. 121-123

10