You are on page 1of 7

PROGRAMA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Olimpiada de specialitate

I. Clasa a V-a
A. Lectura:
1. Cartea – obiect cultural.
2. Teorie literară: raportul dintre realitate şi literatură; opera literară; moduri de expunere:
naraţiunea, descrierea, dialogul.
3. Personajul literar; caracterizarea sumară (portret fizic şi moral); figuri de stil
(personificarea, comparaţia, enumeraţia, repetiţia, epitetul); versificaţia: strofa, versul,
rima.
4. Texte nonliterare (articolul de dicţionar, reclama)
B. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare:
1. Comunicarea scrisă: organizarea textului scris. Părţile unei compuneri
(introducere, cuprins, încheiere; aplicarea corectă a punctuaţiei; scrierea reflexivă
(relatarea unor fapte sau întâmplări personale, scrisoarea familială, scrisoarea de
felicitare); scrierea imaginativă (compuneri libere): povestirea, descrierea,
portretul.
2. Scrierea despre textul, literar sau nonliterar: rezumatul, povestirea, aprecieri
sumare referitoare la texte lirice şi epice.
C. Elemente de construcţie a comunicării:
1. Lexicul. Familia lexicală (numai cuvintele obţinute prin derivare), câmpuri
lexicale. Utilizarea corectă a cuvântului; sinonime, antonime. Noţiuni de fonetică:
sunet – literă, grupuri de litere; diftong, triftong, hiat; despărţirea cuvintelor în
silabe.
2. Noţiuni elementare de sintaxă: propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată;
dezvoltarea propoziţiei simple; fraza. Morfosintaxa: părţile de vorbire/ părţile de
propoziţie (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar).

Clasa a VI-a:
Programa recomandată pentru elevii din clasa a V-a, la care se vor adăuga următoarele:
1. Autorul, eul liric şi naratorul; figuri de stil: tipuri de epitete, hiperbola, antiteza;
tipuri de rimă, măsura ritmul, texte literare populare şi culte; texte nonliterare
(anunţul, ştirea, afişul).
2. Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea, cererea, telegrama,
cartea poştală); scrierea funcţională: textul de tip informativ: oferire de informaţii
privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare; instrucţiuni privind efectuarea
diverselor acţiuni.
3. Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Relatarea. Argumentarea
unui punct de vedere. Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrierea.
Povestirea. Portretul. Scrierea despre textul literar: aprecieri simple referitoare la
organizarea textelor epice şi lirice studiate.
4. Elemente de construcţie a comunicării:

1

B. amfibrahul. intonaţia. pleonasmul. Elemente de construcţie a comunicării: a. jargonul. substantive defective de singular sau plural. locuţiunea adjectivală. morfosintaxă: verbe copulative. Structurarea mesajului operei literare. joncţiunea. compunerea). impersonale. la speciile literare studiate în clasele a V-a şi a VI-a. 3. omografe. Vocabularul: dublete etimologice. Programa recomandată pentru elevii claselor a V-a şi a VI-a. topica. 5. a. interogaţia şi exclamaţia retorică. conversiunea. funcţiile sintactice specifice părţilor de vorbire care se declină. 2. Genuri şi specii literare (caracteristici): liric. oda. omofone. 2. Conţinuturi: 1. scrieri SF. 5. substantive colective. despărţirea în silabe a derivatelor şi a compuselor. Conţinuturi: 1. Structura operei literare. modurile personale şi nepersonale ale verbului – funcţii sintactice. cuvinte polisemantice. invocaţia. asonanţa). verbe personale. 2. tipuri de sinonime. următoarele: 1. Metafora. b. 4. omonime. 4. 2 . discursul. 2. B. Tipuri de ritm. 4. neologismele. locuţiunea verbală. sensul cuvintelor în context. Structuri în textele epice (procedee de legare a secvenţelor. Piciorul metric bisilabic. îmbogăţirea vocabularului (derivarea. tautologia. limba vorbită. Elemente de construcţie a comunicării: a. spaţiu). epic. Versul liber. Cuvinte şi construcţii incidente. evitarea greşelilor de folosire a neologismelor. unităţi frazeologice – rolul acestora în asigurarea expresivităţii limbii. inversiunea. Programa recomandată pentru elevii claselor a V-a. poemul eroic. polisemia în raport cu omonimia. relaţia text. limba scrisă. Clasa a VIII-a: A. cuvânt. predicative şi auxiliare. c. formule şi clişee internaţionale. mijloace de realizare a relaţiilor sintactice în propoziţie şi în frază: flexiunea. substantivul şi locuţiunea substantivală. anacolutul. c. frază. Alegoria. limba literară. punctuaţia lor. adjectivul. proverbul. juxtapunerea. funcţii sintactice. Structuri în textele lirice (concordanţa dintre forma fonetică şi grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta). tipuri de omonime. Clasa a VII-a A. substituţi ai substantivului. Versificaţia. limba populară. Antiteza. diatezele verbului. argoul. 3. la care se vor adăuga următoarele: 1. la care se vor adăuga. rolul sufixelor în realizarea sensului cuvintelor (tipuri de sufixe). II. b. a VI-a şi a VII-a. tipuri de sinonime. balada cultă. propoziţie. romanul. psalmii. timp. 3. Genuri şi specii literare. pauza. Figuri de stil. Figuri de stil: repetiţia (aliteraţia. derivatele parasintetice. paronimele. Tipuri de rimă. imnul.

exemple. Domenii tematice: _ (la alegere) – Adolescenţa / Joc şi joacă _ (la alegere) – Familia / Şcoala _ (la alegere) – Lumi fantastice /Aventură. modele 2. viziune despre lume. relaţia parte de propoziţie – parte de vorbire. 3.  textul critic în raport cu un text literar. Notă Acestor conţinuturi li se adaugă toate conceptele de specialitate asimilate în gimnaziu.  texte ficţionale şi texte nonficţionale. Conţinuturi:  niveluri ale receptării textelor. Subiectul. (predicativa). structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare. (subiectiva). III. Domenii şi conţinuturi 1. Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. tipuri de subiect. Învăţământ liceal Notă La toate clasele şi la toate etapele concursului se vor avea în vedere aspectele normative ale limbii române.  schema comunicării concepută de Roman Jakobson (componentele şi funcţiile actului de comunicare).  temă. imaginaţie. Clasa a IX-a I. 2. b. sufixoide. Prefixoide. Predicatul. Competenţe generale 1.  componente structurale şi expresive ale textelor ficţionale / nonficţionale. adevăr. inclusiv cele recomandate în ediţia a II-a a DOOM. motiv. III. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare. rolul neologismelor în dezvoltarea sinonimiei. tipuri de predicat. călătorie _ (la alegere) – Iubirea / Scene din viaţa de ieri şi de azi _ (la alegere) – Confruntări etice şi civice / Personalităţi. c.  modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare (aparţinând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite). Delimitarea materiei 3 . realitate. II. Folosirea modalităţilor de analiză tematică.  „eu ficţional“ şi „eu real“. Argumentarea în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.  tipuri textuale şi structura acestora.  ficţiune. invenţie.

producerea unui text ficţional/ nonficţional.  sensuri multiple ale textelor literare. Competenţe generale 1. Delimitarea materiei • etapa locală / sector: basmul. 2. Notă Acestor conţinuturi li se adaugă toate conceptele de specialitate asimilate în anii anteriori. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor.  temă şi viziune despre lume.  structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare. Conţinuturi A. II. paralelă. două romane Conţinuturile vizate de programă vor fi aplicate în: 1. 3. Conţinuturi  expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul literar-artistic. 2. povestirea. • etapa municipală/ judeţeană: două teme. III. un roman • etapa naţională: basmul. 3. Folosirea modalităţilor de analiză tematică. 3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare. comprehensiunea / interpretarea unui text la prima vedere ficţional / nonficţional. Clasa a XI-a I.  calităţile generale şi particulare ale stilului. Comprehensiunea şi interpretarea textelor.  interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară. redactarea unui eseu structurat / nestructurat. nuvela. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare. producerea unui text ficţional / nonficţional.  componente de structură. Argumentarea unor opinii în diverse situaţii de comunicare. 2. în diferite situaţii de comunicare. II. de tip argumentativ . de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ. Competenţe generale 1. analiză.• etapa locală / sector: două teme. structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare. 2. redactarea unui eseu structurat/ nestructurat. 3. • etapa naţională: trei teme. paralelă. Conţinuturile vizate de programă vor fi aplicate în: 1. analiză. nuvela. Argumentarea unor opinii în diverse situaţii de comunicare. 4. comprehensiunea/ interpretarea unui text la prima vedere ficţional / nonficţional. nuvela • etapa municipală / judeţeană: basmul. Clasa a X-a I. Conţinuturi din domeniul literaturii 4 . de tip argumentativ.

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare. comprehensiunea / interpretarea la prima vedere a unui text literar / nonliterar. 3. Curente culturale / literare în secolele al XVII-lea – al XVIII-lea: umanismul si iluminismul. II. 5. Forme hibride ale civilizaţiei româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea. care să vizeze combinarea perspectivei hermeneutice şi a celei contextuale. compararea şi / sau evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare. Curente culturale / literare în secolele al XVII-lea – al XVIII-lea: umanismul si iluminismul. Conţinuturi din domeniul limbă şi comunicare Se vor actualiza achiziţiile anterioare. simbolism. Romantismul. Formarea conştiinţei istorice. Competenţe generale 1. 2. Conţinuturi 5 . formularea unor puncte de vedere proprii asupra fenomenului literar / cultural vizat de operele studiate / conţinuturile programei. Latinitate şi dacism. Rolul literaturii în perioada paşoptistă. Criticismul junimist. Perioada veche. realism. 2. Rolul literaturii în perioada paşoptistă. simbolism. Perioada modernă: secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. realism. Argumentarea unor opinii în diverse situaţii de comunicare. Latinitate şi dacism Perioada veche. Delimitarea materiei • etapa locala /sector: Fundamente ale culturii române. Forme hibride ale civilizaţiei româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea. 4. Notă Acestor conţinuturi li se adaugă toate conceptele de specialitate asimilate în anii anteriori. România între Orient şi Occident. Criticismul junimist. Notă Acestor conţinuturi li se adaugă toate conceptele de specialitate asimilate în anii anteriori. Perioada modernă: secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. paralelă.1. Formarea conştiinţei istorice. redactarea unui eseu structurat / nestructurat. de tip argumentativ. Curente culturale / literare în secolele al XVII-lea – al XVIII-lea: umanismul si iluminismul. analiză. Rolul literaturii în perioada paşoptistă. Clasa a XII-a I. 4. Comprehensiunea şi interpretarea textelor. Latinitate şi dacism. stilistică şi de viziune în opera marilor clasici. Curente culturale / literare în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea: romantism. România între Orient şi Occident. 3. Latinitate şi dacism Perioada veche. Fundamente ale culturii române. Diversitate tematică. • etapa municipală / judeţeană: Fundamente ale culturii române. • etapa naţională: Fundamente ale culturii române. III. Conţinuturile vizate de programă vor fi aplicate în: 1. Perioada modernă: secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. 2. 3. producerea unui text literar / nonliterar. Curente culturale / literare în secolele al XVII-lea – al XVIII-lea: umanismul si iluminismul. B. Forme hibride ale civilizaţiei româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea. stilistică şi de viziune în opera marilor clasici. România între Orient şi Occident. Curente culturale / literare în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea: romantism.Formarea conştiinţei istorice. Perioada veche. Formarea conştiinţei istorice. Diversitate tematică.

politic.  adecvare / inadecvare stilistică. Identitate culturală în context european. Notă Acestor conţinuturi li se adaugă toate conceptele de specialitate asimilate în anii anteriori. redactarea unui eseu structurat / nestructurat. tradiţionalism. de tip argumentativ. Etapa naţională – Perioada interbelică: poezia. Literatura aservită ideologiei comuniste. Poezia postbelică. Curente culturale / literare: modernism vs. Poezia postbelică. compararea şi / sau evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii. stilistică şi de viziune în poezia interbelică. comprehensiunea / interpretarea la prima vedere a unui text literar / nonliterar. analiza. inclusiv generaţia 70. Orientări avangardiste. Orientări avangardiste. Curente culturale / literare: modernism vs. producerea unui text literar / nonliterar. Curente culturale / literare: modernism vs. B. Orientări avangardiste. Perioada postbelică. Un roman scris în perioada 1960- 1980. tradiţionalism. tradiţionalism. stilistică şi de viziune în poezia interbelică. tradiţionalism. paralelă. inclusiv generaţia 70. Un roman scris în perioada 1960-1980. Conţinuturi din domeniul literaturii 1. 2. Conţinuturile vizate de programă vor fi aplicate în: 1. Etapa municipală / judeţeană . Conţinuturi din domeniul limbă şi comunicare  tipuri de discurs: publicistic. Literatura aservită ideologiei comuniste. Perioada interbelică: poezia. Delimitarea materiei Etapa locală / sector – Perioada interbelică: poezia. Diversitate tematică. III. Identitate culturală în context european. Curente culturale / literare: modernism vs.A. 2. care să vizeze combinarea perspectivei hermeneutice şi a celei contextuale.Perioada interbelică: poezia. 3. Perioada postbelică. formularea unor puncte de vedere proprii asupra fenomenului literar / cultural vizat de operele studiate / conţinuturile programei. Identitate culturală în context european. 1) 6 . Diversitate tematică.

7 .