You are on page 1of 10

Cuprins

Pag.

Introducere…………………………………………………………………………………………...3

I.Teoria economica ca știință………………………………………………………………………..4

II.Rolul teoriei economice in viața societății……………………………………………………….5

Concluzii și recomări……………………………………………………………………………….10

Bibliografie………………………………………………………………………………………….11

INTRODUCERE

Apogeul științei contemporane îl prezintă descifrarea și relevarea precisă a legilor alcătuirii și dezvoltării materiei . În conformitate cu scopul propus sunt formulate următoarele sarcini:  Stabilirea esenței teoriei economice după aspectele principale ale economiei . 2 . dominant al lumii contemporane .  Structurarea și abordarea economiei ca unitate complexa . Importanța teoriei economice în societate .  Divizarea științei economice din punct de vedere în care societatea rezolvă problemele . prin amploarea și consecințele sale . Economia este o ştiinţă socială care cercetează baza economică a societăţiiu man e . Știința este un fenomen definitoriu .  Reprezentarea științei economice . Scopul cercetării constă în aprecierea teoriei economice ca știință . precum și producerea eficientă de substanțe și bunuri care nu există în natură .  Rolurile teriei economice în societate . Actualitatea şi importanţa temei abordate . a diferitelor ei stări și modificări . Dezvoltarea științei este marcată de o revoluție științifică fără precedent . E a a na l i ze a z ă mo du l în ca re s oc i e ta t e a a d mi ni s t r ea z ă r es ur s e le re l a ti v limitate pentru satisfacerea nevoilor umane nelimitate. Gradul de studiere a temei .

actele şi comportamentele economice referitoare la întreaga economie privită ca agregat sau ca sistem (economia naţională a Republicii Moldova). Ea analizează modul în care societatea administrează resursele relativ limitate pentru satisfacerea nevoilor umane nelimitate.  Macroeconomia reprezintă procesele. agricultură. Relaţiile de producţie au următoarele patru trăsături: au caracter obiectiv şi istoric. determină structura socială în orice ţară. secundar. constituie baza economică a societăţii. Forţele de producţie reprezintă un raport dintre oameni şi natură. care reprezintă un proces de transformare a resurselor de care dispune societatea în anumite produse necesare pentru îndestularea nevoilor umane. consumul) şi reprezintă o încrucişare a circuitelor mijloacelor de producţie. Economia privită în aspect social – economic reprezintă unitatea forţelor de producţie. faptele. 3 . indiferent de dorinţa sau voinţa lor. faptele.). economia regională (economia zonei de Nord. Principalele relaţii economice le constituie relaţiile de proprietate.TEORIA ECONOMICĂ CA ȘTIINȚĂ Economia este o ştiinţă socială care cercetează baza economică a societăţii umane.  economia reproductivă . Economia privită în aspect tehnologic se manifestă în trei forme:  economia resurselor . la ramurile activităţii economice (industrie. de Sud a Republicii Moldova). transportului etc.).  economia naţională . schimbul.  Microeconomia constă din procesele. iar relaţiile de producţie reflectă relaţiile economice dintre oameni. ca unitate complexă. este structurată şi abordată ca microeconomie. Economia . obiectelor de consum. terţiar). actele şi comportamentele care se referă la sectoarele de activitate economică (primar. mezoeconomie. repartiţia. care îşi găseşte expresia în economia ramurilor (economia industriei. bănci etc. care reflectă interacţiunea celor patru faze ale reproducţiei (producţia. unităţile administrativ-teritoriale). economia întreprinderii (firmei). economia sferelor de activitate (sfera materială şi sfera nematerială). financiare şi a forţei de muncă. complexului agroindustrial. servesc ca motor în dezvoltarea forţelor de producţie. transport. faptele. resurselor naturale. Pentru a determina esenţa economiei trebuie de concentrat atenţia la două aspecte ale economiei: tehnologic şi social-economic. I.  Mezoeconomia constă din procesele. macroeconomie şi mondoeconomie. care apar în procesul de producţie. actele şi comportamentele participanţilor individuali la activitatea economică (firme. gospodării familiale. Centru.

faptele. . c) istorismul real (ştiinţa economică trebuie să se bazeze pe situaţia economică reală.sectorul economic terţiar (prestări servicii în bănci. care parcurg în societate. . învăţământ superior.sectorul public (ansamblul întreprinderilor şi asociaţiilor în care statul exercită o influenţă preponderentă). sectorul economic cuaternar(serviciile de informatică. sivicultura. asigurări. Economia normativă arată cum ar fi bine să se desfăşoare activităţile economice şi ce ar trebui de făcut pentru ca procesele să se încadreze în normalitate. cât şi ca întreg considerat la scară planetară sau zonal- internaţională (relaţiile economice internaţionale. actele şi comportamentele subiecţilor economici şi ale comunităţii internaţionale privite atât prin prisma legăturilor economice dintre economiile naţionale. Ştiinţa economică e întemeiată pe trei principii: a) interacţiunea dintre teorie şi practică (teoria serveşte ca condiţie de elaborare a unor decizii referitor la dezvoltarea economiei.). Economia pozitivă evidenţiază ceea ce este în economie şi ceea ce se poate întâmpla. mecanismele de funcţionare a economiei mondiale. Din punct de vedere al modului în care societatea rezolvă sau ar trebui să rezolve problemele economice ştiinţa economică poate fi divizată în economie pozitivă şi economie normativă .  Mondoeconomia constă din procesele. 4 . iar practica determină adevărul teoretic. doctrinele şi procesele economice. În funcţie de relaţiile de proprietate economia include: sectorul privat (ansamblul întreprinderilor şi societăţilor private).). cercetare ştiinţifică şi tehnologică). confirmă sau respinge teoria). b)unitatea dintre analiza micro şi macroeconomică (ea reflectă trei probleme fundamentale: Ce? Cum? Pentru cine de produs ?). dacă se vor produce anumite acte şi procese economice (ea pune diagnosticul la starea economiei şi prognozează dezvoltarea ei viitoare cu ajutorul instrumentelor de analiză economică). Noţiunea “Economie” nu trebuie confundată cu noţiunea “Ştiinţa economică”. teoriile. Ultima analizează ideile. Economia ca entitate include diferite sectoare economice: sectorul economic primar (agricultura. transport etc. instituţiile economice internaţionale etc. sectorul economic secundar (industria prelucrătoare. construcţiile şi lucrările publice).sectorul mixt (ansamblul de întreprinderi constituite în baza alocării capitalului privat şi celui public). pescuitul). industria extractivă. să ţină cont de condiţiile istorice specifice a ţării respective).

 Tipuri de comportament economic ce reflectă activitatea economică. omul a tins să-şi satisfacă anumite necesităţi vitale. datorită particularităţilor fenomenului economic. în funcţie de nevoile şi interesele lor.Motivaţia activităţii economice – premisa apariţiei Ştiinţei economice. vei mînca pîinea ta. în vederea producerii.” În procesul de producere a bunurilor materiale. Materiale (obiecte). (forțe motrice ) . omului. de la o esenţă mai puţin profundă la o esenţă mai profundă. activitatea economică nu ar avea sens. respectiv. Oameni apți de muncă .  Interese . II. Purtători ai motivației Munca sau energia  Forme de organizare a activității economice fizică și intelectuală a economiei . Totalitatea de: 3. Pe parcursul existenţei sale. Totatitatea de factori şi 2. În acest sens. “activitatea economică” umană. concretizate în comportamente ş i decizii privitoare la atragerea şi folosirea resurselor economice rare. Deci. verificabilă pe cale experimentală. Unelte de munca . un drum de la simplu la 5 . ca o „cunoaştere veridică a realităţiilor economice. este în fond. omul permanent se perfecţionează ca subiect social. actelor şi reacţiilor oamenilor. prin simulare şi scenariu”. Totalitatea de resurse condiţii pentru producţie: umane :  Necesități .  Motice de activitate. De altfel. în sens contrar. Ştiinţa economică – ca şi oricare altă ştiinţă -este întotdeauna imperfectă pentru că este drumul general alcunoaşterii. schimbului. obiectul de studiu al ştiinţei economice. distribuţiei. şi Biblia ne vorbeşte direct despre aceasta idée : “În sudoarea frunţii tale. care reprezintă domeniul fundamental şi complex al activităţii umane care cuprinde ansamblul faptelor. de la fenomenul practic la esenţă. viaţa economică include: 1. Ştiinţa economică se defineşte relativ diferit.ROLUL TEORIEI ECONOMICE ÎN VIAȚA SOCIETĂȚII 1. consumului de bunuri.

Mecanizarea progresivă crează o permanentă armată industraială de rezervă ce menţine salariile la limita sărăciei. XV – inceputul sec. teoria mîinii invizibile iniţiată de Adam Smith. Contradicţia de bază a economiei. Plusvaloarea este diferenţa dintre valoarea mărfurilor produse şivaloarea forţei de muncă ce s-a utilizat. Drept forme relevante de acumulare au fost: experienţa. Cei care au definitivat procesul apariţiei ştiinţei economice sunt fondatorii curentelor respective:liberalismul economic cu Adams Smith şi David Recardo. curentul marxist. care ar reprezenta echilibrul dintre interesele diferitelor grupuri şi pături sociale şi reflecatea lui în politica social- economică a statului. neoclasic.complex. Plecînd de la teoria ricardiană a valorii-munca. proprietarii mijloacelor de producţie. deprinderea în domeniul de producţie. cît şi nevoilor şi activităţilor unui popor. De asemenea . hrematistica care analizează relaţiile de schimb ce apar între casele de sclavi(=arta de aface bani)şi. bazată pe libertatea cererii şi a ofertei. mişcarea practicienilor – mercantelismul(spaniol/ bulionist. diferă doar nuanţele şi modalităţile 6 . Apariţia ştiinţei economice are loc odată cu acumularea cunoştinţelor economice prin citeva etape: etapa preistorică. căt şi „teoria de muncă a valorii mărfii”. Legităţile şi esenţa activităţii economice. de adevăr. francez /polbertist. 2. Contradicţia dintre concentrarea de capital în puţine mîini şi organizarea de masive structuri disciplinate de muncitori de către industrie va provoca în mod necesar explozia revoluţiei sociale şi "exproprierea expropriatorilor". desigur. britanic/ commercial) doctrină economică bazată pe ideea că puterea unei naţiuni poate fi mărită dacă exporturile suntsuperioare importurilor. o cunoaştere mai aprofundată care se apropie asimptotic deinfinit. În economie. deduce că salariul primit de muncitori esteexact costul de producţie. XVII. iar cumpărătorii umblă după preţuri mici. Principiile economiei politice sînt aplicabile atît nevoilor şi activităţilor unui om sau afaceri. oiconomia. Din acest motiv. Karl Marx elaborează o teorie care prezice evoluţia socioeconomică viitoare şi invită muncitorii să participe activ accelerînd transformarea sistemului. au fost gîndite „legi ale comportamentului producătorului şi consumatorului” şi este binevenită conturarea unui compromis în societate.voaloarea reprezintă cantitatea de muncă masurată în timp utilizată la producerea unei unităţi marfare. Relaţiile de producţie în sistemul capitalist şi superstructura juridică ce emană din ele determină ca plusvaloarea să fie insuşită de burghezie . a preţului şi a comerţuilui. Forţele sistemului împing clasa dominantă spre o continua acumulare de capital ce duce la diminuarea ratei beneficiilor în locul concentrării capitalului în foarte puţine mîini. apariţia proprietăţii private. stau la baza mecanismului de autoreglare a pieţii.dirigismului economic şi curentul neoliberal. producătorii umblă după preţuri mari. iar forma de bogăţie e aurul înmagazinat şi imobilizat în interiorulstatului . Astfel. începutul erei noastre şi a doua jumătate a sec. antică.

Nevoile nelimitate______1______Legea rarităţii___2___Alegerea____3____Frontiera posibilităţilor de producţie. Astfel. 2. Relaţia 2. armonizarea cărora în cadrul unor sociogrupuri.de abordare de la nivel microeconomic (actele.1 reprezintă contradicţia de bază a economiei: nelimitarea cerinţelor umane şi limitarea calitativă şi cantitativă a resurselor economice. dar se renaşte în timp manifestîndu-se conştientizat sub forma diverselor interse. iar nevoile vizează bunurile pe care ar dori să le consume. comportamentele participanţilor individuali la activitatea economică) la macroeconomie. Raritatea dezvoltă alegerea prin care se acordă preferinţă unei anumite operaţiuni rezolvînd tensiunea dintre nevoi şi resurse – problema generală a economiei. Prin schimbul de mărfuri este posibilă asigurarea ţărilor sărace cu mărfuri necesare. bazat pe diviziunea internaţională a muncii –organizînd prin acest proces. Nevoile _________________________________ interes economic „Resimiţirea deficitului”. repartiţie. ţări se poate asigura printr-un cadru democratic de funcţionare a societăţii. Prin urmare se stabilesc relaţiile de: producţie. Graficul posibilităţilor de producţie: Prin acest proces sunt puse în evidenţă diferitele combinaţii posibile de producţie într-un orizont scurt de timp a două bunuri economice care pot fi obţinute prin utilizarea deplină şi eficientă a unui anumit volum de resurse economice disponibile. fiecărui stat i se oferă pposibilitatea de a-şi organiza activitţile economice. aşteptarea omului de a însuşi unele bunuri. utilitate şi optimalitate. schimb. putem delimita o relaţie cauzală de determinare a principiilor de bază a economiei: 1. consum. se distinge prin satisfacere. Respectiv. (1) Datorită aprofundării cunoştinţelor în ştiinţa economică. Astfel. pentru o persoană fizică resursele reprezintă venitul de care dispune. 7 . specificarea statelor după activitatea lor economică efectivă. formîndu-şi astfel economia naţională. ia naştere economia mondială ce funcţionează ca un sitem complex. Aceasta se realizează prin calculul economic de raţionalitate.

inflaţia. au adus un impact negativ asupra sistemelor naturale. iar volumul extragerii resurselor naturale negenerabile – a atins cote astronomice. 8 . cheltuieli enorme militare. a cărui una din sursele principale de declanşare este raritatea resurselor petroliere. Rolul negativ Dezvoltarea şi aplicarea intensivă a ştiinţei economice face vizibil decalajul între statele puternic dezvoltate şi cele slab dezvoltate. 3. se atestă un şir de alte probleme globale ale economiei mondiale: criza alimentară. Producţia mondială a devenit o sursă masivă de distrugerea mediului ambiant. drept exemplu pot servi războaiele şi conflictele internaţionale ce au la bază atît motive politice cît şi de interes economic. De altfel. asimilraea oceanului planetar şi a cosmosului pentru progresul şi bunăstarea popoarelor. activităţile secolului XX. goana după titlul „Cel mai dezvoltat stat al lumii” sau „Monopolul lumii” devine secol cu secol cît mai josnică. De asemenea. un exemplu potrivit poate servi conflictul America – Irak. De asemenea. În zilele noastre.

CONCLUZIE Citatul “ Dacă cineva nu a obţinut un cîştig rezonabil. modul şi timpul. ne dezvaluie rolul ştiinţei economice pentru fiecare om în parte. cît şi cultural şi. de a reflecta gîndirea umană prin caracteristicele şi aspectele fundamentale ale curentelor economice de bază care constituie apariţia ştiinţei economice. Datorită abordărilor conştiente şi pozitive ale economiei s-au dezvoltat popoare atît economic. a formula principii. economiştii construiesc diferite modele ale economiei pentru a descrie modul de funcţionare al acesteia. a stabili legăturile trainice . optimalităţii şi raţionamentului. în acelaşi timp. 9 . A gîndi ca un economist înseamnă a pătrunde cu mintea fenomenele şi procesele economice şi a le înţelege. a depista esenţa acestora. ci profitul cu orice preţ. Aşa cum inginerii construiesc diferite modele pentru a studia caracteristicile unei maşini. Solidaritatea umană şi ajutorul necondiţionat al comunităţilor sărace nu prea îşi mai găsesc locul. noţiuni proprii realităţii economice. Aspectele de natură economică au modelat şi influienţat gîndirea umană şi istoria mai mult decît toate curentele filosoficesau acţiunile armate. înseamnă că a greşit undeva. practicilor şi politicilor economice. În anumite zone de putere economică reflectarea calităţilor umane este văzută ca fiind perdantă pentru că de multe ori scopul nu mai este asigurarea bunăstării comunităţii umane. traduse economic. cît şi de a reprezinta relaţiile economice care apar între agenţii economici în procesul realizării activităţii economice. Aceste comparaţii.” de Xiannian. ca componentă a societăţii: de a dirija acţiuni. se regăsesc în elaborarea şi aplicarea teoriilor. de a prezenta modele operaţionale care pot fi aplicate în scopul eficienţei. din cauza unor influienţe negative le abordărilor economice au fost distruse vieţi omeneşti sau civilizaţii înfloritoare.

http://www. Tipografia din Cimişlia 6. prin intermediul conceptelor sale.scritube. Valeriu Umanet.com/economie/TIINA-ECONOMIC-CONINUT- EVOLUIE241910718. Dex. Bucureşti 7. Dicţionar economic 2.php 10 . observăm că ştiinţa economică permite întotdeauna cunoaşterea complexă a mecanismelor şi a problemelor constante. Deci. Nellz Filip.com/economie/ECONOMIA-SI-STIINTA- ECONOMICA1659714. 2009 4. 2007. Gheorghe Răboacă . Niculescu. oricare ar fi unghiul de abordare a economiei. “Teorie Economică”. ed. Cristian Niculescu. BIBLIOGRAFIE 1. Bucuresti 2014 3. Dumitru Ciuciur . „Economie”. Ala Moraru. 1998 5. Chişinau. editura Univers Enciclopedic. „ Introducere în economie”.php 8. Bucureşti. ea generează o panoramă constructivă a societăţii şi ocupă rolul de dirijor şi adjutant în reglarea condiţiilor de bunăstare individuală şi a societăţii în întregime. ‘’Metodologia cercetarii stiintifice economice’’. Olga Sorocean. http://www. Astfel.scritube.