You are on page 1of 14

Universitatea Bucureşti

Facultatea de Istorie

Proiect de cercetare

România în Primul Război Mondial

Profesor: Vasile Popa
Student: Augustin Poenaru

Istorie și politică militară în România secolelor XIX-XXI

București
2015

1

2 .

Cu toate eforturile făcute. Feldmareşalul german August von Mackensen urma să forţeze Dunărea. După o serie de succese obţinute pe frontul din Transilvania. ministrul Franţei la Bucureşti. Brătianu solicită prin intermediul ataşatului militar al Franţei din Bucureşti. regele Ferdinand. îşi avertiza superiorii că diviziile germane comandate de generalul Kurt von Morgen au trecut la o ofensivă în zona Rucăr-Dragoslavele. C. care să-şi facă auzit punctul de vedere şi să colaboreze la conducerea operaţiunilor. inclusiv oraşe importante precum Braşovul. deplasându-le pe frontul din Dobrogea. Mărăşeşti şi Oituz. Guvernul francez consimte. Inamicul cucerise deja sudul Dobrogei şi se pregătea să ocupe întreaga provincie. contele de Saint Aulaire. unităţile române aflate aici nu au putut să facă faţă furibundei contraofensivei germano-bulgare. La 3/16 septembrie 1916. fapt care crea îngrijorare în rândul autorităţilor militare şi guvernamentale române. pericolul nu a trecut. România intra în Primul Război Mondial pentru înfăptuirea dezideratului unităţii naţionale depline. colonelul Maurice Despres. a urmat un adevărat dezastru la Turtucaia pe 28 august/10 septembrie unde trupele române au suferit pierderi considerabile. comandamentul militar român a retras forţe importante din Transilvania. şi-au întărit efectivele şi dotarea tehnică. În aceste condiţii. Generalul Berthelot şi refacerea Armatei Române în Moldova. La 15/28 august 1916. un general francez calificat. Joffre desemnează ca şef 3 . La 1/14 octombrie 1916. La acestea se adăuga ofensiva declanşată de trupele germano-austro-ungare. expedierea a 20 de ofiţeri francezi de la diferite arme şi cu experienţă pe câmpul de luptă pentru a acorda asistenţă autorităţilor militare române. Deşi iniţial ofensiva a fost oprită de către Divizia 22 Infanterie. Marile victorii de la Mărăşti. În aceste condiţii foarte dificile. I. când au fost eliberate unele teritorii. care profitând de inactivitatea forţelor franceze de pe frontul de vest. în calitate de comandant suprem al Armatei Române. a cerut autorităţilor franceze. să trimită pe lângă Înaltul Comandament român.

Generalul D. Dificultăţile erau agravate de inerţia completă a ruşilor. Nici nu mai am sângele rece necesar pentru a scrie mai departe. aglomerarea şoselelor şi căilor ferate.Marea victorie anunţată s- a sfârşit cu desăvârşit fiasco! Înfrângere completă. La acestea.Este o debandadă generală a vedea puhoiul de fugari. mai ales în timpul retragerii în Moldova: 290. într-un veritabil exod’’ pe fondul avansării ofensivei inamice.C.000 4 . se impunea înlocuirea şefului Marelui Stat Major al armatei române. generalul Al.. Dificulăţile erau amplificate de pierderile umane şi materiale mari. Duca relatează în memoriile sale că Ion I. Tristeţea şi deznădejdea se făceau tot mai simţite. aproximativ 50. la 250000 de soldaţi şi ofiţeri. „un element de o deosebită valoare şi care prin inteligenţă. se adaugă cantităţile importante de armament. deoarece armata sa. iar restul de 100. La 20 noiembrie 1916. Retragerea în Moldova s-a făcut în condiţii foarte grele: insuficienţa mijloacelor de transport.al misiunii pe Berthelot. Braţul drept al generalului Prezan era un tânăr ofiţer. A aprobat. muniţie şi echipament pierdute. I. însă suveranul nu a fost de acord cu acest lucru şi nici cu Încredinţarea comenzii unei armate. Generalul Berthelor avea să constate această stare de spirit şi consemna în memoriile sale că evacuarea se transformase practic . deşi printr-o situaţie foarte critică se retrăgea în perfectă ordine. Iliescu a cerut regelui Ferdinand la 1/14 decembrie 1916 să rămână subşef al Marelui Stat Major. In noile condiţii. Iliescu. in schimb. fapt care echivala cu aproape o treime din efectivul total mobilizat. Ele s-au ridicat. dar şi ţării nepreţuite servicii. maiorul Ion Antonescu.000 morţi şi dispăruţi. dintre care 100.. care nu păreau a ţine cont de situaţie. generalul D.000 de răniţi. adică pe însuşi generalul care îl ajutase în calitate de şef de stat major la Marna. Brătianu plănuise demult plecarea generalului Iliescu şi a stăruit ca în locul lui să fie numit generalul Constantin Prezan. Şapte zile mai târziu.G. Averescu nota în jurnalul său cu vădită amărăciune : . numire a lui ca şef al Misiunii Militare române din Paris. Debandada şi panica au apărut în unele locuri.000 prizonierii şi cei rămaşi în teritoriul ocupat. pricepere şi activitatea lui i-a adus şi lui. comandantul Armatei a II-a prezenta în memoriile sale situaţia tot mai gravă existentă pe front: . pe când armata lui Averescu pierdea necontenit în drum oameni şi materiale. suferite de armata română în timpul operaţiunilor militare.. conform datelor oficiale. e şi dureros şi revoltător’’.

în special a epidemiilor de variolă. Prezan a fost informat de generalul Zaharov. dar şi greşelilor şi ezitărilor unor generali şi ofiţeri români. La 1 Ianuarie 1917. Mulţi medici francezi au căzut la datorie. condiţiile igienico-sanitare erau foarte precare. In asemenea condiţii. căStavka nu este de acord cu reorganizarea. refacerea şi instruirea armatei române în spatele imediat al trupelor operative deoarece acţiunea era periculoasă. muniţiunile şi materialul de război de care avea nevoie şi la înălţarea moralului ei. aprovizionarea ei cu armament. Nu trebuie să trecem cu vederea nici moralul scăzut al ostaşilor români. Mortalitatea a crescut atât de mult încât autorităţile administrative din oraşele şi comunele moldovene nu mai puteau face faţă cu îngroparea cadavrelor. la începutul lunii martie 1917. lipsei de sprijin efectiv din partea aliaţilor.de puşti (67% din total). Alături de medicii. Astfel. Berthelot şi a militarilor săi. care constituiau cantităţi apreciabile de arme raportate la gradul modest de înzestrare a trupelor române. în special al Rusiei. generalul C. înaltul Comandament rus indica ca loc de desfăşurare a operaţiunii sudul Rusiei Şeful Marelui Stat Major al armatei române notează într-un raport 5 . Ele au secerat zeci de mii de vieţi omeneşti în rândurile militarilor şi civililor. au acţionat cu abnegaţie şi devotament colegii lor din Misiunea medicală franceză. comandantul suprem al trupelor ruse de pe frontul românesc. Lupta cu bolile era foarte grea deoarece nu existau medicamente suficiente. Marele Cartier General rus nu era de acord ca această acţiune să se desfăşoare în Moldova. De aceea. 250 mitraliere (55% din total). Un contemporan al evenimentelor afirma după un deceniu şi jumătate că şeful Misiunii Militare franceze a avut drept sarcină „reorganizarea armatei noastre. se punea cu acuitate problema refacerii şl reorganizării armatei române. Situaţia s-a înrăutăţit şi datorită bolilor contagioase care se răspândeau cu repeziciune. Tocmai acesta era rolul generalului H. Locul unde urma să aibă loc refacerea şi restructurarea armatei române. febră recurentă şi tifos exantematic. după peripeţiile dramatice din campania anului 1916. primarul oraşului Piatra Neamţ cerea preşedintelui Consiliului de administraţie al spitalelor militare Neamţ suplimentarea numărului de gropari întrucât este peste putinţă să se efectueze înmormântările numai cu oamenii de serviciu ai comunei şi cu doi miliţieni ce se dau de garnizoană. Toate acestea s-au datorat superiorităţii inamicului. 450 tunuri (24% din total). surorile medicale şi infirmierele române. a suscitat nenumărate şi aprinse discuţii. Între ei s-au statornicit relaţii de strânsă camaraderie şi prietenie.M.

generalul Berthelot fusese înştiinţat de generalul Janin. Acest lucru nu putea. Lambert. Astfel. ataşatul militar al Belgiei la Paris. Poziţia guvernanţilor ruşi era cunoscută în cercurile politice şi militare aliate.din 1927 următoarele: La 8/21 decembrie 1917." În acţiunea sa pe pământul României. Într-un raport. Curioasă idee.) se spune că el instruieşte pe rege cu sfaturile lui şi se atribuie rezistenţa pe care acesta o opune evacuării trupelor sale în Rusia. E inadmisibil. Refacerea şi restructurarea unităţilor militare ale României se puteau face pe loc. Generalul Berthelot s-a pronunţat împotriva refacerii şi reorganizării armatei române în sudul Rusiei.A. era generată de poziţia diferită faţă de locul de refacere a armatei române.A. Mossolov 6 ." Totodată. Generalul Berthelot avea ca îndatorire esenţială refacerea şi restructurarea armatei române. De fapt.. el urmând să fie preluat de ruşi. (. căci la 7 decembrie 1916. în care sublinia următoarele: „Cartierul General rus nu priveşte fără iritare prezenţa generalului Berthelot alături de regele Ferdinand. Generalul Zaharov era practic adjunctul regelui Ferdinand şi avea comanda efectivă a trupelor româno-ruse de pe frontul din Moldova. într-o ţară în care dinastia găsea un sprijin puternic în armată. ruşii au obţinut deja un succes. Acesta din urmă se exprima reverenţios la adresa şefului Misiunii Militare franceze cu diferite prilejuri arătând că . şeful Misiunii Militare franceze din Rusia că ofiţerii pe care îi comanda nu mai puteau deţine funcţii în conducerea tactică şi strategică a armatei române. el şi-a informat superiorii că această „soluţie" nu este viabilă." Disputa între cei doi şefi. generalul Beleaev. A. Mossolov. aparţinând unor puteri aliate. căpitanul comandant I. M. Şeful Misiunii Militare franceze şi-a dat seama de intenţiile foarte bine ascunse ale autorităţilor de la Petrograd de a subordona integral Regatul român. Wieleman. generalul Beleaev dădea indicaţii ofiţerilor aflaţi în subordine care sunau astfel: „Nu uitaţi că obiectul nostru esenţial este de a împiedica misiunea franceză să reuşească. expedia la 3/16 ianuarie 1917 un raport al ministrului de război al Belgiei. că »Legaţia Franţei era dublată de Misiunea Militară franceză care era condusă de generalul Berthelot a cărui sarcină principală era reorganizarea armatei române. să ducă la o apropiere sensibilă a acestuia de Curtea regelui. fără îndoială. Janin telegrafiază că la «Stavka» se discută ca refacerea armatei română să se desfăşoare între Nipru şi Bug.F. generalul Berthelot a fost obstrucţionat de omologul său rus.dacă generalul Berthelot are pântecul aşa de mare este pentru că va primi toate loviturile de picior în spate pe care i le voi da. publicate recent şi în limba română. afirma în memoriile sale. Sesizând acest lucru.. fost ministru al Rusiei ţariste. Generalul rus A.

Evidenţiind acest lucru. concluzionând că „de fapt intrasem pe mâna unui aliat deopotrivă de periculos. care sacrifica România. Berthelot. generalul Alekseev dorea reducerea efectivelor şi a importanţei Misiunii Militare franceze în România la 400 de ostaşi. întrucât Rusia nu a fost în timpul campaniei din vara şi toamna anului 1916 un aliat loial. cât şi generalul Zaharov. şeful ad-interim al Marelui Cartier General rus. locotenent- colonelul Ion Antonescu.M. El nota în jurnalul său la 31 ianuarie 1917 pe baza unei discuţii purtată cu generalul rus Gurko.Am atunci impresia că ruşii au un gând ascuns să se răscumpere la sfârşitul războiului pe seama României.M. revizuirea programului propus de generalul H. deci să aibă un rol defensiv. iar guvernul Strumer. regele Ferdinand nu erau de acord cu soluţia propusă de ruşi pentru refacerea şi reorganizare armatei române. contele de Saint Aulaire afirma în memoriile sale că: „Planul rusesc a provocat revolta unanimă a sentimentului naţional românesc în rândurile poporului. Berthelot era îndreptăţită. Armata română trebuia în continuare să apere frontul pe Siret. Guvernul. Parlamentul. Soldaţii şi ofiţerii români 7 . autorităţile militare şi politice române justificau punctul de vedere prin faptul că deplasarea în zona indicată de Stavka s-ar fi făcut cu multa dificultate. precum şi subordonarea lui înaltului Comandament rus. constrângere şi teroare posibile să luăm în condiţiile arătate drumul exilului şi al morţii. pronunţându-se categoric împotriva evacuării trupelor româneşti spre răsărit". El protesta. La rândul său. viitorul mareşal." Prin urmare." Temerea generalului H. Şeful Biroul Operaţii din Marele Stat Major al armatei române. Pentru efortul de a recuceri (teritoriul naţional n. cu atât mai mare va fi preţul pe care îl cere Rusia. n-au ezitat de a ne forţa prin toate mijloacele de presiune. că: . Şeful Misiunii Militare franceze în România se temea de atitudinea ostilă a Rusiei.) şi cu cât va fi mai mic efortul armatei române pentru redobândirea teritoriului sau. răuvoitor şi de perfid ca şi inamicul. la membrii guvernului şi la membrii Parlamentului întruniţi la laşi încă din luna decembrie. ca şi la suverani. comandantul de tristă memorie de pe frontul român.n. respingea cu tărie politica duplicitară a Rusiei ţariste. Marele Cartier General român. Marele Cartier General Român a respins iniţiativa rusă făcând totodată o contrapropunere potrivit căreia urma ca reorganizarea armatei române să se realizeze în Basarabia.consemna în memoriile sale că: „Generalul Berthelot nega necesitatea pentru ruşi de a avea în spatele lor un câmp de manevră mai mare." Mai mult. Partea rusă a răspuns negativ motivând că în regiunea Bălti-Chişinău nu există condiţii favorabile pentru cantonarea efectivelor româneşti. prin urmare.

scria în memoriile sale: . cel de război Vintilă Brătianu. pe atunci în misiunea Berthelot. comandanţii de corpuri armate Nicolae Petale. generalul H. 1014) prin care dispunea ca Diviziile 2. Într-un raport adresat la 10/23 ianuarie 1917 superiorilor săi. Marele Cartier General român a trecut deja la reorganizarea „din mers’’ a unităţilor şi marilor unităţi ale Armatei a ll-a. căci. maniera de executare a temelor de instrucţie şi aplicaţii. Sunten in plus şi in plină epidemie de tifos şi sunt şi câteva căzui de holeră. 4 şi 11 infanterie să se reorganizeze în raioanele stabilite Armatei a ll-a.. în decembrie 1934 următoarele: .Într-adevăr. Constantin lancovescu şi Ion Istrate. Ar trebui spus asta ruşilor. Toată lumea se alătură acestei păreri. Se folosea principiul rotaţiei. în pofida frigului care se înverşunează împotriva trupului prost îmbrăcat. generalul C. Brătianu. înghesuirii nesănătoase în bordeie moldave. Diviziile 1. Generalul Berthelot împărtăşea punctul de vedere al autorităţilor române. Ofiţerii şi subofiţerii instructori îmbinau cunoştinţele teoretice cu cele practice. pentru a lua o decizie pe tema noii cereri ruse relative la exodul armatei române dincolo de Nistru. locotenentul Marcel Fontain. şeful Marelu Stat Major al armatei române. regele Ferdinand a convocat un consiliu de război. Sesizând starea de spirit a trupelor române. urmând să înlocuiască pe front Diviziile 6.M. deoarece acestea se aflau pe poziţii. să treacă liniile şi să fie prinşi de inamic mai degrabă decât ruşii" La 6/19 martie 1917. Berthelot s-a pronunţat cu tărie împotriva refacerii şi restructurării unităţilor române In Rusia." Concomitent. 7 şi 15 infanterie. el relevă că „ofiţerii şi soldaţii români sunt unanimi în a declara că dacă o asemenea variantă trebuie să se realizeze vor prefera să dezerteze. Prezan.nu erau nici ei de acord cu posibilitatea replierii în Rusia. Încă din 22 decembrie 1916. Constantinescu. la care au participat pe lângă suveran. În schimb. a epuizării. în ciuda epidemiei România n-a murit.’’ 8 . în condiţiile actuale să reziste la un marş de 300 km. 3 şi 12 infanterie vor fi reorganizate treptat fără a se preciza locul de desfăşurare a activităţii. conducătorul misiunii franceze din Regatul român s-a interesat de modul în care era aprovizionată armata României. el a emis un ordin (nr. în ciuda numeroaselor şi multiplelor greutăţi voite. în ciuda rusului care jefuieşte. Ar fi mari şanse ca aceste boli să se împrăştie de-a lungul regiunilor traversate. prim-ministrul Ion I. ministrul de interne Al.C. îşi amintea după mai bine de 17 ani într-o conferinţă ţinută la laşi. In ciuda foamei.. Moralul ostaşilor începea să crească.Armata română absolut incapabilă. Participant la şedinţă.

Berthelot a acordat o atenţie deosebită şcolilor militare. unde concluziona: „Tot efortul întreprins în favoarea armatei române este cel mai bun sprijin ce poate fi dat întregului Front Oriental. Compania de infanterie avea acum trei plutoane de puşcaşi şi o companie de mitraliere. geniu. lonescu. Potrivit unui cursant. Noua organizare era. Voluntarii sunt buni şi muncesc peste tot..M. căşti de metal. locotenent-colonelul Sancery. Etienne. Generalul H. De la regimentul cu trei batalioane a patru companii de puşcaşi se trecea la regimentul cu trei batalioane a trei companii de puşcaşi şi o companie de mitraliere. el era un om de o rară energie si putere de muncă. iar fiecare companie de mitraliere cuprindea două plutoane a patru piese. viitorul celebru filosof din anii interbelici. puşti mitraliere.. Reliefând acest lucru. epidemiile. La rândul său. Pentru iniţierea în mânuirea noului armament s-a constituit un grup de ofiţeri instructori români şi francezi. comandat de generalul C. ci avea o finalitate bine stabilită. cu sediul în Botoşani a sosit maiorul Dumery. pe atunci tânăr sublocotenent activ în Regimentul 61 Infanterie. lipsuri care nu afectează pregătirea. Potrivit relatărilor aceluiaşi martor ocular. după modelul folosit de alianţă. s-au repartizat ofiţeri.statul major al Diviziei 13 infanterie română cantonată la Hârlău mi-a făcut o excelentă impresie. Principiul care prezida noua instrucţie era o 9 . măşti contra gazelor. căci instrucţia recruţilor şi a cadrelor se face foarte viguros şi s-au înregistrat rezultate demne de menţionat". Şi astfel învingând vicisitudinile iernii. scria într-un raport înaintat generalului Berthelot în data de 10/24 februarie 1917 că . Se făcea un mare salt calitativ datorită armamentului automat performant. Ni s- au adus arme noi : mitraliere St. grup din care am făcut şi eu parte. intendenţă etc. a echipamentului. prin urmare.. mărturisea în memoriile sale publicate după aproape 6 decenii următoarele:." Autorul documentului semnala insuficienţa asistenţei medicale. modernă. La şcoala de ofiţeri în rezervă de infanterie. de o scrupuloasa conştiinciozitate". subofiţeri şi soldaţi francezi. „după câteva zile am început sub conducerea marelui si destoinicului ofiţer francez noua instrucţie în conformitate cu cerinţele războiului modem. Ajutorul dat de Franţa în procesul de refacere şi reorganizare a armatei române nu era întâmplător. grenade. Seriile de instrucţie durau câte zece zile. Nicolae Bagdasar. cavalerie.) Emilian V. Generalul Berthelot exprima acest punct de vedere într-un raport înaintat superiorilor. ne-am organizat şi modernizat subunităţile şi unităţile. Aici au fost repartizaţi ofiţerii instructori francezi foarte destoinici. detaşat pe lângă Corpul 3 Armată român. artilerie. generalul (r. lancovescu." La toate regimentele de infanterie. greutăţile inerente însuşirii tehnicii noi. Ea dorea să consolideze frontul Oriental.

în strânsă legătură cu realitatea tragică a războiului. doar o parte dintre tunurile şi muniţia aferentă a ajuns la destinaţie: 150. Relevând acest lucru.cât mai mare cruţare de vieţi omeneşti. În Modova. s-au expediat din Franţa 230. echipament lunar. în Rusia. muniţii şi echipament.Din nefericire starea sanitară a trupelor continuă să lase de dorit şi ea nu se va ameliora decât dacă ruşii se vor decide să trimită hrană şi să facă un efort serios pentru a-şi spori şi pune în ordine tiansportunle. Ofiţerul francez. iernii foarte aspre cu temperaturi extrem de scăzute şi dezorganizării transporturilor. care ere neobosit şi ţării pe care o reprezenta.000 grenade. întâlnim o adevărată criză a aprovizionării datorită suprapopulării regiunii. Petin avea să consemneze.) Instructia devenise interesantă şi atrăgătoare. (. cântând când se întorceau de la instrucţie la scoală Marseilleza şi marşul Sambre et Meuse’’. La 5/18 iunie 1917. 1. după un deceniu şi jumătate în cartea sa de rememorări: „Suntem în plină dilemă: ne aşteptăm să evacuăm cu forţa refugiaţii din Valahia sau să evacuăm armata. Armata Română se confrunta şi cu unele greutăţi de ordin obiectiv. şeful Misiunii franceze a cerut generalului C. 130 de mortiere. Prezan extinderea competenţelor ofiţerilor francezi pe lângă corpurile de armată şi divizii. 6 de tranşee. generalul V. şeful Misiunii Militare franceze înfăţişa condiţiile igienico-sanitare precare subliniind: .000 arme Le Bel.300. 1957 mitraliere. care începuse să ne trimită armament. generalul Berthelot a reglementat unele chestiune referitoare la transporturile de material. Generalul Berthelot. muniţie. Acest fapt a fost aprobat prin ordin de Marele Cartier General Român.) După dezgheţ am învăţat construirea de tranşee pe care le săpăm noi înşine. după încheierea procesului de reorganizare a armatei române. 92 tunuri grele.. Într-o scrisoare adresată familiei la 28 martie 1917.. în cadrul pregătirii planurilor de operaţii necesare în vederea campaniei ce urma să se desfăşoare. 2736 puşti mitralieră.000 promise. 10 ." Până la 1 martie. Din păcate. (.000 puşti din cele 320. muniţii destinate României. 150 de avioane de cercetare şi de luptă franceze.." Cu toate că.000 tone. echipamente militare. Se convenise să se livreze 125. în special feroviare.. 1500 puşti mitralieră faţă de 6700 promise..000 tone de armament. situaţia nu s-a îmbunătăţit. 89 de tunuri de câmp. insa pentru tot anul 1917 au fost 120. sanitare. toate companiile le manifestaseră adeseori simpatie şi recunoştiinţă. împreună cu statul său major au conlucrat nemijlocit cu Marele Cartier General în vederea elaborării planurilor de operaţii. 430 obuziere grele. pe de o parte fiindcă era ceva nou si cu adevărat instructivă pe de altă parte fiindcă era practică.

Multe dintre ele au fost aruncate pe cheiuri. 11 . ele au micşorat pierderile regimentelor româneşti. De aici pe o distanţă de 6000 km.) dar era necesar să se iniţieze în mânuirea armelor noi trimise din Franţa. Regimentele de artilerie aşteptau în gări tunurile de 75 şi piesele grele în timp ce aviatorii intrau în posesia aparatelor noi. 15 baterii de artilerie alcătuite din 35 de piese de 75 mm. expediate aproape numai din Franţa. Brătianu. prin porturile Arhanghelsk. Armamentul. Acelaşi martor ocular pretinde că din 98 de tunuri de 75 mm. Fontain afirma peste ani cu mândrie: ." S-au ivit totuşi o serie de greutăţi în transportarea noilor materiale. Diferenţa de ecartament între căile ferate ruse şi cele române constituia şi ea o frână în calea operativităţii transporturilor. au fost extrem de utile. vasele româneşti de transport Dunărea". Soseau. Murmansk şi Vladivostok. că au rămas încă cinci divizii care trebuiau înzestrate cu tunuri franceze calibru 77 mm iar transportul cu astfel de mărfuri continuă să fie cu totul neîndestulătoare. Conform relatărilor unui contemporan al evenimentelor. erau oprite de ruşi. intrate in dotarea armatei române. muniţia şi echipamentul modem. Bucureşti". doar 63 au ajuns în România. Autorităţile ţariste din porturile Extremului Orient rus nu se grăbeau la descărcarea navelor cu materiale destinate armatei române. Jiu" ajunse la Romanoff au fost reţinute timp îndelungat nejustificat fără a fi descărcate. 108 mortiere de tranşee şi 2 escadroane de cavalerie. Totodată. 8 de 53 mm. M. în special de artilerie şi aviaţie. un contemporan al evenimentelor. Revoluţia din februarie-martie 1917 a perturbat transportul.. grenade şi cartuşe. care aveau o dotare aproximativ egală cu cea a inamicului. Pe toate tunurile care duceau la barăci.. implicat în comenzile de armament făcute în Franţa. Armamentul. muniţia şi echipamentul dat jos din vase nu au fost reîncărcate în trenuri şi expediate spre laşi." Ofiţerul francez sublinia. fiind expuse intemperiilor. pentru a permite dotarea diviziilor. reorganizare şi instruire a diviziei la care a fost repartizat. conţinând puşti. armamentul. o divizie română cuprindea acum 14 batalioane. Potrivit ministrului de război Vintilă I. de asemenea şi armele. în cantităţi enorme.Un soldat adevărat trebuie înarmat. de asemenea. deoarece au sporit combativitatea şi puterea de foc a unităţilor noastre. deoarece deplasarea se făcea prin Extremul Orient rus. că „instrucţia a fost reluată şi executată cu febrilitate. preciza în memoriile sale la sfârşitul lunii mai 1917. Evidenţiind această febrilă şi neobosită activitate de refacere.C. mitraliere. 16 obuziere de 105 mm. căruţele transportau cutiile marcate cu cele trei culori franţuzeşti. muniţia şi echipamentul erau îmbarcate în trenuri şi se îndreptau spre capitala provizorie a României pe direcţia Bendor-Ungheni-laşi. (. 112 mitraliere. Regimentele reconstituite trebuiau nu numai să se familiarizeze nu numai cu procedeele războiului modern.. Sesizând acest lucru. Unele piese.

Nu este de neglijat nici faptul că însăşi armata ţaristă se confrunta cu nenumărate lipsuri. 10 de la Galaţi." Generalul Berthelot a acţionat pe lângă guvernanţii de la Paris pentru grăbirea înzestrării armatei române.Cu toate intemperiile şi bolile. La 29 mai/11 iunie 1917. la 9 martie 1917.10 reuşi totuşi să creeze 7 aparate de diverse tipuri. mai ales în ceea ce priveşte armamentul performant. Berthelot era informat în legătură cu această situaţie. Atitudinea autorităţilor ruse se explică prin sistemul birocratic existent în ţara vecină şi indolenţa unor angajaţi din transporturi. Concomitent. Berthelot a propus superiorilor dotarea aviaţiei române cu încă 3 escadrile de aparare Nieuport 11 Rhone şi una cu avioane Spad 150 hispana. Berthelot a avut în vedere reorganizarea aviaţiei române. instruirea unităţilor armatei române cu noua tehnică de luptă şi familiarizarea cu noua tactică de război s-a făcut în împrejurări deosebit de dificile.... H. cantităţilor mici de combustibil avute la dispoziţie sau suprapopulării Moldovei. el a adresat un amplu şi documentat raport ministrului armamentului din cabinetul francez. condiţiilor igienice-sanitare precare. hranei proaste. dar care puteau de bine de rău să se tină în aer. De asemenea. cu toate că temperaturile erau extrem de scăzute. generalul H. asigurându-l că „tot ceea ce este dat în mâinile românilor este exploatat de la regiment până la Marele Cartier General. ţinerea unei evidenţe stricte a mărfurilor venite din Franţa până când ele ajung la destinaţie. Escadrila nr. El raporta cele constatate superiorilor de la Paris şi propunea pentru preîntâmpinarea sustragerilor. Dificultăţi majore existau şi în deplasarea materialului aeronautic. relipind. Din păcate. Unul dintre piloţii francezi.M. lipind. 8 de recunoaştere şi 2 de bombardament. solicitând adoptarea cât mai repede posibil a măsurilor necesare urgentării reconstrucţiei complete a diviziilor române. Parisul a aprobat constituirea a patru escadrile de vânătoare. Generalul H. numărul avioanelor ce urmau a fi livrate s-a diminuat începând cu luna februarie 1917. comandantul Escadrilei nr.M.M. reorganizarea. relata în memoriile sale următoarele: „Cu o bucată dintr-o parte şi o bucată din alta.) adică este controlat şi bine întrebuinţat. (. 12 . vremii neprielnice. aviatorii români şl francezi au purtat aprige bătălii aeriene în toată iama anului 1917. socialistul Albert Thomas. La începutul anului 1917. Ele trebuiau să primească mitraliere Wickers. mai performante decât cele existente. căpitanul Paul Blery.stricăciunilor şi furturilor. generalul Berthelot nota în memoriile sale. datorită epidemiilor devastatoare. Ei s-au văzut nevoiţi să recurgă la improvizaţii." Înzestrarea cu armament şi echipament. Înfăţişând pe scurt trista realitate. asamblând. cu nespusă bucurie: .

aducând stocuri de cereale. de orez.epidemia a scăzut în intensitate. conducătorul guvernului provizoriu rus. Al. de cafea. Fontain îşi amintea peste ani că lucrurile reintrau treptat in normal." Un alt ofiţer din cadrul misiunii Berthelot. echipată şi organizată. Au început să circule tot mai multe trenuri. a ordonat suspendarea ofensivei trupelor noastre. el afirma într-un raport înaintat superiorilor. reprezenta un succes al strădaniilor autorităţilor militare şi politice româneşti. la rândul ei. Căile ferate se descongestionau puţin câte puţin. M. aşternuturi. în memoriile sale.mizeriei. Aliaţii.. înarmată. Relevând acest lucru.. Militari mai bine hrăniţi începeau a fi mai bine îmbrăcaţi. obţinând primele succese.’’ Noua armata română. pe 12/25 iulie 1917 „La prânz lovitură de teatru! Generalul Prezan vine şi-mi spune că o 13 . dar şi francezi. La 13 iunie 1917.) Dacă examenul va fi favorabil. căci . Acest fapt a creat stupoare şi indignare în rândurile generalilor şi ofiţerilor români." Aflat în mijlocul evenimentelor. M Berthelot notează in memoriile sale.Inspecţia frontului ruso-român făcută de Albert Thomas a marcat faptul că România nu e colonie rusă şi că Franţa are dreptul să-şi impreune aici cuvântul şi chiar să dea ordine în numele interesului general al Aliaţilor. s-a ameliorat. Kerenski.Încetul cu încetul diviziile renăşteau înarmate şi instruite conform celor mai recente experienţe de război. virulenţa microbiană s-a atenuat (. Ea a constituit o manifestare elocventă a independenţei de acţiune a ţării noastre. de ceai.. contele de Saint Aulaire nota în memoriile sale cu mult optimism şi deplină încredere în victoria finală a puterilor Antantei: ." La 9/22 mai 1917. Ofiţerii de intendenţă răspândiţi prin Basarabia şi Ucraina soseau în România. Berthelot era mândru de activitatea laborioasă desfăşurată în România. dar mai bine instruită. (. vor fi câştigat o mare partidă. care au colaborat strâns şi eficient cu reprezentanţii Franţei la laşi. Petin înfăţişa momentele de maximă încordare prin care trecea România: .în prezent succesul încoronează prima parte a eforturilor noastre: am scăpat România de subjugarea politică şi am refăcut în parte şi în curând totalitatea armatei ei. Trei zile mai târziu. mai puţin numeroasă comparativ cu cea din august 1916.. Fabricile de postav de la Buhuşi. Franţa mai ales trimiteau vagoane de uniforme. reorganizarea armatei continuă fără întrerupere şi din toate părţile îmi vin veşti că instrucţia este făcută cu multă pricepere şi grijă. postav.) Hrana. singurele active în Moldova liberă lucrau din plin.." În pofida greutăţilor întâmpinate. generalul V. că . mai ales cu generalul Berthelot. Mai rămâne acum să ducem această armată la luptă. H... Armata a II-a română a început ofensiva în zona Mărăşti.

Nori grei. ameninţători.Îi cer sa telegrafieze lui Kerenski pentru retragerea ordinului în ceea ce priveşte frontul românesc.) Scerbacev îmi răspunde că este imposibil: telegrama a sosit fără a fi codata. Mulţi ofiţeri. Prietenia româno-franceză s-a cimentat tocmai în aceste condiţii dificile. misiunea Berthelot a avut 41 de eroi. După unele date. în perioada cât s-a aflat în ţara noastră.. 14 . Românii şi francezii au reuşit să înfrunte cu tenacitate greutăţile.. se abăteau atunci asupra ţării noastre. misiunea condusă de generalul Berthelot va trebui să părăsească România. sovietele de pe frontul românesc au ştiut de ea cu o oră înaintea lui şi au comunicat-o trupelor ruse. Ea a reprezentat un element mobilizator contribuind la creşterea moralului trupelor române. Din păcate. Misiunea Militară Franceză a jucat un rol foarte important în refacerea. lovitura morală e dată.telegramă a lui Kerenski ordonă oprirea atacurilor şi suspendarea oricărei ofensive. reorganizarea şi instruirea armatei române. privaţiunile şi vicisitudinile vieţii de tranşee. Dau fuga la Şcerbacev care imi confirmă informaţia." Chiar dacă nu a contribuit direct la obţinerea marilor victorii de la Mărăşti. Primele victime sunt înregistrate la data de 23 noiembrie 1916 când 2 ofiţeri aviatori francezi au dispărut într-o misiune de recunoaştere întreprinsă deasupra Capitalei. elemente hotărâtoare în înfrângerea inamicului pe frontul din Moldova în vara anului 1917. (. subofiţeri şi soldaţi francezi au căzut la datorie pentru eliberarea şi unitatea României. după cum vom vedea. Mărăşeşti şi Oituz.