You are on page 1of 15

1

.................................................................10 Concluzii si recomandari......15 Introducere 2 .......................................................................................................................................... CUPRINS Introducere...............................3 Capitolul I.........14 Bibliografie si webografie.....................................................................................................................................................................4 Capitolul II......................................

care constă în supravegherea întregii economii mondiale. Actualitatea si importanta temei abordate consta in faptul ca in economia globalizată din prezent.  Elucidarea importantei FMI in economia globala. FMI. cât și la nivel de stat.  Dezvoltarea politicii economice de promovare a echilibrului macroeconomic.  Implicarea FMI prin sustinerea sistemului financiar al statelor membre. putere de vot etc. care întrunește aproape toate statele din lume . deductia si inductia. medelarea proceselor economice. credite. cooperarea internaţională este esenţială. supravegherea contribuie la realizarea scopului fundamental al sistemului monetar internațional și anume facilitarea schimbului de mărfuri. care constă în aprecierea politicilor și formularea recomandărilor la nivel de stat-membru. cit in scopul sustinerii programelor de ajustare economica. rata de schimb fixa. În cadrul procesului de supraveghere desfășurat atât la nivel global. Cuvinte-cheie: supraveghere. Obiectul studiului reprezinta relatiile dintre Republica Moldova si FMI. acordarea asistenței tehnice. când politicile promovate de un stat pot afecta multe alte state. FMI supraveghează sistemul monetar internațional și monitorizează politicile economice și financiare promovate de cele 188 state-membre. Activitatea de supraveghere desfășurată de FMI vizează două aspecte-cheie: supravegherea bilaterală. asistenta financiara. Metodologia de cercetare aplicata sunt analiza comparativa. Capitolul I 3 . Scopul principal este studierea si analizarea activitatii FMI in ceea ce priveste monitorizarea acțiunilor și politicilor economice și financiare din țările membre. după necesitate. asistenta tehnica. asistenta tehnica si financiara acordata de aceasta in depasirea dezechilibrului balanteii de plati.și anume 188 state - facilitează această cooperare. resurse. Această activitate este cunoscută sub numele de "supraveghere". contribuind astfel la o creștere economică sănătoasă. și supravegherea multilaterală. În acest mod. FMI elucidează riscurile posibile privind stabilitatea financiară și formulează recomandări privind ajustarea politicilor. servicii și capital între state.  Identificarea etapelor istorice de activitate a Fondului Monetar International. creditarea țărilor membre cu dezechilibre în balanța de plăți. FMI. Obiectivele subiectului de fata sunt urmatoarele:  Stabilirea premiselor de formare a FMI.

I. contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forței de muncă. au intrat automat natiunile reprezentate la Conferinta de la Bretton-Woods din 1944. sigur de aceste ipoteze. atunci fiind invitate sa participe toate statele suverane si independente. A fost constituită prin Tratatul de la Bretton Woods din iulie 1944. adoptat la conferinta de la Brettton Woods. In anul 2000 erau 182 state membre. totalul cotelor-parti ce constituie capitalul sau ajunge la 212 miliarde drepturi speciale de tragere (DST). Pe 22 iulie 1944 a avut loc Conferința de la Bretton Woods pentru restructurarea relațiilor internaționale monetare și financiare. Dar dezmembrarea sistemului monetar international bazat pe fixitatea cursurilor de schimb la inceputul anilor ’70 a modificat fundamental rolul sau.S.I. Liberiei si Noii Zeelande.S. a devenit un instrument de control financiar si de ajutor pentru tarile in curs de dezvoltare.R.. F. cu conditia ca acestea sa puna in practica politici adecvate pentru a ajunge la un echilibru al balantelor lor de plati. echivalentul a 300 miliarde USD.M. iar dupa majorarea din 22 ianuarie 1999.M. care trebuia sa fie asigurata prin finantarea pe termen scurt a deficitelor externe. cunoscută și sub numele de Banca Mondială) și Fondului Monetar Internațional. cu exceptia U. F.I. Peste 40 de țări au participat la semnarea Acordului de la Bretton Woods care prevedea proceduri și reguli care să guverneze economia mondială. care ramane totusi esential pentru stabilitatea sistemului monetar international. Limitarea capitalului sau implica faptul ca imprumuturile trebuie sa fie pe termen scurt. In F. Aceste instituții sunt cunoscute drept gemenii FMI are ca scop principal promovarea cooperării monetare internaționale. Fondul Monetar International a fost creat in scopul regularizarii sistemului monetar international de rate de schimb fixe si de a pune capat frecventelor devalorizari competitive folosite in anii ’30. Actiunea sa consta in a acorda imprumuturi in bani tarilor cu astfel de dificultati. dar activitatile sale financiare au inceput la 1 martie 1947. Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație internațională cu 188 de state membre. Fondul Monetar International a fost creat in mod oficial la 27 decembrie 1945. garantarea stabilității financiare.M. In cursul anilor ’50 . la stabilitate economică și combaterea sărăciei. cand 29 de state au ratificat statutul sau. având ca scop principal promovarea unei economii mondiale sănătoase. a devenit constient de faptul ca fixitatea taxei de schimb. Acest acord a condus la înființarea Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD. nu mai functiona intr-o lume in care costurile si cererile se modificau intr-un ritm si un 4 . pentru a dispune in mod constant de finantarile necesare ajutorarii tarilor aflate in criza. insarcinat sa ajute aceste tari sa depaseasca unele crize temporare de finantare a deficitului balantei lor de plati. facilitarea comerțului internațional. care nu au ratificat atunci tratatul.’60.

F. mai ales in anii ’80.I. F. a trecut de la 60% la 112% intre anii 1980 si 1995. in vreme ce Statele Unite acumulau deficite de plati. a devenit supraevaluat in anii ’60. Intre anii 1980 si 1985 datoria publica a statelor sarace si foarte indatorate s-a dublat.. Economiile lor sunt fragile si exporturile prea putin diversificate. Statele sarace si foarte indatorate se caracterizeaza printr-o puternica dependenta fata de finantarile externe si o mare sensibilitate fata de socurile macroeconomice. Anul 1967 a inaugurat o faza de mare instabilitate. la 263.3% in 1985. si la 394. ei continuau sa apere de-a lungul anilor. bancile centrale europene intervin masiv pe piata schimburilor monetare pentru a apara dolarul. suma avea sa se ridice la 202 miliarde USD.sens diferite de la o regiune a lumii la alta. indicatorul principal al indatorarii.S. ceea ce nu mai putea fi aparat. Criza din 1973 va da institutiei ocazia de a-si reorienta activitatea.M. In realitate. se presupunea a lua sfarsit. sistemul mondial de reglementari se schimba din nou. Ele au acumulat cantitati foarte mari de dolari in rezervele lor pentru schimb monetar. Cresterea pretului petrolului sporeste cresterea preturilor mondiale.I.A. dupa cum am stabilit si in cuprinsul capitolului II.I.3% in 1975. criza ce l-a plasat in centrul dispozitivului international ce are ca scop sa puna in aplicare programe de ajustare structurala. Statele sarace si foarte indatorate se deosebesc de celelalte prin raportul. Japonia si alte tari cu monede sub-evaluate aveau excedente de plata cronice.I. si in care speculantii puteau face – in deplina siguranta – pariu ca monedele supraevaluate vor fi destabilizate. Intrucat tarile in curs de dezvoltare importatoare de petrol figurau printre principalele victime ale acelei crize mondiale. ca in perioada 1985-1990 sa se dubleze din nou. de la 47. Altfel spus. In 1980-1982. ajungand astfel. fondata pe un sistem de rate de schimb fixe. inca din momentul in care a devenit clar ca dolarul U. Ajustarile paritatilor se vor succeda in serie.M. foarte ridicat datorie publica / exporturi de bunuri si servicii raport care a crescut. carora le va consacra apoi o parte importanta din activitatea sa. Insa in 1973.M. a trebuit sa-si redefineasca si sa-si accentueze foarte mult activitatea de asistenta pentru aceste tari. si membrii sai cei mai importanti au continuat sa duca o lupta stralucita.M. inainte de a inceta orice achizitie. pentru a face sa functioneze sistemul ratelor de schimb fixe. F. Cu toata aceasta constientizare progresiva. Germania. trebuia sa-si justifice existenta intr-o lume in care supravegherea sa asupra ratelor de schimb fixe nu mai era solicitata. care a fost cheia de bolta a sistemului de la Bretton Woods.. Misiunea F. Rata datorie publica/produs national brut. Aceste elemente au permis Fondului Monetar 5 . In fata aparitiei atacurilor speculative. de la 82. Cinci ani mai tarziu.7 la 181 miliarde dolari. aceasta schimbare fiind fundamentala.6% in 1995. Aceasta justificare i-a fost data de criza datoriei tarilor in curs de dezvoltare. dar fara sperante. intr-un singur deceniu. ratele de schimb devin oficial flexibile.

La insistentele SUA. Cu ocazia crizei asiatice. un organism care gestioneaza datoria Lumii a Treia. comertul exterior este liberalizat. statele isi fac singure reglementarile.I. participarea F. Incetul cu incetul. esenta politicilor economice a tarilor in cauza.M.M. al caror obiectiv este de a descoperi eventualele vulnerabilitati ale unui sistem financiar. reglementarile privind piata muncii sunt ceva mai lejere. trei preocupari sunt in centrul atentiei sale: stabilizarea ratei de schimb. integrarea regionala si monetara mai ava nsate. cheltuielile publice sunt reduse. o intrebare pertinenta: daca astazi.M.International de a-si regasi rolul. aceasta atitudine se schimba. desemnate in mod uzual prin initialele in engleza „ROSC” (Reports on the Observance of Standards and Codes) si programele de evaluare ale sectorului financiar. Fondul Monetar International si-a fixat doua obiective: restaurarea sau consolidarea marilor echilibre macroeconomice si promovarea reformelor structurale ce intaresc potentialul de crestere economica. Cresterea rapida a pietelor private de capital. prin stabilirea unui raport de forte. de „Grupul celor 7” ca urmare a Raportului „Tietmeyer”. Aceste activitati sunt desfasurate in concordanta cu alte institutii si instante internationale competente. pietele financiare sunt restructurate. In privinta tarilor sarace. iar Fondul va decide sa puna accentul pe o ajustare externa durabila. Cu toate acestea. F. Pentru a merge mai departe. chiar a decide.I. devenind astfel. impreuna cu Banca Mondiala. la un moment dat. ar putea sa-si piarda din nou rolul. ceea ce in final inseamna a controla. comandat in octombrie 1998. Aceasta aprofundare a politicii Fondului se traduce in special prin inlaturarea obstacolelor structurale in calea dezvoltarii. Fondul a inclus in planurile sale mai multe masuri favorabile dezvoltarii. F.I. fondata pe includerea de masuri favorabile dezvoltarii. a pus la punct in special doua instrumente ce fac in prezent obiectul unor experiente-pilot: rapoartele asupra respectarii normelor si codurilor. F. a dereglarii pietelor interne si a liberalizarii ofertei productive. Este incurajata reforma fiscalitatii.I. desemnate cu initialele „FSAP” (Financial Sector Assessment Program). In ceea ce priveste tarile care ies din criza. in special Banca Mondiala si Forum-ul de stabilitate financiara (Forum-ul.M. Fondul a dat raspunsul cunoscut. importanta soliditatii sistemului financiar au scos in evidenta importanta unei supravegheri mai extinse. care sa acopere politicile structurale. consolidarea 6 . la Forum-ul de stabilitate financiara ii confera un nou loc in cadrul acestui proces. Trebuie evitat riscul-sistem si nu sa se lupte neaparat contra speculatiilor financiare. S-a pus. are ca obiect de activitate o mai buna identificare si o tratare a vulnerabilitatilor din sistemele financiare internationale cele mai importante). creat in februarie 1999.. se preocupa in mod special cu identificarea dificultatilor sistemelor bancare susceptibile sa provoace grave dezechilibre macroeconomice.

M.I. Fondul se multumea sa aminteasca faptul ca lupta contra saraciei trecea prin stabilitatea economica. 7 .I.M. Planurile de ajustare structurala nu au permis celor mai sarace tari sa iasa din situatia lor. Numerosi oameni politici si economisti au subliniat efectele dezastruoase ale politicilor macroeconomice impuse de F. Obiective principale ale Fondului Monetar International :  promovarea cooperării monetare internaționale și a stabilității valutare.  stimularea creșterii economice. tarile membre trebuie sa se angajeze sa puna in practica un program ce decurge din cadrul strategic de lupta contra saraciei. Luand in considerare aceste critici. F. Prin largirea campului sau de actiune. FMI considera ca politicile structurale si distribuirea veniturilor era problema exclusiva a guvernelor. Intr-adevar.M. a acceptat sa acorde o atentie sporita impactului social al programelor de ajustare ce beneficiaza de sprijinul sau.M. pentru a le asigura eficacitatea (si de asemenea pentru a evita fraudele) si in paralel intarirea sanctiunilor contra nerespectarii de catre statele membre mai ales a conditiilor privind publicarea datelor.M. Banca Mondiala a considerat ca F. avea tendinta de a pune in practica unele conditii ce intrau in aria sa de competente. precum si pe transparenta si calitatea alocarii fondurilor publice. facand astfel ca aceste doua institutii sa para a fi mai de graba concurente decat complementare. In sfarsit. Aceasta lipsa de flexibilitate a politicii Fondului l-a facut pe acesta sa se intereseze mai mult de reformele structurale si de consecintele sociale ale politicilor de ajustare puse in aplicare in aceste tari.M. obiectand ca lupta contra saraciei nu era prevazuta in statutele sale. care trebuie sa fie in mod clar orientate spre utilizari cu impact puternic in cadrul luptei contra saraciei. cat si chiar in sanul institutiilor financiare internationale) si obligativitatea luptei contra delicventei financiare. Aici aflam si rolul F. dar fara a se asocia la definirea acestor conditii. lupta contra coruptiei (atat ca state primitoare a ajutorului.:intarirea controlului utilizarii resurselor atribuite. program ce a fost elaborat in intelegere cu societatea civila. Pentru a aduce la indeplinire aceasta strategie.I.I. s-a dotat in noiembrie 1999 cu institutii pentru a reduce saracia si pentru cresterea economica. ce s-au substituit institutiilor de ajustare structurala mai profunda. F. F.  asigurarea unui nivel înalt de ocupare a forței de muncă.I. asupra nivelului de viata din tarile in curs de dezvoltare. Pentru a putea beneficia de acestea. Pana la sfarsitul anilor ’80.investitiilor private si punerea in practica a reformelor structurale. largind gama imprumuturilor acordate tarilor in curs de dezvoltare.I. s-a interferat oarecum cu unele din competentele Bancii Mondiale. Accentul este pus in mod special pe buna guvernare. Fondul a inceput sa duca politici de ajustare „cu fata umana”. Subliniind o „neutralitate politica” fata de aceasta problema.

Resursele neutilizabile corespund avutiei in aur si in monede slabe.2 115.6 94. Comitetul Financiar și Monetar Internațional și Consiliul Director. resursele utilizabile reprezinta avutia in moneda tarilor membre care au balante de plati si rezerve puternice precum si avutia in DST. totalul acestor cote se ridică în prezent la aproximativ 311 miliarde de dolari americani.M.  acordare de asistență financiară temporară pentru țările care se confruntă cu dezechilibre ale balanțelor de plăți.1 214.I. 8 . În vârful structurii organizaționale se află Consiliul Guvernatorilor.5 119. precum si «alte avutii».1 Fondul Monetar International. Toți guvernatorii se întâlnesc o dată pe an în cadrul Întâlnirii Anuale a FMI și a Băncii Mondiale.I.0 153. Raportul anual 2000 Resursele totale sunt constituite in principal de avutia in moneda a tarilor membre.2 A. Aici sunt incluse de asemenea si avutia F. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor.8 neangajate nete B.9 108. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani.3 106.8 Rata lichiditatilor.5 63. angajamente lichide 60. Puterea de vot a fiecărei țări este proporțională cu cota subscrisă. FMI răspunde în fața guvernelor din țările membre. Resursele fondului sunt asigurate din contribuția statelor membre.M. adica active diverse.2 Balanta: resurse utilizabile 53. de exemplu imobile. yenul japonez sau lira sterlină) sau în DST. format din guvernatorii băncilor centrale sau miniștrii de finanțe din fiecare dintre cele 188 de state membre. prin plata unor cote în funcție de puterea economică a fiecărei țări.  creditarea țărilor membre cu dezechilibre în balanța de plăți. În urma unei majorări cu 45% a cotei de subscriere începând cu 22 ianuarie 1999. FMI indeplineste urmatoarele functii:  monitorizează acțiunile și politicile economice și financiare din țările membre. resurse utilizabile 19.0 74. Consiliul Director este format din 24 de membri și conduce activitățile curente. in DST si in aur.2 214.8 48.6 54. Fiecare stat achita cota sa la Fond în proporție de 25% într-una dintre valutele acceptate pe plan internațional (dolarul american. euro. precum și la nivel global.4 Minus: resurse neutilizabile 111. (in miliarde DST) Apr.  acordă asistență tehnică. Resursele contului general al F. iar restul de 75% în moneda națională. Resurse 1998 1999 2000 Resurse totale 165. A/B (in %) 32.

M. Cota Republicii Moldova la FMI constituie 123.05 procente din suma totală a cotelor. de exemplu.U. trebuie sa le returneze.2 milioane de Dreptul Speciale de Tragere (DST) (circa 173 milioane dolari S. sumă echivalentă cu 0.). Puterea de vot a Republicii 9 . ce pot fi trase imediat si fara conditii de tarile membre. in vreme ceangajamentele lichide sunt constituite in principal din pozitiile tarilor membre in transa de rezerva.I. Rata lichiditatilor este raportul dintre resursele utilizabile neangajate nete si din angajamentele lichide. ca acorduri de imprumut. fie ca este vorba de acorduri generale sau de noi acorduri.A. 1992. Resursele utilizabile neangajate sunt disponibile pentru finantarea programelor. Capitolul II Moldova a devenit membru al FMI la 12 august. si din suma eventualelor imprumuturi pe care F.

dumnealui reprezintă. premierul Vlad Filat spunea că Fondul Monetar este un colac de salvare pentru economia ţării. Guvernul a acumalat faţă de FMI datorii de peste 330 de milioane de dolari.Moldova în cadrul FMI este de 1973 voturi. relaţiile dintre FMI şi Republica Moldova au fost întrerupte de trei ori. economia Republicii Moldova putea intra în colaps. Ciprul. D-na Armine Khachatryan este reprezentantul permanent al FMI în Moldova. acordurile Stand-by (SBA). la sfârşitul anului 2009. In 2007 misiunea Fondului Monetar a suspendat negocierile cu Guvernul pe durata campaniei electorale. preşedintele de atunci al ţării. Mecanismul finanţării reformelor structurale (STF). În ultimii zece ani. Ulterior. Moldova a beneficiat de următoarele acorduri cu FMI pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale autorităţilor: Mecanismul de finanţare compensatorie şi excepţională (CCFF). Dl Max Alier este şeful misiunii FMI (negociatorul principal) pentru Moldova. De atunci. Prim Viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei. care pleacă de la un bărbat”. a declarat că Moldova nu are nevoie de niciun dolar din parte Fondului Monetar. iar FMI a acceptat să deblocheze finanţările. Dacă fostul preşedinte al ţării. ceea ce constituie 0. Bosnia şi Herzegovina. Bulgaria. însă. România şi Ucraina. între Guvern şi creditor au apărut noi neînţelegeri..din 2009 numite Mecanisme de creditare lărgită 10 . Guvernatorul Republicii Moldova la FMI este dl Dorin Drăguţanu.FMI se poartă ca o femeie uşuratică. Croaţia. guvernarea comunistă s-a răzgândit. Mecanismele de finanţare lărgită (EFF) şi Mecanismele de reducere a sărăciei şi creştere economică (PRGF) . declara că . fosta Republică Iugoslavă Macedonia. şi uite unde am ajuns”. Guvernator supleant este dl Marin Moloşag. În timpul unei reunini a oamenilor de afaceri. Atunci. atunci. premierul a recunoscut că. Asistenţa financiară Începând cu anul 1993. Moldova a acceptat asumarea obligaţiilor în baza prevederilor articolului al VIII-ea al Statutului FMI la 30 iunie 1995. Israelul. Georgia. Fondul Monetar a împrumut Moldova pentru prima dată în 1993.08 procente din numărul total de voturi. .Vladimir Voronin. Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei.. fără banii FMI. Vladimir Voronin. Muntenegru. În 2004 şi 2009. relaţiile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaţional au trecut dintr-o extremă în alta. de asemenea. a spus Voronin. Dl Menno Snel este Directorul Executiv pentru Moldova în cadrul FMI. Pentru prima dată s-a întâmplat acum 10 ani. Delegaţia a revenit la Chişinău la sfârşitul lui 2009. grupul de ţări Armenia. când a negociat un nou memorandum deja cu Guvernul Filat.Această organizaţie ne-a condus vreme de zece ani. Din 2001 şi până în prezent.

Perspectivele pe termen scurt sînt pozitive. sînt de părere experţii. 1995 1996 58. de o alocare unica de DST in suma de 117.80 149. urmata de un avans de 4. 2006 4-May. O nouă escaladare a situaţiei din Ucraina poate avea efecte negative semnificative în regiune. dar există şi anumite riscuri de scădere a ritmului de creştere economică. al supravegherii bancare. Stand-by 22-Mar. Cresterea economica pentru anul 2013 este de 8.88 88.00 87. operaţiuni monetare şi valutare. Institutul FMI a oferit instruire funcţionarilor din Moldova în astfel de domenii cum ar fi: politici financiare şi elaborarea programelor financiare. analize şi politici macroeconomice.50 32. inclusiv datorită unei creşteri economice fragile în statele care sînt principalii partenerii comerciali ai Moldovei.(ECF).00 EFF 29-Jan. funcţionarii din Moldova au participat la cursurile şi seminarele oferite de Joint Vienna Institute. supravegherea bancară şi diverse domenii ale statisticii. 1994 45. 2010 28-Jan. 2010 28-Jan. politici externe.70 25. al cheltuielilor. de asemenea.88 27.12 ECF 29-Jan. balanţa de plăţi şi statistica financiară publică.00 45. fiind una din cele mai puternice cresteri din Europa.9% fata de anul precedent. avertizează FMI în 11 . PRGF 21-Dec. 2013 184. cheltuieli publice. Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 358.88 Asistenţa tehnică FMI a acordat Republicii Moldova asistenţă tehnică într-un şir de sectoare. precum şi în diverse domenii ale statisticii.80 170. 25.72 PRGF** 5-May.5% in 2015. 1993 16-Mar 1995 51. în astfel de domenii cum ar fi: contabilitatea băncii centrale. al impozitelor şi taxelor vamale.50 20-Dec. inclusiv în cel al managementului fiscal.75 21-Mar.1 milioane DST (cca 504 milioane dolari SUA) la finele anului lunii februarie 2015. EFF 20-May. Tipul acordului/ Data Data Suma Suma resurselor aprobării expirării aprobată transferată sau anulării (milioane (milioane DST) DST) 15-Jan-93 & 19- CCFF Dec-94 -. de asemenea.40 19-May. In 2009 Moldova a beneficiat. 2000 2003 110. 2009 110. al sistemului contabilităţii monetare. Conform raportului World Economic Outlook. 1996 2000 135. publicat de MOLDPRES. 2013 184. al politicii monetare/organizării băncii centrale.70 STF* 16.5% fata de anul 2013.71 milioane DST. administrarea şi reforma politicilor fiscale.-Sep 1993 15-Sep.75 51.00 Stand-by 17-Dec. in anul 2014 Republica Moldova a inregistrat o crestere economica de 3.

s-a observat diminuarea creşterii economice pînă la 2 procente în 2014 şi se anticipeaza stabilizarea acesteia la 4-4. Aceste constatări au fost enun țate de către experții FMI.9 la sută. Șeful misiunii FMI. Fondul anticipează o rată a inflaţiei de 5. faţă de estimările din toamnă.3 la sută. cind echipa de exper ți FMI si-a încheiat misiunea în Republica Moldova. Max Alier. La data de 1 octombrie. a explicat FMI. ministrul Economiei. Oficialul a punctat şi unele recomandări ale misiunii FMI în acest sens. din care face parte şi Republica Moldova.3 la sută în 2015. mai mare decît prognoza din octombrie anul trecut. Autorii acestuia au ezitat să facă o estimare a evoluţiei economiei ucrainene. inclusiv îmbunătăţirea mediului de afaceri.raportul World Economic Outlook.Avînd în vedere dificultăţile actuale din mediul extern şi încetinirea prognozată a performanţei în agricultură.vicepremierul. În cadrul întrevederii au fost puse în discuţie rezultatele misiunii de monitorizare post- program. evoluţia sectorului financiar. precizând că o atenţie sporită trebuie acordată gestionării riscurilor şi asigurării transparenţei în sectorul financiar. Șeful misiunii FMI a mai menţionat că în evaluarea comună realizată de FMI şi Banca Mondială a fost remarcat faptul că Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” ţinteşte obiective relevante.6 la sută. FMI anticipează o încetinire a creşterii economice pînă la 2. Anatol Arapu şi guvernatorul Băncii Naţionale. ministrul Finanţelor.4 la sută.Fragilitatea zonei euro. fapt ce denotă corectitudinea acţiunilor întreprinse de instituţiile de profil..5 procente în perioada 2015-2017”. . care vorbeau de o cifră de 8. a declarat Qimiao Fan. instabilitatea crescută de pe pieţele financiare şi tensiunile geopolitice sporite generate de situaţia din Ucraina reprezintă riscuri importante”. politica monetară şi reformele structurale. Valeriu Lazăr.2 la sută la sfîrşit de an. desfăşurată în ultimele săptămâni de experţii FMI în Republica Moldova cu referire la politicile bugetar-fiscale. Moldova şi Ucraina. dar şi cu reprezentanţii sectorului privat. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a ajuns la concluzia că în Republica Moldova se atestă o evoluţie pozitivă a principalilor indicatori macroeconomici. 4.. după consultărilor purtate cu autorităţile din ţara noastră. Fondul şi-a revizuit în scădere estimările privind deficitul balanţei de plăţi în Republica Moldova. Dorin Drăgu țanu. la 5. sub prognoza publicată în toamna anului trecut. de 3. unele politici naţionale de austeritate bugetară. În ceea ce priveşte regiunea CSI. directorul Băncii Mondiale pentru Belarus. . aceștia au avut o întrevedere cu prim-ministrul de atunci Iurie Leancă. dezvoltarea infrastructurii şi a 12 . a accentuat importanţa promovării în continuare a reformelor structurale în vederea asigurării unei dezvoltări economice sustenabile şi a echilibrului bugetar pentru următoarea perioadă.

13 . conştientizând importanţa acestora pentru realizarea obiectivelor Republicii Moldova privind dezvoltarea economică şi asigurarea bunăstării poporului. Oficialul a confirmat disponibilitatea instituţiei pe care o reprezintă de a susţine Republica Moldova în realizarea Strategiei.capitalului uman. Premierul a specificat că Executivul va depune tot efortul pentru dezvoltarea relaţiilor cu FMI şi cu alte instituţii internaţionale.

Sterian. Bal. Concluzii si recomandari: • După părerea mea colaborarea Republicii Moldova cu oricare dintre organizaţiile internaţionale care au tangenţă cu dezvoltarea economică şi integrarea ţării noastre în cadrul sistemului economic internaţional. Editura UCDC. 4. Bucureşti. şi nu numai. imposibil de atins în lipsa unui oarecare ajutor din afară. Bucureşti. www. 2004. Chiţiba. Ana.org (IMF Survey). 2.imf. este importantă deoarece acestea asigură dezvoltarea RM ca şi subiect pe arena internaţională economică. 3. • Prin prisma acestor proiecte finanţate de către FMI şi Banca Mondială. Economie Mondiaă. 2002. Bucuresti. Constanţa. 14 . L. Editura 1. Economică. Sistemul economiei mondiale. Trebuie doar să acordăm votul de încredere timpului şi acelor persoane capabile de a gestiona corect împrumuturile şi investiţiile venite din partea FMI şi BM. • Dacă aceste investiţii vor fi menajate şi implementate corespunzător atunci avem toate şansele de a înceta a fi una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Republica Moldova are posibilitatea de a atinge un anumit nivel economic. cofinanţatori fiind şi alte organisme/ţări.. 2002. ediţia a II-a. Brown. Starea lumii 1999. Editura Tehnică. Ulterior vom păşi către un viitor mai luminos al Moldovei – dezvolta re economică urmată de o stabilitate politică atât de necesară nouă! Bibliografie si webografie Dumitrescu.

imf. www. www. 15 .md 7.md 5.info 9. www.worldbank.md 8.publika.fisc. www.ro (The East Asian Miracle: Economic Growth and Public 6. Policy).unimedia.monitorul. www.