1

YOGA

NUTRI IEI OMRAAM MICHAEL AIVANHOV

1.NUTRI IA PRIVESTE ÎNTREGUL OM
Azi voi vorbi despre nutri ie i v voi spune lucruri ce sunt de o maxim importan . Foarte pu ini, chiar i cei înv a i i foarte evolua i, tiu aceste lucruri. Pentru început, ar putea s nu par interesante, dar pe m sur ce asculta i i exersa i aceste lucruri,ve i vedea c sunt extrem de bogate i darnice, v pot schimba întreaga existen . Presupune i c pentru un motiv sau altul sunte i lipsit de mâncare câteva zile i sunte i prea slab, chiar i pentru a v mi ca. Pute i fi erudit , bogat, dar nimic din ceea ce ti i sau poseda i, nu poate egala fructul sau bucata de pâine ce o pune i în gur ; o îmbuc tur i reînvia i ! O buc ic e tot ce este necesar pentru a face for ele i mecanismele întregului vostru sistem s înceap a func iona din nou. Exist anumite elemente în alimente care redau s n tatea i vigoarea , mai eficient decât orice gând, emo ie sau putere a voin ei dar nu v da i seama de aceasta, mâncarea are o mic importan pentru voi, în afar de mijloc de a v satisface instinctele i nu vede i c are vreun efect emo ional sau intelectual asupra voastr .Totu i mâncarea e cea care face posibil s face i tot ce face i, s vo rbi i, sim i i, gândi i. Ini ia ii au tiut întotdeauna importan a nutri iei, au descoperit de mult timp c alimentele sunt concepute i preg tite în laboratoarele divine de deasupra cu infinit în elepciune i c ele con in elemente magice care fac posibi l ca omul s aib revela ii. Ei mai tiu c trebuie s creeze anumite condi ii înainte de a beneficia de alimente. De i nutri ia este la originea r zboaielor i revolu iilor,nu se poate spune c lumea o consider de prim importan . Oamenii sunt instincti vi în ce prive te mâncatul, ca i animalele, i nu au no iunea de beneficiu spiritual ce poate deriva din a mânca într -un anumit mod;de fapt ei nu tiu s m nânce. Urm ri i oamenii, ve i vedea cât de mecanic m nânc , înghi ind f r s mestece i l sând tot felul de idei haotice i sentimente s se amestece cu procesul de digestie, secre ie i eliminare a toxinelor. i apoi se mir de ce se îmboln vesc. E din modul lor de a mânca. În familie, to i sunt ocupa i s citeasc , s priveasc la TV, s munceasc pâ n se a eaz la mas i atunci încep s p l vr geasc , s se certe. O mas luat în asemenea condi ii te face s nu mai vrei altceva dup aceea decât s dormi, e ti a a de greu c nu mai ai entuziasm pentru nimic. Dac m nânci cum ar trebui, te sim i în fo rm , lucid i gata de lucru dup mas . ³Cum ar trebui s se m nânce?´. V voi spune ce face un Ini iat. Mai întâi, tiind c trebuie s preg teasc cele mai bune condi ii posibile pentru a beneficia de elementele pe care Natura le-a creat, începe prin a se reculege r mânând t cut i închinându - i gândurile Creatorului (t cerea la mas nu e caracteristic m n stirilor). Ini ia ii i în elep ii întotdeauna au mâncat în t cere. El mai tie c prima îmbuc tur e cea mai important (cel mai important moment al oric rei ac iuni este primul pas) pentru c ea semnalizeaz eliberarea for elor care, odat eliberate, nu se opresc, ci continu pân la cap t : dac începi într -o stare de armonie, orice vei face va fi armonios pân la cap t.

2

Apoi, el m nânc încet i mes tec bine, nu doar de dragul digestiei lui, ci pentru c gura este un laborator spiritual care absoarbe energiile eterice subtile înainte de a transmite p r ile grosiere spre stomac. Gura este pentru planurile subtile ceea ce stomacul este pentru planul fizic, un instrument foarte perfec ionat cu glande pe i sub limba care capteaz particolele eterice, ceea ce explic de ce po i fi complet ref cut i bine dispus, când e ti sl bit de foame, de prima îmbuc tur înainte ca ea s aib timp s ajung în stomac. Gura absoarbe energia i o trimite la sistemul nervos înainte ca alimentele mai pu in subtile s poat ajunge la stomac. S nu v surprind s auzi i c elemente eterice pot fi extrase din alimente. Fructul, de exemplu, este alc tuit din materie solid , l ichid , gazoas i eteric ; to i suntem con tien i de substan a solid i lichid , dar pu ini sunt con tien i de aroma subtil care apar ine zonei aerului. Nimeni nu acord nici cea mai mic aten ie p r ii eterice,care are de a face cu culoarea i mai ales cu via a fructului i care este cea mai important parte din toate, pentru c aceast parte eteric ne hr ne te corpurile mai subtile. Deoarece, pe lâng corpul s u fizic, omul are i altele, mai subtile (eteric, astral, mental, cauzal, budic, atmic, care sunt sediile func iilor fizice i spirituale ) el mai bine s -ar întreba cum s le hr neasc , decât s le lase s fl mânzeasc . Omul tie cu aproxima ie ce s dea corpului s u fizic (zic aproximativ pentru c majoritatea m nânc carne, care e d un toare at ât fizic cât i psihic),dar nu are idee ce s dea corpului eteric (vital), astral (emo ional), mental ,s nu mai vorbim de cele superioare. Dup cum v-am spus e de ajutor pentru corpul fizic s mastic m bine, dar pentru corpul eteric e nevoie s ad ug m ce va în plus: respira ia. La fel cum o briz anim flac ra (sufla i pe o scânteie pentru a aprinde focul) astfel, respirând profund în timpul mesei ajut la combustie. Digestia, respira ia i medita ia sunt forme de combustie, singura diferen fiind în gradul de c ldur i puritatea substan ei. Dac înceta i s mânca i din când în când i r sufla i profund, arderea ce are loc permite corpului eteric s extrag particolele subtile din mâncarea de care ave i nevoie i, cum corpul eteric este centrul vitalit ii, memoriei i sensibilit ii, e spre avantajul dvs. s ave i grij s fie alimentat. Corpul astral este hr nit cu o substan chiar mai subtil decât particolele eterice; emo ii i sentimente. Dac v concentra i asupra mânc rii ce o mânca i cu dragoste, corpul vostru astral v extrage din ea p r ile pre ioase de care are nevoie i ca rezultat, se va umple cu dragoste pentru toat lumea ³v ve i sim i ferici i i împ ca i, doar cu o dorin - s tr i i în armonie cu natura.´Acest sentiment nu prea mai exist azi, pentru c oamenii nu mai au acea atitudine protectoare de a fi aten i i plini de dragoste cu obiectele, copacii, mun ii, stelele etc. sunt prea ocupa i de ei în i i i se simt amenin a i chiar i când sunt în siguran acas sau dorm. De fapt ei nu sunt amenin a i, sentimentul de a fi abandonat de Mama Natur vine din faptul c nu i -au hr nit corpul astral! Când acesta e corespunz tor hr nit, ave i un sentiment minunat de bun stare care te face s fii generos i tolerant în via i dac ai probleme importante de rezolvat, procedezi cu tact i în elegere, tii cum s faci concesii. Pentru a alimenta corpul mental, Ini iatul se concentreaz cu ochii închi i asupra mânc rii; cum mâncarea este pentru el o manifestare a lui Dumnezeu, el încearc s -i vad toate aspectele,de unde vine, ce con ine, ce calit i are, ce entit i au îngrijit -o, pentru c exist fiin e invizibile care au grij de plante i copaci. Mintea îi e preocupat de aceste lucruri în timp ce el extrage elemente din mâncare, care sunt înc mai subtile decât cele necesare corpului astral. O mas luat astfel îl las cu o în elegere pe care nu o avea la

3

început,el vede toate lucrurile mai clar i e gata s fac cea mai exact munc mental . Majoritatea oamenilor î i imagineaz c prin lectur , studiu i medita ie î i dezvolt capacit ile intelectuale....nu, de i studiul i medita ia sunt cu siguran indispensabile, ele singure nu sunt suficiente. Corpul mental trebuie s fie hr nit cu anumite elemente în timpul meselor,ca s fie puternic i rezistent pentru a face eforturi prelungite. Trebuie s în elege i c corpul astral e cel care sus ine emo iile iar corpul mental v sus ine mintea, gândirea; aceste dou corpuri trebuie s fie hr nite corespunz tor înainte de a v a tepta s fi i e gali în fa a sarcinii de a v tr i via a. Pe lâng corpurile eteric, astral, mental, omul are i alte corpuri alc tuite dintr -o substan i mai spiritual , corpurile: cauzal, buddhic i atmic sau centrele ra iunii, sufletului i a spiritului, care trebuie s fie i ele hr nite. Hrana lor e sentimentul de gratitudine fa de Dumnezeu.Gratitudinea care, de asemenea, e pe cale de dispari ie din existen a uman , e cea care deschide u ile spirituale spre toate binecuvânt rile. Totul devine clar, vede i, sim i i , tr i i!Gratitudinea transform materia grosier în lumin i veselie.Înv a i s fi i recunosc tori. Când v hr ni i cele trei corpuri superioare, particolele subtile desprinse sunt distribuite în creier, la plexul solar i toate celelalte organe. V da i seama c ave i i alte necesit i superioare, c lucruri de o natur infinit superioar exist pentru voi, iar aceasta v deschide poarta spre posibilit i mai mari. Când a i terminat de mâncat, nu trebuie s v întoarce i la dispute sau munc , nici s v întinde i. R mânând lini tit un moment i respirând profund, energiile ce le-a i acumulat vor fi distribuite în tot sistemul i atunci ve i fi gata s efectua i orice munc . Nu uita i, începutul este cel mai important moment în toat activitatea.

2. HRANI YOGA
În prezent oamenii sunt dezechilibra i de via a agitat pe care o duc i doresc s încerce orice în speran a de a- i recâ tiga echilibrul.... yoga, zen, medita ie transcedental , relaxare.... Nu am nimic împotriva acestora, dar exist un mod mai s implu i mai eficace de reechilibrare i anume cel de a înv a s mânc m corect. Când m nânci neglijent i indiferent, gr bit, în mijlocul g l giei a discu iilor, tensiunii, la ce bun s meditezi sau orice altceva dup aceea? Teatru! Ar fi mai bine s se f oloseasc aceast ocazie pe care o ave i de dou sau trei ori pe zi, zilnic, pentru a face ceva, cum e faptul de a mânca, care s pun în regul celulele i s v armonizeze întregul sistem. Dac v cer s face i un efort i s mânca i în lini te (re inând u-v nu numai de la a vorbi, ci i de la a face zgomot cu cu itul, furculi a, etc.) s mesteca i fiecare buc ic mult timp i, din când în când, s respira i profund i mai ales s mul umi i cerului când mânca i, pentru toate bog iile con inute în mâncar e e pentru ca aceste exerci ii, aparent neînsemnate, sunt mijloace de dobândire a autocontrolului. Înv ând s control m lucruri m runte, dobândi i control asupra lucrurilor mari. Când v d pe cineva c e neglijent i neatent în probleme m runte, tiu c via a lui a fost dezordonat în trecut i va fi i pe viitor dac nu face ceva în leg tur cu aceast lips , pentru c totul este interrela ionat. tiu c nu e u or s stai t cut în timpul mesei i s te concentrezi numai asupra mânc rii, chiar dac reu e ti s fii lini tit i s - i controlezi gesturile în interior faci g l gie cu sentimentele sau poate ele sunt sub control, dar gândurile hoin resc. Nutri ia este o yoga prin

4

aceea c ajungi, când m nânci, s - i dedici toate eforturile, aten ia, concentra ia i controlul procesului de a mânca. Pentru a putea s - i concentrezi gândurile în timpul mesei, trebuie s fi dobândit obiceiul de a- i controla gândurile în via a zilnic . Dac ai fost atent mereu s nu te la i cuprins de gânduri i sentimente negative, a tunci drumul e pavat i î i va fi u or. Zici ³Trebuie s petreci o via întreag s înve i s m nânci corect?³ Da i nu. E clar c nu toate problemele tale vor fi rezolvate doar pentru c tu m nânci corect, ci acest lucru e un punct de plecare, o trambulin ducând la lucruri extraordinar de benefice,dar nu înseamn c nimic altceva nu e important i c po i s te relaxezi în restul timpului. Pe scurt, e de dorit s m nânci atent, cu vigilen a i e bine s fii atent i vigilent i în timpul zilei. Una nu ex clude pe cealalt . Mâncatul este un ritual magic în care mâncarea se transform în s n tate, for , dragoste, lumin . Observa i-v singuri, dac mânca i într-o stare de mânie, agita ie, nemul umit, ve i r mâne cu un gust amar în gur toat ziua; v ve i s im i nervos i încordat i, dac sunt probleme de rezolvat, ve i fi negativ în reac ii, deciziile vor duce lips de corectitudine i în elegere, nu ve i fi destul de generos pentru a face concesii. Nu are rost s v justifica i ³Nu e gre eala mea, sunt a a de nervos, nu am încotro!´ i apoi s lua i ni te medicamente pentru a încerca s v calma i. Pentru a v ameliora sistemul nervos, trebuie s înv a i s mânca i corect. Orice altceva trebuie l sat deoparte când v a eza i s mânca i, chiar afaceri importante, pentru c singurul lucru important acum e s v hr ni i în acord cu regulile divine. Dac mânca i corect, restul se va aranja de la sine când ve i fi terminat. Astfel economisi i i timp i efort. Nu trebuie s crede i c problemele se rezolv mai b ine i mai rapid dac sunte i încordat i ner bd tor; de fapt inversul e valabil; lucrurile v scap din mâini, zice i lucruri nechibzuite, ave i un efect negativ asupra altora,dup care trebuie s petrece i zile pentru a face repara iile necesare. Majorit atea oamenilor nu v d c i cea mai mic ac iune din via a zilnic , este semnificativ , astfel cum s te a tep i ca ei s vad c modul de a- i dezvolta inteligen a, dragostea, puterea voin ei, e de a mânca în mod corect. To i cred c inteligen a e ceva ce dezvol i prin lectur i studiu, judecând tribula ii când e ti obligat s g se ti o cale de ie ire. Ei cred c inima e trezit când ai o so ie i copii de care s ai grij i s îi protejezi; i c puterea voin ei o dezvol i prin efort fizic, sport, etc.. . dar s - i dezvol i mintea i inima în timpul mesei? P i acest fel de a judeca dovede te c nu au început s în eleag Înv tura. E în timpul mesei când faci munca real , cea esen ial , adic s - i dezvol i inima, mintea, voin a. Poate c nu po i petrece tot timpul în bibliotec i la universitate, poate nu te c s tore ti i nu ai copii, poate nu ai ocazia pentru un efort prelungit, dar cu siguran vei mânca, to i sunt obliga i s m nânce. Vre i s v dezvolta i mintea? De câte ori mânui i ceva pe mas î n timpul mesei, f când-o cu grij , f r a lovi lucrurile unul de cel lalt, f r a deranja pe nimeni, v dezvolta i mintea, deveni i inteligent, atent i receptiv. Când v d oamenii sc pând cu itele i furculi ele, r sturnând lucruri, tiu imediat c ei duc lips de inteligen . Pot avea tot felul de titluri i diplome, dar pentru mine nu au inteligen . La ce bun un titlu dac nu e ti bun s apreciezi distan ele? S zicem c vrei s mu i un pahar; dac nu m sori cu ochiul cât de departe e paharul de alte obiecte, vei doborî ceva i-l vei sparge. Vei zice c acesta este un detaliu, o mic lips , dar una care poate atinge propor ii uria e în evenimentele viitoare din via . Oamenii care sunt neîndemânateci i neglijen i în via î i aduc mari pagube. A nu fi at ent, fie pe o scar

5

mic , fie pe una mare, a face gafe, a r ni oamenii, a deranja lucrurile, sunt toate parte a unei atitudini care provoac suferin i resentimente care necesit ani pentru a fi reparate. Înainte ca eu s iau aceast sticl cu ap de pe mas , îmi amintesc c a fost în frigider, c e umed i alunecoas . Astfel, o terg înainte de a o lua i astfel sunt sigur c nu va c dea. A a trebuie s fie totul, pe mas sau în via . Dac ceva e în afara con tiin ei tale, va fi în afara controlului t u, nu îi vei fi st pân i nu te va asculta. Pentru a controla ceva, trebuie s -l domini în gând. Un alt lucru, înainte de a v a eza la mas , încerca i s v asigura i c nu lipse te nimic, astfel c nu va trebui s v ridica i s aduce i sarea, o farfurie , un cu it. Adesea când sunt invitat, gazda trebuie s p r seasc masa de mai multe ori pentru c a uitat ceva; totu i ar trebui s tie ce e necesar, ea repet acela i lucru în fiecare zi. Dar nimeni nu d nici o aten ie i astfel o via întreag e petre cut întrerupând masa pentru a aduce ceva ce ai uitat. E un semn sigur c nu e ti atent i grijuliu nici în probleme mai mari. V duce asta la succes? Dac încerci s m nânci f r a face zgomot sau a -i deranja pe cei din jurul t u care au nevoie de lini te pentru a se concentra i medita, î i va dezvolta inima. Oamenii gândesc:´Ceilal i? Ce sunt ceilal i pentru mine?´ i de aceea lumea întreag degenereaz ; nimeni nu se gânde te la ceilal i. Oamenii nu sunt capabili s tr iasc împreun , pentru c nu au respect, grij unii pentru ceilal i. A mânca împreun le d o ans s - i dezvolte caracterul i s - i l rgeasc con tiin a. De aceea eu zic c la mas po i înv a controlul supraveghindu - i gesturile i re inândute de la a face zgomot. tiu c v cer ceva ex trem de greu de realizat, dar dac reu i i, oricine va veni va fi uimit i va zice:´Dar nu e posibil, nu -mi cred ochilor!´ Se poate spune cât de departe în evolu ia sa este o persoan dup faptul c e sau nu con tient c nu - i apar ine numai lui, ci unui întreg i armonia întregului nu trebuie s fie perturbat de ac iunile, gândurile i sentimentele lui, g l gia lui interioar . Ve i zice : ´Ce înseamn asta , g l gia lui interioar ?´G l gia e disonan , noi facem g l gie în interiorul nostru cu durerea i nelini tea noastr , rebeliunea i nemul umirea noastr , i asta perturb atmosfera psihic a întregului. Nu ne d m seama cât de d un toare este aceast g l gie pentru noi în ine i pentru oricine altcineva pân vine ziua când sistemul nostru cedeaz i ave m de înfruntat boala psihic sau fizic . În timp ce mânca i,trebuie s v gândi i la mâncare cu dragoste pentru c aceasta o va face s - i deschid comorile pentru voi ... când soarele înc lze te florile,ele se deschid; când el dispare, ele se închid.Dac iubi i mâncarea, o mânca i cu dragoste adev rat , ea se va deschide i va emana o arom pentru voi i v va da particolele eterice pe care le c uta i.Ve i vedea în ce stare minunat v ve i afla, din momentul în care ve i înceta s mai mânca i automat, f r dragoste, doar pentru a umple golul din stomacul vostru. tiu c nu are rost s vorbesc astfel despre dragoste, oamenii nu tiu s se trateze cu dragoste, cum s vorbeasc , mearg , s priveasc i s respire cu dragoste...Ei nu tiu! Ei cred c dragostea înseamn a te culca cu cineva, dar rezultatele dovedesc c aceasta nu e dragoste, dac ar ti, într -adev r, s se iubeasc , Cerul ar fi cu ei. În timpul mesei, po i s - i dezvol i mintea i inima i voin a, din moment ce pentru a dobândi obiceiul de a fac e gesturi re inute, inten ionate, armonioase, se folose te voin a. Când e ti nervos, ia urm toarea mas ca o ocazie de a te calma, mestec foarte încet i fii atent cu orice gest; în câteva minute vei fi calm din nou.Dac începi ziua în stare de agita ie

6

i mergi la serviciu sau vorbe ti cu cineva f r a face ceva pentru a schimba modul în care te sim i, vei r mâne agitat toat ziua i energia ta se va evapora, ai uitat s închizi robinetul . Exist un remediu simplu i eficace pentru nervi, anume a te opri din orice i s r mâi f r a vorbi o secund sau dou , în timp ce faci un efort con tient pentru a schimba ritul t u, s alegi o alt direc ie i apoi s începi din nou.Când m nânci în lini te i pace interioar , aceea i stare persist toat ziua; dac tr ebuie s fugi de colo colo toat ziua, dac te opre ti pentru o secund vei vedea c lini tea e acolo. Pentru c ai mâncat corect. Dac nu, vei fi agitat i tulburat, nervos i încordat toat ziua, indiferent ce încerci s faci pentru a te calma. Vine ziua când nutri ia va fi cea mai bun yoga, de i nu a fost men ionat mai înainte. Toate celelalte: Radja-yoga, Karma-yoga, Hatha-yoga, Jnani-yoga, Agni-yoga sunt minunate, dar e nevoie de ani pentru a ob ine cele mai mici rezultate, în timp ce Hrani -yoga, cum zic eu, ( Hrani înseamn mâncare în limba bulgar ) rezultatele sunt imediate. E cea mai u oar yoga de înv at, toate creaturile o practic incon tient.Aceast yoga este a a de pu in cunoscut , a a de gre it în eleas , are totul, toat alchimia, toat m agia. Chiar dac e ti cople it de munc sau lucruri de f cut, nu încerca s te ascunzi în spatele pretextului de a nu avea timp pentru via a spiritual ...De trei ori pe zi, zilnic, ai cele mai bune condi ii pentru a comunica cu Cerul, cu Dumnezeu. Se poate s nu ai timp pentru rug ciune, pentru lectur sau medita ie, dar oricine are timp pentru a mânca.De ce s nu folosim acest moment pentru a merge un pas înainte spre perfec iune, trimi ând lui Dumnezeu un gând plin de dragoste i recuno tin . Începe i azi s face i din mesele voastre un moment spiritual, ceva ce e a a de necesar, a a indispensabil. Oamenii cred c ei deja sunt perfec i ( de ce nu, ei se conformeaz legilor societ ii, ei nu fac nici un r u, î i îndeplinesc datoriile profesionale i famil iale ) dar dac nu au i activitate spiritual , lumea divin le va r mâne închis i nu va gusta niciodat bucuria , fericirea, plenitudinea, lumina pe care via a divin o aduce. Da, ei sunt perfec i; dar ce este aceast stranie perfec iune care nu are ti mp pentru suflet i spirit? Desigur, to i trebuie s lucreze pentru propria existen , pentru a supravie ui f r a fi o povar pentru al ii, dar fiecare trebuie s g seasc i câteva minute pentru a hr ni sufletul i spiritul. To i au venit pe P mânt cu o misiune, dar majoritatea sunt prea ocupa i gândindu -se la succesul lor social, crezând c ei sunt perfec i...De ce nu eman lumina dinspre ei, dac sunt perfec i? Pentru c nu au timp, fie pentru via a spiritual sau propriul lor progres.Suntem aici pe P mânt, pentru un foarte scurt timp i când plec m, nu vom putea lua nici una din achizi iile materiale, ma ini, case, posesiuni...Tot ce va r mâne în urm , ni se vor permite doar achizi iile interioare. Acest lucru e ce nu a i în eles într -adev r, i de aceea sunte i cuprin i de activit i materiale. Pentru ce? Ve i p r si totul când pleca i, ve i fi goi, s raci i nenoroci i. Acum ti i c trebuie s lucra i spiritual la mas . Se poate ca rezultatele s nu se vad imediat, poate nimeni nu va aprecia ce înc erca i s face i, dar merge i înainte, continua i s p stra i bog ii spirituale, dezvoltând cele mai bune calit i i virtu i în sinele vostru.Când v întoarce i în urm toarea încarnare, Cerul v va da condi ii mai bune pentru a v ajuta s înflori i în continuare, pentru c a i început munca, adev rata munc , în aceast încarnare.Acest adev r, luat din tiin a Divin , este pentru voi, s o ti i, i chiar dac nu o accepta i, în cele din urm va triumfa, în cele din urm v va ilumina i ve i fi salvat.

7

3. O SCRISOARE DE LA DUMNEZEU
Lua i un fruct... pe moment f r a ne preocupa gustul, parfumul, culoarea; s ne concentr m pe ideea c e o scrisoare scris de Creator cu raze de soare i c via a noastr depinde de felul în care citim aceast scrisoare . Dac nu tim s o citim, nu vom trage multe beneficii din ea; ce p cat! O fat sau un b iat care prime te o scrisoare de la iubit, o cite te i o recite te, cu cât grij o mânuiesc, cât de pre ioas este ea pentru ei. Noi arunc m scrisoarea de la El în co ul de gunoi... nu merit s fie citit ? Omul e singura creatur care nu face nici un efort pentru a descifra aceast scrisoare, chiar i animalele sunt mai interesate, da, vitele de exemplu, ele tiu când nu au citit -o corect i o recitesc. Fructul este o scrisoare de dragoste de la Dumnezeu, care trebuie descifrat . Este cea mai elocvent , cea mai mi c toare scrisoare de dragoste, deoarece ea zice "E ti iubit! Cineva ine la tine a a de mult încât vrea ca tu s ai via i î i trimite mijlocul de a t r i!" Oamenii prefer s înghit în grab i nu fac nici o încercare de a citi ce zice El: "Copilul meu, vreau ca tu s devii ca acest fruct, gustos i dulce i perfect. Acum tu e ti tare i acru, înc necopt i astfel tu trebuie s înve i. Acest fruct s-a copt prin expunere la soare: fii ca el, expune -te la soare, soarele spiritual, i el te va transforma din ceva acid i indigest într -o fiin cu culori cere ti". Asta a pus Dumnezeu în mâncare pentru noi, ca noi s auzim i s ac ion m, se poate ca voi s nu-L auzi i, dar eu Îl aud. Dac tim cum s ascult m, mâncarea ne vorbe te. Ea este lumin i sunet condensate, dar dac gândurile v sunt ocupate în alt parte, nu pute i auzi vocea " luminii ". Lumina i sunetul nu sunt lucruri separate, lumina cânt , ea este muzic . Ar trebui s asculta i muzica luminii; este Cuvântul sacru. S-ar putea, deasemenea, zice c mâncarea este un fel de "radiestezie". Fiecare fiin , obiect î i are propria sa radia ie, iar un radiestezist este cel care prinde aceste radia i i i le interpreteaz . Mâncarea pe care o mânc m a primit radia ii de pretutindeni, din cosmos, soare, stele, cele 4 elemente i toate aceste radia ii au l sat urme care sunt invizibile, dar totu i reale, de forma for elor i particolelor de energie. S -au înregistrat urme ale tuturor fiin elor care au umblat i au muncit pe câmpul unde a crescut i v va spune povestea cum Dumnezeu, soarele, îngerii i oamenii au muncit zi i noapte, umplându -l de propriet i care sunt de folos oamenilor, copiii lui Dumneze u. De i Natura vede cât de ignoran i i somnolen i sunt oamenii, ea este a a de generoas încât zice: " Ce conteaz . Le voi umple mâncarea cu for ele care îi in în via , fie c sunt con tien i sau nu!" Când omul e tot a a de incon tient când m nânc , ca i animalele, mâncarea îi ajut s creasc fizic, îl ine în via , dar nu îi va ajuta spiritual. Pentru a primi cele mai subtile particole din mâncare, trebuie s fii pe deplin con tient, bine trezit, plin de dragoste. Dac întregul sistem e gata s prime asc hrana în acest mod perfect, atunci hrana e determinat s se reverse în bog iile -i ascunse. Ca i cineva pe care îl prime ti cu dragoste, se deschide i î i d tot ce are; dac e ti rea, r mâne închis. Expune i o floare la c ldur i lumin , se va de schide i v va da parfumul ei, dar dac o l sa i la întuneric, afar în frig, nu se va deschide. Hrana r mâne i ea deschis sau închis , depinzând de atitudinea celui care o ia; când ea se deschide, v d tot ce are în modul energiilor pure, divine.

4. ALEGEREA HRANEI
Unii oameni nu v d leg tura între ce consum ca alimente i starea s n t ii lor.

8

Totu i, omul î i construie te corpul cu hrana pe care o absoarbe, el e format din ceea ce consum i pentru aceasta trebuie s înceta i s crede i c ve i st r luci de s n tate indiferent ce înghi i i, trebuie s v da i seama c exist un raport între ce mânca i i cum v odihni i. Când v îndopa i cu amestecuri nefire ti, sistemul vostru nu va fi capabil s le elimine i v ve i îmboln vi. E important s fi i aten i la ce introduce i în corpul vostru. Cineva va aduce versul din Evanghelie în care Iisus zice c nu e important ce intr în om, ci ceea ce iese din el... dar acest lucru trebuie interpretat. E ra ional s gânde ti c dac pui murd rie în ceva, va ie i puritate? Dac nu e ti Ini iat cu capacitatea de a transforma orice m nânci în lumin . Ceilal i, dac vor consuma impurit i, ele vor i ie i. Nu e posibil ca ei s le transforme dac nu sunt nici inteligen i, nici puri, nici iubitori i nici buni. Iisus niciodat nu a dat sfatul s se m nânce sau bea orice, nici un Ini iat nu ar face asta. Numai dac tii cum s lucrezi spiritual, s po i neutraliza otrava i impuritatea i s le transformi în lumin e ti liber s înghi i orice dore ti. i contrariul, d ac nu ai decis s lucrezi spiritual, cea mai bun hran din lume nu va putea s te transforme. Este puternic via a interioar a gândului i a sentimentului care este esen ial . tiu c exper ii în regimuri sunt pentru anumite alimente în raport cu a ltele; i ar putea avea dreptate, dar mai întâi e modul în care m nânci. M nânc cât î i place, dar numai dac m nânci într -un anumit fel i în cantit i rezonabile, vei fi s n tos. Am observat c oamenii care urmeaz un regim macrobiotic sau alte regimuri nu devin mai buni sau mai puternici, ci dimpotriv , sunt în stare mai proast . Nu am nimic împotriva macrobioticii, recunosc c e ceva bun în ea, dar nu sunt de acord c hrana sau mâncatul trebuie pus pe primul plan, ca i cel mai important lucru în via . Hrana e doar un mijloc, lucrul important e via a psihic , spiritual , din spatele ac iunii de a mânca. Nici o mâncare minunat nu a împiedicat vreodat pe cineva s fie crud sau r u, sau depravat sau la a dori s domine lumea. Aparent, a fi vegetarian nu ajut la nimic, Hitler a fost vegetarian! În timp ce al ii care au mâncat carne sau orice li s -a dat, au devenit sfin i i profe i. F r educa ie, igien , hran , doar ce g seau, dar cu ceea ce ei considerau cel mai important, spiritul, câteva adev ruri i dorin a nest vilit de a realiza aceste adev ruri, ei au f cut minuni! S ne întoarcem la hrana de fiecare zi. Pe plan fizic, ea nu va fi absolut pur , de cele mai multe ori nu tim ce ni se d , dar în domeniul gândului i sentimentului e diferit, po i alege ce î i place, permi ându- i s iei ceea ce e mai bun i s arunci restul. Gândurile i sentimentele sunt substan a corpurilor voastre mai subtile, i dac vom construi o cocioab , simbolic vorbind, nu ne va vizita un prin sau un înalt prelat, ci un cer etor sau un ho . Ne construim singuri corpurile eteric, astral i mental i destinul nostru depinde de materialul pe care îl folosim. Potrivit calit ii corpurilor noastre mai subtile, vom fi vizita i de entit i str lucitoare sau întunecate, binecuvânta i cu bucurie sau suferin , vom realiza adev rata glorie sau vom sfâr i în întuneric. Viitorul fiec ruia dintre noi depinde de modul în care ne hr nim. Când m nânci hrana inferioar pe plan fizic, ce se întâmpl ? Se vede în felul în care ar i i te sim i i oamenii te întreab ce s-a întâmplat. Dac calitatea hranei î i schimb aspectul, de ce nu ar fi la fel i cu gândurile i sentimentele tale? Unele gânduri, unele sentimente te fac frumos i s n tos, iar altele te fac urât i boln vicios; de ce s nu inem seama de aceasta i s nu ac ion m în consecin ?

9

Înainte de a se transforma pe sine, omul trebuie s dobândeasc noi particole de o calitate mai bun , mai fin . Deci, doar a respecta lini tea la mas nu e suficient, trebuie s umplem aceast lini te cu cele mai elevate gânduri i sentimente, dac e s avem puterea elementului magic care e hrana adecvat pentru corpurile noastre mai subtile. Lini tea nu trebuie s fie un gol, în Natur nu exist a a ceva, fiecare spa iu e umplut cu for e i elemente care devin tot mai pure cu cât sunt mai sus i mai aproape de zonele cere ti. T cerea este o min de aur magic i plin de bog ii. Cele patru elemente ( p mânt, ap , aer, foc ) corespund celor patru st ri ale materiei con inute în hrana pe care o absorbim în fiecare zi. Trebuie s comunic m cu Îngerii acestor elemente când mânc m, Îngerul P mântului, al Apei, al Aerului, al Focului i s le cerem s reconstruiasc corpul nostru fizic i s -l fac a a pur încât s corespund lui Christos.Fiecare Înger reprezint o virtute anume sau o calitate: P mântul - stabilitate, Apa - puritate, Aer inteligen , Foc - dragostea divin . Dac , în timp ce mânc m, omul se leag de ace ti patru Îngeri, particolele ce le prime te vor fi spirituale, cu care el î i poate construi corpurile sale subtile, inclusiv corpul de lumin . Când poate s - i construiasc acel corp luminos numit în Scriptur Corpul Gloriei, atunci el e într-adev r nemuritor. Corpul s u fizic nu dureaz mult, el trebuie s -l restituie, cu toate elementele lui, mamei P mânt de unde a venit. Dar în corpul lui de lumin , Corpul Gloriei, omul tr ie te etern. Corpul Gloriei este un sâmbure eteric, un sâmbure minuscul sau electron pe care -l mo tenim i care trebuie s îl dezvolt m, hr nim i form m, la fel cum mama lucreaz luni la s mân a primit de la tata, ad ugând cel mai bun material pentru a forma fiin a care s mi te lumea, a a trebuie s lucr m noi pe plan spiritual. Dac nu ne gândim niciodat la aceasta, dac nu facem nimic, atunci el r mâne ascuns, arunca t la o parte, înmormântat. Din fericire el nu moare, c ci e f r de moarte, ci a teapt ascuns pân ni se treze te con tiin a s muncim, s -l dezvolt m, s -l facem luminos i puternic. Sunt necesare elemente extrem de pure pentru a dezvolta Corpul Gloriei, dar cele mai intense vibra ii de lumin pot lupta împotriva procesului de boal i moarte, dezorganizare, fermenta ie, dezintegrare, iar când lumina triumf în om, el este nemuritor. Din acest motiv trebuie s înv a i s mânca i i s be i lumina când mâ nca i, fiind absolut siguri c mâncarea voastr v aduce noua via . Dac ve i comunica cu Îngerii celor patru elemente când mânca i, ei vor deveni prietenii vo tri i colaboratori. Uita i -v toate micile griji i gândurile rele care otr vesc mâncarea i v îmboln vesc i conecta i-v cu Îngerii celor patru elemente. Zice i: " O, Înger al P mântului, umple -m cu stabilitate! O, Înger al Apei, umple-m cu puritatea ta! O, Înger al Aerului, umple-m cu inteligen a ta! O, Înger al Focului, umple-m cu Dragostea ta Divin !" Astfel v ve i na te într-o nou via .

5. VEGETARIANISM
Problema nutri iei e una foarte ampl , cu multe ramifica ii. Noi suntem hr ni i nu doar de mâncarea i b utura ce o consum m la mas , ci i de alte lucruri, cum ar fi: sunete, culori, mirosuri. Ideea c în lumea invizibil sunt fiin e care se hr nesc cu mirosuri pl cute (sau rele), d na tere la ideea tradi iei de a arde t mâie în biseric pentru c mirosul pur i pl cut

10

atrage spirite luminoase, iar mirosul gre os atrage entit i diabolice. Spiritele se hr nesc de asemenea cu sunet i culoare, iar acestea pot fi folosite ca mijloc de a le atrage. Marii pictori au tiut acest lucru, ei au pictat Îngerii în culori str lucitoare, cântând muzica c ereasc la instrumentele lor aurii. În Evanghelii se zice:" Sunte i templul lui Dumnezeu cel viu". Dac acesta e crezul nostru, de ce s p t m acest templu cu impurit i? Dac oamenii ar în elege, în primul rând, cum au fost crea i, în atelierele lui Dumne zeu, ar fi mai aten i cu materialul pe care îl folosesc pentru a construi acest templu în care El poate veni i locui. Faptul c omul m nânc carne îl aseam n mai mult cu un cimitir plin de cadavre în putrefac ie decât cu un templu. Fiecare creatur , animal sau om, e liber s - i aleag alimentele, iar alegerea lui este foarte semnificativ . Dac vre i s ti i efectele unei diete carnivore, merge i la Zoo, privi i carnivorele i ve i tii totul despre ele! De fapt nici nu e necesar acest lucru, fiin ele um ane reflect fiecare specimen animal cunoscut, i chiar necunoscut la Zoo, ca dinozauri, mamu i etc. Ve i vedea singuri c marile mamifere carnivore sunt animale însp imânt toare care eman mirosuri extrem de puternice, în timp ce ierbivorele au obiceiuri pa nice, pentru c hrana lor nu le face violente i agresive. Carnivorele sunt f cute iritabile i violente de dieta lor, i la fel e i cu oamenii; cei care m nânc carne sunt mai brutali i distructivi decât vegetarienii. Diferen a între hrana vegetarian i carnivor st în cantitatea de raze solare pe care o con in: fructele i legumele sunt impregnate cu lumin solar în asemenea m sur încât ai putea zice c sunt lumin condensat . Mâncând fructe i legume, absorbi lumin solar i nu e implicat materie rezidual . Pe de alt parte, carnea e comparativ s rac în energia solar i de aceea se stric repede; orice se stric repede este d un tor organismului. Mai exist un pericol în a consuma carne. Când animalele sunt sacrificate ele sunt în panic . Ace ast team umple glandele cu o secre ie letal care p trunde în sistemul celui ce m nânc ... cu efecte dezastruoase asupra s n t ii i vie ii. Zice i:" Da, dar carnea e a a de bun !" Iat -v din nou, gândindu-v numai la gratificarea personal ! Tot ce te intereseaz e pl cerea ta, tot ce conteaz e momentul, chiar dac el înseamn masacrul a milioane de animale... i al t u. Trebuie s ti i c tot ce absorbi i ca hran , devine un fel de anten intern ce capteaz diverse unde... carnea v leag cu zonele inferioare ale lumii astrale i cu fiin ele ce se devor ca animale s lbatice. Carnea este o leg tur invizibil cu teama, cruzimea, senzualitatea, lumea animal . Oricine poate vedea spectrul, ar fi tulburat de culorile din aura dumneavoastr . În sfâr it, este o grav responsabilitate s iei via a unui animal. Nu numai c încalc porunca "S nu ucizi!", ci îi fur animalului ansa de a evolua în existen a prezent . A omorî un animal e nu numai a -i lua via a, ci i ansa ce i-a dat-o Natura. Sufletul animal nu e la fel ca sufletul uman, dar totu i e suflet, iar persoana ce m nânc carne poart suflete de animale în jurul ei, ce se manifest prin ea în mod s lbatic. În lumea invizibil , sufletele animalelor omorâte i mâncate de om se ata eaz de el i cer s fie compensate: " Ne-ai lipsit de posibilitatea de a evolua i acum tu trebuie s ne dai educa ia ce ne-ai furat-o!". A a se explic de ce mul i oameni au reac ii animalice i, dac

11

încearc s - i dezvolte natura superioar , vor fi împiedica i s o fac de celulele de animal din interior, care refuz s asculte. În Genez se zice c , înainte de c dere, când Dumnezeu crea sus inerea fizic a omului, El a zis simplu:" Prive te, i-am dat toate semin ele purt toare de iarb de pe P mânt, i orice copac pe care e un fruct ce are sâmburi, ie î i va fi carne". În ceea ce prive te pe tele, problema e diferit . De milioane de ani pe tii au existat f r condi ii adecvate evolu iei, ei au sistem nervos foarte rudimentar, astfel c s -ar putea spune c mâncându-i, îi facem s evolueze... Pe lâng faptul c pe tele con ine un element numit iod, care a fost destinat pentru aceast epoc . Mâncarea ce o mânc m intr în sângele nostru, i de acolo extrage entit i care îi corespund în Natur . Evanghelia zice:" Oriunde este stârv, vor fi i vulturi aduna i" i acest adev r se aplic pe toate planurile: fizic, astral, mental. Dac dori i s fi i s n tos, nu atrage i vulturi cu stârvuri, pe nici un plan! Cerul nu se va manifesta prin nimeni care e deschis impurit ii fizice, astrale sau mentale. Carnea corespunde unui anumit element în gândurile, sentimentele i ac iunile noastre. De exemplu, dac visa i c ve i mânca carne, trebuie s fi i foarte atent, pentru c asta înseamn c ve i înfrunta o tenta ie de un anumit fel, ducân d la acte de violen , sentimente senzuale i egoiste, gânduri nedrepte; carnea reprezint violen a pe plan fizic, senzualitatea pe plan astral i egoism pe plan mental. Tradi ia zice c înainte de C dere, Adam avea o fa frumoas i str lucitoare, i era îndr gostit de animale, care îl respectau i îl ascultau. Dup C dere, el i -a pierdut fa a pur i str lucitoare, iar animalele i-au devenit du mani. Animalele nu au încredere în om, p s rile zboar la apropierea lui, toat Creatura se gânde te la el ca la un du man i trebuie s existe un motiv: pentru c a c zut din în l imile spirituale. Acum el poate s - i recâ tige splendoarea original , supunându-se legilor Iubirii i În elepciunii, cum o f cea cândva, i s se reconcilieze cu Crea ia. Când o va fac e, va aduce Regatul Domnului pe P mânt. În aparen , r zboaiele sunt cauzate de probleme economice, politice, etc. dar de fapt sunt rezultatul felului în care oamenii taie animalele. Legea drept ii este implacabil . Omul trebuie s pl teasc cu sânge, pentru tot sângele v rsat, omenesc sau animal. Milioane de litri de sânge cerând r zbunarea Cerului s -au absorbit în P mânt, evaporarea lui atrage nu numai microbi, ci i larve i entit i mai joase din lumea invizibil . Aceste adev ruri v sunt înc necunoscute vou i majorit ii oamenilor i nu vor fi, probabil, acceptate, dar sunt obligat s vi le dezv lui fie c le accepta i sau nu. i a a noi continu m s ucidem animalele. Nu ne d m seama c Natura e un organism vast, un sistem a c rui func ionare e pert urbat de uciderea atâtor celule, se creeaz un dezechilibru i nu trebuie s fim surprin i când izbucnesc r zboaiele. Da, milioane de animale sunt m cel rite de noi pentru consum, f r a ti c în lumea invizibil aceste animale sunt legate de oameni i, deci, ucidem oamenii: ucigând animale, ucidem oameni. To i vorbesc de a scoate r zboiul în afara legii, i s aducem pacea cu orice pre , dar pacea nu poate rezista pe P mânt cât timp omorâm animalele.

6. ASPECTUL MORAL
Oamenii î i imagineaz c trebuie s m nânce mari cantit i de mâncare pentru a fi puternici i s n to i, dar de fapt, obosi i sistemul când îl supraînc rca i, procesul digestiv

12

este stânjenit, i, când sistemul nu poate elimina corespunz tor, apare boala... Totul din cauza ideii eronate c trebuie s m nânci mult pentru a fi s n tos. De fapt, pu in foame prelunge te via a. Dac întotdeauna m nânci cât po i i e ti îmbuibat dup fiecare mas , î i lipse te energia, e ti greoi i somnolent i nu ai chef s faci munca de a te perfec iona. Da c , pe de alt parte, p r se ti masa u or fl mând, refuzând alte câteva îmbuc turi care i-ar fi pl cut, corpul eteric, pentru a compensa, merge în zone mai înalte dup elementele de care ai nevoie. În loc de a fi fl mând, e ti vioi i u or, gata de lucru, pentru c corpul eteric a absorbit elementele care sunt superioare mânc rii obi nuite. Mâncând pe s turate, dac sunte i din cei c rora le place s m nânce în exces, v dezechilibra i sistemul i niciodat nu ve i avea destul. Pe lâng îngreunarea sistemului când m nânci prea mult, de asemenea împiedica i corpul eteric s func ioneze a a cum trebuie, ceea ce deschide u a entit ilor din planul astral inferior: v zând abunden a de hran pe care în mod incon tient le -a i oferit-o, se reped la banchet. Dup câteva minute sunte i din nou fl mând. Golul este acolo, mereu, întotdeauna cerând mai mult, i de fiecare dat nedori ii apar din nou. Voi în iv sprijini i furtul, elementele nedorite înfometate din planul astral inferior fiind bine hr nite pe socoteala voastr .Când zic s p r sim masa u or fl mânzi, chiar asta vreau s zic, pentru c dac îi refuza i sistemului vostru totul, corpul eteric nu poate completa diferen a. Dar, dac , s zicem, renun a i la 20 grame din fiecare kilogram, atunci din cauza efectul ui eteric care se adaug , v ve i sim i u or i dornic de munc . Ve i zice: "Dar e a a de tentant s iei!" tiu, dar ce zice i de puterea voin ei, de hot rârea voastr ; acesta e momentul s o încerca i. La petreceri i recep ii trebuie s înv a i s refuz a i, cum fac eu. Ori de câte ori sunt invitat la cin , chiar dac îi spun gazdei, înainte, s nu prepare nimic special, ci doar s -mi dea ni te salat , legume i fructe, nimic mai mult, nimeni nu d vreo aten ie; i când v d cât de pu in m nânc, sunt dezam gi i. Ar trebui s asculte ce le spun. De mult am în eles c , mâncând prea mult, pierdem ceva pre ios i mai subtil decât hrana zilnic de oferit, indiferent cât de suculent e felul de mâncare. Trebuie s înv a i s refuza i când vi se ofer prea mult, a ltfel ve i fi prea plin, prea somnoros s face i ceva meritoriu, munca spiritual e pus la o parte i acolo a teapt . Nu dormi i, e munc de f cut.Desigur, depinde de fiecare s tie cât mâncare s m nânce, nu to i au aceea i capacitate. Am v zut câ iva gurmanzi fenomenali în via a mea. Dar voi tot trebuie s ti i c prea mult mâncare este d un toare s n t ii. În plus, când mânca i mai mult decât e necesar sus inerii, iei de la al ii, i dac to i ar face astfel, ar dezechilibra lumea. Neîn elegeri, revolu ii, r zboaie au un lucru la originea lor: l comia, cupiditatea oamenilor care î i pot permite s acumuleze tot felul de lucruri, alimente, p mânt, obiecte, în dezavantajul altora. Con tiin a colectiv nu este înc suficient trezit pentru a realiza ac easta, nici ca s prevad consecin ele l comiei excesive. Nevoia de a lua i absorbi mai mult decât e nevoie, mai mult decât partea sa, e ceea ce face oamenii s vrea s subjuge totul i s domine, chiar s -i ucid pe al ii. Nesemnificativ i m runt cum poate s par , acesta e punctul de pornire pentru toate catastrofele. Trebuie s fim înv a i de la cea mai mic vârst s control m, m sur m i ordon m acest instinct; dac nu, va atinge propor ii uria e în fiecare domeniu al existen ei noastre i va fi pen tru noi o surs de mare nefericire.

13

Acesta e motivul pentru care un discipol trebuie s înve e s nu treac de anumite limite când m nânc , s se opreasc înainte de a se s tura. Ne tiind când s se opreasc , î i hr ne te dorin ele nenaturale i devine ca oamenii cu prea mul i bani care vor s posede totul; ei deja au tot ce au nevoie, dar ambi ia lor i l comia sunt astfel încât vor s înghit toat lumea. Iisus a zis c e mai u or s treac o c mil prin urechea acului decât s intre un bogat în Împ r ia lui Dumnezeu. 2000 de ani aceast imagine a r mas neexplicat i dac nu vede i în elesul ascuns, e o imagine ciudat într -adev r. De fapt, Iisus se referea nu la corpul fizic, ci la cel astral; corpul astral al unui bogat, corpul dorin ei, când este dila tat de l comie excesiv devine o tumor , una imens care îl împiedic s treac prin por ile Împ r iei, a a de largi cum sunt ele. Corpul astral al c milei e mic, dorin ele ei sunt pu ine, ea se mul ume te cu foarte pu in. Acest lucru îi d posibilitatea s traverseze de ertul, s mearg mai departe când to i au renun at. i astfel, vede i, asta e ce se întâmpl ; cei care nu gândesc în acest mod, care m nânc prea mult pe fiecare plan, î i dezvolt tumori în corpul astral care îi împiedic s treac prin por ile spre Ini iere. Ei, de asemenea fac datorii, luând ceea ce apar ine altora, o atitudine care e împotriva legii lumii spirituale care cere o distribuire a lucrurilor organizat , armonioas , just i echitabil . Dac fiin ele superioare v d c mentalit atea ta e egoist i dur , ele nu te vor accepta printre ele, ci vor zice "Stai acolo cu animalele ce se devor unele pe altele... acolo apar ii". Chiar dac te plângi c e ti devorat, nimic nu te va ajuta, va trebui s suferi. Pân când vei adopta filozofia marii Filozofii Universale, u ile Cerului î i vor fi închise.Tu trebuie s în elegi c nutri ia nu e numai o problem de alimentare fizic , acelea i legi exist i în domeniul gândurilor i sentimentelor. Îndr gosti ii care m nânc pân la sa ietate î i formeaz tumori pe corpurile lor astrale, care vor închide por ile Cerului pentru ei. Dovad c Cerul nu este cu ei e c ei sunt curând dezgusta i, inspira ia îi p r se te, ei se despart sau chiar se ucid unul pe cel lalt. Acum, p r si i ideea c trebuie s mânca i mult pentru a fi s n to i. O mam ar trebui s - i înve e copilul s m soare lucrurile cu aten ie, s în eleag c , luând prea mult pentru el, lipse te pe altcineva de acel ceva, dac nu pe plan fizic atunci pe planurile astral sau mental. Trebuie s ne gândim la al ii. Câ i dintre noi î i împart bog ia dup ce o dobândesc, vreau s zic bog ia gândurilor i sentimentelor? Când sunte i într -o stare minunat ,când v sim i i bogat i fericit în leg tur cu ceva ce v provoac bucurie, v gândi i s împ rt i i acea bog ie celor de lâng voi, care sunt nenoroci i, sau o p stra i toat ? Când deborda i de fericire, da i pu in din aceast abunden i zice i:" Dragi fra i i surori din lume, ce am eu e a a de abundent i minunat c vreau s o împ rt e sc cu voi; lua i pu in din aceast fericire, din aceast bucurie, din aceast lumin !" Dac pute i face asta, dac con tiin a v e dezvoltat suficient ca s sim i i astfel, atunci numele vostru va fi înscris în registrele cere ti ca fiind inteligent i iu bitor. Ceea ce dai va fi creditat în contul t u de unde vei lua când ai nevoie, iar bucuria ta r mâne întreag , nimeni nu i-o poate lua pentru c ai pus-o la loc sigur.În plus dac te vei observa, vei vedea c atunci când ai o bucurie i o ii pentru tine, i se va întâmpla ceva , fiin ele r uvoitoare din lumea invizibil (care urm resc constant) i -o iau prin cineva sau ceva apropiat ie.

14

Î i pierzi bucuria pentru c nu te -ai gândit s o dai lui Dumnezeu, Mamei Divine zicând: " O,Doamne! O, Hran Divin , sunt prea prost s tiu cum s împart aceast bucurie a a c i-o dau ie s o împar i cum crezi c e potrivit". Ei vor vedea -o i o vor depune în b ncile cere ti. Astfel, nu numai c vei fi ajutat, dar faci s beneficieze întreaga lume. De acum înainte, nu uita s p strezi în limite rezonabile mâncarea ce o m nânci i nu uita c mâncatul nu e doar fizic. În plus dac înve i s m nânci con tient i cu dragoste, chiar dac reduci din cantitate , vei extrage o cantitate incredibil de energie. O singur buc ic mâncat a a d suficient energie pentru a trimite un tren în jurul lumii...

7. POSTITUL I. Postitul ca purificare
ti i c atunci când mânca i, sistemul vostru absoarbe ce îi este necesar i încearc s se debaraseze de ce e str in sau d un tor. Siste mul nu poate face aceast eliminare când e supraînc rcat sau când mâncarea ce îi este dat con ine prea multe impurit i. Reziduurile atunci se acumuleaz în diferite organe, mai ales în intestine. Cum putem distinge hrana pur de cea impur ? Hrana care putreze te repede i las multe r m ite în sistem nu este pur , chiar dac e sp lat i g tit . Hrana care nu se degradeaz repede, ca fructele i legumele care sunt pline de energie solar , e pur .Chiar i când e pur , hrana las în urm multe reziduuri în sistem, i de aceea Ini iatul recomand postul din când în când pentru a elibera corpul fizic de impurit i. Postitul e recomandat de Natur , animalele tiu instinctiv c trebuie s posteasc i ele m nânc iarb pentru a le purifica atunci când sunt boln ave. Când mobila e acoperit de praf o terge i, dar când se pune problema de a ne cur a propriul organism cel pu in o dat pe s pt mân astfel c milioane de muncitori, celulele corpului nostru, s poat s se odihneasc , nu face i nimic. Câteodat ave i febr , v curge nasul, erup ii pe piele; este o purificare. Oamenii sunt prea înc p âna i s se purifice singuri, iar organele sunt obligate s o fac singure. Eu sugerez 24 de ore de post în fiecare s pt mân ; 24 de ore nu consuma i nimic altceva decât ap fierbinte. În acest timp lucra i spiritual, v gândi i la fiin ele superioare, asculta i muzic bun i citi i c r i ce inspir , pentru a v purifica gândurile i sentimentele ca i corpul fizic. Dac face i acest lucru regulat ve i constata c rezidu urile ce le evacua i nu au nici un miros; nu fi i ocat, gândi i la mine pe moment ca la un doctor; dac reziduurile eliminate de intestine i prin transpira ie au un puternic miros nepl cut, pute i fi sigur c sau sunte i bolnav sau ve i fi, fizic sau psihic. Ve i r spunde c mirosul depinde de hrana ce o consuma i; nu, dac v ve i urm ri cu aten ie, ve i vedea c atunci când sunte i anxios sau sup rat, furios sau gelos, mirosul se schimb . Mirosul unei persoane este foarte revelator. Primesc foarte multe scrisori ( mai ales de la femei ) zicând: "Eu vreau s postesc, dar când o fac devin urât !". Da, poate la început, dar asta dovede te doar prezen a unui mare refuz de care trebuie s sc p m. La început pute i avea i dureri de cap, palpita ii, senza ii d e le in, dar nu ave i de ce v teme, e normal. Nimeni nu a murit din a posti din când în când, dar mii i mii mor din supraalimentare. Poate fi nou i deranjant pentru sistem la început, dar e doar momentan, i de fapt e un semn bun. Dac pute i suporta pu in nepl cere i s continua i postul, ve i vedea c în o zi sau dou tulbur rile interne dau loc unei lini ti extraordinare.Nu trebuie s judeca i postitul dup primele efecte, nu e implicat nici un pericol; dimpotriv , oamenii care sunt tulbura i sunt chiar cei care au cea mai mare nevoie de post, tulburarea e dat de reziduurile

15

supraabundente v rsate în sânge. Oamenii cred c postul îi sl be te i le d un aspect nes n tos, ceea ce poate fi adev rat la început, dar când devii mai u or, pielea i se lumineaz i e ti mai pl cut la privire. Dac nu cuno ti limbajul Naturii, te po i speria de moarte de un mic disconfort. Crezi:" Cu aceste palpita ii pot s mor, m simt sl bit!" i începi s m nânci din nou, congestionându - i sistemul cum a fost la început. Cum perturb rile dispar când începi s m nânci, tragi concluzia c ai avut dreptate la întreruperea postului, dar nu e a a. Oamenii care sunt serios interesa i de post, trebuie s înve e s gândeasc altfel. Dac sunt tulbura i, nu trebuie s acorde aten ie, ci s continue pân înceteaz tulbur rile, ceea ce va fi în scurt timp. Tulbur rile sunt rezultatul Naturii ce încearc s elibereze organismul de depuneri, iar cel mai bun lucru e s a tept m pân se face acel lucru. Refuzând s a tep i, faci aceea i gre eal ca oamenii care iau pilule pentru a opri febra. Aceasta îi poate face s se simt mai bine pe moment, dar a coborî febra preg te te calea pentru o boal mult mai serioas . E mai bine s l s m sistemul s reac ioneze singur. Când sistemul este supraînc rcat, reac ioneaz f când tot ce se poate pentru a elimina reziduurile i acest proces de a te dizolva i elimina v d temperatura, e cur irea interioar . Cum pute i ajuta sistemul s o fac ? Dac be i ap , ap fierbinte. Câteva ce ti succesive vor coborî febra imediat: canalele se dilat i sângele circul liber, ducând impurit ile afar din corp pe canale normale... Apa fierbinte e esen ial când posti i. Aduce i -o la punctul de fierbere ca s ucide i germenii i l sa i-o s se a eze. Când sp la i vasele cu ap rece, farfuriile sunt înc unsuroase; apa fierbinte e necesar i în organism pentru a dizolva substan e pe care apa rece le las intacte, i le scoate din organism prin pori, rinichi, etc. i ve i fi întinerit. A i putea bea ap fierbinte în fiecare zi, înainte de micul dejun; este un excelent remediu împotriva arteriosclerozei, reumatismului, etc. Apa fierbinte poate s nu fie apetisant la început, dar pu in câte pu in ve i începe s sim i i c devine o pl cere. Apa fierbinte este un remed iu excelent, dar e a a de simpl , ieftin , c nimeni nu o ia în serios. Unul din fra i s -a vindecat de o boal nevindecat de un doctor.Când posti i, corpul vostru eteric lucreaz pentru a aduce puritatea corpului fizic, mai multe elemente subtile, vegheaz asupra corpului fizic i îi red energia când e nevoie; postul face corpul eteric s lucreze, timp în care corpul fizic se odihne te. Dac postul ine prea mult, corpul eteric e epuizat, are de rezolvat prea multe. Corpul fizic i cel eteric sunt parteneri i dac doar unul lucreaz , balan a e dezechilibrat . V-am spus c una din cele mai importante reguli de nutri ie e de a înceta s mânca i înainte de a fi s tui. De ce? Pentru c dac v ridica i de la mas înc fl mând, sistemul vostru reac ioneaz la aceast insuficien , iar corpul eteric asigur ceea ce lipse te; de aceea dac a tepta i pu in, nu v mai e foame i v sim i i mult mai bine decât dac a i fi mâncat pe s turate. Totdeauna p r si i masa u or fl mânzi. Oamenii cred c e mai bine s m nânc i mult, dar nimic nu te face s îmb trâne ti mai repede decât a - i înc rca stomacul. i când zic u or fl mânzi, a a e. Dac v lipsi i sistemul de ceva ce are nevoie o perioad lung de timp, corpul eteric nu poate avea grij de el, dar dac mânca i pu in mai pu in decât obi nui i, v ve i sim i mai u or i mai binedispus din cauza elementului eteric ad ugat. Dac mânca i prea mult, v sim i i greoi i somnoros. De ce? Pentru c somnul e necesar în timp ce corpul eteric

16

elibereaz sistemul de hrana împov r toare. Dac surplusul trebuie îndep rtat, de ce s -l mai acumul m? Crede i c ceea ce v spun nu este foarte important i cu siguran nu e un subiect ini iatic, dar dac p r si i masa de fiecare dat sim indu -v u or gol, dac posti i i be i ap fierbinte din când în când, ve i vedea binefacerile extraordinare chiar i în via a dvs. spiritual . Voi ad uga câteva cuvinte despre cum trebuie s termina i un post care a durat câteva zile... dac mânca i normal brusc, poate fi fatal.Prima zi, lua i câteva c ni de bulion; ziua a doua, sup i biscui i; a treia, începe i s mânca i normal, dar nu prea mult. Astfel, nu risca i nimic; dup un asemenea post sunte i plin de sentimente i revela ii noi, subtile i minunate, v sim i i i ar ta i mai tân r, mai liber , ca i cum ceva greu din sistemul dvs. a fost ars odat cu impurit ile.Frica i ignoran a au împiedicat oamenii s posteasc i s se regenereze.

II.Postul ca form de hran
Problema postului e mult mai ampl decât pare a fi. Omul atrage nenorocirile as upra lui din cauza impurit ii din el, r mas din vie ile anterioare. Fiecare p cat, gre eal i -au l sat semnul, drojdia înc acolo. Postind, elimina i aceste impurit i, iar lumina poate str luci, f cându-v s v sim i i mai u or i mai fericit. Din ace st motiv, marii Înv tori spirituali din toate religiile au recomandat întotdeauna postul. A posti nu înseamn a te lipsi, ci e mai pu in o form de renun are decât de hr nire. Când corpul fizic e lipsit de hran , celelalte corpuri (eteric, astral, mental ) trebuie s munceasc . Exist un principiu în fiecare om ce îl oblig s fac un efort pentru a se împiedica s moar , iar când corpul fizic nu e hr nit corect, alarma se întinde la entit ile din zonele superioare pentru a veni în ajutor cu elemente mai fine din atmosfer . Dac persoana care poste te î i întrerupe respira ia în acel moment, pentru o secund , entit i din zone i mai înalte vor aduce cea mai înalt form de hran . Ini ia ii ne spun c primul om s-a hr nit cu foc i lumin . În cursul involu iei omului, a c zut tot mai jos în materie, iar nevoile lui au devenit treptat mai grele i mai dense pân a fost obligat s se hr neasc a a ca azi. De aceea, Ini ia ii, realizând c modul în care mânc m acum e rezultatul involu iei, fac toate încerc ri le s ne întoarcem la starea originar a omului, înv ându-ne cum s capt m i absorbim elementele cele mai subtile i fine. Ei î i controleaz consumul, ca i când, temporar, ar respinge mai întâi stomacul i apoi pl mânii, pentru a- i elibera gândurile. Acest lucru necesit disciplin îndelungat , chiar în India foarte pu ini au control asupra respira iei. Cei care au acest control, pot zbura în Akasha, eterul cosmic i s dobândeasc cunoa tere total , pentru c ei sunt liberi. Omul a coborât din zonele celeste prin involu ie. Cum a coborât în materie i a intrat în zonele reci la periferie, corpul lui a devenit mai greu i mai dens pân a devenit corpul fizic ce îl tim.Facem la fel iarna când punem haine mai groase pentru a ne proteja de frig. Acum, înainte ca omul s o ia pe calea ascendent înainte de a se întoarce sus, el trebuie, simbolic vorbind, s scape de tot ce îl trage în jos. Postul este mijlocul de a deveni u or din nou, de a i redobândi puritatea i u urin a. Scopul postului totu i, nu e doar de a te ab ine de la hrana fizic , ci i de la anumite sentimente, gânduri negative. În loc s vrem mereu s absorbim, înghi im, acumul m, s lu m prea mult din toate, trebuie s înv m s renun m, s fim deta a i. Aceast acumulare

17

ne face s mergem în jos. Fiecare gând, sentiment, dorin care nu e de natur sentimental ne trage în jos. Avem nevoie de soarele cald i s fim noi în ine. Când am respins toate acumul rile inutile în noi, atunci ne vom sim i transforma i, adu i la via de suflarea divi n . Dac ve i continua s acumula i lucruri în cap sau inim , nu mai ave i loc pentru Dumnezeu i îngerii lui. S nu în elege i gre it; eu nu zic s nu v folosi i de stomac, pl mâni, intestine; nu distrugându-v corpul fizic ve i în elege adev rul. Corpul trebuie s fie intact, cap, inim , pl mâni, stomac, etc. Important este s fie în armonie; acesta este scopul postului.

8. COMUNIUNEA SFÂNT .
Un lucru esen ial la biserica cre tin e sacramentul Sfintei Comuniuni, de i nu Iisus a fost cel care a fondat aceast institu ie. Geneza zice c , secole înainte de Iisus, Melchisedek, preot al celui Prea Înalt, a venit s -l întâmpine pe Abraham cu pâine i vin. Dar comuniunea nu trebuie limitat la a înghi i, din când în când, câteva pi coturi binecuvântate de pre ot. Fiecare din noi e un Mare Preot, e voca ia noastr s ne înf i m înaintea celulelor noastre, în fiecare zi, ca oficiant ce le aduce pâine i vin. Dac juca i acest rol con tient,celulele vor primi o real comuniune, adic elementul sacru le va sancti fica munca,iar bucuria ce o simt în faptul c pot s - i fac munca,se va reflecta în voi.Pentru a în elege misterul Cinei Domnului, trebuie s începe i cu mâncarea, cu hrana. Desigur, toate exerci iile spirituale, respira ie, contempla ie, identificare sun t o form de comuniune, dar pentru a în elege, trebuie s începe i în elegând nutri ia. Nu e u or pentru to i s mediteze sau s contemple, oamenii pot s nu aib condi ii sau ocazii bune, sau chiar darul. Dar to i m nânc i în fiecare zi. Felul în care în elege i comuniunea e s începe i pe plan fizic. Pentru a comunica se face un schimb: dai ceva i prime ti ceva în schimb. Zici c tot ce faci când m nânci e s iei, dar gre i i, de asemenea da i ceva. Dac nu, nu comunica i. Denumirea adev rat e de schi mb divin. Eucaristul Sfânt î i aduce binecuvântare, dar dac iei f r a da dragoste i respect, nu e comuniune, e necinstit. Când iei, trebuie s dai. Dac dai cu dragoste i respect credin a ta, vei primi elementele divine. Cei care se împ rt esc din Sfântul Eucarist f r aceast atitudine sfânt , nu se vor transforma niciodat , pentru c nici un obiect nu ac ioneaz asupra noastr , ci încrederea i dragostea ce o punem în obiect ne influen eaz . Pentru a comunica cu Dumnezeu, trebuie s -i dai Lui dragostea, gratitudinea, loialitatea. Nu c El ar avea nevoie de orice I -ai putea da tu, El e a a de bogat c nu ar avea nevoie de nimic, ci e ti tu cel care, vrând s -i dai ceva din inim i suflet treze ti anumi i centri spirituali, iar calit ile i virtu ile divine încep s curg abundent. Acum s ne întoarcem la nutri ie. Chiar i când g te ti o mas trebuie s te gânde ti când atingi mâncarea c o impregnezi cu dragoste. Vorbe te cu ea:" Tu care îmi aduci via de la Dumnezeu, te iubesc i te apreciez, tiu ce bog ie extraordinar e în tine. Am o familie, milioane de locuitori în mine pe care s -i hr nesc, a a c te rog d -le ceva din via a abundent pe care o ai". Dac î i formezi obiceiul s vorbe ti astfel mânc rii când m nânci, ea se va transforma în putere i lumin , pentru c tu comunici cu Natura. E inteligent s crezi c doar când prime ti Sfântul Eucarist comunici cu Dumnezeu? Totul depinde de faptul dac e ti con tient sau nu c El i -a pus via a în mâncarea pe care o m nânci. Când o m nânci în aces te condi ii e ti ca preotul care a binecuvântat pâinea i vinul i în fiecare zi când m nânci, intri în comunicare cu via a divin .

18

Cred în în elegerea i respectarea lucrurilor sacre i de aceea v invit s practica i aceste lucruri. tiu c vine timpul c ând fiecare din noi va fi preot în fa a Eternului. Preot e cel care în elege crea ia lui Dumnezeu, care o iube te i o onoreaz cu toate creaturile ei. Preot e cel dedicat lui Dumnezeu; El e mai presus de toate, nu prime te ordine de la nimeni, nu poate fi luat cu for a i închis într-un pi cot pentru to i. De ce s -l for m, când El intr de bun voie în mâncarea noastr în primul rând? Nu-i place s fie obligat. Adesea când credem c El e aici, El nu e. Exagerând importan a Sfintei Comuniuni, oamenii au ne glijat importan a hranei, nutri ia noastr zilnic i comuniunea. Am uitat c aceast mâncare ne leag de Dumnezeu. Doresc s v deschid ochii asupra faptului c mâncarea ce o mânca i este tot a a sacr ca i Gazda, pentru c este Natura pe care El a prepa rat-o cu chintesen a lui. Poate binecuvântarea unui preot ad uga ceva la asta? Biserica a informat oamenii a a gre it c acum e greu s -i faci s în eleag minunile pe care Dumnezeu le-a creat. Ce au creat ei, dar ce a creat El... ei sunt mai presus de ast a. Dac întreba i un preot el nu va zice c se consider superior lui Dumnezeu, dar în practic e exact ca i când s-ar plasa deasupra. În loc s zic :"Respecta i via a, copii, pentru c totul e sacru, totul în Natur e talisman pe care El l -a pus pentru noi", conteaz biserica, comuniunea, rozariul, etc. Nu mic orez rolul preo ilor, sau a comuniunii, eu vreau s deschid noi orizonturi pentru voi, ca voi s vede i c Sfânta Comuniune este un act indispensabil care trebuie repetat în fiecare zi. Comunicând de 2-3 ori pe an, ce crede i c se schimb în voi? Nimic, s vibreze cu tine i via a ta, te bucuri întorcându -te la ea; a devenit acas . La fel i la mâncare. Curios, nimeni nu se gânde te c mâncarea are nevoie s fie tratat într-un anumit fel pentru a se forma o leg tur între voi, ca ea s fie familiarizat cu tine i nevoile tale. Înainte de a fi pus pe mas , a fost mânuit i împachetat de tot felul de dac (celelalte) celulele voastre r mân acelea i, ve i r mâne ceea ce sunte i. Pentru a schimba corpul, corpul fizic care e a a de înc p ânat, trebuie s faci eforturi s -l transformi în fiecare zi cu tot gândul, dragostea, credin a i în final aceast carcas veche i dur va începe s vibreze.Ritualurile religioase instituite de biseric nu trebuie s ascund religia. Adesea ne limit m la o viziune îngust a religiei i l s m tot restul în umbr . Ce bine face dac religia c reia îi apar ii ascunde crea ia lui Dumnezeu i îi împiedic pe oameni s se întoarc la El?

9. ÎN ELESUL

BINECUVÂNT RII.

Azi, cea mai mare parte a alimentelor ce le mânc m a fost otr vit cu tot felul de produ i chimici. Practic, e imposibil s g se ti ceva comestibil care s fie realmente proasp t i pur. Fructele i legumele sunt cu fertilizatori, pe tii sunt în ape poluate ; cât timp vor mai putea oamenii s supravie uiasc într -o asemenea lume? Totu i tot de ce pare s le pese sunt afacerile i profitul, iar dac murim sau nu otr vi i, prezint pu in interes. E important ca noi s tim c hrana noastr poate fi afectat , al terat de modul nostru de a gândi la ea în timp ce o mânc m. Ra iunea rug ciunii, scopul binecuvânt rii înaintea mesei o s ne situeze în cea mai bun condi ie pentru a primi hrana. Rug ciunile i binecuvânt rile nu pot ad uga nimic Hranei ca via a sau for a vital , acest lucru deja a fost f cut de Dumnezeu i slujitorii s i, soarele, vântul, stelele, apa, p mântul. Dac am putea ad uga via hranei prin simpla binecuvântare, de ce s nu binecuvânt m o bucat de lemn sau piatr sau metal i s-o mânc m? Nu, binecuvântarea nu poate ad uga via hranei.

19

"Atunci ce rost are s binecuvântam hrana?" ve i întreba. Da, cuvintele i gesturile binecuvânt rii sunt importante pentru c ele învelesc hrana în fluide i emana ii subtile care umplu pe oricine le m nânc cu armonie i corpurile sale subtile vor putea accepta bog iile pe care le con ine hrana. Când doi oameni se întâlnesc, la început ei vibreaz diferit, nu e întotdeauna u or s fii armonios de îndat . Totu i, cum trece timpul, ei încep s fac schimb i are loc un fel de rezonan care îi face s vibreze la unison.E la fel i cu mâncarea; dac m nânci distrat, f r preg tire, mâncarea r mâne str in , dar dac stabile ti o rela ie cu ea la început, va avea un efect total diferit. A i v zut cum in un fruct în mâini înainte de a-l mânca; o fac pentru a-l înc lzi, a-l familiariza cu mine i s -i fac corpul eteric s i se deschid spre mine i s m hr neasc . Când vrei s îmblânze ti un animal s lbatic, mai întâi încerci s te împrietene ti cu el; zâmbe ti i îi vorbe ti blând. Animalele, plantele, chiar i oamenii au nevoie s simt dragoste înainte de a accepta s fie îmblânzi i. La fel e cu mâncarea i de asemenea cu medicamentele; trebuie s lucrezi asupra materiei eterice înainte ca ea s poat ac iona favorabil asupra sistemului t u. O piatr în mân , dac e f cut s vibreze în mod prietenos devine protectoare, poate chiar s te vindece. i aceast lege exist în toate domeniile. Când cumperi o nou pereche de pantofi, la început sunt prea strâm i i epeni ; dar pu in câte pu in se las i devin purtabili; au fost folosi i de tine. Când te mu i într -o cas nou , o camer str in ; la început te sim i nelalocul t u; e ti str in acolo. În timp, începe s vibreze cu tine i via a ta. Te bucuri întorcându -te la ea; a devenit acas . La fel i la mâncare. Curios, nimeni nu se gânde te c mâncarea are nevoie s fie tratat într-un anumit fel pentru a se forma o leg tur între voi, ca s fie familiarizat cu tine, cu nevoile tale. Înainte s fie pus pe mas , a fost mânuit i împachetat de tot felul de oameni, sunte i str ini, nu exist nici o leg tur . Dar dac culegi un fruct i îl ii în mâini cu drag, cu respect, va începe s vibreze diferit, va deveni prietenul t u. Secretul de a face mâncarea s dea tot ce are mai bun e de a o înc lzi, de a o umple cu dragostea ta înainte de a o mânca. Se va deschide ca o floare i î i va da parfumul. Dac nu- i place mâncarea dinaintea ta, nu o mânca, pentru c î i va fi du man i sistemul t u nu o va putea absorbi. Niciodat nu mânc m mâncarea ce ne displace. Acum încerca i acest exerci iu: lua i un fruct în mân i mental, vorbi i -i. Cum face i asta, ceva din m r este transformat i când îl mânca i, v va da cea mai bun parte din sine i v va hr ni în toate felurile. Exist o putere în voi care a fost mereu acolo, a supravie uit secole de iner ie i stagnare. Dac începe i s face i aceste exerci ii, s medita i i s v ruga i, aceast putere va începe s se mi te. Concentra i -v pe dorin a de a ad uga ceva în plus vie ii dvs., ceva mai subtil i pur decât orice a i tiut vreodat .

10. SCOPUL MÂNCATULUI
Fructele i legumele pe care le mânc m sunt pline de energie solar concentrat . Trebuie s înv m cum s extragem aceast energie i s o trimitem centrilor, ca sistem ul s o distribuie. Acest lucru poate fi f cut doar gândind, participând în gând când m nânci; numai prin gând con tient i concentrat ve i face mâncarea s elibereze aceast energie închis . Procesul e la fel ca într -un centru nuclear. De fapt, dac a i ti cum s mânca i câteva îmbuc turi ar fi suficiente pentru a extrage destul energie pentru a mi ca tot universul.

20

Procesul fisiunii nu e limitat doar la stomac, el are loc i în pl mâni i în creier. În creier? ve i întreba. Da, un Ini iat adâncit în med ita ie, extaz trimite curen i i unde i fl c ri în spa iu. De unde vine toat aceast energie? Din creier. i totu i greutatea mesei r mâne aceea i. Câteva particole de materie se dezintegreaz în creier iar aceast dezintegrare elibereaz energia psihic pe care o trimite în lume. Oamenii de tiin contemporani cred c ei au f cut descoperirea fisiunii, sau a scind rii atomului, dar procesul a fost cunoscut Ini ia ilor de mii de ani. Ei nu i -au dezv luit cuno tin ele din cauza pericolului, ei tiau c omul nu e înc st pân al instinctelor sale i c va folosi aceast descoperire pentru a distruge lumea, ceea ce s -a i întâmplat. În viitor, când oamenii vor fi mai evolua i i vor avea acces la marile mistere ale Naturii, ei vor ti cum s extrag energie din ocean, aer, minerale, copaci, etc. i vor putea avea realiz ri uimitoare. Pe moment, ar fi suficient s - i dea seama cât energie se poate ob ine din mâncare, gândind într-un anumit mod în timp ce m nânci. Nutri ia nu e altceva decât un r zboi între organismul uman i materie, elementele de asimilat: ceea ce e acceptabil e asimilat, restul e respins. Ca sistemul s absoarb hrana corect, trebuie s descompun hrana, pentru a construi trebuie mai întâi s distrugi. Acest lucru se face automat, incon tie nt, dar participând în gând într-un anumit fel putem ac iona asupra mânc rii pentru a o face s se deschid i s ne permit s extragem energia de care avem nevoie pentru a ne realiza munca material i spiritual . Omul m nânc , toate creaturile m nânc , dar ce m nânc ? To i tiu de ce, e pentru a tr i. Dar e acesta singurul motiv? Exist mai mult de un motiv, scop, în tot ce facem, i a mânca e mai mult decât a r mâne în via . Râmele m nânc solul i f când asta îl fertilizeaz înainte de a -l elimina, îi dau noi calit i. La fel e cu noi i mâncarea ce o mânc m. Oamenii sunt mai evolua i decât materia, hrana, sunt dota i cu via i puterea de a gândi i sim i i trecând mâncarea în corpul lor ei o transform în ceva mai viu, mai rafinat, mai spiritual. Toate creaturile, plantele, animalele, oamenii fac materia cu care se hr nesc s evolueze, pentru c o impregneaz cu noi elemente. Este datoria fiec ruia din Natur s hr neasc domeniul de sub el astfel s poat evolua. A a se întâmpl i cu noi, sunt fii n e deasupra, mai sus i mai avansate decât noi, a c ror menire e s ne devore, ca noi s putem fi transforma i. Via a e o serie neîntrerupt de schimb ri între limitele organic i anorganic , schimburi care au loc la fiecare nivel. Astfel oamenii care su nt mai inteligen i îi educ pe ignoran i, cei care sunt buni i genero i au grij de delicven i i criminali, cei puternici îi ajut pe cei slabi, cei boga i dau s racilor... De ce? De dragul evolu iei, pentru ca aceia ce sunt în urm s avanseze. Pentru ca evolu ia s aib loc, trebuie s existe un schimb între doi poli opu i. Acesta e motivul real pentru a mânca, motivul din spatele nevoii de nutri ie. Inteligen a Cosmic ar fi putut, f r îndoial , s g seasc alte mijloace s - i fac creaturile s evolueze, dar El a ales aceasta. Pentru a evolua, fiecare creatur trebuia s fie absorbit mai sus decât ea. Vede i, oamenii i râmele au aceea i datorie, ei sunt colaboratori fie c î i dau seama sau nu. Înainte de a coborî pe P mânt, ei au semnat contracte , promi ând s munceasc pentru a transforma, a-i da via . Corpul uman e alc tuit din particole de materie care, când moare corpul, se întorc la cele patru elemente: p mânt, ap , aer, foc. Dac în timpul vie ii omului aici pe P mânt,

21

aceste particole devin mai vii i inteligente, mai expresive, vor fi folosite pentru a forma creaturi de un ordin mai ridicat; dac ele, în schimb, au degenerat în loc de a se ameliora din cauza vie ii de animal sau criminal pe care corpul a dus -o, atunci vor servi s formeze doar creaturi inferioare, naturi din cele mai grosiere si animale. Acum vede i cât de departe merg responsabilit ile umane? Omul este r spunz tor în timpul vie ii pe p mânt i chiar dup moarte, de particolele de materie din corpul s u, dac ele sunt impr egnate cu lumin , dragoste, bun tate i puritate sau dac sunt impregnate cu vibra ii rele, emanate de egoism, activit i criminale sau via degenerat . Chiar dup moarte, el continu s fie responsabil. Nu va fi urm rit de nimeni pentru crimele comise, datoriile f cute; cum ar fi prins? Moartea rezolv multe probleme în lume, dar pe de alt parte ea nu ajut la nimic, omul e responsabil pentru gândurile rele, sentimentele rele, ac iunile rele. Acesta e adev rul, de i majoritatea dintre noi nu suntem con tien i de asta i nu avem idee cât de departe merge responsabilitatea noastr . Mâncatul, b utul, respiratul, munca, în fiecare din activit ile noastre putem transforma materia umplând-o cu ce avem, adic îi d m mai mult via , mai mult dragoste, mai mult inteligen i lumin . Plantele se hr nesc cu minerale i f când asta le ridic la nivelul de plante; animalele m nânc plante i le ridic la nivelul de animal; oamenii m nânc animale i le ridic la nivel uman. Întrebarea pe care nu a i pus -o niciodat e: cine m nânc oamenii? Dou feluri de creaturi se hr nesc cu fiin e umane. A a cum unii oameni m nânc , nu animale , ci produse animaliere ca lapte i ou , a a entit i invizibile m nânc nu fiin e umane, ci emana ii ale lor, gânduri i sentimente. De pinzând de faptul dac ele sunt bune sau rele, adic gânduri în l toare sau josnice, sentimente nobile sau grosiere, ele servesc s hr neasc fie îngeri, fie entit i josnice. Trebuie s în elege i în ce fel îngerii hr nesc arhanghelii, ace tia principali t ile i a a mai departe pân la Serafim a c rui emana ie e hran pentru Dumnezeu. Din cele mai vechi timpuri, Ini ia ii au tiut c tiin a lor va fi gre it interpretat de neini ia i, de mase, i a a au îmbr cat fiecare mare adev r, fiecare revela ie în imagini de descifrat doar de cei preg ti i suficient. De exemplu Biblia zice c lui Dumnezeu îi face pl cere dulcele miros de sacrificiu i ofrande arzând, înseamn asta c îi place mirosul de friptur , sau nu e mai degrab o imagine pentru a ne arat c emana iile spirituale venite dintr-un sacrificiu oferit Lui îi servesc ca hran pentru toate entit ile superioare, inclusiv Dumnezeu. Pentru c i El accept hrana. Cum sunte i crea i dup imaginea lui i mânc m, trebuie c i El m nânc . Poate nu exact î n acela i mod, cu din ii, stomac i intestine. El e a a pur i a a sublim c nu ni-L putem imagina mâncând. Dar ar fi acest lucru men ionat în Biblie dac nu ar fi un adev r profund ascuns în spatele imaginii? Sarcina omului e s absoarb materie i s -i dea via , trecând-o prin corpul lui. Acesta e adev ratul scop al mâncatului. Toat omenirea m nânc de milioane de ani i pu in câte pu in lumea s -a schimbat, mai ales pentru c sunt a a de mul i oameni con tien i, f cându - i munca a a de generos încât m nânc i de 5- 6 ori pe zi; contribuind la transformarea materiei. Lumea ar trebui s r spl teasc i s încurajeze asemenea oameni pentru munca lor. Gândi i-v la to i acei porci, curcani, pui i iepuri care dispar datorit lor! Asemenea ner bdare de a îmbun t i lumea, ce abera ie! În timp ce s racii vegetarieni cu frunzele lor de salat , cum s -i pui pe piedestal?

22

De fapt nu e o problem de a introduce materie în stomac ci de a o face s treac prin pl mâni, inim , creier. Viata nu st neclintit odat ce am primit-o, ea curge înainte i noi primim constant mai mult via , mereu nou , proasp t . De aceea, nu doar mâncând îmbun t im materia, ci prin ac iunile noastre, felul în care vorbim, privim, mergem, muncim; da, nutri ia cuprinde i toate aceste lucruri. Pentru a servi crea ia, a fi folositor lumii introducând un element divin în ea, trebuie s avem o via perfect i s fim impregna i cu lumin , astfel ca vie ile noastre s umple pe to i i toate din jurul nostru cu lumin . i atunci, acest ideal de a face tot cu ce venim în contact, mai viu i luminos, mai frumos, deci transformat, ne va transforma i pe noi. În noi va fi o mobilizare total , iar lumea invizibil ni se va al tura ca s putem învinge.

11 . LEGEA INTERSCHIMBURILOR.
E surprinz tor de observat c oamenii care se mândresc c tiu marile mistere ale Crea iei, au trecut cu vederea un proces a a important ca nutri ia, alimenta ia zilnic pe care Dumnezeu a umplut -o cu dragostea i în elepciunea lui. Dac ar trebui s studia i legile nutri iei, a i vedea c acelea i legi controleaz toate schimburile de peste tot în univers, între soare i planete i mai ales în domeniul dragostei. Da, aceea i lege ce guverneaz concep ia i gesta ia e aceea i lege ca în nutri ie. Tot ce mânc m, pe te sau fruct, legum sau brânz , are o parte ce trebuie îndep rtat înainte de a o mânca, fie oase, piele, crust , oricum, trebuie sp late i verificate înainte de a le mânca. Asemenea precau ii sunt necesare pentru a proteja palatul, din ii i stomacul. De ce nu ar fi la fel i cu nutri ia noastr psihic ? Înainte de a accepta ceva în inim i în suflet, nu ar trebui s v asigura i c e în stare corespunz toare pentru a fi absorbit i digerat f r a produce r ni? "Dar e dragoste" zice i. tiu c a a gândi i , dar dragostea care este oarb nu este dragoste adev rat . Dragostea adev rat este iluminat , e condus de în elepciune, nu de nebunie. De cele mai multe ori când oamenii se întâlnesc, ei fac schimb, se îmbr i eaz f r nici o preg tire, acoperi i de funinginea acumulat în inim i suflet, datorit trecerii prin co ul omenirii. Un Ini iat nu face asta; când întâlne te pe cineva, îl prive te ca pe un fruct delicios, dar, ca i la un fruct, acesta trebuie sp lat i cur at înainte de a -l mânca. Aceasta este diferen a între Ini iat si oamenii obi nui i care fac schimburi i asocia ii orbe te f r a folosi în elepciunea sau cuno tin ele. Ei sunt ca pisica, care înghite oarecele întreg, cu piele cu tot. i apoi se plâng: "Sunt a a de nefericit cu so ia mea" sau "Prive te ce am cules ca so ". De ce s ne gr bim s mânc m acel b rbat/femeie înainte de a verifica s vedem care e gândirea lor, sim irea, respira ia, în alte cuvinte, aura. Acum e timpul s v analiza i i s v revizui i via a. Ve i vedea c v -a i concentrat mereu asupra detaliilor i aparen elor, f r a privi s vede i care sunt idealurile persoanei, cum gânde te i ce simte în leg tur cu via a. Ini ia ii sunt mai greu de satisf cut i ei au dreptate. Ei au înv at lec ia pe care Natura trebuie s ne înve e despre mâncarea noastr i ei o aplic i nutri iei psihice. Oamenii realizeaz c mâncarea pe care o m nânc trebuie s fie verificat i cur at înainte de a fi servit , dar ei nu au realizat c lec ia pe care Natura încearc s ne înve e, s e aplic i pe plan psihic. O mam î i iube te copilul mai mult decât orice pe lume, dar când este murdar îl spal înainte de a -l s ruta.

23

Acorda i o mare aten ie alegând mâncarea ce o mânca i de trei ori pe zi, v asigura i c e bun , dar ve i accepta pe o ricine v apare în via . Ca rezultat, via a v e otr vit . Dumnezeu e singurul pe care îl pute i iubi f r a mai trebui s -l cunoa te i. Nu îl ve i ti pe Dumnezeu dac nu îl ve i iubi, i e la fel i cu marele St pân Înv tor: dac nu începe i iubindu-l, va r mâne închis. Dar oamenii trebuie cunoscu i înainte de a -i iubi, adic , înainte de a-i mânca sau a-i accepta în sanctuarul intern. Problema e cum s iube ti un St pân/Înv tor. Oamenii pot s gândeasc la un st pân ca la un lac în care te speli i s capi de murd rie, f r s se gândeasc c al i oameni beau din apa lacului, a a c ce r mâne pentru ei? Oamenii vin s vad un St pân/Înv tor pentru a - i v rsa toat murd ria ce au adunat-o în via a lor, a teptând de la el s -i spele de impuritate, sau s-o transforme, astfel ad ugând la agenda lui înc rcat . Dac un St pân/Înv tor simte nevoia de a purifica, nu la fel s fac i al i oameni. Sau ei cred c sunt f r de pat , nu v d murd ria pe care au l sat -o diavolii i demonii cu care au fost? Dar s l s m asta i s ne întoarcem la lec ia despre mâncat. Oamenii sunt ca fructele sau orice alt aliment, adic au o parte care nu e digerabil i una care e delicioas si gustoas . Aceea e cea de p strat. Fiecare din noi are o scânteie în interior, pus acol o de Dumnezeu i deci acea scânteie trebuie c utat la ceilal i. Dac privi i scânteia în loc s privi i doar la exterior, ve i descoperi c to i i toate o au, animale, plante, pietre chiar i criminalii. i dac pute i anima aceast scânteie, adresându -v ei, ve i putea comunica cu toat lumea chiar cu criminalii. Ini ia ii nu vor s intre în leg tur cu natura inferioar a omului, personalitatea lui; tiind c obolanii i altele asemenea lucruri tr iesc în pivni a, ci prefer s r mân deasupra la nivelele cele mai înalte. Spre deosebire de ceilal i oameni care se intereseaz de defectele celorlal i i î i petrec timpul vorbind de ele când se întâlnesc, un Ini iat caut scânteia în al ii, pentru a-i lega de Tat l Ceresc i haina divin . El astfel lucreaz asupra oamenilor, i într-o zi va veni lumina i ei vor fi ilumina i de ea, mul umit muncii pe care a f cut -o. Astfel un Înv tor lucreaz pentru progresul discipolilor lui întotdeauna adresându -se doar scânteii din fiecare. De aceea ei îl iubesc i îi permit s scoat tot ce e mai bun în ei. i voi, când întâlni i pe cineva, ar trebui s v gândi i s descoperi i scânteia divin din interior, Sinele Suprem, pentru c astfel îl ajut s formeze o leg tur cu Dumnezeu. Aceasta e dragoste în forma cea mai înalt , cea mai evoluat , a putea s faci leg tura cu scânteia divin din fiecare creatur , s o alimentezi i s o înt re ti. Nu e nevoie s fii atent dac o faci, nu e nevoie s pierzi timp studiind persoane înainte de a - i îng dui s o iube ti i s o accep i, pentru c scânteia este total pur . În timp ce, dac e o problem a personalit ii, e mai bine s tii înainte de a o accepta. Scânteia divin ce str luce te în fiecare poate întotdeauna fi acceptat f r ezitare. Dac îi privi i pe oameni ca pe f ructe, cum am sugerat, ve i descoperi, când îi ve i privi, asculta i le ve i vorbi, c pute i de fapt s îi gusta i. De obicei vede i doar exteriorul, hainele ce le poart , bijuteriile, fa a lor i p rul, dar nu i via a ascuns a sufletului i spiritulu i lor. De fapt, asta e ce ar trebui s v intereseze. În schimb, v opri i repede la impresie, suprafa , lua i instantanee "Iat o fat cu care mi-ar pl cea s dorm". Ce tii despre ea? Picioare, siluet , nas; interesul e limitat la dorin a ta de distrac ie i satisfac ie. Unui Ini iat îi place s m nânce, dar el prefer hrana divin , el caut via a divina în oameni. Când g se te fructe i flori, adic oameni care vibreaz de via a divin , atunci e

24

fericit, mul umit s le admire formele i culorile frumoas e, s le respire emana iile, el nu are nevoie s le devore. Totu i, el e mul umit, pentru c acest fruct, aceste flori l -au apropiat de Cer. Dac pute i în elege nutri ia, nutri ia real , ve i vedea c ea rezolv toate problemele, inclusiv sexul. Da, oricine a decis s nu ating hrana de loc, adic s evite b rba i sau femei pentru c se presupune c e calea spre a fi pur i cast, e în drum spre moartea spiritual ,poate chiar moartea fizic . Po i mânca orice dac tii în ce fel s m nânci. Secretul const în a lua doze homeopatice, adic a te limita la a privi, asculta, respira. Nu vei deveni Sfânt renun ând la mâncat, nu vei ti niciodat nimic astfel, i cel mai pu in pe Dumnezeu. Via a te va abandona dac vei face asta, nu vei avea inspira ie, verv , buc urie. Sfin enia e ea îns i nutri ie, acesta e drumul ini iatic de a o privi. În loc de a mânca hrana impur , dens , sfin ii m nânc hran divin . În domeniul sexualit ii, oamenii merg la extremit i, fie c se înfometeaz de moarte, fie c abuzeaz . Când începi s studiezi nutri ia, vei vedea c sunt diferite moduri de a mânca pe fiecare din planuri. Vei vedea c nu e posibil s tr ie ti f r a mânca i chiar i Îngerii i însu i Dumnezeu trebuie s m nânce. Dumnezeu m nânc chintesen a subtil din copaci i ce i-a plantat: creaturile sale. Da, el m nânc i e s n tos, pentru c El nu absoarbe niciodat impurit i. El las pe al i s - i transforme puritatea înainte de a i se oferi Lui. Întreba i cum e posibil s se arate diferen a între cineva care m nânc c orect i cineva care nu o face? Nu e u or de v zut diferen a între un cer etor care caut hrana în gunoaie i prin ul care st zilnic la masa înc rcat cu feluri delicioase? În lumea spiritual e la fel! Ini ia ii au o alt comportare care îi distinge de o amenii comuni, dovedind c sunt bine "hr ni i", în timp ce omul comun nu acord aten ie la ce m nânc . Criteriul meu e ca atunci când v d pe cineva a c rui fa nu are lumin , tiu imediat c el e subnutrit. Zice i: "Ei bine, el merge mereu la biseric , d s racilor, î i coboar privirea în prezen a femeilor..." Posibil, totu i eu v d c el prefer hrana decadent , a a arat el. Când întâlnesc pe cineva care radiaz lumin , indiferent ce îmi spune despre el, gândesc: "M întreb care e secretul lui, e ca un izvor care curge !" Zice i: "Dar l-am v zut privind fetele pe plaj !" Asta nu e important, important e ce vede, cum le prive te. Dac cineva se înal spre Dumnezeu ca rezultat al admira iei lui când vede frumuse ea feminin , de ce s nu -l primim? Schimburile formeaz baza vie ii, schimburile ce le facem cu hrana, apa, aerul, cu semenii no tri i alte creaturi din univers, cu Îngerii i Arhanghelii i cu Dumnezeu. Nu doar când mânc m i bem facem schimburi sau mai degrab atunci facem schimburi care ne adu c via a, care ne in vii pe toate planurile, nu numai pe plan fizic. Când zic c nutri ia e prima, mâncarea ce o mânc m i schimburile ce le facem în toate zonele din univers hr nesc întregul om, nu numai corpul fizic, ci toate corpurile subtile. Dac insi st mereu asupra nevoii de purificare psihic la fel i cea fizic , e pentru ca puritatea restabile te comunicarea, i odat ce e restabilit comunicarea cu zonele superioare, primi i curen i lumino i de energie care circul în spa iu. Rug ciunea, medita ia , contempla ia, extazul sunt toate forme de nutri ie, glorioas nutri ie numit ambrozie celest . Fiecare religie vorbe te de aceast b utur nemuritoare pe care alchimi tii au numit-o Elixirul Vie ii Eterne. Acest elixir poate fi gustat pe plan fizic, dar numai cu o condi ie, s mergi i s -l g se ti în zonele cele mai pure i elevate.

25

Motivul nostru de a contempla r s ritul de soare e s -i bem ambrozia pe care soarele o distribuie a a generos peste roci, plante, animale, oameni i toat crea ia. Plantele sunt mai inteligente decât oamenii, ele tiu c dac fac leg tura cu soarele, vor fi rezultate. Oamenii prefer s doarm pân la amiaz , sau s priveasc apusul, ei nu sunt atra i de ceva ce urc , se extinde i înflore te, ci prefer lucrurile care cad, m or i dispar. Legea zice c , în cele din urm , semeni cu ceea ce prive ti i admiri, i astfel, concentrându -te asupra apusului de soare, devenim tot mai slabi în interior, pân ne stingem. Ve i descoperi c sensul vie ii se ascunde în nutri ie, dac hrana pur , particole str lucitoare, chintesen a celest , etern se g se te în soare. Concentrându -ne pe soare în fiecare diminea i încercând s -i inspir m chintesen a, s n tatea se va ameliora, vom deveni mai str lucitori i cu o voin puternic i inim v esel . Zice i c privi i r s ritul de ani de zile i nu a i observat nimic. Asta pentru c nu ti i cum s privi i la soare. E modul în care face i lucrurile, dragostea intens i gândul ce -l pui în aceasta, ceea ce aduce rezultate, nu timpul dedicat. Ori de câte ori te sim i viu i împlinit, azi de exemplu, e pentru c ai luat câteva pic turi de via de la surs , izvorul nesecat al soarelui. E a a de greu de în eles? Soarele e nutri ie, nu uita i asta, e cea mai bun hran din toate. De ce s ne limit m la elementele de pe p mânt, ap i aer? Exist un alt element i trebuie s înv m s ne hr nim cu focul, lumina. Asta e ceea ce facem la r s ritul soarelui.Când Zoroastru l -a întrebat pe Ahyra Mazda cu ce s-a hr nit primul om, Ahyra Mazda a r spuns: "El a mâncat foc i a b ut lumin " spunând c s-a hr nit cu razele soarelui, a primit via a de la soare i astfel a putut în elege Misterele Universului. Dac ar fi s v spun c legile guvernând nutri ia sunt acelea i ce guverneaz concep ia, ve i fi surprin i i nu ve i vedea leg tura. Exist leg tur . În minutul când v a eza i s mânca i crea i condi ii care vor afecta na terea gândurilor, sentimentelor, ac iunilor. Nu pute i crea f r a mânca. Starea p rin ilor în momentul concep iei determin destinul copilului; starea în care e ti determin natura comportamentului t u fizic i psihic. Mâncarea e s mân a vie ce produce un copil, copilul gândirii, sim irii, ac ion rii voastre. Care vor fi for ele care vor urma unirii voastre? Voi sunte i tata, deoarece con tribui i cu hrana, iar corpul fizic e mama; dac nici mama, nici tata nu este inteligent, atent, rezonabil, s n tos la minte i trup, rezultatul va fi catastrofal. Când m nânci înfuriat, nemul umit sau stresat înainte de a merge la serviciu, vei fi prost dispus toat ziua, vibra iile tale haotice i tot ce vei face va fi afectat. Chiar dac pari calm, emana iile tale vor tr da agita ia i tensiunea intern , indiferent cât încerci s le controlezi. În timp ce dac m nânci în condi ii armonioase vei r mâne t oat ziua armonios, indiferent cât ai de alergat, sub cât stres e ti, în tine va fi lini te. Nu lua nelinini tea i problemele tale la mas , las -le la u , pentru a fi reluate când ai terminat de mâncat, dac trebuie. Dac m nânci armonios, î i va da sol u ia la problemele tale. Repet, masa e o ocazie pentru exerci iu spiritual; începe -o cur ându- i mintea de orice te-ar împiedica s m nânci în lini te i armonie i dac nu po i imediat, a teapt pân te calmezi, pentru c altfel î i vei otr vi sistemul, hrana va fi contaminat de nelini te i tu vei fi într -o stare haotic , rezultat al mâncatului în condi ii incorecte.

26

Dar, cum va în elege omul vreodat importan a st rii în care se afl când m nânc , dac el nu poate crea un copil f r a se uni unul pe c el lalt? Au ei idee ce lucruri îngrozitoare dau ei viitorului copil astfel, cât va suferi acesta? i apoi, el va fi plin de venin i îi va emana pe cei din jur. Nutri ia este o form de concep ie, iar dragostea e o form de nutri ie. Cerul te va face r spunz tor pentru ce ai pus în sufletul i inima partenerului t u. Restul nu prezint interes. Dar dac îmbr i ezi pe cel drag când e ti nefericit i descurajat, pentru a te face s te sim i mai bine (lucru frecvent) , faci ceva ce e criminal; contaminezi ce alalt persoan cu toat mizeria i murd ria ta. Nu trebuie s alegi acel moment. Iube te pe cine î i place, s rut pe cine î i place, dar nu înainte de a te asigura în inim i suflet c nu le dai decât dragoste i lumin . În aceste condi ii, Cerul va fi de partea ta. Oamenii te pot condamna pentru asta, dar Cerul va aplauda. Un copil petrece 9 luni în pântecul mamei i când se na te, cordonul ombilical e t iat i e l sat s se hr neasc independent. E adev rat c nu mai e în pântecul mamei, ci în acela al Mamei Naturi i e hr nit prin alt cordon ombilical, plexul solar. În ri ca India, China, Japonia exist tehnici vechi de a te hr ni prin plexul solar. tiu c a i vrea s vi le descriu, dar la ce bun dac nu pute i mânca nici m car în spiritul drept? E imposibil s nu fii plin de admira ie pentru modul frumos în care Inteligen a Divin a aranjat lucrurile. Prin simplul gest de a mânca un fruct, pui via în întregul t u organism. Inteligen a Divin a tiut ce are nevoie fiecare organ, celul , mic atom di n corpul nostru, pentru a face întregul s func ioneze. Mul umit hranei ce o mânc m, continu m s vedem, s auzim, respir m, gust m, atingem, vorbim, cânt m, etc. Nu po i s nu te miri i s te umpli de admira ie. De acum încolo, trebuie s v gândi i pu in mai des la a v lega de Inteligen , la a v ar ta recuno tin a. A i putea oare s ajuta i Natura în munc i, când sunte i gata, ve i fi acceptat în diferite puncte de lucru, vi se va ar ta cum s munci i, fie asupra voastr sau jos în p mânt asupra mineralelor, metale, cristale i pietre pre ioase. Ve i face descoperiri extraordinare. Unde crede i c î i are originea aceast tiin a Ini iatic ? A fost dat omenirii de fiin e superioare care i-au putut dezvolta facultatea de biloca ie i astfel au put ut vizita centrul P mântului, adâncimea oceanului, celelalte planete i chiar soarele. Au v zut inuturi inimaginabile, populate cu creaturi foarte evoluate, luminoase; "Aretz ha Haim" din psalmi, ara Vie ii, Soarele. Aceste spirite foarte evoluate ne-au l sat tiin a Ini iatic drept mo tenire, i aceasta v o prezint acum. Da i-mi voie s v spun repede c i eu tiu prea pu in despre ea, dar am încredere c în timp voi ti mai mult. Nu -mi lua i aceast speran !
CUPRINS NUTRI IA PRIVESTE ÎNTREGUL OM.......................1 HRANI YOGA.................................................................3 O SCRISOARE DE LA DUMNEZEU..............................6 ALEGEREA HRANEI......................................................7 VEGETARIANISM.............................................................9 ASPECTUL MORAL........................................................11 POSTITUL CA PURIFICARE................. ..........................14 POSTUL CA FORMA DE HRAN ...................................16 COMUNIUNEA SFÂNT ................................................17 ÎN ELESUL BINECUVÂNT RII...................................18 SCOPUL MÂNCATULUI.................................................19 LEGEA INTERSCHIMBURILOR..................................21

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful