You are on page 1of 4

XXI.

SFATURI
ALE RĂFOSATULUJ DOl'\N NICOLAE VODĂ CĂTRE FIUL SĂU COl'ISIANTIH VODĂ
DATE IN ANUL 1726.

Traducere de G. l"\urnu.

1. Frica de Dumnezeu s'o cunoşti ca temelie a fericirii';' făl'ă ajutorul dum-
nezeesc toate sunt zadarnice.
2. Dreptatea este cea mai cuvenită vi1·tute a domnitorilor.
3. Mânia e păg·ubitoare, blândeţea are tărie.
4. Vitejia şi marinimia o mare dar dela Dumnezeu.
5. Stăpânirea de sine este podoabă minunată.
6. Sila şi tirania, fie că vine dela domn, fie dela cei ce·I Înconjoal'1\, este pie-
ritoare, ori e vorba de bani, ori despre avere; mai cu seamă pentru împlinirea
un<'i dorinţe ruşinoase (doamne fereşte, doamne fereşte), a1·e mii de dureroase pilde
şi urmfiri în istorie.
7. ln inimă să fie smerire, căci înaintea lui Dumnezeu cu toţii suntem ţă·
rână. şi cenuşă. ln faţă să arăţi severitate; cuvinte puţine şi blâ.nde, fără. mişcarea
ochilor şi a feţei, fără mişcări de mâini ; poruncile să fie date cu demnitate dom·
nească, dar fără larmă şi sgomot.
8. Păstrarea demnităţii trebue numai dt:lcât. Supunerea, precum din partea ta
către împărăţie şi la sfaturile părinteşti, şi înainte şi mai presus de toate la poruncile ma·
relui Dumnezeu, tot aşa e trebuincioasă şi din partea. supuşilor către Domn. Fără supu-
nere toate sunt moarte; Însă trebue să porunceşti un lucru după putere ca să te asculte.
9. Să nu făgădueşti ; iar dacă ai făgăduit, să. te ţii de făgăduinţă; să nu-ti
calci cuvântul dat în nici un chip, măcar de ai fi făgăduit fără jurământ.
10. Să nu te împrumuţi fără socoteaM, nici cu dobânzi prea grele; şi câ.nd
din nevoie te împrumuţi, fie dela creştini lie dela oameni de alte neamuri, s'o !'aci cu
holărîrea de a plăti j altmintrelea, dacă mănânci dreptul altuia, păcătueşti de moarte
şi dacă te pocăeşti nu ai iertare, pi\nă când nu plăteşti dreptul străinului ; deci bagă
de seamă cu tot dinadinsul. •
11. Nu l1i risipitor, ci crutător; nu lacom, ci econom. După plapoma ta În·
tinde-ţi picioarele.
12. Fala deşeartă, multele haine, multele podoabe, mulţimea de cai, clădirile
să lipsească„ Darurile fără măsmă, fi~ către străini, fie către ai tăi, aduc nume l'ău ;
pentt·u localnici sunt nesuferite; pricinuesc nelinişte supuşilor tăi. Dacă tatăl tău a
greşit .În această privinţă, păţaniile lui să·ţi fie ţie învăţătură.
13. Caută să te lipseşti de clădiri ; câtă vreme eşti domn, ai palate; când eşti
Îh Constanlinopole, îţi ajunge vatra păl'intească. Dacă vei clădi cu bani de împrumut,
multe ai să suferi şi sufleteşte şi trupeşte. Ia seama !
14. Să tt3 lipseşti de inovaţii; să umbli pe drumul bătut; să nu-ţi stl'ici nu·

comunicarea chib- zuitli a trebilor trebuincioase de faţă cu boierii tăi şi cu cei pământeni. Indeletniciri să-ţi fie treburile. ai grije. purtarea către paşalele şi cadiii din împrejurimi. nu încetâ să cercetezi.tueşte-te. Vânători puţine. mincinoşi.. plimbări puţine. 20. iar cele alor tăi să nu le suferi. cele mai însemnate ţi le scrie singur. Să a. CaU'L ca sfetnicii tăi să nu fie lacomi. întâmpinarea musafirilor. Să nu crezi lesne învinuirile ţăranilor asuprn. 15. cel ce are grije are belşug. indiferenţi. 18. Cu- noaşte istoriile. câştigă nume rău şi cade în dis- preţ tinereţea ta. Divanuri dese. răsbunători. puterea lor în fiecare împ1·ejurare. cercetarea veniturilor şi cheltuelilor. căci dobândeşti nume· rău. ale vecinilor. cu biruri nouă. 19. dar treci-le cu vederea pentru linişte . Să aibi catastih curat de- \'enituri i să aibi păsueală şi milă. Să păstrezi orândueală în trebile tale. Îngrijitori de cele ce trebue. . ale boierilor străini şi localnici. să: nu da. Gândeşte-te la cele viitoare. nu în locuri depărtate. ca să te iubească pământenii. 25. apoi către Leşi şi către Germani. 21. Domnii cei tineri. 23. învaţlt. cei mai puţin bănuiţi în credinţa lor. Să faci ce-i face. ci numai unul singurii (1). 16. cu totul singur. oameni. dar să nu le laşi fără grije. prietini. nu beţii. ctLci din pricina acestora se strică veniturile. chiar dacă greşesc Întrucâtva1 chiar puţin. cu obiceiuri nouă. v. Să spui dregătorilor să-ţi dea de ştire dacă ai tăi se poartă. Păţaniile altora să-ţi fie învăţături. îndepli- niL·ea poruncilor împărăteşti. rău şi Stl-i ţii cât so poate de mult în frâu. chiar cu toate amănuntele lor. puţini Fanarioţi. şi pc do altă parte să nu laşi ca ţăranii să fie năpăstuiţi. cerceteazr1 pe oamenii încercaţi. Intreabă. Cuvântul srt-ţi fie cuvAnt. ci să cercetezi dacrl s'au isprăvit. linguşitori. de care să te ferească Dumnezeu. cu cari părţi so mărginesc şi cari sunt dregătorii şi mazilii cari locuesc În fiecare judeţ . să nu le amesteci una cu alta. fă-i să se jmc pe numele lui Dumnezeu că vor fi iubitori de adevăr. cunoaşte treburile curente. să le împarţi fiecăruia după slujba sa. să a!li şi să cunoşti lucruri. Să afli metehnele boierilor prtmânteni şi sri te păzeşti de ele.i uşor privilegii şi drepturi şi scrisori de scu- tire. că mulţi domnitori au pierit din neorânduelite oamenilor 101·. mese puţine. înşelători. 22. să nu le dai nas. boieri. mai cu seamă ale domnilor. boierilor. marinimie când lucrurile nu merg· după voia ta. neadormiţi prieteni ai dreptăţii. 17. făcură şi ştiu. căci se pierde cinstea ta şi scri- sorile tale sunt disprnţuite. şi nu toate tai- nele . cetitul ră­ vaşelor. (') Iliada II. neînfrânaţi la vorbă. răspunsul la scrisori. nemitarnici. nesilitori. Cunoaşte şi darurile şi însuşirile bune şi rele ale acelora cu cari ai de cârmuit.zură. Tainele domniei pot fi ştiute de doi sau de trei. smeriţi. Să nu dai o scrisoare şi apoi s'o anulezi. Să cunoşti judeţele. Nu risipă. Să nu dai altuia părerea ta. E cinstit pământul când cel care se cuvine domneşte: «nu-i bine mulţi să fie domni. 204. 416 mele cu sfaturi viclene. mândri.i puţin tevabi. duşmani. hotărîrea ta hotărÎl'e. lie seama să nu fie pecetluite scrisorile dacă nu ştii ce cuprind.ză-i. faţă de slăbiciunea ţerii . ca să nu-şi baftt joc de tinereţea ta . Aibi asupra lor un spion iubitor de adevăr şi înfrânea. Rugăciunile să-ţi fie tăinuite . sfă. adeseori chiamă în taină ajutorul dumne- zeesc. 24. să cunoşti datoriile de supunere către împărăţie. cele cuvenite către Han. neînvăţaţi. ca să afli cele ce vii. Veghiază. cumpătaţi. Măsura este bunll.