You are on page 1of 33

Rolurile istoriei medicinei

:
 integrativa,
 da repere,
 ofera modele de cariere medicale.
Anatomia:
1)Comuna primitva – primele notiuni in picturi rupestre, statuette in ep.
Glaciala, ex: Venus din Wilendof
2)Antichitate
- inceputurile nomenclaturii anatomice:
Azteci – ritualuri de sacrificare a animalelor, oameni
Babilonieni – cunoasterea ficatului de oaie- disectia:
India antica – tratatul “Susruta Sambia”- indicatii de tehnica, descrieri
de structuri anatomice: muschi, ligamente, oase, vase, stomac,
duoden, colon, colecist, rinichi
China antica – interzicerea disectieei cadavrelor, structura coprului
uman dedusa din cosmologie, ex:nr oase = nr articulatii = nr zile dintr-
un an = 360, nr
orificii ale inimiii = nr astrelor carului mare = 7, pe baza cunostinteleor
cosmologice au alcatuit zonele de acupunctura, greseli: vezica urinara
comunica cu intestine
Egiptul antic – evisceratie pt imbalsamare – a furnizat cunsotintele
mentionate in Papirusurile EBERS si SMITH
- descrierile creierului, inimii, vaselor...
- nu se efectuau amputatii, disectii
Grecia antica
Perioada prehipocratica (1200-1400 iH)
ALCMEON DIN CROTONA
- a desris primul tratat de anatomie din lume
- a descris nervul optic, tuba faringiana, creierul
- a efectuat primele disectii pe animale
- a diferentiat in inima atriul de ventricul (premiera mondiala)
HOMER
- cunostinte anatomice in Iliada si Odiseea
- termeni anatomici: clavicula, astragal, intestin, peritoneu, epiploon,
vezica urinara, grasime perineala, ombilic, vasele mari pleaca spre cap
si gat
ARISTOTEL
- parintele anatomiei comparate
- a descris dentitia la diferite animale
- interpretari eronate: nr. Dintilor la barbat > femeie
Perioada hipocratica
HIPOCRATE
Lucrari de anatomie din CORPUSUL HIPOCRATIC
- osteologie – bine dezvoltata, bazata pe traumatologie, tratat despre
articulatii

- descrieri: trahee, plamani, cordon ombilical, uretere
- anatomia si fiziologia = bazele medicinii
- nu se efectuau disectii
- nu se cunostea interrelatia dintre vene si artere
- nu se facea distinctie intre tendoane, nervi
Perioada alexandrina (sec I iH – sec I dH)
- primele disectii pe cadavre, pe condamnati
- deosebire intre tendoane, nervi, vase sangvien
- anatomia nu are caracter stiintific
HEROFIL
- primul medic celebru al SC din Alexandria
- descrieri anatomice: nervi, diferentierea intre nervi cranieni si spinali,
vascularizatia meningelui „teascul (prescar) lui Herofil”, ventriculii
cerebrali
– ventriculul IV, plexul coroid, ochiul, pancreasul, duoden – primul care
a dat acest nume, unele glande
ERASISTRATE DIN COS
- dinstinctia dintre principalele segmente ale encefalului
- descrie valvele cardiale
- descrie conexiunile dintre artere si vene
SCOALA METODICA (sec I iH – sec II dH)
SORAN din EFES
- descrieri ale dentitiei, ale organelor genitale feminine
Medicina greco-romana
Incepand din sec I dH, civilizatia, inclusiv medicina a trecut din Egipt in
Grecia si Italia
GALEN (129 – 201 dH)
- medic grec
- medicul gladiatorilor la Roma
- autor a 43 de carti de medicina – 2 de anatomie
- descrieri: oase lungi si scurte la care a mentionat toate reliefurile
- a redesteptat interesul pt medicina hipocratica
- a introdus noi termeni : apofiza, epifiza, condil
- a sectionat maduva spinala la diferite nivele pt a observa distributia
nervilor spinal
- a descris:
- originea spinala si distributia nervilor cranieni
- sistemul nervos simpatic
- organele de simt
- muschi: buccinator, mic pectoral, poplieu
- structurile anatomice ala arterelor si venelor
- anastomozele arterio-venoase
- descrieri de anatomie (prin disecti la animale): uter bicorn, vezica
dubla
- timp 1500 ani toate descrierile lui au fost considerate dogme (inclusiv
descrierile incorecte)

CELSUS
- medic roman din sec I dH
- fondatorul plastiei cutanate prin alunecare
- a protestat impotriva vivisectiilor
- consecinta: completa abandonare a disectiei
Anatomia din Europa – oprita in evolutie pt cca 1500 ani.
Dezvoltarea cunstintelor de anatomie a revenit arabilor.
Anatomia araba
- moartea profetului si fondatorului Islamului – MOHAMED(632 dH)
- arabii au inceput cucerirea lumii: Alexandria (642 dH – trupele lui
Omar), incendierea bibiliotecii lui BRUCCHION, e luni volumele =
combustibil
pt incalzirea bailor publice
- la scurt timp cuceritorii au devenit „propagatorii stiintei”
- fondarea Universitatii din Bagdad: contine o scoala de medicina, un
spital
- medicina araba a acestei epoci nu a fost originala, ci teoretica si
analitica
- traduceri in limba araba: lucrarile lui Hipocrate, Dioscoride, Galen
- si extinse tot in teritoriul cucerit: Asia Mica, sudul Mediteranei, Spania
si NV Mediteranei
- medicica araba – 3 perioade: febra traducerilor (sec VII, inceput sec
VIII), a compilarii anticilor, a adaptarii medicinei grecesti si siriene la
civilizatia Islamica din perioada „de aur”.
CURS 2 – 06.03.2006
AVICENA 980-1037
- printul medicinei arabe
- medic de tip hipocratic, scriitor complex, am de stat
- „canonul medicinii”- compilatie a medicini grecesti si arabe, cateva
date anatomice: insertia m. globului ocular, considerate proprii aspura
unor
moduri de dg si unor procedee operatorii
JESUS HALY (Bagdad , inceput sec X)
- medic si alchimis, masterul chirurugiei arabe
- „daca anatomia este ignorata vor fi comise greseli si pacientul va fi
omorat”
AVENZOAR
- nu a fost preocupat de anatomie
- a descris tumorile maduvei spinale
AVERROES
- doctorul subtil
- elevul lui Avnezoar
- cartile sale = compilare galenica
- a descris rolul retinei in formarea vederii
IBN AL NAFIS
- descriere partiala a micii circulatii danguine

evreu. sarrasin . II - .SEC XIV ANATHOMIA LUI MONDINO DEI LUZZI RENASTEREA – SEC XV-XVI MICHELANGELO BUONARROTI .„De corpuris humani fabrica” – 7 volume. fiziologia.ora de anatomie a Prof.care a intemeiat o Academie latina la Cotnari Univ de la PADOVA .750 scite anatomice .prof de anato la Padiva ..mulaje anatomice – injectare de ceara in ventriculii cerebrali SEC XVII REMBRANDT ven RYN . ilustratii St Calcar (elevul lui tizian). Rabelais efectua disectii pe cadavre umane .„Tabulae anatomicae” 1538 .nu se faceau disectii .1532.disectii in locuinta sa din Florenta ALBERT DURER .1549 student viitorul Domnitor al Moldovei. enumera 200 greseli ale lui Galen . inimii.1276. caracter galenic si analitic. urologie.prof. cu elem galenice si arabe .latin.prima descriere a aantomiei: venelor. VI – inima si plaman . VII creier si org de simt.primul tratat de aantomie plastica pt pictori LEONARDO DaVINCI . aritenoidelor .caracter hipocratic.ligamente si muschi. ginecologie . anatomia patologica .primele disectii in sec XIII .copil – diseca iepuri si rate .continua conceptii Sc de la Salerno . IV – nervi.Despot Voda.primele Scoli medicale in Europa: SC de la SALERNO .La inceput mileniul al II lea dH.prima femeie ginecolog TROTULA .decaderea acestei scoli o data cu fondarea Univ din Neapoli (224) Sc de la MONTPELLIER .nu au progresat: anatomia.metoda sa = anatomie comparata . specializari: oculistica. I – oase si cartilagii. Fr. Tulpinius (anatomis chirug din Amsterdam) ANDREAS VESAL .invatamant laic: predat in multe limbi. urechii interne si externe.30 autopsii . III – vase.1300 – disectii demonstrative in scop didactic EV MEDIU . mezenteruluim mediastinului m fronixului. V – digestiv si urogenital .primele dispozitii medico-legale (deschiderea cadavrelor pt dg de crima) .fondatori 4 medici: grec.

prof de anatomie la Pisa si roma.conceptii: anatomia = rationala. Vesal.pedeapsa comutata de rege la un pelerinaj la Sf Mormant . clinician .Precursor al fiziologiei si biofiz moderne FRANCIS GLISSON . B. componentele esului sacrum si corpii galbeni . vena cava in ficat . humerusului .Lucrare de embriologie .a descris sternul. ceorelarea structurii cu functia.canalul gl. intelepciunea fortei divine . circulatia sangelui 1628.cel mai vechi preparat anatomic din lume – la univ.acuzat de calvin pt erezie.orificiul fetal interatrial Botal .a dat o noua explicatie curburii femurului.canalul pancreatic Wirsung MIGUEL SERVET . unde a murit de tifos . Eustachio – descrieri: trompa urechi interne. botanist si mineralog . Cesalpino .la reintoarcere in europa – nafragiul pe insula Zenta. Servet.. a fost ars pe rug impreuna cu scrierile sale ANDREA CESALPINO .acuzat de Biserica pt autopsia unui agonic consamnat laardere pe rug .A descris valvele venoase.canalul de comunicare intre vena ombilicala si cava inf a lui Arantius . nervii optici. din Basel: scheletul condamnatului la moarte Kobkerer von gebweiler – decapitat – preparat de Vesal in 1543 (disectie publica) . dintii Denumirile anatomice din per Renasterii: .valvulele venelor superficiale Bauhin .Originea vaselor sangvine e inima .elev al lui Harvey . sfenoidul.Excitatia anatomica de motu cordis et sanguinis circulatione 1628 .apeductul Sylvius .a descris urechea interna.precursorul lui Harvey(descoperitorul circul sangv in 1628) .elevii lui Vesal: realdo Colombo – descrierea micii circulatii.a (re)descoperit mica circulatie sangvina .circulatia : vena cava ->inima->aorta GABRIEL FALOPPIO . Colombo. org genitale WILLIAM HARVEY .greseli: cristalinul in centrul ochiului.precursori: Ibn al nafis.trompa Eustacchio si Faloppio . fiziolog. suprarenala. Submaxilar Wharton .anatomist .organele interne – putin studiate . miscarile inimii . ramurile nervului trigemen.

a descris prima data antrul mastoidian .a descris capsula. tecile perivasculare din spatiul subarahnoidian W.filozof.medicul regelui Louis al XIII . MAVROCORDAT . bulbul olfactiv. limbul care delimiteaza fosa ovala de pe peretele intern al atriului deprt (inelui lui Vieussens) ANTONIO PACCHIONI . Romanesti RAYMOND VIEUSSENS .descrie canalul tireoglos. simptomele rehitismului GASPARE ASELLI .a descris gl parotida. ingrosarea albuginarii testiculare (corpul lui Higmore) Al.„Galenus nu a gresit ci anatomia amului s-a schimbat de-a lungul celor 14 secole scurse” .descrierea canalului arterei femurale Antonio SCARPA – a descris triunghiul inghino.ridicarea capacului ei permitea aducerea cadavrului care era transportat pe un canal de apa in acel loc JEAN RIOLAN fiul . sinusurile anorectale William HUNTER si John HUNTER .descoperire: canalul toracic la caine G.Osteologia si Antropologia NATHANIEL HIGMORUS . HIS junior – descrie fascicolul excitoconductor din inima (fasc HIS) .a descris sinusurile valvulelor sigmoide ale aortei Giovanni Batista MORGANI .tatal lui Nicolae si Constantin Mavrocordat – domnitorii T.crural (trinugiul Scarpa) Luigi ROLANDO – descrierea scizurii cerebrale (ii poarta numele) Alfonso CORTI – descrie organul auditiv Wilhelm HIS senior. ansa nervului simpatic din jurul arterei subclaviculare.Descrieri: sinusul maxilar superior. teolog.intemeietorul primuli amfiteatru permanent de antomie de la univ din Padova .a redescoperit limfaticele epiploice JEAN PECQUET . F. medic . granulatiile arhnoide (granulatiile Pacchioni) Antonius Maria VALSALVA IMOLENSIS . structura si functiile ficatului.a descris gaura ovala a corpului cerebelului..a descris sornetul nazal. D’ACQUAPENDENTE .in mijl amfiteatrului se afla masa de disectie .

Marcello Malpighi Robert HOOKE . atribuita fie lui Galilei.a descris protoplasma = citoplasma in 1834 Regnier de GRAAF .> Histologia .descrierea nucleului celulelor in cel pielii Jean Evanghelista PURKINJE . splinei. spermatozoizii . f musculare striate.dezv astronomiei galilei si Kepler.la baza: .studii microscopice pe plante .a descoperit capilarele .s-au extins cunostintele anatomice in profunzimea organelor .a descris struct microscopice ale pielii.conceptia sa: sediul proceselor patologice – in tesuturi Robert BROWN .– prima incercare de uniformizare a terminologeiei anatomice – Basel 1895 Anatomia microscopica .structuri anatomice studiate de Antony van Leenwenhoek.comerciant si slefuitor de lentile .a construit lentilele si microscoape care marea u de 200 ori imaginea .a descris hematiile. rinichiului Johann Nathaniel LIEBRKUHN .a trimis Societatii regale de Stiinte din Londra 112 scrisori continand descoperirile sale: aripa de labina.descrie gl din mucoasa intestinala (glandele L) Francois Marie Xavier BICHAT .primul care a introdus denumirea de celula Antony van Leenwenhoek .botanist si anatomist . MALPIGHI . animal M. limbii.intemeietorul histologiei . plamanului. fie fratilor JENSEN ( lunetierii Hans si Zacharias). pe baza lentilelor maritoare . ficatului. struct cristalinului.cuplare a 2 lentile oculari si obiectiv in sec XVII.Traite des mambranes 1800 . inventarea lunetei.descrie celulele stratului intermediar din cortexul cerebelos Hugo van MOHL .botanist . fir de par uman. fie fizicainului italian Fonatana . neurofibrilele.a parut in sec XVII dupa descoperirea microscopului .a descris 21 tipuri de tesuturi .construirea si folosirea microscopului R.micrografia . aparat de intepat/supt al purice si tantar. Hooke .

2006 Theodor SCHWANN .descrie peste 700 de disectii.precursori: Moritz HOFMAN .a efectuat peste 3000 autopsii personal .a infirmat teoriile moraliste si vitaliste .prof de anatomie la Padova .premiul Nobel in 1906 Santiago R.prof de anatomie si botanica la Altdorf .se bazeaza pe studiul anatomiei descriptive si comparate . rapoarte . ETAPA MACROSCOPICA .a intrdus conceptul de specificitate = fiecare boala are leziuni anatomopatologice (concept intuit cu 1 secol inainte de SYDENHAM) . care-i poarta numele Max SCHULTZE – descriere ale structurilor retiniene Louis Antoine RANVIER – a descoperit incizurile de la nivelul tecilor nervoase (care-i poarta numele) Heinrich W.autobiografia sa in 1937 .. WLALDEYER – descrie inelul limfatic rinofaringian Camillo GOLGI . selectate si redactate sub forma unro scrisori.a publicat rezultatul autopsiilor nesistematizare in 1679 Giovanni Battista MORGANI .a deschis calea spre ultrastructura .descrieri ale structurii histologice din SNC .a descris leziuni din aorta sifilitica = nodulii Morgani o degenerescenta miocardului o tumorile pilorice . G.03.semnalat teaca nervoasa (teaca Schwann) si celulele care o formeaza (celulele Schwann) robert REMAK – descrierea cordoanelor hepatice (cordoane Remak) Franz von LEYDIG – descris celulele interstitiale din testicul.„Despre sediul si cauza bolilor descoperite pe cale anatomica” 1761 .conexiunea simptomelor cu leziunile de necropsie – in premiera .premiul Nobel in 1906 ANATOMIA PATOLOGICA Istoria – 2 etape: macroscopica si microscopica 1.a dat denumirea de anatomie patologica in 1679 Theophile BONET .a descris foliculul ovarian (folicului de Graaf) CURS 3 – 13. CAJAL .descopera organitul care-i poarta numele .

gastroenterica” .a descris leziunile pulmonare din bronsiectazie. GALL . M.a descris leziunile ficatului din ciroza care-i poarta numele . BAILLIE .a studiat anomaliile congenitale M. BRETONNEAU .a scris „Cercetari anatomice.numit „Napoleon al medicinii” .sediul proceselor patologice este in organe .fundamentatorul organogenezei . patologice si terapeutice despre maladiile cunoscute sub numele de febra tifoida.a stdiat leziunile din difterie = falsele membrane . putrida.chirurg innobilat de Napolen . dar de nimeni inteles” .nu a intuit tulburarile functionale (premergatoare leziunilor organice) Sir Percivall POTT – a descris tuberculoza osoasa – „morbul lui Pott” Caspar F. DUPUYTRENE .a intuit existenta tulburarilor funtionale = simptomatologie fara substrat lezional P-C-A LOUIS .a descris leziunile intestinale din febra tifoida Th. CORVISART des MARETS . ataxica.teoria Generationis -> organele fatului se dezvolta din foitele germinale ale oului J. ciroza hepatica .„apreciat de toti contemporanii. R.a descris pneumonia.a organizat un muzeu cu preparate de anatomie patologica Marie F.a descris leziunile din cardiopatii si vasculopatii .o apoplexie = boala vaselor cerebrale o hemiplegie o TBC renal o Pneumonia cronica . ulcerul gastric. H.a considerat tuberculoza ca o boala unica cu diverse localizari . astm. Xavier BICHAT . LAENNEC . WOLFF .a aratat ca otita supurata poate determina abcese cerebrale . pneumonii . gangrena pulmonara. endocardita.parintele embriologieie moderne . N.tesuturile = sediul proceselor patologice G.medicul si prietenul lui Napoleon . iubit de putini.a lasat prin testament fonduri pt crearea Catedrei de Anatomie Patologica la Fac de Medicina din Paris – premiera in invatamnatul medical Pierre F.„Morbid Anatomy” – premiera in literatura medicala .fondatorul histologiei .sinteza anatomoclinica despre bolile cardiace (1808) Frantz J.

antropolog .fondatorul anatomiei patologice moderne . Babes .Greseli: autonomia celulara.a aratat migrarea polimorfonuclearelor pri peretele capilarelor .anatomopatolog.a realizat microtomul pt a obtine sectiunile foarte subtiri din organe E. ETAPA MICROSCOPICA J. ADDISON .a initiat dg histopatologice in tumori .prof lui Cantacuzino .a descris atrofia galbena a ficatului.a descris anemia pernicioasa in 1849 .a incercat o clasificare usoara a tumorilor in maligne si benigne -a fondat ipoteza erediatara a tumorilor Rudolf VIRCHOW . Jean Baptise CRUVELHIER – publica un tratat de anatomie patologica in culori Th.prelegeri de anatomie patologica chirurgicala cu desene si celule BENNET . Babes .prof lui V. rolul etiologic al bacteriilor in patogeneza unor boli W.a scris un tratat de anatomie patologica generala si speciala .insuficienta cortico-suprarenala (care-i poarta numele) Carl von ROKITANSKY . embolia. negarea existentei organitelor celulare.L .a fundamentata teoria originii embriologice a tumorilor .a studiat inflamatia . BESNIER . periarterita nodoasa . nefroza amiloida.celula = unitatea morfofunctionala .senior .a introdus biopsia (initial pt bolile de piele) -> mijloc de dg J.anpolitic – conceptiile sale in opozitie cu Bismark .a descris dg diferential intre tumorile maligne si benigne (pe baza aspectului celulelor tumorale) COHNHEIM .a efectuat prima incercare de clasificare a tumorilor pe baza originii lor embrionare LANGHANS – a descris celula gigantica din tuberculoza MECINIKOV .a incheiat epoca antomiei patologice macroscopice 2. PAGET . HISS .a descris tromboza. H. arterita .a introdus conceptul de proces malign .prof lui V. MULLER .Celular Pathologie 1858 .a efectuat peste 30000 autopsii .

iar contagiunea similara cu putrefactia care trece de la un lucru la altul .PARINTELE PATOLOGIEI INFECTIOASE SI FONDATOR AL MEDICINII COMPARATE . FRANCASTORO . muzica. matematica.a pus bazele epidemiologiei .a enumerat 3 tipuri de contagiu: . 1546 .Jacopo da FORLI -> contagiunea produsa de ciuma RENASTERE -BENEDETTI -> contaminare de ciuma prin atingerea hainelor si a obiectelor celor bolnavi.in Levitic – masuri de igiena personala si a locuintei pt a nu se molipsi de boli contagioase .a considerat unele boli ca fiind contagioase.LUCRETIU CARUS – epidemia de ciuma avea la baza seminte morbide ..HIPOCRATE – aerul rau produce boli .la distanta prin aer (ftizia.VIRGILIUS MARO – a mentionat manifestari ale unor epidemii. 430 iH) .TERENTIUS VARRO – unele animalicule invizibile intrate prin nas.prin contact direct . epizotimii EV MEDIU -BOCCACIO – in „Decameronul” a descris ciuma din 1348 -> contaminare prin atingerea hainelor.teoria celulara a imunitatii (1884. pictura. literatura .a scris „Syphilis sive morbus Gallicus”= poem in care a descris boala pastorului Syphil avand simptomele bolii „morbus gallicus”.a studiat medicina.G.DEMOCRIT din Abdera – „atomi ai bolii” .prin obiecte (ftizia) . obiectelor bolnavilor . fizica. gura dau boli . chimia.1887.TUCIDIDE – a facut aluzie la natura contagioasa a unor plagi (marea pesta ateniana.a descoperit fagocitoza (termen pe care l-a creat) . in care agentul cauzal putea persista in timp . variola) .1892) ISTORIA BACTERIOLOGIEI BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA ANTICHTATE -se cunoasteau unele boli care erau treansmisibile: lepra. considerata pedeapsa divina . adica sifilis -a scris „De contagione et contagiosis morbis et curatione”.se practicau masuri de izolare a bolnavilor si de dezinfectie .

agentii cotagiului: seminaria = seminte care sunt particule vii cu „antipatie materiala si spirituala fata de organismul animal” . 1763 .C.A.introduce nomenclatura binara in clasificarea lumii vii . Hepatiquans .idee contagiu viu .1836 HAMEAU – medic de tara.LEEUWENHOEK – a realizat un microscop ca marea de 200-3000 „animaliculele”.SPALLANZANI . au descris difteria si febra tifoida . ex: hidrofobia (numai dupa muscatura de caine turbat) apare dupa 30 zile. ciuma.a construit un microscop.a descris cateva boli contagioase la om: variola..2006 1842 D Gruby – a izolat ciuperca Oidium albicans de pe mucoase 1842 F Muller si A. ftizia.a sesizat existenta perioadei de incubatie. tifos.KIRCHER – a observat ca ciuma si variola sunt provocate de fiinte invizibile.a intuit caile de intrare a seminariilor in organism .Geneza bolilor.BOYLE – lista de 92 de animalicule: Dentaires.HAUPTMANN si RIVINIUS eu sustinut aceeasi idee ca si Kircher . Gonorrhiques.prima clasificare a animaliculelor . Retzius au descoperit un germene din genul Mucor . initial a evidentiat la microscop ciuperci patogene => micologia .1834 BASSI – a observat ca unele boli ale viermilor de atase se datoresc unei ciuperci microscopice .1825 BRETONNEAU & TROUSSEAU – au sustinut ideea contagiozitatii. iar la animale a descris: febra aftoasa la bovine .03.1839 SCHONLEIN – a aratat ca boala cderii parului – favus – se datoreaza unei ciuperci –Achorion schonlein (microparazitara) CURS 4 – 20. sifilis. a descris inmultirea prin sciziparitate (la infuzori) SEC XIX .C von LINEE – naturalist .BIGHURST – a descris in 1666 in lucrarea „Liomographia”.a facut dg diferential dintre ciuma si tifusul exantematic . organ . modul de propagare la distanta a marii epidemii londoneze din 1665 (dupa 126 ani de la descrierile lui Francastoro) . in lucrarea scrutinium phisico-medicum pestis . Gangrenistes.a aratat predilectia unor boli contagioase pt o anumita varsta. rujeola. dar si la 8 luni SEC XVII – XVIII . a incercat sa demonstreze pe baza datelor clinice etiologia infectioasa a unor boli . LANGE – a intuit existenta unor fiinte invizibile in etiologia unor boli infectioase .

deschizator de drum in chimie.1861 – a anulat teoria vietii numai in conditii de oxigen = teoria lui J.a folosit zahar si drojdie de bere . Henle – a sustinut existenta “contagiului viu” Ch.a evidentiat cauza fermentatie . butirica. Pristley a afirmat ca nu exista viata fara oxigen .a aplicat fenolul in dezinfectia mesei de operatie. chirurg englez . Naegeli – au facut prima clasificare taxonomica a bacteriilor 1869 O.1846 P.descoperind viata in anaerobioza a aratat ca nu exista generarii spontane de germeni: -> ei exista in aer. G.germenii aerobi si anaerobi . imunologie.a descoperit agentul [atogen al febrei recurente L.nimeni nu i-a urmat indicatiile profilactice 1850 – P.1858 – a realizat primul mediu de crestere a germenilor . Obermeier .asistent de obsteretica .a aratat ca febra puerperala provocata de toxina e transmisibila .fermentatiile sunt determinate de germenii vii .> boala. Davaine – a u evidentiat bacilul antraxului 1867 J. instrumentar.recomanda spalarea instrumentelor chirurgicale cu apa de var .prepara medii nutritive lichide (bulion) . spalare plagi .H Klenke – a facut primele infectii experimentale administrand la iepuri laptele vacilor cu TBC .W. Pasteur – chimis francez. FSemmelweis .J. studiile sale au cuprins 4 directii fundamentale: 1) Studierea fermentilor .J.a dat solutii pr combaterea fermnetatiilor -> pasteurizarea 2) Et. bacteriologie.a sustinut ca bolile vinului si berii sunt produse de germeni specifici . Euremberg si K.a pus bazele asepsiei chirurgicale . LISTER – parintele antisepsiei.F. a aratat prin analogie ca TBC bovin se transmite la om prin lapte Bacteriologia a inceput in sec XIX o data cu introducerea antisepticelor in chirurgie si obsteretica 1847 I. acetica .a utilizat solutiile de acid ferric pulverizate in sala de operatie F. lactica. apa. pe obiecte -> a combatut teoria lui J.flssterie – se datoreste unei bacterii 3) Studiul germenilor din patologia umana si animala . Liebig: „fermnetatiile sunt produse de descompunerea spontana a zaharurilor” .a descoperit ca boala – pebrina – se datoreste unui parazit . Rayer si C. Studiului bolilor viermilor de matase .sunt de mai multe tipuri: alcoolica.

a inoculat tulpina la pasari .. a descoperit fenomenul fagocitozei. descendent dupa mama din fam spatarului Milescu.a transmis turbarea la iepure .Galtier – 10 carti despre boli la animale: turbare.a reprodus infectii experimental .Pasteur a eleborat met imunizarii active pin vaccinare .29 aprilie 1878 – epocala comunicare la Academia de Medicina din Paris = actul oficial de nastere a microbiologiei ca stiinta .a realizat prima vaccinare antirabica la oaie .ovationat de studenti . antrax. TBC .a evidentiat germeni anaerobi pe care i-a cultivat in absenta aerului .1879 – vaccinare contra holerei aviare . elevi romani: Cantacuzino si Levaditi 4) Per pregatirii vaccinurilor .1885 – Pasteur a aplicat vaccinare antirabica la om.1881 – a preparat vaccin din germeni atenuati artificial – vaccinare anticarbunoasa .1885 – vaccinare antirabica Predecesori 2 medici veterinari: .demonstreaza ca agentul etiologic se propaga pe cale nervoasa .a cultivat germeni microbieni in afara organismului oe medii de cultura. initiatorul chimiei bacteriene Chamberland: coautor al teoriei germenilor.Bourrel – a murit infectat de rabie . prin inoculare la animal . a inventat primul filtru bacteriologic Roux: coautor la vaccinul antirabic. a preparat serul antidifteric pe cal.a evidentiat stafilococii ce determina furunculoza si osteomielita .elaborarea lucrarii „La theorie des germes et ses applications a la medicine et a la chirurgie” impreuna cu Joubert si Chamberland . premiul Nobel 1908. Pasteur din Paris Yersin: a descoperit bacilul ciumei. a infiintat Instit Pasteur in Indochina Mecinikov: rus. antrax.a obs existenta concurentei vitale intre microorganisme Discipolii lui Pasteur -> Sc franceza de microbiologie: Joubert: chimist.copil muscat de caine turbat -> l-a vaccinat pe copil cu vaccin pt caine KOCHa . a aratat rolul fagocitozei in imunitate. director al Instit. coautor vaccinuri antiboala aviare.saliva infectatului de rabie contine agent patogen . morva.insultat .a murit inainte de a primi premiul Nobel .a obs ca o cultura veche de bacili ai holerei gainilor si-a atenuat virulenta . coautor la teoria concurentei vitale a bacteriilor Duclaux: chimist.a evidentiat streptococii ce produc febra puerpurala (tifoida) .a descoperit microbul holerei aviare (Pasteurella) .

a descris si izolat (pe cartof) un bacil special: agentul tuberculozei 1882 . difteriei – evidentiat de EBERTH in 1880 ROSENBACH – 1884 a descris si a izolat streptococul – evidentiat de Pasteur in 1873 Metode de colorare a germenilor: HOFFMANN – carmina.existenta unui minim de rezistenta bacteriana . agar-agarul. a met de identificare biochimica LOFFLER si FROSCH .coloratie pt BAAR PETRI – a realizat impreuna cu Babes placi de sticla acoperite pt culturi bacteriene GRAM – colorare dubla cu violet de gentiana si fuxina Primul tratat de bacteriologie din lume: CORNIL si BABES: „Les Bacteries” .descoperirtea si evidentierea .elevi ai lui Koch . gelatina) .exstentei florei microbiene de asociatie .existenta unor exceptii de specificitate microbiana .1883 – au evidentit bacilul morvei KLEBS – 1883 descopera bacilul difteriei NICOLAIER – 1884 descopera bacilul tetanic GAFFKY – a izolat b.a aratat forma spontana a bacilului antracis (in pamant) . perfectionarea medicinii microbiene de cultura.a izolat vibrionul holerei EPOCA DE GLORIE A BACTERIOLOGIEI La sfarsitul sec XIX si incuputul sec XX au fost realizate progrese semnificative in izolarea microbilor vii. a izolat parazitul naganei -1903 Bruce si CASTELANNI ->agentul bolii somnului BABES si STARCOVICI – au descoperit gr de paraziti endoglobulari YERSIN – si KITASATO – au izolat microbul ciumei .descoperit germenul antraxului . fuxina WEIGERT – albstru de metilen EhRLICH .a preparat tuberculina .a introdus mediile de cultura solide (cartof.posibilitatea modificarii virulentei germenilor -antagonismul bacterian ESCHERICH – a izolat colibacilul Escheriachia Coli HANSEN – cultiva pnoumococul in stare buna BRUCE – a izolat agentul febrei ondulante de la Malta. a metodelor de colorare a germenilor.

prezentarile unor radiografi . W.8/9 nov 1895 Prof. Gerota – „razele rontgen sau razele X” .1901 . Oudin -1896 – Beclere a predat in premiera mondiala radiologia la sectia de la spiatalul Tenon.primul curs liber de radiologie la Bucuresti .feb 1896 H.23 ian 896 – comunicarea lui Rontgen la Sociaetatea de St Fizico- Matem din Wurzburg .1897 Gen Dr. C. Maingot (radiolog).1897 Guido Holzknecht si W.1898 M. Barthelemy. Rontgen in lab saude la Instit de Fizica al Univ din Wurzburg a remarcat ca u mic ecran de platino-cianura de bariu aflat sub tensiune.1897 MacIntyre a preconizat radiocinematografia .serv de chirurgie de la spitalul Coltea. Cannon au recunoscut utilizarea sarurulor de bariu ca substanta de contrast in radiologie . condus de prof D. Sklodovska – Curie si Pierre Curie au descoperit Radium-ul .1897 Beclere – razele rontgen si dg TBC -1897 Marinescu – cu electrscopul construit de Hurmuzescu a facut primele radiografii medicale din lume . supus radiatiei provenite din tubul Crooks => fluorescent . Rieder(radiolog). Severeanu . Bouchard. inchis intr-o cutie de carton negru. Rist (fiziolog). Primul aparat Rontgen: tub de sticla si catod de Al si anticatod de platina -1901 D.feb 1896 fizicianul roman Hurmuzescu a realizat un electroscop special la lab de Cercetari fizice de la Sorbona Hurmuzescu cu Benoist au descoperit proprietatea Rx de a descarca corpurile electrice prin ionizarea aerului inconjurator. Kienboeck (chirurg si radiolog).ISTORIA RADIOLOGIEI MEDICALE . Demosthen a studiat instalatiile radiologice in cateva spitale din EU si in dec 1897 au fost aduse primele aparate radiologice in Romania -1897 Williams promotor in SUA a dg radiologic al bolilor toracice -1897 Kelsch a initiat in Franta depistarea radiologica sistematica a TBC in armata -1897 D. Bequerel a evidentiat radioactivitatea naturala .acordarea premiului Nobel pt fizica lui Rontgen La sfarsitul sec XIX si inceput sec XX au adus importante contributii: Delherm. Graff (anatomopatolog si radiolog). Despeignes a initiat tratamentul radiologic al cancerului -1896 – primele radiografii in Romania . -1896 – aplicarea Rx in dg tuberculozei de catre Beclere. B. Paris -1896 – V. Gerota – primul deschizator de drum in radiologie din romania .

A.1902 G.-1899 Sjogren & Steinbeck au descris vindecarea prin radioterapie a unor forme de epitelioame .1910 Krause a introdus in practica radiologica sulfat de bariu pt contrast -1921 Sergent si Cottenot au obs experimentul opacifierii arborelui bronsic -1922 Sicard si Forestier – injectarea experimentala a lipiodului a arb.. Wenckebach a realizat la Viena prima radiografie a inimii si a vaselor mari -1905 Ives a realizat radiostereografia -1905 Kienbock propune o unitate dozimetrica in radiologie . Gaetano Egaz-Moniz & Carvalbo BRONHOGRAFIA -1945 Metras – utilizarea unei sonde semiflexibile cu capat opac montata pe un mandren flexibil RADIOTERAPIA . emulsionat pe ambele parti.1927-1929 A. Redecker TOMOGRAFIA -1921 – primul sistem de tomografie inventat de F. G. bronsic Promotor al radiologiei a fost Manoel de Abreu in 1924-1936 -1936 Abreu a preconizat radiofotograifa -Perfectionarea tehnicii: Albers & Schonberg au introdus diafragmul de compresie in radiologie -1907-1935 Severeanu a condus Lab de radiologie de la Spitalul Coltea din Bucuresti -1918 – aparitia filmului radiologic de nitrat de celuloza. SUA: Bleyer. Germania: Janker -1901 K.1901 Curie – radionecroza experimentala ep propriul brat .primul medic roman ce a suferit de iradiere profesionala .debut datoriata constatarii lui Becquerel: aparitia accidentala a necrozei pe propriul tegument cauzata de radium-ul pe care il purtau in buzunar . Salle a organizat in Franta campanii radioscopice pt depistarea radiologica sistematica a TBC in armata RADIODIAGNOSTIC In primele 3 decenii ale sec XX: radiografii pe placa de sticla Examene Rx in serie ala persoanleor aparent sanatoase (screening) Precursori : Italia: Batelli. Garbasso. care a inlocuit definitiv placa de sticla -1922 Assmann –studiul radiologic al leziunilor precoce tuberculoase si F. Bucage ANGIOGRAFIA .

Negru. ISTORIA MEDICINEI LEGALE Terminologie.Legea Bergonie Tribondeau: celulele si tesuturile sunt cu atat mai radiosensibile cu cat rata mitozelor este mai mare si sunt mai nediferentiate .atributii de medic si de judecator . Periopada medievala IV. Perioada fictiva Evrei: . iar la scurt timp si in terapia bolilor maligne .1901 – utilizarea radiumului in trerapia lupusului.1905 Bergonie & Tribondeau au evidentait ca iradierea experimentala a org genitale masculine distruge cellele germinative .1936 in hamburg in fata Instit de Rx al spitalului . St.1902 inceputul studiilor despre relatia cauzala dintre expunerea profesionala la Rx si cancerul de piele. Moga=prima femeie radiolog din Romania .1903 Senn a aplicat radioterapia in afectiunile sistemului limfopoietic .1902 Holzknecht a introdus prima metoda de dojaz a Rx = cromoradiometria .interdicita aplicarii supliciului la femeile insarcinate . Georg ->dezvelirea monumentului primilor radiologi care au murit din cauza efectelor nocive ale razelor X.Institute radiologice: 1902 la trieste – primul instit radiologic din Italia.preoti.Radiologi decadati din cauza Rx: gerota. Perioada stiintifica I. . Kolzknecht & Buzzolo – in timpul radiotereapiilor ->scad leucocitele . Perioada ficitva II. Perioada romana III. omuciderea Egiptul anitc: . naturala .1905 Halberstader a evidentiat suprimarea functiei ovariene dupa aplicarea Rx .constatarea cauzei decesului: violenta. reglementarea pedepselor: legea talionului...engl:legal medicien=forensic medicine Rom: medicina legala Medicina judiciara -> aplocarea cunostintelor medicale in procedura judiciara Politie sanitara -> implica obligatiile igienico-sanitare si administrative ale medic Exista 5 etape in dezvoltarea medicinii legale pana la mijlocul sec XIX: I.. Perioada dreptului canonic V.in legislatie – masui stricte de legi.imbalsamari .

Hipocrate: -obs despre nastere prematura si tardiva . reforma legislativa .b) codul Imp. gravitatea.d) Provinciile germane – masuri legislative pt a restabili ordinea publica.in „Capitulaires” judecatorii trebuiau sa –si construiasca deciziile pe sfaturile medicilor = inceputurile medicinii legale ca stiinta .nu se practica autopsii . proba foculuim proba apei. duaelul judiciar.Grecia antica: . proba sangerarii plagilor mortale la cadavrelel atinse de asasin o in Angila. Legile romane: nu au influentat legile popoarelor cucerite din Orient. burgunzii SEC IX Carl cel Mare a extins in imperiul sau sistemul legislativ roman .a) Galen a obs diferenta dintre culoarea plamanilor la animalul nascut mortfata de cel nascut vio – obs a fost uitata 500 ani pana cand carol reyer a redescoperit „proba decimaziei pulmonare” .Aristotel: . germania pana in sec XVIII . saxonii.> ales de medic. Perioada romana .c) Digestele Imp Iustinian – sec VI – considera parearea medicilor ca o judecata. au influentat popoarele din Occident: francii.Dupa moartea lui Carol cel Mare: o distrugerea sistemulul legislativ centralizat o instalarea regimului feudal o predominanta obiceiurilor locale -> legisl locala o anchetele criminalistice contineau probe absurde: tortura. Legea Salica: plata a 45 taleri de aur pt fractura craniana deschisa. Scotia. plata a 3 taleri de aur pt leziuni inchise.ex: Iuliu Cezar (medicul Antistius a constatat 23 lovituri. legi in care se mentionau leziuni traumatice : sediul.e) Iralnda – reglementarea razbunarii.obs miscarilor fetale dupa 40 zile de la conceptie China antica: sec IV: pedeapsa cu moartea pt scelerati.obiceiul de a pune in locuri publice corpurile decedatilor prin moarte violenta pt ca fiecare sa-si dea cu parerea despre cauza mortii . prin lovituri de pumnal sau baston . locul aplicarii loviturii calaului . cea mortala = plaga penetranta intre prima si a doua coasta) . artistii desenau organele interne ale celor decapitati -sec V: abolirea pedepsei cu moartea de catre imparat Kao-You-Li -> crestere alarmanta a frecventei crimelor -sec XIII: 1248 colectia Si-Iuan-Lu >> de Sun-ti (consilier penal in China) = compendiu medicolegal consedrat cel mai vechi document medicolegal din lume II. Teodosiu – regelmentarea raportului de medicina si drept .regelmentari: inmormantarea cadavrelor in ziua in care erau gasite .

alte scrireri III. auditiile.scris in 1550 iH . papirusurile medicale II.1290: .2006 MEDICINA INTERNA Exista din antichitate EGIPTUL ANTIC Surse de informare: I.Muzeul din Leipzig 2. bolnavi.judecatorii ecleziasti au devenit activi in sec XII .british Museum . latime 0. relatarile unor isotrici antici I. Papirusurile medicale 1. Secretele medicului 3. Cartea despre vase si inima 2.se ocupau si de cazurile de medicina legala .papirusul CHESTER BEATTY – nu este exclusiv medical dar contine capotile despre boli. macar ca nu s-ar jura” CURS 6 – 03.muzeul Pergmann din berlin 3.papirusul EDWIN SMITH din 1600 iH .denumirea de medicina legala data de Paulo Zacchia . Ebers care a gasit papirusul respectiv in1873 in ruinele orasului Teba) . Papirusul EBERS (nume dat de egiptologul german G.papirusul Hearst din sec 17 iH . Papirusul BRUGSCH(sau berlinez. legistii.3 m. .lungime 20 m. presedintii. Justitia eclaziastica: condusa de episcopi sau arhiepiscopi. cavalerii legii. 04. medicatie II. o parte a acestor scrieri au fost traduse in grceste si incluse intr-o colectie numita .carol Reyger ->proba decimaziei pulmonare a nounascutilot vii EV MEDIU -sec XVII in provinciile Romanesti -1648 – pravila lui Vasile Lupu -1652 pravila lui Matei basarab – „orice va zice vraciul pt rana. despre cunoasterea miscarilor inimii In perioada infloririi civilizatiei grecesti in Alexandrai (sec II-I iH). papirusurile londoneze: .3 parti: prima din 2800-2700 iH. Alte scrieri 1. a doua din 1700 iH . nume dat dupa egiptologul german e.suprimarea duelului judiciar si inlocirea lui cu probe testimoniere In Ev Mediu s-a organizat treptat justitia laica: cirtile de justitie. 110 pagini . Brugsch care l-a gasit in 1909 intr0un vas de pamant din ruinele orasului Memfis) .

confectionreaza periute pt dinti . dinti . hemoroizi.scabia – tratament cu lesie si pucioasa .cand se inmulteau paduchii.respiratorii 2.Diodor din Sicilia . icer.Pliniu cel Batran . mirna in bolile respiratorii .se spalau de mai multe ori pe zi cu apa in care puneau natron . italianul Grasii 5.Herodot in Historiile .urinare: hematurie. Cunostintele medicale egiptene sunt mai vaste decat cele grecesti.inhalatii cu fierturi de curmale.cca 3300 ani inainte de englezii Manson si Ross. erau apreciati si chemati in tot bazinul mediteranean -ex: regele Darius a chemat pt fiica sa un medic egiptean S-au descoperit la egipteni: 1. constipatie . Igiena – foarte dezvolatata la egipteni .digestive: gastrita.variola – mumia lui Ramses V . Boli parazitare: . ochi.administrarea de pansamente gastrice cu praf de calciu si faina de roscoave . Descieri de boli interne: . in general erau preoti dar existau si medici laici. Boli ingecto contagioase: . Relatarile unor istorici antici Viata in vechiul Egipt a fost comentata de . dischinezii.educatia medicilor se facea in scoli atasate templelor .HERMETICA.tuberculoza – mumiile lui Tutankamon si Ramses III . cu capul acoperit de o tesatura usor de curatat . incontinenta si retentie de urina. apoi urmeaza cele romane. picioare.utilizau o pasta snabu degresata . prolaps rectal. uler cu melena.pastrarea secretului pregatirii si al practicii medicale . III.Aat in papirusul Ebers – boala numita Aat (echivalentul malariei).retete de alifii antileproase 4.ulei de ricin sau boabe de ricin mestecate si inghitite in constipatii .regim rational – in ulcere si dischinezii biliare .isi frecau pielea cu nisip fin din desert . rasine. claculi vezicali .bilhardioza (se exrtagea parazitul cu pense foarte fine sau cu unghia) .foloseau lesiile de cenusa de cedru pt rufe si peile pt raie .practicantii medicinii faceau parte dinr-o patura sociala superioara.lepra – papirusul berlinez. Indicatii terapeutice: .fierturi de samburi de bostan in tiniaza 3.medicii specializati pt: dureri de cap. oamenii umblau rasi.

sofran. oase de om. casa o Asu – terapeutul propriu-zis Dg magic si progosticul se faceau: -examinau ficatul unei oi sacarificate in acest scop . pucioasa. ungere cu ulei. anamneza. alungau spiritul rau din corp.medicii practicieni erau sacrdoti .implorarea zeului vindecator . pe piele. gips.ruinele orasului sumerian Nippur . textele din marea Biblioteca de la Ninive .Minerale – alaun.contine: a) prolog.purificarea bolnavului – imbaieri cu apa din fluviile sfinte.Herodot a descirs medicina de itrajutorare: bonavii veneau in piete si trecatorii ii ajutau cu sfaturi . proprietate. Codul regelul hammurabi ai Babilonului .sclavii se scaldau zilnic in Nil MESOPOTAMIA Surse de informare : .capitala hititilor . recompense. a fost in parte recuperata 4.Administrare: per os. b) text cu 280 articole despre drepturi. pragmatic o Asipu – preot vindecator prin invocari.Animale – limba de soarece. lapte de magarita .asezarea picaturii de ulei puse la suprafata apei Tratamente: . Texte de medicina .scrieri medicale magico hieratice si laice (practica medicalo-empirica) 3.transferul bolii intr-un animal mic .bibelioteca distrusa impreuna cu orasul. aprinderea focului ritual de preoti .culegerea de legi descoperite in 1902 la Susa de catre arheologul Morgan . pin .2800 iH . textele medicale de la Mattusila . clisme uleioase.orientarea unor betiosare in gaurile inui ficat de argila .ale regelui Asurbanipal al Asiriei . c) epilog – referiri medicale 2.Vegetale – palmier. ceapa etc . cedru.ungerea cu substante fetide pt alungarea duhurilor rele Profilaxia: . dg magic. praf de pe mormant/ de la pragul casei .scrierile pe tablite de lut sau gravate in piatra .purtarea amuletelor cu semnificatie magica Remedii . pulberi in urechi MEDICINA GREACA .smochin.Preotii – medicii (sacerdotii) erau de 3 tipuri: o Baru – se ocupau cu anamneza. rugaciune..popoarele mesopotamice – organizare statale 1.

Medicina Hipocratica V.Fondatorul exmenului medical la patul bolnavului .2006 . Medicina Homerica III.legende populare .Democrit IV. Filozofii medici . bila neagra . pot fi cunoscute: o Interne: alimentatie gresita. pe rationament riguros.sec IIIdH .Umoarea altereata sau in exces trebuie eliminata brusc prin criza sau lent prin liza .descoperire Cnossos din Creta de Sir Evans . teoria umorilor integreaza organismul in mediul extern . Theogonia Caractere: .ambulanti (periodenti ) consultau in piete = medici tineri II.Intemeietorul primei doctirne medicale bazate pe fapte de observatie .Pitagora . bila galbena.Toate bolile au cauze reale.Anaximandros = viata initial in apa.medicina mitica (zei vindecatori) . VII iH. apoi pe uscat . vechea medicina greaca (cretano-myceniana) 1800-800 dH Surse de informare: .Nu toti erau greci .stabili ( asklepiazii practicau yatreon = spital langa templeel lui Asklepios) .Empedocles = teoria anticreationsita = organismele se nasc din mal .Autorul teoriei umorilor : sange.Tales din Millet – apa = element de baza al vietii . Medicina filozofilor-medici IV.Exista 5 perioade distincte: I.sapaturi arheologice . Medicina veche II.04.practicienii apartin clasei superioare: rar scalvi . felgma. apa o Externe: tulburarea echilibrului celor 4 umor ale organismului (CURS 7) – 10. Medicina post-hipocratica I. schimbari de temperatura din aer.descoerirea Troiei si civilizatiei Myceno-Peloponeze de Schlieman .Sec. Medicina din vremea lui Homer 1000-850 iH boli: ciuma III.Creatorul observatieie evolutiei bolii .poeme epice: Iliada.Daca umoarea nu s-a eliminat -> cronicizarea bolii . Odiseea. Medicina hipocratica Hipocrate .

Ghid al ingrijirii sanatatiipt cei care calatoreau prin tinuturi fara medici AETIUS din Amida – a descirs difteria de sufocare. Doctori fara de arginti: Cosma & Damian.UN Rezumat in Synopsis .lucrarile lui Pavel din Egina RHAZES .12 carti de medicina . Galen. regurgitarea pe nas.MEDIC SI SCRIIOTR: ENCICLOPEDIE 70 VOL = SINAGOGE MEDICALE . Aetius.a dat clinicieni de seama cu bogata experienta ..Corpus hipocraticum o 2 semne clinice valabile si azi:  degetele hipocratice  faciesul hipocratic . Pavel din Egina . palparea si percutia ex: „Ascita se recunoaste prin fluctuatie cand lichidul dinauntru se misca incoace si incolo ca vinul din burduf” CALIFATELE ARABE JOHANNITIUS – a tradus corpusul hipocratic . paralizia palatului moae bucal.Sarcinile medicului o Examinarea bolnav(vedere.Insanatosirea = reechilibrarea organsimului efectuata de physis .Kitab al Haur = Compendium = totum Continens .boli si azi recunoscute : penumonia.Nu toate organismele reactioneaza la fel . Martin si Maximin.lucrarile lui galen .clinica hipocratica nu poate fi considerata stiinta . parazitoze intestinale ALEXANDRU DIN TRALLES . Pantelimon si ermolal ORIBASIUS .sa nu faca rau o Importanta prognosticului .cel mai savant clinician al arabilor . pleurizia.utiliza: inspectia. Julian.Kitab al Mansuri = Liber Almanscris = compilatie dupa Hipocrate. apoplexia . tecla.Rolul medicului > sprijinirea physisului .este o doctrina cu multiple trasaturi stiintifice MEDICINA DIN EVUL MEDIU BIZANT – a continuat cunostintele medicale din antichitate . Oribasius. ascultatie. palpare) o Iterogarea lui o Vizitarea pacientilor dimineata o Atitudine de espectativa.adept al lui Hipocrate si galen . Kyr si Ioan. therapon.fara descoperiri deosebite Sf.

. Galen (comentariile hipocratice). Ali ben Abbas etc Alphanus .apogeu sec XI-XIII . lectii clinice la patul bolnavului Mansatirea benedictina de la Monte Cassino .invatamant clinic embrionar . Constantini graecorum medicorum Cophan cel tanar .Al Qhanum = canonul stiintei medicale o Cap 1 – medicina teorectica o Cap 2 – medicamente simple o Cap 3 – anumite boli si tratamentul lor o Cap 4 – bolile generale o Cap 5 – farmacologia .a descris pericardita seroasa si abcesul mediastinal PERIAODA PRERENASCENTISTA SEC IX-XIII SALERNO SEC XIII PADOVA Clinic: inlocuirea comentariilor textelor galenice.a descirs chistul hidatic si hemofilia AVENZOAR .a descris meningita.PPT .„Ars medendi” – patologie si terapie RENASTERE Paracelsus .maestrii ofereau asistenta medicala particulara in medicina interna si chirurgie Constantinus Africanus . stenoza pilorica ALBUCASIS .adversar al scolasticii – introdus observatia clinica . meninigismul.a tradus lucrarile medicale ale lui Hipocrare (aforismele).Physica – lucrare literara medicala . paralizia faciala.intrductiones et experimenta practica Hippocratic.fondatorul curentului iatrochimiei . Galeni.enciclopedie medico-chirurgucala = Ritubal tarsis .inceputuri sec IX-XI . Medicala de la Salerno .„Tratat despre varsat si pojar”= prima monografie medicala pe acest subiect AVICENA .„de pulsibus” – despre puls Bartholomeus Alernitanus .Descrieri ale tratamentului diverselor boli Sc.Altersir =Theisir .stareta vindecatoare Hildegard din Bingen .

Iacobovici 9. 1919/1920 interimar in 1919 I Hatieganu – prodecan. stoma. radiologie – Negru CONDUCEREA FAC. pediatrie -Titu Gane 14. De la Trianon FONDAREA FACULTATII ROMANE DE MEDICINA CLUJ Membrii din Comisiune: .12 mai 1919 preluarea univ Ferencz Iozsef din Cluj de catre Onisifor Ghibu – ca delagat al consiliului dirigent . clinica medicala – Hatieganu 8. obstretica si ginecologie – Grigoriu 12. ofta – Michail 15. patologie generala si experimentala – Levaditi 6. anatomie descrioptiva si topografica – Papilian 2. hisotlogie si emriologie – Scriban 3.pt infiintarea univ romanesti Cluj s-a constituit Comisiunea Universitara . Fizio Trasaturi caracteristice : dezvoltarea stiintelor in aceasta perioada. fiziologie – Nitescu 4. igiena & igiena sociala – Moldovan 7. anatomie si histologie patologica. DE MED. presedinte ales: prof Sextil Puscariu .prof Gh. clinica psihiatrica. biochimie 18. ORL – Metian 20. dupa tratatul de pace de la Bersailles si inaintea elaborarii tratat.Bilascu 19. derma si boli venerice – 13.Victor Babes nu a facu parte din Comisiune CATEDRE UMF CLUJ 1919 -1920 1. medicina legala – Minovici & Ionescu 17.Renasterea curs Meda!!! Ist.invatamantul superior romanesc clujean a fost creat in 1919 intr-un moment isotirc dificil. apoi investit cu prerogative de decan (primul decan) . da un nou impuls fiziologiei . clinica neurologica – Minea 10. microbi – Babes & Vasiliu 5. clinica chirurgicala .Ureche 11.FONDAREA INVATAMANTULUI SUPERIOR ROMANESC LA CLUJ . farmacodinamica – un francez 16. Marinescu & prof Ernest Juvara – prof Mihail Manicatide & Iulie Hatieganu & Iuliu Moldovan .

se numara printre cei dintai medici ai renasterii care deschid lupta impotriva scolasticii si a dogmatismului galenic. Sec. dar ramane inca in epoca deductiv speculativa intrucat datele de anatomie sunt lacunare. intretinute de contractia muschilor costali. Spre deosebire de descriptivismul antic si medieval. Sunt suficiente aceste doua exemple pentru a observa indepartarea de conceptia teologica animista si orientarea spre intelegerea mecanicista.si-a luat numele de paracelsus dupa scriitorul roman Celsus. al XVI-lea Paracelsus (1493-1541) –numele cel mai lung din istoria medicinei PhillipusTheophrastus Aureolus Bombastus von Hohenheim. Preconizeaza cercetarea libera a faptelor si experimentarea. modul de analiza si de interpretare a faptelor sunt pline de interes pentru evolutia fiziologiei. contemplarea intamplatoare.A explicat zgomotul arterial cardiac prin inchiderea valvelor inimii . este inlocuita progresiv cu : -observatia sistematica -observatia controlata -experimentul Figuri reprezentative: Sec. miscarile plamanilor sunt pasive. iar experimentul fiziologic si cunostintele de fizica si chimie lipsesc. nu din autoritate”. Cel mai stralucit reprezentant al conceptiei umaniste considera ca “stiinta provine din observatie.deschide calea fiziologiei moderne prin intemeierea unei metode de studiu anatomic in lucrarea monumentala De Humani corporis fabrica. metoda. pe care se fundamenta filozofia naturii a anticilor. Andreas Vesalius (1514-1564). anatomia .se reia practica anticilor de disectie a cadavrelor umane si cea a vivisectiei pentru intelegerea functionarii lor fiziologia progreseaza indirect prin anatomie. exigent rationala. urmand cele ale cutiei toracice.contributiile aduse de acest uomo universale. dorind sa arate ca este mai presus. al XV-lea Leonardo da Vinci (1452-1519).

i-a oferit acestuia un argument anatomic consistent pentru ideea de “itinerar al sangelui” intr-un circuit inchis. al XVII-lea .utilizeaza termenul de fiziologie pentru prima oara ca titlu al primei parti a tratatului sau Medicina. mai mult emite ipoteze fiziologice. demonstrand imposibilitatea circulatiei sanguine in doua sensuri prin acelasi vas.progresele gandirii stiintifice reprezentate in mod deosebit prin Galileo Galilei. care incercau sa explice manifestarile vitale. doua aspecte al fiziologiei epocii. Epoca moderna (secXV-XX) Trasaturi caracteristice : in perioada de 200-250 de ani care a urmat Renasterii sunt puse bazele medicinei moderne. majoritatea nu mai concep lansarea unei teorii fara o temelie experimentala Sec. Fabrizio d’Aquapendente ( 1537-1619) – premergator al lui Harvey. fiziologul invata sa citeasca functiile unui organ dupa legatura structura-functie daca pana in anii 1600 fiziologii se certau inca daca experimentul este necesar. functionalitatea normala si patologica a organismului cu ajutorul stiintelor . Newton si Descartes genereaza in medicina doua importante curente : iatromecanicist si iatrochimist.renasterii se straduieste sa discearna functia ce izvoraste dintr-o anumita structura. Miguel Servet (1511-1553) – descrie corect drumul sangelui in mica circulatie (ventricolul drept ->pulmon-> atriul stang) si insereaza chestiuni anatomofiziologice intr-un eseu teologic. dupa 1700. stiintifice apar o serie de premize favorabile : -inflorirea fara precedent a vietii universitare -aparitia tiparului -se infiinteaza academii si societati stiintifice -se naste presa stiintifica apare un nou mod de a interpreta fenomenele : se trece de la filozofia naturii la stiinta moderna dupa 1600. Jean Francois Fernel (1497-1558). publicat la Paris (1542) in zece editii succesive.

Gian Alfonso Borelli (1608-1679) – studiaza cauzele contractiilor musculare aratand rolul impulsului venit din creier pe calea nervilor si avanseaza in premiera idea rolului unor “mediatori chimici” .se stabilesc legaturi indispensabile intre medicina si alte stiinte .manifestarile vitale sunt determinate de doua “forte” : sufletul si viata.enunta ideea moderna dupa care creierul controleaza toate procesele fiziologice din organism . al XVIII-lea . de le Boe. Fiziologia sa a fost animista .pozitive.Anthony Van Leeuwenhoeck ( 1632-1723) – celebru slefuitor de lentile. Lavoisier. fiind cel care a depistat prezenta CO2 in sange.extinde explicatiile chimice la procesele legate de digestie. urmatoare cu “forta vitala” de catre adeptii vitalismului. care descrie circulatia mica. .descrie transportul de substante nutritive provenite din absorbtia intestinala.Sylvius (1614-1672).intelege dependenta organelor fata de diferite excitatii si elaboreaza teoria iritabilitatii. fie pe baze mecanice ( partea cea mai dezvoltata a fizicii la acea data) fie pe baze chimice. .Francis Glisson (1597-1677).William Harvery (1578-1657) –reprezinta a treia mare directie de dezvoltare a gandirii stiintifice din epoca si cea mai importanta din punctul de vedere al fiziologiei. isi da seama de continuitatea cailor senzitive si motorii. .Gaspare Aselli (1581-1626). . .Thomas Bartholin (1616-1680). Forta numita de el viata va fi indentificata in sec. Galvani. pieritor. filozofi si personalitati stiintifice care au pus bazele stiintei moderne : Laplace. Aparitia lucrarii :”Cercetare anatomica asupra miscarii inimii si sangelui la animale”. .Fr. se caracterizeaza prin ofensiva irezistibila a rationalismului promovat de mari scriitori.Van Helmont ( 1577-1644) – este mentionat pentru rolul pe care l-a avut in dezvoltarea fiziologiei chimice.Marcello Malphigi (1628-1694). fie la verificarea prin experiment.secolul “luminilor”. derivat din divinitate.descrie capilarele pulmonare si se ocupa de fiziologia glandelor si tesuturilor. Lomonosov. creeaza microscopul rudimentar care marea de 100-200 ori. dirijor al functiilor intelectuale si unul senzitiv. Gauss . marcheaza in mod conventional inceputul erei morfologiei functionale in evolutia fiziologiei => in explicarea functionarii organismului animal si uman se pleaca de la descrierea structurilor macro si microscopice. trecandu-se apoi fie la interpolari functionale.elucideaza circulatia limfei. explica functiile creierului si introduce in fiziologie teoria reflexului .fondatorul rationalismului. . Sec.Thomas Willis (Willsius) (1621-1675). nemuritor. Deosebeste doua suflete : unul superior. .Rene Descartes (1596-1650).

precizand diferenta dintre excitabilitate ( proprietate a tesutului nervos) si sensibilitate ( proprietate a tesutului nervos) . Reprezentanti ai morfologiei functionale : .obiectul cercetarilor este de a stabili ce rol au organele si cum functioneaza.incepe expansiunea rapida a cunostintelor moderne de fiziologie . . Magendie (1783. demonstrand ca formarea de caldura in organismul viu este rezultatul proceselor de oxidatie care constau in retinerea O2 si eliberarea CO2.Antoine Lavoisier (1743-1794).Fr.M. Bichat (1771-1802). un nou tip de colaborare maestru.F.se contureaza adevarate directii de cercetare.informatiile constand exclusiv in localizari functionale si transpuneri de la structura macroscopica si microscopica la functie nu mai satisfac . plecand de la forma si structura lor.enciclopedismul este inlocuit cu aparitia specialistilor . sub forma morfologiei functionale * sub forma anatomiei animata. Este creatorul orientarii bioenergetice care se va dezvolta in fiziologia secolului urmator.G..descopera radacinile functiilor maduvei .expliciteaza cateva din “proprietatile fiziologice “ ale materiei vii.se intensifica procesul de scindare pe ramuri a medicinei si apar discipline noi.1885). Sec. al XIX-lea Caracteristici generale : .lamureste una din problemele centrale ale fiziologiei. observatia microscopica si experimentul pe animale sunt combinate dupa modelul oferit de scoala engleza de fiziologie. . studiaza fiziologia sistemului nervos si a muschilor. Disectia.fiziologia continua sa se dezvolte cu mult avant : * in stransa legatura cu anatomia.stabileste functiile radacinilor nervilor spinali . devine o stiinta de sine statatoare .Charles Bell (1774-1842).locul anatomistului care face din cand fiziologie este luat de fiziologi specialisti .Albrecht von Haller (1708-1777).localizeaza centrul respirator in bulb .X. se contureaza tot mai mult ca o stiinta biologica independenta. urmarind circulatia la embrion si mecanismul respiratiei.apar metode specifice acestei stiinte .promotor al conceptiei ca functia sistemului nervos central este de a coordona activitatea motorie .discipoli Pesonalitati ale secolului : . .fiziologia inceteaza de a fi o simpla anexa a antomiei.extinde cercetarile de fiziologie. in principal Harvey. Prochska (1749-1820).Lazzaro Spallanzani (1729-1799). in conceptia vitalista.

Directii de cercetare : . intrinseci a aparatelor senzoriale. Vitzu (1853-1902). Du Bois Reymond (1818. instituie metoda reflexelor conditionate. Hermann (1838-1914). Heidenhain (1834.1897). descrie nervii vasomotori si creeaza conceptul foarte util pentru fiziologie de “mediu intern” (produs de secretie al organelor cu compozitie constanta).E. a adus contributii fundamentale la progresul fiziologiei : a demnostrat functia glicogenetica si glicogenolitica a ficatului cu posibilitatea influentarii acesteia pe cale nervoasa prin celebra inteparea bulbului “piqure diabetique”. Helmholtz (1821-1894). Pavlov (1849-1936).este creatorul fiziolofiei vederii si auzului pe baze fizice. L.poate fi considerat intemeietorul biofizicii si unul din pionierii electrofiziologiei.este considerat fondatorul fiziologiei romanesti. “Medicul experimentator este medicul viitorului”.1896).L. . .B Fluger (1829-1910). descopera actiunile digestive principale ale sucului pancreatic. Influenta sa este covarsitoare asupra fiziologiei deceniilor urmatoare : se dezvolta laboratoare de fiziologie experimentala in cadrul universitatilor apar institute de fiziologie cu atribute didactice si de cercetare se infiinteaza numeroase periodice de fiziologie.Johanes Muller (1801-1858).. de circulatie internationala . cercetarile fiziologice pe baze fizice si chimice. muschilor. Cu toate acestea incurajeaza la elevii sai.Ernst Brucke (1819-1892). care dupa Bergson “n-a fost un fiziolog ci fiziologia insasi”.Este nemuritor prin opera “Introducere in studiul medicinei experimentale” care fixeaza criteriile generale ale experimentarii in medicina si biologie. organizatorul primului laborator de fiziologie la Universitatea din Bucuresti si organizatorul primului Institut de fiziologie in Romania- 1892 .ultimul mare fiziolog vitalist si creator al idealismului fiziologic.Francois Magendie ( 1783-1855) –studiaza prin vivisectii fiziologia cordului.H.I. R. sangelui si a digestiei.reprezentantul cel mai stralucit al epocii. senzatia reprezinta eliberarea energiei specifice. aparatelor senzoriale si al circulatiei. .studiaza fiziologia nervilor.Claude Bernard (1813-1878).in timpul cercetarilor asupra fiziologiei digestiei.P. Bernstein (1839-1917)  continua investigatiile electrofiziologice . Dupa aproximativ 1850 apare fiziologia cauzal-analitica . .Al. pentru care primeste premiul Nobel (1904). al conceptiei conform careia.

al XX-lea prezinta o ametitoare complexitate se dezvolta fara precedent ramurile mai vechi ale medicinei si apar o serie de ramuri noi se intensifica osmoza dintre stiintele medicale si alte discipline stiintifice: evolutionism. A.M. operele clasicilor medicinii antice si medievale. Botkin (1832-1889) si I. G. apar mii de carti . precum Hipocrate. E. la o noua stiinta de granita. parintele fiziologiei ruse  initiaza o alta directie de cercetare a sistemului nervos dezvoltata ulterior de I. informatia stiintifica circula extrem de rapid. Cunostintele sunt depasite in ritm rapid. N.E. fiziologia sec. statistica medicala. Starling (1866-1927). XX) Trasaturi caracteristice : propulsata de aplicarea metodei experimentale-initiata in secolul trecut de C. . informatica medicala cercetarea stiintifica cunoaste un avant care depaseste toate secolele anterioare echipele uni-disciplinare din secolul al XIX-lea sunt inlocuite cu cele multidisciplinare caracterietica este si graba cu care imbatranesc scrierile stiintifice : pana in pragul secolului al XVIII-lea. Krogh (1874-1949)  continua cercetarile asupra circulatiei sangelui . reprezentau carti de capatai.. Otto Franck (1865-1944). chimia si fizica la nivel molecular. Pavlov (1849-1936) I.Raymond Cajal (1852-1934).P. E. doar cu sumare remanieir sau completari. psihofiziologia.Wundt (1832-1920). Richet (1850- 1935).Secenov (1829-1905). Binet (1857-1911). -P. Marey (1830-1904). La sfarsitul aceluiasi secol acest lucru este de neconceput. ethologia umana si animala ( stiinta comportamentului) apar si se dezvolta “stiintele de frontiera”: biofizica. se tin sute de congrese. Galen si Avicena erau de uz curent. Vaschide (1874-1907) pun temelia prin cercetarile lor.Marinescu (1863-1938) continua cercetarile legate de sistemul nervos si fundamenteaza conceptia neuronala pe baza studiilor histofiziologice. Bernard. nu rareori se intampla ca un tratatt de medicina sa fie retiparit decenii de-a randul. Ch. cibernetica. pana si in prima parte a secolului al XX- lea. Epoca contemporana (sec. putini savanti indrazneau sa sustina superioritatea productiilor comtemporane .

Univ. receptori. Palade (Romania –Yale Univ. .cercetarea functiilor nu se mai limiteaza doar la organism ci coboara la nivel celular si chiar molecular si atomic ( exemple : Studiul producerii si secretiei proteinelor la nivel ribozomal. fiziologia face apel la electronica medicala si biocibernetica se realizeaza programe de prelucrare automata cu ajutorul calculatorului a datelor provenite din masuratorile fiziologice se realizeaza nu doar studii experimentale ci si prin modelare computerizata in diseminarea cunostintelor de fiziologie.Univ Rockerfeller. nanomedicina Knock-out = conectarea punctelelor de pe o harta moleculara cu punctele de pe o harta genetica pentru a localiza secventa cromozomiana mutanta cu scopul de a o elimina (knock-out strategy) Xenotransplant = transplantul celulelor. xenotransplant. transportul proteinelor de la ribozomi la complexul Golgi ) . clonare.se utilizeaza gigantica tehnologie de comunicare numita Internet . tesuturilor sau organelor de la o specie la alta (porc-> om) .prezent Etapa biologiei celulare si moleculare . Comunicare in experimentele sale.fiziologia are ambitia sa discearna cele mai intime secrete ale miscarii biologice ce se desfasoara in organism.fiecare descoperire isi gaseste imediat aplicabiliatea in diagnostic ori terapie Din considerente teoretice.„pentru descoperirile lor referitoare la organizarea functionala a celulei” Albert Claude (Begia. hormoni etc  1980. Tehnologie. Tesuturi. enzyme. si nu numai. organe = xenograft-uri Epoca post moderna (sec XXI) inseamna cel putin pana in prezent : Informatica. New Haven USAnascut in Iasi in 1912) au Primit Premiul Nobel in Fiziologie si Medicina 1974  1990. astfel de celule. knock-outs. NY) si Geroge E. epoca contemporana se imparte in :  1920-1950 Etapa cercetarii fiziologice clasice  1950-1980 Etapa descoperirilor biochimice : AND.prezent Transgenetica. Louvain). Christian de Duve (Belgia.