You are on page 1of 4

SCVS 1/4

SEMINAR 3

Modelarea motoarelor racheta cu combustibil solid

1) Curgerea prin ajutaj

Desi conceptual sunt simple, motoarele racheta sunt totusi dispozitive complexe si difícil de
modelat matematic. Fenomenul este reprezentat schematic mai jos:

Fig.1

Presupunand ca expansiunea are loc la temperatura si presiune nula, din conservarea energiei se
deduce ca:

Cazul curgerii gazului perfect printr-un canal

Se considera curgerea cu debit masic constant printr-un canal ai carei pereti au un unghi suficient
de mic fata de axa curgerii, astfel incat sa se poata considera proprietatile gazului aproape
constante in sectiune, iar componentele normale pe axa ale vitezei suficient de mici astfel incat
patratul lor sa poata fi neglijat in raport cu viteza curentului.
Daca se noteaza sectiunea transversala a conductei cu A(x), din ecuatia de conservare a masei se
obtine:
(1)
Ecuatia de conservare a energiei:

, deoarece
Daca se presupune caldura specifica constanta:

(2)
Pentru acest model simple vom considera curgerea izentropica (adiabatica si reversibila)
Entropia se refera la o stare de referinta pe care o vom considera in camera de ardere.
In mod conventional se presupune ca viteza in camera de ardere este suficient de mica astfel incat
se considera satisfacute conditiile de stagnare in camera de ardere.

Pentru s si cp constante:

Vom exprima ecuatia (2) in forma: Si din (3): Cu aceste rezultate introduse in relatia (1) se obtine: Avand cunoscute pc si Tc se poate exprima debitul masic raportat la suprafata A in functie de numarul Mach. Pentru cazul M=1 se obtine: Raportand relatia anterioara la aceasta valoare corespunzatoare lui M=1 se obtine: TEMA Sa se reprezinte grafic aceasta dependenta de numarul Mach si sa se discute rezultatele. . iar R este constanta universala a gazelor=8. µ este masa moleculara a gazelor. Debitul masic pe unitatea de suprafata este ρu.3145 J/(mol. Cum debitul masic este constant. deci implicit de x. SCVS 2/4 Si se ajunge la relatia: (3) Unde: unde R este constanta specifica a gazelor R=R/µ.K) Din cele trei relatii notate anterior se poate ajunge la o expresie care sa ne dea variatia numarului Mach functie de suprafata A. Se defineste criticul ajutajului in punctul de arie minima. unde M=1 si se noteaza suprafata cu At. rezulta ca avem expresia dorita a variatiei numarului Mach cu A(x).

unde avem presiunea de iesire pe: Tractiunea rachetei se poate exprima : Inlocuind viteza de iesire se obtine: Debitul masic este: Iar pentru gaze ideale: Inlocuind in expresia fortei de tractiune si adimensionalizand: In care raportul ariilor este exprimat: . Astfel ca in orice punct al ajutajului in care s=sc : Pentru suprafata de iesire din ajutaj. SCVS 3/4 Pentru modelul gazului ideal viteza caracteristica este: 2) Forma ajutajelor Viteza in orice punct al ajutajului este determinata de raportul suprafetelor raportate la suprafata critica. Din ecuatia energiei exprimam viteza de iesire in functie de presiune.

SCVS 4/4 Mai general. se poate defini coeficientul de tractiune: TEMA Sa se reprezinte grafic coeficientul de tractiune functie de raportul ariilor pentru diferite valori ale lui γ si diferite valori ale raportului de presiuni Forta de tractiune poate fi exprimata si in functie de viteza de iesire c: pA F  mc&  c t c  pc At cF c* Ceea ce conduce la: .