You are on page 1of 28

2 LANSATOARE USA, CHINA

Cuprins

2 LANSATOARE USA, CHINA...........................................................................................23
2.1 USA.................................................................................................................................23
Racheta Atlas....................................................................................................................23
Familia de Lansatoare Delta.............................................................................................26
Lansatorul Antares............................................................................................................28
Lansatortul Falcon............................................................................................................29
Lansatorul Minotaur..........................................................................................................30
Locatii de lansare..............................................................................................................31
Complexul de lasare Kodiak (KLC).............................................................................31
Facilitatatea de zbor de la Wallops (Wallops Flight Facility - WWF)..........................32
Locatia fortelor aeriene de la Cape Canaveral (Cape Canaveral Air Force Station -
CCAFS..........................................................................................................................33
Baza fortelor aeriene de la Vandenberg (Vandenberg Air Force Base - VAFB)...........34
Brownsville...................................................................................................................35
Locatia de testare „Regan” (Reagan Test Site - RTS)..................................................35
Centru Spatial Kennedy (Kennedy Space Center - KSC)...........................................35
Pozitionarea diferitelor locatii de lansare USA............................................................37
2.2 CHINA.........................................................................................................................37
Familia de lansatoare Long March (LM)..........................................................................37
Familia de lansatoare LM-2..........................................................................................38
Lansatorul Long March 3 (LM 3)................................................................................41
Long March 5, 6, 7........................................................................................................44
Locatii de lansare..............................................................................................................45
Centrul de lansare sateliti de la Xichang (Xichang Satellite Launch Center-XSLC)...45
Centrul de lansare sateliti de la Jiuquan ( Jiuquan Satellite Launch Center- JSLC)....46
Centrul de lansare sateliti de la Taiyuan (Taiyuan Satellite Launch Center- TSLC)...47
Centrul de lansare sateliţi de la Wenchang Wenchang Satellite Launch Center - WSLC
.......................................................................................................................................48
Referinţe:...............................................................................................................................49

2.1 USA

Racheta Atlas
Rachetele Atlas V fac parte din familia rachetelor Atlas. Atlas V a fost operată iniţial de
Lockheed Martin iar acum este operat de consorţiul Lockheed Martin-Boeing, consorţiu
denumit Alianţa Unită a Lansatoarelor (United Launch Alliance). Fiecare rachetă Atlas
foloseşte un motor rusesc de tip RD-180, având drept combustibili Kerosen şi oxigen lichid
(LOX) pentru a propulsa prima treaptă şi un motor criogenic american de tip RL10 ce
foloseşte hidrogen lichid şi oxigen lichid pentru a propulsa treapta superioară de tip Centaur.
Motoarele RD-180 sunt asigurate de RD AMROSS iar motorul RL-10 de Pratt&Whitney
Rocketdyne. Unele configuraţii utilizează boostere laterale fabricate de Aerojet. Diverse
dimensiuni au fost luate în considerare, având ca bază o configuraţie cu diametru 5.2 m şi
lungimea de 32.3m.

23

Atlas V (401)

În cele peste 20 de lansări, începând cu august 2002, Atlas V a avut o rată de succes
aproape perfectă. Un singur zbor în iunie 2007 a avut o defecţiune la unul dintre motoare, ce a
făcut ca motorul să se închidă mai devreme. Astfel, încărcătura a ajuns pe o orbită mai joasă
decât era stabilită iniţial. Totuşi, clientul (Oficiul Naţional de Recunoaştere) a catalogat
misiunea ca fiind un succes.
Atlas V este cel mai nou membru al familiei de lansatoare Atlas. În comparaţie cu
Atlas III există multe schimbări. În comparaţie cu Atlas II este aproape un concept cu totul
nou. Atlas IV nu a existat.
Atlas V a fost dezvoltat de Lockheed Martin ca o parte din programul EELV (Evolved
Expendable Launch Vehicle) susţinut de Forţele de Aviaţie SUA. Termenul "expendable
launchi vehicle" înseamnă că vehiculul este de unică folosinţă.
Prima rachetă Atlas a fost lansată pe 21 august 2002, iar ulterior toate lansările au fost
un succes, exceptând anormalitatea din 2007.
Dezvoltările ulterioare vor include versiunea Atlas V CTS (crew transportation
system). Începând cu 2006 compania Lockheed Martin a început să studieze posibilitatea
conceperii unei rachete destinate transportului de pasageri. ULA (compania ce se ocupă de
această dezvoltare) a câştigat un contract de 6.7 milioane de dolari în vederea dezvoltării unui
sistem de rezolvarea a unor situaţii de urgenţă pentru vehiculul Atlas.
În iulie 2011 NASA şi ULA au semnat un acord prin care vor să certifice racheta Atlas
V ca un potenţial transportor de pasageri. ULA va furniza date către NASA cu privire la Atlas
V, în timp ce NASA va furniza date cu privire la cerinţele în vederea certificării rachetei ca un
purtător de pasageri.
În august 2011, Boeing a anunţat că va folosi Atlas V ca vehicul de lansare pentru
naveta spaţială CST-100, destinat atât pentru cursele NASA către Staţia Spaţială
Internaţională precum şi pentru cursele private către Bigelow Commercial Space Station. Un
program de zbor ce va cuprinde 3 teste se aşteaptă să fie finalizat până în 2015 şi este posibil
ca acesta să certifice Atlas V/CST-100 ca un lansator de vehicule spaţiale purtătoare de

24

4 DEC .4 SEC 8123 3775 4 502 5.pasageri. Versiune Calibru Treptă Sarcină Sarcină Număr (m) superioară utila utilă de LEO (kg) GTO Lansări (kg) 401 4 SEC 9797 4750 14 402 4 DEC 12500 . Vehiculul propus se numeşte "Atlas Phase 2" sau PH2. Nucleul central lansator Atlas V Locatii de lansare pentru Atlas sunt Cape Canaveral Air Force Station (CCAFS) şi Vandenberg Air Force Base (VAFB) În tabelul de mai jos se pot vedea toate datele tehnice majore pentru fiecare model de lansator Atlas V. Programul Atlas V a câştigat atunci dreptul de utilizare a echipamentelor şi tehnologiei necesare realizării unui vârf cu un diametru de 5 metri.4 SEC 13490 6475 2 25 . . folosit deja la lansatorul Delta IV. 0 411 4 SEC 12150 5950 3 412 4 DEC . Atlas PH2 HLV ar trebui să lanseze o masă de aproximativ 70 de tone pe o orbită cu o înclinare de 28. Faza a doua a proiectului Atlas a început odată cu fuziunea dintre Lockheed Martin şi Boeing în ULA. în condiţiile în care acest program va fi finanţat. o treaptă poate accepta două motoare RD-180. .5 grade. 0 421 4 SEC 14067 6890 3 431 4 SEC 15718 7700 2 501 5. Primul zbor se aşteaptă să aibă loc în 2015.4 DEC .4 SEC 10986 5250 0 512 5. 0 511 5. La 5 metri. . 0 521 5.

4 SEC 17443 8290 1 542 5. 0 551 5. doar Delta II şi Delta IV sunt încă active.4 DEC . NASA a acordat contractul original pentru rachetele Delta companiei Douglas în aprilie 1995.4 SEC 18814 8900 3 552 5. . Racheta originală Delta folosea o versiune modificată a lui PGM-17 Thor.4 DEC .4 SEC . NASA a intenţionat ca racheta Delta să fie folosită pentru lansarea de sateliţi de comunicaţii. Racheta Thor a fost concepută în ani 1950 cu scopul de a putea ajunge la Moscova din Marea Britanie sau ţări similare. Planul iniţial era ca racheta Delta să fie ulterior înlocuită cu alte rachete. prima rachetă balistică lansată de Forţele Aeriene Unite la primul lor stagiu.4 DEC 20520 .4 SEC 15575 7475 2 532 5. . 26 . 0 HLV/5H1 5. cu 3 milioane mai mult decât fusese prevăzut iniţial. 0 531 5. 1961. .4 DEC 29400 . 0 HLV 5. Costul total al proiectului a ajuns la 43 de milioane de dolari. Lansarea satelitului Skynet cu o racheta Delta M (1969) Aceste vehicule au fost concepute pentru a putea plasa obiecte cu greutatea de 290 de kg pe o orbită joasă (LEO) şi o greutate de 45 de kg pe o orbită GEO. Unsprezece din cele douăsprezece zboruri iniţiale ale rachetei Delta au avut succes. chestiuni care au lipsit lansatorului anterior Thor. Design-ul rachetei Delta sugerează mai degrabă fiabilitate decât performanţă. meteorologici şi pentru sonde lunare în anii 1960. dar şi sateliţi comerciali. Dintre acestea. . Racheta Delta IV este una dintre rachetele ce aparţin familiei Delta.4 DEC . 0 541 5. 522 5. Aceste rachete au fost concepute pentru a lansa sarcini utile pe orbită pentru Forţele Unite Aeriene. 0 DEC/5H2 Familia de Lansatoare Delta Un alt lansator american de calibru mare este reprezentat de familia lansatoarelor Delta. Rachetele Delta sunt la ora actuală produse sub licenţă ULA.

Rachetele Delta IV sunt disponibile în patru versiuni: mediu.2) cu excepţia adăugării a două CBC-uri în locul folosirii GEM-uri. Comparaţie între lansatoarele din clasa Delta Modelul de rachetă Delta IV Heavy este similar cu cel Mediu+(5. Capacitatea de transfer pe o orbită GEO este de 6275 kg. Toate. dar nici un alt comentariu nu a fost făcut ulterior. Acestea sunt boostere laterale care sunt separate mai devreme în zbor spre deosebire ce controlul CBC. Mai mult. Delta IV a fost iniţial concepută în scopuri militare. mai mult decât oricare alt lansator disponibil la ora actuală.2). cu excepţia primului lansator. racheta Delta IV şi-a găsit cu dificultate o piaţă de desfacere. au fost plătite de guvernul american. De asemenea. poate face ca un corp cu greutatea de 9306 să scape de gravitaţia Pământului ( sa atingă a doua viteză cosmică) 27 . Aceste versiuni sunt concepute pentru a satisface anumite greutăţi utile şi anumite arii de lansare. Capacitatea de transfer pe o orbită geosincronă GTO este de 13130 kg. mediu+ (5. În 2003 Boeing a retras Delta IV de pe piaţa comercială. mediu+(5.2). Racheta Delta IV a intrat pe piaţa lansatoarelor într-o perioadă în care capacitatea mondială de producţie era mult mai mare decât cererea.4) şi Greu. având un design netestat şi un preţ de lansare ceva mai mare. mediu+ (4. În 2005 Boeing a anunţat că s-ar putea reveni asupra acestei decizii. cu un cost între 140 şi 170 de milioane de dolari.

detaliind principalele caracteristici tehnice şi economice. Rachetă Delta IV Heavy În tabelul de mai jos se poate vedea o listă a tuturor lansatoarelor disponibile la ora actuală. Lansatorul Antares 28 .

200 km circ) Antares: 131 : 5650 kg ( 38 °. prima lansare a fos in aprilie 2013. Lansatorul Antares a fost realizat in versiunile 110.132 Vehicul in faza operationala. 400 km circ) Lansare din KLC si WWF Lansatorul Antares in zbor Lansatortul Falcon 29 . 120. 400 km circ) Antares: 130 : 6100 kg ( 38 °. 200 km circ) Antares: 121 : 4400 kg ( 38 °. 121.130. 122. 131. dezvoltarea a inceputa in 2007. Performante LEO: Antares: 120 : 4850 kg ( 38 °.

2 Stdiu operational Perioada de dezvoltare 2010-2013 Performante: GTO: 4850 kg V  1800 m / s Locatii de lansare : Cape Canaveral Air Force Station (CCAFS) Vandenberg Air Force Base (VAFB) Lansare Falcon 9 Falcon Heavy Stdiu: dezvoltare Perioada de dezvoltare: 2010…….. Falcon 9 v 1. Performante: GTO: 6400 kg V  1800 m / s Falcon heavy Lansatorul Minotaur 30 .

0% pentru alte locatii vestice. Pozitionat pe o insula este un loc ideal de lansare necesitand insa diferite metode de transport pentru LV. vehicolul spatial si sarcina utila.5°. tinnd cont de suportul logistic pentru Antares din Alaska. Aeroporul din Kodiak este capabil sa axxepte avione de transport grele de talia C-5.) Locatii de lansare Complexul de lasare Kodiak (KLC) Coordonate de lansare 37.0% . Componentele misiunii spatiale sunt aduse la Kodiak prin aer sau pe mare. Proiectul platformei de lansare şi schema generala de acces pentru Antares Kodiak este simetrică cu cea din Wallops Flight Facility (WFF) care insă este utilizată pentru orbite inclinate. USD Performante LEO : Minotaur IV 1561 kg (28.8 N.3% din launches.) Minotaur VI 3144 kg (28. 31 . V . Precipitaiile la Kodiak sunt stabile pentru anumite sezoane sau luni ale anului si impactul vremii asupra lansarilor este de numai 13.5 W Locatia de lansare este destinata misiunilor san – sincron cu vehicul de lansare Antares Misiunea orbitala este definita in mod curent de Alaska Aerospace Corporation (AAC). comparativ cu 18. 75. pentru regiunile estice sau 22. Serii IV.200 km circ.5°. VI Stadiul vehiculului Operational Perioada de dezvoltare 2003-2010 Prime lansare septembrie 2010 Pret 50-60 Mil.200 km circ.

) In plus locatia contine un centru de control al misunii ( Mission Control Center MCC) şi centru de control al locatiei de lansare ( Range Control Center . Aceste centre servesc drept ca autoritate de lansare . adaposteste persoanele invitate sa partcipe la activitatile de lansare (clienti.5 V Aceasta este facilitatea de lansare de baza pentru oprarea lui Antares.. misuni cu inclinare mare şi energie ridicată. care este operata de MARS (Mid-Atlantic Regional Spaceport). 32 . Permite lansare pe azimut estic . Lovatia de lansare include de asemenea Launch Control Center (LCC) care gazduieste puncte de control si telemetrie pentru vehicolul lansator Antares şi sarcina utila ca si pentru limitatoarele orbitale care asigura zona de siguranta si. presa. Misiunile Antares sunt de pe platforma de lansare 0A.RCC).WWF) Pozitia de lansare 37.8 N. Schita facilitatilor de lansare pentru Antares de la KLC Facilitati de lansare de la Kodiak Facilitatatea de zbor de la Wallops (Wallops Flight Facility . 75.

Ele permit asamblarea vehiculului si verificarea ca si accesul satelitului in carenaj (fairing) In plus. statie de combustibil. o noua platforma de lansare un nou sanţ de lacara şi camere de utilităti.MAS). Fluxul componetelor Antares catre locatia de lansare Locatia fortelor aeriene de la Cape Canaveral (Cape Canaveral Air Force Station .CCAFS ) Coordonate de lansare: 28. 1 ai aria nr 2) . facilitate pentru activitati periculoase şi rezervoare pentru combustibili lichizi (aria nr.5 W Complexul de lansare 46 (LC-46) a fost recent transformat de Space Florida şi contine suplimentar structuri mobile de acces (Mobile Access Structure . Structurile mobile sunt niste structuri mari deschise. 33 . 80.5 N. locatia de lansare are cateva facilitate support cum ar fi caldiea de asamblare a satelitului.

Launch Support Building (LSB) and a Launch Operations Building (LOB). 120. The Remote Launch Control Center (RLCC) is located on North VAFB. Facilitatea principală de la SLC-3E include Turnul cu servicii mobile (the Mobile Service Tower - MST). Vedere aeriana asupra locatiei LC 46 de la Cape Canaveral Baza fortelor aeriene de la Vandenberg (Vandenberg Air Force Base .7 N.6 V Azimutul de lansare 151 – 210* Operatiunile de lansare sunt realizate de la SLC-3E situate in sudul VAFB. Umbilical Tower (UT). 34 .VAFB) Coordonate de lansare: 34.

duminica si in sarbatorile legale. Centru Spatial Kennedy (Kennedy Space Center . 80. USA.RTS) Coordinate de lansare 9.nordest de aeroportul international Brownsville South Padre Island.9 acre proprietatea fiind inchiriată sau cumparată de SpaceX in Cameron County. 35 .6 VAFB Facilities Brownsville Coordinate de lansare 26 N.7 V Locatia de testare Regan este situată in atolul Kwajalein din insulele Marshall. Utilizarea acestei locatii este limitata la 1 lansare nopatea pe durata unui an şi de asemenea nu sunt permise inchiderea plajelor adiacente locatiei sambata. Locatia de lansare este situată la 17 miles est. situat in estul mijlociu al Floridei . Locatia de testare „Regan” (Reagan Test Site . Figure 1. Facilitatile specializate pentru Minotaur-C nu exista incă si trtebuie construită. Pacificul de vest.0 N.7 W Sistemul de lansare va utiliza platforma 39B de la Kennedy Space Centre.KSC) Coordinate de lansare 28. Serciciile nu includ facilitati de pregatire a sarcinii utile . Texas.9 acri Launch operations should be conducted from a 68.6 N. 97. 167. Se pot realiza pană la 12 lansari comerciale pe an in acesata locaţie. care nu exista la Kwajalein.2 V Operatiile de lansare se desfaşăoară pe o suptaftă de 68.

Locatia din complexul KSC Azimuturile de lansare din diferite locatii USA 36 .

SSO Wallops Flight Facility 30 . Pozitionarea diferitelor locatii de lansare USA LAUNCH SITE Domeniul de inclnarea orbitelor (°) Western Range 70 .50 Kwajalein Atoll 0 .65 Canary Islands 25 (retrograde) Diferite locatii de lansare USA 2.130 Eastern Range 28 .2 CHINA Familia de lansatoare Long March (LM) 37 .

Long March 2 Stadiul de dezvoltare : operational Perioada de dezvoltare 1970 -1982 Prime lansare 9 sept. 1982 (LM-2C) Performnte maxima GTO 1250 kg Proiectant si executant: China Academy of Launch Vehicle Technology (CALT) Operator: China Great Wall Industry Corporation (CGWIC) Familia de lansatoare LM-2 38 .

Lnnsatoarele LM 2C si LM 2D sectionate 39 .

35 3.35 3. LM 2 LM 2C LM 2D LM 2F Caracteristici generale Lungime [m] 43 41 52 Diametru max 3.8 [m] Masa la start t 245 250 498 LM-2C la lansare Parametruiicaracterist Caracteristicile generale ale treptelor Caracteristici generale ale motoarelor 40 .

Locatii de lansare: Xichang Satellite Launch Center (XSLC) Jiuquan Satellite Launch Center (JSLC) Taiyuan Satellite Launch Center (TSLC) Lansatorul Long March 3 (LM 3) 41 .

1994 (LM-3A) Performnte maxima GTO (dv = 1835 m/s) LM 3A 2600 kg LM 3B 5100 kg LM 3BE 5500 kg LM 3C 3800 kg Proiectant si executant: China Academy of Launch Vehicle Technology (CALT) Operator: China Great Wall Industry Corporation (CGWIC) Locatii de lansare: Xichang Satellite Launch Center (XSLC) 42 . Long March 3 Stadiul de dezvoltare : operational Perioada de dezvoltare 1980 -1994 Prime lansare 8 feb.

8 Caractersitigi Diametru max 3.5 54.8 54.Familia Long Marsh 3 LM 3 LM 3A LM 3B LM 3C Caracteristici generale Lungime [m] 52.35 4 4 generale ale treptelor [m] Masa la start t 241 425.8 345 Caracteristici ale motoarelor 43 .

Long March 5. 6. 7 44 .

Azimutul directiei de baza 97.25 N.029 E. 102.5 45 . LM 5 LM6 LM 7 Proiecte in dezvoltare Performante GTO Locatii de lansare: Wenchang Satellite Launch Center Locatii de lansare Centrul de lansare sateliti de la Xichang (Xichang Satellite Launch Center- XSLC) Coordonate de lansare: 28.

Sunt disponibile doua complexe de lansare LC-3 care in principal serveste pentru operatiuni de lansare la LM-3A şi LC-2 . LM-3A şi LM-3B. 100 E Locaţia de lansare este situată in Jiuquan. Situat la înălţimea de 1000 m . locaţia beneficiază de un 46 . nord-vestul provinciei Gansu. locatia de lansare este in principal utilizată pentru misiuni GTO. Cele 2 platforme de lansare au fost utilizate pentru LM -2C. LM3B/E şi LM-3C. Locatia de lansre este in principal utilizată pentru lansări ştiinţifice şi misiunilor cu sateliti recuperabili pe orbite joase şi medii şi inclinaţii mari.Situat in provincia Sichuan. LM-2E. Harta locatiei de la XSLC Centrul de lansare sateliti de la Jiuquan ( Jiuquan Satellite Launch Center- JSLC) Coordonate de lansare: 41N. la orbile cu inclinare intre 28 si 36 grade. care este utilizată pentru LM-3B. sudvestul Chinei. Ambele complexe sunt la altitudinea de 1825 m.

5 E Locaţia de lansare (numită de asemenea si “Wuzhai”) este poziţionlă in nord-vestul provinciei Shanxi şi este accesibilă pe şosea sau pe calea ferată.1900 m. Modelele de LM lansate de aici ijclud LM 1D. condiţii de mediu ideale pentru lansarea de sateliţi. 2D and 2F . cu o maximă de 28° vara şi -39° iarna. Situată la o altitudine cuprinsă între 1400 .5°C şi umiditate realativă de 35-55%. locaţia de lansare este inconjurată de munţi la est. urmărire în zbor si controlul siguranţei ca si pentru estimarea orbitei. arid. TSLC este potrivită pentru lansarea de sateliţi cu oeobite LEO si sun-synchronous orbit missions. 2C şi 4. Temperatura medie anuală este de 4-10°. 47 .climat deşertic . 111. Imagine generala a JSLC Centrul de lansare sateliti de la Taiyuan (Taiyuan Satellite Launch Center- TSLC) Coordonate de lansare: 38. sud si nord şi re Fluviul Galben la vest. este locul de unde au fost lansate misiunile cu oameni la bord. Baza a fost utilizată pentru Long March 1. 2C.Centrul are facilităti pentru testare si pregătirea vehiculelor de lansare şi vehicule spaţiale. 2A. Este secetă apropae tot timpul anului cu foarte puţină ploaie şi foarte mult timp senin.8N. cu o temperatură medie anuală de 8. Servind ca bază de lansare pentru LM-2F.

Harta locaţiei de la TSLC Centrul de lansare sateliţi de la Wenchang Wenchang Satellite Launch Center - WSLC Coordonate de lansare: 19.67 N.01 E Situat în insula Hainan. Verere generală a WSLC în timpul consructiei 48 . iniţial trebuia sa fie finalizat in 2012. 111. autorizaţia de incepere a construcţiilor fiind dată în august 2008 iar activităţile au incepul în septembrie 2009 şi s-au finalizat in 2014 prin defibnitivarea facilitătilor.

August 08. ULA. [16] Soyuz launch vehicle: The most reliable means of space travel.org. [22] "Soyuz launch vehicle". RAND Corporation. 2004- 12-06. technical. pp. Valentin Pană. [8] Forrest McCartney. Boeing. RAND. Newsweek. pp. September 5. Spaceflight Now. 16.com [31] Rocketdyne Space Page [32] Bates. [34] Comparison of Delta IV Heavy with Space Shuttle [35] Delta IV information on Gunter's Space Page 49 . [20] "COROT launch kit" (PDF). 2004-12-01.note de curs " [2] "Boeing and Lockheed Martin Complete United Launch Alliance Transaction" (Press release). 8 August 2008. March 25. US Department of Defense. Retrieved on 2011-11-19. 2008". [6] ASLV page. Retrieved 6 January 2009. "Atlas ICBM Chronology". [26] Mark Wade. Retrieved 2009-07-30. 2004). [30] Delta IV page on Astronautix. Orange County Register. Archived from the original on 2006-02-04.Referinţe: [1] Teodor-Viorel Chelaru. Starsem. [5] "Space Launch Report: Delta IV Data Sheet". September 2007. "Vehicule Spaţiale . Patterson Army Health Clinic. [25] "Project SCORE". 2010. ULA. January 17. [33] First Vandenberg Delta IV Heavy launch video via EducatedEarth. p. financial and political entities from 10 different European countries. "Delta 4-Heavy hits snag on test flight". December 1. Space News. September 2007. [21] "Soyuz-FG with Fregat upper stage". Archived from the original on 8 October 2009. Retrieved 2009-07-30. [12] "First ULA Delta IV Heavy NRO Mission Successfully Lifts Off From Cape Canaveral" (Press release). RAND Corporation.". ULA. pp. Retrieved December 12. Globalsecurity. "Atlas/Agena D SLV-3A". Archived from the original on 2008-02-06. Retrieved 2011-07-13. Spaceflight Now. [18] "Novosti Kosmonavtiki". 2010. Retrieved 2009-08-26. xxi. Samara Space Centre. [24] "Atlas E". January 17. [27] National Security Space Launch Report.series launch vehicles". p. 2009. arianespace. [4] "DefenseLink Contracts for Friday. [9] "Delta IV Payload Planners Guide". et al (2006). [23] Rusty Barton. 10–15. [15] "Space Junk". Ed Kyle. 2006. "National Security Space Launch Report" (PDF). [13] "First ULA Delta IV Heavy NRO Mission Successfully Lifts Off From Cape Canaveral" (Press release).com. Astronautix [7] "Delta IV Payload Planners Guide". Retrieved 2008-03-07. [14] "Arianespace shareholders represent scientific. Boeing's Delta IV Heavy Gets Ready for its Close-Up. [3] Boeing's Delta IV may return to commercial launches". Federalspace. ULA. 16. Retrieved 2011-07-14. 29. 2005. Retrieved 2009-07-30. [11] Justin Ray (December 22. Jason. 6–7. [19] "Arianespace/Soyuz/Overview".ru. 2006. ESA [17] "Soyuz" . Encyclopedia Astronautica. [28] National Security Space Launch Report. 2006. 10–15. 2009. [10] "The DemoSat payload". [29] Atlas V EELV – Lockheed-Martin Retrieved on 2008-02-08.

[39] Launch Vehicle Catalogue – ESA 2014 50 . Procese termodinamice caracteristice motoarelor rachetă.[36] Boeing's Delta IV Rocket page [37] United Launch Alliance Delta Product Page [38] Guţă C. Partea I Motoare Rachetă cu Combustibil Solid Vol I. Institutul Politehnic Bucureşti – Facultatea de Aeronave 1981.