You are on page 1of 15

4.

MOTORUL RACHETA CU COMBUSTIBIL SOLID -
MRCS
Cuprins
4. MOTORUL RACHETA CU COMBUSTIBIL SOLID - MRCS....................................89
4.1 Clasificare motoare...........................................................................................................89
4.2 Soluţiile constructiva pentru motoare rachete cu combustibil solid -MRCS.............90
4.3 Tehnologia de fabricaţie a combustibililor omogeni......................................................90
4.4 Tehnologia fabricării încărcăturii de combustibili eterogeni........................................92
4.5 Model de calcul pentru motorul racheta cu combustibil solid.....................................95
4.5.1 Introducere....................................................................................................................96
4.5.2. Modelul funcţional pentru motorul rachetă cu combustibil solid (balistica interioară)
...............................................................................................................................................97
4.5.3. Parametrii la echilibru...............................................................................................101
4.5.4. Ecuaţiile în formă liniară...........................................................................................102
Referinţe:...............................................................................................................................103

4.1 Clasificare motoare
In literatura ştiinţifică de specialitate exista mai multe clasificări ale motoarelor
racheta MR, care sunt acele sisteme care nu folosesc aerul atmosferic. Astfel, MR se pot
clasifica după următoarele criterii:
 după combustibilul utilizat:
- motoare racheta chimice:
- motoare rachetă cu combustibil solid - MRCS;
- motoare rachetă cu combustibil lichid - MRCL;
- motoare rachetă cu combustibil hibrid - MRCH;
- motoare rachetă cu combustibil gel - MRCG;
- motoare racheta nechimice:
- cu radicali liberi;
- cu accelerator electromagnetic al plasmei;
- electrostatic;
- bazat pe utilizarea particulelor nucleare;
- ionice;
- nuclear:
- utilizarea câmpurilor de forţă.
 după destinaţie:
- MR de baza (de înaintare) - de start (booster);
- MR de marş (susţinere);
- MR auxiliare: - gazo-generatoare;
- MR de comandă;
- MR de frânare etc.
 după regimul de funcţionare:
- optim (nominal);
- nenominal - subdestindere;
- supradestindere.
 după numărul de MR utilizate in serie:
- cu o treapta;
- cu mai multe trepte.

89

omogen . sistem pur reactiv care foloseşte aerul atmosferic. ceea ce modifica raportul oxidant/carburant mărind astfel autonomia rachetei. procesul de fabricaţie a combustibililor omogeni (dubla baza) este prezentata in fig.cu simpla baza . 4.1.eterogen .3 Tehnologia de fabricaţie a combustibililor omogeni Schematic. Exista si un sistem intermediar. motorul racheta cu postcombustie numit de cele mai multe ori statoracheta.cu dubla baza . 4.amestec mecanic (compozit). Aceste motoare pot fi împărţite după tipul de combustibil folosit. Fig.multibaza .1 Schema constructiva MRCS In fig. La aceste motoare carburantul si oxidantul se prepara separat apoi se amesteca realizându-se un amestec omogen prin intermediul unui liant.2. este prezentata schema constructiva de principiu a motoarelor racheta cu combustibil solid [14] 4.2 Soluţiile constructiva pentru motoare rachete cu combustibil solid -MRCS Motoarele racheta cu combustibil solid fac parte din categoria motoarele racheta chimice. 90 .4. Aerul atmosferic este utilizat drept oxidant. si anume: .

3 – valţuri. In funcţie de geometria matriţei şi a filierei. într-o concordanţă bine determinata cu distanta dintre valţuri ce reprezintă. 2 – centrifuga. Aceste suluri sunt transportate si încărcate in presa. Valţurile sunt încălzite cu apa Fig. 4. amestecarea are rolul impregnării nitraţilor de celuloza cu solvenţii . care. Pasta fără apa se supune unor operaţii succesive de vălţuire pe valţurile cilindrice. este prezentata o presa orizontala de extrudare a calupului de combustibil. Succesiunea introducerii componenţilor depinde de procesul tehnologic de fabricaţie specific fiecărei reţete de combustibil. După amestecare (omogenizarea amestecului). care se înfăşoară în suluri. In timpul amestecării nu se produce nici un fel de proces chimic. in parte. 7 – filiera. se produce procesul de gelatinizare a nitrocelulozei. unde se amesteca in emulsie de apa calda. 9 – defectoscop cu raze X Componentele iniţiale (nitroceluloza. o valoare iarăşi bine determinata a presiunii de contact asupra pastei. amestecul este extrudat prin matriţa si filiera (fig. se dizolva in apa. rezulta batonul de combustibil.plastifianţi. 6 – matriţa. 2). concomitent cu vaporizarea reziduurilor de apa. 91 . 8 – strung.4. nitroglicerina si o serie de adaosuri) se introduc in amestecătorul cu palete 1 (malaxor). 5 – piston.Fig.4. unde se elimina agentul de emulsie (apa). de fapt. unde cu ajutorul pistonului (plunjerului). aceasta operaţie efectuându-se succesiv de câteva ori. pasta rezultata este transferata in centrifuga. Un asemenea malaxor este prezentat in fig.3 Malaxor pentru combustibili dubla baza caldă la o anumita temperatura. care.2 Schema procesului de fabricaţie a combustibilului nitrocelulozici 1 – amestecător cu palete. In fig. 4 – presa.3. După vălţuiri succesive masa de combustibil se prezintă sub forma de pânză (banda).

batoanele sunt rotite periodic cu 45 . Fig. 4. Rezultatele verificărilor sunt consemnate in fisa tehnica de însoţire a lotului.4. ca batoane de sine stătătoare pentru viitoarele motoare rachetă cu combustibil solid. pe suporţi speciali.5. 90 până se obţin performantele Fig.4 Tehnologia fabricării încărcăturii de combustibili eterogeni Schema procesului tehnologic de fabricaţie a încărcăturii de combustibil eterogen este prezentata simplificat in fig.4. creându-se astfel elemente discrete de combustibili (batoane). special adaptate se executa şi blindarea elementului (acoperirea cu un strat izolant care nu permită arderea suprafeţei respective) . In urma tehnologiei prezentată rezultă încărcături de combustibil omogen. Pe perioada „zvântării”. 4. Extrudarea calupului in presa orizontala mecanice necesare.5 Schema procesului de fabricaţie a combustibilului eterogen prin metoda ciclica 92 . In funcţie de geometria necesară a batonului de combustibil. Daca este necesar batonul de combustibil se prelucrează mecanic pe maşini-unelte. Pe aceste maşini-unelte. După extrudare calupul de combustibil se retează la lungimile necesare. 4. în încăperi cu temperatura si umiditate controlată. După control se prelevează un număr de batoane pentru executarea încercărilor si verificărilor impuse în documentaţia de fabricaţie. Batoanele rezultate sunt supuse unui proces tehnologic de „zvântare”.

realizându-se încărcături ce pot fi introduse liber in camera motorului. In procesul de amestecare. Componentele combustibilului (oxidantul. carburantul-liant sub aspect lichid .turnarea in matriţe. amestecul se transporta cu container la instalaţia de turnare. Fig. 4.vâscos) se introduc in amestecătorul cu palete. . sub acţiunea adaosurilor calorice începe sa polimerizeze. pulberile metalice. . carburantul-liant acoperă şi fixează particulele de oxidant si metal.turnarea in matriţe. In procesul de malaxare. Exista câteva procedee de turnare: .turnarea directă în camera motorului. producând încălzirea amestecului. Pentru controlul procesului de polimerizare prin pereţii dubli ai amestecătorului circula apa rece. special pregătită pentru aceasta operaţie. 4. urmata de blindarea încărcăturii cu fibra de sticla impregnata cu răşini si apoi polimerizare.7 Configuraţia paletelor unui mixer După terminarea procesului de malaxare. care in faza iniţiala este un polimer. Carburantul-liant. Turnarea combustibilului eterogen se poate face ciclic sau continuu. 93 . nu au loc reacţii chimice. 6 Malaxor de 2000 l pentru combustibil compozit Fig. Turnarea încărcăturii se poate efectua direct in camera motorului sau in matriţe de turnare.

începând cu aspectarea vizuală şi continuând cu raze Röentgen. 2 – analizator a calităţii amestecului. daca este cazul. În continuare se pot efectua prelucrări mecanice pe suprafeţele frontale. Celălalt procedeu consta în executarea calupilor (batoanelor) separat de corpul motorului. turnarea se poate executa in vid sau sub acţiunea unor instalaţii vibratoare. 4. dar necesita proceduri suplimentare legate de aderenta încărcăturii la pereţii camerei de ardere. Urmează o procedura complexa de control.5 Model de calcul pentru motorul racheta cu combustibil solid Scopul aceste părţi a prezentării constă în dezvoltarea unui model de calcul realist dar în acelaşi timp nu foarte complicat pentru determinarea parametrilor funcţionali pentru un motor rachetă cu combustibil solid (MRCS). După turnare.8 Schema procesului de fabricaţie a combustibilului compozit prin metoda continua 1 – malaxor. 4 – termostat. in anumite condiţii de temperatura si presiune pe o perioada necesara finalizării polimerizării. Procedeul de turnare a combustibilului direct in camera este mai puţin greoi. Rezultatele modelului pot fi comparate cu rezultate 94 . Calupii rezultaţi se supun controlului de calitate. La sfârşitul procesului de polimerizare se extrage miezul si se decofrează încărcătura în cazul turnării in matriţă. Viteza de polimerizare are o influenta hotărâtoare asupra produsului finit. adică in matriţe (forme) de turnare. gamadefectoscopie. 3 – container. 4. Timpul de polimerizare este stabilit din punct de vedere tehnologic si poate fi de ordinul de la câteva ore pana la câteva zile. ultrasunete. 5 – defectoscop În funcţie de vâscozitatea pastei de turnare. după care se introduc in motor.Fig. corpul motorului sau matriţa se menţin în termostat.

Aria secţiunii de ieşire.Viteza de ardere a combustibilului. 95 . p . L .  .Coeficientul de variaţie a vitezei de ardere cu temperatura iniţială a combustibilului.experimentale şi astfel calitatea modelului va putea fi îmbunătăţită. De asemenea va fi studiată stabilitatea funcţională a MRCS în concordanţă cu teoria Liapunov.Raportul dintre valoarea instantanee a suprafeţei de ardere şi suprafaţa de ardere iniţială.Energia.Temperatura gazelor în camera de ardere. V . F . pe .Factor de eroziune.Raportul căldurilor specifice pentru produsele de ardere. Metodologia corespunzătoare problemelor de stabilitate constă în obţinerea ecuaţiilor în formă liniară ş verificarea valorilor proprii pentru matricea de stabilitate.Aria secţiunii critice.Cantitatea de căldură transferată prin camera de ardere în unitate de timp (transferul de căldură). wt . U .Raportul dintre masa de combustibil consumată şi masa totală de combustibil.Cantitatea de căldură degajată prin arderea unui kilogram de combustibil q .Presiunea atmosferică. R .Tracţiunea . T0 N .Suprafaţă transversală a combustibilului.  .Raportul dintre suprafaţa transversală a combustibilului şi suprafaţa transversală a combustibilului .  p .Viteza de ieşire a gazelor în secţiunea de ieşire . pH . I sp .masa de combustibil consumată în unitate de timp .Presiunea gazelor în secţiunea de ieşire.Temperatura normală a combustibilului pentru care s-a determinat viteza de ardere.Volumul liber iniţial al camerei de ardere. m  p .Densitatea gazelor în camera de ardere .Raportul dintre viteza gazelor in secţiunea de ieşire şi in secţiunea critică. NOTAŢII  .Impulsul specific.Temperatura iniţială a combustibilului.Densitatea combustibilului.Lungimea batonului de combustibil.Volumul combustibilului.Impulsul total. V p . considerând sistemul de ecuaţii al funcţionării perturbate în jurul valorii de echilibru. QC . u1n .Constanta gazelor în camera de ardere. V0 .Presiunea gazelor in camera de ardere. D .Viteza de ardere în condiţii normale. Tin . S T .  . u . I  . Ae . T .Suprafaţa instantanee de ardere.Volumul liber al camerei de ardere.  . k . T . we . At .Viteza gazelor în secţiunea critică. S .

De notat că lucrarea [4] propune o abordare diferită a stabilităţii pentru fenomene liniare şi neliniare. Exponentul D . parametrul m şi viteza de ardere u1N sunt determinate experimental in condiţii normale de temperatură a combustibilului (TN ) . 4. o serie de metode fiind arătate în lucrările [4].2. atât experimentale cât şi teoretice. In cazul MRCS . 96 . Problema stabilităţii arderii poate fi abordată prin diferite mijloace.1 Introducere Determinarea parametrilor funcţionali si analiza stabilităţii este una din marile provocări în proiectarea motorului rachetă cu combustibil solid .5. viteza de ardere reprezintă o relaţie constitutivă. [5]. (3) Care permite determinarea factorului de eroziune:  1  3. (4)  1 for x  100 Pentru a obţine suprafaţa de ardere definim parametrul:    V  V0  / V p (5) care exprimă raportul dintre cantitatea de combustibil consumară şi cantitatea totală de combustibil. Modelul funcţional pentru motorul rachetă cu combustibil solid (balistica interioară) Um parametru important al modelului funcţional pentru modelul de balistica interioară pentru MRCS este viteza de ardere a combustibilului. fiind construită pe baze experimentală. atunci şi sistemul iniţial este de asemenea asimptotic stabil . ( x )   . Pentru a evidenţia fenomenul de eroziune vom utiliza parametrul denumit în lucrarea [1] parametrul "Pobedonoseţov" : x   S  S T   S cam  S T  . Spre deosebire de aceasta în lucrarea noastră abordarea este unitară . (1) unde factorul de eroziune a fost notat cu (x ) iar coeficientul a poate fi exprimat astfel: a  u oN p H m e D (Tin TN ) (2) unde e D (Tin TN ) evidenţiază influenţa variaţiei vitezei de ardere cu temperatura iniţială a combustibilului iar p H reprezintă presiunea atmosferică.4. Reamintim că teoria Liapunov spune că dacă putem arăta că sistemul adus în forma liniară este asimptotic stabil. [7]. Analiza de stabilitate pentru ecuaţiile perturbate ale MRCS vor fi făcute în sensul teoriei Liapunov. [6].2  10 3 ( x  100) for x  100.5.MRCS . fiind focalizată pentru analiza funcţionării parametrice stabile a MRCS. În cadrul studiului vom dezvolta un model neliniar pentru calculul parametrilor funcţionali ai MRCS urmată de o analiza a stabilităţii funcţionării la parametrii de echilibru al motorului. prin punerea sistemului în forma lui liniară. fiind indicată în lucrarea [2] de forma: u  ( x )ap m .

(10) relaţia care reprezintă ecuaţia de volum: Utilizând ecuaţia de continuitate. (8) S T ( )  S T 0  T ( ) . mai este necesară o a treia ecuaţie care să exprime schimbarea temperaturii sau a presiunii: Vom considera că intrarea de energie în sistem este dată de cantitatea de căldură QC rezultată prin reacţia de ardere a m p combustibil solid. p este presiunea în cameră. De asemenea. variaţia masei gazelor din camera de ardere este dată de diferenţă dintre masa produsă în unitate de timp prin arderea combustibilului şi masa de gaze evaluată în unitatea de timp prin ajutaj:   V   m in  m out . căldură specifică la volum constant CV poate fi obţinută prin relaţia: 97 . (16) V V Din ecuaţia (10) ecuaţia densităţii devine:     p    SaV 1 p m  AtV 1 p1 / 2  1/ 2 . (12) iar masa de ieşire este dată de ieşirea de gaze prin ajutaj:  out  At m p . (6)  0 for   1  b2  2  b1  1 for   1. (9) De unde. vom lua în considerare faptul că. (13) unde .  este densitatea gazelor. (14) Ţinând cont că masa de combustibil consumată în unitate de timp este :  p   pV m . din considerente geometrice .Pentru suprafaţa de ardere şi secţiune a transversală combustibilului poate fi utilizată o aproximare pătratică:  a 2  2  a1  1 for   1. (7)  0 for   1 De unde rezultă: S (  )  S 0 (  ) .  este densitatea gazelor în interiorul camerei de ardere . Masa de intrare pe unitate de timp este dată de variaţia masei combustibilului in unitatea de timp:  in  m m  p. (  )   . At este aria secţiunii de ieşire. m  in este intrarea de masa generată de combustibilul din interiorul camerei şi m  out este masa de ieşire a gazelor evacuate prin ajutajul motorului rachetă. iar k  2  k  1   k 1  k 1  . (11) t unde V este volumul camerei de ardere .  T ( )   . variaţia volumului în timp este dată de: V  S ( )( x ) ap m . (17) Pe lângă ecuaţia de volum (10) şi ecuaţia densităţii (17). (15) dezvoltând relaţia (11) obţinem ecuaţia densităţii: V At     p     p .

(18) unde k este raportul căldurilor specifice iar R este constanta gazelor din camera de ardere. 1 (23) . (30) unde presiunea relativă este dată de: ~ pe  pe p .  p p (27) putem transforma ecuaţia de temperatură (26) in ecuaţie de presiune :   ( k  1)  p QC SaV 1 p m  kAtV 1  1 / 2 p 3 / 2  ( k  1) qV 1 . energia cinetică dată de curgerea gazelor: d U 3  k  k  1 RT d mout . vom obţine: QC m   VT  kTm  p CV  TV  out  q CV . propun pentru raportul dintre aria din secţiune critică At şi aria secţiunii de ieşire Ae următoarea relaţie:  Ae At  2k ~ 2 k k 1 pe 1  ~ p e k 1 k . (21) 1 . (31) unde pe este presiune în secţiunea de ieşire. (26) p V  T V  pV Ţinând cont că ecuaţia de stare poate fi scrisă în forma:    T T . creşterea energiei interne datorat gazelor suplimentare din camera de ardere prin variaţia densităţii: d U 1  CV TV d   R k  1 TV d  . Dacă ţinem cont că viteza de ieşire a gazelor în secţiune de ieşire este: k  k 1  we  2 RT  1  ~ pe k   . Pentru a construi ecuaţia temperaturii. (19) unde energia de reacţie obţinută prin arderea combustibilului dată de: d U  QC d m p . 1 (22) .pierderea de energie datorită disipării de energie prin pereţii camerei: dU 4  q d t . (24) unde q este cantitatea de căldură transferată prin camera de ardere in unitate de timp  J / s . creşterea energiei gazelor de ardere din camera de ardere prin variaţia temperaturii acestora: d U 2  VCV d T  R  k  1 V d T . vom porni de următoarea relaţie de bilanţ energetic: d U  d U1  d U 2  d U 3  d U 4 . (29) Lucrările curente de termodinamică [18]. Dacă derivăm (19) în raport cu timpul şi simplificăm. (32) k 1   iar viteza de ieşire în secţiunea critică este: 98 . CV  R  k  1 . p (28) Având ecuaţiile diferenţiale (17) şi (28) rezolvate . pentru temperatură poate fi utilizată relaţia de stare: T  p  R  . (20) este transformată în: . (25) de unde vom obţine ecuaţia temperaturii:  p V  T kAt p (k  1)q (k  1)QC     .

8 r=1. 4.2 1.6 0.8 Lambda r=0. 9 arată termenul stâng  şi termenul drept notat f ( ) din relaţia anterioară.4 f 0.8 0. 1.5 1 1.4 r=0. (36) Ae  2  Figura 4.4 r=-0. 1 1 A  k 1 1 k  k 1 2  1 k  t    1  k  1   .2 0 0 0.0 1. (34) wt k 1     Din (30) şi (34) putem obţine expresia raportului suprafeţelor indicată în lucrarea [5]: 1 1 1 A  k  1 k 1  k 1 2  k 1 .6 r=0.5  Fig.9 Reprezentare grafica a ecuaţiei transcendentale Ţinând cont că membrul drept al relaţiei (36) este: 1 1 1  k 1 1 k  k 1 2  1 k . (33) k 1 raportul vitezelor devine: k 1  k 1 we    1 ~ pe k  . k wt  2 RT .4 0.2 r=At/Ae 1 k=1.6 1. f    2    1  k  1   putem observa că satisface inegalitatea: 99 . (35)  t    1   Ae  2   k  1  Relaţia (35) conduce la ecuaţia transcendentală. Diagrama poate fi utilizată pentru a estima o soluţie grafică a ecuaţiei (36).

4. Aceasta presupune o scurtă perturbaţie aplicată care va produce o deviaţie a parametrilor sistemului. punem această relaţie în forma Newton-Raphson:   f ( i )  i 1   i  i d f ( ) . Dezvoltând în serie ecuaţiile parametrice perturbate şi ţinând cont de primul ordin a seriei de dezvoltare. considerând sistemul de ecuaţii parametrice perturbat în jurul valorilor de echilibru. Recomandăm să se pornească cu   2 . vom găsi ecuaţiile liniare care pot fi 100 . Pentru acest tip de ajutaj o parte din forţa de tracţiune este orientată transversal deci nu produce tracţiune de loc. c1  t   . iar  c este coeficientul de pierdere globală a tracţiunii prin ajutaj. găsim forţa de tracţiune indicată în lucrarea [3]:  k   2  k 1 F  At p   c k     ~ pH  pe  ~ . (38) 1 d  i Dacă notăm: a1 1 1 k A  k  1 a1  . (42)   k 1    unde k ~ p  2  k 1 pe  e      k  k . toate acestea putând fi luate în considerare utilizând coeficientul de corecţie  c .5.3. Procedura iterativă converge pentru valori iniţiale apropiate de soluţia finală. (40) de unde se poate obţine o relaţie iterativă:  i  c1 (1  b12i ) a1  i 1   i  . Ajutajele obişnuite sunt conice cu divergentul un con cu semi unghiul de 10-18 grade. b1  . f ()  2a1b1c1(1  b12 ) a1 1 . Admiţând un raport al căldurilor specifice constant pe durata expansiunii gazelor . se poate utiliza un factor de corecţie legat de semi unghiul divergentului ajutajului. nu converge. De asemenea pot să apară alte pierderi . (37) d ceea ce însemnă că relaţia (36) considerată ca relaţie iterativă. (43) p  k  1 ~ p H  p H p este presiunea atmosferică relativă. d f ( )  1. Pentru a considera acest fenomen. (39) 1 k 1 k Ae  2  putem scrie: f ( )  c1 (1  b12 ) a1 . această relaţie este independentă de restul ecuaţiilor sistemului şi poate fi rezolvată separat. În acest caz. Parametrii la echilibru Studiul stabilităţii in funcţionare a motorului rachetă cu combustibil solid va fi realizată în concordanţă cu teoria Liapunov. (41) 1  2a1b1c1 i (1  b12i ) a1 1 Dacă admitem ca raportul căldurilor specifice este constant.

b  k12 k 2 . aşa cum se procedează în majoritatea problemelor neliniare de dinamică.   k 2  k3 p . din relaţiile (16) şi (28) vom obţine:  p   V  At p1 / 2  1 / 2  0 .   aV V  a   ap p . (49) kAt V In sfârşit. k 2   p . (44) (k  1)  p QCV  kAt  1 / 2 p 3/ 2  (k  1)q  0 . 101 . pentru definirea unei stări de echilibru vom considera: p   0 . (53) 1  2bpi 3 Pentru uşurinţa analizei vom utiliza parametrul adimensional  definit prin relaţia (5). (54) unde. aVp  Samp m 1 . 4. ecuaţiile de funcţionare (10).utilizate pentru analiza stabilităţii în prima aproximaţie. neglijând factorul de eroziune.     aV   p   p m S 0  2a2  a1 V 1V p1  SV 2  At p1/ 2  1 / 2V 2 . (17) şi (28) pot fi puse în forma liniară: V  aVV V  aVp p . (46) V k 1  p kAt   p QCV  q  p . ecuaţiile de echilibru devin:   p 3 k12 . (52) Ecuaţia (51) poate fi rezolvată iterativ de asemenea prin metoda Newton-Raphson: p  bpi2  a pi 1  pi  i .5. k3  . coeficienţii ecuaţiilor sunt : aVV  S 0 ( 2a2   a1 ) ap mV p1 . In consecinţă. p  a Vp V  a p   a pp p .4. (45) mai mult: A   p   t p . (47) de unde obţinem:  p  k1 . V  S 0 ap0m  ct  0  . (50) Ecuaţia presiunii poate fi pusă în forma transcendentală: p  bp 2  a . (48) p unde am notat: k 1   At k1   f QCV  q . p 3  k3k1 p 2  k12 k 2  0 . (43) Utilizând condiţiile mişcării de bază astfel definite. (51) unde a  k 3 k1 . Ecuaţiile în formă liniară În contextul parametrilor de echilibru stabiliţi anterior.

.. Paolo Alto. 2 2 . . Progress in Astronautics and Aeronautics.. pp..Numerical solution of resonantly fored ODE with applications to weakly nonlinear instability of shallow water flows. MAZING.N. Vol. 1972..pp 21-31 nr..A.A.K.IU. [3] Marin. 90. J. Progress in Astronautics and Aeronautics... VOLKOV. Voenizdat.. Voenizdat. Sava. M. L..E. Solid Propellant Rocket Conference. Supliment Ştiinţific . a pp  m(k  1)  p QC Sap m1V 1  kAt  1 / 2 p1 / 2V 1 .. [5] Barrere... AIAA.C. Min.. M...I.M.W. [7] Kuo. Survey of ONERA and SNPE Work on Combustion Instability in Solid Propellant Rockets” AIAA Paper 72-1052.. Ed.P. (55) In final putem pune sistemul liniar în forma standard: x  Ax . [2] SINIUKOV.. 1 1 a    S 0 aV 1 p m  2 2   a Vp  ( k  1)  p QC a S 0  2a2  a1  V V p   1 V 2 p m  kAt  1 / 2 p 3 / 2V 2  (k  1) qV 2 .and Summerfield. AIAA. T  (57) Matricea de stabilitate este:  aVV 0 aVp    A   aV a ap  . “ AIAA Papers 64-146 . Chelaru. 2/2001. 143. [4] De Luca. “Transient Burning of Solid Propellants “- Fundamental of solid Propellant Combustion. 519-600 .Summerfield..I.J. Moscova 1966.V.. N. and Lhuillier.M.T. Model de calcul pentru balistica interioară a motorului rachetă.. Teoria raketnovo dvigatelia na tverdom toplive . Ed. New York .N... PRUDNICOV. Moscova 1972. Revista Tehnica Militară .W.E. Vol.Wasington DC.L.”Axial Mode. LVOV.G. 1 3 a p  kAt  3 / 2 p 3 / 2V 1 . Nadaud.Theory of Nonsteady Burning and Combustion Stability of Solid Propellant by Flame Models.. [6]Price.E....A. Intermediate Frequency Combustion Instability in Solid Propellant Rocket |Motors.Gore.. A.L.N. 1992. (56) unde vectorul stărilor este: x  V p . a p  m  f    Sap m1V 1  At p 1 / 2  1 / 2V 1 . 599-659. Jan 1964. 1984.K.Price. Referinţe: [1] ŞAPIRO IA.I. (58)  aVp a  a  p  p p Din relaţiile anterioare putem observa că toţi coeficienţii matricei de stabilitate aij sunt dependenţi de volum. N.“Nonsteady Burning and Combustion Stability of Solid Propellants”. [8] Kolyshkin... M.. pp. ŞIŞKEVICI. Proceedings of the 4th 102 . Sergejs. Min.. At p1 / 2  1/ 2V 1 . CA. Balisticeskaia racheta na tverdom toplive.

[16] Estey.Algarve. Greece. Aerocon Systems.. 2006. Approximate Solutions of Heat Conduction Problems in Multi-dimensional Cylinder Type Domain by Conservative Averaging Method. IASME/WSEAS International Conference on Energy. 2008. Proceedings of the 5th IASME/WSEAS Int. 2008 Published by WSEAS Press ISBN: 978-960-6766-71-8. Vasilescu C. Periodic and Antiperiodic Eigenvalues for Quasilinear Differential Equations Proceedings of the American Conference on Applied Mathematics (MATH '08). A manual for hybrid propulsion system design.. Termodinamica tehnica –culegere de probleme... USA.. Technological development of a throttling hybrid propulsion system. Cambridge..ISBN 0-471-32642-9. Conference on Heat Transfer. The Stability of the Operating Parameters of Rocket Engine with Solid Propellant for Low Pressure WSEAS TRANSACTIONS on HEAT and MASS TRANSFER. Altman. USA. Published by WSEAS Press ISBN: 978-960-6766-47-3. Jesus Medel A Lyapunov Shortest-Path Characterization for Markov Decision Processes Proceedings of the American Conference on Applied Mathematics (MATH '08). An evaluation of scaling effects for hybrid rocket motors. 2008. 2008.A. II. Athens. Bucuresti 1976.. Part 1. Issue 3. UTC 2215-FR. P. March 24-26. O. Proceedings of the American Conference on Applied Mathematics (MATH '08). March 24-26.Rocket propulsion elements. [18] Pimsner V. ISSN: 1790-5117 [10] Shunping Liu. June 11-13.Bjorn Kvamme Improved Newton Raphson Method – An Effective Tool in Solving Flow-Mechanic-Chemistry Equations of Co2 Storage in Saline Aquifers. 2001. March 24-26.John Wiley&Sons Inc. Coman A. Ecosystems and Sustainable Development (EEESD'08) . Thermal Engineering and Environment. Andaris Buikis.D. P. 1st ed. D. June 1991..P. 7nt ed. ISSN: 1790-5117 [11] Gabriella Bognar. . Petcovici A. Massachusetts. [15] Laforce. ISSN: 1790-5044. [9] Julio Clempner. Cambridge.B. [17] Chelaru T. [14]Sutton..V. ISSN: 1790-5095. AIAA Paper 91-2517. Biblarz.. Environment. Cambridge. Published by WSEAS Press ISBN: 978-960-6766-47-3. Massachusetts. ISBN: 978-960- 6766-02-2 ISSN: 1790-5117 [13] Collburn.V. USA. McFarlane J. 103 . Volume 3. Massachusetts. .. Portugal. August 25-27. July 2008. January 1967. Published by WSEAS Press ISBN: 978-960-6766-47-3. Editura Didactica si Pedagogica. 2007. ISSN: 1790-5117 [12] Margarita Buike . New Yor. G.